CONSILIERE PENTRU CLASA PREGTITOARE

Note de curs

CURSUL I De ce Consiliere pentru clasa pregtitoare? CURSUL II Particulariti ale dezvoltrii copilului de vrst precolar. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului CURSUL III. Profilul psihologic al vrstei prescolare CURSUL IV. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului n vederea pregatirii lui pentru scoala CURSUL V Pregtirea copilului pentru coal o iectiv funda!ental al nv!ntului prepri!ar. Pre!isele psihologice ale intrarii copilului n clasa " CURSUL VI. #ptitudinea de scolaritate CURSUL VII $etode specifice opti!izrii % socului scolarizarii%.Definirea conceptelor& !etodologie' !etoda' procedeu' tehnica CURSUL VIII-IX $etode specifice clasei pregatitoare CURSUL X-XI $etode specifice clasaei " Cursul XII-XIII Ccercetare psihopedagogic.(si!ulare).*olul utilizrii !etodelor si tehnicilor de realizare a coninuturilor activitii din clasa pregatitoare n vederea adaptrii opti!e la viaa scolar

+. ,unda!entare teoretica -. .ipul cercetarii /. 0 iectivele cercetarii 1. "poteza cercetarii 2. 3aria ilele cercetarii 4. Coordonatele !a5ore ale !etodicii cercetarii& 6. $etodologia cercetarii 7. Descrierea etapelor cercetarii 8. Prezentarea interventiei a!eliorative +9. :trategia de verificare si evaluare a rezultatelor o tinute ++. Prezentarea si interpretarea rezultatelor +-. Concluziile cercetarii +/. "!plicatii si reco!andari educationale +1. $odalitati de dise!inare a rezultatelor +2. 0riginalitat ea cercetarii si punctele sale tari +4. ;i!ite ale cercetarii< puncte sla e +6. Deschideri spre alte te!e de cercetare CURSUL IX.Concluzii #N=>= ?"?;"0@*#,"= CURSUL I De ce Consiliere pentru cl s pre!"tito re#

Necesitatea accentuarii caracterului for!ativ al procesului instructiv<educativ din gradinita reiese din faptul ca& daca scoala este preocupata de for!area viitorilor adulti dezvoltati ar!onios pe plan

teoretic' intelectual' !oral' reusita depinde de nceputul realizat n gradinita' vrsta prescolara reprezentnd !aAi!a receptivitate care o liga preocupari pentru un proces for!ativ ti!puriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de !asura n care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a !odificarii eAperientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate n conditiile intensificarii si accelerarii ntregului proces de nvata!nt. Pregatirea !ultilaterala a copilului pentru !unca din scoala' dupa cu! s<a !ai afir!at' se realizeaza prin inter!ediul a doua for!e specifice& 5ocul si nvatarea' cea din ur!a la nivelul copiilor din clasa pregatitoare. Prin diversitatea de !etode si tehnici care pot fi aplicate n cadrul activitatilor de cunoasterea !ediului' a activitatilor de dezvoltarea li! a5ului' a activitatilor !ate!atice' a scrierii grafice' etc. si n activitatea didactica de di!ineata' contri uie la dezvoltarea intelectuala si n acelasi ti!p faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar' iar scopul final consta n viitoarea utilizare a rezultatelor o tinute. #ceasta nsea!na ca n cadrul fiecarei !etode si tehnici aplicate accentul tre uie pus pe nsusirea si aprofundarea de cunostinte. *eusita acestora depinde n !are parte si de folosirea unui ogat !aterial didactic' n cantitate suficienta pentru fiecare copil' for!nd astfel la copii derinderi de !unca intelectuala' satisfacerea curiozitatii de cunoastere nvatnd totodata sa analizeze' sa interpreteze' sa utilizeze' sa citeasca' sa denu!easca anu!ite o iecte cu eApresii literare. Prin natura lor' activitatile desfasurate dezvolta copiilor spiritul de o servatie si de investigatie' cultivnd i!aginatia' gndirea creatoare' orienteaza activitatea psihica' disciplineaza conduita si contri uie' n sfrsit' la for!area rapida si !ai eficienta a !ecanis!elor psihice' care nlesnesc si conditioneaza nvatarea' !unca' fiind necesare la intrarea copilului prescolar n scoala. Pentru o tinerea reusitei acestora' conditia de aza este aceea ca ele!entul de 5oc sa ra!na o do!inanta a intregii activitati din gradinita' chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce n ce !ai co!pleAe. Bn !otiv n plus pentru alegerea acestei te!e este faptul ca' pro le!a pregatirii copilului pentru scoala este !ereu n actualitate' iar activitatea de nvata!nt de tip scolar' scop final al gradinitei' cunoaste !ereu ! unatatiri n diferitele sale co!parti!ente (continut' for!e' !etode' !i5loace)' acestea raspunznd ct !ai ine cerintelor pri!ei etape de scolarizare. :tarea de pregatire psihologica' prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la !ediul scolar' institutional' este rezultatul pregatirii copiilor n gradinita.

Din do!eniul acesta sunt& li! a5ul' activitatile !ate!atice' deprinderile !otrice cu deose ire eAercitiul grafic pentru usurarea nvatarii scrierii n scoala. :<a avut n vedere 5ocul< eAercitiu' pentru valentele sale for!ative' deoarece este accesi il vrstei' da posi ilitatea copilului sa se realizeze n nsusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile do ndite. Prin activitatile diri5ate si prin cele de li era alegere' gradinita are posi ilitatea de a siste!atiza' organiza' co!pleta si corecta infor!atiile pe care le detin copiii la intrarea n institutiile de nvata!nt prescolar.

@radinita' receptiva la nnoirile aduse si care se i!pun' asigura sanse egale tuturor copiilor n procesul co!pleA al pregatirii lor pentru scoala. :pri5inirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin inter!ediul a doua for!e specifice& 5ocul si nvatarea ' 5ocul reprezentnd calea cea !ai i!portanta prin care copilul !ic pri!este infor!atiiC nvatarea' la nivelul copilului din grupa !are' deci atunci cnd structurile psihice per!it trecerea din planul actiunii n cel al vor irii' este considerata drept i!puls principal al dezvoltarii inteligentei' servind la for!area si siste!atizarea cunostintelor ele!entare pe care copiii le pot do ndi si asi!ila. @radinita' cu siste!ul sau educativ' ra!ne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si !orale pe care se cladeste personalitatea. Perioada prescolara i!pri!a cele !ai profunde' dura ile si fructuoase a!prente asupra individualitatii copilului' ' acu! rasar !laditele %eului% si se consolideaza trasaturile de personalitate. Dar depirea ocului colarizrii a i!pus trecerea la clasa pregtitoare' n condiiile colii' ca o treapt inter!ediar ntre grdini i nv!ntul pri!ar. CLASA PREGTITOARE $inisterul =ducaiei a ela orat !etodologia de ntoc!ire' co!pletare i valorificare a raportului de evaluare a dezvoltrii fizice' socio<e!oionale' cognitive' a li! a5ului i a co!unicrii' precu! i a dezvoltrii capacitilor i aptitudinilor de nvare' la finalul clasei pregtitoare. Procesul $e e% lu re ele%ilor $in cl s pre!"tito re se $es&"'o r" pe tot p rcursul nului 'col r 'i se &in li(e (" )n lun * i prin co*plet re R portului $e e% lu re $e c"tre c $rul $i$ ctic c re pre$" l cl s respecti%". *aportul este un docu!ent<tip n care se conse!neaz nivelul dezvoltrii fizice' socio<e!oionale' cognitive' a li! a5ului i a co!unicrii' precu! i al dezvoltrii capacitilor i atitudinilor de nvare. Scopul e% lu"rii+ i$enti&ic re co*peten,elor speci&ice $o-.n$ite $e ele%i =valuarea are ca scop identificarea co!petenelor specifice do ndite de elevii aflai la finalul clasei pregtitoare' prevzute n progra!ele colare n vigoare pentru clasa pregtitoare. *aportul de evaluare la finalul clasei pregtitoare este structurat pe ur!toarele seciuni& date de identificare ale elevuluiC do!enii de dezvoltare& dezvoltare fizicC dezvoltare socio<e!oionalC dezvoltare cognitivC dezvoltarea li! a5ului i a co!unicriiC dezvoltarea capacitilor i atitudinilor de nvareC principalele aspecte vizate' asociate fiecrui do!eniu de dezvoltare i desprinse din co!petenele specifice prevzute n progra!ele colare n vigoare pentru clasa pregtitoare' n dreptul crora cadrul didactic responsa il conse!neaz' n aza docu!entelor<suport' nivelul achiziiei& %realizat% sau %n curs de realizare%' dup cazC aprecieri i reco!andri. Co*plet re r portului $e e% lu re se re li(e (" l &in lul cl sei pre!"tito re/ )n lun * i nului 'col r )n curs/ )n ur* o-ser%"rii 'i e% lu"rii ele%ilor $es&"'ur te $e c"tre &iec re c $ru $i$ ctic pe tot parcursul anului colar' de ctre profesorul pentru nv!nt pri!ar D institutorul D nvtorul care pred la clasa respectiv' n ur!a consultrii i n cola orare' dup caz' cu profesorul psihopedagog' profesorul psiholog colar' profesorul logoped' consilierul colar' !edicul colar' ali profesori ai clasei' prinii D reprezentanii legali. C $rul $i$ ctic c re pre$" l cl s respecti%" co*plete (" r portul $e e% lu re ur*"rin$ *o$elul st -ilit $e CNEE 'i instruc,iunile $in G0i$ul $e co*plet re 'i $e % lori&ic re r portului $e e% lu re/ post te pe 1e-site-ul $e$ic t. D sc"lul % si!ur co*plet re r portului )n &or* t

electronic/ utili(.n$ pl t&or* in&or* tic" $e$ic t". Un e2e*pl r l r portului $e e% lu re % &i tip"rit/ se*n t $e c $rul $i$ ctic 'i pre$ t $irectorului unit",ii $e )n%","*.nt . Directorul asigur pstrarea rapoartelor de evaluare n arhiva unitii de nv!nt pe toat perioada de colarizare a elevului. *aportul poate fi consultat de conducerea unitii de nv!nt' de cadrele didactice care predau la clas' n vederea concertrii pedagogice' precu! i de reprezentani ai inspectoratului colar' n vederea !onitorizrii i analizei nivelului de atingere a co!petenelor n confor!itate cu progra!ele colare. Coninutul raportului de evaluare are caracter confidenial& rezultatele individuale o inute de elevi nu pot fi fcute pu lice.

