Curs de Microbiologie Pentru Medicina Dentara, Oradea, 2007 PDF

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar
LIGIA BURTA
PATRICIA MARUSCA
DIANA PELEA
Curs de microbiologie pentru Medicin Dent r
Editur Uni!ersit tii din "r de #$$%

2
Referenti stiintifici: Prof.univ.dr. Gheorghe Bumbu Prof.univ.dr. Ludovic Gilau Culegere si prelucrarea datelor: Olivia Ligia Burta Diana Pelea Patricia Ramona Marusca Alina Cheregi Dorina "arcas Raluca Po# Luminta Panescu Editare text: Olivia Ligia Burta Patricia Ramona Marusca Design si grafica: Olivia Ligia Burta Alin Bala$ Patricia Ramona Marusca Colaboratori: Otilia Micle Adriana Constangioara Monica eaha !oana Mos Dana Miclaus Radu !ovan Alin Bala$
Descrierea C!P a Bibliotecii %ationale a Romaniei BURTA& "LI'IA LIGIA Curs de microbiologie pentru Medicin Dent r &Burta Olivia ' Ligia( ( Pelea Diana( Marusca Patricia ' Ramona Bibliogr. !)B% *+,-*+.-+/*-.2+-0
.
CUPRINS
BACTERI"L"GIE ( PARTEA GENERALA Propriet ti gener le le b cteriilor Mor*ologie b cteri n Structur celulei b cteriene A- Structurile oblig torii le celulei b cteriene B- /orm tiuni * cult ti!e le b cteriilor Met bolismul b cteri n Tipuri de nutritie l b cterii Crestere si multiplic re b cteriilor Actiune gentilor *i1ici si c2imici supr b cteriilor C2imioter pi ntib cteri n Genetic b cteri n In*ecti A- / ctori de p togenit te in! 1i!i B- / ctori to4igeni Re1istent n tur l / ctorii umor li Notiuni de imunologie Componentele structur le le sistemului imun Antigenul Imunoglobulinele BACTERI"L"GIE ( PARTEA SPECIALA St *ilococii Streptococii Pneumococul Genul Neisseri Gonococul Meningococul / mili Enterob cteri ce e Genul Esc2eric2i Genul Proteus Genl 6lebsiell Genul S lmonell Genul S2igell Genu7l 8ersini / m- Pseudomon ce e Genul 'ibrio
1
) ) +, +. +% #+ #0 #, #3 #) 03 ,$ ,# ,. ,) .# ., .3 .5 3$ 3, 3, %$ %. %5 %) 5+ 5# 50 5. 53 5% 55 5) )$ )+
Genul M9cob cterium Genul Cor9neb cterium / mili Spiroc2et ce e An erobi p togeni Clostridium tet ni Clostridium botulinum Clostridium per*ringens PARA:IT"L"GIE Cl si*ic re p r 1itilor Cl s /l gel te Genul Pl smodium To4opl sm gondii Pneumoc9stis c rinii Cl s Trem tod Cl s Cestod Cl s Nem tod Ectop r 1itii 'IRUS"L"GIE C r ctere gener le si structur !irusurilor Nomencl tur !irusurilor Princip lele * milii de !irusuri / mili ;erpeto!irid e / mili Picorn !irid e / mili "rt2om94o!irid e 'irusurile 2ep titelor 'irusul 2ep titei A 'irusul 2ep titei B 'irusul 2ep titei C 'irusul 2ep titei D In*ecti cu ;I' BI"/ILMUL Bio*ilmul limbii Mec nismele de *orm re pl cii dent re B cterii identi*ic te in pl c dent r Comunic re intre comens lii c !it tii or le Rel tii interspecii b cteriene implic te in pl c dent r Streptococcus !irid ns Streptococcus s nguinis Streptococcus mut ns Actinob cillus ctinom9cetemcommit ns Porp2iromon s gingi! lis
/
)0 )% )5 +$0 +$, +$3 +$% +$) +++ ++0 ++3 ++% ++5 ++) +#$ +## +#, +#3 +#3 +#5 +0$ +0$ +03 +05 +,+ +,+ +,# +,0 +,, +,, +,) +.0 +.. +.3 +.3 +.% +.5 +.5 +.5 +.) +3$
Inter ctiune celulelor Bo l periodont l Pulp dent r si p tologi in*ectio s P tologi c rio s Gingi!itele si stom titele Rolul *luidului cre!icul r
+3+ +3, +%0 +%) +5$ +5+
Bibliogr *ie
+5#
MICR"BI"L"GIA 2din limba greaca, mycros - mic, bios - viata, logos - a descrie3 este
stiinta care studia4a organismele cu dimensiuni microsco#ice( de ordinul micrometrilor 210-63 si nanometrilor 210-93. Lumea vie este com#usa din 3 regnuri5 - Regnul animal( - Regnul vegetal( - Regnul rotista 2alge, !ungi, proto"oare, bacterii3. Agentii infectiosi im#licati in patologia umana sunt in marea ma$oritate Protiste dar a#artin si Regnului Animal 2#elmintii$ viermii3. Nota: Micologia studiaza fungii, Parazitologia se ocupa de Protozoarele si Helmintii implicati in patologia umana, iar Bacteriologia studiaza bacteriile. Virusurile sunt structuri neidenti!icate ca si celule %deoarece nu isi pot sustine independent procesele metabolice necesare supravietuirii si multiplicarii& de studiul lor ocupandu-se virusologia'
rimele descrieri ale lumii microsco#ice au fost facute de A. Lee en!oe" 2sec' ()**3 dar fondatorii microbiologiei se considera a fi Louis Pasteur 2c#imist, 1+,,1+9-3 si Robert #oc! 21+.3-19103 deoarece ei au fundamentat conceptul de etiologie speci!ica a bolilor in!ectioase.
/nton0 van Leeu1en#oe2 %163, - 13,3&
Louis asteur %1+,, 4 1+9-&
Robert 5oc# %1+.3 4 1910&
6!arsitul secolului (*( este considerat revolutionar in microbiologie( in aceasta eta#a fiind desco#eriti agentii etiologici ai principalelor boli in!ectioase fiind recunoscuta ca si 6Epoca de aur7 a microbiologiei. !n secolul ((, se fac #rogrese remarcabile in ceea ce #riveste intelegerea organi"arii structurale si a metabolismului microorganismelor. De asemenea sunt desco#erite diferite antibiotice( acestea fiind utili4ate ulterior in tratarea unor boli infectioase de aceea mi7locul secolului (( este considerat ca fiind 6A doua Epoca de aur< a microbiologiei.
)ictor 8abes %1+-. 4 19,6&
*on Cantacu"ino %1+63 4 193.&
8ste foarte im#ortant sa mentionam repre"entantii de seama ai microbiologiei romanesti9 Victor $abes 21+-.-19,63 si %on Cantacu&ino 21+63-193.3 cel din urma fiind fondatorul *nstitutului din 8ucuresti, care-i #oarta numele 219303. ,
BACTERI"L"GIE= PARTEA GENERALA

Regnul PR'(%)(A este structurat in5
= Protiste superio re - celule eucariote5 fungi* proto&oare* alge 2cu e:ceptia ;algelor ver"i-albastre3 = Protiste in*erio re - celule procariote: bacterii si >alge ver"i-albastre.
PR"PRIETATI GENERALE ALE BACTERIIL"R M"R/"L"GIA BACTERIANA SI ULTRASTRUCTURA BACTERIANA +'R,'L'-%A $AC(ER%A.A
,orma* dimensiunea %de ordinul micrometrilor& si ase&area bacteriilor #ot fi evidentiate cu a$utorul microscopului optic.
<ig' 1 4 <ormele !undamentale ale bacteriilor )e descriu trei forme fundamentale /fig. 015 9. !orma s!erica- coci, 2. !orma de bastonas- bacili( .. !orma spiralata- spirili si !orme intermediare2 cocobacili. *
+- Cocii ' sunt rotun"i; si au diametrul de a#ro:imativ 0'6- 1'0 =m ; e:ista forme deviate de la cea sferica( cum ar fi5 forma usor alungita - streptococii in 6!lacara de lumanare7- pneumococii 6boabe de ca!ea75 gonococii& meningococii ;; du#a divi4iunea celulara( dispo"itia lor #oate fi diferita5 unii pot ramane alipiti %!ig' ,&9 doi cate doi ' ase4are 6in diplo75 pneumococii, gonococii, meningococii, 6in lanturi7 ' streptococii, 6in ciorc!ine7- sta!ilococii'
<ig' , 4 Dispo"itia cocilor #- B cilii ( au forma de b ston se 2o forma a#arte o au vibrionii #olerei& care sunt bacili scurti sub forma de virgula3< bacilii5 - au diametrul longitudinal este mult mai mare 2de apro:imativ 6-10 ori3 decat cel transversal( - #ot avea capetele dre#te 2bacillus ant#racis3 sau rotun$ite( - #ot #re4enta aran7ari; speci!ice9 - in lanturi- stre#tobacili %!ig' 3&(
9=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar <ig' 3 4 Dispo"itia streptobacililor - in diplo- di#lobacili %!ig' .&(
<ig' . 4 Dispo"itia diplobacililor - sau #ot ramane cu ca#etele li#ite formand diferite unghiuri5 as#ect de litere c2ine1esti %bacilul di!teric& %!ig'-&
<ig' - 4 Dispo"itia bacililor di!terici - as#ect de ramificatii a unor bacili foarte lungi 2/ctinom0ces spp3 %!ig' 6&
99
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar <ig' 6 4 Dispo"itia si aspectul bacililor din sp' /ctinom0ces - in functie de #re4enta anumitor inclu1iuni sau a sporilor( #ot a#are deformati5 - forma de 6piscot7( de 6#altera7( cu ase4are in grame4i( - forma de7racheta7 sau 6bat de tobosar7 2bacilii sporulati din genul Clostridium& %!ig'3&' .
<ig' 3 4 /spectul bacililor sporulati din genul Clostridium 0- B cteriile cu *orm spir l t #re4inta cateva variante5 cu o singur tur de spire( avand forma de virgula 2vibrionii3 %!ig' +&(
<ig' + 4 )ibrio c#olerae bacterii cu m i multe ture de spire5 spirilii adevarati 2sapro!iti, cu perete rigid3 si spiroc2ete 2in general patogene, cu perete !le:ibil si mobile 3< acestea din urma sunt usor
92
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar de evidentiat la microsco#ul cu fond intunecat %!ig' 9&( observandu-se motilitatea foarte mare a bacteriilor.
<ig' 9 4>reponema pallidum %evidentiata la microscopul cu camp intunecat& 8:ista unele abateri mor!ologice de la cele . categorii mentionate mai sus5 ,- +ycoplasmele si formele 3L4 ale bacteriilor9 +ycoplasmele au structura asemanatoare cu a celorlalte bacterii( dar nu u perete celul r< acest lucru e:#lica fa#tul ca M>co#lasmele #ot a#are sub forme variabile 2cocoidale, !ilamentoase3 si #re4inta o mare fragilitate. ,ormele 3L4 sunt forme derivate din celule bacteriene 2coci, bacili3< si se formea4a sub actiunea anumitor antibiotice 2 enicilina3 asu#ra #eretelui celular bacterian.
.- Cocobacilii sunt forme intermediare intre coci si bacili %!ig' 10&.
<ig' 10 4 Cocobacilii %M?& >Ase1 re b cteriilor in prep r tele microscopice #oate fi de un real folos in diagnosticul de laborator al infectiilor bacteriene. Modul de aran$are 2dispo"itie3 a bacteriilor este influentat de #lanurile de divi4iune 2paralele, perpendiculare?3 si de tendinta celulelor fiice de a ramane atasate du#a divi4iune %!ig' 11&. 9.
<ig' 11 4 Dispo"itia sta!ilococilor dupa divi"iune
)(R5C(5RA CEL5LE% $AC(ER%E.E

"ata de celulele euc riote& cu ti# de organi4are su#erior din #unct de vedere structural si genetic& b cteriile au o organi4are structurala mai sim#la si sunt celule de tip proc riot 2tabel *3. >abel *' Di!erentele semni!icative dintre celulele eucariote si procariote .ivelul structural In*orm ti genetic Celule eucariote nucleu de! r t bine delimitat de membrana nucleara( ce #re4inta #ori material nuclear organi4at in cromo1omi 2numarul lor este in !unctie specie3 a#arat mitotic de1!olt t comp rtiment t & cu organite s#ecifice5 ribo4omi( reticul endo#lasmatic( li4o4omi( mitocondrii * r perete celul r Celule procariote nucleoid care este un echivalent nuclear %nu este un nucleu propriu"is& fara membrana nucleara( dis#us la: intracito#lasmatic un singur cromo1om 29 molecula de AD% circular3 necomp rtiment t & fara organite s#ecifice( cu e4cepti ribo1omilor 2rol in sinte"a proteinelor structurale si !unctionale3 structur oblig torie a bacteriilor 2e:ceptie M0coplasmele si !ormele L3 #rin sci1ip rit te
Cito= pl sm
Peretele celul r Di!i1iune celul r
meio1 si mito1
91
Celula bacteriana #re4inta doua ti#uri de formatiuni structurale %!ig' 1,&
A- oblig torii ?pre"ente la toate speciile bacteriene@ si sunt re#re4entate deA

nucleoid 2ec#ivalent nuclear3& citopl sm & membr n citopl sm tic si perete celul r 2cu e:ceptiile pre"entate mai sus3<
B- * cult ti!e ?care apar doar la anumite tulpini bacteriene@ si suntA

cilii 2!lagelii3( pilii 2!imbrii3( spor 2endospor3 si c psul .
<ig' 1, 4 6tructura celulei bacteriene
A- STRUCTURILE "BLIGAT"RII ALE CELULEI BACTERIENE Nucleoidul sau ec2i! lentul nucle r nu #oseda membrana nucleara( fiind ras#andit in toata cito#lasma si este re#re4entat de cromo"omul unic bacterian - o molecula de AD% circular( ce codea4a informatia genetica. !n cito#lasma celulei bacteriene mai #ot e:ista molecule mici de /D@ e:tracromo"omial( re#re4entat de plasmide 2acestea codi!ica in general caractere de patogenitate cum ar !i re"istenta la antibiotice, sinte"a de e:oto:ine, eliberare de substante cu potential to:ic pentru alte bacterii, cunoscute sub denumirea de bacteriocine3. 9/
Citopl sm este fin granulata si #uternic ba4ofila( datorita continutului crescut in ribo1omi si AR%. 6inte"ele proteice sunt codificate de catre /D@-ul bacterian( iar informatia este co#iata #e m/R@-mesager( iar intracito#lasmatic t/R@-de transport( aduce la nivel ribo4omal AA cores#un4atori secventei codate si r/R@- ribo"omal #artici#a la sinte"a moleculei proteice structurale sau !unctionale ale celulei3. Pot fi descrise si alte structuri citoplasmatice5 inclu"ii cu material de re"erva #entru metabolismul celular( de e:em#lu inclu4ii cu metafosfati - corpusculii metacromatici 8abes - ?rnst la bacilul difteric si inclu"ii cu glicogen la 8nterobacterii< vacuole 2ce contin lic#id sau ga"e3.
Membr n citopl sm tic a celulei bacteriene se situea4a intre cito#lasma si #eretele celular si are o structura trilaminara !os!olipidica similara cu a celorlalte membrane celulare. Rolurile membranei sunt multi#le functionand ca5 8ariera osmotica 2permeabilitate doar pentru apa si molecule proteice mici3( Membrana selectiva 2constituentii utili din mediu sunt directionati in citoplasma prin transport activ3( <unctie bioenergetica 2preia rolul mitocondriilor din celulele eucariote, la acest nivel se generea"a si se stoc#ea"a energia celulara3( <ormarea septului de divi"iune 2cu participarea me"o"omului care este o invaginare a citoplasmei3( 6inte"a peretelui celular si a membranelor s#orale( 6tructura tinta #entru de"in!ectante 2detergenti3 si antibiotice 2 olimi:ine si Colistine3. Peretele celul r %!ig' 13& este structura e:terna a celulei bacteriene cu numeroase !unctii9 6tructura tinta #entru li4o4im si antibiotice 2A lactaminele9 eniciline, Ce!alosporine3( 6ediul sistemelor de transport #entru substantele nutritive& 6ediul receptorilor pentru bacterio!agi 2virusuri ale bacteriilor3 si bacteriocine, 6tructura antigenica de supra!ata 2antigenul B somatic pe ba"a caruia se poate !ace clasi!icarea di!eritelor bacterii3( Partici#a la divi"iunea celulara& !m#rima proprietatile mor!otinctoriale 2!orma si raspunsul la di!erite metode de colorare35 ras#unsul diferentiat la color ti Gr m 2care este coloratia u"uala in bacteriologie3 se datorea4a structurii diferite a #eretelui celular( astfel se #ot identifica5 Gr m po1iti!e 2cu grosimea mai mare a peretelui dar cu structura mai simpla, bacteriile !iind colorate in violet3 si Gr m neg ti!e 2peretele celular este !oarte subtire, dar structura mult mai comple:a, bacteriile !iind colorate in rosu3
90
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar #rin coloratia s#eciala :ie2l=Neelsen se identifica bacilii acido- alcoolore"istenti ?bacilul tuberculos3 colorati in rosu, datorita continutul crescut in li#ide 2aci"i micolici3 al #eretelui celular.
Peretele celul r la bacteriile Gr m po1iti!e( are o grosime de 1---0 nm( fiind constituit din mai multe straturi su#ra#use de peptidoglicani 2proteine, poli"a#aride si aci"i teic#oici, acestia din urma au un rol important in aderarea si coloni"area mucoaselor si sunt dotati cu proprietati antigenice avand abilitatea de a induce sinte"a de anticorpi speci!ici3.
<ig' 13 4 6tructura peretelui celular la bacteriile Cram po"itive si bacteriile Cram negative Peretele celul r la bacteriile Gr m neg ti!e este mai subtire 23-+ nm3 dar este mai com#le: din #unct de vedere structural. La #eriferia membranei citoplasmatice se gaseste "ona periplasmica( la nivelul careia se afla peptidoglicanul< aceasta 4ona este marginita la e:terior de membrana e:terna( #este care se su#ra#une un strat poli"a#aridic( care are un dublu rol5 este antigenic 2 ntigenul " de su#rafata3 si re#re4inta endoto4in bacteriilor Gram negative( care se eliberea4a in mediu doar in urma li4ei celulare. B- /"RMATIUNILE /ACULTATI'E ALE BACTERIIL"R Cilii %!lagelii& sunt formatiuni a#endiculare de natura #roteica cu rol in propulsarea celulei 2organe de locomotie3 s#re sursa de hrana 2c#emotactism3.
9+
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )unt formatiuni s#ecifice b cteriilor mobile si de regula a#ar la bacili sau vibrioni cu o lungime mai mare decat cor#ul bacterian. !n functie de numarul cililor si de ase4area acestora( se descriu mai multe ti#uri %!ig' 1.&5 = tric2e& fara cili 2bacterii imobile3( = monotric2e( cu cil unic la unul dintre #oli 2A3( = lo*otric2e& cili multi#li 2manunc#i3 la unul dintre #oli 2B3( = m*itric2e( cu cate un cil la ambii #oli 2C3( = peritric2e( cu cili multi#li in $urul celulei bacteriene 2D3.
<ig' 1. 4 >ipurile de bacterii in !unctie de numarul si dispo"itia cililor Pre4enta cililor confera un im#ortant * ctor de p togenit te la bacterii( deoarece #roteinele ciliare 2!lagelinele3 sunt antigenice ?antigenul D- !lagelar@ fiind ca#abile sa determine sinte"a de anticorpi speci!ici. Pilii ?*imbriile@ )unt structuri multi#le( scurte( dre#te( filamentoase( rigide 2nu au rol in locomotie si pot e:ista atat la bacterii mobile cat si imobile3. !n general sunt dis#usi la su#rafata celulei 2peritric#e3. Re#re4inta factori de #atogenitate( avand origine #roteica 2piline3 cu functie antigenica 2abilitatea de a induce sinte"a de anticorpi speci!ici&' A#ar mai ales la bacteriile Gr m neg ti!e 2@eisserii, seudomonas, ?nterobacterii3 si din #unct de vedere functional sunt de doua ti#uri5 - Pili comuni 2somatici3 care sunt codi!icati cromo"omial si au rol in aderarea la structurile celulare tinta 2de e:emplu coloni"area epiteliilor consta in aderarea bacteriilor la receptorii celulari, urmata de multiplicarea lor3 dovedindu-se #atogenitatea lor< de asemenea sunt receptori pentru bacterio!agi 2virusuri ale bacteriilor3 #ro#rietate care #ermite li"otiparea tulpinilor in functie de #re4enta rece#torilor fata de un anumit bacteriofag. 9,
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar b- Pili de conBug re 2se:uali3 sunt codificati de #lasmide si au rol in transferul de material genetic e:tracromo4omial 2plasmide3 intre #erechi de celule5 donoare si acce#toare( #rin !enomenul de con7ugare 2prin intermediul pililor de con7ugare ai celulei donoare, se creea"a un canal prin care materialul genetic este trans!erat celulei acceptoare, care ast!el capata proprietati noi, in special de re"istenta !ata de anumite antibiotice !ata de care pana atunci a !ost sensibila3. C psul - !n conditii naturale de viata se #resu#une ca unele s#ecii bacterii ar #re4enta un invelis de supra!ata& glicoc li4( cu rol in aderare la structurile tinta< acesta este re#re4entat de o masa de !ibre poli"a#aridice intretaiateE )e evidentia4a la microscopul optic ca un #alou necolorat in 7urul celulei< se #ot utili4a coloratii s#eciale #entru evidentierea sa 2cu tus de C#ina3. sau #rin reactia de umflare a ca#sulei cu a$utorul nticorpilor nti6 2anticapsulari3. 8ste #re4enta la5 #neumococi 26treptococcus pneumoniae3 Daemop#illus, 5lebsiella( meningococi 2@eisseria meningitidis3( Clostridium per!ringens' Cele mai im#ortante dintre functiile #e care ca#sula le inde#lineste( sunt5 !unctia anti!agocitara si de re"istenta la actiunea factorilor fi4ici si chimici( aderare la receptorii structurilor tinta( inhiba activitatea bactericida a sistemului com#lement si a altor factori serici( re#re4inta material de re4erva celular( este antigenica 2antigenul 5- capsular3. La unele bacterii e:ista doar un str t mucos de supr * t electronomicroscopic3. 2evidentiat doar
Sporul b cteri n re#re4inta !orma de re"istenta a bacteriilor la conditiile nefavorabile din mediu( identificata ca o stare dormanta a bacteriilor& in care nu se sinteti4ea4a #roteineRe#re4inta o proprietate de specie si este utila in identi!icarea bacteriilor- Cu a$utorul microscopului electronic se #oate evidentia structura comple:a a acestuia in care corte:ul determina re4istenta la caldura si la mentinerea deshidratarii. !n conditii ne* !or bile( !orma vegetativa; a bacteriei trece in forma de re4istenta 2spor& #rin #rocesul de sporulareE cand s#orul a$unge in conditii prielnice( #ierde invelisurile si revine la forma vegetativa #rin #rocesul de germinare. @ota5 ; *orm !eget ti! este forma ca#abila sa se multi#lice si sa #roduca boala. Din #unct de vedere al patologiei umane sunt im#licate doua genuri bacteriene s#orulateA Genul B cillus 28' ant#racis3 si Genul Clostridium 2C' tetani, C' botulini, C' per!ringens3 Daca dimensiunea s#orilor este mai mare decat diametrul transversal al celulei bacteriene forma celulei va fi modificata( cu variantele de5 - ase4are terminala ?!orma de bat de tobosar3 Clostridium tet ni %!ig' 1-&( 9*
<ig' 1- 4 Clostridium tetani %100:& - ase4are subterminala 2!orma de rac#eta& B cillus cereus %!ig' 16&(
<ig'16 4 8acillus cereus %*<& ase4are centrala 2!orma de suveica3 B cillus nt2r cis %!ig' 13&-
<ig' 13 4 8acillus ant#racis %*<& Metodele de sterili"are tin cont de #osibilitatea #re4entei tul#inilor s#orulate( motiv #entru care atat intervalul de tim# cat si nivelul tem#eraturii sunt ada#tate acestei eventualitati( de aceea si metoda de control a sterili4arii se face cu tul#ini s#orulate de 8acillus stearotermop#illus' 2=
METAB"LISMUL BACTERIAN Bacteriile( ca si la celelalte celule vii( #ot fi descrise atat #e ba4a compo1itiei c2imice5 #roteine( li#ide( glucide( a#a( %aCl?( cat si a met bolismului 2pre"inta o mare varietate metabolica ce nu se intalneste la organismele superioare3. Princi#alele cai ale metabolismului bacterian sunt5 - ciclul aci"ilor tricarbo:ilici( - glicoli"a - calea de degradare anaeroba a gluco4ei( - caile de degradare o:idativa ale aci"ilor grasi( - sinte"a proteinelor #e ba4a informatiei continute de molecula de AD%. Cunoasterea proprietatilor metabolice ale bacteriilor are o importanta medicala deosebita( in vederea5 i&olarii bacteriilor patogene in #rodusele #atologice ale bolnavilor( identificarii lor si testarii sensibilitatii lor la di!erite antibiotice'
CARACTERELE GENERALE& PR"PRII METAB"LISMULUI BACTERIAN Metabolismul bacterian re o serie de particularitati prin c re se indi!idu li1e 1 A este unicelular - intreaga activitate se desfasoara strict in interiorul unei singure celule( este necompartimentat - in cito#lasma nu sunt organite celulare 2cu e:ceptia ribo"omilor3 este teleonomic - in tim# s-au de4voltat reactii metabolice si sisteme de control care sa le asigure o mare eficienta( are o mare flexibilitate - #ermite ada#tarea ra#ida a bacteriei la conditii variabile de mediu( are o intensitate crescuta si o vite4a mare de reactie 2de e:emplu ?'coli are un timp de divi"iune de apro:imativ ,0 min3( este restrictionat genetic 2cromo"omul bacterian codi!ica sinte"a a apro:imativ 3000 proteine3.
29
Pentru i&olarea si identificarea bacteriilor in conditii de laborator( trebuie furni4ate conditii optime de metabolism( im#licit de multiplicare( asigurate #rin utili4area unei game largi de medii de cultura( cu com#o4itie variata ce contin5 amestec de substante nutritive, gluco"a, sursa de carbon, acetat sau de a"ot, saruri de Mg, <e. Aceste medii de cultura trebuie sa asigure in aceeasi masura substante nutritive( pD o#tim( osmolaritatea si potentialul redo: necesar unei multiplicarii optime a bacteriilor( cu conditia si a asigurarii temperaturii optime in tim#ul incubarii. (emperatura re#re4inta un factor foarte im#ortant de mediu care influentea4a multi#licarea bacteriilor( #utand fi5 minima - sub care bacteriile se divid lent( ma:ima - #este care bacteriile nu se mai divid si optima = la care multi#licarea se face cu vite4a s#ecifica s#eciei. !n functie de temper tur optim ( bacteriile se clas!ica in5 criofile - cele care se de4volta o#tim la 10oC( dar care se #ot de4volta si la 0oC 2important in ca"ul alimentelor conservate la rece3( me&ofile - cele care au temperatura optima la 30-.00C 2cele mai multe, intre 3-- 330C3< ma$oritatea bacteriilor im#licate in #atologia umana sunt me4ofile #entru i4olarea lor este necesara asigurarea unei tem#eraturi de 330C( termofile - au tem#eratura o#tima 60-300C( dar e:ista si bacterii care se de4volta la 1000C 2!ierbere3 - im#ortant de cunoscut in ca4ul bacteriilor din a#ele termale si a solurilor e:#use la lumina si caldura solara. p;=ul optim Ma$oritatea bacteriilor se de4volta la un p6 neutru 2pD de 33 insa e:ista bacterii care #refera valori extreme de p6( cum sunt5 Lactobacillus 2!lora vaginala3 care #refera p6 acid 2pD de ,3( )ibrio c#olerae care are un p6 optim foarte alcalin 2de 9,,3 #entru i4olarea si identificarea lui( utili4andu-se un mediu de imbogatire alcalin ' apa peptonata. "smol rit te este conditionata de concentratia sarurilor din mediu de de"voltare5 ma7oritatea bacteriilor sunt osmotolerante( se de4volta mai bine la o concentratie fi4iologica a sarurilor( e:ce#tii sunt unele bacterii care se de4volta mai bine in conditii de osmolaritate crescuta( cum sunt stafilococii 2#alotoleranti3 #entru a caror i4olare se utili4ea4a mediul C#apmann( ce contine @aCl de 9F.
22
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar TIPURI DE NUTRITIE LA BACTERII Necesit tile met bolice le b cteriilor sunt definite #e ba4a a doua criterii ma7ore9 sursa de energie si sursa de carbon.
!n functie de surs de energie( bacteriile #ot fi5 fototrofe - bacterii fotosintetice care utili"ea"a energia solara( c!imiotrofe - utili4ea4a energia obtinuta din degradarea substantelor c#imice5 c#imioorganotrofe - cand se utili4ea4a substante organice si c#imiolitotrofe = cand se utili4ea4a substante anorganice. !n functie de surs de c rbon utili4ata( bacteriile #ot fi5 autotrofe - se de4volta #e medii alcatuite doar din substante anorganice si intregul material celular este sinteti4at #ornind numai de la C'7( !eterotrofe - utili4ea4a carbonul din substante organice 2ma7oritatea bacteriilor patogene3< mixotrofe - cele care #ot utili4a carbonul atat din C'7 cat si din substante organice. B cteriile care Gpara"itea"aH omul se #ot identifica ca si5 c2imioorg notro*e( 2eterotro*e( me1o*ile si osmotoler nte. Pentru activitatile celulare bacteriene 2mobilitatea ciliara, transportul activ?3 este nevoie de o anumita cantitate de energie #entru generarea careia e:ista multiple posibilitatiE energia in final va fi stocata in legaturi macroergice si va fi eliberata in functie de nevoile celulare. Du#a tipul de eliber re energiei si efectele o4igenului din mediu( bacteriile #ot fi5 strict aerobe cu urmatoarele caractere5 folosesc respiratia o:ibiotica( se de4volta numai in medii cu o:igen( e:em#le sunt bacteriile din genurile M0cobacterium, 8acillus< strict anaerobe care nu au en4ime de degradare a @2O2( 2catala"a, pero:ida"a3 de aceea5 o:igenul le este to:ic 2in pre"enta sa s-ar produce D,B,, cu e!ect to:ic3( folosesc procesele !ermentative #entru eliberarea energiei( e:em#le sunt bacteriile din genurile Clostridium, 8acteroides, <usobacterium, eptostreptococcus, )eillonellaE
2.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar aerob 8 anaerob facultative5 energia necesara este obtinuta #rin !ermentatie sau respiratie o:ibiotica, in functie de pre"enta sau absenta o:igenului din mediu( sunt re#re4entate de ma7oritatea bacteriilor patogene #entru om< anaerobe 8 aerotolerante5 obtin energia #rin !ermentatie( dar o:igenul nu le este to:ic, se pot de"volta si in medii cu o:igen 26treptococcus mutans- din !lora comensala a santului gingival, implicat in patogene"a cariei dentare3< microaerofile5 se de4volta in #re4enta unei cantitati mici de CB, 2--,0F3( e:em#le sunt 8rucella spp, @eisseria spp.
8:ista si bacterii care au necesit ti met bolice supliment re5 gluco"a, saruri minerale ca si sursa de carbon& anumiti aminoaci"i, din care-si vor #utea sinteti4a #roteinele s#ecifice %a"ot aminic&, a"otul anorganicA %@1A( nitriti( nitrati( !actori de crestere9 vitamine( aminoaci4i( nucleotide( ba4e a4otate( aci4i grasi( colesterol( alti factori B(C 2Daemop#illus3. Nutritie de tip p r tro* e:ista la microorganismele care #re4inta de!ecte metabolice( care le obliga sa Dpara&ite&e< o alta celula vie #entru a #utea su#ravietui si multi#lica. An bolismul bacterian este re#re4entat de totalitatea #roceselor metabolice care asigura biosinte4a materialului celular necesar #entru cresterea si multi#licarea microorganismelor. rocesele anabolice se desfasoara in mai multe eta#e5 #atrunderea substantelor nutritive in celula( biosinte4a #roteinelor structurale si functionale #e ba4a informatiei genetice( controlul activitatii en4imatice. CRESTEREA SI MULTIPLICAREA BACTERIIL"R La un moment dat( in conditii favorabile toti constituentii celulari se dublea"a cantitativ( #arte ca #rocesului de divi"iune celulara 2sci"iparitatea3. *nvaginarea membranei citoplasmatice dublate de invaginarea peretelui celular( determina a#aritia septului de divi"iune care #ermite separarea celor doua celule-!ice 2identice atat intre ele cat si cu celula parentala3. 6uma evenimentelor celulare de la initierea sinte"ei proteice #ana la divi"iunea celulara constituie ciclul celul r< acesta este controlat de /D@4ul cromo"omial care codi!ica proteinele si se replica inainte de divi"iunea celularaMultiplic re celul r #oate fi urmarita Din vitro7 #e medii de cultura lichide( #rin5
21
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar evaluarea numarului total de celule vii si moarte 2numaratoare automata sau microscopic in camera de numarare3( evaluarea numarului total de celule vii 2prin trans!er pe medii de cultura solide stiindu-se ca dintr-o celula se de"volta o singura colonie3( evaluarea masei celulare 2dupa centri!ugare si uscare3( determinarea !otometrica 2DB3 care #ermite evaluarea numarului de celule vii din 0 ml de suspensie bacteriana.
Pe ba4a acestor date s-a #utut construi curb de de1!olt re b cteriilor( care #re4inta urmatoarele fa&e5 de latenta - fa4a de #regatire celulara #entru crestere si multi#licare( de initiere a accelerarii multiplicarii( de crestere celulara si multiplicare logaritmica 2cresterea cantitatii de /R@, a numarului de ribo"omi si a activitattii metabolice3< in aceasta fa4a bacteriile sunt foarte sensibile la agentii fi4ici si antibiotice( stationara sau de #latou 'cand numarul de celule vii este a#ro:imativ egal cu al celor moarte de declin - cand numarul celulelor moarte il depaseste pe cel al celulelor vii urmata de scaderea pana la epui"are a substantelor nutritive din mediu, scaderea pD si a concentratiei B,, cu acumularea de produsi to:ici si supravietuirea unui numar mic de bacterii in suspensie( #entru o #erioada foarte lunga de tim#.
ACTIUNEA AGENTIL"R /I:ICI SI C;IMICI ASUPRA BACTERIIL"R Anumite conditii de mediu pot de&voltarii bacteriilor!e un e!ect !avorabil s u ne!avorabil supr
E*ectele ne* !or bile #ot fi identificate ca si5 bacteriostatice cand are loc atenuarea sau oprirea multiplicarii bacteriilor( insa fara a se produce moartea lor( este un proces reversibil si bactericide - omorarea bacteriilor( proces ireversibil. Efectele factorilor de mediu asu#ra bacteriilor sunt conditionate de5 natura microorganismului si !orma de e:istenta a bacteriilor 2vegetativa sau spor&( caracterele de specie( compo"itia c#imica a bacteriiilor si !a"a de de"voltare a culturii bacteriene. Efectele agentilor fi&ici asu#ra microorganismelor( #ot fi utili4ate frecvent in practica medicala, cu diferite sco#uri5 2/
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar sterili&area 2obiectelor, instrumentarului, alimentelor, mediilor de culturaI3 de&infectia 2supra!etelor de lucru, aerului din incaperi3 obtinerea de vaccinuri, seruri, alte preparate bacteriene( conservarea anumitor tulpini bacteriene( obtinerea de suse bacteriene cu virulenta atenuata sau nula.
Sterili1 re se defineste ca totalitatea metodelor !i"ice 2caldura, radiatii, ultrasunete3 #rin care sunt distruse toate formele bacteriene 2inclusiv sporii3 atat de la su#rafata cat si din interiorul obiectelor su#use acestui #rocedeu. De1in*ecti se defineste #rin totalitatea metodelor c#imice #rin care se distrug ma9oritatea bacteriilor patogene de #e su#rafetele de lucru sau obiectelor( #recum si de la su#rafata tegumentelor si mucoaselor 2antisepti&area3. ACTIUNEA AGENTIL"R /I:ICI em#eratura po te !e un efect favorabil s u nefavorabil supr de&voltarii si multiplicarii bacteriilorem#eratura inalta ctione 1 prin rupere leg turilor intr molecul re le proteinelor si ltor molecule& ctiune *iind potent t de pre&enta apei& deo rece ce st re o conducti!it te termic crescut & i r ctiune este m i r pid M Borit te !ormelor vegetative sunt distruse l :;2 <;;C& pentru sigur nt se utili1e 1 temper tur de -60C& ! lo re peste c re to te *ormele !eget ti!e sunt distruse6porii contin o c ntit te mic de p & prin urm re sunt mult m i re1istenti l temper tur crescut & *iind distrusi l temper turi cuprinse intre 100-1+00C& st*el se e4plic de ce autoclavarea ?07;oC* 0 atm* =; min@ este cea mai eficienta metoda de sterili&are& distrug nd t t sporii c t si formele vegetativeDesicarea s u uscarea la aer permite indep rt re pei din celulele b cteriene insotit de modi*ic ri structur le import nte ?denaturari proteice* concentrarea unor saruri@ c re duc in *in l l distrugerea formelor vegetative l unele specii b cteriene& in cateva ore ?pneumococ* gonococ* Vibrio c!olerae1 si in cateva &ile in pre1ent r di tiilor sol re b cilului 6oc2Temper tur sc 1ut Liofili4area este o metod prin c re se pot obtine preparate utile in terapia antibacteriana si const in conservarea in vid unor tulpini b cteriene prin utili1 re unei solutii protecto re de proteine& prin racire la 2>? ;C ?&apada carbonica@-
20
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar >emperaturile sca"ute& in Burul celei de 0 0C( u un efect bacteriostatic si st*el b cteriile pot *i conser! te in stare de latenta o perio d indelung t Congelarea microorg nismelor = se po te re li1 l temper turi cuprinse intre -3+0C si -,00CC se prefera congelarea rapida c re conser! structurile celul re& deo rece congelarea lenta duce l p riti unor cristale aciculare intracitoplasmatice c re in *in l induc rupere structurilor celul reRADIATIILE Radiatiile sunt de*inite c modalitatea de propagare si transmitere a diferitelor forme de energie in spatiuC energi este produs deA miscarea undelor sub actiunea campurilor electrice si miscarea particulelor atomice emise de substantele radioactiveIn *unctie de lungimea de unda* timpul de e:punere si marimea sursei& e!ectele cestor r di tii pot *iA de stimulare a functiilor biologice* aparitia mutatiilor induse si moartea celularaMecanismele prin c re se pot produce ceste modi*ic ri suntA cresterea vibratiilor interatomice* excitarea electronilor* ruperea moleculelor cu rearan9area AD. /mutatiile1 denaturari proteice* aparitia de compusi toxici /67'7* '=* alti ioni* diferiti produsi de degradare ai aci&ilor nucleici* aminoaci&ilor* ba&elor a&otate* lipidelor* glucidelor...1. Radiatiile neioni4ante sunt repre1ent te in primul r nd de r di tiile din spectrul 5VC sursa naturala de 5V este repre1ent t de radiatiile solare& i r c surse artificiale sunt utili1 te lampile cu cuartAceste tip de r di tii ctione 1 pe AD.8ul celular si u un efect puternic bactericidR di tiile U' sunt utili1 te l sterili&area suprafetelor netede si a aerului din incaperi. Radiatiile ioni4ante sunt repre1ent te de molecule ioni&ate c re re ctione 1 cu to te moleculele din Bur produc nd m i multe tipuri de efecte nocive: radioli&a apei pre1ent in di*erite structuri celul re ?producerea de 6@* '62* 67'7@& le&iuni ale moleculelor de AD. urm te de bloc re multiplic rii celul re)ursele de r di tii ioni1 nte suntA electronii de mare vite&a ?radiatiile A si J3 undele electromagnetice ?radiatiile (@ neutronii si nucleii de 6eliu ?radiatiile K32+
Eltrasunetele determin ruperea peretelui celular cu de&integrarea structurilor intracelulare si eliberarea de energie sub forma de caldura ?se de&volta temperaturi ridicate de :;2?;;C@ c re determin moartea bacteriilor- Celulele proc riote sunt mult m i sensibile dec t cele euc riote& i r sporii b cteriilor sunt *o rte re1istenti l ctiune ultr sunetelorAgentii chimici ctione 1 supr *ormelor !eget ti!e le b cteriilor- In gener l cesti sunt utili1 ti pentru distrugerea bacteriilor de pe diferite suprafete ?inclusiv tegumente si mucoase@ s u din aerUn antiseptic e!icient trebuie s indepline sc urm to rele cerinteA sa omoare germenii la concentratii foarte mici intr2un timp cat se poate de scurt* sa posede un spectru antibacterian larg* sa fie solubil si stabil in apa si solventi organici* sa nu fie toxic sau iritant pentru tesuturi* sa fie penetrant in tesuturi* sa nu colore&e si sa nu se combine cu materiile organice. Agentii chimici pot actiona prin m i multe tipuri de mecanisme5 denaturarea proteinelor* interferenta cu gruparile c!imic active ale proteinelor* actiune prin !alogenarea sau oxidarea unor compusi* actiune reducatoare* alterarea permeabilitatii peretelui celular /agentii tensioactivi1.
Agentii de denaturare a #roteinelor sunt repre1ent ti deA aci4ii organici si anorganici cu ctiune o4id nt C e*ectul lor depinde de concentratia 6@& ba4ele u o e*icient cu t t m i m re cu c t concentratia '62 este m i m re& alcoolii u e*ect b ctericid l concentr tii de :;2>;A si ctione 1 prin m i multe mec nismeA denaturarea proteinelor* distrugerea complexelor lipidice din structura membranelor* scaderea tensiunii superficiale* sarurile ?.aCl@ in concentr tii *o rte m ri pot !e e*ecte to4ice s u in2ibitorii-
Agentii care interfera cu gru#arile chimic active ale #roteinelor ?en&ime@ ctione 1 prin cuplarea cu gruparile 8)6C princip lii repre1ent nti i cestei c tegorii suntA sarurile de Dg, sarurile de /g ?Ag.'=2 utili&at pentru prevenirea oftalmiei gonococice@ si sarurile de Cu ?antifungic@2,
Agentii c re ctione 1 prin halogenare si o:idare sunt repre1ent ti deA derivati de Clor ?!ipoclorit de .a* #* clor ga&os* cloramine@ = genti de 2 logen re derivati de *od ?tinctura de iod* alcool iodat@ pero:idul de #idrogen 3F genti de o4id re permanganatul de potasiu Agentii chimici alchilanti cu efect reducator sunt in gener l g 1osi si sunt utili1 ti pentru decontaminarea suprafetelor si aerului din incaperiPrincip lii repre1ent nti suntA formolul c re ctione 1 in atmosfera umeda in concentratie de >;A& l 7;;CC este utili1 t si pentru obtinerea anatoxinelor d r si c fixator de tesuturi s u conservant& glutaraldehida c re este utili1 t pentru de&infectarea instrumentarului si tuburilor de cauciucC re o ctiune puternic bactericida* sporulicida* fungicida si virulicida* o:idul de etilena in sociere cu CO2 este utili1 t in sterili&area materialelor termolabile cu Butorul utocl !elor ?sub presiune@& diferiti coloranti ?violetul de gentiana* cristalul violet* verdele malac!it* verdele briliant@ u un efect bacteriostatic& unii c2i r efect bactericidC sunt utili1 ti si c adaos in mediile nutritive selective s u c indicatori de p6C color ntii b 1ici sunt m i e*icienti dec t cei ci1iAgentii care alterea4a #ermeabilitatea #eretelui celular( sunt de regul genti tensio cti!i& repre1ent ti deA detergenti anionici, cationici ?gruparea activa .6B@@ si neionici& sapunuri ?indepartea&a mecanic impuritatile@& !enolii si derivatii lor sunt utili1 ti *rec!ent c si conser! nti pentru ! ccinuri si seruri
C;IMI"TERAPIA ANTIBACTERIANA
)ta la ba4a tratarii unor boli in!ectioase folosind substante c#imice naturale sau de sinte"a( cu sco#ul de a in#iba de"voltarea germenilor patogeni sau de a #roduce moartea lor. Parintele chimiotera#iei moderne este P ul Erlic2 2c#imist3 care a stabilit modelul e:#erimental de studiu al chimiotera#icelor. !n anul 9*2*( /lemming a obtinut #rima substanta cu actiune bactericida5 penicilin . Aceasta s-a folosit #e scara larga ince#and cu anul 9*1= sub forma stabila( de sare de sodiu.
2*
aul ?#rlic# /le:ander <leming %1854-1915) %1+++-19--& A#aritia penicilinei a fost ince#utul unui lung sir de desco#eriri de substante re4ultate din metabolismul unor microorganisme( cum sunt 6treptomicina din 6treptom0ces cerevisiae si Ce!alosporinele din enicillinum cep#alosporum'
<ig'1+ 4 Cultura de 6treptom0ces cerevisiae
<ig' 19 4 Cultura de enicillinum cep#alosporum !n #aralel s-au de4voltat tehnicile industriale de obtinere a substantelor antibiotice si chimiotera#ice. Antibioticul actionea4a de cele mai multe ori asu#ra sinte4ei de #roteine la nivelul unitatilor ribo4omale. .=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar C!imioterapicul este substanta cu actiune antimicrobiana care are to:icitate selectiva in do4e mici( interferand s#ecific cu o cale metabolica sau cu o anumita en4ima care are rol vital #entru viata bacteriei( in general cu actiune #e #eretele celular sau membrana cito#lasmatica. Pentru ca aceste substante sa #oata fi utili4ate( trebuie sa #re4inte anumite caracteristici5 sa actione4e in do"e mici( sa #osede o actiune selectiv - to:ica( fara efecte nocive la om si animale( dar cu activitate de inhibare a multi#licarii bacteriilor 2e!ect bacteriostatic@ sau chiar de omorare a acestora ?e!ect bactericid@& sa actione4e in mediu organic( sa di!u"e"e in tesuturi. )pectrul de actiune al antibioticelor de#inde de numarul total de s#ecii bacteriene asu#ra carora actionea4a( #utandu-se identifica5 6pectrul larg de actiune5 o Aminoglico4idele 26treptomicina, 5anamicina, Centamicina3( o etraciclinele 2>etraciclina, B:itetraciclina3( o "enicoli 2Cloram!enicol3( o )ulfamide( o %itrofurani. 6pectrul restrans de actiune5 o Macrolide 2?ritromicina3( o Poli#e#tidele ciclice 2 olimi:in, Colistin3( o uberculostatice 2?tambutol3. /ntibiotice cu po"itie particulara 2initial aveau un spectru restrans, insa ulterior derivatii obtinuti si-au largit spectrul de actiune35 o "amilia Fetalactamine 2 eniciline, /mpicilina, Ce!alosporine3. Deoarece antibioticele difera mult intre ele( au fost gru#ate in * milii de ntibioticeD c2imioter pice care reunesc substantele care5 o o o o au origine comuna( au structura asemanatoare( au mecanisme de actiune identica( au un s#ectru antibacterian similar.
!n general( antibioticele actionea4a #rin5 o legarea de o molecula si astfel este im#iedicata biosinte4a unor macromolecule sau structuri celulare 2de e:emplu penicilinele3( .9
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o com#etitia antagonica #entru un anumit metabolit esential 2de e:emplu sul!amidele3. !n functie de locul si mec nismul de ctiune( se #ot identifica antibiotice care5 9. inhiba sinte4a peretelui celul r( 2. care alterea4a membr n citopl sm tic ( .. care au actiune asu#ra p r tului genetic5 a. im#iedicarea re#licarii AD%-ului( b. im#iedicarea transcrierii AD%-ului in AR%< 1. inhibarea sinte4ei #roteice la nivel ribo1om l-
+- IN;IBAREA SINTE:EI PERETELUI CELULAR Eet =l ct minele au o structura asemanatoare cu a unui com#onent re#etitiv din structura #eretelui celular< ele #ot actiona diferit asu#ra unor en4ime reglatoare ale sinte4ei #eretelui celular5 o blocarea centrului activ al transpeptida"ei( im#iedicandu-se astfel legarea lanturilor #oli4aharidice #rin #unti transversale( o activarea carbo:ipeptida"ei din structura #eretelui celular( care duce la o li4a e:tinsa a #eretelui celular< in final re4ulta s!eroplasti si protoplasti care se vor li4a in mediu hi#oton 2actiune bactericida3. Repre"entantii acestei familii sunt5 PENICILINELE o au un spectru larg de actiune 2cele sintetice3( o au o to:icitate redusa( o #ot induce stari de #ipersensibilitate de tip imediat( care se soldea4a cu soc anafilactic( o penicilinele sintetice in asociere cu alte com#onente( au #ro#rietati noi care le asigura5 o stabilitatea in mediu acid( o absorbtie crescuta la nivel gastrointestinal( o re4istenta la actiunea unor metaboliti bacterieni 2de e:emplu la A lactama"e - en"ime care scindea"a A lactaminele3. Penicilin G 2sare de sodiu sau de potasiu3 - se administrea4a doar #arenteral( fiind instabila in mediul acid gastric( Peniciline stabile in mediu acid5 Penicilin '& Ampicilin & Amo4icilin ( .2
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Peniciline re"istente la A lactama"e sunt "4 cilin & Meticilin ( Penicilina cu s#ectru larg5 C rbenicilin . CE/AL"SP"RINELE o au o activitate similara cu clasa anterioara( o au s#ectrul de actiune mai larg decat Penicilinele( o initial au fost i4olate din enicillinum Cep#alosporinum, o de-a lungul tim#ului s-au sinteti4at generatii succesive de Ce!alosporine( cu s#ectru antibacterian din ce in ce mai larg5 Ceneratia %A Cep#ale:in( Cep#alotin( Cep#a4olin 2regula Gp#H in denumirea antibioticului3 cu s#ectrul de actiune asemanator cu al Am#icilinei< nu sunt active #e enterococi si sta!ilococi meticilinore"istenti' Ceneratia a %%2a5 Ce!amandole( Ce!uro:ime 2regula G!aH, G!urH in denumirea antibioticului3 cu un spectru m i l rg de ctiune( inclu4and5 anaerobi( @aemo#hillus influen4ae( unele 8nterobacterii< actiunea #e germenii Gram #o4itivi este mai redusa. Ceneratia a %%%2a5 Ce!ta"idime, Ce!opera"ona, Ce!ota:ime< au s#ectrul de actiune ca si cele din generatia a !!-a( dar in #lus sunt active si #e b cilul pioci nicCeneratia a %V2aA Ce!epime cu o activitate crescuta #e 8nterobacterii( enterococi si stafilococi meticilinore4istenti. ALTE ANTIBI"TICE CU MECANISM DE ACTIUNE TIP PENICILINIC& DAR CU SPECTRU DE ACTIUNE MAI LARG Monob ct me ' /"treonam cu actiune si #e bacilii Gram negativi( C rb pemene - *mipenem, Meropenem - are actiune si #e5 bacilii Gram negativi( bacterii Gram #o4itive( atat aerobe cat si anaerobe.
#- ALTERAREA MEMBRANEI CIT"PLASMATICE Polipeptidele ciclice - au un mecanism asemanator detergentilor< duc la de4organi4area membranei celulare cu #ierderea functiei de bariera osmotica( ceea ce duce la eflu:ul metabolitilor esentiali si im#licit la moartea celulara. Gr micidin - determina blocarea en4imelor din lantul res#irator( cu decu#larea transferului de electroni si blocarea #roceselor de #roducere si stocare a energiei celulare. 0- IN;IBAREA SINTE:EI ACI:IL"R NUCLEICI Ri* mpicin im#iedica transcrierea AD%-ului in AR%( actionea4a asu#ra bacilului Goch si a cocilor Gram #o4itivi anaerobi( ..
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar are efect bactericid( in general se administrea4a in asociere cu alte antibiotice.
Fuinolonele ?/cid @alidi:ic, Metronida"ol3 si /luoroGuinolonele %Cipro!lo:acin, @or!lo:acin, e!lo:acin, B!lo:acin& sunt5 utili4ate in infectii ale tractului urinar( actionea4a mai ales #e bacteriile Gram negative. Sul* midele <D. 2acid tetra#idro!olic3 este un metabolit esential utili4at in tim#ul sinte4ei ba4elor a4otate 2purinice si pirimidinice3 din care se vor asambla ulterior aci4ii nucleici in tim#ul re#licarii celulei bacteriene< in conditii normale lantul de reactii este5 /8/<D,<D.* unde PA$A este acidul para2amino2ben&oic* ,67 este acidul di!idrofolic si reducta"a este en4ima care controlea4a a doua #arte a reactiei< Sul* midele au o structura asemanatoare cu PABA si vor intra in lantul de reactii( astfel incat in final va re4ulta o molecula de <D. ne!unctionala( deci sinte4a aci4ilor nucleici si im#licit multi#licarea celulelor va fi o#rita. )ulfamidele sunt active asu#ra celulelor care isi sinteti4ea4a singure "@1. Trimetoprimul are o mare afinitate #entru reducta4a( iar actiunea sa se va traduce #rin o#rirea reactiei de transformare a <D, in <D.E deoarece sul!amidele si trimetoprimul actionea4a #e aceeasi cale metabolica avand efect sinergic( #re#aratele care le contin #e ambele( sunt mai eficiente %de e:emplu 8iseptolul3. PAS 2acid para-aminosalicilic3 se integrea4a in lantul de reactii in locul lui PABA si vor avea acelasi efect ca si sulfamidele( de oprire a sinte"ei aci"ilor nucleici. PA) este utili4at in tratamentul tuberculo4ei ,- IN;IBAREA SINTE:EI PR"TEINEL"R )unt antibiotice cu5 s#ectru larg( efect in general bacteriostatic 2e:ceptie /minoglico"idele care au un e!ect bactericid3 abilitatea de a se lega de unitatile ribo4omale( astfel incat codul genetic va fi citit eronat si in final vor re4ulta proteine non-sens. Re#re4entantii sunt5 "amilia Aminoglico1ide 26treptomicina, 5anamicina, Centamicina3 - cu administrare #arenterala( Tetr ciclinele 2>etraciclina, B:itetraciclina, Do:0ciclina, Minociclina3 care sunt utili4ate in tratamentul infectiilor cu bacterii cu de4voltare strict intracelulara 2C#lam0dia, M0coplasme, Ric2etssii..3(
.1
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Clor m*enicol ' cu s#ectru de actiune asemanator cu al etraciclinei( actionand si asu#ra )almonelelor( anaerobilor( meningococilor si @aemo#hillus influen4ae< deoarece interfera si cu sinte4a #roteinelor umane 2#ematopoie"a medulara3 se administrea4a cu #rudenta( M crolidele 2?ritromicina, Clindamicina, Claritromicina, /"itromicina3 re#re4inta o alternativa de tratament in infectiile cu bacterii Gram #o4itive 2de e:emplu 6treptococ A-#emolitic de grup /3 si la #ersoanele alergice la Penicilina. Pot fi utile si in tratamentul infectiilor cu M>co#lasma. Etili4area #e scara larga a chimiotera#icelor e urmata de a#aritia si selectarea unor variante re4istente. Re4istenta bacteriilor la chimiotera#ice se instalea4a variabil( in functie de s#ecia bacteriana si in functie de chimiotera#ic( astfel bacteriile Gram negative 2?nterobacterii, bacil piocianic3 si anumite bacterii Gram #o4itive 2sta!ilococ, enterococ3 au o ca#acitate crescuta de a castiga re4istenta la antibiotice. !n foarte #utine situatii se #astrea4a constant sensibilitatea fata de antibiotice 2de e:emplu 6treptococul beta-#emolitic de grup / este sensibil la enicilina, motiv pentru care nu se va e!ectua antibiograma3. MECANISME DE CASTIGARE A RE:ISTENTEI LA ANTIBI"TICE )ariatia sensibilitatii tulpinilor bacteriene la di!erite antibiotice este codi!icata de in!ormatia genetica cromo"omiala si e:tracromo"omiala' A- Mec nismele cromo1omi le +- Mut ti are un caracter universal< ea #oate a#are oriunde si oricand in lumea vie. !ntr-o #o#ulatie bacteriana( mutatia este res#onsabila de c stig re re1istentei * t de un singur ntibiotic. Aceasta re4istenta #oate fi de doua ti#uri functie de tim#ul necesar atingerii nivelului ma:im de re4istenta. Re4istenta de ti# stre#tomicinic - se castiga intr-o singura trea#ta si este de la ince#ut la nivel ma:im. Re4istenta de ti# #enicilinic - se castiga in mai multe tre#te si in final se a$unge la un nivel ridicat. #. Tr ns*erul de m teri l genetic intre celule se #oate reali4a #rin mecanisme diferite5 Tr ns*orm re ' consta in transferul in anumite conditii a AD%-ului unei tul#ini 2dotate cu un anumit !actor de patogenitate care ii asigura virulenta crescuta3 in celulele altei tul#ini 2lipsite de acest !actor de patogenitate3< in final aceasta din urma ca#ata #ro#rietati noi( similare cu tul#ina de la care a #rimit informatia. Tr nsducti re#re4inta transferul de material genetic care se reali4ea4a #rin intermediul bacteriofagilor tem#erati. B- Mec nisme e4tr cromo1omi le ConBug re #rin intermediul #ililor de con$ugare< astfel se formea4a #erechi de bacterii donatoare 2#iliate3 cu bacterii #rimitoare 2ne#iliate3 intre care se formea4a un canal de ./
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar comunicare( #rin care fragmentul de AD% e:tracromo4onial 2continut in #lasmida3 este transferat bacteriei ne#iliate< in urma divi4iunii celulare si bacteria #rimitoare va #re4enta #e su#rafata ei #ili 2codati de #lasmida transferata3. De obicei se transfera re4istenta la antibiotice. Reguli de instituire si conducere c2imioter piei
!nstalarea unui tratament adecvat constituie o o#eratie de mare res#onsabilitate medicala. %u este recomandata utili4area antibioticelor de catre #ersoane neinformate si fara a avea o ba4a stiintifica #entru fundamentarea strategiei. Regulile ce este bine a fi res#ectate( sunt5 9. stabilirea unui diagnostic precoce de in!ectie bacteriana 2nu orice stare sub!ebrila se tratea"a cu antibioticeE poate !i vorba despre o in!ectie virala3( 2. stabilirea diagnosticului etiologic si selectarea antibioticului in functie de re4ultatul obtinut la antibiograma( .. in forme grave ale unor infectii( se #oate interveni cu antibiotice inaintea obtinerii re4ultatului la antibiograma( o#tand #entru schema care s-a demonstrat statistic a avea cea mai mare eficienta< ulterior( antibioticul va fi mentinut sau inlocuit in functie de starea clinica a #acientului( #recum si de re4ultatul antibiogramei( 1. nu se initia4a tratamentul cu antibiotice inainte de recoltarea #roduselor #atologice necesare diagnosticului( /. daca tratamentul este indelungat( se recomanda re#etarea e:aminarii si a antibiogramei #entru sur#rinderea a#aritiei eventuale a re4istentei fata de antibiotic( 0. in general se administrea4a antibioticul in monotera#ie< in ca4uri e:treme( se #ot administra antibiotice in asociere 2daca au e!ecte sinergice3.
GENETICA BACTERIANA
Genetic este stiinta care studia4a ereditatea - transmiterea relativ stabila a #ro#rietatilor caracteristice( intr-o succesiune de generatii. )tudiul geneticii bacteriene a stat la ba4a studiului genetic in general( deoarece codul genetic este unic in lumea vie< fa#tul ca e:ista bacterii care au un tim# de generatie de 2= minute 2de e:emplu ?' coli3 #ermite studiul unui numar mare de generatii( in tim# foarte scurt. C r ctere gener le le geneticii b cteriene #ermit5 cultivarea #e medii sintetice( .0
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar #osibilitatea asigurarii de conditii re#roductibile sau a variatiei controlate a conditiilor de mediu( studierea intr-un interval relativ scurt a unui numar mare de generatii( obtinerea de variante 2suse bacteriene3 deosebite fata de #o#ulatia initiala 2salbatica3( studierea ereditatii cromo4omiale care #oate fi dublata de ereditatea e:tracromo4omiala( re#re4entata de #lasmide si bacteriofagi.
Codul genetic este re#re4entat de o succesiune de codoni< un codon este re#re4entat de un triplet de nucleotide< acesta codifica un aminoacid care va intra in structura lantului #rotidic intr-o #o4itie cores#un4atoare #o4itiei codonului in structura genei. Caracterul ereditar este relativ stabil #entru ca #ot a#are modificari in secventa de nucleotide( ceea ce determina a#aritia unor caracteristici noi. Mec nismele care duc la variatii genetice sunt5 9. mutatia - #oate fi s#ontana sau indusa 2de !actori !i"ici sau c#imici3< 2. trans!er de material genetic intercelular cu reali4area unei recombinari genetice' ' ri ntele care a#ar intr-o #o#ulatie bacteriana( o#erea4a distinct la . ni!ele5 9. genomic - modificarea secventei de nucleotide are loc la nivelul AD%-ului bacterian( 2. celul r - modificarile genetice induc sinte4a de noi #roteine si ca urmare un nou ti# de celula cu caractere distincte 2modi*ic rile genotipice sunt dublate de modi*ic ri *enotipice3( .. popul tie b cteri n - #rin multi#licari re#etate ale celulei modificate. Modi*ic rile genotipice si *enotipice a#ar intr-o singura celula in tim#ul divi4iunii. Daca modificarea nu constituie un avanta$( celula dis#are. Daca modificarile constituie un avanta$( celula cu #ro#rietati noi se #oate multi#lica alaturi de celelalte celule( re4ultand un amestec de celule salbatice si variante in #ro#ortii variabile< in final #o#ulattia varianta #oate inlocui com#let #o#ulatia salbatica. "rg ni1 re m teri lului genetic in celul b cteri n Cromo1omul b cteri n 2nucleoid$ ec#ivalent nuclear3 2!ig' ,035
.+
<ig' ,0 4 Cromo"omul bacterian %portiunea mai desc#isa la culoare din interiorul celulei& este re#re4entat de o molecula de AD% inchisa in cerc si im#achetata su#erhelicoidal contine in $ur de /-0=== de gene< o gena este re#re4entata de o secventa unica de #erechi de ba4e a4otate care codifica o #roteina unica si care #oate avea lungimi variabile o gene structurale - care codifica sinte4a #roteinelor de structura o gene reglatoare - care controlea4a functia AD%-ului< o gene #entru sinte4a AR% mesager( AR%ribo4omal si AR% de transfer. Molecula de AD% are un dinamism #ro#riu care-i asigura in tim#ul ciclului celular utoreplic re 2dublarea3 si tr nscriere informatiei de #e AD% #e AR%. B cterio* gii - sunt virusuri ale bacteriilor 2!ig' ,135 o #re4inta o ca#sida ce contine o molecula de acid nucleic si o coada #rin intermediul careia se atasea4a la rece#tori s#ecifici #re4enti la su#rafata structurilor tinta 2pili, capsula, perete celular3< in celula #atrunde doar acidul nucleic fagic care va asigura multi#licarea sa.
.,
<ig' ,1 4 6tructura bacterio!agului o e:ista doua cicluri5 o Ciclul litic - acidul nucleic ramane autonom in cito#lasma si diri$ea4a intreg metabolismul celular s#re sinte4a materialului bacteriofagic< in final se vor asambla bacteriofagi maturi intr-un numar crescut< acestia vor fi #usi in libertate #rin li4a celulei bacteriene ga4da si vor #utea ince#e un nou ciclu litic #rin invadarea altor celule bacteriene< o Ciclul li1ogen - nucleic fagic se integrea4a in AD%-ul bacterian si se re#lica in #aralel cu acesta< rar acidul nucleic fagic se #oate des#rinde de cromo4om si sa ramana autonom in cito#lasma( unde va initia un ciclu litic. Pl smidele %!ig' ,,& sunt 2molecule de AD% cu structura asemanatoare cu cea cromo4omiala 2cerc inc#is, super#elicoidal3. Pot e:ista in stadiu autonom in cito#lasma sau integrate in cromo4omul bacterian 2epi"omi3.
.*
<ig' ,, 4 lasmida
Tr ns*erul de m teri l genetic l b cterii

