MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI I SPORTULUI UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

RAPORT TEHNIC RELEE DE PROTECTIE

STUDENT: DRAGOMIR ROBERT-CONSTANTIN GRUPA: 112B

2011

Contents
Contents................................................................................................................. 2 INTRODUCERE........................................................................................................ 3 CARACTERISTICI..................................................................................................... 5 Rapiditatea.......................................................................................................... 5 Selectivitatea...................................................................................................... 5 Siguranta ............................................................................................................................ Sensi!ilitatea ............................................................................................................................ Independenta"de"sc#e$a"de"cone%iuni ............................................................................................................................ & E'icienta"econo$ica ............................................................................................................................ & (ROTECTIA"DE"CURENT ............................................................................................................................... & (ROTECTIA"DE"TENSIUNE ............................................................................................................................... ) (ROTECTIA"DI*ERENTIA+A ............................................................................................................................... ) (ROTECTIA"DE"DISTANTA ............................................................................................................................. 1, RE+EE"DE"(ROTECTIE ............................................................................................................................. 1, RE+EE+E"TER-ICE ............................................................................................................................. 1, CA+CU+U+"(ROTECTII+OR"INSTA+ATII+OR"E+ECTRICE ............................................................................................................................. 12 (ROTECTII"NU-ERICE" ............................................................................................................................. 12 SISTE-E"DE"(ROTECTIE"NU-ERICE ............................................................................................................................. 13 2

CONSTRUCTIA"SI"*UNCTIONAREA"RE+EE+OR"STATICE.........................................1. E%e$ple"de"relee"statice................................................................................... 15 CONC+U/II............................................................................................................ 1& 0I0+IO1RA*IE....................................................................................................... 12

INTRODUCERE
Dezvoltarea continu a sistemelor energetice nsoit de necesitatea creterii siguranei n exploatare i a calitii energiei electrice furnizate , precum i de asigurarea integritii echipamentelor componente ale sistemelor electrice, impun sistemelor de protecie condiii din ce n ce mai severe. n acelai timp, dezvoltarea micro i optoelectronicii n sensul creterii capacitii de memorare i prelucrare , a vitezei de lucru i de transmitere a datelor a condus la evoluii spectaculoase n domeniul proteciei sistemelor electrice. ceste afirmaii sunt susinute de numrul important de lucrri tiinifice pu!licate n revistele de specialitate sau n volumele unor manifestri tiinifice de prestigiu. " analiz succint a principalelor domenii de interes, care focalizeaz eforturile specialitilor, permite identificarea urmtoarelor direcii de cercetare# a. $la!orarea unor noi metode analitice de mare acuratee pentru principalele echipamente prote%ate &linii, generatoare i transformatoare' care s permit simularea numeric a acestora n condiii c(t mai apropiate de cele reale i care s fac posi!il testarea noilor tipuri de protecii realizate. !. $la!orarea unor algoritmi pentru corectarea caracteristicilor transformatoarelor de curent i de tensiune, inclusiv pentru filtrarea componentelor fundamentale sau a unor armonici semnificative.
3

c. Dezvoltarea accentuat a sistemelor de protecie cu microprocesoare, o atenie deose!it fiind acordat proteciilor multifuncionale, proteciilor de distan i difereniale, precum i ela!orarea unor algoritmi evoluai de prelucrare a semnalelor numerice. d. Dintre performanele proteciilor, avute n vedere n sensul m!untirii acestora, se remarc rapiditatea, precizia realizrii caracteristicilor de acionare n funcie de tipul defectului, condiiile producerii acestuia i configuraia sistemului precum i sigurana n funcionare. e. Dezvoltarea sistemelor de comunicaii n vederea conectrii proteciilor n sisteme de protecii, inclusiv prin utilizarea fi!rei optice i a canalelor radio.)*+,

CARACTERISTICI
-nstalaia de protecie prin relee asa cum zice si .intilie Desanu in referinta */, este format din totalitatea aparatelor i dispozitivelor destinate s asigure deconectarea automat a instalaiei n cazul apariiei regimului anormal de funcionare sau de avarie &defect', periculos pentru instalaia electric# n cazul regimurilor anormale care nu prezint pericol imediat, protecia semnalizeaz numai apariia regimului anormal. Deconectarea instalaie electrice se efectueaz de ctre ntreruptoare, care primesc comanda de declansare de la instalaia de protecie. 0e realizeaz separarea prii cu defect de restul instalaiei &sistemului' electrice, urmrindu1se prin aceasta# 1limitarea dezvoltrii defectului, ce se poate transforma ntr1o avarie la nivelul sistemului# 1pre(nt(mpinarea distrugerii instalaiei n care a aprut defectul# 1resta!ilirea regimului normal de funcionare, asigur(nd continuitatea n alimentarea cu energie electric a consumatorilor. .entru a indeplini in !une conditii o!iectivele impuse, instalaiile de protecie tre!uie s satisfac anumite performane &caliti'.