CURSUL II PARTICULARIT3I ALE DE4VOLTRII COPILULUI DE V5RST PREsCOLAR De(%olt re &i(ic si psi0ic copilului

Dezvoltarea fizica constituie unul din ele!entele de aza ale dezvoltarii !ultilaterale a personalitatii copilului. ;a vrsta prescolara eAista o dezvoltare si !odificare a inteligentei' creativitatii si psiho!otricitatii deose it de alerta (!ai ales n perioadele de crestere) care reproduc cu!va achizitiile psiho!otorii de aza din ti!pul istoric si preistoric al constituirii o!ului ca specie. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca n conditiile eAistentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. Btilizarea !ersului' a !iscarilor corpului si !ai ales a !iscarilor !inii' !iscari si!ple si tot !ai fine are loc intens ntre trei si sapte ani' adica perioada prescolara. Entre / si 4<6 ani are loc o crestere saturala de la aproAi!ativ 8- de c! (la / ani) la aproAi!ativ ++4 c! si o crestere n plan ponderal de la aproAi!ativ +1 Fg la +8 Fg sau n 5urul acestei cifre. ,ireste' acest proces de crestere i!plica o lungire a oaselor' a !uschilor si o adaptare generala a siste!ului !uscular la noile di!ensiuni ale corpului. .re uie sa atrag atentia asupra faptului ca n ti!pul perioadei de penurie econo!ica indicii de crestere sunt alterati si' fireste' este alterat n parte si feno!enul %cresterii seculare% la care !<a! referit !ai sus. =Aista totusi o sustinere latenta a acestui din ur!a rit! prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati n conditii diferite de ali!entare si satisfacere a tre uintelor ce sti!uleaza cresterea. 0data cu cresterea n nalti!e are loc si o !odificare a proportiilor dintre cap' trunchi si !e! re (!ai ales cele inferioare). ;a / ani' capul este ceva !ai !ic dect a patra parte din lungi!ea totala a corpului' acesta fiind n general !ai ncarcat de tesut adipos. Dupa aceasta vrsta are loc o crestere !ai accentuata a trunchiului si !ai ales a !e! relor inferioare si superioare' fapt ce da o alta for!a ntregului corp. #re loc' desigur' si o crestere !ai lenta a capului si osificarea lia5elor dintre oasele acestuia. @reutatea creierului creste de la aproAi!ativ +++- gr la / ani' la +/22 gr la 2 ani. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la aieti. $ai i!portant este nsa faptul ca are loc

o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare' care constituie suportul functional al activitatii conduitei. :e dezvolta zonele !otorii si cele ver ale ale creierului. #spectele arhitectonice ale acestuia' !orfologia si potentialul sau de activis!' devin deose it de co!pleAe. :e dezvolta !ult scoarta frontala si parietala' precu! si celulele din straturile profunde ale c!pului 11 (aria ?roca) si c!pului 12' a! ele c!puri fiind legate functional de coordonarea !iscarilor articulare ver ale. #re loc si cresterea corpului celular al neuronului' ra!ificarea dendritica a acestora' precu! si !ielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din !aduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cere rale. En aceste conditii se dezvolta co!anda !iscarilor efectuate prin inter!ediul grupurilor !usculare. :e dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla n organele receptoare' neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au n general prelungiri foarte scurte' cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) En afara de dezvoltarea siste!ului nervos coordonator general (creierul)' are loc si dezvoltarea functionala a siste!ului endocrin' fapt ce este i!plicat n cresterea si !aturizarea generala a unui anu!it nivel al dezvoltarii' nivel specific acestei perioade. Cresterea si !aturizarea au ca aza influentele sti!ulatorii !ultiple din a! ianta (att din iotop ct si din sociotop) precu! si conditiile sanogene' cele ali!entare si cele de antrenare n activitati si n achizitionarea de conduite educate. $uschii sunt insuficient dezvoltati' ndeose i cei care pun n !iscare cutia toracica si coloana verte rala. $ai nti se dezvolta !uschii !e! relor' cei lungi !ai rapid dect cei scurti. Din aceasta cauza este nevoie de !ulte eAercitii' !ai ales pentru activitatile ce necesita precizie& scris' desenat' taiat. "ni!a' desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este !ai redusa' se reco!anda sa nu fie supusa la eforturi prea !ari. *espiratia este superficiala. De aceea pla!nii nu se ventileaza suficient si copilul se ! olnaveste usor. En !od concret' dupa / ani copilul urca si co oara scarile' se urca si co oara de pe scaune lasndu<si greutatea n picioare' pe care le ntinde spre podea' fapt ce presupune' pe lnga o crestere a coordonarii !iscarilor si utilizarea de strategii !otorii !ai sigure si !ai eficiente. 3iteza n !ers creste' echili rul este !ai sigur la /<1 ani' atunci cnd copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt nca nu!eroase. Dupa aceasta vrsta aceste situatii ncep sa se considere accidente' copilul plnge tot !ai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgrieturi' fapt ce indica o i!plicatie de responsa ilitati n actul caderii.

P*=G=N.#*=# @*#,"CH # ,#G=;0* D= D=G30;.#*=

En ur!a cresterii staturale copilul are n fata un relativ alt c!p vizual si auditiv' o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile !ediului' o alta calitate a relationarilor cu cei din 5ur' o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale !ediului. *efleAul de orientare devine !ai fin si !ai ncarcat eAperi!ental. 0rizontul de cunoastere creste pe !asura ce se interiorizeaza' fapt ce face ca un copil de 2 ani sa recunoasca nu!eroase a!anunte privind !o ilele din casa' pozitia lor si a usilor' continutul sertarelor. Cunoaste de ase!enea !odul de folosire a ro inetelor si chiar unele reguli legate de econo!isirea apei si precautiile legate de utilizarea lor' cunoaste dru!ul spre gradinita si alte a!anunte. Dupa 2 ani copilul ncepe sa si!ta gustul perfor!antelor. =ste atras de alustrade' catarari pe garduri' se anga5eaza n 5ocuri !ai dificile' cu! ar fi lovirea !ingii spre o anu!ita directie' intra n 5ocuri n care eAista strategii de !iscare si orientare. Progrese !ari au loc si n directia !iscarilor !inii. ;a / ani copilul poate aseza i!agini decupate sau chiar i!agini cu lacune. ;a 1<2 ani poate !odela din plastilina figuri' poate aran5a un scenariu din figurine !ici' poate face din hrtie !ici 5ucarii' poate desena sau colora desene si!ple. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica n pri!ii 4<6 ani de viata nu constituie procese unifor!e si o!ogene. #ceste procese' fara a fi sincrone' se desfasoara stadial. Pna la vrsta scolara se disting ur!atoarele / perioade ale copilariei& a. luniC . c. perioada anteprescolara (pri!a copilarie) de la un an pna la vrsta de / aniC perioada prescolara (a doua copilarie) de la / ani pna la 4<6 ani (cu cele / su faze& !ica' !i5locie si !are). perioada infantila (vrsta de sugar) de la nastere pna la vrsta de +-< +1

En acest sens' $. De esse afir!a& %Cresterea copilului' de la nastere la !aturitate' se realizeaza n etape succesive si coerente' care sea!ana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. =a nu reprezinta un si!plu progres nentrerupt' ea se accelereaza sau se ncetineste' cunoaste perioade agitate si perioade !ai cal!e. #parent' schi! arile sunt nentrerupte si continueC n realitate' nsa' fiinta care creste traverseaza un nu!ar anu!it de faze diferite' fiecare avnd o structura psihica particulara' ce se reflecta ntr<un anu!it co!porta!ent caracteristic%. CURSUL III. Pro&ilul psi0olo!ic l %.rstei prescol re @radinita este cea care depaseste orizontul restrns al fa!iliei' punnd n fata copiilor noi cerinte' !ult !ai deose ite de cele din fa!ilie. En viata copilului se produc noi schi! ari att din punct de vedere al dezvoltarii so!atice ct si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice u!ane nu are caracteristici att de nu!eroase' eAplozive' neprevazute ca perioada prescolara. #ceasta perioada' intra ca notificatie n cei %6 ani de acasa%' sintag!a prin care evoca rolul for!ativ deose it de !are al fa!iliei n dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt nca restrnse' n perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de eAperienta de orice traire' fapt care eAplica n !are !asura i!portanta deose ita ce se acorda acestei perioade' pe care acesti psihologi o considera ca ar !arca ntreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei su etape care au corespondenta de i!plicatii educative particularizate (!ica' !i5locie' !are). Iocul este activitatea prioritara' si ca o activitate do!inanta' constituie izvorul unei eAperiente co!ple!entare celei de adaptare' eAperiente ce au un rol for!ativ deose it de !are si !ultilateral. #ctivitatile de 5oc dezvolta att c!pul psihologic ct si anga5area inteligentei n diverse si nu!eroase situatii. #sista!' deci' la co!plicarea si adncirea proceselor de cunoastere' la schi! area atitudinii fata de !ediul ncon5urator si la perfectionarea for!elor de activitate ale copilului. Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice' a realitatii eAterne care nu depinde de el' dar de care tre uie sa tina cont daca vrea sa<si atinga scopurile. En perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfa!iliale si eAtrafa!iliale care ncep sa ai a noi ponderi cu o crestere !ai intensa. #ceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne' acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. ;argirea cadrului relational cu o iectele' constituie una dintre pre!isele dezvoltarii psihice a copilului n toate planurile. Cunoaste! astfel o dezvoltare a li! a5ului si gndirii. Copilul venind n gradinita si for!eaza anu!ite deprinderi de igiena' de ! racare' toate acestea ducnd la sporirea gradului de autono!ie a copilului. En perio $ prescol r *ic se trece de la !anipularea o iectelor si a 5ucariilor la i!plicarea acestora n accesorii de viata ct !ai co!pleAe. En cadrul 5ocurilor de !iscare cu reguli' cu! este 5ocul %De<a ascunsa%' apar si se nlocuiesc conduite se!nificative. #stfel' prescolarul !ic se ascunde adeseori' nct el sa nu<l vada pe cel ce<l cauta' punnd astfel n evidenta o capacitate redusa de a se pune n locul celui care l cauta. ;a aceasta vrsta o serva! dificultati de adaptare la !ediul din gradinita' deoarece copilul este dependent de !a!a' dar si datorita faptului ca el nu ntelege prea ine ceea ce i se spune' nu stie sa se