Tr ns*erul de m teri l genetic l b cterii se po te * ce prin ! ri te mec nismeA +- Tr ns*orm re - consta in integrarea unui fragment liber de AD% #rovenit de la o tul#ina cu anumite #ro#rietati( in AD%-ul unei tul#ini bacteriene care nu #oseda #ro#rietatea res#ectiva. De e4emplu o tulpin de pneumococ c psul t ?capsula fiind factor de patogenitate@ este omor t si se e4tr ge ADN=ul liberC d c cest ADN se pune in cont ct cu o tulpin de pneumococ nec psul t ?nepatogen@ si se sigur numite conditii& ADN=ul liber se ! integr in celulele integre le pneumococului nec psul tC in *in l cest ! c p t propriet tile *enotipice le tulpinii dono re de in*orm tie genetic ?va deveni capsulata@ #-Tr nsducti . To te speciile b cteriene pre1int b cterio* gi proprii ?au receptori specifici la nivelul peretelui celular@- Acidul nucleic l b cterio* gului od t inBect t in celul b cteri n tint & po te urm un din c ileA 2.+- integr re in genomul b cteri n prin recombin re genetic C 2.2. r m ne utonom in citopl sm b cteriei& st*el inc t in cursul di!i1iunii celul re ! r m ne intr=o singur celul C 2.0- integr re in genomul b cteri n& intr=o po1itie *i4 C prin e4ci1ie po te decl ns ciclul litic ?bacteriofagul lambda@0- ConBug re ( se e*ectue 1 prin intermediul pl smidelor conBug nte- Aceste tr nsmit in gener l c r cterul de re1istent * t de un numit tip de ntibiotic ?plasmide R@ s u tr nsmit un * ctor de se4 ?pilii@ ?plasmidele <@- Dou celule b cterieneA un "A ?piliata@ si lt "= ?nepiliata@ se propie si prin intermediul pililor se re li1e 1 cont ctul dintre cele dou - Se cree 1 un c n l prin c re se ! tr ns*er lini r o c ten pl smidic & st*el inc t in *in l mbele celule !or *i /H ?piliate@-
1=
IN/ECTIA
In*ecti este re4ultatul con!lictului dintre microorganismele para"ite patogene si organismul uman( cu tendinta de a #roduce perturbari ale #omeosta"iei acestuia din urma. !n ca4ul #atrunderii microorganismelor #atogene in organismul uman( acesta mobili4ea4a o serie de mecanisme care tind sa diminue4e #erturbarea homeosta4iei induse( toate aceste mecanisme de aparare ale organismului se regasesc in notiunea de in!ectie' DIntre organismul infectat si microorganismul patogen se declanseaza un conflict de tip
militar, in care fiecare combatant isi pune la bataie toate mecanismele de aparare pe de o parte si de agresiune pe de alta parte
In*ecti A se #oate manifesta clinic #rin numeroase semne si simptome care definesc o anumita boala in!ectioasa, #oate sa nu fie asociata cu semne a#arente de #erturbare functionala - in ca4ul !ormelor !ruste 2inaparente$subclinice3'
Speci*icit te etiologic - Postul tele lui 6oc2

!n intentia de a defini un microorganism ca#abil de a induce infectia( ne stau la indemana #ostulatele lui Goch< astfel5 9. microorganismul trebuie sa fie #re4ent in toate ca4urile de boala 2. microorganismul trebuie sa fie i4olat si mentinut in cultura #ura in conditii de laborator .. inocularea culturii #ure la animalele de laborator induce infectie 1. microorganismul care a #rodus boala determina instalarea unei aparari speci!ice 2imunitatea3.
E!oluti st di l
in*ectiei
!nfectia #arcurge mai multe eta#e din momentul in care microorganismul intra in organism5 perio d de incub tie - re#re4inta #erioada de tim# care trece de la #atrunderea microorganismului in organismul ga4da #ana la a#aritia #rimelor semne de boala 2aceasta perioda este variabila si in acelasi timp caracteristica !iecarei in!ectii3 perio d de debut care coincide cu a#aritia #rimelor semne ce atrag atentia asu#ra unui #roces infectios 2!ebra, ce!alee, inapetentaI& perio d de st re cand se instalea4a tabloul clinic caracteristic 2de e:emplu sindromul meningeal9 ce!alee, !oto!obie, redoarea ce!ei, varsaturi in 7etI3 19
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar perio d *in l cand cel mai frecvent evolutia este spre vindecare( dar #ot a#are si situ tii p rticul re5 o starea de purtator cronic #entru diferiti agenti #atogeni 2de e:emplu pentru9 6almonella, 6tap#ilococcus aureus, 6teptococcus p0ogenes $streptococ A #emolitic de grup /3 o in!ectii latente care #ot determina recidive in conditii care favori4ea4a multi#licarea 2de e:emplu virusurile Derpes simple: 1 si , sunt neurotrope, determinand in!ectii latente in neuronii sen"itivi ce deservesc "ona cutanata a!ectata initial3. o sec#ele motori%virusurile olio&i, nervoase' perio d de con! lescent care consta in refacerea si vindecarea structurilor si functiilor alterate 2restitutio ad integrum3.
Mec nismele de producere le in*ectiilor

!nitierea unei infectii #oate fi re4ultatul catorva situatii5 9. p trundere in organismul ga4da #rintr-o poarta de intrare< 2. ulterior soarta microorganismelor este variabila5 a. fie raman cantonate la #oarta de intrare( determinand in*ectii loc li1 te 2de e:emplu !urunculul indus de sta!ilococii patogeni3( b. fie se multi#lica la #oarta de intrare si eliberea4a to:ine care actionea4a la distanta #e tesuturi si organe tinta( determinand to4iin*ectii 2de e:emplu di!teria3( c. cele cu caracter inva4iv a$ung in sange unde se multi#lica determinand septicemii( urmate de loc li1 ri secund re ale infectiei. .. elimin re microorganismelor se #oate face uneori #e o cale ce se identifica cu #oarta de intrare sau #e alte cai 2urina, materii !ecaleI3.
Agentul in*ectios
Poate actiona #rin intermediul factorilor de patogenitate5
* ctorilor de !irulent a. factori de coloni&are* b. factori care contribuie la multiplicare* c. factori care interfera cu raspunsul imun< * ctori to4igeni 2toxine3
12
"rg nismul g 1d
!si mobili4ea4a mec nismele de p r re dis#onibile5

nespecifice 2apararea naturala9 barierele cutaneo-mucoase, bariere c#imice, barierele biologice prin mecanisme de aparare tisulare3 specifice 2raspuns imun umoral si celular3.
"actorii de #atogenitate 2inva"ivi si to:igeni3

8acteriile patogene au ca#acitatea de a se multiplica si a supravietui in organismele ga4da< P togenit te se refera la c p cit te unui microorg nism de produce in*ectie( iar !irulent este o masura a #atogenitatii( fiind re#re4entata de un ansamblu de caractere speci!ice unei bacterii patogene'
A- / ctorii de p togenit te in! 1i!i ?factorii de virulenta@

Sec!entele procesului in*ectios sunt re#re4entate de5
coloni1 re epiteliilor si mucoaselor la po rt de intr re aderarea la structurile tinta o adaptarea la conditiile oferite de ga4da o multiplicarea o mani!estari celulare, tisulare si moleculare 4 speci!ice procesului in!ectios'
o
p trundere in tesuturi si de aici in umori 2in ca"ul bacteriilor inva"ive3.
Po rt de intr re a bacteriilor in organism este variabila5 - contact direct 2tegumentar, saliva, contact se:ual3( - transplacentar( - transfu&ii( - transplant( - diali&a( - manopere inva&ive 2c#irurgicale, e:tractii dentare, endoscopii, cateteri"are, sonda7e, tatua7e, acupunctura, per!orarea lobului urec#iiI3
1.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Coloni1 re de#inde de o serie de * ctori5

e:istenta unui numar critic de bacterii la poarta de intrare( depasirea apararii locale si adaptarea la conditiile create de microbioceno"ele locale, aderarea la rece#tori celulari s#ecifici( acomodarea la conditiile locale( multiplicare' b cteriilor l epitelii se face #rin intermediul unor structuri speciali&ate
Ader re re#re4entate de5
de1ine b cteriene ' structuri cu rol antigenic5 fimbrii 2pili comuni35 codi!icate cromo"omial si plasmidic( a#ar la bacteriile -ram negative5 ?nterobacteriaceae, @' gonorr#oeae, s' aeruginosaI fibrile capsulare5 codi!icate plasmidic, e:ista la bacteriile Gr m po1iti!e5 6trp' p0ogenes' receptori celul ri speci*ici sunt structuri tinta de care se atasea4a bacteriile #rin intermediul ade4inelor< e:istenta acestora doar la anumite s#ecii sau doar la nivelul anumitor ti#uri de celule e:#lica s#ecificitatea unor infectii5 specificitatea de specie 2@' gonorr#oeae cau"ea"a in!ectii numai la om3( specificitate de tesut.
/ ctorii de multiplic re
>impul necesar multiplicarii 6in vivo7 este mai lung decat cel necesar multiplicarii 6in vitro7( deoarece in organismul uman bacteriile trebuie sa se ada#te4e initial la conditiile nou create de ga4da si sa de#aseasca mecanismele de a#arare ale acesteia.
d pt re l conditiile nutrition le le g 1dei se face #rin mobili"area mecanismelor care #ermit su#ravietuirea in noile conditii( re#re4entate de5 cresterea a!initatii fata de ga"da si&sau tesut( activarea sistemelor de captare a oligoelementelor$siderocromii din mediu( degradarea en"imatica a elementelor din mediu. #re4enta unor * ctori b cterieni cunoscuti sub denumirea de gresine< acestea sunt re#re4entate de structuri celulare 2perete celular, capsula3 sau anumite en"ime eliberate de bacterii 2colagena"e, #ialuronida"a, #emoli"ine3 si utili4ea4a mai multe mecanisme de actiune5
11
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar inter!era cu factori umorali bacterici&i 2li"o"im, complement3< b. inter!era cu * gocito1 la diferite niveluri5 - neutropenia indusa #rin agresiune directa medulara 26almonella t0p#i3( - e!ect c#emotactic negativ 26ta!' aureus( M0cobacterium tuberculosis3 - re"istenta la ingestia !agocitara 2capsula, structuri proteice de supra!ata, en"ime e:tracelulare9 lipa"e, protea"e, leucocidine3( - re"istenta la digestia !agocitara 2en"imele nu se descarca in !ago"om, re"istenta c#imica la actiunea en"imatica, ani#ilarea sistemului mieloper:ida"ic permitand bacteriilor sa se multiplice in macrop#age, ulterior diseminea"a3< c. promo! re di*u1iei b cteriene #rin intermediul unor en4ime bacteriene cu5 activitate #istolitica5 #ialuronida"a, colagena"e, lecitina"e, activarea mecanismelor !ibrinolitice5 strepto2ina"a, sta!ilo2ina"a, activitate leucolitica5 endoleucocitara 2leucocidine3 si e:oleucocitara( activitate #redominent #emolitica5 #emoli"ine( alte ti#uri de activitate5 protea"e, lipa"e, nuclea"e'
a.
Penetr re epiteliilor
Poate fi sau nu blocata( in functie de #osibilitatile #atogenului de a de#asi factorii locali de a#arare( ca urmare o tul#ina #atogena a$unsa la #oarta de intrare are mai multe variante de evolutie ulterioara.
/ ctorii c re inter*er cu r spunsul imun

!n anumite conditii, bacteriile #ot induce intar"ierea sau deprimarea apararii imune( de e:em#lu5

similitudinea antigenica intre bacterie si unele componente ale ga"dei 2proteina M streptococica si !ibra miocardica3( mascarea temporara a antigenelor bacteriene 2coagula"a sta!ilococica3( sinte"a de anticorpi speci!ici fata de constituentii bacterieni neesentiali #entru patogene"a( variatia antigenica a structurilor de su#rafata face ineficienta actiunea anticor#ilor indusi initial 26ta!' aureus, 6trp' p0ogenes, 8orrelia3. !n aceste situ tii r spunsul imun deprim t favori4ea4a5
1/
blocarea cooperarii intre5 lim!ocitele >$ macro!ag $lim!ocitele 8( modificarea sinte4ei locale de limfoHine(
blocarea anticor#ilor circulanti5 eliberarea unor antigene solubile de su#rafata( #recum si eliberarea in umori a to:inelor ocolirea actiunii efectorilor imuni la bacteriile cu de4voltare strict intracelulara sau intraluminala 28rucella, Listeria si M>cobacterii3
B- / ctorii to4igeni ?toxine bacteriene@

>o:inele bacteriene sunt macromolecule comple:e lipsite de actiune en"imatica( eliberate de bacterii in cursul multi#licarii in organism 2e:ceptie sunt to:inele eliberate de sta!ilococi in alimente, care sunt raspun"atoare de to:iin!ectiile alimentare3. Cl si*ic re to4inelor se #oate face du#a mai multe criterii5 = dup mod lit te de eliber re in mediu e4oto4inele se eliberea4a in mediu !ara li"a celulei bacteriene si endoto4inele se eliberea4a in mediu numai in urma li"ei celulei bacterieneE = dup structur c2imic
natura proteica au in general e:oto:inele( natura lipopoli"a#aridica 2L 63 a endoto:inelor< = dup mec nismul de ctiune

legarea de receptori celulari cu inter!erenta sistemelor de transport( penetrarea in celule !ara modi!icari membranare cu a!ectarea proceselor metaboliceE
E4oto4inele
Dintre cele mai cunoscute( sunt5 streptoli&ine* tetanoli&ine* !emoli&ine''' 8:oto:inele sunt codificate cromo&omial sau #rin conversie li&ogenica ?prin !agi temperati3C Avand in vedere structur proteic & exotoxineleA
sunt imunogene determinand sinte4a de anticorpi antitoxici 2antito:ine3 cu efect neutrali"ant< in laboratoare s#eciali4ate se #ot obtine seruri speci!ice 2de la animale imuni"ate3 utili4ate in terapia to:in!ectiilor 2di!terie, botulism, tetanos'''3 cunoscuta ca si seroter pieC #ot fi prelucrate 2procedeul de !ormoli"are3 #entru ca molecula sa-si #iarda to:icitatea( dar sa-si #astre4e antigenicitatea< se obtin astfel n to4ine utili4ate in vaccinare 2de
10
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar e:emplu /> /$/nato:ina >etanica uri!icata si /dsorbita, utili"ata in preventia tetanosului3< sunt termol bile 2se denaturea"a la caldura3< au to4icit te crescut . Componentele *unction le le e4oto4inelor& sunt re#re4entate de5 = l ntul B 2binding3 cu rol de !i:area pe receptori< interfera cu mecanismele de trans#ort membranar fara a #roduce modificari celulare< = l ntul A 2activit03 com#onenta dotata cu actiune to:ica speci!ica< penetre 1 in celul & fara a #roduce modificari membranare< inter!era cu procesele metabolice celulare'
Endoto4inele 2LP)3
Endoto4inele sunt de natura lipopoli1 2 ridic 2L 63< se gasesc in #eretele celular al bacteriilor Gram negative si sunt recunoscute ca si antigenul somatic '. 8le eliberea4a in mediu doar #rin li4a bacteriilor sau #rin e:tragerea chimica in conditii de laborator.
Dintre caracteristicile endotoxinelor( #utem mentiona5

a. b. c. d. e.
sunt termol bile( nu sunt imunogene( deci nu pot !i neutrali"ate de catre anticorpi speci!ici din LP) nu se #ot obtine n to4ine( au un determinism cromo1omi l( prin li"a masiva a bacteriilor in urma unui tratament bactericid agresiv, se poate elibera in mediu o cantitate mare de endoto:ine, responsabila de socul endotoxic.
Din #unct de vedere structural( endoto:ina are mai multe componente5