Rapiditatea
.rotecia tre!uie s acioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curenilor de scurtcircuit, scderea tensiunii, pierderea sta!ilitii sistemului electric. 2impul de lichidare &eliminare' a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie & 34,4564.4+ s', timpul de temporizare reglat i timpul de declanare a ntreruptorului & 34,4+...4,47 s'. .entru proteciile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi 34,4764,84 s. ceste valori sunt suficiente pentru instalaiile electroenergetice. Deci rapiditatea se o!tine prin utilizarea unor echipamente de calitate &performante'.

Selectivitatea
9eprezint proprietatea unei protecii de a deconecta numai elementul &echipamentul, tronsonul' pe care a aprut defectul, restul instalaiei &sistemului' rm(n(nd su! tensiune..rotecia tre!uie s comande declanarea celor mai apropiate ntreruptoare de la locul defectului. 0electivitatea se poate realiza pe !aza de timp &prin temporizri', pe !aza de curent sau prin direcionare. n funie de particularitile instalaiei i de importana consumatorului se va adopta prioritatea ntre rapiditate i selectivitate.
5

De exemplu, n reeaua de %oas tensiune, ncep(nd de la ta!loul general din postul de transformare i p(n la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protecie &ntreruptoare automate cu declanatoare, sigurane fuzi!ile, relee termice' alese n funcie de cerinele impuse de poriunea respectiv a reelei. Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de alimentare &transformator' pan la locul defectului, el poate influena i alte aparate dec(t cele care tre!uie s elimine defectul produs. De aceea este necesar corelarea caracteristicilor de protecie pentru asigurarea selectivitii proteciei, adic s functioneze numai aparatul de protecie de pe tronsonul cu defect, restul instalaiei rm(n(nd su! tensiune. 0electivitatea se poate asigura prin timpul de acionare &n trepte cresctoare spre surs' sau prin valorile curentului de pornire a protectiei &ardere fuzi!il'. 0electivitatea ntre elementele de protecie n reelele electrice de %oas tensiune se va face analiz(nd comportarea acestora la suprasarcini i la scurtcircuit. 0electivitatea ntre elementele de protecie se va face compar(nd caracteristicile timp1 curent, astfel nc(t timpul de prearc al siguranei din amonte s fie mai mare decat timpul total al siguranei din aval sau timpul de declansare al intretruptorului. 0electivitatea la scurtcircuit se determin compar(nd valorile de prearc al siguranei din amonte s fie mai mare dec(t al siguranei din aval sau al aparatului prote%at. .entru aparatele de protecie se poate calcula pentru curentul limit termic i timpul impus. 0electivitatea sigurantelor fuzi!ile poate fi analizata si din punct de vedere al sta!ilitatii dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu, in ansam!lul siguranta1contactor1relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protecia la suprasarcina. :urentul limitat &taiat' de siguranta tre!uie sa fie suportat de contactor. ;unctionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie. <or rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului. 0electivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.

Siguranta
ceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia prote%ata. 0iguranta presupune o protectie !ine proiectata &alegerea tipului schemei regla%ului si calculul acestuia' si echipamente cu fia!ilitate ridicata. cestea se pot o!tine printr1un grad crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate.

Sensibilitatea
-nstalatiile de protectie tre!uie sa lucreze &actioneze' la a!ateri cat mai mici de la valoarea normala a marimii fizice controlate. 0ensi!ilitatea protectiei se apreciaza prin coeficientul de sensi!ilitate, care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia in care se sta!ilete valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii

protectiei pentru un scurtcircuit metalic= valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de forta &primar' al instalatiei prote%ate. :oeficientul de sensi!ilitate poate lua valori intre 8,5...5,>, in functie de tipul protectiei si importanta instalatiei prote%ate. tunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensi!ilitate se vor utiliza protectii complexe &de distanta, cu filtre' .entru a asigura sensi!ilitatea, releele de protectie tre!uie sa consume &a!soar!a' o putere redusa pentru actionare.

