Cealalt Ancu de Mihail Sadoveanu

Volumul Hanu Ancuei a aprut la 1928, fiind con iderat de !" Manole cu capodopera de la r cruce #Sadoveanu sau Utopia crii$" %ove tirea e te definit drept specie a genului epic limitat la o singur ntmplare, relatat de cele mai multe ori la peroana I de ctre un erou devenit narator, ceea ce imprim o anumit ori&inalitate de inter'an(are a in tanelor comunicrii narative, put)ndu* e +ncadra +n &enul short-story. %ove tirea e te un act de pur i tori ire, reactuali,)nd, ca +ntr*un tipar mitic, aciunea +ntemeierii unei lumii prin cuv)nt" -in per pectiv tructural a i tm la implificarea epicului, accentul fiind deviat de pe fa.ul #die&e,$ pe di cur ul narativ, pe ceremonial 'i atmo fer, pe plcerea de a pove ti 'i trlucire ver.al, du.late de atitudinea refle/iv, contemplativ a pove titorului de factur apollinic" Spre deo e.ire de nuvel, care e focali,at pe per ona(ul*prota&oni t, pove tirea e te centrat pe aciune" 0nt)mplarea evocat are un desen epic simplu, dar captivea, prin caracterul e/emplar, 'i e te pla at +ntr*un timp i spaiu limitate" -e fiecare dat c)nd e ro te'te o pove tire, ma&ia unei lumi de demult re+nvie +ntr*o naraiune puternic subiectivizat, relatat frecvent de ctre un personaj-narator, #avem deci naraiune homodiegetic$" !ararea e reali,ea, +n relaie cu un auditoriu a crui atenie tre.uie t)rnit 'i meninut de narator1 de aceea pove tirea pre upune un ceremonial al zicerii, care include formule de captare au de verificare a ateniei auditoriului, devenit nu numai in tan important a comunicare, dar 'i principala cau, a pre,enei per ona(ului trialogic # pecific de cele mai multe ori &enului dramatic, dar nu numai$" -ou con ecine importante ale ace tei trate&ii unt oralitatea stilului ce deriv fire c din relaia e/plicit narator*a culttor * 'i apelul la formula povestirii n ram" 2" 2odorov +ncadrea,, de aceeea pove tirea +n reeaua tematic a 23*ului au a di cur ului, a naraiei cu adre ant o.li&atoriu" 0n timp ce 4oland 5arthe define'te pove tirea ca un chim. +ntre narator 'i naratar, chim. +ntemeiat pe dorina unuia de a pove ti 'i a altuia de a recepta e/periena uman" Secvenele prin care e concreti,ea, rama au funcii multiple" %rin secvene descriptive e chiea, un cadru propice evocrii 'i e creea, atmo fera favora.il intrrii +n timpul povestit, +n vreme ce secvenele dialogate au rolul de a in titui comunicarea +ntre narator 'i a culttori, de a t)rni curio,itatea ace tora 'i de a pre&ti, printr*un adevrat ritual, actul i tori irii" Hanul Ancuei +ncepe cu un memora.il e/erciiu te/tual de proiecie n mit a unei lumi reale, de chi +n ctre ori,onturi atemporale" Aciunea de la han e petrece +ntr*o toamn aurie, epitet ce trimite direct ctre o v)r t de aur, i,vodit dintr*o +ndeprtat memorie ance tral" 6 te acel e&ment temporal nedeterminat, ituat in illo tempore, +ntr*o +ndeprtat vreme, timpul fa.ulo al faptelor neo.i'nuite din pove'ti, marcat de evenimente meteorolo&ice care*l ituea, 'i mai puternic +ntr*un ori,ont mitic"Timpul real al +nt)mplrilor 'i al pove'tilor e te nedeterminat" Mai important e te timpul mitic, accentuat de emne ciudate, de faptul c au c,ut de S)ntilie ploi npra,nice 'i de apariia unui .alaur ne&ru +n nouri dea upra puhoaielor Moldovei" Spaiul e te fi/at la r cruce de drumuri 'i de tine #hanul$, e te un topos al pove tirii, e te martor 'i im.ol al continuitii, e te cronotop" Spaiul narativ e te, de a emenea, inve tit cu valene im.olice, e te un loc de petrecere 'i de popa " -in ace t metate t cu caracter de &eneralitate e de chid planurile narative" Acum, hanul-cetate, motiv fundamental al operi adoveniene, devine un suprapersonaj" Hanul nu era han * era cetate, cu ni'te ,iduri &roa e de ici p)n colo care limitea, lumea realului de lumea ima&inarului" !tmos"era de la han era de total voio'ie, de .un*voie +ntre oameni, cu ,ile line de toamn, cu c)ntec de lutari" Ace t cadru e te creat de un narator abstract, cu o pre,en e/trem de di cret +n di cur , o voce auctorial, ce +'i a um "uncia de regie 'i "uncia de interpretare #de crie hanul, chiea, portrete, comentea, afirmaiile per ona(elor*narator, intervine +n dialo&$" Acea t voce di tri.uie rolurile povestitorilor care +'i ro teau pove tea vieii 'i e 1