-
poli1 2 ridul care este termostabil( asigura speci*icit te de tip 2utili"at in diagnostic serologic3( lipidul A cu ctiune to4ic ( pirogen ( cu ctiune dBu! nt #entru a#ararea nes#ecifica( *r gmentul polipeptidic care asigura imunogenicit te < fara #ro#rietati to:ice( lipidul B si polipeptidul re#re4entinta endoto:ina termolabila. supr c ror ctione 1 ( to:inele se #ot identifica ca5
Du#a tesuturile tint 1+
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar 2 neurotoxinele care actionea4a #e structuri nervoase( - enterotoxinele ce actionea4a #e enterocite, - toxine care in!iba sinte&a proteinelor si #roduc alterari celulare ulterior cu moartea acestora.
Neuroto4inele )unt to:ine de natura proteica care actionea4a asu#ra structurilor nervoase. )unt eliberate de bacterii anaerobe sporulate din genul Clostridium.
(oxinele eliberate de Clostridium tet ni (etanospasmina actionea4a #e receptori ganglio"idici 2neurilema, sinapse3( are ca mecanism de actiune blocarea in#ibitiei sinaptice 2maduva spinarii, cerebel3( este ras#un4atoare de manifestarile clinice s#ecifice din tetanos5 parali"ii spastice, convulsii generali"ate. (etanoli&ina are e!ecte #emolitice, cardioto:ice( nu #roduce spasticitate. (oxinele eliberate de Clostridium botulinum

doar 1 din cele 0 tipuri antigenice ale to:inei sunt dotate cu activitate to:ica #entru om 2/, 8, ?, <3( actionea4a pe receptori ganglio"idici 2placa neuromotorie3 %!ig' ,3&( au ca mecanism de actiune blocarea eliberarii de acetilcolina( este ras#un4atoare de mani!estarile clinice din botulism5 pare"a !lasca, parali"ii musculare.
<ig' ,34 ?!ectul to:inei botulinice Enteroto4inele 1,

sunt to4ine care actionea4a asu#ra structurilor intestin le& #ot fi eliber te de b cterii strict p togene sau doar de numite tulpini b cteriene< rototipul enteroto:inei este cea sinteti4ata de Vibrio c!olerae care5

actionea4a pe receptorii ganglio"idici de #e membrana enterocitelor 2marginea Lin perieH3 are mecanismul de actiune re#re4entat de activarea adenilat-cicla"ei< e*ectul consta in crestere concentr tiei cAMP& care in final determina iesirea apei si electrolitilor din celula( ceea ce antrenea4a aparitia scaunelor diareice.
?nteroto:ina eliberata de tul#inile de )!igella dysenteriae, are urmatoarele mecanisme de actiune5

#roduce le"iuni locale ale mucoasei intestinale ce duc la a#aritia de scaune mucosanguinolente( actionea4a la distanta asu#ra 6@C( #roducand hemoragii( edeme( 2simptomatologie similara cu cea din botulism3.
?nteroto:ina eliberata in tim#ul s#orularii de Clostridium perfringens ' agentul etiologic al gangrenei ga&oase.
?nteroto:ina eliberata de tul#inile de E. coli enterotoxigen( care5
are mecanism de actiune asemanator cu cel al enteroto:inei holerice(
?nteroto:ina eliberata de tul#inile de stafilococi enterotoxigeni 2- serotipuri3 ce agresionea4a local mucoasa intestinala. To4ine c re in2ib sinte1 proteinelor To4in botulinic 5

este eliberata de tulpini li&ogeni&ate( are ca si structuri tinta5 cord, sistem nervos, !icat, rinic#i ' la nivelul carora induc le4iuni( mec nismul de ctiune este re#re4entat de inactivarea fragmentul de elongatie( blocandu-se astfel sinte4ele #roteice.
To4in eliberata de Pseudomonas aeruginosa are mecanism asemanator cu cel al to:inei botulinice. 1*
Alte to4ine cu ctiune p togen sunt5 To4in epidermolitic De4*oli ti!

este eliberata de )tafilococii din grupul %% fagic structurile tinta sunt re#re4entate de desmo"omii stratului cornos din tegument, e!ecte induse sunt exfolierea cu necro&a tegumentara.
Eritroto4in

este eliberata de )trp. pyogenes 2tipurile antigenice /, 8, C3( structurile tinta sunt capilare sanguine( e!ecte induse sunt eruptia din scarlatina 2streptococ grupul /, li"ogeni"at3. nt2r cis este ras#un4ator de e!ectul
Comple4ul e4oto4inic eliberat de B cillus edematogen si potential letal.
Comple4ul e4oto4inic eliberat de 8ersini pestis este com#us din !actori necro"anti, letali si en"imatici9 coagula"a si !ibrinoli"ina( acest com#le: fiind ras#un4ator de a#aritia coagularii intravasculare diseminate 2C%D3.
RE:ISTENTA NATURALA
Re1istent n tur l a organismului este definita #rin totalitatea mecanismelor nespeci!ice mobili4ate de catre macroorganism in incercarea de a se a#ara im#otriva unor microorganisme care ar #utea determina starea de boala. /pararea nespeci!ica este asigurata de !actori anatomici, metabolici, serici si celulari care actionea"a neselectiv( indiferent de natura microorganismului agresor. Re1istent n tur l are un determinism genetic< !actorii genetici fiind res#onsabili de5 caracterul de specie al re4istentei naturale 2de e:emplu boli speci!ice omului antropono"e9 gonoreea, si!ilisulE boli speci!ice animalelor - "oono"eE in!ectiile ce apar atat la om cat si la animale se numesc antropo"oono"e9 brucelo"a, !ebra M3. diferentele individuale sunt determinate si de alti !actori9 varsta, stress, metabolism intermediar, in!luente ale mediului incon7urator?
/=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Re1istent re#re4entati de5 n tur l se reali4ea4a #rin * ctori nespeci*ici( indiferent de s#ecie(
barierele cutaneo2 mucoase( barierele c!imice( microbioceno&e( factori umorali nespecifici( factori celulari si tisulari<
B rierele cut n te si muco se sunt re#re4entate de5

integritatea anatomica a tegumentelor 2e:istenta le"iunilor produse prin taieturi, arsuri, intepaturi, "drobiriI creea"a porti de intrare spre tesuturile pro!unde3( integritatea anatomica a mucoaselor este dublata in #rotectie( de secretia de *g/ locale 2cu rol de neutrali"area sau blocarea microorganismelor la poarta de intrare 3< mucusul si celulele ciliate #re4ente in anumite 4one asigura eliminarea mecanica a micro#articulelor 2inclusiv a microorganismelor3<
B rierele c2imice sunt constituite din5

secretiile acide %pD 3- -& ale glandelor sebacee si sudori#are care au un e!ect bactericidE li&o&imul este un factor bactericid 2din saliva, lacrimi, secretii na"ale, ser sanguin, lic#id peritoneal, citoplasma leucocitara3 care actionea4a nes#ecific asu#ra #eretelui celular bacterian< spermina care o #oliamina cu activitate bacteriostatica<
Microbioceno1ele
)unt amestecuri de #o#ulatii bacteriene comensale care coloni4ea4a diferite 4one din organism< acestea constituie microbioceno1e c r cteristice 2de e:emplu microbioceno"a cavitatii bucale, tegumentara, digestiva, con7unctivala, vaginala3 in tim# ce alte 4one raman necoloni4ate 2in conditii !i"iologice !iind sterile35 cai urinare superioare, sange, sistem meningeal'' Partici#a la apararea organismului mai ales #rin antagonism bacterian< /9
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Po#ulatiile bacteriene care intra in com#onenta microbioceno4elor se gasesc intr-o stare de echilibru 2eubio&a3< ele ocupa receptorii de #e su#rafatta celulelor e#iteliale si astfel este impiedicata aderarea si multiplicarea bacteriilor patogene< !n anumite situatii se ru#e echilibrul si a#are starea de disbio&a, astfel incat este #osibila inlocuirea !lorei normale cu !lora patogena 2de e:emplu candido"a bucala si vaginala dupa tratament local sau general cu antibiotice3< Enele s#ecii au un #otential #atogenic sca4ut si #ot declansa in anumite conditii infectii< aceste bacterii se incadrea4a in gru#ul bacteriilor conditionat patogene' Enele e:em#le de actiuni benefice #roduse de flora comensala( sunt5 ropionibacterium acnes %!ig' ,.& #roduce li#ide cu actiune antimicrobiana care limitea4a #o#ularea tegumentelor cu stafilococi si stre#tococi #atogeni<
<ig' ,.
ropionibacterium acnes %microscopie electronica&
6treptococcus viridans inhiba de4voltarea lui 6treptococcus pneumoniae 2pneumococilor3 la nivelul cailor res#iratorii su#erioare, iar 6treptococcus salivarius din cavitatea bucala eliberea4a @2O2 cu e!ect bactericid in#iband in acelasi tim# si !lora strict anaeroba.
<ig',- 4 6treptococcus salivarius %microscopie electronica&
/ ctorii umor li
/2
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )unt #re4enti in serul sanguin si in lichidele biologice si actionea4a asu#ra bacteriilor( inde#endent de anticor#i< sunt re#re4entati de C li&ine 2care actionea"a pe bacterii Cram po"itive3( leucine 2eliberate din granulatiile a"uro!ile in urma de"integrarii M@ 3 si sistemul complementSistemul complement este re#re4entat de un comple: de 1+ proteine aflate in ser in stare inactiva5 de la C1 #ana la C9 2unde C1 are 3 componente C1 N, r, s3( properdina( !actorul 8 si !actorul D %!ig' ,6&.
<ig' ,6- Repre"entare sc#ematica a celor , cai de activare ale complementului /ctivarea sistemului complementului se #oate face in doua moduri5 /.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar #e cale clasica- in urma formarii comple:elor antigen- anticorp< #e cale alternativa 2properdinica3- initiata de diferiti #rodusi bacterieni. Ambele cai duc la formarea complexelor C3%5) 2M/C - comple: membranar de atac3 la su#rafata membranelor celulare #e care s-au activat< in grosimea membranei a#ar #ori #rin care intra a#a si electrolitii din mediul e:tern si in final celula se s#arge. Daca sistemul com#lementul se activea"a pe supra!ata celulelor bacteriene e!ectul este bene!ic 2re"ultatul este eliminarea agentului etiologic din organism3< in situatii #articulare( com#lementul se #oate activa pe celule proprii organismului 2dar modi!icate ast!el incat sa nu mai !ie recunoscute ca !iind proprii3 si se declansea4a efecte nefavorabile caracteristice bolilor autoimune. Inter*eronii ?I/N@ )unt substante #roduse de celulele in!ectate viral sau bacterian, de leucocite sau alte celule nelim!oide. Actionea4a nespeci!ic #rin activarea macro!agelor sau #rin modularea sinte"ei de anticorpi 2stimulare sau in#ibare3.
/ ctorii celul ri si tisul ri

)unt re#re4entati de #rocesul de fagocito4a. La fagocito4a #artici#a acele celule care sunt ca#abile sa recunoasca( saa inglobe4e si a#oi sa distruga microorganismele inglobate. Celulele im#licate in fagocito4a sunt re#re4entate de5 M@, monocite sanguine( macro!age tisulare %alveolare, #epatice - celulele 5up!er, sinusurile splenice, lim!oganglioni etc&' Etapele fagocito&ei5 c!emotaxia - se ba4ea4a #e directionarea fagocitului s#re microorganismul( ca urmare a eliberarii de catre acesta a unor substante cu efect chemotactic 2 poli"a#aride, !ractiuni ale complementului?3. opsoni&area re#re4inta imbracarea microorganismelor cu fractiuni ale com#lementului sau cu anticor#i s#ecifici< inglobarea #rin emiterea unor #seudo#ode si inglobarea microorganismului intr-o vacuola 2!ago"om3< #rin unirea acestuia cu li4o4omii( re4ulta fagoli4o4omii in interiorul lor se descarca en4imele li4o4omale cu rol in digestia intracelulara< digestia intracelulara #oate avea loc #rin mecanisme o:igen - dependente sau o:igenindependente' 8:ista bacterii care se pot de"volta in interiorul unor celule si nu sunt a!ectate de procesul !agocito"ei %M0cobacterium, C#lam0dia, M0coplasma, Ric2etsii&E acestea vor !i digerate doar prin activarea mecanismelor o:igen- dependente'
Procesul in*l m tor

/1
!n urma degranularii mastocitare se eliberea4a mediatorii #roinflamatori care induc modificarile s#ecifice( du#a cum urmea4a5 cresterea #ermeabilitattii vasculare cu e:trava4area unor substante in s#atiul #eri#lasmatic( cresterea agregarii #lachetare( migrarea leucocitelor in tesuturile infectate( declansarea sindromului de * 1 cut caracteri4at #rin cresterea C)@-ului( fibrinogenului( #roteinei C reactive si a titrului com#lementului( concomitent cu cresterea #rocentuala a PM% in sange. Semnele celsiene caracteristice unei inflamatii sunt5 Rubor - eritemul 4onei datorat vasodilatatiei locale( Calor - cresterea tem#eraturii 4onei afectate( Dolor - durerea declansata de #rinderea filetelor nervoase sen4itive in 4ona de edem( >umor re#re4inta edemul 4onal datorat e:trava4arii lichidelor in s#atiul #eri#lasmatic si <unctiolaisa - im#otenta functionala.
N"TIUNI DE IMUN"L"GIE
%otiunea de imunit te a fost initial folosita #entru a desemna starea de #rotectie a unui organism du#a ce a trecut #rintr-o anumita boala infectioasa. R spunsul imun este re#re4entat de un lant de #rocese( declansat de #re4enta unei structuri str ine organismului( #rocese care au ca #unct final distrugerea structurilor straine 2non2self3. Aceste structuri non-self #ot fi re#re4entate de substante sau #articule straine organismului 2bacterii, para"iti, gre!e, transplantI3 sau structuri #ro#rii care au suferit modificari fenoti#ice #e care organismul nu le mai recunoaste ca fiind #ro#rii 2celule in!ectate cu virusuri, celule imbatranite, celule cu !unctie alterata, celule cu potential de malignitate3. )tructurile #ro#rii modificate( e:#rima la su#rafata noi structuri antigenice #e care organismul nu mai le recunoaste ca fiind #ro#rii. Tipuri de imunit te //
Du#a modalitatea de c stig re
imunit tii& aceasta #oate fi5
cti! cand efectorii imunitatii sunt stimulati de #re4enta unui antigen. )e considera o imunitate activa9 naturala daca organismul a trecut #rintr-o in!ectie si artificiala daca organismul a fost vaccinat 2vaccinul se obtine prin omorarea unei tulpini bacteriene sau inactivarea unei to:ine bacteriene, dar cu pastrarea antigenicitatii acestora3 p si! atunci cand anticor#ii se formea4a intr-un organism si se transfera intr-un alt organism. !munitatea #asiva #oate fi5 naturala daca anticor#ii se transfera de la mama la fat transplacentar %*gC&( sau la sugar in #rimele 0 luni #rin intermediul laptelui matern 2colostrul contine anticorpi materni tip *g/3. acest ti# de imunitate #oate fi castigat si #rin administrarea de seruri imune 2amestecuri de de seruri obtinute de la mai multi subiecti9 J-globuline sau seruri monospeci!ice obtinute de la animale - mai ales de la cal3.
Du#a tipul celulelor e*ecto re& imunitatea #oate fi5 I- imunit te medi t umor l 2%+53 in care celulele im#licate sunt lim*ocitele B 2L$3 care se activea4a in #re4enta antigenului %Ag1 speci!ic si se transforma in pl smocit secret nt de nticorpi speci*ici 2Ac3. II- imunit te medi t celul r 2%+C3 in care sunt im#licate lim*ocitele T 2L(3 cu subpopul tiile sale( #recum si lim*o7inele 2mediatori care asigura cooperarea intre di!eritele clase de L>, precum si intre L> si celulele sistemului mononuclear- macro!agic3. Din #unctul de vedere al timpului scurs de la contactul cu Ag #ana la declansarea ras#unsului imun 2R%3( acesta #oate fi identificat ca si5 R spuns imun prim r cand reactia se declansea4a la 1-0 4ile de la #rimul contact cu antigenul si consta in sinte4a de anticor#i de ti# IgM cu o durata de viata scurta. R spunsul imun secund r care a#are la organisme de7a sensibili"ate la un /g< secventele sunt similare cu cele din ras#unsul imun #rimar( dar se #roduc cu o vite4a mult mai mare 2L8 de memorie se activea"a si sinteti"ea"a o cantitate mare de IgG care au o viata lunga, de ordinul anilor3.
/0
Componentele structur le le sistemului imun ?SI@

SI este constituit din org ne( celule 2ma7oritatea celulelor care participa la R* sunt lim!ocite3 si componente subcelul re 2mediatori solubili3 %!ig' ,3&.
"rg nele lim*oide sunt de doua ti#uri5

+- "rg ne lim*oide prim re5 re#re4entate de timus 2organul unde sunt instruiti precursorii lim!ocitari dupa ce au migrat din maduva #emato!ormatoare, cu !ormare de limfocite ( 2 timodependente3 si m du! 2em to*orm to re 2ec#ivalenta a bursei lui <abricius de la pasari, unde se instruiesc limfocitele $ 2 bursodependente3. #- "rg ne lim*oide secund re sunt re#re4entate de organele peri!erice in care migrea4a lim!ocitele > si 8 du#a ce au fost instruite in organele limfoide #rimare5 lim!oganglioni, splina, apendice, amigdale, placi e0erI< la acest nivel are loc orientarea lor ulterioara 2dupa contactul cu structurile antigenice3 finali4ata cu e:#ansiunea clonala.
<ig' ,3 4 Brganele lim!oide primare si secundare
/+
Celulele Sistemului Imun

Orice individ are un re4ervor imens de limfocite( fiecare limfocit insa #oate ras#unde doar la un singur ti# de stimul antigenic. !n momentul in care organismul intra in contact cu un antigen( se va selection un singur limfocit si anume acela care are o structura de supra!ata 2receptor3 complementara ca structura fata de antigenul ce a indus activarea lui< ulterior( se declanse4a #roliferarea sa( iar in final va re4ulta o clon de lim*ocite sensibili4ate fata de acel Ag 2aceasta succesiune de evenimente este cunoscuta ca si teoria selectiei clonale3 iar clona va sinteti4a Ac s#ecifici. 8:ista mai multe ti#uri celulare %!ig' ,+&5
<ig',+ 4 Celulele sistemului imun +- Lim*ocitele B 2LB3 = care du#a activare se transforma in #lasmocite si secreta Ac s#ecifici< e:ista - categorii #entru fiecare ti# de !g 2/,C, M, D, ?3( #- Lim*ocitele T 2LT3 = cu mai multe subclase5 L(!-#elper* L(c-citoto:ic, L(s-supresor, L(d-ampli!icator, 0- 6 2celule 7iller3 care sunt celule Dnule7 neavand marHeri de su#rafata nici #entru L ( nici #entru LB< celulele 6 intervin in reactii de Citoto4icit te Celul r medi t de Ac 2ADCC3 si #re4inta la su#rafata rece#tori 2R3 doar #entru fragmentul /c al IgG si M( ,- N6 2celule N tur l 6iller3 sunt celule cu activitate citoto:ica s#ontana( /,
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar .- M cro* gele 2Mc*3 sunt celule ce deriva din monocitele circulante sanguine si sunt fi:ate in diferite tesuturi< actionea4a5 nespeci*ic 2prin inglobarea si degradarea antigenului3( speci*ic #rin #relucrarea antigenului du#a inglobare si transformarea in #articule antigenice< acestea vor fi e:#rimate la su#rafata Mc! sub forma de superantigen si va fi recunoscut de catre celulele 6* in #re4enta unui marHer s#ecific #entru celulele pre"entatoare de /g5 M;C de tip II 2Complex +a9or de 6istocompatibilitate3.
Medi tori solubili i RI

Sunt repre1ent ti de m i multe cl se deA +- Imunoglobulinele ?Ig@ re#re4entate de anticorpi speci!ici secretati de plasmocite in urma activarii L8 de catre /g< #- Interleu7ine 2IL3 care sunt mediatori eliberati de catre celulele 6* cu rol in modularea ras#unsului diferitelor clase de limfocite< 0- Sistemul complement ?CI@ care actionea4a nespeci*ic #roducand li1 celul r 2practic a sistemului /g/c3( #rin fi:are #e ca#atul liber <c al *g( unele com#onente activate ale CI au un e*ect proin*l m tor( favori4and dia#ede4a PM% si monocitelor in tesutul agresionat de Ag( #rin opsoni1 re Ag favori4ea4a inglobarea Ag in cursul * gocito1ei,- Inter*eronii J& K& L 2I/N3 cu rol in medierea R!< .- Alti mediatori suntA TN/ 2!actor de necro"a a tumorilor3( factori de crestere* factori de stimulare a coloniilor de granulocite?.
ANTIGENUL
8ste definit ca orice substanta sau particula vie 2de e:emplu bacterie3 sau inerta 2corp strain3 care este recunoscuta ca non2self si care este ca#abila sa declanse4e un R! #rin sinte4a de Ac s#ecifici. Grup rile determin nte fata de care se formea4a Ac #oarta denumirea de epitopi& iar locusul de cuplare al /c speci!ici cu epitopii #oarta denumirea de p r top/*
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar 8:ista mai multe ti#uri de antigene5 9. /ntigenele$ substantele straine care #ot declansa de la inceput un R* se definesc ca si imunogeni< acestea sunt de cele mai multe ori o substanta de natura proteica cu greutate mare( mai rar de natura li#idica sau #oli4aharidica. En antigen devine imunogen doar in anumite conditii( cand5 este recunoscut ca non-self( are la su#rafata grup ri determin nte care im#rima imunogenicit te si speci*icit te 2capacitatea unei grupari determinante de a produce /c speci!ici sau de a sensibili"a celulele cu rol in R*3. 2. 6ubstantele proteice cu molecula mica #oarta denumirea de 2 ptene 2medicamente, substante lipidice, polen, pra! de casa''&' )e caracteri4ea4a #rin fa#tul ca nu #ot declansa un R* in momentul in care intra in organism< #entru a declansa un R! trebuie sa se fi:e4e #e un su#ort #roteic numit c rrier< la contactul ulterior al #aptenei cu organismul( R! se #oate instala ra#id fara a mai fi nevoie de cu#larea cu carrier-ul. Comple:ele #aptena - /c anti#aptena a#ar mai ales in reactiile de #ipersensibili"are de tip * 2D6 tip *3 la com#usi fata de care nu se declansea4a in mod normal un R! 2 medicamente, polen3. .. !n situ tii r re( unele Ag #ot #rovoca sinte4a unor Ac care se #ot cu#la cu alti determinanti antigenici decat cei fata de care s-au format 2Ag /orsm nn sau Ag cross=re cti!e3 si vor determina cross=re ctii sau reactii incrucisate. Acest fenomen se #roduce datorita similitudinii structurale ale unor fractiuni sau a determinantilor antigenici( cu determinantii antigenici de #e alte macromolecule 2ve"i complicatiile la distanta, postreptococice, produse de titrurile mari de /6LB$/c anti 6trepto Lli"inaHBH3< reactia are loc datorita asemanarilor dintre /6B-streptoli"ina B speci!ica streptococului A #emolitic de grup / cu structuri de su#rafata #re4ente la nivelul endocardului( membranei sinoviale si a membranei glomerulare3. Conclu1i este c speci*icit te Ag nu este determin t de molecul intre g & ci de determin ntii s i ntigenici1. 8:ista Ag speci*ice fiecarei specii< se #ot distinge5 - 2eteroAg care sunt #re4ente la toti indivi4ii unei s#ecii( b- llo = Ag care sunt speci!ice pentru !iecare individ din cadrul unei specii 2au determinism genetic3< - sunt #re4ente la su#rafata tuturor celulelor din organism si nu difera de la un organ la altul< - alloAg difera in functie de linia genetica din care #rovin diferiti indivi4i.
0=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Complexul ma9or de !istocompatibilitate +6C #re4ent la su#rafata tuturor celulelor din organism #ermite recunoasterea de catre 6* a sel!ului. 8:ista 2 clase5 M;C de tip I& #re4ente la su#rafata tuturor celulelor( M;C de tip II sunt #re4ente doar la su#rafata celulelor #re4entatoare de Ag 2Mo, Mc!, M@3. Lim!ocitul >D va recunoaste superantigenul doar atunci cand este #re4entat alaturi de MDC tip **. En ti# s#ecial de /llo-/g este re#re4entat de sistemul ;LA 2;um n Leucoc9te Antigen3 care re#re4inta /g de #istocompatibilitate care are un determinism genetic< stabilirea DLA #ermite a#recierea compatibilitatii intre donorul si #otentialul acceptor de gre!a sau transplant. /. 8:ista Ag speci*ice #entru anumite org ne si tesuturi. La su#rafata unor celule e:ista mar2eri celulari care #ermit identificarea si chiar numararea lor in situatii #articulare 2 de e:emplu incadrarea lim!ocitelor in tipuri si subtipuri3. Doua organe diferite #ot avea atat Ag comune( cat si Ag org nospeci*ice< de e:em#lu Ag sechestrate in tesuturi si organe 26@C, oc#i, testicul, tiroida3 in conditii !i"iologice nu vin in contact cu sistemul imun in cursul maturarii imunologice< daca ulterior sca#a accidental si vin in contact cu )! #ro#riu( vor fi recunoscute ca non-sel! si vor declansa R! 2de tip autoimun3. 0. !n situatii #articulare 2!ie in urma unor cross-reactii, !ie ca urmare a instalarii unor anomalii de !unctionare a 6*3 /g sel! 2structuri proprii3 #ot deveni utoAg si #ot declansa R!. +. Enele tumori #ot de4volta Ag speci*ice 2CA +.=.( CA +)=)3 sau comune mai multor ti#uri de tumori 2A/P( CEA3< a#aritia acestor Ag va declansa R! care va incerca sa stope"e in prima !a"a evolutia e:pansiunii tumorale. Prin do4area Ag tumorale 2mar2eri tumorali3 se #oate #une un diagnostic corect 2po"itiv sau diagnostic di!erential3 si se #oate monitori"a evolutia post-terapeutica a #acientului.
IMUN"GL"BULINELE ?Anticorpii speci*ici@

)unt re#re4entate de globuline serice de natura glico#roteica( care migrea4a in regiunea electroforetica J. 8:ista / clase de *g9 C, /, M, D, si ? care au structura chimica si determinanti Ag comuni( dar cu functii diferite. Au abilitatea de a recunoaste Ag fata de care s-au format( #rin intermediul situsului de combinare 2paratop3( legandu-se s#ecific de acesta 2epitop3< in urma combinarii( molecula de Ac sufera modificari conformationale cu rol in fi:area si activarea com#lementului. Din #unct de vedere structural( fiecare molecula de !g %!ig' ,9& este alcatuita din5 09
<ig ,9 - 6tructura anticorpului - 1 lanturi #oli#e#tidice identice 2 cate 2( legate #rin #unti disulfidice5 - 2 lanturi grele 26- #eav0 de - tipuri9 K, J, O, P, = - imprima si tipul clasei de *g9 /, C, D, ?, M3 si - 2 lanturi usoare 2L-lo1 de , tipuri9 5 si Q3< - fiecare lant #re4inta o #ortiune ! ri bil M'< si una const nt MC<. - #ortiunile ' 2)D si )L3 cu#rind aminoaci4i aran$ati in secvente s#ecifice #entru fiecare individ si formea4a situsul de combinare al !g cu Ag. Din #unct de vedere !unctional( fiecare molecula de !g are 2 fragmente5 / b 2/ntigen binding !ragment3 si /c 2Cr0stalisable !ragment35 #rin / b se reali4ea4a cu#larea de Ag< combinarea Ac - Ag este com#lementara( #e ba4a combinatiei unice de AA din #ortiunea <ab 2proprie oricarui individ3( #e /c se atasea"a CR du#a formarea com#le:elor Ag- Ac cu declansarea activarii sale in cascada si li"a /g, /c se #oate atasa la su#rafata celulelor care #oseda /cR 2celulele imunocompetente3( =regiune b l m este situata la limita celor doua !ragmente si confera #ortiunii su#erioare a <ab abilitatea de miscare in tim#ul combinarii sale cu Ag( influentand *init te sa fata de Ag.
02
Cl sele de Ig si *unctiile lor
<ig' 304 6tructura imunoglobulinelor C, / si M
IgG %!ig' 30&

re#re4inta +=-,=K din totalul !g serice< e:ista 1 clase *gC9 *gC1, *gC,, *gC3 si *gC.< sunt singurele !g care traversea4a #lacenta( asigurand #rotectia nou-nascutului in #rimele luni de la nastere 2imunitate naturala pasiva3< #ot activa sistemul CI #e cale clasica< se sinteti4ea4a in cursul R* secundar< au s#ecific ti#ul L al lantul greu.
IgA
re#re4inta a#ro:imativ 9/K din totalul !g serice< sunt #re4ente in secretiile mucoase 2respiratorii, digestive, urinare, genitale, lacrimi, saliva, lapte matern3 sub forma dimerica de *g/s 2doua molecule identice legate printr-o piesa secretorie GSH care in#iba atasarea microorganismelor de supra!ata mucoaselor si neutrali"ea"a virusurile3( au lantul greu de ti# J.
IgM
0. re#re4inta a#ro:imativ +K din totalul !g serice< au o structura #entamerica 2- molecule sunt legate de o piesa intermediara3< avand greutatea moleculara foarte mare nu strabat #lacenta< se sinteti4ea4a in cursul R* primar<
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar lantul greu este de ti# N.
IgE
se gasesc in cantitati foarte mici in ser 2reagine3< media4a reactiile alergice< sunt singurele *g cito!ile avad rece#tori #entru <cP pe supra!ata eo"ino!ilelor, ba"o!ilelor si mastocitelor< #rin legarea de celule se #roduce degranularea lor cu eliberarea de substante biologic active care vor #roduce *enomenele lergice locale de vasodilatatie, bron#oconstrictie, e:udatie, #ipersecretie de mucusE au lantul greu de ti# O.
01
BACTERI"L"GIE SPECIALA
+- C"CII GRAM P":ITI'I
)unt bacteriile cu *orm s*eric colorate in !iolet in coloratia Gram. Re#re4entatii sunt bacterii ce a#artin Genurilor St p9lococcus si Streptococcus %!ig' 31&-
<ig'31 4 Coci Cram po"itivi
9.9 STA/IL"C"CII a#artin <amiliei Micrococcaceae( Cenul 6tap#0lococcus )unt coci Gr m po1iti!i( ase4ati in frotiu in grame4i sau ciorc2ine 2de unde deriva si denumirea din limba greaca9 stap#0los3 ma$oritatea sunt erob= n erob * cult ti!i sunt imobile( nesporul te< numai tulpinile *o rte tinere #ot #re4enta c psul Speciile implic te in p tologi um n se identi*ic c siA o Nep togeneA St- epidermidis( St- s prop29ticus 2care pot deveni patogene in conditii speciale9 in cursul manoperelor inva"ive9 cateterisme, c#irurgie stomatologica etc3
o P togeneA St- ureus co gul 1o po1iti! %!ig' 3,&.
0/
<ig' 3,4 6tap#0lococcus aureus %col' Cram&
Propriet ti met bolice

o sunt b cterii nepretentio se 2persista timp indelungat in mediul e:tern si sunt usor cultivabile3( o au un tim# scurt de generatie 2se de"volta rapid3( o sunt sensibile la bacterio!agi 2pe ba"a acestei proprietati s-au identi!icat . tipuri antigenice distincte3( o sunt b cterii 2 lotoler nte avand ca#acitatea de a se de4volta la concentratii crescute ale @aCl 2pana la 10F3( o aceasta #ro#rietate este im#ortanta si e:#lica su#ravietuirea stafilococilor in alimentele conservate in sare< aceasta #ro#rietate este utila #entru i4olarea si cultivarea stafilococilor( #rin utili4area mediului C#apmann 2#iperclorurat3 ca si mediu selectiv #entru stafilococi 2permite de"voltarea pre!erentiala a sta!ilococilor din produsele biologice pluricontaminate, prin in#ibarea cresterii altor specii bacteriene3.
C r ctere de cultur
o #e medii lic2ide( stafilococii tulbura uniform aceste medii( o #e medii solide stafilococii de4volta colonii circulare cu diametrul de +=0 mm( bombate( op ce( cu as#ect cremos( pigment te 2auriu - 6t' auriu, galben - 6t' citrin, alb 2 6t' albus3 %!ig' 33&.
00
<ig' 33 - Colonii de 6tap#0lococcus epidermidis %pe gelo"a-sange&
/ ctorii de p togenit te
ul#inile de )tafilococi au un potenti l ridic t de d pt re l di*erite conditii de mediu si o ca#acitate crescuta de biosinte1 de * ctori en1im tici si to4iciA En1imele e4tr celul re sunt re#re4entate deA o 2i luronid 1 care descom#une acidul #ialuronic din substanta fundamental( favori4and difu4area stafilococilor in tesuturi( o co gul 1 induce formarea coagului de fibrina in $urul celulelor bacteriene secretante< se reali4ea4a astfel 6protecti b cteriei< fata de * ctorii b cteriolitici locali si fata de * gocito1 < este sinteti4ata de toate tul#inile de sta!ilococ aureus( o st *ilo7in 1 2!ibrinoli"ina sta!ilococica3 #ermite li4a coagulului de fibrina si progresi stafilococilor din 4ona e:udatului inflamator in tesuturile sanatoase din $ur( o lip 1ele actionea4a asu#ra li#idelor #lasmatice si asu#ra grasimilor de la su#rafata tegumentelor 2cu tropism !ata de "onele in care sunt mai active glandele sebacee3( o nucle 1ele 2/D@-a"e3 sinteti4ate de tulpinile coagula"o- po"itive. To4inele st *ilococice sunt de natura #roteica si re#re4inta factori ma$ori de #atogenitate< cele mai im#ortante sunt5 o 2emoli1inele cu tri#la actiune 2!emolitica( dermonecrotica si letala3 < au fost identificate 1 ti#uri5 J cu actiune citolitica #e macrofage( trombocite si hematii 2induc #emoli"a completa de tip cald3 K cu actiune incom#leta #e hematiile de oaie 2#emoli"a de tip cald- rece9 #emoli"a partiala care incepe la 330 C se intensi!ica la .0C3
0+
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar L si P. o leucocidinele cu rol anti!agocitar cu actiune selectiva #e macrofage si PM% < o enteroto4inele eliberate de unele tul#ini de stafilococi 2mai ales de cei coagula"opo"itivi3C determina to4iin*ectii liment re sau enterocolite pseudomembr no se post ntibioticoter pieC sunt eliberate in alimente si re1ist l tr t mentul termic 2la 1000C timp de 1 ora3< e:ista 0 astfel de to:ine 2/ pana la <3 < o to4in epidermolitic si e4*oli ti! care este eliberata de tulpinile cu tropism cutanat< actionea4a #rin5 distrugerea substantei fundamentale( e:udatie locala( ru#erea desmo4omilor si des#rinderea stratului su#erficial al e#idermului< )-au identificat si lti * ctori de p togenit te( cum sunt5 protein A din structura #eretelui celular cu rece#tori #entru "c al !gG( #artici#and la reactia de coaglutinare< are si rol antifagocitar. Procesul in*ectios st *ilococic este determinat de e:istenta unor conditii permisi!e5 #lagi traumatice( arsuri( inci4ii chirurgicale( infectii virale( diabet 4aharat( tehnici inva4ive A !( administrarea de imunosu#resoare sau un status imun de#rimat. "recvent po rt de intr re este la nivelul foliculului #ilos( a glandelor sebacee sau sudori#are< deseori sursa de infectie este re#re4entata de st *ilococii proprii 2!lora comensala3 de la nivelul tegumentului, intestinului sau tractului respirator superior'
Princip lele loc li1 ri le in*ectiilor produse de st *ilococi sunt5

o cut n teA foliculite %!ig' 3.&( furuncul %!ig' 3-& 2repre"inta e:tensia la mai multi !oliculi pilosi3( carbuncul %!ig' 33& 2!uruncul antracoid re"ultat prin con!luarea mai multor !uruncule si a!ectarea tesutului subcutanat adiacent3( !idrosadenita %!ig' 36& 2in!ectia la nivelul glandelor sudoripare cu locali"are mai ales suba:ilara3( acneea 9uvenila( sindromul exfoliativ(
<ig' 3.4 <oliculita
0,
<ig'3- 4 <uruncul
<ig' 36- Didrosadenita
<ig'33 4 Carbuncul
o ale * nerelorA panaritiu 2in!ectia periung#iala3( o la nivel respir tor5 in general infectiile bacteriene sunt secund re unei in*ectii !ir le5 rinofaringita( faringo2amigdalita( pneumonii( bron!opneumonii< uneori infectiile de la nivelul cailor res#iratorii su#erioare se #ot e:tinde in sfera "RL5 otite( sinusite( mastoidite( o la nivelul p r tului digesti! #ot induce to4iin*ectii liment re 2incubatia de #ana la 1 ore( cu debut brusc cu greturi insotite de varsaturi si scaune diareice si cu evolutie !avorabila, remisiunea simptomelor !iind spontana in ma:imum ,. ore3 si enterocolita pseudomembranoasa post antibioticoterapie& o la nivelul p r tului uro-genit l5 cistite( pielonefrite( abces renal( metrite( anexite( mastite( septicemii postabortum 2dupa avorturi septice3( o la nivelul p r tului c rdio=! scul r5 endocardite( pericardite( flebite( 0*
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o la nivelul SNCA meningite( abces cerebral( o in urma septicemiilor cu #unct de #lecare de la un !ocar primar( se #roduce diseminarea hematogena cu locali4ari secundare la distanta5 artrite, abcese subcutanate %!ig' 3+&, abcese pulmonare * renale'''
<ig' 3+4 /bcese subcutanate o sindromul de soc to4ico=septic a#are frecvent la femei du#a mentinerea indelungata a tam#oanelor vaginale #rin cantonarea bacteriilor la acest nivel si eliberarea to:inei ras#un4atoare de manifestarile clinice s#ecifice5 !ebra( greturi( varsaturi( diaree si descuamarea palmo-plantara( o sindromul pielii op rite este indus de eliberarea de catre anumite tul#ini stafilococice a to:inei e:!oliative care afectea4a mai ales nou-nascutii si consta in e:!olierea generali"ata a tegumentului.
St p29lococcus epidermidis %!ig' 39& este un comensal al tegumentelor( avand

caracter coagula"o-negativ( #oate #roduce b cteriemii la persoanele imunodeprimate sau la #ersoanele cateteri4ate( coloni4and secundar dis#o4itivele de #rote4are. +=
<ig' 394 6tap#0lococcus epidermidis %imagine electronomicroscopica& Tr t mentul infectiilor #roduse de stafilococi se efectuea4a in conformitate cu re4ultatului obtinut la antibiograma 2ma7oritatea sta!ilococilor sunt re"istenti la A lactama"e3' )e #oate administra vaccinul( ca tratament ad$uvant( sub forma de5 uto! ccin 2contine germeni atenuati obtinuti din produsul biologic propriu, recoltat in conditii speci!ice3 stoc! ccinul 2contine germeni omorati prin caldura, administrati in !unctie de serotipul agentului in!ectios3.
STREPT"C"CII
A#artin <amiliei 6treptococcaceae( Cenul 6treptococcus. )unt coci Gr m po1iti!i( ase4ati in frotiu in lanturi mai scurte sau mai lungi %!ig' .0& 2dispo"itia in lanturi se datorea"a divi"iunii celulare care are loc mereu in acelasi plan, iar celulele !ice au tendinta de a ramane alipite3.
+9
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar <ig' .04 Dispo"itia streptococilor %M?& )unt bacterii erob= n erob * cult ti!e( cu cerinte nutriti!e speci leDin #unctul de vedere al formatiunilor facultative stre#tococii5 - sunt uneori ca#sulati( imobili si nesporul ti.
C r ctere de cultur
o Pe medii lic2ide stre#tococii #atogeni5 o tul#inile ca#sulate determina o turbiditate omogena a mediului( o in general a#ar grun7i care se depun la !undul tubului' o Pe medii solide de4volta colonii *o rte mici 2mai mici de 1 mm3 circulare( bombate( tr nslucide 2vi"ibile cu lupa3 %!ig' .1&< #e mediile cu s nge( ma$oritatea stre#tococilor de4volta hemoli4a in $urul coloniei< in functie de ti#ul hemoli4ei( streptococii se clasifica inA
<ig'.1 4 K si T #emoli"a o J 2emolitici care #roduc o #emoli"a incompleta 2degradarea #emoglobinei se !ace pana la stadiul de biliverdina3 vi4ibila de un #alou ingust in $urul coloniei( de culoare ver4uie 2streptococi viridans3( o JI 2emolitici cand hemoli4a este cu margini neclare< hemoglobina este degradata com#let( dar a#ar 4one in care nu toate hematiile sunt li4ate 2streptococi de grup 8 si D3( o K 2emolitici care #roduc hemoli4a com#leta( ca o 4ona intinsa( clara( #erfect trans#arenta in $urul coloniei< acest ti# de hemoli4a este determinat de 6treptococii piogeni 2de grup A* $* C si -@ care elaborea4a to:ina SLS 2streptoli"ina o:igen stabila3( o L 2emolitici cand hemoli4a este absenta 2grupul serologic D$ enterococii3.
Cl si*ic re
ntigenic 2L nce*ield3
Ma$oritatea stre#tococilor au in structura peretelui celular un determinant antigenic numit poli&a!aridul C. Pe ba4a diferentelor de microstructura a acestuia la diferite tul#ini de stre#tococi( 8arbara Lance!ield i-a gru#at si a notat gru#ele de la / la U 2streptococi grupabili3La randul sau( fiecare grup se subim#arte in5 serotip( li"otip( bactericinotip( antibiotip... . )tre#tococii care nu #re4inta poli"a#aridul C au fost denumiti streptococi non2grupabili. +2
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar oli"a#aridul C nu este un !actor de patogenitate, #rin urmare anticorpii speci!ici nu au rol in aparare'
/ ctorii de p togenit te Streptococii din grupul A contin protein M care5

confera re4istenta la fagocito4a( este antigenica si #oate induce cross=re ctii cu structurile sel! ale organismului 2sarcolema !ibrei musculare, valve cardiace, membrana ba"ala glomerulara, sinoviala articulara3( este res#onsabila de #atogenia sechelelor #oststre#tococice 2cardita reumatismala, artrita, glomerulone!rita acuta poststreptococica&'
To4inele streptococice sunt de natura #roteica si re#re4inta factori ma$ori de #atogenitate( dintre acestea cele mai im#ortante sunt5 )L' - streptoli&ina oxigen2labila care are activitate citolitica 2#emolitica si leucolitica3 si cardioto:ica< este antigenica si induce formare de anticorpi speci!ici anti-6LB 2A)L'3< cresterea titrului A)LO indica o infectie recenta cu Streptococ K= 2emolitic de grup A 2)C!A3< SLS = streptoli&ina oxigen2stabila este res#onsabila de #emoli"a de tip A si are in vivo o activitate citoliticaa 2#emolitica, leucolitica si trombolitica3< Eritroto4in sau to4in eritrogen %!ig' .,& = eliberata doar de anumite tulpini de 6A#/ 2sinteti"ata numai tulpinile li"ogeni"ate de un !ag temperat care codi!ica sinte"a ei3 si este res#onsabila de erupti din sc rl tin 2caracteri"ata din punct de vedere clinic prin angina si rus# cutanat generali"at@C este antigenica( #rin urmare declansea4a sinte4a de anticor#i #rotectori( astfel incat la o noua intalnire a organismului cu aceeasi tul#ina( nu se va mai #roduce eru#tia cutanata<
<ig' .,4 ?ruptia cutanata din scarlatina +.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Strepto7in 1 2)#$fibrinoli&ina@ activea4a #lasminogenul si astfel se va #roduce li"a c#eagului de !ibrinaE este antigenica si determina sinte4a de anticorpi anti65 < se utili4ea4a in tratarea trombo4elor< De1o4iribonucle 1 2AD.2a&a* streptodorna&a* )D3 este #rodusa de toti 6A#/ si au un rol ma$or in declansarea glomerulonefritei acute #oststre#tococice 2C@/c )3( degradea4a /D@-ul celulelor si este antigenica 2induce aparitia anticorpilor anti 6D3< ;i luronid 1 degradea4a acidul #ialuronic din #eretele celular( favori4and inva"ia tisulara.
Princip lele loc li1 ri le in*ectiilor produse de streptococi5