Independenta de schema de conexiuni

.rotectia unei instalatii tre!uie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv &de numarul surselor in functiune si pozitia cuplelor'. :orectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand selectivitatea in regim maxim si sensi!ilitatea in regim minim.

Eficienta economica
:u toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul instalatiilor prote%ate, cheltuielile de investitii si de exploatare vor fi comparate cu daunele produse in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca economii la acest capitol. .e langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in vedere# ga!aritul, elasticitatea in modificarea caracteristicilor de actionare, tipizarea &modularea' su!ansam!lelor, invaria!iliatea parametrilor reglati si a caracteristicilor indiferent de conditiile de functionare &vi!ratii, temperatura varia!ila, variatia regimului de functionare al instalatiei prote%ate'. .roiectarea instalatiilor de protectie tre!uie sa ai!a ca o!iectiv pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor defecte in sistem.

PROTECTIA DE CURENT
0e foloseste in general ca protectie maximala de curent. ctioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul prote%at ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. 0e realizeaza cu relee de curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul prote%at depaseste o anumita valoare de prag sta!ilita, numita curent de pornire &de actionare' al protectiei. .entru ca protectia sa actioneze corect tre!uie sa se in cont de anumii parametri# 1curentul nominal al instalatiei= 1curentul de sarcina maxima admis= 1curentul de revenire al echipamentului de protectie. ceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul prote%at, la care curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in monta% indirect, montate in

&

secundarul transformatoarelor de curent. 0chemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate in figurile a,!,c

?a monta%ul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de actionare al releului.

:urentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin calcul sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensi!iltate. cest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece cresterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei prote%ate, dar si scurtcircuitelor externe. .entru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente suplimentare &de o!icei relee de timp'. 0e pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la intreruperea circuitelor de curent. *5,

PROTECTIA DE TENSIUNE
.rotectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. 9eleele minimale de tensiune actioneaza cand valoarea eficace a tensiunii @ din circuitul prote%at scade su! valoarea tensiunii de pornire a protectiei . -n practica se utilireaza in general in monta%ul indirect, releul fiind conectat in secundarul transformatorului de tensiune. .entru alegerea releului se calculeaza tensiunea de pornire a releului. 9eleul se alege astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata. -n instalatiile de %oasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de !o!inele contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate. .rotectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii fiind resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul. .rotectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii circuitului, @, peste tensiunea de pornire a protectiei. -n general coeficientul de revenire , este definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire a releului si valoarea marimii de actionare.

PROTECTIA DIFERENTIALA
.rotectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la capetele zonei prote%ate. :urentii de la capetele zonei prote%ate se considera egali si in faza, deci# is83is5= is81 is534 ?a aparitia unui defect in afara zonei prote%ate &scurtcircuit in punctul A,' valoarea curentilor va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero. Daca apare un defect in interiorul zonei prote%ate &scurtcircuit in punctul A,', faza curentilor se modifica, deci# .rin releu va circula diferenta fazoriala a celor doi curenti si deci protectia va da comanda de declansare la depasirea valorii reglate. .rincipiul de functionare permite asigurarea unei !une selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu &mai mica decat la protectia maximala de curent' conduce la marirea sensi!ilitatii protectiei. Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale transversale.

PROTECTIA DE DISTANTA
.rotectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea impedantei circuitului prote%at. 9eleele de impedanta functioneaza pe principiul !alantei, masurand impedanta B ca raportul @C- de la sursa la consumatori. -n caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul creste, deci B scade. ?a aceste protectii regla%ele de timp se sta!ilesc in functie de impedanta pana la locul defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. 0e elimina astfel dezavanta%ul protectiilor maximale de curent temporizate. $le asigura o !una selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. 0unt protectii complexe, care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.