retr&eau apoi +n paiul nede lu'it din care e ivi er7 8oni comi ul, narator-personaj, pove te'te o ha,lie +nt)mplare cu iapa lui Vod1 clu&rul 9herman, narator-martor, necreditabil, pune o pove te cu un ve tit t)lhar Haralam.ie1 mo' :eonte, narator-martor, necreditabil, +nvluind +n mi ter multe detalii ale naraiunii, vor.e'te de pre un .alaur &roa,nic1 cpitanul 8 ac, naratorpersonaj, evoc o pove te nefericit de dra&o te din tineree e"t"c", ituai +n dou planuri temporale, +n timpul "abulei 'i +n timpul discursului" 0n total unt zece naratori ai +nt)mplrilor evocate" :or li e adau& !ncua cea t)nr, han&ia care +mprea vin, m)ncri, r) ete 'i vor.e .une " :a adovenianul han al Ancuei, cele nou pove tiri e ro te c +n trei eri ma&ice, +n care e te re+nviat o lume e/emplar cu oameni 'i lucruri care a t,i nu e mai vd 8ntrarea +n timpul evocat e +mpline'te prin dialo&ul care incit curio,itatea a culttorilor 'i prin &e turi ritualice" ;a +n orice pove tire +n ram, ace t dialo& ta.ile'te o relaie de comunicare +ntre per ona(ul*narator 'i auditoriul u, av)nd funcia unui prolog care creea, un ori,ont de tul.urat a'teptare a minunatei +nt)mplri" ;ea de*a cincea pove tire, Cealalt Ancu, e te un fel de a/ a con truciei din Hanul Ancuei #precedat de patru 'i urmat de alte patru$" Secvena ram cu care e de chide, +l aduce +n prim*plan pe Ienache #oropcarul, per ona(ul*narator" -ominanta afectiv a di cur ului u, no tal&ia, precum 'i elementele de protret al lui 8enache unt reliefate prin comentariul supranaratorului7 0nc mai prea cuprin de fial dup i tori irea cpitanului !eculai 8 ac" 2otu'i, &la ul lui ne*a de'teptat la viaa acelui cea ":a nivelul di cur ului, ecvena narativ e reali,ea, prin modalitatea reprezentrii7 +ncepe prin a face o paralel +ntre vremea veche 'i lumea nou .eci nic, evoc detalii pitore'ti ale tinereii ale de ne&u tor" $ormulele de adresare unt ceremonioa e 'i creea, o atmo fer ma&ic7 'tii dumneavoa tr, cin tite cpitan !eculai 'i comi e 8oni""", completate cu o sinta paraverbal% die&e,a +ncepe dup ce, printr*o tehnic a am)nrii menit incite curio,itatea, el +'i umple luleaua cu &e turi ritualice" Acea t formul de adre are in taurea, pactul a"ectiv prin "uncia conativ &de apel' a limbajului( Tema literar a in eriei e te iubirea interzis" -e enul epic e te alctuit din epi oade pectaculoa e, paiul +nt)mplrilor e te determinat &eo&rafic < +n t)r& la 8e'i 'i la apa Moldovei < 'i are ca punct de referin hanul" -urata evenimentelor e te concentrat < trei ,ile *, timpul fiind nedeterminat" 6 te principalul motiv pentru care ! Manole cu con ider c paiul e te tran format +n timp 7 %ove titori 'i eroi ie din ad)ncul timpului ca dintr*un paiu mi terio " Su.iectul e te con truit pe principiul cronologic( %rota&oni tul pove tirii narate de 8enache ;oropcarul , e te Toderi #atan, un r,e' temerar din inuturile Va luiului care a cute,at pun la cale fu&a a cu duduca Varvara, ora .oierului 5o.eic" )artorul a i t la +ntemniarea r,e'ului ne.un 'i nemernic +n 2urnul 9olii" Modalitatea repre,entrii impune vi,iunea u.iectiv prin mpletirea "unciei "atice i emotive a lim.a(ului7 ;el prin era +ntru adevr nalt 'i voinic""" om frumo 'i +ndr,ne #8enache$, un ru '* un mi'el """ fr de minte #;o tea ;runtu$" 6lementele de portret conturea, un caracter e cepional al eroului privit cu admiraie de toi" Aciunea, de o cute,an demenial, reu'e'te numai datorit pri(inului pe care*1 & e'te la .unica han&iei de a t,i, muiere frumoa ca d)n a 'i numit tot Ancua" Se u&erea, c ea alia, vicleniei puteri tainice 1 