Streptococii non=grup bili 2viridans3 a#artin florei sa#rofite 2locali"ata la nivelul 9 cavitatii bucale, tegument, placa dentara, tract uro-genital, intestin3 si sunt conditionat patogeni< in anumite situatii #ot a$unge in torentul sanguin si determina endocardita lenta. Streptococii piogeni 2de grup A3 sunt res#onsabili de infectii cu multi#le locali4ari5 Respir torii5 angine( faringite urmate de5 complic tii cute supur ti!e5 in sfera "RL 2otite( sinu&ite( mastoidita3 ale c ilor respir torii in*erio re 2pneumonii( bron!opneumonii( pleure&ie3 c rdi ce 2endocardita3 meninge le 2meningite3< complic tii nesupur ti!e la distanta si tardive 2RAA $cardita, coreea, purpura reumatismala, eritemul nodosD si -.AcP)3. Tegument reA piodermite 2impetigo %!ig' .3&, intertrigo3 eri1ipel %!ig' ..& 2eritem cutanat cu burelet marginal, locali"at cu predilectie la nivelul e:tremitatilorE se e:tinde progresiv si este insotit de dureri de intensitate crescuta, !ebra, !rison3<
+1
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar <ig'.3 4 *mpetigo
<ig' ..4 ?ri"ipel sc rl tin care este o boala infecto - contagioasa a co#ilariei %!ig' .-& 2debutul este angina produsa de tulpinile de 68#/ capabile sa sinteti"e"e eritrotoxina responsabila de eruptia generali&ata3<
<ig' .- 4 ?ruptia din scarlatina In*ectii genit leA endometrite Streptococii de grup B 2agalactiae3 a#artin !lorei comensale 2vagin, uretra, !aringe, tegumente3 si sunt res#onsabili de infectii ale nou-nascutului prematur sau subponderal 2septicemie, meningita, in!ectii respiratorii sau BRL3 si ale gravidei 2in!ectii urinare, septicemii, avort3.
Streptococii de grup C au fost i4olati la #urtatorii sanatosi 2din e:udatul !aringian3 si uneori din saange( LCR( urina. +/
Streptococii de grup D 2ve"i mai sus9 enterococii3. Complic tiile nesupur ti!e sunt re#re4entate de5 Reum tismul rticul r cut 2RAA3 care este o boala autoimuna si a#are ca o complic tie nesupur ti! t rdi! a unei infectii faringiene cu SK2A 2dupa ,-. saptamani de la debutul acesteia3( organismul infectat eliberea4a o cantitate mare de Ac nti SL"( nti S6 si ntiSD care se mentin crescuti( titrul devenind si mai inalt( cu fiecare noua infectie( cu toate acestea( nu au abilitatea de a elimina stre#tococul< e4oto4inele 26LB, 6L6, 65, 6D3 actionea4a initial #rin #roducerea unor le"iuni de tip e:udativ si necrotic 2miocard, valve cardiace, articulatii3 si astfel se denudea"a /g tisulare care #oseda structura similara cu proteina M a 6A#/< secundar se sinteti4ea4a cantitati crescute de /c anti streptococici si /uto/c, accentuandu-se le4iunile initiale( in tim# ce a#ar altele noi( la nivelul endocardului( cutanat( renal( sistem nervos si articular. intreru#erea lantului epidemiologic consta in eliminarea si #revenirea altei infectii cu 6A#/( #rin tratarea cu penicilina retard dupa sc#eme terapeutice bine de!inite' /6LB creste dupa prima saptamana de la debutul infectiei cu 6A#/( atingand ma:imum in saptamana 3-.( du#a care descreste daca boala evoluea"a spre vindecare< titrurile ASL" m i m ri de +$$$ UDl( semnifica #erioada de debut #entru R// sau C@/c 6< du#a tratament corect( /6LB scade( ceea ce semnifica acalmia R// si vindecarea C@/c 6< datorita frecventei mari de in!ectii inaparente( titrul se #o4itivea4a si creste #ana la 2=-2/ de ani( de aceea se consider norm l un titru Q#$$ UDl< purtatorii sanatosi #ot avea titrul /6LB normal< monitori1 re titrului A)LO este im#ortanta #entru a#recierea eficientei tratamentului si al evolutiei bolii. Din #unct de vedere epidemiologic( princip l surs de in*ectie cu streptooci patogeni o re#re4inta purt torii s n tosi 2bacteriile putand !i cantonate la nivelul cailor respiratorii superioare, vagin3.
PNEUM"C"CUL 2STREPT"C"CCUS PNEUM"NIAE3

+0 este un comens l al cailor res#iratorii su#erioare< din #unct de vedere morfologic( cocii sunt usor alungiti( l nceol ti %!ig' .6& 2!orma de Lvar! de lanceH sau L!lacara de lumanareH3( cu dis#o4itie in diplo 2doi cate doi3( in coloratia Gr m& sunt colorati in !iolet 2Cram po"itivi3( din #unctul de vedere al *orm tiunilor * cult ti!e sunt bacterii5
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o de cele mai multe ori c psul te 2ca#sula re#re4inta un * ctor import nt de p togenit te3< in coloratia Gram( ca#sula a#are ca un #alou luminos in $urul cocilor 6in diplo6( dar e:ista si metode de colorare speciale care #un in evidenta ca#sula #neumococului 2coloratia cu tus de C#ina - metoda Burri si !enomenul de um!lare a capsulei - @eu!eld vi4uali4ata cu a$utorul unor seruri care contin anticor#i s#ecifici antica#sulari 2anti53( o imobile si nesporul te<
<ig' .64 6treptococcus pneumoniae%MCC&
Propriet ti met bolice

)unt germeni erob= n erobi * cult ti!i( microaerofili 2se de"volta mai bine in pre"enta unei cantitati minime de C'7 -F3( Germenii sunt #retentiosi( avand neces r met bolic crescut 2medii cu adaos de sange, ser, lic#id de ascita3< in culturile mai vechi a#are fenomenul de utoli1 2datorita eliberarii unor en"ime lipolitice si proteolitice3< Pe mediile cu bila %!ig' .3& 2sau saruri biliare3 de4volta fenomenul de bilioli1 2autoli"a !avori"ata de pre"enta compusilor biliari3.
<ig' .34 <enomenul de bilioli"a ++
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar *n vivo eliberea4a o en4ima res#onsabila de caracterul de inva4ivitate al tul#inii 2!ialuronida&a3. Pneumococul are ca#acitatea de a *erment inulin 2caracter care permite di!erentierea pneumococilor de alti streptococi D !emolitici3. Pneumococul #re4inta sensibilit te l optoc2in %!ig' .+& 2diametrul 4onei de inhibitie din $urul coloniei este L 2= mm3 ceea ce re#re4inta un alt caracter de diferentiere de alti stre#tococi M hemolitici.
<ig' .+4 6ensibilitatea la optoc#in a pneumococilor ul#inile re4istente la Penicilina s-au dovedit a fi re4istente si la alte multe antibiotice 2caracter de polire&istenta la antibiotice@.
C r ctere de cultur
Pneumococii tulbura uniform mediul lic#id. Pe medii solide de4volta colonii rotunde( cu contur regulat( turtite( trans#arente( cu as#ect mucoid 2datorita pre"entei capsulei3< #e mediile cu sange 2gelo"a sange si gelo"a sange-c#ocolat3 de4volta J 2emoli1 ( datorita eliberarii unei hemoli4ine-
Structur
ntigenic
!n peretele celular al pneumococului se afla subst nt C care #reci#ita in vitro cu o N globulina serica in #re4enta ionilor de calciu 2proteina C reactiva2CRP3< aceasta #roteina se gaseste in cantitati mari in serul #acientilor care trec #rintr-o #erioada acuta a unui #roces inflamator si care se eliberea4a din celulele necro4ate in 4onele de inflamatie ale ficatului< in #ractica(do4area CRP este utila in monitori"area evolutiei pacientilor cu in!lamatii acute' La nivelul capsulei se gasesc /g capsulare 5, care reactionea"a cu serul speci!ic de tip, ast!el tulpinile pot !i serotipate pe ba"a reactiei de um!lare a capsulei'
+,
P togenie
o /-9= K din #o#ulatia sanatoasa este purt to re de #neumococ 2!iind conditionat patogen3 la nivelul rino* ringelui< o princip lele in*ectii in care este im#licat #neumococul sunt la nivelul rborelui respir tor superior 2#neumonia franca lobara( bronho#neumonii( #leurite3 dar si meninge le( "RL 2sinusite, otite3 rticul re( tegument re s.a. o in anumite situatii( in tim#ul #roceselor #neumonice( #ot fi i4olati din hemocultura( datorita unor bacteriemii tran"itorii( o du#a vindecare( e #osibil ca in rinofaringe sa ramana #nemococii cantonati si #ersoana res#ectiva sa ramana la stadiul de #urtator sanatosE e #osibila o noua infectie cu aceeasi tul#ina( numai daca infectia se #ermanenti4ea4a la nivelul unui focar inchis 2sinusita, bronsiecta"ie3. Pro*il 4i se face #rin vaccinare cu un amestec de 2. de ti#uri de /g 5 2Pneumovax3.
#- C"CII GRAM NEGATI'I GENUL NEISSERIA

8ste re#re4entat de coci Gr m neg ti!i( reni*ormi 26boaba de cafea73 %!ig' .9& ase4ati in frotiu in diplo& cu fetele concave #rivindu-se fata in fata<
<ig'.9 4 @eisserii %*<& Pe #re#aratele obtinute din #roduse #atologice 2secretii genitale, LCR3 @eisseriile patogene a#ar cel mai frecvent intr PMN 2dar si e:tracelular3. Pre4enta intracelulara a @eisseriilor indica asu#ra p togenit tii lor 2sunt surprinse in cursul !agocito"ei3 fiind astfel #osibila diferentierea %eisseriilor #atogene de cele ne#atogene 2care apar doar e:tracelular3. +*
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Din #unct al #roceselor metabolice( sunt bacterii erob= n micro ero*ile 2pre!era cresterea in pre"enta CB, .-+F3 *o rte pretentio se variatii de tem#eratura( umiditate( #@< din acest motiv trans#ortul #robelor face #e medii #reincal4ite la .+=C. !n culturi foarte vechi #re4inta fenomenul de autoli4a( motiv #entru varietate a formei coloniilor #e mediul de cultura solid. erob * cult ti!e& si sunt sensibile la si insamantarea se care a#are o mare
Pe medii de cultur solide a#ar colonii rotunde, bombate, lucioase %!ig' -0&( !oarte mici 20'- 4 1'0 mm cu aspect de Epicatura de roua43 si sunt o:ida"o po"itivi.
<ig' -04 Colonii de @eisseria meningitidis Pe medii lic2ide( tulbura uniform mediul sau a#are un mic de#o4it grun$os. Speciile p togene sunt re#re4entate de .eisseria gonorr!oeae %gonococ& si .eiseeria meningitidis %meningococ&' Specii nep togene sunt comensale in cavitatea bucala( tractul res#irator su#erior( tractul genito-urinar.
G"N"C"CUL
8ste agentul etiologic al gonoreei sau blenor giei( boala cu transmitere se:uala in **K din ca4uri %!ig' -1&. 8ste un p r 1it strict um n 2e:ista receptori speci!ici la nivelul cailor genitale3< coloni4area se face #rin intermediul pililor comuni #e su#rafata mucoaselor indemne 2vagin, uretra, rect, !aringe, con7unctiva3< in situatii #articulare #oate trece in torentul sanguin si se #ot fi:a la distanta( #e sinovialele articulare sau in alte organe( #roducand abcese. Din #unct de vedere clinic( /=K dintre femei si /-9= K dintre barbati sunt simptom tici( mentinandu-se astfel l ntul epidemiologic.
,=
<ig' -14 @eisseria gonorr#oeae %col' <ucsina& L b rb t #erioada de incubatie este de 2-, 4ile de la contactul infectant( iar simptom tologi consta in disurie 2durere la mictiune3 si secretii #urulente abundente< netratata( se #oate cronici1 si #rin ascensiune 2de-a lungul cailor urinare3 sa determine si e#ididimita( uretrita cronica( #rostatita( stricturi uretrale si chiar infertilitate< cronici4area duce la scaderea in intensitate a secretiei( aceasta reducandu-se la Rpic tur m tin l < %!ig' -,&.
<ig' -,4 icatura matinala La #ersoanele cu practici se:uale deviante( gonococul #oate fi i4olat de la nivel anal sau oro!aringian. L *emeie infectia este frecvent asim#tomatica( aceasta fiind frecvent sursa de infectie. )im#tomatologia este re#re4entata de uretrita usoara si tran4itorie( disurie moderata( col#ita 2in!lamatia colului uterin3( secretii muco#urulente( hemoragii intermenstruale< netratata infectia #oate sa ascensione4e in micul ba4in si sa #roduca endometrita %in!lamatia endometrului&, salpingita %in!lamatia trompelor uterine&, oo!orita %in!lamatia ovarelor&< #re4enta dis#o4itivelor intrauterine conduce frecvent la sterilitate( sarcini ecto#ice( #eritonite( abcese #erihe#atice. La nou=n scut( in tim#ul travaliului( secretiile genitale materne vin in contact cu mucoasa oculara( si astfel se #oate a$unge la #roducerea o!talmiei gonococice a nou-nascutului si chiar orbire< pro!ila:ia se face #rin instalarea in fundul de sac con$unctival a unei #icaturi de Ag%O.. O alta surs im#ortanta de in*ectie o constituie bolnavii netratati corespun"ator. ,9
MENING"C"CUL
8ste agentul etiologic al meningitei meningococice. >ransmiterea interumana se face #rin aerosoli 2picaturile lui !lugge3 %!ig' -3&.
<ig'-3 4 @eisseria meningitidis Meningococul #ara4itea4a e:clusiv omul iar germenii #atogeni au virulenta relativ sca4uta 8:ista un #rocent crescut de #ersoane care sunt #urtatoare de meningococ( la nivelul cailor res#iratorii su#erioare.
P togenie
!nitial meningococii #ot #roduce rino* ringite< in conditii de scadere a re"istentei locale sau a unei solutii de continuitate( bacteriile strabat mucoasa( a$ung in torentul sanguin si in conditii de scadere a re"istentei generale a organismului( strabat membrana hematoencefalica si se locali4ea4a la nivelul meningelui( #roducand meningit meningococic 2clinic caracteri"ata prin9 !ebra, stare generala alterata, semne neurologice de iritatie meningeala9 !oto!obie, greturi, varsaturi in 7et, redoare a ce!ei3< in functie de #rom#titudinea diagnosticului si a tera#iei( evolutia #oate fi !atala sau s#re remisiune. Di gnosticul trebuie #us in cel mai scurt tim#< este obligatorie e:aminarea microsco#ica a #re#aratelor biologice 2LCR3 colorate Giemsa sau cu albastru de metilen. Pro*il 4i im#une identificarea si sterili4area #urtatorilor si vaccinarea #ersoanelor cu risc ridicat.
,2
/ mili Enterob cteri ce e C r ctere gener le

)unt bacili Gr m neg ti!i( mobili 26almonella, roteus, ?' coli3 %!ig' -.& sau imobili 26#igella, 5lebsiella, Versinia3. Ma7oritatea enterob cteri ceelor sunt nec psul te ?e:ceptie9 5lebsiella spp@& sunt nesporul te& erob= n erob * cult ti!e-
<ig' -.4 6almonella t0p#i %coloratie Cram& Caracteristic tuturor s#eciilor ce a#artin acestei familii este un set de . propriet ti bioc2imice #e ba4a carora se diferentia4a de restul bacililor Gram negativi i#licati in #atologia umana si anume5 9. degradarea *ermentativa si o:idativa a gluco4ei 2test ,' po&itiv3( 2. citocromo4id 1o neg ti!i& .. ca#acitatea de a reduce nitratii la nitriti-
Repre1ent ntii * miliei enterob cteri ceelor se #ot identifica in 2 categorii5

germeni condition t p togeni 2bacterii comensale, cu #abitat intestinal35 o Esc2eric2i coli 2E.coli3( Proteus s##& 6lebsiell s##& Enterob cter s## germeni p togeni5 S lmonell s##( S2igell s##( 8ersini s##. Structurile ntigenice sunt5 Ag" 2somatic3 care este #re4ent in peretele celul r al tuturor 8nterobacteriilor& cu rol de endoto4in ( Ag ; 2flagelar3 #re4ent doar la b cteriile mobile( acestea #re4entand cili 2!lageli3 Ag6 2capsular3 2la 5lebsiella spp3 care im#rima caracterul mucos al coloniilor #e mediile solide de cultura.
,.
/ ctorii de p togenit te cei mai im#ortanti sunt re#re4entati de5

endoto4ine 2L 6 sau /gB din peretele celular3 res#onsabile de socul endoto4inic si CID 2Coagulare *ntravasculara Diseminata3( *ebr ( e!ect abortigen? e4oto4ine 2enterotoxine eliberate de E. coli* )almonella spp* )!igella spp, #lebsiella sppI3 cu actiune asupra enterocitelor si res#onsabile de mani!estarile digestiveE pilii 2fimbriile@ cu rol esential in der re la mucoase si in transferul de material genetic #rin conBug re< ca#acitatea crescuta de multiplic re si de in! d re a tractului intestinal si urinar 2?' coli3< ca#acitatea de su#ravietuire si multiplic re intr celul r 2intra!agocit3 cu #osibilitatea de diseminare in tot organismul 2in!ectii sistemice date de )almonella spp3.
Mediile de cultur care sunt utili4ate in mod obisnuit #entru i"olarea si identi!icarea ?nterobacteriilor sunt5 gelo"a-sange( medii selective 2utili"ate pentru in#ibarea !lorei asociate9 !ungi, bacterii Cram po"itive35 Levine, Lei!son, Mc Con2e0?
IN/ECTII CU ENTER"BACTERII C"MENSALE

?nterobacteriile sunt foarte ras#andite in natura si e:ista in tubul digestiv uman 2colon3 in cavitatile naturale 25lebsiella3( unde traiesc ca si bacterii comens le< aceste bacterii au fost identificate ca fiind im#licate frecvent in #atologia infectiilor de s#ital 2in!ectii nosocomiale3( cu #re#onderenta in sectiile de chirurgie( orto#edie( A !? unde se utili4ea4a frecvent si uneori abu4iv antibiotice cu s#ectru larg de actiune. "inalul acestei tera#ii cu antibiotice este selecti de tulpini cu potenti l p togen& plurire1istente l ntibiotice. >abloul clinic in!ectios se instalea4a mai ales la perso ne cu p r re n tur l sau cu imunit te deprim t . !nfectia se instalea4a in urma unor m nopere in! 1i!e 2endoscopie, cateteri"are, sonda7e, drena7e, avand di!erite locali"ari9 s!era BRL, cai biliare, cai genitale, meninge?3 sau la nivelul unor le1iuni pree4istente5 traumatisme, tumori, arsuri?
Genul Esc2eric2i
Re#re4ententantul acestui gen este E-coli( care re#re4inta ,=K din flora colonului 2din flora comensala3< in anumite conditii !avori"ante, poate mani!esta caractere de patogenitate' Pre4enta sa in mediul e:tern 2apa3 denota o contaminare !ecala. )unt germeni lacto"o po"itivi( iar #e mediile de cultura %!ig' --& dega$a un miros caracteristic de Dvar"a stricata7.
,1
<ig' --4 Cultura de ?sc#eric#ia coli In*ectii produse de 8. coli( se #ot identifica in functie de caracterele de #atogenitate si de locali4are( astfel5 !nfectii cu loc li1 ri intestin le 2enterocolite3 determinate doar de tulpinile patogene5 E- coli enteroto4igen 2?>?C3 o eliberea4aa o enteroto:ina c#olerae-li2e 2e:oto:ina termolabila3 care determina transformarea enterocitului din celula absorbanta in celula secretanta( ceea ce duce la crestere elimin rilor de p si electroliti in lumenul intestinal si crestere motilit tii intestin le( urmata de di ree po s < o determina di ree c l torilor 2cu o #erioada de incubatie de 9-2 4ile( o #erioada de stare de .-1 4ile cu un tablou clinic cu greturi& ! rs turi& cr mpe& di ree muco= po s 3< a#are frecvent in 4onele calde( la #ersoanele cu igiena defectuoasa. E- coli enteroin! 1i! 2?*?C3 o sunt germeni cu potential inva"iv 26#igella-li2e3 care #roduc ulceratii ale mucoasei si o diaree muco-sanguinolenta. E- coli enterop togen 2? ?C3 o #rin #ilii codificati #lasmidic( adera la membrana enterocitelor si determina distrugerea microvililorE o este im#licat in epidemii la copii< o manifestari clinice sunt febra( greturi( varsaturi( diaree< E- coli entero2emor gic 2?D?C3 o sunt tul#ini neinva"ive( dar to:igene( res#onsabile de febra si le4iuni la nivel colonic 2to:in!ectii alimentare3< o determina di ree 2emor gic si sindrom 2emolitic=uremic !nfectii cu loc li1 ri e4tr intestin le
,/
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar In*ectii urin re 2inalte sau 7oase3 determinate de tulpinile ne!ritigene 2care au receptori pe uroepiteliu3 stiut fiind ca #e #rimul loc in etiologia infectiilor urinare se afla ?' Coli( Colecistite( Colite( In*ectii le c ilor respir torii superio re( Meningite( Septicemii 2,0F au !ocarul initial la nivel gastrointestinal sau urinar3.
Genul Proteus
)#eciile re#re4entative #entru #atologia umana sunt5 Proteus mir bilis si Proteus !ulg ris- ; bit tul este in sol, ape re"iduale si de supra!ata, alimente, microbioceno"a intestinului uman 2mai ales la persoane cu disbio"e induse de tratament indelungat cu antibiotice3.
P rticul rit ti mor*ologice si de cultur

)unt bacili Gram negativi cu polimor!ism accentuat( mobili 2#e medii de cultura #late( determina *enomenul de in! 1ie M! lurire< %!ig' -6& 2acest !enomen nu apare pe mediile de cultura ce contin bila3 in tim# ce mediile inclinate #re4inta *enomenul de Mc t r re<
<ig' -64 8acilul roteus %!enomenul de GvalurireH&
Pre4inta o re1istent crescut in solutiile antiseptice si detergenti( ceea ce e:#lica #ersistenta si difu4ibilitatea sa in mediul spit licesc8ste im#licat frecvent in etiologia in*ectiilor urin re 2al doilea loc dupa ?' coli3( dar si in infectii nosocomiale cu alte locali4ari 2plagi, arsuri?3 ,0
Genul 6lebsiell
)unt bacili Gram negativi( imobili( c psul ti 2capsula mucoasa are un rol important in patogenitate si con!era caracterul mucos al coloniilor pe mediul de cultura solid %!ig' -33< #re4inta mai multe variante antigenice ale structurii ca#sulare 2Ag#3.
<ig'-3 4 Cultura de 5lebsiella pneumoniae )#eciile im#licate in #atologia umana sunt5 6lebsiell pneumoni e care determina pneumoni b cteri n 2cu serotipuri polire"istente la antibiotice3& dar si bronsite& bcese pulmon re& in*ectii gener li1 te( 6lebsiell o1en e care determina o atrofie progresiva a mucoasei na"ale acom#aniata de un miros fetid 2o&ena3( 6lebsiell r2inosclerom tis care este agentul etiologic al rinoscleromului 2granulom distructiv al nasului si !aringelui3( 6lebsiell o49toc .
IN/ECTII PR"DUSE DE ENTER"BACTERII PAT"GENE

Bacteriile din acest gen sunt b cili Gr m neg ti!i( mobili( nesporul ti( nec psul ti. Din #unct de vedere bioc#imic sunt germeni l cto1o neg ti!i& produc tori de g 1 si ;#S si cresc #e mediu cu citr t 2)immons3. ,+
; bit tul este larg re#re4entat5 a fost i4olata de la #asari 2oua de rata, pra! de oua3(
mamifere( din sol( a#e de su#rafata( alimente de origine animala.
Re1er!orul il constituie omul bolnav si #urtatorii sanatosi 2re"ervorul de 6almonella

este ve"icula biliara3.
Structurile ntigenice sunt re#re4entate de5

Ag " som tic 2L 6- endoto:ina3 care este determin nt ntigenic de grup Ag ; *l gel r care este determin nt de tip.
Di gnosticul serologic clasic se face #rin identi!icarea anticorpilor speci!ici formati im#otriva /gB si D( utili4and re cti Sid l& dar actual cel mai frecvent sunt utili4ate metode imuno=en1im tice-
Genul S lmonell cu#rinde mai multe s#eciiC cele mai re#re4entative #entru #atologia
umana sunt5 - )almonella typ!i si )almonella paratyp!i A* $ care #roduc febrele tifo2paratifoide( - )almonella typ!imurium si )almonella enteritidis %!ig' -+& care #roduc gastroenterite( - )almonella c!olerae suis care #roduce septicemie.
<ig' -+4 6almonella enteritidis %M?& /ebrele ti*o=p r ti*oide- )almonelele a$ung in tubul digestiv( #enetrea4a mucoasa si submucoasa( se multi#lica ra#id local in formatiunile limfoide 2placi e0er, ganglionii me"enterici3< se #roduce o #rima bacteriemie urmata de locali4area secundara a )almonelelor in diferite organe 2!icat, maduva #ematogena, splina, ganglioni lim!atici3< du#a o noua multi#licare( se #roduce a doua bacteriemie cu eliminarea #rin bila( materii fecale si urina.
,,
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar G stroenteritele #roduse de salmonele debutea4a la 0-1, ore de la ingestia alimentelor contaminate cu un tablou clinic cu astenie, diaree, varsaturi, stare generala alterata, anore:ie, ce!alee< starile grave se #ot solda cu des#idratare accentuata si chiar cu soc to:icoseptic. Enele #ersoane #ot ramane purt to re simptom tice du#a trecerea #rin infectie constituind un im#ortant re4ervor de )almonele< in sco# e#idemiologic( se fac controale periodice la anga$atii din alimentatia #ublica si colectivitati de co#ii( #entru a intreru#e lantul e#idemiologic.
Genul S2igell
8ste re#re4entat de bacili Cram negativi, nesporulati, necapsulati, lacto"o negative %!ig' -9&E s#re deosebire de bacteriile a#artinand Cenului 6almonella( acesti germeni nu #roduc @2) si ga4< nu degradea4a ureea si li4ina.
<ig' -94 6#igella d0senteriae 6peciile repre"entative #entru patologia umana sunt5 6#igella d0senteriae o tip1 6#iga, o tip, 6c#mit"i, o serotipurile 3-10 Large-6ac#s 6#igella !le:ner0, 6#igella bo0dii, 6#igella sonnei.
; bit tul este re#re4entat de colonul sigmoid al omului bolnav si al purtatorilor

sanatosi 2temporari sau cronici3 re#re4entand si re4ervorul de )higelle< contaminarea se face #rin intermediul a#ei( alimentelor( obiectelor contaminate< #rinci#alii vectori sunt re#re4entati de muste< ,*
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar / ctorii de p togenit te sunt repre1ent ti de A o E4oto4in neurotro#a si enterotro#a o Endoto4in din #eretele celular( care se eliberea4a #rin li4a masiva a bacililor P tologi 5 bacilii din Genul )higella mai sunt cunoscuti sub denumirea de bacili di"enterici, deoarece sunt im#licati in #roducerea di1enteriei b cil re Di4enteria este o boala in!ecto-contagioasa( cu transmitere !ecal- orala< din punct de !edere *i1iop tologic( e:oto:ina #roduce le"iuni ulcerative( insotite de microabcese si #emoragii locale< din punct de !edere clinic( se caracteri4ea4a #rin a#aritia !ebrei si scaune frecvente* muco2sangvinolente, colici abdominale si tenesme rectaleE in !inal se produce o des#idratare importanta a organismului
Genul 8ersini
Repre1ent t de cocobacili Gram negativi( aerob anaerob facultativi( inca#sulati( nes#orulati( imobili 2la .+=C3 %!ig' 60&'
<ig' 604 Versinia pestis %M?& Produc #esta 2ciuma3 Re1er!or 5 ro4atoarele 2sobolanul3 'ectori5 insecte hematofage 2#urece de sobolan3< ciclul evolutiv este in tubul digestiv< #rodusul final este un do# cu Oerinii ce va fi regurgitat in tim#ul #ran4ului hematofag in organismul sanatos. Tr nsmitere interum n 5 #rin muscatura de #urice( mai ales #rin aerosoli sau #rin contact direct. Specii repre1ent ti!e5 o 8ersini pestis- #atogen( agent etiologic al pestei 2ciumei3 o 8ersini enterocolitic - conditionat #atogen( agent etiologic al enterocolitei( caracteri4ata #rin dureri abdominale #seudoa#endiculare si scaune diareice< se manifesta mai ales la #ersoane cu imunitatea de#rimata
*=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o 8ersini pseudotuberculosis- conditionat #atogen< Probe biologice in care se #ot i4ola Oersinii5 lichid ve4icular( #uroi din bubon( s#uta( sange. Propriet ti de cultur 5 #e mediul AAB L #roduce colonii trans#arente( albastru- ver4ui< degradea4a lacto4a < P tologieA o Pest pneumonic - caracteri4ata #rin debut brusc du#a o #erioada de incubatie de 9-91 4ile( cu manifestari res#iratorii( febra( stare generala alterata( delir< frecvent se mai #oate observa le4iunea initiala ve4iculara la locul de inoculare 2inte#atura #urecelui3 o Pest bubonic = se caracteri4ea4a #rin a#aritia bubonului pestos( cu locali4are frecvent inghinala 2conglomerare de ganglioni tumefiati( durerosi( cu tendinta la abcedare( incon$urati de o 4ona edematiata si hemoragica3 Pro*il 4ieD intrerupere l ntului epidemiologicA o Derati4are si de4insecti4are o !4olarea in s#ital a bolnavilor o !ncinerarea cadavrelor o Carantinarea tim# de 0 4ile a#ersoanelor care au calatorit in 4one endemice o Ra#ortarea de urgenta a #rimului ca4 a#arut si comunicarea OM)
ALTI BACILI GRAM NEGATI'I

? ltii dec t enetrob cteri cee@
/ mili Psedomon ce e
Re#re4entata de bacili Gram negativi( mobili( citocromo:ida4o #o4itivi( ne#retentiosi din #unct de vedere metabolic< #re4inta o #olire4istenta fata de antibiotice< Cu#rinde specii patogene 2dar cu virulenta sca"uta3 #entru5 #lante( animale( om. Re#re4entata de bacterii oportuniste ce se #ot gasi #retutindeni5 in a#a( sol( #e #roduse vegetale< fac #arte din *lor de spit l 2selectat ca urmare a utili"arii uneori abu"ive antibioticelor cu spectru larg3( res#onsabila de in*ectiile no1ocomi le 2intraspitalicesti3 mai ales la persoanele imunodeprimate sau cu a#arare locala deficitara 2solutii de continuitate, cateterisme, arsuri3 Cele mai frecvente infectii umane sunt date de bacterii a#artinand genului seudomonas( cu #rinci#ala sa specie Pseudomon s eruginos ?bacil piocianic@/ ctori de p togenit teA
*9
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o pili cu rol in aderare si trans!er de material genetic mai ales cu rol in trans!erul de re"istenta !ata de antibiotice o capsula poli"a#aridica o L 6-ul din peretele celular o e:oto:ine piociana"a - cu e!ect bactericid pentru alte speciiE piocina - cu e!ect bactericid pentru aceeasi specie, dar nu si pentru aceeasi tulpinaE P togenieA o !nfectii #urulente cu locali4ari variate5 res#iratorii( gastro-intestinale( endocardice( urinare( #lagi 2suprain!ectii3( chiar infectii generali4ate 2septicemii3. C r ctere speci*iceA o Pe mediile de cultura si in #rodusele #atologice 2puroi3 eliberea4a #igmenti5 pioci nin 2imprima culoare albastruie produselor biologice3 si pio!erdin 2imprima culoare ver"uie mediilor de cultura3< de asemenea mirosul dega$at este caracteristic 2dulceag, deH !loare de salcam73 %!ig' 61&
<ig'61 4 seudomonas aeruginosa cultura
Genul 'ibrio
Cuprinde dou specii import nte in p tologi um n A '- c2oler e si 'p r 2 emol9ticus Re#re4entat de bacili Gram negativi( incurbati( nes#orulati( mobile %!ig' 6,&( o4id 1o po1iti!i< se de4volta foarte bine in mediu alcalin 2a#a #e#tonata alcalina( #@ ,-*3( fiind germeni 2 lo*ili-
*2
<ig' 6,4 )ibrio c#olerae %M?&
Surs de !ibrioni5 apa, alimente contaminate 2mai ales in "one calde3 cu vibrioni<
#entru intreru#erea lantului e#idemiologic( bolnavii vor fi i4olati obligatoriu< starea de purtator sanatos va #utea fi identificata doar #rin e:amen co#robacteriologic.
/ ctori de p togenit te5

o Are ca#acitate de multi#licare( dar nu este inva4iva o #rinci#alul * ctor de p togenit te este e:oto:ina cu actiune directa asu#ra enterocitelor ?enterotoxina@C aceasta #atrunsa in enterocit( modifica metabolismul celular& cresc nd sinte1 de cAMP& enterocitul transformandu-se din celula absorbanta in celula secretanta< efectul5 creste eliminarea in lumenul intestinal de p si electroliti ?.a@ si #@1F se #roduce o e:!oliere a mucoasei digestive( care se traduce #rin a#aritia unor gr nul tii ri1i*orme in materiile fecale.
Repre1ent ntiA
o '- c2oler e $A + 2vibrionul #oleric3 ' este un #atogen strict uman( fiind agentul etiologic al holerei< are 2 bioti#uri5 '- c2oler e c2oler e= nehemolitic( sensibil la clor< A- c2oler e El Torr ? cu 1 seroti#uri5 OgaPa( !naba( @iHo$ima( si cel Dfara nume7@= 2emolitic& re1istent l clor o 'ibrioni ne glutin bili cu serurile "A+ 2vibrioni neaglutinabili cu seruri O59DNAG73- agenti etiologici ai sindroamelor holeriforme 2!ara a !i grave3
Din #unct de vedere clinic( #erioada de incubatie este de 9-1 4ile( iar in #erioada de stare holera se caracteri4ea4a #rin5 cram#e abdominale( greturi( varsaturi< #rinci#alul sindrom este di ree po s 2cu un continut crescut de celule epiteliale, mucus si bacteriiE aspectul este caracteristic Gca apa de pe ore"H&'
*.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Datorita #ierderilor im#ortante de a#a si electroliti se #roduce un de1ec2ilibru 2idro= electrolitic 2#emoconcentratie, acido"a metabolica cu #ipopotasemie&, soc hi#ovolemic< rata de mortalitate este ridicata 22/-/=K3.
Genul M9cob cterium ?tuberculo1 si micob cterio1ele@