RELEE DE PROTECTIE
.arametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se dau in cataloagele &prospectele' firmelor constructoare. .rincipalii parametri sunt# curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare &pornire', valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul si pozitia normala &inchis, deschis' a contactelor, sta!ilitatea termica si dinamica. :lasificarea releelor se face dupa mai multe criterii# 8' dupa modul de conectare# primare, secundare &monta% indirect'= 5' dupa modul de actionare# cu actionarea directa sau indirecta &prin intermediul altor relee sau dispozitive'= /' dupa principiul de constructie si functionare# electromagnetice de inductie, magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu microprocesoare= +' dupa caracteristica de timp# dependenta sau independenta= >' dupa forma caracteristicii de lucru# cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc

RELEELE TERMICE
9eleele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice impotriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. 0e folosesc relee termice tip 20 cu lamele !imetalice in monta% direct pana la si relee tip 20 D, in monta% indirect cu transformatoare de curent trifazate. ;unctionarea corecta a protectiei este influentata de diferentele care exista intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice prote%ate si ale releului de protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.
1,

.rotectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deose!ita se realizeaza numai cu a%utorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. :ircuitul de protectie poate fi prevazut si cu compensare in functie de temperatura mediului am!iant. ;unctionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului am!iant. 2impii de declansare sunt influentati si de starea rece &repaos' sau calda &functionare' in care se afla motorul prote%at. <erificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel# se regleaza la releu curentul rezultat din calcul si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a functionat 8> minute se scoate siguranta fuzi!ila de pe una din faze. 9eleul tre!uie sa declanseze in cel mult 5 minute. Daca nu declanseaza, se va roti !utonul de regla% spre limita inferioara pana cand releul declanseaza. 0e monteaza siguranta fuzi!ila, iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire.)*5,

11

CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE

.roiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea &intocmirea' schemei de principiu pe !aza schemelor tip prezentate anterior, calculul regla%elor, alegerea releelor si verificarea calitatilor instalatiei de protectie. 0chema instalatiei de protectie depinde de echipamentele prote%ate &generatoare, transformatoare, motoare, linii, !o!ine, condensatoare' si de importanta &complexitatea' instalatiei &sistemului' prote%ate. 0e va prezenta modul de calcul al regla%elor pentru principalele tipuri de echipament si instalatii racordate la !ara de medie tensiune de la consumatori.

PROTECTII NUMERICE
-nstalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. 01au utilizat initial relee electromecanice &termice, electromagnetice', care se folosesc si in prezent. :resterea complexitatii instalatiilor si dezvoltarea tehnologica au facut posi!ila construirea releelor statice cu componente discrete, folosind elemente semiconductoare si traductoare, iar apoi cu circuite integrate. cestea au permis im!unatatirea performantelor instalatiilor de protectie. -n deceniul E o data cu descoperirea microcomputerului s1au dezvoltat protectiile numerice, care permit realizarea unor sisteme de protectie performante. $le au fost utilizate mai intai ca protectii de rezerva. -n prezent se fa!rica diverse tipuri de protectii numerice specializate &protectii de distanta' sau complexe multifunctionale, care echipeaza linii, transformatoare, motoare, generatoare.)*8,

12

SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE

sa cum spune Dumitru D.0andu in referinta *8,, la conceperea si realizarea sistemelor de protectie numerice s1a avut in vedere rezolvarea urmatoarelor cerinte# integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instalatii, cat si ca sisteme de protectie in sisteme computerizate= realizarea unor interfete care sa permita implementarea lor in orice tip de instalatie= achizitia si transmiterea datelor si semnalelor de la si catre instalatiile prote%ate sa se faca prin sisteme aliniate la standardele internationale, fiind compati!ile cu alte sisteme= asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice de protectie. -n prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale si sistemele de actionare asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de declansare. .e parcurs vor fi concepute alte sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare liniare, care vor permite reducerea ga!aritului si a erorilor de masura. ;ata de sistemele clasice de protectie au avanta%ul realizarii unui numar important de functii# achizitie, memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare. 0emnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protectie sunt convertite in semnale tip !inar. Fumarul lor se reduce prin prelucrarile partiale locale efectuate de elementele componente ale sistemului numeric de protectie. -nformatia !inara este prelucrata cu a%utorul unor programe care au la !aza algoritmi si parametri &conditii' de reglare a protectiilor. .entru asigurarea functionarii corecte a protectiilor se folosesc diverse criterii# sensul de circulatie a puterii reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul impedantei prin derivare sau integrare numerica. 0e pot utiliza elementele 9 si G pentru calculul impedantei si argumentului , iar pentru cresterea preciziei, metoda reflectarii impulsurilor. .relucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce permit determinarea unor marimi sintetice ca# 1valorile efective, medii sau de varf ale @ si -= 1 puteri active, reactive, aparente, defaza%e, sau a unor marimi complexe rezultate din analiza spectrala &de exemplu analiza ;ourier', din descompunerea in sisteme de componente de succesiuni directe, inverse medie tensiune si motoare. $le sunt produse de firmele HH, 0iemens, $nglish $lectric, Ierlin Jerin, iar in ultimii ani chiar de firme din tara. $xperienta si rezultatele o!tinute in exploatare vor permite in viitor extinderea acestor sisteme de protectie. .e !aza acestor principii au fost realizate !aze de date care contin !i!lioteci de functii de protectie si !i!lioteci de programe. .artea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara si modulata, functiile de protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile si importanta echipamentului prote%at, cu schema electrica a statiei la care este racordat, cu topologia retelei si cu cerintele tehnologice ale procesului. 0e va avea in vedere existenta sau nu a altor instalatii de protectie analogica si numerica.
13

