Revolutia cardiaca sau ciclul cardiac

Activitatea de pompa a inimii este reprezentata de o succesiune de contractii(sistole) si (relaxari).Un ansamblu format din o sistola si o diastola este revolutia cardiaca sau ciclcul cardiac.Atriile si ventriculele se contracta usor asincron.O revolutie cardiaca la un ritm normal de 75 contractii/min dureaza 0, sec !evolutia cardiaca incepe cu sistola atriala care este e"ala cu 0,# sec , urmeaza diastola atriala care dureaza 0,7 sec.$a inceputul diastolei atriale incepe sistola ventriculara care dureaza 0.% sec.&istola ventriculara incepe cand ventriculele sint pline cu san"e'in acest moment valvulele semilunare se inc(id si ventriculele intra in contractii,presiunea in interior creste si valvulele atrio)ventriculare se inc(id.*eci in acest moment,ventricolele sint cavitati inc(ise in care presiunea continua sa creasca.+and presiunea din ventricole va depasi presiunea din sistemul arterial,se vor desc(ide valvulele semilunare si san"ele va trece in aorta si trunc(iul arterei pulmonare.Urmeaza diastola ventriculara care dureaza 0,5 sec.,n acest timp al diastolei,presiunea scade in ventricol si san"ele din aorta si artera pulmonara nu se poate reintoarce,deoarece valvulele semilunare se inc(id,pentru ca prin relaxarea ventricului presiunea in ele este mai mica decat in sistemul arterial si valvulele semilunare se ic(id.-rin relaxarea ventriculelor,presiunea din ventricule scade si devine mai mica decat in atrii si asa se dec(id valvulele atrio)ventriculare si san"ele trece din atrii spre ventricule.*iastola ventriculara coincide partial cu diastola atriala,timp de 0,. sec toate cavitatile inimii sint in diastola,faza numita/diastola "enerala a inimii.$a sfarsitul diastolei "enerale se produce din nou sistola atriala si revolutia cardiaca reincepe.,n timpul revolutiei cardiace,sistolele sunt mai scurte decat diastolele deci perioadele de relaxare sint mai mari decat perioada de activitate.acesta este motivul pentru care musc(iul inimii poate lucra neintrerupt un numar mare de ani.+and frecventa inimii creste,se scurteaza diastola foarte mult,fapt care produce tulburari in refacerea inimii.*e aceea aritmiile sint boli cu pro"nostic "rav.$a o sistola inima arunca in circulatie 70 ml san"e.$a # min inima pompeaza 5 l de san"e acesta reprezentand debitul cardiac.,n 0. ore inima pompeaza 7000 l de san"e ceea ce reprezinta un lucru mecanic de #0.000 1"m.

Manifestarile activitati inimii

,n timpul revolutiei cardiace inima produce/ ,. 2anifestari mecanice ,,.2anifestari electrice ,,,.2anifestari acustice &tudiul acestor manifestari dau informatii despre activitatea inimii. I.2anifestarile 2ecanice sint reprezentate de/socul apexian,pulsul arterial,pulsul venos. &ocul apexian este expresia sistolei ventricolului stan" si poate fi simtit in spatial 3 inter)costal stan" pe linia medio)claviculara'este socul varfului inimii. -ulsul arterial/este expresia sistolei la peretele arterial produsa de volumul de san"e in timpul sistolei ventriculare.&e palpeaza la nivelul arterei radiale in apropierea articulatiei radio) caripiene,prin comprimarea arterelor cu trei pe un plan osos.,nre"istrarea "rafica a pulsului arterial se numeste sfi"mo"rama.

-ulsul venos/este datorat variatilor de volum ale venelor din apropierea inimii din timpul sistolei atriului drept si poate fi observat si inre"istrat la venele de la baza "atului,adica la vena 4u"ulara. -ulsul are unele caractere si prin perceperea si inre"istrarea lui se poate aprecia activitatea inimii si starea peretilor vasculari. II.2anifestarile 5lectrice/ inima "enereaza curent electric. ,n diastola(in repaus)fibra musculara are polarizare de repaus adica sarcinile electricile pozitive la exterior si sarcinile electrice ne"ative sint la interior. ,n sistola adica in activitate polarizarea se inverseaza in fibra musculara. !e"iunile inimii care intra in activitate,devin ne"ative in raport cu zonele aflate in repaus iar diferenta de potential care se formeaza se transmite la suprafata corpului si se poate cule"e cu electrozi.Acest biopotential se poate amplifica si se inre"istreaza cu a4utorul unui aparat numit/electrocardio"raf.6raficul obtinut este 576.576)ul are trei unde pozitive(-!8) si doua unde ne"ative(9&)576)ul se modifica in boli de inima si este de un real folos pentru a pune un dia"nostic cardiolo"ic sau in urmarirea evolutiei bolilor. III.2anifestari Acustice/acestea se datoresc vibratilor sonore din timpul revolutiei cardiace.,n timpul revolutiei cardiace se aud doua z"omote/ ,,sistolic,de durata mai mare,intens,produs de vibratiile peretelui ventricular,de inc(iderea valvulelor atrio)ventriculare si de expulzare a san"elui in artere.:enomenul are loc la inceputul sistolei ventriculare. ,,,diastolic,de durata mai mica,intens,produs de inc(iderea valvulelor semilunare de la aorta si de la artera pulmonara.:enomenul are loc la inceputul diastolei ventriculare ,ntre z"omotul , si ,, are loc o pauza mica iar intre z"omotul ,, si z"omotul , urmator are loc o pauza mai mare. ;"omotele cardiace sint caracteristice la omul sanatos.,n cazul inimii bolnave in mod deosebit in cazul valvulopatiilor z"omotele sint alcatuite cu sufluri.,nre"istrarea z"omotelor cardiace se numeste fonocardio"rama. !e"larea activitatii inimii se face din centrii nervosi situati in trunc(iul cerebral si maduva spinarii,prin fibre simpatice(acceleratorii) si parasimpatice(in(ibitorii).