8ste re#re4entat de b cili Gr m po1iti!i( rectilinii sau usor incurb ti( imobili( nec psul ti( nesporul ti( erobi %!ig' 63&.
<ig' 634 M0cobacterium tuberculosis%col' W-@&
!n peretele celular au un continut crescut de lipide 2acid micolic3< acest caracter confera cido= lcoolo=re1istent acestor bacterii( #ermitand vi4uali4area bacteriilor #rin utili4area color tiei :ie2l=Neelsen< asa se e:#lica si su#ravietuirea in mediile acide din organism 2posibilitatea identi!icarii M0cobacteriilor in sucul gastric, mai ales la copii&< Micobacteriile sunt bacterii cu re"istenta crescuta la anumite conditii de mediu nefavorabile 2desicare, intuneric3 dar sunt !oarte sensibile la radiatiile U).
M9cob cteriile p togene #entru om( sunt re#re4entate de5

*1 M9cob cterium lepr e 2agentul etiologic al leprei umane si nu se de"volta pe mediile de cultura3(
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar M9cob cterium tuberculosis 2!ominis, bovis si avium3 cunoscut si sub denumirea de b cil 6oc2 2$#3< acesta se de4volta lent #e mediile de cultura si determina tuberculo1 umana si&sau animala< M9cob cteriile tipice 2care sunt sapro!ite, conditionat patogene pentru om si animale3< determina micob cterio1e cu locali"are pulmonara, ganglionara, tegumentara sau granuloame organice. o in functie de eliberarea unor #igmenti in #re4enta sau absenta luminii( M0cobacteriile atipice sunt5 scotocromogene, !otocromogene, necromogene 2nepatogene pentru om3 si m0cobacterii cu crestere rapida 2patogene pentru om3.
Princip lele loc li1 ri ale tuberculo1ei um ne sunt5

Tuberculo1 pulmon r A cu variante clinice5 primoin*ecti & cand e:ista o le"iune minima fara de4voltarea unui sindrom caracteristic 2comple:ul primar Ran2e3 si care se vindeca spontan, tuberculo"a pulmonara in*iltr ti! sau c !it r ( tuberculo"a g nglio=medi stin l ( pleure1ii tuberculoase( tuberculo1 mili r 2e:tinderea prin contiguitate, pe cale bron#ogena, #ematogena sau lim!atica3. Tuberculo1 e4tr pulmon r cu locali4are5 osteo= rticul r 2coloana vertebrala9 morbul lui ott3( uro=genit l ( g nglion r 2mai ales latero-cervicala3( meninge l ( digesti! si peritone l ( ren l 2si corticosuprarenala- boala /ddison3. Din #unct de vedere clinic& tuberculo4a se caracteri4ea4a #rin5 oboseala( astenie( sub!ebrilitati vesperale( tusa cu e:pectoratie 2#emopti"ie3( antecedente personale patologice incarcate 2!umator, a!ectiuni respiratorii !recvente, purtator cronic, nivel socio-economic sca"ut3.
*/
E!oluti #oate fi5

!avorabila 2autolimitare, autosterili"are3 sau ne!avorabila 2ramolisment ca"eos, !istuli"are in bronsii si in !inal de"voltarea cavernelor, repre"entand surse ma7ore de diseminare sanguina si lim!atica3.
Tr nsmitere tuberculo4ei se face mai ales #e c le erogen ( !avori"ata de conditii

insalubre, supraaglomerarea, intuneric, ume"eala. Dintre propriet tile acestui gen cele mai importante sunt urmatoarele5 bacilul 5oc#5 o su#ravietuieste in mediul e:tern o perioada indelungata( fiind re4istent la uscaciune si intuneric( o su#ravietuieste in celulele fagocitare 2intra!agocitar3 o #erioada lunga 2de ordinul anilor3( variantele bacilului tuberculos( se de4volta pe mediile de cultura in medie intre .- 6 saptamani, mediul de cultura s#ecial este LTUenstein ( Vensen %!ig' 6.&.
<ig'6. 4 Culturi de M0cobacterium tuberculosis pe mediul LX1enstein 4 Sensen
Pro*il 4ie si monitori1 re

!n primele 3, ore de la nastere( orice individ este vaccinat in scop pro!ilactic 28CC&8acil Calmette Cuerin3< bacilii dis#ar din cicatricea vaccinala in 2-. ani< rolul lor este #reluat ulterior de alti 85 #atrunsi in organism in cursul primoin!ectiei. !n mod obisnuit toate #ersoanele fac primoin*ecti ( insa !ara mani!estari clinice< 85 su#ravietuiesc in ganglionii din apropierea le"iunii primare si declansea4a imunit te medi t celul r 2#ipersensibilitatea de tip intar"iat tip *)3< cu #artici#area acestui ti# de reactie imuna( este in#ibata multiplicarea locala( limitandu-se ras#andirea infectiei( astfel incat la un nou *0
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar contact cu 85( individul nu va face boala< la #ersoanele imunodeprimate 2alcoolici, boli cronice, D*)?3 85 din le"iunea primara se #ot reactiva si #ot sa produca boala. (estarea sensibilitatii la tuberculina 2*DR la tuberculina3 se face #rin inocularea #e fata anterioara a bratului a unei mici cantitati de D 2derivat proteic puri!icat3 cu sco#ul de a identi!ica statusul imun al pacientului %!ig' 6-&.
<ig' 6- - >estarea sensibilitatii la tuberculina 2*DR la tuberculina3 8:ista mai multe situatii( astfel5 daca #acientul nu a !ost vaccinat sau nu a trecut prin primoin!ectie sau a trecut recent printr-o in!ectie virala imunodeprimanta 2varicela, ru7eola, D*)?3( re cti loc l este nul 2*DR negativ3< pacientii res#ectivi vor avea indicatie de vaccinare( daca #acientul a !ost vaccinat si&sau a trecut prin primoin!ectie a#are o reactie locala 2eritem si edem3 cu un diametru transversal al edemului Q +$ mm(
daca diametrul induratiei este W +$ mm( #acientul va fi monitori1 t5 MR< si& sau efectuarea unui !rotiu colorat Wie#l-@eelsen din sputa.
*+
Genul Cor9neb cterium- Di*teri

Genul este re#re4entat de numeroase specii s pro*iteDcomens le 2pe tegumente si mucoase, denumite difteromorfi3 si specii p togene 2bacili difterici3. Din #unct de vedere mor*otinctori l sunt bacili Gr m po1iti!i( pleiomor*i( deformati la unul sau ambele ca#ete 2corpusculi metacromatici $abes4Ernst, care contin substante de re"erva si pot !i pusi in evidenta doar prin coloratii speciale9 Del Vecc!io3< in frotiul din #rodusul #atologic( au ase"are caracteristica 7in litere c2ine1esti7 sau Dm Buscule5 (, W, V, M, @?7 sau Din p lis d 7 %!ig' 66&.
<ig' 66 - Cor0nebacterium d0p#teriae %*<&
Princi#alul re#re4entant p togen este agentul etiologic al difterieiA Cor9neb cterium d9p2teri e cu trei variante, in !unctie de gravitatea in!ectiei5 gravis, mitis, intermedius. De remarcat fa#tul ca num i tulpinile li1ogeni1 te cu un bacterio!ag 2C2tox3 sunt patogene( deoarece bacterio!agul contine in!ormatia genetica care codi!ica sinte"a e:oto:inei res#onsabile de producerea le"iunilor celulare. To4in di*teric este de natura #roteica si este antigenica< ! ccin re cu anato:ina di!terica 2inclusa in bivaccinul Di->e sau trivaccinul Di->e- er3 in #rimele luni de viata( este obligatorie si este deosebit de utila in #rofila:ie< !n ca4 de boala se administrea4a ser 2contine anticorpi antito:ici3 ca#abil sa neutrali4e4e to:ina inainte de a #enetra in celule< to:ina este constituita din 2 fragmente5 A 2activit09 responsabila de activitatea to:ica3 si B 2binding9 !ragmentul de legare la receptorii celulari3.
Epidemiologie
Re1er!orul de in*ectie este re#re4entat de purt torii s n tosi si boln !i( infectia se tr nsmite erogen& #rin picaturile lui !lYgge.
*,
P togenie
8acilii se atasea4a la receptorii celulelor din !aringe si se multi#lica< toxina actionea4a initial local #rin in#ibarea sinte"elor proteice celulare( ceea ce are ca efect necro&a celulara si a#aritia de false membrane( res#onsabile de obstructia cailor respiratorii superioare si as!i:ia bolnavului, in li#sa unor m suri urgente 2tra#eostomie$ intubatie, antibioterapie, seroterapie3< !alsele membrane sunt de culoare gri si sunt puternic aderente la mucoase< incercarea de a le detasa determina sangerari abundente. ?:oto:ina eliberata in sange( actionea4a la distanta( #e alte structuri. Din #unct de vedere clinic difteria se caracteri4ea4a5 #rintr-o ngin cu * lse membr ne 2crup di!teric3( *ebr si !enomene de into4ic tie5 miocardite( parali"ii 2de val palatin3( a!ectiuni ren le( supr ren le( 2ep tice? foarte rar( locali"area primara #oate fi con7unctivala sau tegumentara' Tr t mentul trebuie sa fie5 atat ntibiotic 2do"e !oarte mari de enicilina3 #entru a impiedica de"voltarea bacteriana cat si ntito4ic 2administrare de anato:ina di!terica3 #entru neutrali"area e:oto:inei sinteti"ate si eliberate in circulatie.
/ mili Spiroc2et ce e- Si*ilisul

Cu#rinde bacterii de *orm spir l t 2spiroc#ete3 %!ig' 63&( incadrate in 3 genuri( toate im#licate in #atologia umana5 o Genul Treponem ( care cu#rinde5 o specii s pro*ite& comens le ale mucoaselor genitala si bucala( dar si o specii p togene( ma$oritatea im#licate in boli cu transmitere veneriana<
**

<ig' 634 >reponema pallidum %M?&
o Genul Leptospir & cu#rinde bacterii im#licate in #roducerea leptospiro"elor %!ig' 6+&E
<ig' 6+4 Leptospira interrogans%M?&
o Genul Borreli cu#rinde bacterii im#licate in a#aritia borelio"ei( !ebrelor recurente si a bolii de L0ma %!ig' 69&.
<ig' 694 8orrelia burgdor!eri
Genul Treponem
8ste re#re4entat de5 b cterii spir l te( cu 10-,0 spire 2egale, dispuse in acelasi plan3( o vi"ibile doar la microscopul pe !ond intunecat 2spiroc!ete3< o au ca#etele ascutite 2cu rol in penetrarea mucoaselor intacte si a tegumentelor cu microle"iuni3( o !le:ibile si !oarte mobile 2miscari de rotatie, insurubare?3< 8:ista mai multe specii p togene5 Treponem p llidum 2principalul repre"entant al acestui gen3( agentul etiologic al si*ilisului care este o boala veneriana( specific umana( (reponema pertenue( in 4onele calde tro#icale determina a#aritia pi nului( boala veneriana( care se manifesta tardiv #rin le"iuni osoase( (reponema carateum, determina pint ( mai ales in /merica Centrala si de 6ud< se caracteri4ea4a initial #rin le"iuni cutanate si tardiv #rin le"iuni cardio-vasculare si ale sistemului nervos central.
9==
Si*ilisul
8ste o boala cu tr nsmitereA !eneri n 2mai ales3 sau #rin cont ctul le1iunilor prim re si secund re 2care pre"inta o sero"itate bogata in treponeme3 cu tegumente sau mucoase intacte sau le"ate< #e cale !ertic l 2transplacentar, de la mama la !at3< .etratat sau tratat incorect evoluea4a in trei stadii5
Si*ilisul prim r
- a#are du#a o perioada de latenta de 10-60 de "ile de la contactul in!ectant< se caracteri4ea4a #rin a#aritia unei le"iuni unice, nedureroase, cu diametrul de 1-3 cm, Gin sticla de ceasH, cu burelet marginal, avand ba"a indurata %sancru primar& %!ig' 30&9 #rinci#ala locali4are este la nivelul organelor genitale e:terne, dar si interne< foarte rar le4iunile #ot a#are la nivel anal si chiar bucal< are caracter ero"iv( fiind aco#erita de o crusta< sub crusta se afla o sero"itate bogata in tre#oneme( ceea ce face ca le4iunea sa fie e:trem de contagioasa.
<ig' 30- 6ancru primar
- a#are si adenopatie locoregionala bilaterala caracteristica 2un ganglion mare, central, incon7urat de ganglioni mai mici, aderenti intre ei, dar neaderenti de planurile sub7acente Gclosca cu puiH3< - in aceasta #erioada se po1iti!e 1 Zassermann3. re ctiile serologice 2R$G- Reactia 8ordett-
Perio d de l tent postprim r

= se caracteri4ea4a #rin vindecarea spontana a le&iunii primare 2dupa .-6 saptamani3( insa reactiile serologice raman po&itive( pacientul este in continuare contagios.
Si*ilisul secund r
9=9
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )e caracteri4ea4a #rinA a#aritia unei eruptii m culo=p pul re gener li1 t 2enantem si e:antem locali"at pe gat, spate, umeri, gambe, !ese, a:ile3< papulele sunt umede, palide, iar sero"itatea este bogata in treponeme( pacientul fiind extrem de contagios< le&iunile a#ar si dis#ar Gin valuri7 care se succed #e o perioada de ma:imum 1-3 ani, du#a care se Dvindeca7 spontan< micropoliadenopatie generali&ata si !epatosplenomegalie'
E!oluti ulterioara este variabila5

2/K s#re vindecare definitiva< 2/K s#re starea latenta pe toata durata vietii< /=K #rogresea4a spre sifilis tertiar.
Perio d de l tent t rdi!

8ste de a#ro:imativ , ani( cand adenopatia dispare si diagnosticul serologic este di!icil 2scade titrul anticorpilor3< treponemele se Dretrag7 in 4one putin o:igenate( cum sunt5 splina, !icatul, maduva #ematogena.
Si*ilisul terti r
8ste un proces latent si limitat la unele tesuturi si organe< a#ar granuloame degenerative 2gome si*ilitice@ care constau in modi!icari structurale si con!ormationale ale organului a!ectat5 !icat 2!icat GlegatH, si!ilitic3( stomac 2linita plastica a stomacului3( aorta 2aortita luetica cu evolutie spre anevrism3( sistem nervos 2tabes dorsal3( sistem ososE !n aceasta #erioada pacientul nu este contagios.
Si*ilisul congenit l
A#are daca gravida se in!ectea"a in a doua parte a sarcinii< se #oate mani!esta9 precoce 2#epatosplenomegalie, ro"eole tegumentare, pem!igus palmo-plantar3 sau tardiv 2gome si!ilitice la nivelul 6@C, Gtibia iatrogenaH sau prin triada Dutc#inson9 orbire, surditate si!ilitica si modi!icari de implantare a dintilor'.
9=2
Di gnosticul serologic face a#el la mai multe ti#uri de teste5

+ntigene netreponemice 2cardiolipina care are antigenicitate asemanatoare cu cea a treponemelor si este un e:tras din cord de bou35 o 'DRL 2Veneral Disease Researc# Laborator03 este un test de tria$ #entru de#istarea sifilisului 2primar3< ca #rinci#iu este o reactie de !loculare< are o sensibilitate crescuta( dar o speci!icitate sca"uta 2#ot a#are reactii fals po&itive5 la gravide( sau du#a ingestie de alcool( #ost#randial( administrare de vaccinuri( #recum si in alte situatii #atologice5 lepra( in!ectii virale( stari canceroase( boli autoimune9 poliartrita reumatoida, lupus eritematos diseminat3< de aceea orice re"ultat po"itiv trebuie con!irmat printr-un test cu speci!icitate mai mare, de e:emplu (P6A 2ve4i mai $os3< o RBS 2Reactia $ordett2Gassermann@ este o reactie de fi:are a com#lementului( care are o sensibilitate sca"uta 2cu procent crescut de reactii fals negative in si!ilisul tertiar3 si o speci!icitate crescuta %rata sca"uta de reactii !als po"itive&E o RPR c rbon 2Rapid Plasma Reagin@& in care cardioli#idul este fi:at #e su#ort solid re#re4entat de particule de carbon( astfel incat anticor#ii s#ecifici vor #utea fi detectati #rin reactii de aglutinare< speci!icitatea este redusa( de aceea se recomanda con!irmarea prin > D/ sau ?L*6/.
#- ntigene treponemice 2implica utili"area de treponeme vii, ceea ce presupune un risc crescut de contaminare35 o /TA= bs 2,luorescent (reponemal Antibod0 Absorbtion (est@& #resu#une o reactie de imuno!luorescenta5 are o sensibilitate crescuta( dar o speci!icitate sca"uta< tre#onemele a#ar fluorescente( cu s#ire egale la microsco#ul EC si #e fond intunecat. o TP;A 2(reponema Pallidum 6emaglutination (est3 este un test de hemaglutinare( cu o sensibilitate su#erioara fata de alte teste si cu o s#ecificitate mare< este cel mai util test utili"at in diagnostic 2si!ilis secundar3 sau pentru con!irmarea altor teste care au o s#ecificitate inferioara. o TPI 2(reponema Pallidum %mobilisation3 este un test #rin care se #un in evidenta anticorpii speci!ici din serul pacientilor( anticor#i ca#abili sa imobili4e4e tre#onemele vii.
*Sensibilitatea unui test este cu atat mai mare cu cat acesta este capabil sa detecteze cantitati minime din anumiti analiti. **Specificitatea unui test este cu atat mai mare cu cat interferenta cu compusi avand structura asemanatoare, este mai mica.
/nticorpii antitreponemici scad la 0-21 sa#tamani de evolutie 2in si!ilisul secundar si tertiar se recomanda a se utili"a teste cu sensibilitate crescuta, de e:emplu > D/3. 9=.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar La 0 luni du#a un tratament corect( se negativea"a toate reactiile serologice 2primele se negativea"a )DRL si R8Z, ulterior > D/3.
ANAER"BI PAT"GENI
'eillon a im#artit germenii anaerobi in5 An erobi telurici 2sporulati3( care a#artin genului Clostridium 2Clostridium tetani* Clostriudium botulini* Clostridium perfringens s'a3 An erobi endogeni 2nesporulati3 sunt inclusi in D*lor 'eillon7. Princi#alele c u1e predispo1 nte ale in!ectiilor cu anaerobi sunt5 diabetul "a#arat si angiopatia diabetica, alcoolismul, corticoterapia, imunosupresia, tratamentul cu /minoglico"ide, plagile pro!unde, corpii straini, manopere inva"ive 2interventii c#irurgicale?3. Diagnosticul de laborator 8ste absolut obligatoriu sa se res#ecte conditii de strict n erobio1 atat in tim#ul recoltarii si a transportului( cat si a manipularii si termostatarii culturilor. )uspiciunea #re4entei unei bacterii strict anaerobe se ridica atunci cand5 produsul patologic are un miros putrid, !etid( germenii va4uti la e:amenul microscopic nu cresc in aerobio"a( cresterea germenilor se face cu #redilectie in "ona de anaerobio"a a lic#idelor si agarului.
In st*el de situ tii se corobore 1 re1ult tele b cterioscopiei cu cele obtinute l cultur . 9=1
Genul Clostridium
8ste re#re4entat de b cterii p togene #entru om< din #unct de vedere morfotinctorial sunt bacili Gr m po1iti!i( mobili 2e:ceptie este Clostridium per!ringens3 sporul ti( unii sunt capsulati 2Clostridium per!ringens3. )unt germeni strict n erobi 2o:igenul este to:ic pentru supravietuirea bacteriana3. Sporii( caracteristici genului5 - sunt ovoi"i sau s!erici( avand diametrul mai mare decat grosimea bacilului< #rin urmare modi!ica speci!ic !orma acestora( in functie de ase4area in celula bacteriana( - nu se colorea4a cu coloratiile u4uale< #ot fi evidentiati cu coloratia Moller 2speciala pentru spori3. ; bit tul este re#re4entat de sol, pra!, aer si in intestinul uman sau al altor animale.
Clostridium tet ni
8ste agentul etiologic al tet nosului. Sporul este rotund( ase4at termin l( avand diametrul de 2-1 ori mai mare decat cor#ul bacterian %!ig' 31&( astfel incat celula bacteriana are forma de Db t de tobos r<( mobilit te este foarte mareA #re4inta !enomenul Gde catarareH pe medii inclinate'
<ig' 314 Clostridium tetani
Met bolismul este activ< in cursul lui se eliberea4a numeroase en&ime cu rol in
degradarea materiei organice5 protea&e( gel tina&e( 2emoli&ine'
9=/
To4igene1
<orma vegetativa( a$unsa in conditii optime de anaerobio"a( eliberea4a in organism doua ti#uri de toxine5 tet noli1in ( cu efect hemolitic si tet nosp smin care5 o este o e:oto:ina cu structura proteica( avand ca si tinta placa neuromotorie 2neurotoxina&< o bloc#ea"a eliberarea unui in#ibitor postsinaptic de acetilcolina< se #roduce o contr ctur continu ( con!ulsi! ( durero s ( cu tendinta la generali4are< o o to:ina ntigenic < #rin #relucrare #oate fi transformata in n to4in ( utili4ata ca vaccin pentru pro!ila:ia tetanosului 2trivaccin Di(e er, sau bivaccin Di(e3( o to:ina este imunogen E #oate fi utili4ata la obtinerea serurilor ntito4ice 2contin anticorpi antito:ici3 utili4ate in terapia de urgenta( in coditiile unei plagi cu potential tetanigen. Din #unct de vedere clinic #rimul semn care este si #atognomonic este Mrisus s rdonicus< sau trismusul datorat spasticitatii musc#ilor mimicii< #rin gener li1 re( a#ar contr cturi le muscul turii p r !ertebr le( astfel incat( a#are o #o4itie caracteristica Mopistotonus< sau Dcocos de pusc 7 2bolnavul se spi7ina pe calcaie si pe cea!a, in timp ce coloana vertebrala este arcuita3< contractura se insoteste de *oto*obie& ce* lee( dureri muscul re care se e:acerbea"a la &gomote* lumina puternica'
Conduit ter peutic in pre1ent unei pl gi tet nigene este urmatoarea5

o spalarea si inde#artarea mecanica a cor#ilor straini si a sfacelurilor< o curatarea in pro!un"ime cu p o4igen t 2asigura #emosta"a, antrenea"a la supra!ata plagii resturile tisulare si corpi straini, dar in primul rand determina o puternica o:igenare in profun&imea plagii3< o antibioterapie< o seroterapie de urgenta<
9=0
Clostridium botulinum
8ste agentul etiologic al botulismului 2sin' botulinism3. Pre4inta un spor subterminal 2!orma de Grac#eta de tenisH3 %!ig' 3,&.
<ig' 3,- Clostridium botulinum %M?&
/limentele contaminate cu spori si insuficient tratate termic 2preparate din carne sarata sau a!umata sau conserve - mai ales din peste3 re#re4inta mediul ideal in care se de4volta !ormele vegetative producatoare de to:ina botulinica. Aceasta b cterie nu e virulenta in organism ci doar exotoxina preformata si ingerata induce patologia speci!ica.
To4in 5
este ntigenic < e:ista mai multe tipuri de to:ina botulinicaA o A = cea mai #uternica to:ina cunoscuta( o B( C( D& E& / - i4olate mai ales din conservele de #este< #oate fi i4olata din alimentele suspecte, lic#idul de spalatura gastrica sau de varsatura si din serul pacientului, serurile ntito4ice mono- sau polivalente sunt utili4ate in tera#ie( in functie de re4ultatul obtinut #rin to4inotipie 2identi!icarea serotipului to:ic3, este res#onsabila de to:infectia alimentara 2botulinism35 o inhiba eliberarea de acetilcolina in fanta sina#tica de la nivelul placii neuromotorii, o determina intreruperea transmisiei de impulsuri nervoase catre musculatura striata si neteda( cu a#aritia p r li1iei *l sce.
Botulinismul se caracteri4ea4a #rin5 diplopie, deglutitie ingreunata, tulburari de vorbire, parali"ii ale musculaturii implicate in respiratie, cu as!i:ie si moarte' 9=+
Clostridium per*ringens si lte Clostridii le g ngrenei g 1o se

Princip lii repre1ent nti sunt5 o Clostridium perfringens, o Clostridium oedematiens, o Clostridium !ystoliticum' Propriet ti mor*otinctori le )unt b cili Gr m po1iti!i( imobili( c psul ti( cu spor centr l 2!orma caracteristica de GsuveicaH sau HbarcutaH3 %!ig' 33&.
<ig'33 - Clostridium per!ringens %col' Cram&
/ ctorii de p togenit te sunt re#re4entati de5 o J=to4ine cu e!ect #emolitic( dermonecrotic si letal 2actionea"a pe 6@C3 si o enteroto4ine res#onsabile de to:iin!ectii alimentare' Conditiile * !or bile de4voltarii unei g ngrene suntA o "one neirigate, o corpi straini, o tesuturi necro"ate, o #emoragii, o le"iuni cutanate, o digestive, o uterine? 9=,
Mec nisme de ctiune la nivelul tesuturilor sunt urmatoarele5

fermentea&a carbo!idratii cu eliberarea de ga&< acumularea de ga" in tesuturi va determina o distensie locala cu interesarea vaselor sanguine si a !iletelor nervoaseE tesutul a!ectat #re4inta crepitatii si un miros fetid* caracteristic< progresia gangrenei se reali4ea4a #rin li&area acidului !ialuronic 2necro"a, anemie #emolitica cu to:emie severa si moarte3. Din #unct de vedere clinic& #ot a#areA o gangrena ga"oasa a membrelor, o in!ectii postoperatorii in micul ba"in sau tub digestiv, o post avorturi septice, o abcese cerebrale, o pano!talmii. Tr t mentul este de urgent cu intentia5 o neutrali"arii to:inei cu ser polivalent antito:ic< o debridarii largi a tesutului a!ectat 2pentru o:igenarea plagilor3( o e:ci4iei "onelor de necro"a( o tratamentului intens cu antibiotice 2 enicilina3.
9=*
PARA:IT"L"GIE UMANA
P r 1itii sunt organisme vii 2vegetale sau animale3 care traiesc o anumita #erioada a ciclului lor de viata( in relatie de de#endenta cu un alt organism viu( denumit ga&da. Pentru asigurarea #er#etuarii #ro#riei s#ecii in natura( #ara4itul va suferi anumite transformari care sa-i asigure ada#tarea la conditiile oferite de ga4da( in cadrul ciclului biologic.
Speci*icit te p r 1it r se refera la fa#tul ca5

anumiti #ara4iti se ada#tea4a doar la anumite ga4de( fiind cunoscuti ca #ara4iti s#ecifici< o mai mult e:ista s#ecii ecologice ale aceluiasi ti# de #ara4it( care sunt identice din #unct de vedere morfologic( dar nu se #ot ada#ta decat la o singura ga4da 2e:. ascaridul omului si cel al #orcului3 alti #ara4iti #re4inta o s#ecificitate relativa( ada#tandu-se la mai multe ga4de o e:ista #ara4iti s#ecifici animalelor( dar care s-au ada#tat in tim# si la om 24oono4e3
Din punct de !edere l p togenit tii( actiunea #ara4itilor asu#ra organismului uman #oate fi5 absenta- #ara4itul folosind organismul uman doar ca ada#ost 2#ara4iti incolini3 #re4enta( #roducandu-se5 o infectii 2cand sunt #re4ente #roto4oarele3 o infestatii 2cand sunt #re4enti helminti3
Mec nismele #rin care #ara4itii #ot actiona asu#ra organismului ga4da sunt multi#le5
dereglarea digestiei intestinale #rin eliberarea de catre #ara4it a unor substante cu rol #rotectiv fata de sucurile digestive 2antichina4e3 consumul #rinci#iilor alimentari din tubul digestiv( inainte ca acestea sa fie absorbite in circulatie- #ara4itii cu locali4are in tubul digestiv3 malabsorbtie 2#rodusa de #roto4oare si helminti3 #roducerea unor gr de ! ri te de nemie #rinA o 2emoli1 in tim#ul multi#licarii #ara4itare 2 lasmodium3( o 2r nire cu 2em tii #rin le4are #eretelui intestinal 2#ara4itii hematofagi5 ?ntamoeba d0senteriae, /nc0lostoma duodenale 3( o consumul de vitamina B92 2Dip#0lobotrium latum3
99=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o eliberarea unor factori to:ici cu efect hemolitic actiune mecanica si iritativa- #rodusa de #ara4itii care au #oarta de intrare #rin tegumentul intact 26trong0loides stercoralis( filariile( 6arcoptes scabiei3 eliberarea de to:ine cu efect local sau general 2neurotro#( #iretogen( medulotro#( endocrinotro#3
Re cti org nismului fata de #re4enta #ara4itilor #oate fi variabila5

a#roa#e indiferenta 2fata de #ara4itii incolini3 reactie inflamatorie 2tinde sa i4ole4e #ara4itul5 >ric#inella spiralis( ?c#inococcus granulosus3 reactie hi#er#la4ica Raspunsul organismului varia4a functie de ti#ul( numarul si locali4area #ara4itilor.
Denumire p r 1ito1ei deriva de la denumirea genului( la care se adauga sufixul5 2ia&a& -o4a( sau 'iasis. )-au #astrat insa si denumiri consacrate cum ar fi5 malaria sau #aludismul 2genul lasmodium cu cea mai im#ortanta s#ecie lasmodium malariae3( amibia4a 2?ntamoeba d0senteriae3( o:iuria4a 2?nterobius vermicularis sau o4iurul3.
R spunsul imun #oate fi uneori #rotectiv #e toata durata vietii( dar de cele mai multe ori nu este suficient de #uternic #entru #roduce singur vindecarea. !n ma$oritatea ca4urilor anticor#ii formati ofera laboratorului #osibilitatea de a #une diagnosticul. ratamentul anti#ara4itar este obligatoriu. Din punct de !edere clinic se suspicionea&a o #ara4ito4a cand #acientul #re4inta5 disconfort abdominal( dureri #eriombilicale greturi( varsaturi intoleranta la anumite alimente sau anumite mirosuri cefalee( agitatie #siho-motorie( insomnii( tulburari de memorie #rurit #erina4al( #erianal( cu alta locali4are sau generali4at anamnestic5 o #rovine dintr-o colectivitate in care s-a diagnosticat o #ara4ito4a o a calatorit recent in anumite 4one endemice #entru anumite #ara4ito4e o a consumat carne sau #roduse din carne neverificate din #unct de vedere veterinar
Di gnosticul de certitudine al #ara4ito4elor este cel de l bor tor. I999 Di gnosticul direct #oate #une in evidenta in diferite #robe biologice5
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar p r 1itul ca atare 2larve sau #ara4iti adulti3( *r gmente de p r 1iti 2>aenia saginata3 alte elemente p r 1it re 2forma vegetativa( chiste( oua 3.
Princi#alele probe biologice in care #ot fi evidentiate elemente #ara4itare sunt5 materiile fecale;(;;( suc duodenal( s#uta( sange( lichid cefalorahidian( lichid de #unctie( fragmente bio#tice? ;#robele de materii fecale vor fi recoltate de mai multe ori la intervale de /-+-9= 4ile #entru a se #utea sur#rinde eliminarea oualor sau chistelor< functie de ciclul biologic al #ara4itului aceste elemente se elimina intermitent 2e4 men coprop r 1itologic cl sic3< ;;deoarece ouale de ?nterobius vermicularis 2sin5 o:iuri3 se de#un in #liurile #erianale( se recomanda recoltarea raclatului #erianal #rin metod mprentei n le ?N8;@ oate #robele sunt e:aminate5 M croscopic- #entru evidentierea 2elmintilor si larvelor cu dimensiuni macrosco#ice sau a modi*ic rilor induse de pre1ent p r 1itilor5 urme de sange( #uroi? Microscopic- #entru evidentierea Proto4oarelor 2forme vegetative si chistice3 si a oualor de helminti care au *orme si dimensiuni speci*ice( ceea ce #ermite diferentierea lor. !n anumite situatii ntigenele speci*ice p r 1it re 2Ciardia lamblia3 #ot fi identificate in #robele biologice 2materii fecale3 cu a$utorul anticor#ilor monoclonali. II- Eneori diagnosticul direct nu este accesibil 2#ara4ito4e sistemice( helmintia4e viscerale3( de aceea se recurge la di gnosticul indirect5 se #un in evidenta nticorpi speci*ici ntip r 1it ri de ti# *gM si *gC. Ena dintre cele mai moderne metode #entru identificare si titrare a anticor#ilor este te#nica EL%)A. III- In!estig tii complement re5 formula leucocitara #oate fi deviata in sensul cresterii ca K si in valoare absoluta a num rului de eo1ino*ile 2mai ales in #elmintia"e3. CLASI/ICAREA PARA:ITIL"R- PRINCIPALII REPRE:ENTANTI A- PR"T":"ARE Cl s R2isopod Genul ?ntamoeba %?ntamoeba coli, ?ntamoeba d0senteriae& Cl s /l gel te /l gel te tisul re5 Genul Leis#mania( Genul >r0panosoma /l gel te c !it re5 Ciardia lamblia, >ric#omonas vaginalis 992
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Cl s Sporo1o re "rdinul Coccidi "rdinul ;emosporidii %Cenul lasmodium& Alte specii cu ta:onomie incerta 2>o:oplasma gondii, 8lastoc0stis #ominis3 Cl s Cili t 28alantidium coli3 B- ;ELMINTI ?'IERMI@ Increng tur Pl t2elminti ?'iermi pl ti@ Clasa R8MA OD8 2<asciola #epatica3 Clasa C8) OD8 2>aenia solium, >aenia saginata, ?c#inococcus granulosus, Dip#0lobotrium latum3 Increng tur Nem t2elminti ?'iermi cilindrici@ Clasa %8MA OD8 %/scaris lumbricoides, ?nterobius vermicularis, >ric#uris tric#iura, >ric#inella spiralis( "ilarii3 C- ARTR"P"DE "rdinul ACARIENI "amilia 6arcoptidae "amilia *:odide INCRENGATURA PR"T":"ARE CLASA RI:"P"DE Clasa Ri4o#ode este re#re4entata de organisme5 unicelulare( li#site de membrana au cor#ul usor deformabil< in cautarea hranei si in tim#ul inglobarii de #articule emit #seudo#ode 2false #icioare3 se re#roduc ase:uat se #re4inta sub doua forme5 o *orm !eget ti! 2trofo4oit3 ca#abila de inmultire si de #roducere a bolii o *orm c2istic - forma de re4istenta a #ara4itului in conditii im#ro#rii si de transmitere interumana !m#ortanta medicala au Ri4o#odele din Genul Ent moeb 5 o ?' d0senteriae- #ara4it hematofag( agent etiologic al di4enteriei amibiene caracteri4ata #rin scaune cu #uroi si sange< rar #ot a#are abcese he#atice #rin metasta4are 2!ig' 3.3' o ?' coli- #ara4it incolin( care se hraneste cu bacterii si resturi alimentare 2!ig' 3-& 99.
neumoc0stis carinii,
>ransmiterea este #e cale fecal-orala Di gnosticul de l bor tor consta in evidentierea formelor vegetative si chistice in materiile fecale.
<ig' 3.4 ?ntamoeba d0senteriae
<ig' 3-4 ?ntamoeba coli9 tro!o"oiti %stanga& si c#ist %dreapta&
CLASA /LAGELATE "lagelatele au in comun fa#tul ca se de#lasea4a cu a$utorul unor organe de locomotie s#eciali4ateA *l geli "unctie de locali4area lor in organism se clasifica in5 991 /l gel te tisul re5 genul Leis#mania si genul >r0panosoma 2!ig' 363'
/l gel te c !it re5 Ciardia lamblia si >ric#omonas vaginalis Pentru 4ona noastra geografica( im#ortanta ma$ora au <lagelatele cavitare.
<ig' 36 4<lagelate tisulare %genul Leis#mania si genul >r0panosoma&%MCC&
Gi rdi l mbli %-iardia duodenalis* -iardia intestinalis&

8ste agentul etiologic al giardio4ei 2lamblia4ei3 )e #re4inta sub 2 forme5 o "orma vegetativa- #iriforma( 9/-2=Q( cu 2 nuclei anteriori si 1 #erechi de flageli< observabila doar in lichidul duodenal 2!ig' 333'
<ig' 334 Ciardia intestinalis %!orme vegetative&%MCC si *<& o "orma chistica- caracteristica5 ovoidala( ,-92Q( cu 1 nuclei si un manunchi de flageli< este elementul cheie in diagnosticul microsco#ic 2!ig' 3+3'
99/
<ig'3+ 4 Ciardia intestinalis %!orme c#istice& ransmiterea este fecal-orala Giardia4a se caracteri4ea4a #rin le4iuni inflamatorii enterale asociate cu manifestari digestive 2intoleranta la la#te( gresuri( varsaturi3 si chiar neuro#sihice 2somn agitat( iritabilitate?3 Di gnosticul de l bor tor consta in evidentierea5 o chistilor de #ara4it #rin e:amen co#ro#ara4itologic clasic o antigenelor #ara4itare in materiile fecale o anticor#ilor s#ecifici antiGiardia lamblia
Tric2omon s ! gin lis