eApri!e clar' se 5oaca !ai !ult singur. =l este curios' !e!oreaza usor' dar nu<si propune deli erat acest lucru' gndirea su ordonata actiunii cu o iectele' afectivitate insta ila' traieste intens e!otiile' !anifesta interes pentru adulti' i place sa se pli! e cu acestia. Prescol rul *i6lociu se adapteaza !ai usor n gradinita. =l este !ult !ai preocupat de 5oc' de activitati' de realitatea eAterna' i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si !odalitati proprii de realizat. ;i! a5ul cunoaste o dezvoltare intensa' se i!plica i!aginatia creatoare a copilului. Iocul devine aproape o sedant. Curiozitatea prescolarului !i5lociu este eApri!ata prin ntre ari de genul& %de ce?' pentru ce?' cu!?%' iar pentru situatii noi' co!pleAul cu! ar fi& %de ce pluteste alonul pe strada?' de ce unele lucruri plutesc?' de ce vine u! ra dupa o!? %. Prescolarul !i5lociu traieste esecul si succesul' !anifesta ti!iditati si agresivitati' re!uscari si ad!iratii. 0 serva! astfel o dilatare a personalitatii' cresterea intereselor si aspiratiilor ca eApresii ale proiectarii personalitatii' scaznd totodata egocentris!ul ce nainte cu un an se eApri!a prin atentia eAcesiva de tot ntr<un !od acaparator. Iocul n colectiv este foarte dorit !ai ales 5ocurile de !iscare. =Ae!plu& n 5ocul %De<a ascunselea% prescolarul !i5lociu cauta foarte nervos pe cel ascuns' nereusind sa puna n fata acestuia' ascunderea nefiind reusita. =l prezinta !ai !ult interes pentru povesti' !ai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice' traind puternice e!otii legate de persona5ele acestuia' dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescol rul * re se adapteaza rapid nu nu!ai la !ediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. ,or!a do!inanta de activitate este 5ocul' alaturi de care si fac loc din ce n ce !ai !ult activitatile de nvatare siste!atica. Copilul vrea sa afle' sa stie ct !ai !ulte lucruri' iar curiozitatea lui este vie si per!anenta. :ensi ilitatea lui se adnceste si se restructureaza' pe pri! plan trecnd sensi ilitatea vizuala si auditiva' deoarece le capteaza prioritar infor!atiile. ;a vrsta prescolaritatii !ici se diferentiaza si se denu!esc culorile funda!entale (rosu' gal en' verde' al astru)' iar cele inter!ediare (portocaliu' indigo' violet) sunt diferente ce se cunosc a ia la vrsta de 2 ani. :ensi ilitatea tactila a copilului se su ordoneaza vazului si auzului' acestea fiind instru!entul de control al acesteia. *elatia dintre sensi ilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul nt!pina greutati n recunoasterea tactila a o iectelor percepute anterior vizual' daca o iectul perceput vizual este cunoscut' recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes' iar recunoasterea vizuala a unui o iect care a fost anterior perceput doar prin pipait este !ult !ai si!plu de realizat pentru copil. #cest feno!en l pute! eAplica prin legaturile sta ilite ntre analizatorul tactil< chinestezic si cel vizual' iar celelalte for!e de sensi ilitate' cu! ar fi gustativa' olfactiva' care continua sa se dezvolte' ele nefiind n aceeasi !asura cu cea vizuala si auditiva' acestea cunoscnd o serie de specializari interioare' deci o dezvoltare intensa a auzului ver al si cel !uzical. Copilul recunoaste o iectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere' lovire' ciocnire. #par for!e noi de perceptie' cu! ar fi& for!a' !ari!ea' relieful' adnci!ea care se realizeaza !ult !ai usor' deoarece sunt pusi n functie !ai !ulti analizatori. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin !iscarea !inii pe linia conturului unui o iect' iar dezvoltarea perceptiei for!ei o iectelor se dezvolta prin activitatile de !odela5 si incercarea de redare prin desen. Deoarece copilul nt!pina greutati n ceea ce priveste att perceptia !ari!ii o iectelor ct si constanta acestora' educatoarea este cea care tre uie sa intervina ver al prin corectarea greselilor facute de catre prescolar' reusind astfel sa diferentieze o iectul dupa !ari!e.

Constanta perceptiei de !ari!e este strns legata de dezvoltarea perceptiei distantei' care se produce spre sfrsitul prescolaritatii (aproape' departe' a orientarilor n raport cu anu!ite repere spre stnga' spre dreapta' n fata' n spate' sus' 5os' a pozitiei lor deasupra' dedesupt). *eprezentarile la aceasta vrsta au un caracter intuitiv' situativ cu caracter sche!atizat' generalizat doar spre sfrsitul prescolaritatii. Contactul direct cu o iectele favorizeaza infor!area prin !area diversitate de o iecte' feno!ene' !pre5urari si relatii ce se sta ilesc ntre acestea. 3olu!ul de cunostinte per!ite copilului sa opereze cu ele n situatii noi !ai co!pleAe ' !ai interesante' !ai creative. 0perarea anga5eaza atentia' !e!oria' i!aginatia' gndirea si alte procese psihice' care' n ansa! lu' alcatuiesc intelectul. Ca for!atiune psihica deose it de co!pleAa' intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate& gndire' li! a5' !e!orie' i!aginatie' atentie' care ofera posi ilitatea desprinderii de sti!ulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de si!t' per!itnd astfel depasirea eAperientei senzoriale. "ntelectul copilului' desi insuficient for!at' nregistreaza n perioada prescolaritatii o serie de restructurari i!portante. Cu a5utorul cuvntului' care este si! ol' copilul reuseste sa<si prezinte realitatea. .reptat' preconceptiile vor cstiga n generalitate' n precizie' conducnd astfel la construirea claselor logice. Cu toate acestea' gndirea are un caracter intuitiv' ea ra!ne legata de i!aginatie si de di!ensiunile individuale' de aceea uneori este inco!unica ila. :trns legata de evolutia gndirii este si evolutia li! a5ului. De altfel li! a5ul i!pune gndirii eAigente culturale contri uind n felul acesta la restructurarea ei' li! a5ul ! ogatindu<se su aspect cantitativ. De la 2 la +9 cuvinte pronuntate de copilul de un an' voca ularul activ al copilului creste la circa /99<199 de cuvinte la - ani' la aproAi!ativ 799<+999 de cuvinte la / ani' la +499<-999 de cuvinte la 1 ani' la circa /999 de cuvinte la 2 ani' pentru ca la 4 ani el sa a5unga la peste /299 de cuvinte. .otodata se dezvolta coerenta li! a5ului' caracterul sau nchegat' structura. De la li! a5ul situativ' specific anteprescolaritatii se face trecerea la li! a5ul conteAtual. Cnd copilul se refera la eAperianta sa ne!i5locita' caracterul situativ al li! a5ului este foarte prezent' la adult acest caracter se di!inueaza. #sadar' la vrsta prescolara continutul cunostintelor tre uie sa fie n asa fel ales' nct opernd cu acestea n activitatile siste!atice' !e!oria' gndirea' i!aginatia copilului' sa<si puna n evidenta unele calitati (fleAi ilitatea' rapiditatea n gndire' fia ilitatea n !e!orie' creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. ;a vrsta prescolara for!ele ele!entare ale !e!oriei se dezvolta odata cu for!area pri!elor refleAe conditionate. $e!oria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gndirii' li! a5ului interior. :e dezvolta si !e!oria !ecanica' logica' involuntara si voluntara. Pri!ele !anifestari ale !e!oriei si reproducerii voluntare apar la vrsta de 1<2 ani. 3olu!ul !e!oriei si perfor!antele acesteia cresc n conditiile naturale de 5oc si ca ur!are a eAersarii acestora' are un caracter incoerent' nesiste!atizat' haotic. Prescolarul !e!oreaza usor dar si uita repede' iar a!intirile lui sunt frag!entate' izolate. @ndirea prescolarului este preconceptuala' intuitiva' egocentrica si !agica. $entalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de ine realitatea o iectiva de cea personala' iar gndirea prescolarului este concret intuitiva. 0 alta caracteristica a gndirii o constituie aparitia notiunilor e!pirice alaturi de care ncep sa se contureze pri!ele operatii ale gndirii' prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gndirii. En acest ti!p se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. #ceasta o continua pe cea a anteprescolarului' suportnd !odificari att de natura cantitativa ct si calitativa (se ! ogatesc si diversifica for!ele eAistente' apar for!e noi). #se!enea !odificari sunt posi ile' n principal' datorita noilor conditii de viata ale prescolarului' noilor solicitari cu care el se confrunta. Bna dintre sursele cele