.entru cresterea sigurantei in functionare &fia!ilitatii', sistemele numerice de protectie sunt prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardKare paralele. $le se completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt ramane in functiune. -n plus aceste sisteme sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii elementelor protectiei, cu diagnostic si alertare a personalului de exploatare, prin sistemele de supraveghere centralizata. 0unt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite cunostinte de programare. :u a%utorul calculatorului personal se pot regla valorile de pornire, parametrii caracteristici si temporizarile protectiilor. 0e pot de asemenea asocia diferite tipuri de protectie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declansare a intreruptoarelor in sistem matriceal, coordonarea semnalelor !inare interne si externe pentru asigurarea diferitelor functii de !locare a functionarii protectiilor sau a efectuarii unor manevre. @tilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protectie a permis im!unatatirea calitatii si unele facilitati ale noilor sisteme# fia!ilitate ridicata, depanare usoara, autotestare= flexi!ilitatea executarii regla%elor prin algoritmi numerici de urmarire a evenimentelor in timp= posi!ilitati de arhivare a regla%elor si testelor de verificare= sistem de operare accesi!il prin tastaturi locale sau cu .:= executie compacta, cu elemente de separare galvanica, protectie impotriva campurilor electromagnetice, posi!ilitati de interconectare cu sisteme de supraveghere comanda si control centralizat= cost de achizitie rezona!il prin facilitatile pe care le creeaza in cazul unei exploatari corespunzatoare. -ntroducerea si dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic va permite im!unatatirea functionarii sistemelor de protectie in conditiile cresterii complexitatii evenimentelor. @tilizarea noilor sisteme de protectie necesita insusirea unor cunostinte noi in domeniul sistemelor de achizitie si prelucrare a datelor si acceptarea de catre oameni a unor noi tehnologii.

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA RELEELOR STATICE

vanta%ele introducerii releelor statice &electronice' in schemele de protecie dupa cum zice si Dumitru D.0andu in referinta *8, sunt # Din punct de vedere al rapiditii de acionare, releele electronice statice &fr contacte' sunt superioare celor electromecanice, datorit eliminrii ineriei elementelor n micare. n plus, timpul propriu de acionare a releelor electronice este foarte redus &aproape nul', iar revenirea se produce mai rapid. .roteciile realizate cu relee electronice permit o!inerea unor caracteristici de acionare complicate, necesare in cazul proteciilor complexe &de exemplu, protecia de distanta', ceea ce conduce la o !un selectivitate i sensi!ilitate a proteciei prin relee. n comparaie cu releele electromecanice, functioanrea releelor electronice este mai puin influenat de ocuri mecanice, vi!raii, sau de prezena prafului in atmosfera. Durata mare de viata, independenta de conditile exploatrii, consumul redus de putere si numrul mare de acionari sigure &practic nelimitat' confer, de asemenea, nsemnate avanta%e releelor electronice de protecii.

1.

" data cu apariia semiconductoarelor si a circuitelor integrate &de data mai recenta', proteciile cu relee electronice fara contacte au capatat o utilizare din ce in ce mai larga. 0a extins, tot o data , utilizarea releelor cu contacte in gaz &relee reed) sau relee fara armatura)'. 0chemele de protecie cu relee statice au permis aplicarea unora dintre principiile moderne ale automatici in tehnica proteciei prin relee &ca de exemplu, principiul adaptrii si cel al optimalitii'.