Para4it uman locali4at strict la nivel uro-genital5 uretra la barbat( vagin la femei )e #re4inta numai sub forma vegetativa 2trofo4oit3( motiv #entru care transmiterea este #osibila doar #rin contact direct 2boala cu transmitere se:uala3 rofo4oitul este de 9/-./Q( are forma ovalara si #re4inta 9 nucleu( un manunc#i de !lageli si o membrana ondulanta cu a7utorul carora se deplasea"a 2!ig' 393'
<ig' 394 >ric#omonas vaginalis Disbacterio4ele( infectiile cu anaerobi( alcalini4area mediului vaginal( menstruatia( sarcina- favori4ea4a atasarea si multi#licarea #ara4itului la e#iteliul vaginal Local( l *emei( a#are un infiltrat inflamator asociat cu degenererarea si descuamarea mucoasei5 severitatea bolii varia4a de la starea asim#tomatica #ana la vaginite severe 2#rurit vulvo-vaginal( disurie( secretii s#umoase( fetide( galben- ver4ui3< la barbati(
990
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar #ara4itul se locali4ea4a in uretra si #rostata( dar mediul de aici nu este #rielnic multi#licarii si su#ravietuirii #ara4itului< doar in 9=-2=K infectia se soldea4a cu uretrita acuta. Di gnosticul de l bor tor consta in evidentierea #ara4itului cu forma caracteristica in secretiile genitale
GENUL PLASM"DIUM
Genul lasmodium include mai multe s#ecii im#licate in etiologia m l riei ?p ludism@A l' malariae, l' !alciparum, l' viva:, l' ovalae. !n 4ona noastra geografica cel mai frecvent intalnita este s#ecia Pl. vivax 2!ig' +03'
<ig' +04 lasmodium viva: %MCC& Dimensiunile si morfologia #ara4itului difera de s#ecie si de stadiul de de4voltare. /spectele mor!ologice caracteristice !iecarui stadiu de de"voltare stau la ba4a di gnosticului de specie cu a$utorul microscopiei optice 2coloratia Giemsa a frotiului de sange sau a #re#aratului obtinut din D#icatura groasa73. ransmiterea #ara4itului se face #rin inte#atura facuta de tantarul anofel 2numai femela este hematofaga3. Ciclul se4u t ?sporogonoic@ ince#e in organismul infectat si se desavarseste in organismul tantarului care va inocula forma infectanta 2sporo4oiti3 Ga4da definitiva este omul< in organismul uman( formele #ara4itare inoculate de tantar( urmea4a ciclul se4u t ?sc2i1ogonic@C multi#licarea se face in mai multe eta#e incluse in 2 mari cicluri 5 Ciclul e4oeritrocit r ?2ep tic@ Ciclul eritrocit r 99+
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar La incheierea acestor cicluri( celulele ga4da 2he#atocite si eritrocite3 vor fi li4ate( motiv #entru care in malarie a#ar5 2ep tosplenomeg li cu sindrom de citoli1 2ep tic 2!ig' +13'
<ig' +14 Depatosplenomegalia nemie 2datorata hemoli4ei3.
!nainte de ru#erea hematiilor si eliberarea elementelor #ara4itare in sange( semnele clinice cele mai evidente sunt re#re4entate de frisonul #uternic si ascensiunea termica ra#ida. Accesele febrile au o ritmicitate caracteristica s#eciei de #ara4it. !n #lan secundar #ot a#are si alte manifestari mai #utin caracteristice5 cefalee( anore:ie( manifestari digestive si chiar neurologice.
T"X"PLASMA G"NDII
>o:oplasma gondii este agentul etiologic al to4opl smo1ei ?antropo&oono&a@ G 1d de*initi! este pisic - care elimina in mediul e:tern oul 24igotul3 de #ara4it< in mediul e:tern acesta se maturi4ea4a( re4ultand forma infectanta5 ooc2istul . G 1d intermedi r este re#re4entata e animale< accidental #oate fi si omul< se intalnesc 2 forme ale #ara4itului 5 *orm !eget ti! 2!ig' +,3 si c2istul tisul r o "ormele #ara4itare vegetative re4ultate in urma divi4iunilor din interiorul macrofagelor #ot a$unge #rin sange in orice 4ona din organism( #atrun4and activ in orice celula nucleata< inmultirea lor intracelulara determina in final li4a celulelor ga4da si a#aritia unui #roces de necro4a tisulara insotit de o inflamatie intensa.
<ig' +, 4 >o:oplasma gondii %!orma vegetativa& 99,
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Pe masura ce organismul de4volta un ras#uns imun( e:ista tendinta de a i4ola aceste focare necrotice( re4ultand in final c2istul tisul r 2creier( ficat( muschi( retina3 2!ig' +33'
<ig' +34 >o:oplasma gondii %c#ist cerebral&
Tr nsmitere la om se face in 2 moduri5

cale fecal- orala 2ingerarea oochistilor e:cretati de #isica3 cale trans#lacentaraR- to4opl smo1 congenit l se caracteri4ea4a mai ales #rin deficiente neuromotorii sau to:o#lasmo4a oculara 2odata cu inaintarea in varsta a co#ilului a#are corioretinita si orbirea3
Di gnosticul de l bor tor se ba4ea4a in mare masura #e utili4area testelor 8L!)A(

R"C #entru a #une in evidenta nticorpii speci*ici ntiTo4opl sm gondii de ti# !gM si !gG. Monitori4area gravidelor este deosebit de im#ortanta( #entru scaderea riscului de a aduce #e lume co#ii cu malformatii si deficiente congenitale. estul T"RC; este unul dintre cele mai com#le:e teste de monitori4are( deoarece #une in evidenta statusul imun al gravidei fata de agenti etiologici #ara4itari sau virali cu #otential teratogen5 To:o#lasma gondii( Cirusul rubeolic( C>tomegalovirusul( Cirusurile 2er#etice.
PNEUM"C8STIS CARINII este un microorganism e:tracelular #ara4it al lumenului alveolar< #roduce pneumocisto1 sau #neumonia interstitiala #lasmocitara( fiind #atogen doar in anumite conditii5 o imunodeficiente 2#rimare sau secundare5 infectie cu D*), terapie imunosupresoare, boli anergi"ante3( o malnutritie #rotein-calorica< #ara4itul #re4inta . forme care trec dintr-una in alta in cadrul ciclului biologic 5 o forma vegetativa 2trofo4oitul3( o #rechistul o chistul 2!ig' +.3'
99*
<ig' +.4 neumoc0stis carinii %!orme c#istice&%col' Comori& Prin ru#erea chistului( se eliberea4a formele vegetative care de cele mai multe ori raman libere in lumenul alveolar( rar se atasea4a de celulele alveolare< in sufactantul alveolar #ot e:ista forme vegetative fagocitate de catre macrofage sau PM%. ransmiterea #ara4itului este interumana( #e cale aeriana< uneori infectia acuta #oate fi consecinta reactivarii unei infectii latente.
Di gnosticul de l bor tor consta inA

evidentierea #ara4itului 2in s#uta( bio#sii #ulmonare( lava$ bronhoalveolar( #eria$ bronhoalveolar3 cu a$utorul coloratiei Giemsa sau #rin !munofluorescenta 2!"3 directa imunodiagnostic- se decelea4a si se titrea4a anticor#ii s#ecifici antiPneumoc>stis carinii cu a$utorul tehnicilor 8L!)A si !" indirecta.
META:"ARE ;ELMINTII
Ciermii #ara4iti 2!elmintii3 sunt incadrati in 2 !ncrengaturi5 PLA @8LM!% ! si %8MA @8LM!% !
INCRENGATURA PLAT;ELMINTI 2viermii plati3 cu#rinde doua clase5 Cl s Trem tod - re#re4entata de viermi #lati care #re4inta urmatoarele caractere comune5 92=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar au aspect !oliaceu nu au cili pre"inta una sau mai multe ventu"e larvele lor sunt ciliate ciclul lor biologic presupune e:istenta unei ga"de intermediare %molusca& si a unei ga"de de!initive'
Cei mai im#ortanti re#re4entanti sunt5 ,asciola !epatica 2!ig' +-3, Dicrocelium lanceolatum si Bpistorc#is !elineus'
<ig' +-4 <asciola #epatica Re1er!orul n tur l al <asciolei #epatica este re#re4entat de omul bolnav( dar mai ales de animalele domestice5 oaia( vitele( #orcul( calul( cainele. Para4itul se locali4ea4a in caile biliare( de unde va ince#e sa elimine ou neembrion teOdata cu materiile fecale( ouale a$ung in mediul e:tern< #entru embrionare au nevoie de conditii #rielnice oferite de a#ele baltilor. Ciclul biologic continua in a#a unde larvele aflate in diverse stadii de maturi4are intalnesc ga4da intermediara5 melcul de a#a. Omul si animalele se infestea4a #rin consumul a#ei si a vegetatiei de #e malul a#elor unde se gasesc formele infestante5 met cerc rulDiagnosticul de laborator consta in identificarea unei eo4inofilii im#ortante in #aralel cu evidentierea oualor caracteristice in lichidul duodenal si in materiile fecale. Diagnosticul serologic este im#ortant mai ales in #erioada in care #ara4itul nu a a$uns la maturitate #entru a elimina oua< consta in identificarea anticor#ilor anti"asciola he#atica in serul bolnavilor.
Cl s Cestod
Cu#rinde mai multi #ara4iti de im#ortanta medicala gru#ate in mai multe familii5 929 / mili (aeniidae cu re#re4entantii sai5 >aenia solium, >aenia saginata, ?c#inococcus granulosus 2!ig' +63' / mili Dyp!ilobotriidae9 D0p#ilobotrium latum' "amilia D0menolepidae "amilia Dilepinidae Re#re4entantii acestei clase au o serie de caractere comune5
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Cor#ul turtit( are o simetrie bilaterala
<ig' +6 4 >aenia solium %/&, >aenia saginata %8&, D0p#ilobotrium latum %C&
Lungimea varia4a de la . cm #ana la 9=-9/m Para4itul adult #re4inta un ca# 2scole43( un gat si un cor# 2strobil 3 2!ig' +33'
<ig' +34 /spectul scole:ului la >aenia solium %/& si >aenia saginata %8&
Cor#ul este segment t& fiecare segment avand o organi4are hermafrodita< numarul de segmente 2proglote3 difera de la o s#ecie la alta( fiind cu#rins intre .- 1===( functie de lungimea #ara4itului 2!ig' ++3'
<ig' ++ 4 roglota de >' solium %/& si >' saginata %8& %MB&
922
Proglotele dins#re ca#atul liber sunt mature( uterul lor fiind #lin cu oua 2!ig' +93'
<ig' +94 /spectul oualor de >aenia saginata %MB&
Locali4area #redilecta a #ara4itului adult este la nivelul ileonului( rar la nivelul $e$unului sau colonului< Atasarea #ara4itului la#eretele intestinal se face #rin diverse organe s#eciali4ate( #re4ente la nivelul scole:ului5 o ventu4e %>' saginata& o rostru cu carlige chitinoase %>' solium& 2!ig' 903'
<ig' 90- Rostru cu carlige c#itinoase %>' solium& %M?&
o botridii laterale %Dip#0lobotrium latum& )trobila atarna liber in lumenul intestinal ubul digestiv este absent( digestia facandu-se #rin absorbtie la nivelul tegmentului 2invelis e:tern re4istent3.
INCRENGATURA NEMAT;ELMINTI CLASA NEMAT"DE

INCRENGATURA NEMAT;ELMINTI 2viermii cilindrici3 cu#rinde mai multe clase( dintre care im#ortanta medicala o au #ara4itii din clasa .ematoda< au in comun o serie de caractere5 a. Cor#ul este cilindric& #re4entand simetrie bilateral 2!ig' 9,3'
92.
<ig'9, - /scaris lumbricoides %/&, ?nterobius vermicularis %8&, >ric#uris tric#iura %C&
b. c. d. e. f.
)unt aco#eriti de o cuticula Pre4inta o musculatura longitudinala bine de4voltata Au o cavitate generala #lina cu lichid #erienteric Pre4inta tub digestiv com#let Au se4e sep r te( dimensiunile masculilor fiind in general mai mici decat ale femelelor g. "unctie de de4voltarea larvara( nematodele #ot fi5 i. "!ip re 2intestinale3- femelele depun oua din care ies larve( fara a necesita e:istenta unei ga4de intermediare ii. 'i!ip re 2tisulare3 2>ric#inella spiralis3 - femelele depun larve( necesita e:istenta unei ga4de intermediare 2!ig' 933'
<ig'93 - >ric#inella spiralis
Cl si*ic re Nem todelor / mili / mili Asc ridid e / mili "49uridid e / mili Tricocep2 lid e "amilia Rhabditidae "amilia Anc>lostomidae Denumire p r 1ito1ei Asc ridio1 Enterobio1 ?o4iur 1 @ Tric2oce* lo1 )trongiloido4a Anc>lostoma duodenale o:ocara canis 921 Specii repre1ent ti!e Asc ris lumbricoides ?<limbricul<@ Enterobius !ermicul ris ?o4iurul& M!iermisor<@ Tric2uris tric2iur )trong>loides stercoralis Anchilostomia4a 2L r! migr ns cut n t 3
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar "amilia richostrong>loides "amilia Tric2inellid e "amilia Acanthocheilnamatidae "aTmilia Dracunculidae %ecator americanus richostrongiloido4a Tric2inelo1 "ilario4a bancoftiana 2filarii3 Dracunculo4a Medina3 2filario4a L r! migr ns !iscer l richostrong>loidus s## Tric2inell spir lis Suschereria bancrofti de Dracunculus medinensis 2"ilaria medinensis3
ECT"PARA:ITII
8cto#ara4itii sunt artro#ode hematofage. Princi#alii #ara4iti cu im#ortanta medicala sunt5 )arcoptes scabiei- #roduce scabia sau Draia7 Pediculidele 2#aduchii3 au 2 s#ecii im#ortante5 Pediculus !umanus capitis Pediculus !umanus corporis t#irus pubis ulle: iritans Clossinele
)arcoptes scabiei
insecta de talie mica 22==-1/= Q( vi4ibila doar cu lu#a de mana in lumina oblica3 care #rovoaca la om sc bi 2!ig' 9.3'
<ig' 9.4 6arcoptes scabiei
92/
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar cor#ul este trans#arent( #lan- conve:. ransmiterea se face #rin contact direct( #rin intermediul adultilor sau larvelor Du#a acu#lare( femela sa#a g lerii sinuo se epidermice cu o vite4a de a#ro:imativ 2-. mm& 4i< #refera 4onele cu tegumentul mai fin 2#artea laterala a degetelor( #licile cotului( 2!ig' 9-3 a:ile( 4onele inghinale( #eriombilical3
<ig' 9-4 Le"iunile eritematoase din scabie
!n tim#ul inaintarii #rin galerii( femela de#une oua dar si e:cremente< larvele vor iesi din oua du#a .-1 4ile si-si vor continua de4voltarea #e tegument Le4iunile eritematoase ce a#ar sunt e:trem de #ruriginoase( fiind insotite de #a#ule si ve4icule care se vor aco#eri tre#tat cu cruste<
Pediculidele
Din #unct de vedere morfologic cele 2 s#ecii se aseamana. Ca#ul are doua antene( iar cor#ul este oval. Locul de de#unere al oualor de catre femele diferentia4a s#eciile in mod evident5 Pediculus !umanus capitis= de#une ouale la ba4a firului de #ar 2!ig' 963'
<ig' 96- ediculus #umanus capitis %adult si ou& pe un !ir de par %.0:&
Pediculus !umanus corporis 2!ig' 933 de#une ouale #e imbracaminte 2tivuri( cusaturi3< daca imbracamintea nu este #urtata( ouale mor. Du#a o succesiune de metamorfo4e( nimfele iesite din oua( a$ung la stadiul de adult hematofag.
920
<ig' 93- ediculus #umanus corporis
La locul inte#aturii( a#are un #rurit care va duce in final la a#aritia le4iunilor de grata$5 4onele cele mai afectate sunt 5 ceafa( umerii si trunchiul. ransmiterea acestei #ara4ito4e se face #rin contact direct cu o #ersoana afectata sau #rin utili4area in comun a asternutului sau a len$eriei de cor#. Pediculus !umanus corporis= este vector al unor boli foarte grave( in tim#ul #ran4ului hematofag #reluand sange infectat( res#ectiv inoculand unei #ersoane sanatoase sange incarcat cu diversi agenti bacterieni5 Ric2ettsia pro1ase2i- agentul etiologic al tifosului e:antematic Ric2ettsia Nuintana- agentul etiologic al febrei de transe 8orellia recurentis- agentul etiologic al febrei recurente.
CARACTERE GENERALE SI STRUCTURA 'IRUSURIL"R

'irusurile sunt microorganisme submicroscopice( cu diametrul de ordinul nm 210-9m3< dimensiunile lor fiind de 9=== ori mai mici decat ale bacteriilor 2care au dimensiuni de ordinul micronilor$10-6 m3. Cirusurile nu vor #utea fi retinute de catre filtrele utili4ate in mod normal #entru sterili4area lichidelor termolabile< acest lucru a $ustificat denumirea initiala a virusurilor de genti *iltr bili. Dimensiunile virusurilor sunt variabile& ince#and cu #$=0$ nm ?PicoR@/virusuri3( #ana la 0$$nm ? o:virusuri3. Electronomicroscopic( se observa ca structura virusurilor este mult sim#lificata com#arativ cu a celulelor5 in tim# ce celulele 2eucariote si procariote3 au in structura5 o membr n celul r & o citopl sm & o ADN si o org nite celul re care permit sinte"a proteinelor structurale si !unctionale care asigura supravietuirea si multiplicarea acestora(
92+
!irusurile sunt mai simplu structurate 2!ig' 9+35 o in centru se gaseste cidul nucleic 2AD. sau AR.3( o incon$urat de structuri #roteice care formea4a c psid virala cu simetrie variabila 2cubica, #e:agonala?3< aceste doua structuri constituie im#reuna nucleoc psid & o unele virusuri mai au la su#rafata un invelis suplimentar numit n!elop cu o compo"itie comple:aC o glicoproteinele virale de la su#rafata virionului au rol in atasare la structurile tinta sau la supra!ata #ematiilor 2proprietate utila in identi!icarea virusurilor prin !enomenul de #emadsorbtie si #emaglutinare, respectiv #emaglutinoin#ibare3< aceste structuri #ot avea si alte roluri( ca antigenicitatea( detinand un rol ma7or in raspunsul imun.
<ig' 9+4 6tructura generala a virusurilor /orm virusurilor este variabila 2!ig' 99&5 s!erica 2cu prelungiri butonate9 Brt#om0:ovirusuri, aram0:ovirusuri3( bastonas( prismatica 2 o:virusuri3( obu" 2R#abdovirusuri3.
92,
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar A B C
<ig' 99- <ormele virusurilor9 s!erica %/&, bastonas %8&, obu" %C&
Denumirea de !irion se atribuie particulei virale mature, in!ectioase< este !orma de e:istenta e:tracelulara a virusului. Replic re 2multiplicarea virusurilor35 se #oate efectua do r in structuri !ii( deoarece !irionul este inert din #unct de vedere met bolic( neavand organite celulare care sa sinteti4e4e #roteinele< #entru a se #utea multi#lica virionul are nevoie de metabolismul unei celule vii< formarea de noi virioni se reali4ea4a in celulele infectate< metabolismul celulei ga4da este Ddeturnat7 in favoarea sinte4ei #roteinelor virale. Replic re !irusurilor urmea4a o succesiune de evenimente5 9. virusurile recunosc receptorii speci*ici de la su#rafata celulelor tinta< 2. penetr re virionului in cito#lasma se face #rin5 a. endocito4a 2virope:ie3 sau b. #rin fu4iunea anvelo#ei cu membrana celulara activata a ga4dei< .. urmea4a dec psid re !irionului cu eliberarea acidului nucleic< 1. acidul nucleic in functie de natura sa( #oate urma una din urmatoarele cai5 a. se #oate integra ca atare in genomul ga4dei 2virusurile cu /D@3( b. se #oate integra in genomul ga4dei du#a reverstranscrierea ;/R@ in /D@ in #re4enta unei en4ime5 re!erstr nscript 1 2de e:emplu retrovirusurile9 D*)3< c. #oate ramane liber in citoplasma 2unele virusuri cu /D@ si ma7oritatea virusurilor cu /R@3. /. are loc replic re acidului nucleic5 a. odata cu cel al ga4dei sau b. inde#endent< 0. in #aralel are loc tr nscripti AD% viral sau AR% viral in ARNm< +. #rin tr ducere mARN& se sinteti1e 1 proteinele structurale si functionale< ,. are loc s mbl re intr celul r !irionilor 2intracitoplasmatic sau intranuclear@ si in!elire lor 2virusurile cu anvelopa3< *. in final virionii gata asamblati vor fi eliber ti din celula #rin li&a celulara sau exocito&a 2inmugurire, !ara li"a3< 9=. virionii !or in! d lte celule si procesul se rei . %eavand metabolism #ro#riu( !irusurile nu pot *i culti! te pe medii de cultur rti*ici leIn l bor tor i1ol re !irusurilor se face in sisteme vii re#re4entate deA 92*
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar animale de laborator 2maimute, iepuri, cobai, soricei?3 ou embrionat de gaina( culturi de celule( care #ot fi5 culturi prim re 2tesuturi9 rinic#i de maimuta3& celule diploide 2embrionare3 si linii celul re 2derivate din tesuturi tumorale3.
Nomencl tur !irusurilor

La denumirea / miliei se adauga sufi:ul M!irid e7( iar cand se denumeste Genul se adauga sufi:ul 7!irus<-
Cl si*ic re !irusurilor #resu#une e:istenta unor criterii de includere in aceeasi

<amilie5 o natura acidului nucleic 2/D@ sau /R@3( o simetria ca#sidei( o #re4enta sau absenta anvelo#ei. !n functie de acidul nucleic5 o virusurile cu ADN se numesc De1o4iribo!irusuri( o cele cu ARN se numesc Ribo!irusuri!n functie de pre"enta anvelopei9 o virusurile * r anvelo#a sunt nein!elite( o cele cu anvelo#a sunt in!elite.
Princip lele / milii de virusuri im#licate in #atologia umana sunt5

/ mili Pa#ovaviridae @e#adnaviridae Adenoviridae @er#esviridae Orthom>:oviridae Param>:ovirusuri Rhabdoviridae Picornaviridae Retroviridae Princip lele Genuri& Specii Pa#illomavirus Cirusul 2ep titei B Adenovirusuri ;erpes!irus de tip + si #( Caricella-Uoster virus( Cirusul 8#stein-Barr( Cirusul Citomegalic( Cirusul limfotro#ic uman Cirusurile gri#ale A( B( C Cirusul ru$eolic( Cirusul urlian( Cirusul sincitial res#irator( Cirusurile #aragri#ale Cirusul rabic 8nterovirus +2( Cirusurile #olio( Cirusurile Co:sacHie( 8C@O( Rhinovirusuri Oncovirusuri ( ;I'
Tr nsmitere !irusurilor se #oate face #e mai multe cai5

9.=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar 9. Direct5 a. cont ct se4u l 2virusurile #epatitelor 8, C, D'', virusul D*), virusurile apilloma, )irusurile Derpes 6imple: tip , si uneori de tip1?3( b. s rut 2)irusul ?pstein 8arr, agentul etiologic al Mononucleo"ei in!ectioase, denumita si Gboala sarutului73( c. m ini murd re& limente 2)irusul #epatitei /- epidemice3( d. erosoli 2virusurile cu tropism respirator9 )irusurile gripale si paragripale, )irusul 6incittial Respirator, )irusul urlian, )irusurile Co:sac2ie, )irusul ?pstein 48arr, )irusul varicella-Woster?3 e. musc tur de nim l 2virusul rabic3( f. s li! 5 virus urlian 2oreion3( virus rabic 2turbarea3( g. c le 2em togen 5 transfu4ii( de la mama la fat 2transplacentar3( m nopere in! 1i!e ?operatii c#irurgicale, in7ectii, manopere stomatologice, tatua7e, acupunctura, gaurirea lobului urec#ii?3 si tr nspl nt de org ne 2virusurile #epatitelor 8, C, D'', virusul D*), C0tomegalovirus3. #- IndirectA a. prin !ectori 2artropode3 b. #rin intermediul obiectelor de u1 curent-
Surs de in*ectie #oate fi re#re4entata de5

a. b. c. d. e. boln !ul cut in diferite stadii de evolutie( boln !ul cronic 2in!ectia cu D*), cu )irusul #epatitei 8, C, D3( purt torul p rent s n tos( bo l tipic & borti! & *rustr 2virusul urlian3( nim le.
St diile in*ectiei !ir le sunt variabileA

perio perio perio perio o o o d de incub tie 2de cele mai multe ori nespeci!ica, insotita de un prodrom3( d de in! 1ie 2cand apare !ebra, eventual !risonul3( d de st re cand a#ar sim#tomele caracteristice( d de con! lescent & care poate evolua spre9 vindecare, cronici"are sau deces'
Din considerente practice in continuare vor fi descrise doar virusurile im#licate in #atologia umana. 9.9
/ mili ;erpeto!irid e include 3 tipuri de !irusuri5

6erpes simplex tip 0 2D6)-13( 6erpes simplex tip 7 2D6)-,3( Virusul Varicella2Hoster 2)W)3( Virusul Epstein2$arr 2?8)3( Cytomegalovirus 2CM)3( Virusul limfotropic uman 2LD)3.
C r cterele gener le ale acestei familii5 sunt virusuri cu ADN in!elite( #roduc in*ectii litice in celule epiteli le 2)D6-1 si ,, )W)- virusuri neurotrope3 si in*ectii l tente in neuroni 2)?8, CM) si LD)- virusuri lim!otrope3.
;S' tip+ se transmite #rin cont ct direct 2secretii naso!aringiene, Ggura- guraH,
Ggura- pieleH3.
;S'=# se transmite mai ales #e cale se:uala 2se produc in!ectii cu locali"are genitala,
ano-rectala, mai rar oro!aringiana3< Din #unct de vedere clinic( ;S' tip +( #roduce5 stomatite #erpetice, gingivostomatite, amigdalite, le"iuni labiale 2!ig' 1003, ec"ema #erpetica, panaritiu #erpetic, 2eratocon7unctivite, ence!alite.
<ig'100 4 Derpes labial 9.2
;S' tip #( #roduce urmatoarele infectii5

cu locali"are genitala meningite, stomatite.
In*ecti #oate fi5

inaparenta clinic( sau cand se mani!esta clinic( a#ar le1iuni !e1icul re5 o lichidul fiind #lin cu !irioni< o virionii invadea4a celulele e#iteliale adiacente si filetele nervoase din 4ona< o a$ung in nucleul neuronal( se declansea4a in!ectia latenta< ulterior( in anumite situatii 2stress emotional, e:punere la soare, ciclu menstrual, !ebra, traume?3( virusurile latente se pot activa si #rin filetele nervoase a$ung din nou la su#rafata tegumentului #roducaand le4iuni litice 2dermatoame3.
;erpesul genit l ( are o #erioada de incubatie de 2- 2= 4ile< #erpesul primar se

caracteri4ea4a #rin a#aritia de le4iuni ti#ice mici( p pule- ve4icule situate la barbat la nivelul glandului( #enisului 2!ig' 1013 si oca4ional in uretra( iar la femeie la nivelul vulvei( vaginului( cervi:( #erianal.
<ig'101 4 Derpes genital %nfectiile recidivante 2recurente3 - #ot fi asim#tomatice( #utand fi insotite de un prodrom re#re4entat de sensatie de arsura in 4onele in care vor a#area le4iunile. <emeile raspandesc virusul #rin secretiile genitale< daca virusurile sunt #re4ente in cervi:ul gravidelor( infectia se #oate transmite fatului in timpul viremiei materne din infectia #rimara( ascendent in uter sau in timpul travaliului' 6er titele 2erpetice 2!ig' 10,3 #ot fi insotite de tulburari ale acuitatii vi4uale. 9..
<ig' 10,4 5eratita #erpetica Gingi!ostom titele 2erpetice 2!ig' 1033 sunt le"iunile ve"iculare initiale 2de la nivelul gingiilor, mucoasei labiale, palatului, limbii, !aringeluiI3 care devin ulcerative.
<ig'10346tomatita #erpetica
P n ritiul 2erpetic 2!ig' 10.3 este infectia #eriunghiala ce a#are mai ales la co#ii si la #ersonalul medical.
<ig'10. 4 anaritiu #erpetic
Ec1em 2erpetic 2!ig' 10-3 a#are mai ales la co#ii si frecvent se su#rainfectea4a bacterian< infectia #oate disemina si sa se generali4e4e.
9.1
<ig'10- 4 ?c"eme #erpetice
Pro*il 4i Cea mai frecventa c le de tr nsmitere este #rin cont ctul cu le1iunile muco=cut n te si secretiile oro* ringiene 2mai ales pentru D6)13 si se4u le 2mai ales pentru D6),3< personalul cu risc crescut este re#re4entat de medici, asistente, cosmeticiene, stomatologi? Etili4area manusilor de #rotectie #oate #reveni infectarea degetelor. Pacientii cu #erpes genital vor fi instruiti sa evite contactul se:ual ne#rote$at in #erioada #rodromului sau cand au le4iuni.
'irusul ' ricell =:oster ?':'@

Cau4ea4a ! ricel 2in!ectie primara a copilariei, mai rar la adulti3 si :on =:oster 2in!ectie recurenta, cu aparitie sporadica la adulti3.
' ricel
)e transmite #e cale res#iratorie si se caracteri4ea4a #rin febra( frisoane( faringita si a#aritia unei eruptii generali"ate %enantem si e:antem& 2!ig' 1063 re#re4entata de valuri succesive de le4iuni #ruriginoase care evoluea4a de la macula la papula* la ve&icula iar in final apare crusta< din cau4a le4iunilor de grata$( uneori ve4iculele se #ot su#rainfecta si se transforma in #ustula 2in evolutia naturala nu apare pustula3.
<ig' 1064 ?:antemul din varicela
9./
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )irionii #ot ramane in stare latenta in neuroni 2mai ales din ganglionii dorsali si ai nervilor cranieni3 si sa #roduca infectii recidivante caracteristice Uonei-Uoster 2le"iuni ve"iculare la nivelul tegumentului supra7acent !iletului nervos- in general unilateral3 2!ig' 1033. Du#a dis#aritia eru#tiei( #oate ramane un sindrom dureros cronic 2nevralgie post#erpetica care persista luni de "ile3.
<ig' 1034 Wona Woster
'irusul Epstein =B rr
8ste agentul etiologic al mononucleo1ei in*ectio se 2M@*- in "ona noastra geogra!ica3( lim*omului Bur7itt 2in /!rica3 si a c rcinomului n 1o* ringi n 2in C#ina3< #oate fi im#licat in etiologia lim*omului B la #acientii cu imunodeficiente dobandite sau congenitale< unii autori il incriminea4a in etiologia sindromului oboselii cronice. Cirusul infectea4a primar celulele epiteliale 2na"o!aringe si oro!aringe3 si secundar lim!ocitele 8 unde ramane in stare latenta. Tr nsmitere se face #rin aerosoli si #rin contact direct al mucoasei bucale cu saliva celui infectat 2de aici si denumirea de Gboala sarutului73. !n tim#ul viremiei sunt in!ectate lim!ocitele 8( ceea ce determina a#aritia unor modi!icari nucleo-citoplasmatice 2lim!o-monocite3( vi4ibile la microsco#ul o#tic #e #re#aratele colorate Giemsa. Din #unct de vedere clinic( mononucleo4a infectioasa se caracteri4ea4a #rin febra( stare generala alterata( faringita( limfadeno#atie( he#atos#lenomegalie. Creste numarul de leucocite 210'000-+0'000$mmc3( cu #redominenta limfocitelor si monocitelor in formula leucocitara. Di gnosticul clinic este dublat de cel serologic5 #rin re cti P ul= Bunell= ; ng nutiu se #un in evidenta anticorpii #etero!ili din serul #acientilor 2anticorpi care pot apare si in alte situatii, de e:emplu in boala serului3 si #rin detectarea anticorpilor anti- CM).
C9tomeg lo!irusul
9.0
)e transmite #e cale sanguina 2trans!u"ii, #emodiali"a, transplacentar3 sau in urma trans#lantului de organe si se ras#andeste de la celula la celula< ramane in stadiu latent in celulele mononucleare< #oate induce o imunodepresie tran"itorie( dar in acelasi tim# in conditii de imunosupresie se #oate reactiva. Din punct de vedere clinic( manifestarea cea mai grava este re#re4entata de bo l inclu1iilor citomeg lice a noului nascut 2#epatosplenomegalie cu icter si anemie #emoliticaE in ca"ul supravietuirii se notea"a de!iciente semni!icative9 microce!alie cu retard mintal, anomalii de crestere3. !nfectia #osttransfu4ionala re#roduce clinic mononucleo4a infectioasa.
P pillom !irusurile
sunt virusuri cu /D@, invelite< induc proli!erari epiteliale si mucoase benigne 2papiloame, negi sau veruci3< o la co#ii( cele mai frecvente locali"ari ale verucilor sunt5 palmare si digitale< o la adulti( determina5 condiloame ale organelor genitale e:terne< #a#iloame orale( laringiene( con$unctivale< negi ano-genitali 2!ig' 10+3< dis#a4ii de col uterin( cu #osibila #rogresie s#re carcinom< o frecvent regresea4a s#ontan< rar evoluea4a s#re carcinoame< #ot cau4a conversia maligna a unor le4iuni #ree:istente.
<ig'10+ 4 @egi genitali %stanga& si anali %dreapta&
/ mili Picorn !irid e

9.+
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar este re#re4entata de virusuri mici( cu /R@, citololitice< cu#rinde 2 genuri cu im#ortanta medicala5 o R#inovirusuri si o ?nterovirusuri.
R2ino!irusurile
tr nsmitere #rin contact direct sau aerosoli< determina infectii cu locali"are stricta la nivelul arborelui respirator< din #unct de vedere clinic( determina un sindrom pseudogripal 2asemanator cu cel determinat de )' gripale, )' paragripale, )irusul 6incitial Respirator 4 )6R si /denovirusuri3 caracteri4at #rin5 rinoree, stranut, obstructie na"ala, ce!alee, stare generala alterata. frecvent( se su#ra#une o su#rainfectie bacteriana care com#lica tabloul clinic< se #roduc5 otite, sinu"ite, bronsite, pneumonii.
Entero!irusurile sunt re#re4entate de5

)irusurile olio, )irusurile Co:sac2ie, )irusurile ?CDB, ?nterovirusul3, 2)irusul Depatitei tip /&D/)- ve"i virusurile #epatitelor virale3.
'irusurile Polio
au poarta de intrare tracturile digestiv si respirator< din #unct de vedere clinic( se disting5 o in!ectii asimptomatice 290F din ca"uri3< o in!ectii abortive 2simptomatologia este nespeci!ica3< o in meningitele ase#tice( in!ectia neparaliticaE o in =.9 - =.2 K din ca4uri se #roduce poliomielit 2!ig' 10+3< in urma multiplicarii virusului in !ormatiunile lim!atice !aringiene si intestinale( se #roduce o viremie care se finali4ea4a cu !i:area virusului in neuronii motori ai 6@C 2la nivelul coarnelor anterioare ale maduvei si a nucleilor motori din trunc#iul cerebral si cerebel3< se #roduc le"iuni litice( ireversibile care se traduc clinic #rin #arali4ie flasca asimetrica in teritoriul deservit de neuronii afectati 2membre in!erioare, !aringe, cor"i vocale, musculatura respiratorie3.
9.,
<ig' 10+4 6ec#ele dupa poliomielita
'irusurile Co4s c7ie

sunt im#licate in infectii cu diferite locali4ari5 o sistem nervos5 meningite, ence!allite, parali"ii( o sistem cardiovascular5 miocardite, pericardite insotite de pleurodinie( o aparat respirator5 #erpangine2!ig' 1093(
<ig'109 4 Derpangina
o tub digestiv5 diaree, diabet "a#arat( o con7unctive5 con7unctivite #emoragice 2!ig' 1103(
<ig'110 - Con7unctivita #emoragica
o mal!ormatii !etale. 9.*
'irusurile EC;" 2Enteric Cytopat!ogenic 6uman 'rp!an3

afectea4a mai ales co#iii< calea de #atrundere este digestiva< #oate induce5 meningite aseptice( con7unctivite( reactii !ebrile.
'IRUSURI CU ARN
/ mili "rt2om94o!irid e
,amilia 'rt!omyxoviridae include cele . tipuri ntigenice 2A*$*C3 de virusuri gripale( #rimele doua avand im#licatii ma$ore in #atologia umana< sunt virusuri in!elite cu genom ARN< c psid are simetrie #elicoidala< An!elop #re4inta structurile antigenice speci!ice de supra!ata5 ; = 2em glutinin o are rol in atasarea virusului la receptorii speci!ici 2de la nivelul epiteliul respirator, #ematiilor umane si de cocos3< o determina a#aritia serotipurilor de virus gripal 2D1, D,, D33< o variatiile antigenice minore 2Ddrift73 determina a#aritia epidemiilor( la interval de 2-. ani( cu serotipuri ale virusurilor de tip / si 8< o variatiile antigenice ma$ore 2Ds!ift73 determina a#aritia pandemiilor( la intervale de a#ro:imativ 9= ani< N = neur minid 1 o este o structura antigenica( cu variantele @1, @,< o are rol in atasare si en4imatic< Existenta variantele 6 si . e:#lica a#aritia unor subtipuri !ir le antigenic distincte5 60.0( 60.7( 67.0( 67.7( 6=.7? Din #unct de vedere clinic( grip se caracteri4ea4a #rin5 stare generala alterata( cefalee( febra brusca( mialgii severe( tuse ne#roductiva( modi!icarile celulelor epiteliale induse de virusuri( #redis#un la in!ectii secundare bacteriene cu 6tr' pneumoniae( Daemop#illus in!luen"ae( 6t' aureus< com#licatiile 2pneumonii, otite, ence!alopatii?3 #ot a#are du#a .-1 4ile( mai ales la varste e:treme si la #ersoane cu a!ectiuni cardio-vasculare sau imunocompromise. / mili P r m94o!irid e( cu#rinde . genuri5 91=
Cen Morbillivirus aram0:ovirus neumovirus
Repre"entanti Cirusul ru$eolei Cirusurile #aragri#ale 9-1 Cirusul #arotiditei e#idemice& virusul urlian Cirusul sincitial res#irator 2C)R3
'irusul ruBeolei
8ste agentul etiologic al ruBeolei 2po9ar3( care este o boala in!ecto - contagioasa a copilariei( cu caracter endemo-epidemic< perioada de incubatie este de 9=-92 4ile< debutul este caracteri4at de a#aritia !ebrei( !enomenelor catarale( eruptie maculo- papulara 2!ig' 1113 initial la nivel retro- auricular( ulterior generali"ata %GcoboaraH pe trunc#i si pe membre, lasand "one indemne intre placardele maculo- papulare3< adenopatia este generali4ata< in final tegumentul ramane #igmentat( cu o descuamare !ur!uracee<
<ig'111 4 ?ruptia maculo-papulara din ru7eola
complicatia cea mai frecventa re#re4entata de bron#opneumonie< virusul #oate ramane in stare latenta in )%C 2virus ru7eolos de!ectiv3 si sa determine mult mai tar4iu ence!alita post-in!ectioasa sau panence!alita necro"anta subacuta.
'irusurile p r grip le
dintre cele . tipuri patogene pentru om( virusurile 1-3 su#rainfectea4a celulele de$a infectate de )6R( iar ti#ul 1 determina infectii res#iratorii #rimare< transmiterea virusurilor se face #rin aerosoli< initial infectia este inalta 2rinite, rino!aringite3< in anumite situatii( infectia coboara si #ot a#are5 crup 2laringo- tra#eo- bronsita3( bronsite( pneumonii<
919
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar imunitatea naturala este slab protectiva( ceea ce e:#lica posibilitatea rein!ectiei la scurt tim#( cu acelasi seroti# sau alte seroti#uri.
'irusul p rotiditei epidemice 2virusul urlian3

agent etiologic al p rotiditei epidemice 2oreion3 2!ig' 11,3( este o boala infecto contagioasa( in care tabloul clinic este dominat de #ipertro!ia parotidelor 2uni- sau bilateral3<
<ig'11, 4 Dipertro!ia glandei parotide in oreion
structura tinta este re#re4entata de componenta e:ocrina a glandelor5 o parotide( o gonade 2ovar- oo!orita( testicol- or#ita3< complicatia de temut este sterilitatea masculina, in situatia in care infectia survine la varsta adulta< o pancreas 2virusul este implicat in etiologia diabetului 7uvenil3< sistemul nervos central 2meningoence!alite3 si a celui peri!eric.
'irusul sinciti l respir tor 2V)R3

determina in!ectii respiratorii acute cu evolutie !atala mai ales la co#iii mici< #roduce in!ectii respiratorii cu locali"are inalta 2rinite, !aringite !ebrile3 sau 7oase 2necro"a bron#iilor si a bron#iolelor, prin e!ect citopatogen direct3.
'IRUSURILE ;EPATITEL"R 'irusul 2ep titei A ?;A'@

8ste un Picornavirus( catalogat initial ca fiind un ?nterovirus 3,< ulterior s-a conchis ca face #arte din Cenul Deparnaviridae' ?ste un virus cu AR% neinvelit 2!ig' 1133'
912
<ig'113 4 )irusul #epatitei / Depatita / este o infectie cu c r cter epidemic( fiind cunoscuta ssi sub denumirea de Gboala mainilor murdareHE transmiterea se !ace asadar prin intermediul apei, alimentelor contaminate si direct prin intermediul obiectelor si a mainilor murdare' Perio d de incub tie este de 2-0 sa#tamani. Replic re virusului se face in e#iteliul intestinal( du#a care se #roduce o viremie tran4itorie< organul tinta este ficatul 2#epatocitele si celulele 5up!er3< se #roduce o multi#licare ra#ida( cu eliberarea virionilor in bila si a#oi #rin materiile fecale in mediul e:tern cu a#ro:imativ 9= 4ile inainte de a#aritia #rimelor sim#tome. Se!erit te he#atitei A este medie 2doar 0'-F din ca"uri sunt !ulminante3. Nu se cronici1e 1 . Di gnosticul de l bor tor se #une #rin identificarea Ag ;A' in materiile fecale si in bila( #recum si a Ac nti ;A' 2*gM si *gC3 in serul bolnavilor. %g- anti 6AV sunt #rotectivi #entru o noua reinfectie. Pre!enire si controlul se face #rin5 )#alarea mainilor frecvent si mai ales inainte de servirea mesei( Clorinarea a#ei si a gru#urilor sanitare( !4olarea bolnavilor declarati( 8vitarea consumului de a#a si alimente contaminate( !muno#rofila:ia contactilor cu !g serice 2eficienta ,=- *=K3.
'irusul 2ep titei B 2;B'3