!ai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre tre uinta de autono!ie a prescolarului si interdictiile !anifestate de adult fata de el. :atisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective' pozitive' placute' tonifiante' de ucurie si satisfactie' n ti!p ce contrazicerea su locarea ei se asociaza cu !anifestarea unor stari e!otionale de insatisfactie' !ultu!ire. 0 alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui n noul !ediu institutionalizat al gradinitei' unde intra n contact cu persoane straine. *eactiile afective ale copilului fata de noul !ediu sunt variate. Bnii se adapteaza !ai rapid' altii dificil sau chiar deloc. =Aista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. Copilul si transfor!a toata dragostea si dorinta catre educatoare' cu care se si identifica' acest transfer fiind un efort de su stituire a !a!ei. Cercetarile au pus n evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la / ani' de !ndrie la 1 ani' de pudoare la /<1 ani. ;a 4 ani apare criza de prestigiu' !ai ales n situatiile de !ustrare pu lica a copilului. Dezvoltarea unor ele!ente co!ponente ale intelectului copiilor nu ar fi posi ila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare' focalizare si concentrare asupra o iectelor si feno!enelor n vederea reflectarii lor adecvate. Deci' copilul si concentreaza privirea spre o iectul cercetat' !o ilizndu<si n acelasi ti!p si cunostintele pe care le are. Pentru cunostintele noi pe care le do ndeste !odifica valoarea de actiune a celor anterioare. Daca pna la nceputul prescolaritatii copilul a achizitionat a! ele for!e de atentie' voluntara si involuntara' n prescolaritate' su influenta gndirii si li! a5ului' ncepe procesul organizarii atentiei voluntare. :ta ilitatea si concentrarea ei creste' se !areste volu!ul' atentia capata un tot !ai puternic caracter activ si selectiv. Cert este faptul ca n perioada prescolara ierarhizarea !otivelor' stapnirea de sine' ncep sa devina tot !ai evidente. Prescolarii' !ai ales cei !i5locii si !ari' reusesc sa desfasoare activitatile care le plac !ai putin sau chiar le displac. =vident' acest lucru este posi il nu!ai n anu!ite conditii' cnd prin realizarea activitatii respective' copiii si deschid calea ndeplinirii altor activitati placute si ntr< adevar dorite' cnd produc satisfactii parintilor' educatoarei' etc. #ceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca !otivatia devine unul dintre factorii i!portanti ai sustinerii !intii' asa nct' daca dori! sa for!a!' sa educa! vointa prescolarului' tre uie sa<i oferi! !otivatii puternice' !ai ales pe cele cu valoare sociala. CURSUL IV. Necesit te cuno sterii psi0ope$ !o!ice pre! tirii lui pentru sco l :frsitul secolului al >"><lea si nceputul secolului al >><lea au ! ogatit nu!arul celor care nu nu!ai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii n considerare a particularitatilor de vrsta' dar au funda!entat tot !ai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic' a educatiei. Daca #ristotel a intuit principiul confor!itatii cu natura atunci cnd a afir!at ca tre uie sa respecta! %!ersul firii%' iar Co!enius l<a gndit ca o confor!itate cu legile naturii fizice' apoi *ousseau si Pestalozzi l<au conceput si dezvoltat ca principiu al confor!itatii cu natura interioara a copilului' lasnd preocuparea pentru studierea tot !ai atenta a acestei %naturi inerioare%. Pe !asura ce ne apropie! de perioada conte!porana' dezvoltarea unor stiinte ca antropologia' anato!ia si fiziologia o!ului' psihologia copilului' sociologia educatiei' s.a. au condus la o cunoastere copilului )n %e$ere

tot !ai profunda si !ai precisa a fiintei u!ane' n special a copilului si i!plicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. ;uarea n considerare a particularitatilor de vrsta si individuale are astazi ogate si solide te!eiuri psihopedagogice' facnd saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor' pentru individualizarea activitatii instructiv< educative. %Cunoasterea copilului este cheia de olta a pedagogieiC pro le!a cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa n pedagogie% +J+K (=d. Claparede)C %Cunoasterea personalitatii copilului este tot att de i!portanta ca si cunoasterea lu!ii n care si prin care nvata!ntul si atinge scopurile% (?. :uchodolsFi). Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic' se pot aduce !ultiple si solide argu!ente' legate de scopul general al educatiei' de principiile educatiei per!anente privind prospectarea personalitatii u!ane. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop n sine. =ducatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar' educatorul cunoaste copilul educndu<l si<l educa !ai ine cunoscndu<l. Necesitatile curente ale activitatii instructiv< educative i!pun cerinta de a cunoaste ct !ai ine personalitatea pe care o prelucra!' pentru a gasi !i5loacele si strategiile cele !ai eficiente. #sadar' copilul tre uie cunoscut pentru a diri5a' cu ct !ai !ulte sanse de succes' dezvoltarea personalitatii lui. $odelarea fiintei u!ane n confor!itate cu scopurile propuse nu se poate realiza dect pe aza cunoasterii echipa!entului io<psihic al copilului' prin sti!ularea potentelor sale interne si prin diri5area dezvoltarii acestuia n rit!uri %proprii% (%educatia pe !asura% si %scoala pe !asura%). Entreaga activitate instructiv<educativa se azeaza pe cunoasterea personalitatii copilului' %individualizarea ca principiu educativ% spune 3. Pavelescu %i!plica cunoasterea structurii personalitatii celui ce ur!eaza sa fie educat' ntruct' pentru a o tine rezultatele dorite' tre uie sa o folosi! n raport cu fiecare copil n parte%. Didactica !oderna se azeaza pe racordarea actiunilor instructiv<educative la reusita si potentele copiilor' pe considerarea particularitatilor de vrsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. Cunoasterea copilului tre uie considerata ca punct de plecare n orice actiune for!ativa' strategia individualizarii' educatia si nvata!ntul nu<si poate 5ustifica !enirea si nu<si poate dovedi eficienta dect pe aza unei une cunoasteri a copiilor. Datorita caracterului prospectiv al educatiei' studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Protectia personalitatii acestuia ncepe din frageda copilarie. Envata!antul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita n calitate de continuatoare o operei for!ative a fa!iliei' nu poate fi rezultatul unei si!ple inspiratii' ci ea presupune' cu precadere' studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. @radinita' ca pri!a institutie de educatie organizata' ca pri!a veriga a siste!ului de nvata!nt' prin co!petenta educatoarelor' va tre ui sa cunoasca !odul cu! functioneaza intelectul copiilor' sa

sesizeze !ugurii nclinatiilor lor' sa le descopere sensi ilitatile' pentru a fi n !asura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa<i deschida dru!urile for!ative n directia nclinatiilor lui. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se i!pune cu !ai !ulta necesitate la nceputurile operei de for!are a acestuia. Envatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anu!ita eAperienta do ndita de acesta (cunostinte' deprinderi' co!porta!ente) si cu o % iografie% a personalitatii de5a ela orata. Nu vor i! de nivelurile !ai nalte unde se preda stafeta cu date ! ogatite' cu o conturare tot !ai precisa a personalitatii copilului. De aceea' dintre etapele dezvoltarii copilului' care constituie < asa cu! arata psihologul francez $. De esse-J-K < %Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale%' perioada vrstei prescolare se i!pune pentru ntreaga dezvoltare interioara prin i!portanta si pro le!atica ei. En conturarea personalitatii copilului' vrsta prescolara se constituie ca perioada celei !ai intensive' receptive !odalitati si sensi ilitati psihice' perioada progreselor' re!arca ile n toate planurile si n special' n sfera senti!entelor. En copilarie se for!eaza toate conduitele adaptive de aza' se constituie structurile energetice !ai i!portante (intelectuale' creative)' inclusiv socia ilitatea' o serie de aptitudini' precu! si caracteristicile co!porta!entelor de aza' reactiile afective si volitionale (Brsula schiopu) /J/K. @radinita este pri!a institusie n care copilul nvata sa desfasoare o activitate ordonata' ncadrata ntr<un regi! de !unca' ntr<o disciplina a vietii. #ceasta conduce la achizitii si progrese n sfera cognitiva' afectiva si psiho!otorie a prescolarului' precu! si n do!eniul socia ilitatii lui. 3rsta prescolara este considerata perioada i!aginatiei' fanteziei' visarii si a 5ocului. Prin 5oc se ! ogateste sfera vietii psihice a copilului' se dezvolta curiozitatea' se deschide planul i!aginatiei prin i!itarea lucida a rolurilor socio<profesionale. En societatea !oderna' tot n copilarie' are loc procesul de %alfa etizare%' nainte de intrarea copilului n scoala' prin care el se adapteaza conditiilor pri!are si funda!entale ale nivelului social n cultura. Dezvoltarea pe acest plan se continua pna n !o!entul n care posi ilitatea de a scrie si citi' devenite active' ncep sa serveasca tre uinte si interese psihice intelectuale do ndite si ntretine astfel dina!is!ul si apetitul sau. Deci' cunoasterea copilului tre uie !entionata prin cunoasterea vietii lui' a faptelor' a co!porta!entului cu caracter per!anent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii1J1K (3. Pavelescu). Practic' nu nregistra! inteligenta sau socia ilitatea' ci faptele de conduita' co!porta!entul' aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. CURSUL IV PREGTIREA PENTRU 7COAL - O8IECTIV 9UNDA:ENTAL AL ;NV3:5NTULUI PRE7COLAR

/ 1

Pre*ise psi0olo!ice le intr rii copilului )n cl s I Con$itii le * turit tii scol re $aturitatea scolara constituie eApresia unei faze de dezvoltare a copilului' ea !arcnd acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contri ui din plin la dezvoltarea n continuare a personalitatii sale. En acest nivel se plaseaza de o icei copiii ntre 2<6 ani. $ediul socio<cultural' fa!ilial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau ntrzierii datorate unui !ediu socio<cultural fa!ilial' n cadrul caruia au crescut si au trait. =Aperienta preala ila a copiilor n pragul scolarizarii este eAtre! de diferita datorita varietatii !ediului socio<cultural fa!ilial' n cadrul caruia au crescut si au trait. $odul lor de receptare' vocatia n aceasta perioada fiind diferita' ei vor tre ui sa eneficieze diferentiat de !i5loacele socio<culturale ale !ediului inedit. Diferenta ntre copiii de 2<6 ani' decala5ul ntre viata cronologica' dezvoltarea !orfofunctionala' psiho!otorie n eAperienta sociala cristalizata n inteligenta ver ala vor avea ntotdeauna ur!ari pe plan scolar (su for!a inadaptarii scolare' a ra!nerii n ur!a la nvatatura' a esecului scolar). si un decala5 de cteva luni poate deter!ina prevenirea sau eli!inarea intereselor scolare. Btilizarea unor !etodologii de psihodiagnoza diferentiata n cadrul scolarizarii per!ite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari !ici. Dintre laturile esentiale ale !aturitatii scolare a!inti!& !aturitatea intelectuala si !aturitatea sociala a copiilor. a. Maturitatea intelectuala