privind luna poate au,i ce*'i vor.e c oamenii la mari deprtri" A'a aran(ea, fu&a +ndr&o tiilor" ;on tatm +ndat c actul ma&ic e te aici pivotul +ntre&ii aciuni, el hotr)nd ucce ul ace teia" Mai mult, Ancua devine o ,eitate prote&uitoare a faptelor dictate de focul dra&o tei, chiar atunci c)nd autorii lor calc +n picioare raiunea" 4pitorului domniei +i tri& +nfrico'at dar 'i plin de admiraie 7 2u e'ti ne.un, 2odiri ;tan, a'a cum pun 'i ali oameni=, +l +nva +n apoi ce fac, &rind ctre el > cum pune Sadoveanu > cu foc 'i cu patim=" ?i&ura Ancuei de alt dat capt un nim. ma&ic" ;)t e v)r'e'te planul pu la cale de ea, femeia rm)ne tcut, nemi'cat pe malul apei" A cult cu +ncordare 'i*i ticle'te luna*n ochi=" %)nda acea ta, c)nd han&ia pare cheme +n a(utor puteri u* prafire'ti, +i tre,e'te ,,fric= pove titorului" @crotitoare a immintelor amoroa e, fptur complice cu 2

a trul elenar, &raie cruia poate reali,a fapte miraculoa e, +nno.ilat de patina vechimii, tr.una Ancuei, intr pe ne imite +n familia lui 8'tar, Afrodita 'i ;A.ele" ;+nd potera care o +n oe'te pe duduca Varvara, trimi la Mn tirea Aa&apia de ctre fratele ei, a(un&e la han, Ancua 'i 8enache < devenit actant, prin di tri.uirea rolului +n aciune < +i pun lui ;o tea ;runtu c 2oderi a pornit pre 2imi'e'ti" Apoi han&ia +l ftuie'te treca apa Moldovei pe podul plutitor de la 2upilai" Arnutul e +ncrede +n cuvintele Ancuei 'i o +n oe'te pe duduca Varvara pe podul plutitor" ;ei doi di par +n noapte, tri&ai ,adarnic de arnuii rma'i pe mal" Ace t punct culminat e te urmat de un "inal deschis" 0n ,ori, ;o tea e te de coperit pe plut tr)n +n funii p)n la )n&e, alturi de mo'nea&ul podar" Mi terul rm)ne nede,le&at, naratorul*martor e,it)nd +ntre &)ndul c duduca Varvara a di prut prin puterea vr(ilor han&iei 'i ideea c 2odiri 'i*a alvat iu.ita 'i a +mplinit un act (u tiiar" Apa e te un neant u. tanial, o ima&ine a morii dup cum afirma 9" 5achelard" 0ntr*adevr, apa +n&hite trupul +n )n&erat al i&ncu'ei, tran form)ndu* e +n ap moart" 0n critica literar, crierile lui Sadoveanu unt con iderate Bo imen arhiv lin&vi tic #9" Cepenea& 'i 9h" 5ul&r$" Arhai mul de mult uitat e te pu +n prea(ma cuv)ntului nou" ;uloarea temporal e te dat nu at)t de arhai me, c)t de cuvinte utili,ate cu en urile lor +nvechite" Sunt foarte frecvente e/pre iile fra,eolo&ice7 Ba lo.o,i cuv)nt, Ba a e +ndeletnici cu oala, Ba ta +n cumpn etc" :a crearea culorii temporale mai concur elemente de morfo inta/ 'i topic u'or arhai,ate, criitorul apel)nd cu m ur la fapte de lim. vechi cum ar fi7 articularea ad(ectivului prenominal antepu #Bace t loc$ 'i a pronumelui relativ #Bcarele$, folo irea perfectului compu arhaic #B *a fo t ridicat$, ad(ectivul Bnou cu valoare de plural #B+nclri nou$ etc" ;a orice naraiune homodiegetic, Cealalt Ancu impune o perspectiv narativ intern urprin,tor de modern, ce trimite la un anumit tip de oralitate tocmai prin u.iectivitatea relatrii" A tfel, pove tirea nu rm+ne o impl modalitate de +nre&i trare a cenelor 'i a evenimentelor, ci e na'te dintr*o tensiune continu +ntre infromatorul dramati,at 'i un adre ant, adic cititorul*auditor"?luena narativ pecific pro,ei adoveniene, ma&ia pove tirii e na'te din ace t lim.a( viu, familiar 'i totodat ceremonial, ca 'i arta de a pove ti ce pre upune""" fundamentala identitate dintre a exista, a visa i a reprezenta prin pove tire #Dor&e :ui 5or&e $ ;onclu,ie7 tehnica pove tirii +n ram pune +n eviden o structur multinaratorial, cu o per pectiv multipl a upra faptelor petrecute" 2ehnica narativ a ace tei pove tiri e +n crie +n structura telescopic a planurilor narative care e identific +n +ntre&ul te/t din Hanu Ancuei" Hanul Ancuei e te o epopee, nu printr*o monumentalitate e/terioar, nu ca repre,entare a unor traturi #totalitate$, ci prin reali,area u.limului, atri.ut e enial al vi,iunii epopeice #8on Vlad, Povestirea. estinul unei structuri epice$"