"ace #arte din <amilia Depadnaviridae( fiind un !irus cu ADN& in!elit 2!ig' 11.3C
91.
<ig' 11.4 )irusul #epatitei 8
)e #oate #re4enta ca5 o p rticul complet ?particula Dane@ 2nucleocapsida si anvelopa3- ce #oate lua o forma s!erica 2,,nm3 sau !ilamentoasa 2,,$ ,00nm&, o p rticul incomplet 2lipsita de acid nucleic3 - formata e:clusiv din Ag;BsCapsida #re4inta doi constituienti antigenici ma$ori5 Ag ;be si Ag ;BcC Anvelopa #re4inta un /g de supra!ataA Ag ;Bs& cunoscut si sub denumirea de Ag Austr li - unul dintre cei mai utili4ati marHeri in diagnosticul he#atitei cu virus B. Ag ;Be re4ulta din li4a intracelulara a Ag ;Bc( #rin urmare Ag ;Bc nu va #utea fi detectat in circul tie. Cirusul he#atitei B se tr nsmiteA #e cale se:uala( trans#lacentar 2de la mama la !at3( #osttransfu4ional( in urma unor mano#ere inva4ive 2prin ace de seringa, e:tractii dentare, operatii c#irurgicale, gaurirea lobului urec#ii, tatua7e, acupunctura?3 Perio d de incub tie este de 1-20 de sa#tamani. "rg nele tint sunt *ic tul 2#epatocitele si celulele 5up!er3 si p ncre sul< E!oluti #oate fi !avorabila cu regenerarea #arenchimului he#atic< indivi4ii care au ramas cu Ag @Bs #o4itiv #e o #erioada mai lunga de 0 luni( #oarta denumirea de purt tori cronici< ,-F au o evolutie severa s#re5 cronici"are( ciro"a 2--10F din ca"uri3 si chiar carcinom #epatocelular 2+0 F au la ba"a o #epatita cronica tip 83. 911
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar In*ecti concomitent 2coin*ecti 3 sau supr in*ecti cu !irusul 2ep titei D 2particula virala de!ectiva3 determina o evolutie mai ra#ida s#re cronici4are< Di gnosticul de l bor tor se #une #rin identificarea5 m r7erilor !ir li din serul p cientilor5 o Ag ;Bs& o Ag;Be 2prin teste ?L*6/3< AtentieV Ag ;Bc nu #oate fi detectat decat in tesutul he#atic< o ADN-viral 2prin CR- reactia de polimeri"are in lant3< m r7erilor serici5 Ac nti ;Bs& Ac nti ;Bc& Ac nti ;be< metode nespeci*ice5 o en"imatici9 G"T& GPT o teste ce #un in evidenta tulburarile metabolismului pigmentilor biliari 2UBG3 o teste de disproteinemie 2scade !ractiunea albuminica si cresc !ractiunile C si I globulinica3.
'irusul 2ep titei C ?.A.$ 6V@

a#artine "amiliei "laviviridae( fiind un virus cu ARN& invelit 2!ig' 11-3(
<ig' 11-4 )irusul #epatitei C /#epatita non/- non8&
determina #epatita de tip C( cunoscuta si sub denumirea de !epatita nonA2 non$ perio d de incub tie este de 2-2= sa#tamani( c le de tr nsmitereA contact se:ual si #arenteral 2trans!u"ii, manopere inva"ive, transplacentar3(
91/
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar e!oluti este de cele mai multe ori subclinica( e:trem rar are o evolutie fulminanta< 9=/=K din infectii evoluea4a s#re cronici1 re( di gnosticul de laborator consta in identificarea si do4area Ac nti ;C' si detectarea ARN !ir l 2prin PCR3.
'irusul 2ep titei D

a#artine <amiliei >ogaviridae< fiind un !irus incomplet( nu se poate multiplica decat in pre"enta virusului #epatitei 8 2coin!ectie sau suprain!ectie3( perio d de incub tie este de 1-, sa#tamani< mod lit tile de tr nsmitere sunt similare cu cele de transmitere ale virusului he#atitei B( se!erit te infectiei este foarte crescuta( cronici1 re se #roduce in 2-/K din ca4uri in coinfectii si in *=K din ca4uri in su#rainfectii ale virusului he#atitei B< di gnosticul de l bor tor se ba4ea4a #e identificarea marHerilor s#ecifici 2ep titei B& concomitent cu decelarea marHerilor 2ep titei D 2/g DD), /c anti DD), /R@- viral3.
In*ecti cu ;I'
?6uman %mmunode!icienc0 Virus2 Virusul imunodeficientei umane dobandite@ Boala indusa de ;I' a fost descrisa #entru #rima data in anul 9*,9 si a fost denumita SIDA 2S>ndrome dIImmonodefience AcTuise3 sau AIDS 2AcTuired Immunodeficienc> S>ndrome3. @!C este un Retro!irus l tent( cu perioada lunga de incubatie 23-+ ani3. Virusul 6%V0 2!ig' 1163 a fost i4olat #entru #rima data in anul 9*,. de o echi#a de cercetatori france4i condusa de Montagnier. !n anul 19+.( Callo [ colab 26U/3 i4olea4a acelasi virus.
910
<ig' 1164 )irusul imunode!icientei umane Structur !irusuluiA mie1ul este format din doua catene identice de ARN si subunitati ale re!erstr nscript 1ei 2en"ima cu rol in transcriptia /R@ viral in /D@ care va !i ulterior integrat in genomul celulei ga"da3< c psid ( #re4inta doi determinanti antigenici ma$ori( utili in diagnosticul de laborator 2p7B si p7:3( n!elop = #re4inta mai multi determinanti antigenici ma$ori 2gp07;* gpB0 si p0?* unde gp sunt glicoproteine si p este proteina3( im#ortante din #unct de vedere al diagnosticul serologic si in atasarea la rece#torii celulari< aceste structuri #roteice #re4inta o mare variabilitate ceea ce #ermite a#aritia de subtipuri cu proprietati antigenice noi 2a#aritia unor mutante3< asa se e:#lica #osibilitatea virionului de a se sustrage mereu de anticor#ii neutrali4anti anti @!C( #recum si greutatile intam#inate de cercetatori in obtinerea unui vaccin eficient.
;I' # se aseamana din #unct de vedere antigenic mai mult cu 6*) 2virus cu tropism
simian3< glico#roteinele din anvelo#a difera mult fata de cele ale D*)1( ceea ce are ca urmare fa#tul ca( a#aritia cconcomitenta a D*)1 si D*), in aceeasi 4ona geografica #une #robleme de diagnostic serologic< din aceasta cau4a testele moderne au fost conce#ute astfel incat sa decele4e concomitent /c anti D*)1 si anti D*),. Mod lit ti de tr nsmitere5 contact se:ual, manopere de manec#iura- pedic#iura, manopere inva"ive9 tatua7e, acupunctura, in7ectii, e:tractii dentare, operatii c#irurgicale, endoscopiiI transplacentar, trans!u"ii sanguine.
91+
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar P togene1 Monocitele %care a7ung in tesuturi sub !orma de macro!age@ si LT2 %lim!ocitele > #elperDstructuri tinta@ #re4inta rece#tori si vor fi #rimele celule atacate de catre virusC aceste celule au rol ma$or in declansarea si modularea ras#unsului imun celular si umoral< intregul ras#uns imun va fi afectat( deoarece initial este viciata !unctionalitatea celulelor imunocom#etente( du#a care are loc li"a acestora 2scaderea numarului, in valoare absoluta&' Imunit te medi t umor l este com#let deviata( deoarece are loc e:pansiunea anar#ica a L8 %lim!ocitelor 8& cu #roducerea unei cantitati mari de *g nespeci!ice( ceea ce are ca urmare o scadere a imunitatii speci!ice< ca urmare deseori a#ar boli cu componenta autoimuna si chiar lim!oame. Imunit te medi t celul r este si ea alterata( deoarece scade activitatea LTc %lim!ocit > citoto:ic& 2care in conditii normale participa la9 li"a celulelor bacteriene, li"a celulelor in!ectate viral, li"a celulelor tumorale si D6 de tip intar"iat$tip *)3. Ca urmare( a#ar cu frecventa mare5 in!ectii bacteriene, para"itare, !ungice, tumori si lim!oame. A*ect re m cro* gelor din sistemul ner!os %celule gliale, celule endoteliului vascular& si a neuronilor( #rin eliberarea de * ctori neuroto4ici( #roduc diferite tulburari neurologice( dementa( meningoencefalite sau #ot sa ramana asim#tomatice. Din punct de !edere clinic( infectia #arcurge mai multe eta#e #ana cand individul a$unge in stadiul de boala clinic manifesta. In*ecti cut - este frecvent asimptomatica, iar cand a#ar sim#tome( acestea #ot mima o mononucleo"a in!ectioasa 2#epatosplenomegalie, adenopatie generali"ata& sau o infectie cu C0tomegalovirus %ence!alopatii, neuropatii, eruptii cutanate&' In*ecti cronic - este asimptomatica o lunga perioada si se poate caracteri"a prin unul dintre urmatoarele semne si simptome9 o lim!adenopatie generali"ata, o diaree apoasa %\ 1 luna& , o !ebra %\3+oC&, o scaderea in greutate %\,0F in 3 luni&, o in!ectii cu oportunisti !ara risc vital %Candida&
91,
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o leucopla2ia paroasa a limbii 2!ig' 1133' ARC ?A!D) Related Com#le:@= in care a#ar concomitent cel #utin doua semne dintre cele descrise mai sus. Bo l SIDAD AIDS= se caracteri"ea"a prin aparitia 9 o !nfectiilor cu o#ortunisti 2cu risc vital35 cr>#tos#oridio4a( to:o#lasmo4a( strong>loido4a( m>cobacterio4e< o )tari #recanceroase5 leuco#laHia #aroasa a limbii<
<ig' 113- Leucopla2ia paroasa a limbii
umori solide 2sarcom 5apos#i, lim!oame maligne3 2!ig' 11+3<
<ig' 11+4 Locali"ari bucale ale sarcomului 5aposi
o Leucemii( o Ence* lop tii& o C rii( bcese dent re. Di gnosticul de l bor tor 91* ;emoleucogr m - se caracteri4ea4a #rin5 p ncitopenie 2leucopenie cu lim!openie, anemie, trombocitopenie3( Sc de r portul LT2D LTc& IDR l tuberculin este neg ti! ? nergie@& E# microglobulin este crescut ?semn l distructiei lim*ocitelor@&
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Teste serologice speci*iceA o ELISA- test sensibil( ra#id( in care se utili4ea4a li4ant viral brut ceea ce ii confera o speci!icitate sca"uta 2apar reactii !als po"itive mai ales la alcoolici, boli lim!oproli!erative maligne?3< intotdeauna un test ?L*6/ po"itiv trebuie con!irmat #rintr-un test cu o speci!icitate mare5 Sestern= Blott. Acest test utili4ea4a Ag virale #urificate si i4olate in am#renta #e nitrat de celulo4a 2gp+#$& gp ,+& p#,& p #.& p+53. o Detect re princip lului Ag5 p#,( care #oate fi detectat la debutul infectiei( du#a care in #erioada de D!ereastra imunologica7 nu mai #oate fi detectat< in stadiul de boala( #21 po te *i detect t din nou< in #erioada D!erestrei imunologice7( #ot fi detectati doar Ac nti=p#,( care au o evolutie inversa cu cea a #21. o Detect re genomului viral 2AR. viral sau AD.-ul re"ultat in urma reverstranscrierii3 #rin PCR ?Pol0merase C#ain Reaction - reactia de polimeri"are in lant3. Aceasta tehnica are cea mai buna s#ecificitate si sensibilitate( fiind o metoda standardi4ata.
9/=
BI"/ILMUL
$iofilmul este o concentrare densa de microorganisme( sub forma de conglomerate mono 2 sau multispecii, atasate la di!erite supra!ate 2rareori se pot desprinde si pot !lota in mediul incon7urator3 si care vor fi imbracate in #roteine si #oli4aharide 2cu dubla origine9 bacteriana si de ga"da3. Conglomeratele #oseda canale de apa #rin care nutrientii intra in bio!ilm si #rin care produsii to:ici sunt e:cretati. laca dentara 2!ig' 1193 care este calci!icata se defineste ca si tartru sau calculus.
<ig' 119-
laca dentara calci!iata
Cel care a identificat #entru #rima data biofilmul( a fost Leeu1en#oc2 in secolul ()**, #rin e:aminarea directa a raclatului de pe dinti. Pentru a avea o imagine asu#ra comple:itatii !actorilor ce in!luentea"a !ormarea bio!ilmului( tabelul urmator contine componentele salivare si !unctiile lor. Componentele salivare si !unctiile lor <amilia salivara Anhidra4a carbonica @istatina Amila4a Mucina Cistatinele @istatinele Proteinele bogate in #rolina 2 R 3 )tareinele Mucine )taterine Amila4e Cistatine Mucina PRP 9/9 <unctia (ampon Digestie +inerali&are
Lubrificarea Vascoelasticitatea %mbracarea tisulara
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )taterine @istatine Cistatine Mucine Amila4e Cistatine @istatine Mucine Li4o4imul 2neuraminida4a3 Pero:ida4e Lactoferina Com#lementul 2continut in e:udatul din !undul de sac gingival3 Leucocitele 2migrea"a in cavitatea bucala prin !undul de sac gingival3 !gAs 2sinteti"ate la nivelul glandelor salivare si nu L!iltrateH din torentul circulator3 Antifungic Antiviral Antibacterian
$actericid %n!ibarea en&imelor glicolitice /)treptococ* Lactobacillus1 Efect bacteriostatic /prin scaderea concentratiei de fier liber1 La granita dintre apararea specifica si nespecifica Prima linie de aparare nespecifica /fagocito&a1 )ingura subclasa de imunoglobuline implicata in apararea nespecificaF cea mai re&istenta la actiunea !idrola&elor bacteriene.
,ormarea placii bacteriene im#lica 1 eta#e bine identificate( astfel5

+- in cateva secunde de la a#aritia unei noi suprafete in gura 2eruptie dentara, prote"e, obturatii3 proteinele salivare de dimensiuni relativ mici( incarcate eletro-negativ 2inclusiv R , cistatinele, staterinele3 domina pelicula intiala< #- in 1, ore( mucinele 2care sunt glicoproteine cu greutate moleculara mai mare3 se leaga de film 2cu participarea receptorilor locali3< e:ista anumiti receptori 2criptitopi3 care asigura atasarea bacteriilor la dinti si la celulele epiteliale orale< la individul cu o igiena de!icitara creste concentratia protea"elor din !luidul gingival ' astfel activandu-se criptitopii( favori4and atasarea bacteriilor periodontopatice< s-a dovedit ca unele bacterii 2<usobacterium nucleatum, /' viscosus si /' naeslundii3 secreta neuraminida"e( care a#oi e:#un receptori tip galacto"il( la care ulterior alte bacteriile #ot sa adere< in aceasta eta#a mai intervin 2 ti#uri de mucine salivare5 a. +-0 2care mentine protectia vascoelastica impotriva agentilor microbieni si c#imici3 si functionea4a ca si receptor selectiv #entru legarea s#ecifica a s#eciilor de Daemop#ilus si a altor microorganisme 2!ig' 1,03<
9/2
<ig'1,0 4 Daemop#ilus in!luen"ae %colorat in galben& b. +-7 ' care functionea4a ca receptor #entru /ctinom0ces< 0- ade&inele bacteriene si legarea ireversibila5 cand microorganismele adera utili4and receptorii speci!ici 2tip ade"ina3 #rin mecanism Lc#eie-lacat6 2tip complementaritate3 legarea este invariabil ireversibila< au fost identificate mai multe tipuri de ade"ine5 a. /ctinom0ces spp. #oseda 2 ti#uri de !imbrii distincte din #unct de vedere antigenic si !unctional5 tipul 1 ' care media4a aderarea la R si la staterinele #e filmul ga4dei 2de e:emplu proteine la proteine3 si tipul , ' care leaga lacto"a #e alte bacterii 2cum sunt streptococii3 in reactie de co-agregare; si co-ade"iune;; ' ce construiesc biofilmul<
b. 6treptococul mutans are o proteina 8 cu greutate moleculara mare( ce se leaga de aglutininele salivare< c. 6treptococul gordonii 2!ig' 1,13 are o #roteina ce se leaga atat de MC-1 si MC-, cat si de /' naeslundii.
<ig'1,1 4 6' gordonii %M?& 9/.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar !n incercarea de a intelege interactiunile cu structurile cavitatii orale( au fost identificate tipurile de receptori( de care se leaga bacteriile5 6' sanguinis la acidul sialic, 6' mutans la !uco"a, /' viscosus la galacto"a, /' naeslundii la galacto"amina, D' in!luen"ae si 6' mitis la proteine.
,- co2agregarea si formarea biofilmului ' in 9-2 4ile( bacilli Cram po"itivi si !ilamentele se e:tind spre e:teriorul microcoloniilor si bio!ilmul creste in pro!un"ime, ca un strat condensat de 3-,0 randuri de celule( in imediata vecinatate a dintilor< peste acestea( se su#ra#une un strat format din diverse microorganisme. ;Co-agregarea ' ca si fenomen local( re#re4inta interactiunea dintre 2 microorganisme bacteriene 2sub !orma de perec#i3 de e:em#lu /ctinom0ces spp si C' albicans. ;;Co-ade"iunea ' este interactiunea dintre microorganismele sesile 2aderente3 si un microorganism ti# #lanctonic 2ce !lotea"a liber3< acest #roces necesita legarea initiala a unui microorganism 2cum sunt actinomicetele, via !ibrile #idro!obice3 a#oi atasarea de acel microorganism a altor microorganisme 2cum sunt cocii Cram po"itivi ce utili"ea"a pentru coaderare, lipoproteinele3. +icroorganismele sunt legate intre ele si #rin intermediul unei cantitati crescute de poli"a#aride 2interbacteriene3 cum este de:tranul #rodus de 6' mutans 2ceea ce ampli!ica ade"iunea3. Odata cu des!asurarea reactiilor metabolice bacteriene( tensiunea o:igenului scade si astfel se va inmulti !lora anaeroba< #e su#rafata stratului nou format( are loc co-agregare de bacili Cram po"itivi si coci Cram po"itivi. Cresterea celulara in biofilm este progresiva5 in fiecare 4i - din "iua 1 pana in "iua 3 - se multi#lica de 2./ ori. 8io!ilmul inalt organi"at este foarte re4istent la distrugerea acidica 2mai ales la pD de 3'-3 in tim# ce bio!ilmul dispersat contine celule foarte sensibile la mediu acid. Raspunsul ga"dei la !ormarea bio!ilmului este reactia inflamatorie locala. La tesutul periodontal normal( statusul imun innascut al ga4dei se caracteri4ea4a #rin e:#resarea unor cantitati sca4ute de E2selectine si a unui gradient de %L2?< acesti mediatori se formea4a in raspuns la un bio!ilm bacterian inalt organi"at 2placa dentara3 cu rol in !acilitarea tran"itului 9/1
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar neutro!ilelor prin tesut( pana la nivelul santurilor gingivale( unde au rol de protectie locala 2!agocito"a3. Placa dentara se formea4a in mod natural( ca si parte a mecanismului de protectie a organismului impotriva patogenilor e:ogeni. !m#ortant #entru #ractica medicala 2preventiva si curativa3 este cunoasterea fa#tului ca #laca bacteriana nu este inde#artata usor de un flu: moderat de a#a de gura 2spra0 de gura3. Placa bacteriana este re#re4entata de diversele comunitati microbiene ce e:ista pe supra!ata dintilor 2dintii putandu-se identi!ica ca si structuri Lin!ipteH intr-o matrice de polimeri de origine bacteriana si salivara&. !n functie de locatia ei( placa #oate fi definita ca si supra si subgingivala9 placa supragingivala este aderenta la dinte si este re#re4entata #redominent de !lora Cram po"itiva( cu potential cariogenic. placa subgingivala este formata #redominant din !lora Cram negativa( mai #utin aderenta si in sus#ensie in lichidul gingival< detritusurile contin microorganisme periodontopatice. !n functie de potentialul patogenic( #laca bacteriana #oate avea efect5 cariogenic sau periodontopatic.
Bio*ilmul limbii
Mor!ologia !etei dorsale a limbii #oate furni4a( chiar in conditii fi4iologice( iregularitati 2cum sunt5 !isurile, santurile, "one depapilate3 ce #ot servi ca si arii de retentie #entru bacteriile ce se de4volta< #re4enta fisurilor adanci( sunt #use in legatura cu cresterea dubla a numarului de bacterii si cu cresterea scorului odori&ant al gurii si limbii. Din biofilmul limbii( se #ot i4ola s#ecii bacteriene ce #rovin din toate nisele cavitatii bucale 2inclusiv bacterii subgingivale3 2!ig' 1,,3. %nvelisul limbii este un strat vi"ibil alb-maroniu( ce adera la !ata dorsala a limbii( format din celule epiteliale descuamate, celule sanguine, nutrienti, bacterii si metaboliti.
9//
<ig' 1,,4 8acterii pre"ente in cavitatea orala Au fost descrise mai mult de 100 de specii bacteriene diferite( care se pot atasa de o singura celula epiteliala situata pe !ata dorsala a limbii( in tim# ce doar a#ro:imativ ,- specii bacteriene sunt atasate la celule aflate in oricare alta 4ona a cavitatii bucale< Compo"itia invelisului limbii este in relatie cu diferiti factori cum sunt5 varsta, igiena orala, !lu:ul salivar si statusul periodontal. *n formarea placii bacteriene un rol important il are semnali&area celula2celula si semnali&area bacterii2celula umana' Celulele umane sunt ca#abile sa 6guste7 nutrientii si sa reactione"e la semnalele bacteriilor 2cum sunt lactobacilii, bacteroides3. Comunicarea intre microorganisme a fost definita ca si 6Jvorum sensing7< aceasta comunicare depinde de productia uneia sau mai multor molecule de semnali"are di!u"ibile( 9/0
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar numite 6autoinductori7 sau 6feromoni7 care fac bacteria ca#abila sa monitori4e4e densitatea propriei populatii celulare. La bacteriile -ram po&itive sen4orii secreta peptide( care cresc densitatea populatiei celulare5 de e:em#lu pneumococul #roduce o #e#tida stimulatoare care #ermite microorganismului sa ac#i"itione"e /D@ e:ogen, astfel in organi"area bio!ilmului, are loc si transfer genetic.
Mec nismele de *orm re
pl cii dent re #ot fi identificate( du#a cum urmea4a5
9. transportul bacteriilor catre dinti( #rin intermediul salivei, 2. ade&iunea nespecifica reversibila( inclu4and !orte !i"ico-c#imice( cum sunt5 !ortele de atractie 2)an der Zaals3 si !ortele de respingere electrostatica, .. interactiuni specifice moleculare intre ade&inele colonistilor initiali si receptorii ga&dei( in pelicula dobandita< de e:em#lu 6' oralis #oseda neuraminida&a #entru clivarea acidului sialic terminal( din lanturile de oligo4aharide ale glico#roteinelor( e:#unand astfel #enultimul 4ahar galacto4il( la care 6' oralis se leaga( #rin e:#resarea lectinei 2ce leaga galacto"a3( 1. atasarea de colonistii secundari ' #rin co-ade"iune 2!ig' 1,33, /. sinte&a de polimeri extracelulari si cresterea microorganismelor.
<ig'1,3 4 Compo"itia placii dentare %imagine electronomicroscopica&
9/+
$acteriile identificate in placa dentara( sunt #re4entate in tabelul ce urmea4a

-ram po&itivi )tre#tococi Pe#tostre#tococ -ram po&itivi Actinom>cete Bifidobacterium Cor>nebacterium 8ubacterium Pro#ionibacterium Rothia Coci @eisserii )eillonela -ram negativi B cili Capnoc0top#aga ?i2enella <usobacterium Daemop#illus Leptotric#ia revotella or!iromonas 6elenomonas >reponema -ram negativi
?:ista mai multi factorii care in!luentea"a cresterea placii9 o varsta 2marcata prin stergerea liniei gingivale odata cu inaintarea in varsta3( o eruptia dentara deciduala, o expunerea la agentii microbieni 2in !unctie de utili"area apei de gura si a antibioticelor din alimente3( o sarcina( o sc!imbarile !ormonale( o stresul( o igiena orala, o boala periodontala, o terapia antimicrobiana, o fumatul, o le&iuni locale.
Comunic re intre comens lii c !it tii or le

Placa dentara este un consortiu inalt organi&at de specii bacteriene ce cooperea&a si mentin o relatie lunga cu ga&da. Placa dentara este organi4ata ca un biofilm( in care di!eritele colonii microbiene interactionea"a' 9/,
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )pecificitatea inalta comunitatilor biofilmului asociata cu starea de sanatate a unui individ( se #oate dovedi #rin ordinea aparitiei bacteriilor( du#a curatarea #rofesionala a dintilor. Astfel( dupa igieni&are dintii vor fi imbracati intr-o pelicula salivara< pelicula ofera ligan"i si receptori de atasare #entru multe bacterii -ram po&itive 2re#re4entand primii LcolonistiH ai dintilor si se asocia4a cu starea de sanatate periodontala3 dar nu si #entru bacterii Cram negative. $acteriile comensale ce e:ista pe supra!ata dintilor de4volta metode foarte s#ecifice #entru a-si facilita atasarea unele de altele. $iofilmul dintilor si al altor structuri orale( demonstrea4a nevoile nutritionale multiple ale comunitatilor bacteriene( fiind ca#abile sa interactione"e una in bene!iciul alteia' Consecintele moleculare ce sunt asociate cu succesiunea specifica a speciilor bacteriene ce a#ar structurate in placa dentara( nu sunt un !a&ard fiind ca#abile sa mentina #entru un timp lung relatia cu un peridontiu sanatos.
Rel tiile interspecii b cteriene implic te in pl c dent r

,ormarea biofilmului si starea de competenta #entru transformarea genetica de#inde de 6Jvorum sensing7 care este conditionat de densitatea populatiei celulare si de aportul de metale. 8:ista i#ote4a ca nivelele crescute de metale 2cum este Wn si Mg3 #ot fi semnale pentru celule( #entru a2si sc!imba tipul de crestere ' din cresterea la suprafata( la cresterea tip Eplancton7 si diseminare. $acteriile se atasea4a selectiv la pelicula de #e supra!ata smaltului( in cursul etapelor initiale de !ormare a bio!ilmului( determinand interactiunea dintre proteinele celulare de supra!ata si constituentii salivari ai bio!ilmului 2peliculei3 ce imbraca dintii( de e:em#lu5 acidul sialic leaga glicocon7ugatii din mucinele salivare 2care sunt constituentii peliculari ma7ori si se leaga la trombocite3. amila&a #idroli"ea"a amidonul( iar legarea celulelor bacteriene la en4ima #oate facilita ac#i"itia de nutrienti< este sigur ca modularea in e:presarea si structura proteinelor de supra!ata #oate influenta direct su#rafetele dintilor.
9/*
S- !irid ns
Prin re#re4entatii5 ). sanguinis si ). parasanguis /!ig' 1,., 1,-1, re#re4inta /=-,=K dintre comensalii ce initia"a coloni"area supra!etelor dintilor sustinand #ractic fundamentul fi4ic al #lacii dentare.
<ig' 1,. - 6' sanguinis
<ig' 1,-4 6' parasanguinis
S- s nguinis 2anterior identi!icat ca si 6' sanguis3

A#artine primilor colonisti ai su#rafetelor dintilor( $ucand un rol c#eie in de"voltarea placii bacteriene si aici sunt im#licate proteinele celulare de supra!ata in formarea biofilmului. 8ste interesant ca aceste bacterii sunt unicele capabile sa coloni"e"e valvele cardiace 2native sau prostetice3 de4voltand secundar endocardita infectioasa. )-a dovedit ca odata ce coloni"ea"a aceste structuri( mici agregate celulare de supra!ata ince# sa se forme4e si se organi4ea4a in aglomerari puternic aderente de celule( care in tim# vor fi acoperite de plac#ete si !ibrina 2ce se asea"a peste stratul bacterian3 formand o structura atasata( tip biofilm vegetativ. Ca si alte in!ectii cu punct de plecare bio!ilmul( endocarditele sunt grave( frecvent persistente( chiar du#a tratamentul antibiotic re#etat.
S- mut ns
8ste o alta s#ecie de stre#tococ ce e:ista in cavitatea bucala( considerat agentul etiologic principal in !ormarea cariilor /!ig' 1,-1. Acest stre#tococ are ca#acitatea de a !ermenta un spectru larg de carbo#idrati, cu e!ecte in lant9 produsii !inali sunt re#re4entati de aci"i( secundar deminerali"area smaltului si aparitia cariei. 90=
<ig' 1,-- 6' mutans Astfel( formarea biofilmului si capacitatea de a corecta conditiile nefavorabile 2de e:emplu scaderea pD-ului3 sunt !actori c#eie ce in!luentea"a cariogenicitatea acestui microorganism. En alt mecanism al cariopatogenitatii lui 6' mutans( este acela de a ac#i"itiona noi !ragmente de /D@ 2molecule straine3 #rin fenomenul de competenta genetica. Recent s-a stabilit o legatura intre formarea bio*ilmului sucro1 =dependent si c p cit te bacteriilor de a sinteti4a b cteriocine( productia fiind controlata de 6Jvorum sensing7. $acteriocinele sunt peptide cu activitate antibacteriana( ce induc li"a bacteriana si eliberarea /D@-ului care #oate fi captat si recombinat 2status de competenta genetica3 in cromo4omii celulelor bacteriene 2ce apartin comunitatii bio!ilmului3 care vor deveni re4istente la antibiotice. Re4ulta importanta AD.2ului extracelular in functia si persistenta biofilmului. ). mutans sinteti4ea4a en"imatic e:opoli"a#aride %din sucro"a din dieta3 care vor facilita aderenta si formarea biofilmului si cresterea virulentei acestui microorganism. O varietate de ade&ine de suprafata ale ). mutans au rol in formarea biofilmului.
Actinob cillus ctinom9cetemcommit ns 2A- .3

8ste un patogen periodontal -ram negativ( asociat periodontitei locale agresive si afectiunilor sistemice severe 2endocardita infectioasa* abcese cerebrale3. 8ste un microorganism !oarte adaptat #entru aderarea locala( participand la !ormarea bio!ilmului /!ig' 1,31< cu a$utorul microscopului electronic s-a demonstrat ca aceste bacterii formea4a fimbrii groase( com#use din manunc!i de pili ' care modulea"a interactiunile celule2 celule( celule2suprafete im#licit de&voltarea biofilmului.
909
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Dupa aderarea locala invadea"a9 atat celulele epiteliale cat si cele endoteliale< !n cursul invadarii( A- - migrea"a prin celulele epiteliale si vin in contact cu tesutul de conexiune si cu diferitele ti#uri de colagen.
<ig' 1,34 Cultura de /ctinobacillus actinom0cetemcommitans M trice e4tr =celul r poli1 2 ridic este esentiala in de&voltarea si mentinerea structurii biofilmului. )tudii genetice si biochimice au aratat ca PGA 2un peptid polimeri"at3 este protein de b 1 din m trice biofilmului A.a'
Por*iromon s gingi! lis

8ste o b cterie n erob Gr m neg ti! /!ig' 1,+1( ce e:ista in placa subgingivala( asociat cu formele severe si cronice de boala periodontala8 inducand distructia tesutului suportiv al dintilor si intr-un final pierderea dintilor< este frecvent asociat cu procesele generale de aterosclero&a.
<ig'1,+ 4 orp#iromonas gingivalis 902
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Anumiti factori supraadaugati sunt asociati cu virulenta acestui anaerob oral( cum sunt5 protea&ele, endotoxinele( colagena&ele( structurile de suprafata ' fimbrii si capsula. P. gingivalis are ca#acitatea de a se atasa si invada celulele epiteliale umane( tesutul de cone:iune si celulele endoteliale( iar inva&ia este sustinuta de fimbrii si ade&ine de suprafata /!ig' 1,+1. )-a dovedit recent ca pilii lui P. gingivalis se leaga de proteinele salivare( #arte a peliculei dobandite( #e supra!ata dintilor ' cum sunt PRP KProline Ric! ProteinsK si staterinele. 8ste evident ca multiplicarea P. gingivalis in placa subgingivala ocu#a o #o4itie centrala in de"voltarea patologiei locale.
<ig' 1,+ - *nteractiunile intra si interspecii La inter ctiune celulelor #ertici#a5 de1inele 2cu multiple speci!icitati3( - *imbriile( - proteinele de supr * t ( - lipoproteinele ce #ot e:ista si in mediul e:tracelular. Densit te celul r m re si di!ersit te microbi n ( fac din bio*ilmul or l( un sistem biologic unic( e:trem de com#le: in care atat cooper re cat si competiti ' sunt im#licate in m tur re si *unction re cestei comunit ti. 90.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Apropiere *i1ic dintre celulele b cteriene ale acestei comunit ti( facilitea4a comunic re celul =celul . !n esenta( celulele se fac simtite #rin secreti si semn li1 re met bolic *in li si a moleculelor de semn li1 re. cumul rii de produsi
Semn li1 re este de#endenta de densit te popul tiilor celul re 26Jvorum sensing73 care #ractic este c2ei comunic rii( im#licate in regl re genic ' in decursul de1!olt tii bio*ilmului< Ena dintre moleculele de semn li1 re ale #o#ulatiilor celulare este uto=inducer A 2A%2 73 cu rol deosebit in de"voltarea comunitatilor multispecii. Bacteriile care e:ista in anumite 4one ale cavitatii orale( tind sa interactione4e cu alte bacteria( care se #ot i4ola din aceleasi situsuri anatomice 2de e:emplu cele de la nivel lingual coagrega cel mai bine cu alte bacterii, care au tropism pentru aceasta "ona3 sugerandu-se o org ni1 re sp ti l tintit in *orm re bio*ilmului or l< Pe langa considerente de timp ce influentea4a inter ctiune celul =celul & in cursul m tur rii pl cii( cont ctul este influentat si * ctorii din mediul inconBur tor. "a#tul ca interrel ti este condition t de adaugarea de 1 2 ruri 2lacto&a* galacto&a3 indica fa#tul ca e:ista o speci*icit te( de#endenta de receptorul lig ndului. Cum s-a aratat anterior( S- gondonii este colonistul initi l al supr *etelor imbr c te in s li! ( acesta #utand co greg cu /usob cterium nucle tum 2colonist intermediar3( dar nu cu A- . care este un colonist tardiv. Astfel( /- nucle tum /!ig' 1,91, are un rol deosebit in co greg re( #utand inter ction atat cu S- gordonii cat si cu A- .( re#re4entand 6punte 7 dintre cele # genuri di*erite.
<ig' 1,94 <usobacterium nucleatum ot /- nucle tum mai are bilit te de a co greg cu alti colonisti t rdi!i( cum este Treponem *ors9t2i . 901
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar De asemenea s-a aratat ca in c drul co greg rii e:ista inter ctiuni speci*ice direction te asu#ra anumitor specii5 de e:emplu derent lui P- gingi! lis l S- gordonii( im#lica o regiune stricta a unui polipeptid de supra!ata al streptococului< #e de alta #arte( P- gingi! lis nu der de S- mut ns ' ceea ce arata ca di!erente aparent nesemni!icative in secventa polipeptidelor de supra!ata nu #ermit aceasta interactiune( a#arand i#ote4a ca interrel ti celul =celul ( este *o rte speci*ic .
6tudii clinice arata ca sociere dintre P- gingi! lis si Treponem denticol /!ig' 1301, ' amandoua bacterii anaerobe ' induc a#aritia de *orme se!ere de bo l peiodont l < dar Tdenticol #oate sa #artici#e l pl c dent r ( do r d c se t se 1 l P- gingi! lis( care a fost atasata anterior' dovedindu-se rel ti de cooper re si e*ectul sinergic.
<ig' 1304 >reponema denticola
90/
B"ALA PERI"D"NTALA
Peridontiul este tesutul de sustinere al dintilor( com#us din5 cementul radacinii( ligamentul periodontal( linia osoasa ce margineste sacul dintelui 2osul alveolar3 si partea de gingie dinspre dinte 29onctiunea dento2gingivala3. $oala periodontala este o infectie cau4ata de placa bacteriana indigena< este cau4ata de germeni oportunisti 2o in!ectie LoportunistaH re!lecta LeseculH mecanismelor de aparare speci!ica, de e:emplu a imunitatii umorale3. Local e:ista un raspuns imun 6dependent de timp7 ce mimea4a istoria naturala a in!ectiei. Acest ras#uns include remodelarea tesuturilor de cone:iune sub7acente( inclusiv la nivel osos' Din cau4a comple:itatii !actorilor im#licati in a#aritia bolii periodontale( e:ista cateva ipote"e legate de interconditionarile din cursul !ormarii placii speci!ice5 intre !luidul crevicular si boala periodontala( intre a!ectarea polimor!onuclearelor neutro!ile si boala periodontala( intre implicarea neutropeniei 2prin dove"i e:perimentale3 !unctionalitatea lim!ocitelor si monocitelor si raspunsul imun secundar.
$acterii benefice ale peridontiului ?c#ilibrul ga"da-bacterie este dependent de mar2erii genetici speci!ici fiecarui individ in asociere cu !actorii de mediu. !#ote4a e:istentei bacteriilor cu influenta benefica( este sustinuta de dovada ca un tesut periodontal sanatos clinic si functional( are un continut inalt de mediatori ai inflamatiei( ce $oaca un rol c#eie atat in apararea acestui tesut cat si a starii de sanatate a intregului organism. Dove4i circumstantiale indica fa#tul ca acesti mediatori sunt #re4enti( in ras#uns la un consortiu microbian specific %placa bacteriana& ce e:ista la supra!ata dintilor. Cum tratamentul e!icient al bolii periodontale este indepartarea atat a placii bacteriene supragingivale cat si subgingivale, re4ulta ca bacteriile sunt #arte a unui sistem #e care-l identificam #ana la un moment dat( ca si tesut periodontal sanatos.
900
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )-a dovedit un fa#t relativ sur#rin4ator( ca bacteriile #ot #artici#a chiar si la #rocesele de de4voltare a tesutului ga4dei. Oricum aceste observatii nu re#re4enta cu acuratete relatia bacterie-regn animal. La indivi&ii sanatosi e:ista asocieri benefice de bacterii si in alte situsuri anatomice( de e:em#lu5 o intestinul uman este 6ocupat7 de a#ro:imativ .00 specii bacteriene( cu impact direct inclusiv asu#ra mor!ologiei intestinale< cum bacteriile sunt res#onsabile de degradarea glicoproteinelor si mucusului( absenta lor duce la dilatarea cecului( cu e!ect asupra motilitatii tractului intestinal. o l nivel vaginal e:ista un #abitat com!ortabil #entru o serie de bacterii( de e:em#lu lactobacillus< intre ga"da si lactobacili( e:ista o relatie de pur comensalism5 celulele vaginale furni4ea4a gluco"a #entru aceste bacterii( la randul lor lactobacilii #roduc acid( #revenind cresterea multor altor s#ecii bacteriene( ce ar avea efecte negative la acest nivel. Relatiile de comensalism din organismul uman( au fost subestimate( deoarece5 o s-a cre4ut ca bacteriile comensale sunt 6tolerate7 de ga4da( fara a fi agresive sau fara a interfera in vreun fel cu organismul ga4da( o unele relatii au fost #rivite ca bilateral bene!ice 2cum se intam#la la nivel intestinal si tegumentar - prin ocuparea tuturor receptorilor celulari disponibili3 dar oricum in toate aceste relatii( bacteriile au fost considerate ca si cum nu ar fi fost #artici#ante active in #rocesele de nutritie si a#arare ale ga4dei( o este dificila studierii mecanismelor de ada#tare si su#ravietuire bacteriana. ocmai #entru a estima corect relatia de comensalism( se utili4ea4a te#nici genetice, #entru studierea e!ectelor moleculare ale bacteriilor comensale in de"voltarea si maturarea !unctionala a tesutului ga"da. )istemul imun #oate #romova interactiuni bene!ice intre bacterii si tesuturile organismului ga"da. )e stie ca sistemul imun este ca#abil sa recunoasca structurile straine( dar in situatii bine definite( trebuie sa acce#tam ca acesta nu recunoaste bacteriile ca structuri straine( din contra( tesutul ga"da #oate #romova asocierea cu aceste bacterii( care au in!luente bene!ice asupra ga"dei. )istemul imun innascut este caracter de speci!icitate( avand abilitatea de a recunoaste anumite tipuri bacteriene ca neagresive fata de care si nu-si va activa mecanismele de clearance.
90+
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )-a dovedit ca unele componente bacteriene sunt ca#abile sa induca un raspuns innascut ' aci"ii lipoteicoici, L 6 2endoto:ina din peretele celular al bacteriilor Cram negative3, !imbriile si peptidoglicanul. !nitial com#usii microbieni ca si L 6 se leaga de proteinele de recunoastere 2;L8 &LP)-binding #rotein& si ;;CD1.3 dar acest lucru nu este de a$uns #entru a #roduce activarea celulelor ga4da. ;L8 este o proteina de !a"a acuta sinteti4ata la nivel he#atic si concentratia ei #oate creste #ana la , ori in cursul inflamatiei. )imilar ;;CD1. salivar 2sCD1.3 este semnificativ mai crescut in lic#idul crevicular( com#arativ cu nivelul seric( indicand fa#tul ca acest receptor de recunoastere este format local( in raspuns la placa bacteriana< se considera ca nivelul crescut de sCD1. #oate avea un rol protectiv #rin ampli!icarea !agocito"ei bacteriilor patogene din #laca. !n anumite conditii #rintr-un lant de mesa9e( semnalul va fi transmis intracelular &via receptorul pentru *L-1& cu5 o sinte"a ulterioara de cito"ine 2pentru o eventuala indepartare a bacteriilor agresoare3 sau o expresarea moleculelor de ade&iune( astfel se creea4a un 6dialog7 ce comanda care tip de raspuns al ga"dei va fi activat. Cantitatea di!eritelor proteine ale ga&dei( dis#onibile sa interactione"e cu ligan&ii microbieni( influentea4a de asemenea tipul raspunsului innascut al ga&dei astfel atat L8 si CD1. ' sunt in!luentate de in!ectia bacteriana. En alt mecanism al ga"dei #entru recunoasterea si diferentierea intre #o#ulatiile bacteriene( este influentat de modul de legare 2gradul de aderenta3 al di!eritelor componente microbiene la receptorii de recunoastere. Din as#ectele de mai sus( re4ulta ca raspunsul imun innascut indus de legarea receptorului de recunoastere la componentele bacteriene( induce un proces dinamic inalt coordonat. Astfel se e:#lica de ce sc!imbarea compo&itiei microbiene placii dentare( de la preponderent -ram po&itivi 2stare de sanatate3 la preponderent -ram negativi anaerobi 2stare de boala3 are loc in cursul de4voltarii gingivitelor si periodontitelor( care vor altera semni!icativ expresia mediatorilor inflamatiei la nivel periodontal.
St tusul de p r re inn scut
tesutului periodont l s n tos
?:aminarea #istologica a tesutului periodontal a aratat ca absenta 7onctiunilor stranse intre celulele epiteliului 9onctional 2EL3 ofera permeabilitatea tisulara a produsilor bacterieni. 90,
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )tudii multi#le au aratat e:istenta unui infiltrat inflamator discret in tesutul sanatos clinic( care se ampli!ica in conditii in!lamatorii 2gingivita3. %nfiltratul inflamator celular include5 neutrofilele, limfocitele, monocitele( toate fiind ca#abile sa raspunda rapid la alterarile barierei epiteliale sau la sc#imbarile !lorei locale' Acest tip de raspuns are o im#ortanta deosebita( atat tim# cat complexul dentar este unic( in sensul ca tesutul calcifiat penetrea"a epiteliul intr-un mediu nesteril particular' Astfel( mecanismele protective #re4ente la 9onctiunea epiteliala #ot fi unice( cu sco#ul limitarii patogenilor ce au intentia de a penetra tesuturile mai pro!unde< aceste mecanisme includ e!ectele protective ale ga"dei( in raspuns la activitatile !lorei normale.
Raspunsul imun innascut in tesutul sanatos( este deosebit de bine orc!estrat.