$aturitatea intelectuala poate fi apreciata pe aza unor pro e de inteligenta ver ala' precu! si pe aza reusitelor sau nereusitelor desenate n activitati grafo!otorii de 5oc' etc. =valuarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor n pragul scolarizarii ur!areste departa5area copiilor nor!ali de anor!ali. #ceste stadii per!it anticiparea gradului de !aturitate a copilului pentru for!area deprinderilor de citire' scriere. b. Maturitatea sociala

$aturitatea sociala prezinta o sfara !ai larga' iar evaluarea ei presupune o servarea copilului n cadrul colectivului' precu! si a laturii psihologice !ai co!pleAe a copilului. Cunoasterea siste!atica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale' fisa psiho<pedagogica. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din a senta factorilor nonintelectuali (su dezvoltarea fizica' insta ilitatea psiho!otorie' capacitatea redusa de concentrare' do!inanta laterala' !orala neconsolidata' perceptie si reprezentari spatiale i!perfecte). :ta ilirea !aturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica' nivelul proceselor' cognitive' ele!entare si superioare' dezvoltarea afectivitatii si a gradului de socia ilizare a copilului. Principalele cauze de i!aturitate scolara sunt& ,actori organici pri* ri (leziunile nervoase pri!are' !icroleziunile siste!ului nervos central' disfunctiile !ini!e partiale)C

,actori organici secun$ ri (trau!atis!ele eAterne' tul urari organice interne si cele !usculare' oli cronice)C ,actori soci li <antura5ul socio<cultural negativ din fa!ilie' li! a5ul !e! rilor fa!iliei).

Cauze directe ale i!aturitatii scolare sunt& nasterea pre!atura' su ali!entatia' i!aturitatea neuro!usculara' etc.' toate acestea ducnd la a!narea scolarizarii. Pna la o anu!ita vrsta eAista un paralelis! ntre dezvoltarea fizica si cea !intala' feno!en descris pentru pri!a oara de Letzer < !ai prezent la 2<4 ani' alternndu<se n anii ur!atori. #lte cauze ale i!aturitatii scolare sunt afectiuni ale siste!ului nervos central sau periferic' fa!ilia dezorganizata' !i5loace educationale neadecvate. 9or*e * i !r %e $e i* turit te scol r a. 0 pre!isa de aza a adaptarii scolare rezida n capacitatea functionala a siste!ului ostio<!uscular' eApri!ata prin !otricitate generala' adica totalitatea !iscarilor pe care organis!ul le poate efectuate la nivelul !iscarilor !ari' precu! si la nivelul !otricitatii fine. Constatarea facuta de 3. 0seretzFi (+8/+) potrivit careia !aturizarea scolara depinde si de co!porta!entele !otricitatii generale este vala ila si astazi. :trnsa interdependenta dintre dezvoltarea !otricitatii !anuale fine' a nivelului inteligentei generale' al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 2<6 ani' adica n pri!a faza a deprinderilor grafice scolare' scriere' o servare' etc. $otricitatea fina a degetelor are o !are i!portanta n vederea cultivarii grafis!ului. DeAteritatea !anuala este !ai i!portanta n activitatile de ndeletniciri practice' lucrari !anuale si n activitatile organizate n atelierele scolare. 3iteza !iscarii !inii ra!ne n ur!a fata de nivelul atins de !a5oritatea copiilor la un anu!it grad de scolaritate' grupa !are' clasa "' clasa a "3<a C atunci copierea unui teAt' scrierea dupa dictare' calculul scris' copierea se!nelor grafice de pe ta la' activitati de ndeletniciri practice (care sunt li!itate ca ti!p de eAecutie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Potrivit ta elelor de nor!e ntoc!ite de *. :uchsingere si @. #rnold' la 1 ani copilul dezvoltat nor!al realizeaza n +2 secunde cel putin opt linii drepte' corecte' iar la 4 ani' zece linii. Pentru a sta ili randa!entul !otricitatii fine a !inilor s<a dovedit util asa nu!itul %test liniar% care figureaza n !ai !ulte scari de !otricitate 0seteszFM. *a!nere n ur!a prezinta si copiii care !anifesta inadaptare la cerintele instructiv< educative din gradinita. . #fectiunile cere rale !ini!e< i!o ilitati partiale (au la aza !icroleziuni ale siste!ului nervos central sau disfunctii !ini!e ale creierului) care se !anifesta de o icei dupa intrarea copiilor n scoala. =le sunt sesizate n ur!a repercursiunilor care le au n sfera e!otivitatii si co!porta!entului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala).

;a 4<6 ani si!pto!ele i!o ilitatii partiale creeaza dificultati n instruirea lor scolara. #ceste si!pto!e fiind la ilitatea atentiei' capacitatea redusa de concentrare (su +2<-9 !in. )' insta ilitatea psiho!otorie' i!pulsivitatea si conduita dezechili rata' etc... c. :echele postencefalice& a. :i!pto!ul !a5or (tul urari de co!porta!ent)C . Disfunctii partiale (neconfor!are cu unele reguli de conduita)C Dintre deficientele de !otricitate se evidentiaza att hiper!otilitatea ct si lentoarea' adica rit!ul ncet al !iscarilor. Capacitatea de !e!orare este redusa si se!nalizeaza ntotdeauna afectiunile cere rale intervenite n copilaria ti!purie. d. "nsuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri !intale diferiteC eAe!plu nediferentierea sche!ei corporale diferite si reflectarea ei confuza. .ul urarile de li! a5 de tip disfazic ti!puriu sunt se!ne care apar la vrsta prescolara n li!itele utilizarii li! a5ului oral ca !i5loc de co!unicare i!personala' ceea ce di!inueaza socia ilizarea copilului' deter!ina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul n starea de !utis!' %cautarea cuvintelor% < voca ularul redus' li!itarea co!unicarii la propozitii si!ple' incapacitatea !e!orarii unui teAt. #chizitiile ver ale se o tin !ai rapid dect recuperarea proceselor de cunoastere ele!entara. 2J2K Test lini r Pro a folosita a fost aplicata unui esantion de /9 de copii (su iecti)' pe grupe de vrsta' ncepnd cu grupa !i5locie 1<2 ani' astfel& < < < +9 su iecti +9 su iecti +9 su iecti < 1<2 ani < 2<4 ani < 4<6 ani

Durata n ti!pul eAecutarii fisei' + !inut. 3N*:.# 1<2 #N" $na dreapta $na stnga 11 linii -1 linii .0.#; 47 ;"N"" 3N*:.# 2<4 #N" $na dreapta $na stnga 4/ linii 18 linii .0.#; ++- ;"N"" 3N*:.# 4<6 #N" $na dreapta $na stnga 6- linii 24 linii .0.#; +-7 ;"N""

Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele / grupe' a! realizat !edia liniilor trasate de su iecti att pentru !na dreapta' ct si pentru !na stnga n unitatea de ti!p < + !inut' a! conse!nat n eAperi!ent si gradul de coordonare !otrica a trasarii liniilor& una' potrivita sau sla a. Cursul VI. Aptitu$ine $e scol rit te

0portunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat n i!inenta nscrierii n clasa ". Conceputa ca unul din o iectivele !a5ore ale taAono!iei educationale' pregatirea pentru scoala tre uie nteleasa ca o adaptare reciproca' pe de o parte a copilului la scoala' pe de alta parte a scolii la copii. #precierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune sta ilirea nivelului de dezvoltare so!ato<psihica si a conduitei sociale. #cestea constituie pre!isele asi!ilarii n conditii favora ile' !ediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. Din punct de vedere so!ato<psihic copilul tre uie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate ' integritate senzoriala si o dezvoltare fizica ar!onioasa. En caz contrar' apare !ai frecvent o oseala' agitatia psiho!otrica' atentia insta ila' capacitatea redusa de !o ilizare voluntara a ndeplinirii sarcinilor scolare < si!pto!e ce se resi!t tot !ai !ult pe !asura avansarii n clasele !ai !ari. 3or irea copilului apt pentru scolarizare tre uie sa fie corecta si eApresiva. ;i! a5ul tre uie astfel dezvoltat nct sa<i per!ita sa<si eApri!e corect gndurile' dorintele' intentiile si starile e!otionale' sa ver alizeze adecvat ceea ce vrea sa co!unice altora' prin folosirea leAicala si gra!aticala corecta a cuvintelor. Deci' sa stapneasca li! a5ul ca instru!ent de infor!are' co!unicare si eApri!are. Copilul apt pentru scoala are o !e!orie una si cunoaste coneAiunea dintre genul proAi! si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. =l poate clasifica si ordona o iecte concrete respectnd criterii diferite. Cunoaste si foloseste notiunile de ti!p si spatiu. Poate opera n ter!eni care eApri!a raporturi de cantitate (!ult' putin' !are' !ai !ic' !ai !ult' !ai putin' tot attea). :ta ilitatea atentiei elevului de clasa " este li!itata la aproAi!ativ -9 de !inute. Cracteristica i!portanta a capacitatii de nvatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asi!ilarea continutului infor!ational' priceperea de a<l interpreta si !odul cu! aplica cunostintele nsusite n rezolvarea unor pro le!e si!ilare. #daptarea n pri!a clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a !odalitatilor de operare a gndirii' analiza' sinteza' a stractizare' generalizare' concretizare' precu! si pro!ptitudine' fleAi ilitate si independenta aflate n deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a o serva' de a asculta cerintele adultului' de a reactiona corect pe aza acestora' de a raspunde la ntre ari' de a for!ula' de a corecta si co!pleta raspunsurile colegilor' precu! si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv < !otivational si volitiv. #daptarea scolara presupune alaturi de !aturitatea intelectuala si prezenta unui anu!it grad de !aturitate sociala. #ceasta se refera la nsusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata n colectiv' la eAistenta unei interdependente relative a copilului n actiune si fata de adult. $aturitatea copilului consta si n necesitatea de a se ncadra n colectiv' de a se su ordona regulilor i!puse de acesta' de a<si asu!a anu!ite sarcini ine deli!itate si de a le ndeplini cu si!t de raspundere. En do!eniul co!porta!entului cognitiv denu!este& sase< sapte culori sau nuante' trei !o!ente principale ale zilei' cele patru anoti!puri' toate zilele din sapta!na' sta ileste ase!anari ntre notiuni (cine' pisica' !ar' para). *eproduce poezii cu !ulta usurinta si interes' nu!ara peste zece cu uri'