Exemple de relee statice

-n figura urmtoare este reprezentata schema unui re eu s!a!ic e ec!ri"nic, rea i#a! cu !ran#is!"re$ Doua tranzistore identice 28 si 25 sunt conectate in monta% simetric.
"

-ntruc(t rezistenele 98395 si 9L839L5 au valori relativ mari &de ordinul zecilor de Miloohmi', iar rezistenele 9c839c5 sunt rezistene de sarcin &de circa 865MN', rezult c valorile curenilor de circulaie -8 si -5, ca i ale curenilor din !aza -H, sunt negli%a!ile n raport cu curenii de emitor -$ sau de colector -:. 0 presupunem c numai tranzistorul 28 se afl n regim de conducie, adic rezistenta de sarcin &de colector 9 ct' este stra!atut de un curent mare - ct &plus - 5 negli%a!il', in timp ce prin rezistena de sarcin 9c5 curentul este practic zero &- 8 este negli%a!il'. ;a de o stare initiala) n care 2 8 este !locat, potenialul colectorului : 8 crete &devine mai pozitiv)'. cest lucru are ca efect scderea curentului - 5, adic o pozitivare) a !azei H5,
15

paralel cu o negativare) a punctului $5, datorit curentului -$8, ceea ce face ca tensiunea !aza1 emitor a lui 25 sa devin pozitiv, adic 25 s fie !locat. .e de alt parte, starea de !locare a tranzistorului 25, deci negativarea colectorului :5, creeaz o tensiune negativ !aza1emitor a tranzistorului $8 i asigur astfel regimul de conducie al acestuia. Dac se aplica !rusc o tensiune pozitiv de intrare @ 8 pe %onctiunea !aza1emitor a lui 28, suficient pentru ca, pentru moment, @$H8 O 4, tranzistorul 28 se !locheaze, colectorul :8 se negativeaz, -5 creste, deci H5 se negativeaz, ceea ce are ca efect @H$5 P 4, adic 25 incepe sa conduc. 0istemul !asculeaz) , adic acelasi proces descris la nceput are loc invers &25 conduce, iar 28 este !locat' i curentul prin 9c5 creste !rusc de la zero &deoarece -H8 Q -8 sunt negli%a!ile' la o valoare relativ mare -c5 &curentul de colector a lui 2', ceea ce reprezint o functionare de tip releu. :ondiia de funcionare a releului static prezentat este# plus @8 1 @H$8, unde @H$8 reprezint tensiunea !aza1emitor a tranzistorului 28 in regim de conductie. 9eleul prezentat se mai numeste si bistabil &deoarece, in stare deschis, este sta!il in am!ele pozitii' sau trigger.

CONCLU%II
In"conclu3ie4"te#nica"actuala"ne"o'era"o"ga$a"larga"de"tipuri"de"relee"care" le"pute$"utili3a"pentru"prote5area"instalatiilor"electrice."*iecare"dintre"acestea" 'iind"speciali3ate"pe"un"anu$it"do$eniu"de"protectie"cu$"ar"'i"releele"de"tensiune" pentru"protectia"la"supratensiuni"iar"releele"de"curent"la"curenti"$ai"$ari"decat" cei"doriti"in"instalatia"de"protectie. (rote5area"instalatiilor"electrice"este"'oarte"i$portanta"deoarece"pot" reduce"se$ni'icativ"pagu!ele"cau3ate"de"o"de'ectiune4"acestea"li$itandu6se"in" cel"$ai"rau"ca3"la"costul"instalatiei"de"protectie"daca"aceasta"a"'ost"!ine" proiectata. Daca"ave$"o"instalatie"electrica"neprote5ata4"'oarte"scu$pa"pierderile" $ateriale"pot"'i"i$ense"in"ca3"de"de'ectiune"iar"de"aceea"rentea3a"si"sunt"'oarte" i$portante"c#iar"si"pentru"siguranta"$uncitorilor4"prote5area"acestora.

1&

BIBLIOGRAFIE
*8, Dumitru D.0andu, Dispozitive i circuite electronice), $ditura Did.i .ed.,Hucureti, 8RR> *5, Dan Iihoc, .rotectia prin relee si automatizari in energetica) $ditura Didactica si .edagogica, 8RER */, .intilie Desanu 9elee $lectronice) -0HF >1E7ER514+/14 *+,0andu 9azvan, .roiect Doctorat 9elee de protectie)

12