6tudii moleculare ale compo"itiei santurilor periodontale sanatoase arata o concentrare a cito"inelor proinflamatorii9 %L2? si %CA+20 2molecula de ade"iune3 #ornind de la marginea placii( #ana la tesutul de cone:iune pro!und. Aceste molecule atrag neutro!ilele la nivelul epiteliului de 7onctiune si pregatesc tesuturile #entru apararea im#otriva unei potentiale in7urii patogenice. Celulele endoteliale sunt activate de asemenea de E2selectine care servesc la recrutarea continua a celulelor in!lamatoare din circulatie( in tesutul periodontal.
Patogenii periodontali au capacitatea de a disrupe dialogul bene!ic ga"da-bacterii'

Anumiti patogeni periodontali 2cum este or!iromonas gingivalis3 sunt ada#tate sa traiasca in pungile periodontale( iar LP)-ul 2din membrana e:terna3 este ca#abil sa in!ibe E2selectinele si %L2?( #utand inter!era cu raspunsul inflamator superficial. Acest lucru a$uta bacteria sa nu !ie eliminata( #rin promovarea si mentinerea unei inflamatii profunde ce ofera microorganismelor nutrientii necesari 2obtinuti pe ba"a cresterii volumului !luidului crevicular si a produsilor sanguini din le"iunile epiteliale ulcerate3< se dovedeste astfel ca#acitatea lui Porfiromonas gingivalis de a fi un real periopatogen ce alterea"a raspunsul imun benefic innascut si adaptativ. Ca un sumar al evenimentelor e:#use( se #oate s#une ca interactiunea in pungile periodontale( dintre bacterii si ga"da duc la un status de !omeosta&ie relativa* cu agravari oca&ionale ale inflamatiei superficiale si pierderea contactului dintre dinte si peridontiu YYY.
/ ctorii ce in*luente1 p tologi peridontiului

%ivelul actual de intelegere a a#aritiei bolii periodontale 2$P3 se datorea4a studierii factorilor genetici si ai factorilor de mediu.
90*
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar -ingivitele cronice se observa obisnuit la indivi"ii cu igiena bucala de!icitara %care e:perimental nu se spala pe dinti( 10 #ana la ,0 de "ile&.
6iperpla&ia gingivala este o reactie exagerata la !ormarea placii dentare. Periodontita ' in contrast fata de gingivite ' este observata doar la o #arte a #o#ulatiei
210-1-K3 este variabila si nu a!ectea"a toti dintii 2pe cei pe care ii a!ectea"a, sunt locali"ati in situsuri speci!ice3. 6tudii epidemiologice recente ale $P arata ca doar cativa indivi4i din fiecare gru# de varsta sufera de distructie periodontala avansata si sunt afectate doar situsuri speci!ice !iecaruia. Ende studiile nu au luat in considerare modificarile in gradul de aderenta( s-a constatat un lucru interesant( ca doar cateva situsuri 2relativ putine ca numar3 sufera o distructie periodontala e:tinsa.
$P este considerata a avea factori multiplii de risc. ermenul de 6factori de risc7 se

refera la un aspect personal legat de stilul de viata( expunerea la factorii de mediu( caracterele mostenite.
,actorii de risc sunt parte a lantului cau"al #entru o anume a!ectiune< #re4enta unuia
dintre factorii de risc im#lica o crestere directa a probabilitatii de aparitie a unei boli.
,actorii de mediu #ot influenta tesutul periodontal sanatos sau le&ionat si #ot
6amprenta7 inflamatia gingivala #ree:istenta( ducand la un ras#uns al gingiilor sau #eridontiului( mai agresiv sau mai slab in intensitate. Diferentele genetice innascute se pot obser! dup 5 9. tipul de acumulare a placii dentare( 2. #osibilitatea aparitiei secundare a inflamatiei( care se #oate manifesta ca5 o gingivita( care la anumiti subiecti #oate continua sa evolue4e s#re o periodontita. Anumite conditii generale duc la cresterea prevalentei( incidentei si severitatii gingivitelor si $P. Dintre acestea5 2 diabetul &a!arat in cadrul caruia $P este considerata ca una dintre complicatii, - tratamentul cu ,enitoin 2anticonvulsivant3 care afectea4a #rimordial dintii anteriori, 9+=
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar - infectia 6%V care este asociata cu mani!estari orale5 gingivita lineara eritematoasa( gingivita ulcero2necrotica( periodontita severa locali&ata( stomatita severa necrotica destructiva ' ce le4ionea4a gingia si osul< #oate ca aceste le4iuni nu sunt s#ecifice ' dar sunt e:acerbate la indivi"ii imuno-deprimati( - stresul emotional 2monitori"at prin cresterea corticosteroi"ilor circulatori$masurati in urina3 ' creste incidenta gingivitei ulcero2necrotice, - tulburarile !ematologice ' in functie de natura a!ectiunii5 o de e:em#lu in sindroamele #istiocitare 2cu necro"e tisulare, pierderi osoase semni!icative3 in care diagnosticul se #une #rin biopsia tesutului de granulatie, o in de!icientele cantitative ale M@ care sunt asociate in general cu mani!estari periodontale( de4voltand chiar !orme maligne( o in ca4ul neutropeniei benigne !amiliale( cronica ciclica ' de4volta le"iuni !recvent severe( cu pungi adanci periodontale si e:tinse( pierdere generali"ata osoasa ' in perioada dentitiei de!initive( o !ormele acute de leucemie( de4volta frecvent le"iuni periodontale5 #ipertro!ie gingivala din cau4a in!iltrarii cu celule leucemice 2in leucemia acuta monocitara, leucemiile lim!atice cronice3( o trombocitopenia asociata #emoragiilor gingivale. afectiuni genetice5 o sindromul Do n /!ig' 1311' insotit de o periodontita precoce generali&ata ' la prima dentitie si continua la varsta adulta< prevalenta si severitatea este crescuta( iar dintii a!ectati sunt incisivii si "ona molarilor.
<ig' 1314 Cingivita %stanga& si carii dentare %dreapta& la pacienti cu sindrom Do1n
o sindromul de deficienta de ade&iune leucocitara 2boala autosomal recesiva, cu de!icit de receptori de ade"iune3< e:ista afectari inflamatorii severe ale peridontiului( 9+9
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o granulomato&a cronica ' fagocitele 2 M@ si monocitele3 nu #ot fagocita din cau4a incapacitatii de a utili"a calea o:idativa( o sindromul Papillon2Lefevre /!ig' 13,1 ' cand e:ista le"iuni #iper2erato"ice tegumentare, c#erato"a palmo-plantara si periodondita generali&ata severa( cu debut la pubertate.
<ig' 13,4 ?ruptia dentara la un pacient cu sindromul apillon-Le!evre
o !ipofosfata&ia ' cand e:ista o scadere a !os!ata"ei alcaline serice( cu pierdere severa osoasa si a dintilor temporari, o deficientele calitative ale P+. ' asociate !unctiei M@( acom#aniate frecvent cu distructii ale peridontiului anumitor dinti( de e:em#lu in sindromul C#edia2Digas#i 2boala genetica rara3 e:ista o gingivita severa* generali&ata( cu pierdere e:tinsa osoasa si pierderea prematura a dintilor, o sindromul E!ler2Danlos ' cu de!iciente de sinte"a de colagen si susce#tibilitate crescuta la periodontopatii. varsta ' #revalenta bolii #eriodontale creste odata cu varsta9 o unele studii au aratat ca rata distructiei periodontale este relativ constanta de-a lungul vietii adulte( #ana la += de ani( cu amprentarea #rocesului de catre sc#imbarile #ormonale si a osteoporo"ei. o semnele clinice sunt e:agerate si gingia este mai edematiata si in!lamata la indivi4ii Efurtuni !ormonale4& cum sunt copiii in perioada pubertatii si !emeile gravide( o fumatul tinde sa reduca in!lamatia gingivala( #robabil datorita e!ectului nicotinei ' care induce vasoconstrictie locala( reducandu-se astfel edemul tisular si fluxul fluidului gingival crevicular.
,orma destructiva a $P este o consecinta a interactiunii factorilor ga&dei %microorganismele ce coloni&ea&a cavitatea bucala& cu factorii genetici( de mediu( sex( fumat( socio2economic si anumite afectiuni sistemice. 9+2
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar )tudiile clinice au aratat ca microorganismele coloni"e"a rapid supra!ata dintilor( cand un individ nu se mai s#ala #e dinti 2o perioada relativ limitata9 10-,0 de "ile3 du#a care semne clinice si microscopice ale gingi!itei devin evidente. Modificarile in!lamatorii secundare #ot fi re4olvate cu o igiena orala corecta. Placa dentara este initiatoarea bolii periodontale( dar daca a!ectea"a un anumit subiect( !orma bolii si progresiunea ei( de#ind de mecanismele de aparare ale ga&dei. (ipul placii /!ig' 1331 2respectiv tipul microorganismului ce e:ista la acest nivel3 cat si cantitatea( #ot influenta crucial interventia !actorilor de mediu.
<ig' 1334 laca dentara
-ingivita /!ig' 13.1 este socotita ca o conditie premergatoare de"voltarii periodontitei( astfel preventia periodontitei este o masura primara pentru $P.
<ig' 13.4 Cingivita
Microorganismele care !ormea"a placa dentara si cau"ea"a gingivite ' o fac #rin eliberarea de produsi bacterieni( ce induc secundar inflamatie tisulara. 6tudiile clinice au aratat im#ortanta indepartarii placii bacteriene supra si subgingivala( in tratarea gingivitelor si periodontitelor. 8ste evident ca patogene&a $P este foarte comple:a si multi!actoriala. 6peci!icitatea de locali"are si #redilectia #entru $P si gingivita( este #robabil in relatie cu retentia placilor bacteriene in arii speci!ice( cum sunt lucrarile restaurative( margini de!icitare ale coroanelor. 9+.
Dintre microorganismele im#licate in patologia peridontiului si considerate ca factori de risc se #ot mentiona5 Prevotella intermedia /!ig' 1361 2alaturi de #emoragiile gingivale si calculus3 a fost corelata cu pierderea aderentei dintre dinte si peretele alveolar<
<ig'136 4 revotella intermedia %M?& Porfiromonas gingivalis /!ig' 1331 si (annerella forsyt!ia ' sunt asociate cu risc crescut de pierdere a aderarii 2identi!icarea lor este utili"ata ca o masura a intensitatii 8 , in !unctie de varsta, placa( !umat( diabet&.
<ig'133 4 orp#iromonas gingivalis
,actorii sistemici influentea4a toate !ormele de $P( #rimordial #rin e!ectele ce le induc asupra sistemului imun si apararii anti-in!lamatorii5 unul dintre e:em#le( este reducerea numarului si !unctiei M@ 2polimor!onuclearelor neutro!ile3 cu ampli!icarea ulterioara a distructiei periodontale.
9+1
P5LPA DE.(ARA )% PA('L'-%A %.,EC(%'A)A

,orma matura a papilei dentare este pulpa dentara( incon7urata de un tesut minerali4at( dentina( care are rol de protectie /!ig' 13+1< fiind un sistem de protectie inextensibil( dentina im#rima #ul#ei dentare o tensiune intratisulara crescuta( trasatura ce am#rentea4a patologia pulpara.
<ig' 13+4 6ectiune prin dinte
Din cau4a !unctionalitatii si patologiei comune( acest sistem trebuie considerat ca un complex pulpodentinar.
Comp rtimentul celul r

Celulele cu rol defensiv la nivel pulpar sunt re#re4entate de macrofage, celule dendrititice* polimorfonuclearele neutrofile, limfocite, plasmocitele si mastocitele.
+acrofagele au abilitatea de a fi mobile in #re4enta stimulilor de tip in!lamator< sunt

re#re4entate de !istiocit 2macro!agul !i:, auto#ton3 si de celulele monocitare circulante ce s-au fi:at la acest nivel. <unctiile macro!agelor, au la ba4a #artici#area la5 9+/
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o o o o !agocito"a si pinocito"a 2procesarea si pre"entarea antigenului, lim!ocitelor >#3( #rocesul de indepartare a detritusurilor tisulare si celulare( interactiunea cu alte celule ce #artici#a la in!lamatie( sinte"a unei varietati mari de cito2ine proin!lamatorii 2de e:emplu *L-1&.
Celulele dendritice #artici#a alaturi de macro!age in procesul de supraveg!ere imuna

a pulpei dentare cu o slaba activitate de tip !agocitar.
Polimorfonuclearele neutrofile isi fac #re4enta doar in conditii de inflamatie

locala.
Limfocitele sunt #re4ente cel mai frecvent in procesele inflamatorii cronice5

o limfocitele 8 #artici#a la raspunsul imun de tip umoral #rin sinte"a de anticorpi speci!ici de catre plasmocite 2lim!ocite 8 activate3. o dintre limfocitele (( la nivel #ul#ar #redomina lim!ocitele >s 2supresoare3.
+astocitele 2celulele ba"o!ile !i:ate tisular3 se intalnesc doar in situatia unui proces
inflamator cronic'
Comp rtimentul e4tr celul r l pulpei dent re

8ste alcatuit din substanta fundamentala, fibre de colagen si lic!id interstitial.
)ubstanta fundamentala re#re4inta un sistem coloidal e:ercitand un potent e!ect de

aparare cu limitarea difu&iunii microorganismelor. Dintre proteoglicanii ce constituie substanta !undamentala( cei mai im#ortanti sunt acidul !ialunonic si condroitin 8 sulfatul. Orice agresiune locala duce la alterarea substantei fundamentale( #rin modificari metabolice, in!ibarea functiilor celulare si deminerali&ari neregulate( cu efecte evidente de limitare a raspunsului in ca4 de agresiune inflamatorie. Dintre functiile substantei fundamentale se #ot mentiona5 o im#licarea in constituirea unei bariere locale im#otriva di!u"iunii microorganismelor si a to:inelor microbiene( in conditiile in care agresorii nu poseda sistem en"imatic de depolimeri"are a acidului #ialuronic sau a condroitin-su!atului 2de e:emplu streptococul beta-#emolitic care sinteti"ea"a #ialuronida"a, !avori"ea"a di!u"iunea microorganismelor3( o asigura comunicarea dintre celulele implicate in raspunsul in!lamator( o contine componente plasmatice 2inclusiv anticorpi implicati in raspunsul imun umoral local3( 9+0
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar o asigurarea !omeosta&iei organului pulpar 2ec#ilibrul dinamic intre depolimeri"area si repolimeri"area substantei !undamentale3< gradul de polimeri"are a substantei !undamentale sta la ba4a fi4iologiei si im#licatiilor fi4io#atologice ale acestuia. ,ibrele con9unctive pulpare sunt re#re4entate de5 colagen* reticulina si elastina. Colagenul este proteina predominanta in pulpa dentara< in pulpa dentara e:ista tipul % si %%% de colagen. Enul din rolurile fibrelor con9unctive pulpare este este ca mentin !omeosta&ia locala #rin !le:ibilitatea starii de agregare a !ibrelor de colagen. Pre4enta acido&ei sau colagena&elor duce la disocierea fasciculelor fibrelor de colagen urmata de depolimeri&area lor( 6ecundar depolimeri"arii5 o se asigura o cale directa de acces a celulelor !agocitare spre situsul in!lamator 2efect benefic3( o creste in!iltratia seroase( fiind o bariera impotriva atragerii !ibroblastilor s#re !ocarul in!lamator 2efect defavorabil3.
Lic!idul interstitial este un transudat plasmatic cu compo"itie asemanatoare plasmei(

iar principala sursa a lic#idului interstitial sunt capilarele.
Presiunea intrapulpara 2dependenta de presiunea lic#idului interstitial3 #re4inta

variatii in diferite circumstante5 o fi&iologice 2practic la !iecare sistola3( o patologice ' in situatii asociate cu in!lamatie locala.
Circulatia pulpara
Asigura comunicarea pulpei dentare cu restul sistemului circulator( la nivelul foramenului apical. Pulpa dentara este un organ intens vasculari"at( cu rol in adaptarea fluxului sanguin pulpar in functie de5 o e:istenta &onelor de sinte&a intensa 2"onele de dentinogene"a3 sau o raspunsul defensiv 2!a"a in!lamatiei locale reversibile3. Venulele limfatice pulpare au rol antiinflamator 2drenarea produsilor to:ici3 si de vindecare a tesutului pulpar in etapa inflamatiei reversibile.
La nivelul pulpei dentare e:ista o inervatie e:trem de bogata( unele dintre neuropeptide( cum este substanta ( este considerata agent al inflamatiei neurogene( ce induce sinte"a de #istamina, bradi2inina si prostaglandine.
9++
In*l m ti pulp r 2pulpit 3

%nflamatia pulpara #oate fi #rivita ca si totalitatea reactiilor locale %legate de !unctia si structura pulpei dentare in!lamate3 cu sco#ul de a compensa si restabili tesutul pulpar. %ntegritatea peretilor duri care aco#era #ul#a( re#re4inta o bariera e!icienta im#otriva agentilor #atogeni< orice u&ura exagerata 2inclusiv manevre de sle!uire in conditii te#nice incorecte3 de&ec!ilibre functionale si morfologice( induc alterari locale cu !avori"area e!ectelor diverselor no:e e:terne. Cresterea patologica a presiunii intrapulpare 2mai mare de 10 mmDg3 induce tulburari !unctionale locale 2autoagresiune impotriva tuturor structurilor pulpare3 ce vor ampli!ica reactiile in!lamatorii locale. )c!imburile intre mediul bucal si camera pulpara au loc #e 2 cai5 o #rimordial #rin foramenul apical dar si o #rin canaliculele dentare. Dintre functiile organului pulpar se #ot mentiona5 !ormarea dentinei primare 2structurata inca din perioada preeruptiva3( !ormarea dentinei secundare 2ce se !ormea"a post2eruptie dentara3( !ormarea dentinei tertiare 2prin reactia pulpara consecutiva unor stimuli patogeni9 de e:emplu in cursul proceselor carioase3( reminerali&area matricei dentinare( secundar le"iunilor carioase deminerali"ante, labilitatea structurii celulare pulpare care in pre"enta in!lamatiei #ermite( trans!ormarea !ibroblastului in #istiocit 2celula !agocitara a acestei structuri3( modi!icarile in consistenta substantei !undamentale in conditii de in!lamatie( facilitand difu&ibilitatea procesului inflamator, asigura un p62ul alcalin 2datorat !os!atilor si carbonatilor locali si favori4ea4a tamponarea mediului in conditii de in!lamatie locala< daca mecanismele de aparare locala sunt depasite( capacitatea locala de neutrali"are este a!ectata( in tim#5 o se e#ui4ea4a mecanismele de mentinere a unui #@ alcalin( o se de4volta un pD-ul acid cu e!ecte ne!avorabile asu#ra pulpei dentare5 o !avori"area depolimeri"arii mucopoli"a#aridelor, o cresterea permeabilitatii locale, o degradarea tisulara si celulara cu de"voltarea colectiei purulente, cu incetinirea !ormarii de dentina de reactie. Dintre multi#lele etiologii ale pulpitelor( inflamatia ocu#a un rol central. 9+,
9. 2. .. 1. /. 0. +.
Cel mai frecvent( inflamatia locala se datorea4a agresiunii microbiene( care #oate actiona fie5 - direct 2prin patrunderea agresorului in pulpa dentara3 sau - indirect 2ca re"ultat al patrunderii intracanaliculare a produsilor sinteti"ati de catre microorganisme, de e:emplu a e:oto:inelor3. Evolutia pulpitei este fie5 - favorabila( spre vindecare cu restitutio ad integrum 2cand in!lamatia este reversibila cu intervintie terapeutica in timp util3 sau - nevaforabila 2pana la necro"a locala3. Evolutia procesului inflamator este conditionata de gradul de virulenta a agresorului si de capacitatea de aparare locala a tesutului agresat. %ntervalul de timp scurs din momentul agresiunii #ana la aparitia primelor simptome de in!lamatie locala 2pana la 1. ore3 a fost denumita 6tacerea fi&iopatologica7. Chiar daca din punct de vedere clinic este o perioada LmutaH( ea este foarte activa la nivel celular si subcelular, in ceea ce #riveste reactiile locale de ti#5 bioc!imic si de aparare locala 2sinte"a de cito2ine proin!lamatorii, a!lu: de celule !agocitare din circulatia sanguina etc3. !n urma unor studii e:trem de com#le:e( s-a stabilit chiar o ordine de intrare 6in scena7 a mecanismelor de aparare locala5 1' activarea unei "ina&e ce apartine !ibroblastilor, ,. formarea intracelulara de polipeptide toxice ce vor activa vasodilatatia locala, 3. interventia altor mediatori ai inflamatiei9 exudina, leucotaxina, !istamina, #artici#and la amplificarea !iperemiei locale 2vasodilatatie cu a!lu: de cito2ine proin!lamatorii si !agocite circulante3. Daca in aceasta etapa se intervine terapeutic e!icient( vindecarea #oate avea loc cu 6restitutio ad integrum7 cu restabilirea ec!ilibrului functional. Daca starea de vasodilatatie locala persista( va a#area procesul de marginatie leucocitara( cu scaderea tensiunii B, la acest nivel( secundar #ipo:ia va accentua vasodilatatia locala. Acest lucru va duce in continuare la extrava&area plasmei 2cu continut bogat in !ibrina, si globuline3< cresterea volumului fluidului local mai #artici#a si la depolimeri&area substantei fundamentale. Odata cu diapede&a leucocitara( infiltratul seros se transforma intr-un infiltrat sero2 celular( cu de4voltarea unei pulpite purulente( care !ara interventie terapeutica corecta va duce la a#aritia gangrenei pulpare. 9+*
Ca raspuns la agresiunea locala( pulpa dentara isi intensi!ica procesele metabolice celulare( cu cresterea secundara a consumului de B,( ciclul #rebs este blocat la nivelul producerii de acid piruvic si lactic( cu acumularea lor la nivel pulpar. Consecinta acestor evenimente este scaderea p62ului pulpar( care odata cu epui"area mecanismelor locale de compensare( va favori4a depolimeri&area acidului !ialunoric si acidului condroitinsulfuric din substanta fundamentala. -angrena pulpara re#re4inta mortificarea aseptica sau septica etiologiei microbiene( cel mai frecvent im#licati sunt5 enterococii 26' !aecalis3( sta!ilococul alb( lactobacili( candida albicans /!ig' 1391' pulpei dentare< in ca4ul
<ig' 139- ?nterococii %/&, sta!ilococul alb %8&, lactobacilii %C&, Candida albicans %D&
9,=
P tologi c rio s
Cariile re#re4inta disolutia locali&ata a smaltului 2deminerali&are3 #rin producerea de acid ' in mod s#ecial #rin catabolismul carbo#idratilor din alimente 2in cursul metabolismului bacteriilor din placa dentara3 /!ig' 1.01. ,unctia de tamponare a salivei este de#endenta de valoarea p62ului placii 2care in conditii !i"iologice este neutru3.
<ig'1.0 4 Carii dentare !n conditii de scadere a p62ului local( din cau4a productiei locale de acid 2mai ales de acid lactic3 lactobacilii acido2toleranti si ). mutans sunt favori4ati de acest ambient. Etapele initiale de de4voltare a cariilor sunt reversibile si reminerali&area #oate a#are in s#ecial in pre&enta fluorurilor. La varsta mai inaintata regresia gingiilor #ot e:pune radacina, la atacul carios. *ncidenta creste #rin consum e:cesiv de sucro"a. oate procedurile preventive, restaurative si prostetice ' in!luentea"a de"voltarea cariilor' Diferentele in functiile salivare #ot influenta cantitatea si compo&itia streptococilor in biofilmele orale.
-a&da sanatoasa este prote7ata impotriva degradarii carioase #rin 3 mecanisme5

9. actiunea de curatire a limbii si mucoaselor bucale< 2. efectul tampon al salivei ' al carei pD neutru s#ala bacteriile si aci4ii si !urni"ea"a substratele esentiale #entru reminerali"area si repararea le"iunilor supra!etelor dintilor< .. efectul protector a unui invelis acelular( de origine salivara care actionea4a ca si o bariera la atacul acid din alimente si bacterii. 9,9
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Alte mecanisme de aparare includ5 !lora re"isenta normala, descuamarea celulara de supra!ata, li"oen"imele salivare, lacto!erina, lactopero:ida"e.
Gingi!itele si stom titele

)unt afectiuni inflamatorii( care afectea4a intr-un #rocent mare #o#ulatia( chiar de la varsta tanara.
Epiteliul 9onctional 2EL3 in virtutea structurii si !unctiei unice( ofera o bariera

eficienta im#otriva patogenilor periodontali bacterieni si a produsilor lor. Oricum( patogenii periodontali 2in special P.gingivalis3 #ot altera integritatea lui( #ermitand raspandirea subgingivala a bacteriilor si a antigenelor lor. Reactia inflamatorie duce la degradarea tesutului de conexiune( intai in 7urul vaselor sanguine si a#oi in regiunile adiacente( ducand la de&integrarea functiei si structurii gingiilor. Ena dintre modificarile din boala periodontala 2$P3 este migrarea epiteliului 9onctional de-a lungul su#rafetei radacinii( ducand la formarea5 unui epiteliu 9onctional alungit si a pungii gingivale. Alterarea structurala este insotita de numeroase tulburari functionale( in #rimul rand directia de migrare a neutrofilelor si a fluxului exudatului crevicular transepitelial se schimba drastic. Acest fenomen se datorea4a fa#tului ca su#rafata libera a e#iteliului( este acum detasata de la ba4a sacului 2in relatia cu supra!ata radacinii dintelui3. De asemenea( suprafata libera dentara creste in dimensiune( fiind astfel mai mult e:pusa la placa bacteriana. Cand se instalea4a gingivita /!ig' 1.11, tesutul de cone:iune de vecinatate a epiteliului de 7onctiune este constant alterat de catre raspunsul inflamator.
9,2
<ig' 1.14 ?volutia gingivitei $acteriile cau4ea4a le&iuni tisulare printr-un mecanism indirect( de e:acerbare a raspunsului imun al ga"dei.
Rolul fluidului crevicular

,luidul crevicular este un exudat ce varia"a in compo"itie( se gaseste in pungile si santurile periodontale( intre dinti si gingia marginala. Contine 5 com#onente serice( celule inflamatoare( tesut conectiv( e#iteliu( flora bacteriana ce traieste #e marginea gingivala sau in santul gingival< !n santul gingival sanatos( !luidul crevicular e:ista in cantitate !oarte mica. !n cursul inflamatiei( volumul fluidul crevicular creste si compo"itia lui ince#e sa semene cu a unui exudat inflamator< cresterea !lu:ului contribuie la s#alarea5 coloniilor bacteriene si a metabolitilor lor din santuri astfel restrictionand penetrarea lor la nivel local. Ruta de difu&iune a fluxului crevicular este prin membrana ba&ala externa a#oi prin spatiile intercelulare largi ale EL 2cu grosime variabila3 intr-un final a$unge in santurile gingivale. 6c#imbarile din compo"itia !luidului crevicular se datorea4a fie5 bacteriilor( 9,.
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar metabolitilor$en"imelor sau reactiilor de tip in!lamator( ce #ar a fi mai intense la nivelul EL coronar.
Agentii bacterieni ce e:ista in fluidul crevicular si sunt implicati in $P sunt9 endoto:inele, D,6, acidul butiric, acidul propionic, colagena"a bacteriana si alte protea"e 2#ialuronida"a, neuraminida"a etc3.
,actorii ga&dei asociati inflamatiei sunt5 proteinele sistemului Complement, prostaglandinele, di!erite cito2ine, en"ime intra-celulare, produsi de degradare celulara, lactat de#idrogena"a, poliamine, peptide colagenice. ot aici e:ista agentii antimicrobieni si en&imele derivate din leucocite ' cum sunt 5 li"o"omii, !os!ata"a alcalina, A-glicuronida"a, catepsina D, elasta"a, colagena"a, lacto!erina, osteonectina si !ibronectina. +oleculele biologic active #e care le contine fluidul crevicular( au un #otential crescut de influentare a cresterii EL( la fel ca si bacteriile orale( amandoua fiind in competitie #entru supra!etele dentare la nivelul interfetei dento2gingivale.
9,1
$%$L%'-RA,%E
htt#5&&#athmicro.med.sc.edu&booH&immunol-sta.htm htt#5&&image.bloodline.net&categor> htt#5&&PPP.microbiolog>b>tes.com&iandi&inde:.html htt#5&&PPP-immuno.#ath.cam.ac.uH&Wimmuno&#art9.html htt#5&&PPP.bio.davidson.edu&courses&movies.html htt#5&&PPP.bio.davidson.edu&courses&!mmunolog>&bio.=+.html PPP.daviddarling.info&...&B&bacteria.html PPP.#eteducation.com&article.cfmXclsY90ZcatY9... PPP.#eteducation.com&article.cfmXclsY90ZcatY9... PPP2.Hen>on.edu&...&Cha#=9&Cha#terR=9a.html PPP.cehs.siu.edu&fi:&medmicro&genmicr.htm focosi.altervista.org&#h>siobacteria.html PPP.bmb.leeds.ac.uH&mbiolog>&ug&ugteach&nePde... PPP.bioto#ics.co.uH&ede:cel&bacter.html PPP.gsbs.utmb.edu&microbooH&ch==/.htm PPP.sci.sdsu.edu&...&con$ugation-mech.html librar>.thinHTuest.org&...&D%A.htm PPP.ansPersingenesis.org&t$&v9.&i9&viruses.as# PPP.bmb.leeds.ac.uH&...&bacterialinfect=0.html Peb.indstate.edu&thcme&micro&bactGen&Bacgenet.htm PPP.nonoil.com&bio&engineering&cha#t2.htm PPP.ratsteachmicro.com&BacterialRGenetics&@CO... PPP.mercH.com&mm#e&sec9.&ch90.&ch90.d.html PPP.venomsu##lies.com&universalantivenom&immu... PPP.devicelinH.com&mddi&archive&*,&=/&=21.html 9,/
Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar home.earthlinH.net&Wda>vdanls&!mmuneRlecture.html PPP.t$clarHdirect.com&bacterialRdiseases&stre... PPP.bioto:.c4&...&clostridiumRtetani.htmc lastovHa.Pord#ress.com&2==0&92&9/&f**& #l.PiHi#edia.org&PiHi& KC1K**KC/KBCec PPP.thaisnePs.com&#rdnePs&le#tos#irosis& PPP.cartage.org.lb&...&GeneralPro#erties.htm PPP.the#igsite.com&#ighealth&article&,=&antib... Pebdb.dmsc.mo#h.go.th&ifcRnih&aRnihR9R==9c.as... medinfo.ufl.edu&...&bms/.==&bugs&stae#id.html PPP.$-archive.com&shoPgame.#h#XgameRidY9=,= PPP.unis.org&E%!)cience%et&!B@bio2RHnoPledge.html universitas.usal.es&...&Demo9&shigella.html htt#5&&images.google.com&imgresXimgurlYhtt#5&&ic.ucsc.edu&WP:cheng&envs2.&lecture,&" G=/R=2.[PGZimgrefurlYhtt#5&&ro.PiHi#edia.org&PiHi&ProcariotZhY92==ZPY911+Zs4Y2 ,0ZhlYenZstartY2ZtbnidYoB*1E*BiT1Tg#M5ZtbnhY921ZtbnPY9/=Z#revY&imagesK. "TK.DstructuraK2BceluleiK2BbacterieneK20gbvK.D2K20svnumK.D9=K20hlK.De nK20saK.DG PPP.asnom.org&en&11.Ramibiase.html htt#5&&#athmicro.med.sc.edu&#arasitolog>&intest-#roto4oa.htm PPP.cvm.oHstate.edu&...&clin#ara&lst99R2=.htm PPP.istanbulsagliH.gov.tr PPP.microbePiHi.Hen>on.edu PPP.case.edu
9,0

Curs de Microbiologie Pentru Medicina Dentara, Oradea, 2007 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Microbiologie Pentru Medicina Dentara, Oradea, 2007 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de microbiologie pentru Medicin Dent r

Editur Uni!ersit tii din "r de #$$%

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

+3+ +3, +%0 +%) +5$ +5+

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

/nton0 van Leeu1en#oe2 %163, - 13,3&

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Louis asteur %1+,, 4 1+9-&

Robert 5oc# %1+.3 4 1910&

)ictor 8abes %1+-. 4 19,6&

*on Cantacu"ino %1+63 4 193.&

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

BACTERI"L"GIE= PARTEA GENERALA

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

.- Cocobacilii sunt forme intermediare intre coci si bacili %!ig' 10&.

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

<ig' 11 4 Dispo"itia sta!ilococilor dupa divi"iune

)(R5C(5RA CEL5LE% $AC(ER%E.E

Peretele celul r Di!i1iune celul r

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Celula bacteriana #re4inta doua ti#uri de formatiuni structurale %!ig' 1,&

A- oblig torii ?pre"ente la toate speciile bacteriene@ si sunt re#re4entate deA

B- * cult ti!e ?care apar doar la anumite tulpini bacteriene@ si suntA

<ig' 1, 4 6tructura celulei bacteriene

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

<ig'1+ 4 Cultura de 6treptom0ces cerevisiae

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Tr ns*erul de m teri l genetic l b cterii

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Speci*icit te etiologic - Postul tele lui 6oc2

Mec nismele de producere le in*ectiilor

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

"actorii de #atogenitate 2inva"ivi si to:igeni3

A- / ctorii de p togenit te in! 1i!i ?factorii de virulenta@

p trundere in tesuturi si de aici in umori 2in ca"ul bacteriilor inva"ive3.

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar Coloni1 re de#inde de o serie de * ctori5

Ader re re#re4entate de5

/ ctorii c re inter*er cu r spunsul imun

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

B- / ctorii to4igeni ?toxine bacteriene@

Dintre caracteristicile endotoxinelor( #utem mentiona5

Din #unct de vedere structural( endoto:ina are mai multe componente5

Du#a tesuturile tint 1+

<ig' ,34 ?!ectul to:inei botulinice Enteroto4inele 1,

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

?nteroto:ina eliberata de tul#inile de )!igella dysenteriae, are urmatoarele mecanisme de actiune5

?nteroto:ina eliberata de tul#inile de E. coli enterotoxigen( care5

are mecanism de actiune asemanator cu cel al enteroto:inei holerice(

Curs de Microbiologie pentru Medicin Dentar

Alte to4ine cu ctiune p togen sunt5 To4in epidermolitic De4*oli ti!

Comple4ul e4oto4inic eliberat de B cillus edematogen si potential letal.

Princip lele loc li1 ri le inectiilor produse de st ilococi sunt5