recunoaste corect unele litrere' efectueaza o constructie cu zece< douasprezece cu uri' foloseste corect si siste!atic pluralul n vor irea corecta' relateaza povestiri dupa i!agini date' foloseste corect adver ele de ti!p& azi' !ine' ieri. Copiii inapti pentru nceperea scolaritatii prezinta inadapta ilitati !anuale traduse prin !iscari ale !inilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. Prin pro a de !otricitate de larga circulatie !ondiala' s<a sta ilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual< !otorie denu!ita lateralitati !anuale' nesta ilizata' oscilanta' uneori ezitata' sche!a corporala n special dreapta' stnga sunt !ai fragil integrate' dificultati n organizarea si perceptia te!porala a relatiilor spatiale' incapacitatea de a se ncadra cerintelor de viteza si precizie n eAecutarea sarcinilor scolare' rit!ul de lucru ncet' nesiste!atic' adesea anarhic. @radul de adaptare la activitatea scolara presupune& constientizarea sarcinilor pri!ite' prezenta tre uintei de a nvata' capacitatea elevului de a cunoaste' de a asi!ila' de a retine' de a reactualiza cunostintele predate' precu! si !anifestarea dorintei lui de a !odela' de a eAterioriza n consu!ul acestora prin a negatie' daruire' perseverenta si o anu!ita capacitate de rezistenta la efort. De ase!enea' gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere' ca suport a unei !otivatii sustinute de nvatare' capacitatea copilului de a cola ora' ceea ce l face apt ca sa<ti regleze activitatea n functie de cerintele adultului' ale progra!ului scolar' precu! si de a desfatura o activitate de grup. Bn copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anu!ita capacitate de !unca' adica sa poata deose i !unca de 5oaca' sa efectueze unele sarcini care nu intra n sfera activitatii sale' ceea ce este n strnsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a !otivatiei. % CURSUL VII :ETODE SPECI9ICE OPTI:I4RII =SOCULUI SCOLARI4RII= De&inire conceptelor+ *eto$olo!ie/ *eto$ / proce$eu/ te0nic Bna dintre cele !ai pro!itatoare a ordari ale !etodologiei de instruire este cea care plaseaza eAa!inarea acestei di!ensiuni actionale sau tehnice a nvata!ntului ntr<un nou cadru conceptual' ca cel oferit de teoria curriculara' spri5inita deopotriva de teoria siste!ica si praAiologie. #stfel' n viziunea noii paradig!e a curriculu!ului scolar' cu deschiderile ei spre un !od de a concepe si de a pune n practica un parcurs instructional' !etodele sunt regndite ca suport actional al acelorasi principii care stau la aza ela orarii ntregului an!sa! lu de co!ponente si de interdependente ce definesc un curriculu!' ntotdeauna raportat la situatii de instruire strict deter!inate. Din ansa! lul varia ilelor co!ponente' !etodele didacticeDpedagogiceDde instruireDde nvata!tDde predare nvatare reprezinta co!ponenta cea !ai fleAi ila' !ai dina!ica si !ai operationala a strategiilor didactice' astfel ca ea deno!ineaza' reprezinta di!ensiuneaDco!ponenta actionala a procesului de nvat!nt. :etolo!i $i$ ctic repre(int o p.r!0ie oper tion l $e si!ur re )n% t rii si &or* rii/ )nsusirii cunostintelor si &or* rii -ilit tilor/ c p cit tilor/ co*petentelor/ co*port *entelor ele%ilor.

En !o!entul proiectarii !odului n care se produce nvatarea continuturilor' for!area a ilitatilor' capacitatilor' etc' cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anu!it tip de eAperienta de nvatare' care este ne!i5locit legat de optiune !etodologica strategica' respectiv de siste!ul !etodologic<de ansa! lul for!at din !etoda didactica<!etodele didactice de aza si de procedeele didactice alese. #plicarea !etodelor de nvata!nt recla!a utilizarea unor !i5loace de nvata!nt corespunzatoare' n acord cu viziunea strategica glo ala a activitatii educationale si' fireste cu posi ilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. :etolo!i $i$ ctic repre(int teori si pr ctic *eto$elor si proce$eelor $i$ ctice/ preocup te $e $e&inire / n tur / st tusul/ &unctiile/ cl si&ic re si cerintele $e % lori&ic re cestor / pe - ( unei conceptii unit re si coerente $espre ctul pre$ rii si )n% t rii. En acest sens' ". O. ?a ansFi (+868) sustine ideea ca strategia didactica ur!areste opti!izarea actului de instruire prin alegerea !etodelor de nvata!nt de pe pozitiile principiilor nvata!ntului. Cuvntul %!etoda% provine din li! a greaca de la ter!enul %!ethodos% co!pus din % !etha%< catre' spre si %odos% <cale ' dru!' de unde se!nificatia de dru! de ur!at n vederea atingerii o iectivelor predarii si nvatarii' dru! care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. :eto$ $e )n% t *.nt>$e instruire>$i$ ctic >pe$ !o!ic >$e pre$ re-)n% t re repre(int *i6lo ce $e cti%it te inter$epen$ent pro&esorului si ele%ilor/ o *o$ lit te $e ctiune/ un instru*ent cu 6utorul c rui / ele%ii/ su- )n$ru* re pro&esorului s u )n *o$ in$epen$ent/ )s) )nsusesc si pro&un$e ( cunostinte/ )s) &or*e ( si $e(%olt priceperi si $eprin$eri/ c p cit ti/ co*petente/ ptitu$ini/ titu$ini/ etc. )n cursul procesului $i$ ctic. $etoda de nvata!nt este cea care traduce n acte de nvatare si cunoastere actiunile proiectate n plan !ental confor! unei strategii didactice sta ilite' transfor!nd n situatii de nvatare si n eAperiente de nvatare personala o iectivele presta ilite' de ordin cognitiv' afectiv< !otivational si psiho!otoriu. $etodele de predare si de nvatare nu se identifica cu !etodele de investigatie stiintifica' ele avnd un specific aparte' o destinatie pedagogica. Dar nici nu<si pot tagadui descendenta din acestea din ur!a' ntruct procesul de nvata!nt prin nsasi natura lui reflectorie' se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii u!ane si ndeose i ale celei stiintifice. :intetiznd' se poate afir!a ca ntre !etodele de instruire si !etodele de cercetare stiintifica eAista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare' de destinatieC ca n nvata!nt !etodele reprezinta cai de ur!at n vederea atingerii unor scopuri si o iective specifice acestora< de accedere' de eAersare a cunoasterii si de ! ogatire siste!atica si progresiva a acesteia n !od preponderent. En concluzie !etoda de instruire este rezultatul nu doar al unui si!plu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre nvata!nt' ci si al unei ela orari specifice care apartine creatiei didactice. =senta si valoarea prag!atica a !etodei nu pot fi deduse dact prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si nvatare' pe care le deserveste prin eAa!inarea !ultiplelor functii pe care ea le ndeplineste n cadrul unei situatii date. ,unctiile asu!ate sunt deter!inate' de fiecare data' de caracterul o iectivelor ur!arite' de orientarea pe care acestea o i!pun actului instructiv. :pre eAe!plu' !etode arhicunoscute' cu! ar fi eApunerea' conversatia' de!onstratia' eAercitiul etc. vor ! raca anu!ite functii atunci cnd ti propun ncarcarea !e!oriei cu cunostinte de<a gata ela orate si cu totul alte functii atunci cnd accentul se va pune pe eAersarea intelectului si pe for!area capacitatilor si aptitudinilor !intale. ,unctiile detinute de !etoda sunt&

9uncti co!niti% (!etoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea

adevarurilor' la nsusirea stiintei si tehnicii' a culturii si co!porta!entelor u!ane) 9uncti &or* ti%- e$uc ti% (!etodele utilizate influentiaza for!area unor

atitudini fata de cele nvatate' trezesc anu!ite trairi e!otionale' cultiva anu!ite senti!ente si interese' dezvolta convingeri) 9uncti *oti% tion l n !asura n care reuseste sa faca !ai atractiva activitatea

de nvatare' sa suscite curiozitatea episte!ica si !ai !ult interes fata de ceea ce se nvata' !etoda devine i!plicit un factor !otivational 9uncti instru*ent l <oper tion l ?/ !etoda se situeaza ca inter!ediar ntre

o iective si rezultate. :e folosesc !odalitati de actiune practica' siste!atica si planificata. 9uncti nor* ti% / $e opti*i( re ctiunii !etoda eAercita o functie nor!ativa

ntruct arata cu! anu!e tre uie sa se procedeze' cu! sa se predea si cu! sa se nvete' cu! sa nvata! pe altii sa nvete. Proce$eul $i$ ctic repre(int o co*ponent p rticul r / un instru*ent $e plic re concret si coerent *eto$ei. El const )ntr-un siste* $e oper tii intelectu le si>s u pr ctice le pro&esorului si le ele%ilor/ oper tii c re tr nspun )n pl n pr ctic *o$ lit te $e ctiune *eto$elor/ contri-uin$ l % lori&ic re lor e&icient . *elatia dintre procedeul didactic si !etoda pe care o spri5ina este fleAi ila si dina!ica& o !etoda poate deveni ea nsasi proceu al unei !etode considerata principala n activitatea instructiv< educativa' iar un procedeu poate do ndi statutul de !etoda n situatiile de instruire n care este folosit' cu precadere' n activitatea didactica. Entr<o activitate didactica o isnuita' de o icei' se lucreaza cu una< doua !etode si cu unul sau !ai !ulte procedee didactice' astfel ca diferentele dintre !etodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul ti!pului pedagogic investit n proiectarea si realizarea activitatilor didactice. $etodele si procedeele didactice vor fi conse!nate n cadrul siste!ului !etodologic n ordinea descrescatoare a ponderii lor si' eventual' se va preciza statutul de !etoda si cel de procedeu didactic. Te0nicile $e pre$ re- e% lu re sunt &or*ele concrete pe c re le )*-r c *eto$ele/ *o$ lit tile/ prin c re c $rul $i$ ctic $ecl nse ( si oriente ( o-tinere $in p rte ele%ilor r spunsurilor. Te0nicile presupun utili( re $e pro-e pentru &i puse )n pr ctic / $eci pro-ele $e )n% t re- e% lu re * teri li(e ( te0nic . Pro ele de evaluareDinstru!entele de evaluare sunt grupate de (ite!i) pedagogoci proiectate' ad!inistrate' co!unicate si corectate de catre cadrul didactic. ,ireste' pot eAista pro e de evaluare alcatuite dintr<un singur ite!. CURSUL VIII-IX :eto$e speci&ice cl sei pre! tito re

Pentru aplicarea n practica a cunostintelor tehnice acu!ulate de educatoare' o i!portanta deose ita o constituie cunoasterea !etodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv<educativ. #stfel' e2plic ti este !etoda eApunerii' n care predo!ina argu!entarea rationala. =Aplicatia ca !etoda de lucru si gaseste larga sfera de aplicatie n gradinita' deoarece nsoteste ntreg procesul instructiv<educativ' co!pletnd cu succes celelate !etode de lucru. #stfel' n cadrul activitatilor frontale diri5ate' ct si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei' eAplicatia nlesneste nsusirea cunostintelor' ntelegerea si co!pletarea lor cu a5utorul educatoarei. =Aplicatia co!pleteaza n !od auto!at de!onstratia si si are ca teren direct de desfasurare activitatile de o servare' lecturi dupa i!agini' activitatile !ate!atice. =Aplicatia contri uie' de ase!enea' la crearea pre!iselor nsusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor !odalitati de actiune (de eAe!plu la activitatile de desen' !odela5' aplicatii' confectii' educatie fizica' educatie !uzicala' etc.). *eusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata eAplicatia. Prin eAplicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit' dar contri uie si la cunoasterea cauzelor o iectului n studiu. $ai dificile par a fi eAplicatiile referitoare la o iecte sau feno!ene pe care copiii nu le percep n !o!entul respectiv. En aceasta situatie' educatoarea apeleaza la reprezentarile for!ate anterior sau foloseste anu!ite teAte literare' versuri' povestiri' povesti' ta louri' ilustratii' diverse piese !uzicale' care sunt n concordanta cu te!a eAplicatiei si constituie punct de spri5in pentru noile cunostinte. =Ae!plu& cntecul %Bnu<i soarele pe cer%' copiii finalizeaza cntecul prin repetarea nu!arului +<2 pe degetele !ici ale !inii. Po%estire ca !etoda de eApunere este aplicata n cadrul procesului instructiv<educativ pentru prezentarea unor teAte literare cu caracter realist' stiintific sau fantastic' n cadrul activitatilor frontale diri5ate sau la nceputul sau finalul activitatilor frontale diri5ate' pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce ur!eaza si va ur!a' ct si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. Povestirea tre uie' n pri!ul rnd' sa fie accesi ila copilului' sa<+ e!otioneze puternic' sa fie la o iect si sa nu ncarce !e!oria copilului cu date nese!nificative. En cadrul activitatilor de povestire' educatoarea are posi ilitatea de a aplica !etode' procedee' lucruri diferite n functie de grupa careia se adreseaza' a nivelului copiilor' ct si a discutarii teAtului literar su for!a conversatiei' a dialogului' a eAplicatiei. Caracterizarea persona5elor face apel la actiunea povestirii' atasa!entul copilului spre cele pozitive' dar si la !otivatia copilului pentru unele persona5e. Pe !arginea unei povestiri se poate da posi ilitatea copiilor sa creeze noi nt!plari' povestioare posi ile' din i!aginatie sau cu fapte si!ilare cu cele prezentate de educatoare. :u iectul acestora poate fi o servat si din continutul unei poezii. =Ae!plu& povestea creata de copii %Cu! ar putea fi Gdreanta?% sau %Cu! sa<+ a5uta! pe catelusul schiop sa poata u! la?%. Copilul tre uie sa desprinda faptele une de cele rele' sa do!ine % inele% asupra %raului%. .eAtele literare de actualitate' cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico<fantastice' contri uie la largirea

orizontului cognitiv' dar si la dezvoltarea li! a5ului' a i!ginatiei creatoare' a dezvoltarii for!elor de analiza' sinteza' caracterizndu<le. =Ae!plu& %Brsul pacalit de vulpe%. < Brsul < credulC < 3ulpea < hoata' sireata' laco!a' !incinoasa. Copiii au creat pe !arginea acestei povestiri o alta poveste& %nt!plare din padure% < unde au venit alte ani!ale si' n final' vulpea a fost 5udecata' pedepsita si ursului i s<a dat peste pe saturate. De*onstr ti este una din !etodele de aza aplicate n gradinita. De!onstratia este !ereu nsotita de eAplicatie si invers' nu se pot realiza separat. Entruct vrsta prescolara este caracterizata printr<o gndire concreta' este necesar ca n procesul cunoasterii sa se acorde o i!portanta deose ita treptei senzoriale' contactului ne!i5locit cu realitatea. De aceea' ori de cte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi !etoda de!onstratiei ! inata cu eAplicatia. $aterialul de!onstrativ tre uie sa fie accesi il viziunii copilului' estetic realizat si prezentat in c!pul sau vizual' pentru a contri ui la sti!ularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. $aterialul tre uie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin ct !ai !ulte si!turi. :e poate ur!ari transfor!area unor su stantive n diferite ipostaze& %#pa si transfor!arile ei%' %@heata%' %3aporii%' etc. =Ae!plu& %,ocul si efectele lui%. De!onstratia educatoarei' nsotita de eAplicatie' la acestea adaugndu< se o servatia si pro le!atizarea. =tapele de!onstratiei& <aprinderea focului n so a prin folosirea unui chi ritC <aprinderea lu!narii tot prin folosirea unui chi ritC <perceperea focului' sta ilirea nsusirilor' flacaraC Copiii fac deductii' le ver alizeaza pe aza celor percepute& <culoarea flacariiC <for!a alungita la a! ele capete' lu!inozitateaC <caldura crescuta de flacaraC <culoarea' !irosul' directii n care se ridica fu!ulC

<efectele foculuiC <arderea chi rituluiC <culoarea chi ritului arsC <transfor!arile n car uneC Obtinerea cenusii: <arderea hrtieiC <arderea teAtilelorC <fire de u! ac. Entre uintarile focului (foloase' pagu e) < s<au facut de!onstrate si pentru concretizarea n fata copiilor a efectelor pozitive sau negative' unde s<a precizat ca focul este folositor daca<+ folosi! util' daca nu o tine! pagu e. 0 i!portanta deose ita a! acordat si de!onstratiei n cadrul tuturor activitatilor frontale diri5ate' cat si a de!onstratiei aplicate n cadrul activitatii didactice de di!ineata' n special n cadrul sectorului stiinta. Con%ers ti este !etoda de instruire si educare a copiilor cu a5utorul ntre arilor si raspunsurilor. #ceasta !etoda presupune ca prescolarul sa posede un !aterial perceptiv' pe aza caruia sa se poata discuta. $etoda conversatiei constituie prile5ul de a sta ili unele aspecte se!nificative' de a le preciza dupa ce ele au fost trans!ise' studiate si se co!pleteaza cu noi secvente. Copiilor li se for!eaza deprinderea de a<si eApri!a gndurile cu a5utorul cuvintelor' de a eApune acele cunostinte despre care este vor a la un !o!ent dat. Contri uie pe deplin la siste!atizarea cunostintelor si i!pri!area lor ine n !e!orie. Copiii au posi ilitatea' su ndru!area educatoarei' sa faca asociatii ntre cunostintele anterioare' sa<si spuna parerea si sa faca co!paratii' tragnd anu!ite concluzii sau sa argu!enteze cu eAe!ple proprii su iectul a ordat. Entre arile adresate de catre educatoare tre uie sa fie scurte' precise' clare' la o iect. =Ae!plu& %Cu! este floarea?% este o ntre are prea generala' copilul nu poate da un raspuns satisfacator' dar la ntre ari ca acestea' copilul va raspunde usor. <Ce culoare are frunza? <De ce s<a ngal enit frunza? <De ce are pete ruginii? .e!a conversatiei tre uie sa ofere copilului siste!atizarea cunostintelor dintr<o succesiune logica de ntre ari si raspunsuri ine gndite' esalonate si conduse de educatoare.

$etoda conversatiei si gaseste aplica ilitate n special la grupele !ari' dar ncepe cu grupa !ica su for!a dialogului. ;a grupa !are pregatitoare' !etoda conversatiei se va aAa pe aspecte care duc la cunoasterea ct !ai diversa' o iectiva a lu!ii' a !ediului a! iant pe toate do!eniile de activitate. E2ercitiul+ #ceasta !etoda vine sa co!pleteze' sa siste!atizeze si sa seg!enteze toate deprinderile de !unca practica' intelectuala' etc. nca de la venirea copilului n gradinita si pna la plecarea lui la scoala. Consta de fapt n repetarea unor deprinderi de !unca& intelectuala' practica' n !od siste!atic' n scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. =Aercitiul si gaseste teren de eApri!are pentru copil pe tot parcursul activitatilor' astfel& < eAercitiul nsea!na chiar salutul la intrarea n gradinita' apoiC < ! racarea' servitul !esei civilizatC < pregatirea salii de grupa pentru activitatiC En cadrul activitatilor frontale diri5ate' eAercitiul este nu nu!ai o !odalitate de o servare' dar este si o necesitate' fara eAercitiu copilul %uita% si nu<si consolideaza deprinderile de !unca necesare' indiferent de natura lor. Pentru a aplica aceasta !etoda tre uie sa tine! sea!a de gradarea eAercitiilor de la& %si!plu la co!pleA% si de la %usor la greu%. En cadrul activitatilor de scriere' la nceput copilul apasa tare' rupe creionul' strnge puternic creionul n !na' schi! a pozitia corpului' ceea ce l o oseste foarte !ult. :u indru!area educatoarei si prin eAercitiu foarte !ult' copilul si va eli!ina aceste nea5unsuri. 0 i!portanta deose ita o are coordonarea corecta dintre ochi < !na' care tre uie sa stea n atentia educatoarei' pentru a nu<si for!a gresit pozitia scris<citit. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. #ceasta nsea!na ca !iscarile se diferentiaza' devin !ai precise' ca ur!are a faptului ca procesul de eAcitatie se restrnge tot !ai !ult la celulele nervoase care diri5eaza direct activitatea !uschilor !inii. :chi! arile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi eAercitiu' dar su alta for!a. =Ae!plu& %;inia% < < < ;inia frnta 3aporulC

#coperisul casutei lui GdreantaC < < @ard cu uluciC Dintii fierastraului.

0 alta te!a pentru eAe!plificare& %0valul%.

< < <

Conturul alonuluiC ?o ite de struguriC Palete de tenis.

$etoda eAercitiului se poate aplica cu succes n cadrul activitatilor !ate!atice pentru nsusirea n !od constient a tuturor eAercitiilor' pro le!elor !ate!atice' pentru for!area si consolidarea reprezentarilor !ate!atice si aplicarea i!ediata n practica activitatilor din gradinita< fa!ilie. ,olosirea 5udicioasa n cadrul activitatilor a !etodei eAercitiului contri uie la dezvoltarea gndirii' a independentei n actiune' n !iscari. En acelasi ti!p' se sti!uleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor' fiecare eAersnd !ai !ult n directia n care<i place. #plicarea cu succes a !etodelor clasice ! inate cu !etode si procedee !oderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea !ai apropiata de scoala' sitund scoala ca o continuitate a !uncii din gradinita. Ca !etode !oderne se aplica n practica l!orit*i( re / *o$el re / pro-le* ti( re / )n% t re prin $escoperire si tr t re $i&erenti t . :o$el re )n stiint si te0nic . Prin !odel se intelege un siste! !ai si!plu' ela orat ca un nlocuitor a unui siste! !ai co!pleA ( originalul) si care' pe aza analogiei lui cu siste!ul original' serveste ca !i5loc de a studia indirect proprietatile si transfor!arile posi ile ale siste!ului original. Deci' prin !odelare se ntelege !etoda de a cerceta o iecte si feno!ene din natura si societate cu a5utorul !odelelor. $odelarea presupune' ca !etoda de predare' folosirea !odelelor n cadrul activitatilor de predare<nvatare' principala functie avnd<o cea de!onstrativa si cognitiva. $odelul' de fapt' ilustreaza o iectul original prin felul cu! este conceput' confectionat' prezentat copiilor spre o servatie' pentru a<i descoperi caracteristicile su aspectele esentiale' conduse de educatoare spre intuitia copilului. $odelarea si are efectul n cadrul activitatilor de eAercitii grafice' desen' pentru a aprecia n special proportia dintre o iecte' avnd un punct de reper sta ilit de educatoare (!odela5' confectii etc.). Pro-le* ti( re - aceasta !etoda presupune crearea unor situatii pro le!atice' care antreneaza si ofera copiilor posi ilitatea de a surprinde diferente' relatii dintre o iectele si feno!enele realitatii' ntre cunostiintele anterioare si noile cunostinte' prin solutii pe care ei nsisi le ela oreaza su indru!area educatoarei. Ceea ce caracterizeaza pro le!atizarea este crearea unor situatii conflictuale' pro le!atice n gndirea copilului. #ceste situatii apar atunci cnd copilul o serva un dezacord ntre anu!ite cunostinte si pro le!a care se cere a f rezolvata' indiferent de categoria de activitate (activitati !ate!atice' cunoasterea !ediului)' cnd este pus n situatia de a alege din cunostintele sale nu!ai pe cele care<+ a5uta sa rezolve o pro le!a data sau cnd eAista contradictii ntre !odul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei pro le!e. En cadrul activitatilor de dezvoltare a vor irii' pro le!atizarea se poate aplica n cadrul 5ocurilor didactice orale' eAe!plu& %@hiceste ce<a! gasit%. =ducatoarea for!uleaza intentionat propozitii cu nonsens' iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta eApri!area si sensul adecvat al cuvintelor n propozitie. #lgorit!izarea este !etoda care se azeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gndirii. Bn algorit! este un procedeu' o regula ine deter!inata de a rezolva o pro le!a tipica. Daca algorit!ul este ur!at corect' dupa un anu!it nu!ar de operatii' se va gasi n !od cert solutia pro le!ei. :e pune ntre area daca pute! transpune si n nvata!ntul prescolar aceasta !etoda. =Aercitiile de for!are de grupe

de o iecte dupa un anu!it criteriu' de for!are de perechi' de aran5are n sir crescator si descrescator a grupelor de o iecte sunt de fapt niste algorit!i pe care copiii i<au nsusit n !od constient. =ste i!portant ca n for!area algorit!ilor sa se respecte doua !o!ente esentiale& fiAarea lor si aplicarea repetata. =ducatoarea tre uie sa aprecieze 5ust folosirea algorit!ilor' sa eli!ine pro le!ele stereotipe' !ecanice' care nu conduc la dezvoltarea gndirii' a creativitatii. ;n% t re prin $escoperire. Pentru ca n procesul de nvata!nt copilul sa devina ct !ai activ si !unca sa<si i!pri!e un caracter creator' educatoarea cauta per!anent noi !etode si procedee care sa vina n spri5inul sau prin descoperirea noului. Bna din aceste !etode eficiente si creative este % nvatarea prin descoperire %. #ceasta !etoda ofera cunostinte dura ile' solide avnd n pri! plan dezvoltarea gndirii' creativitatea si nu !e!orizarea' o liga copilul sa nu se !ultu!easca cu ce i se spune' ci sa ai a gndire critica' o iectiva' disciplinata si cere un volu! de o servatii' analize' aprecieri' trecerea de la analiza la sinteza' de la concret la a stract' dezvolta perseverenta' vointa' !odeleaza aptitudinile de investigatie. #ceasta !etoda se aplica tinnd cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor' altfel duce la esec sau neaccesi ilitate' sau la confuzii. En cadrul activitatilor de cunoastere a !ediului' copiii pot descoperi prin eAperiente efectuate !preuna cu educatoarea& nsa!ntarea grului' cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii' pna la coacerea o ului de gru si apoi analiza acestuia pe aza o servatiei si de!onstratiei. n cadrul activitatiilor de dezvoltare a vor irii' copiii descopera alte !odalitati sau caracteristici ce i se pot atri ui unui persona5 sau o iect n discutie' descoperiri realizate de ei si conduse cu !ult tact de educatoare prin efectul scontat. #ceste !etode se folosesc la toate activitatile din gradinita. En lucrarea !ea !<a! oprit n principal la activitatile li er creative si la unele aspecte privind dezvoltarea li! alului. Dintre !etodele prezentate n cadrul activitatilor li er<creative' cele !ai utilizate sunt& eAplicatia' conversatia' eAercitiul. :eto$e speci&ice &olosite )n c $rul cti%it tilor li-er-cre ti%e #ctivitatea didactica de di!ineata se desfasoara n functie de centrele de interes produse n cadrul activitatii% frontale diri5ate % cu % te!a % si % su te!a % precizata la nceputul fiecarei sapta!nii. Ca puncte precise de reper n sta ilirea o iectivelor spre realizare' Progra!a activitatii instructiv<educative n @radinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. :ector %stiinta% :ector %Constructii% :ector %Iocuri cu rol% Iocuri de !asa :ector %?i lioteca% :ector %#rta%

#ceste sectoare constituie diferite tipuri de 5ocuri' tinnd sea!a de o iectivele specifce fiecarui sector al centrului de interes (te!e' su te!e n discutie' n o servatie)' ct si n do!eniul din care se inspira acestea. 0rganizarea si desfasurarea 5ocurilor la li era alegere (activitatea didactica de di!ineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine sea!a de !etodologia de lucru si pregatirea lor pe aza unei sche!e o iective concret a ordate. En organizarea si ndru!area acestora se va tine sea!a de necesitatea ndru!arii activitatii la alegere& Principiul organizarii si ndru!arii la alegere& < < principiul li erei optiuniC

principiul ierarhizarii o iectivelor operationaleC < principiul ndru!arii siste!aticeC < principiul activizarii. cti%it tii l le!ere+

Pre! tire

< Pregatirea cadrului specific la alegere. O-iecti%ele cti%it tii l < < < le!ere+

0 iective generaleC

0 iective speciale ( particulare)C 0 iective generale si specifice. Continutul cti%it tii l le!ere+

a. Caracterul de larga deschidere a progra!ei activitatii la alegereC . Continutul activitatii la alegere pe grupe de vrsta. Iocuri si! olice' 5oc cu reguli' ocupatii individuale si cu grupuri !ici de copii. Or! ni( re si )n$ru* re 6ocurilor e% lu te+ a. Iocuri de creatie cu su iecte din viata cotidianaC . Iocuri cu su iecte din as!e si povesti (5ocurile dra!atizarii)C c. Iocuri cu reguli (5ocuri si!ple)C

d. Iocuri distractive' 5ocuri hazlii' 5ocuri de atentie' 5ocuri de perspicacitate' 5ocuri de eApresie afectiva. Re&eriri speci le le o-iecti%elor si continutul 6ocurilor l li-er O-iecti%e !ener le le!ere

=Atinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe aza reprezentarilor acu!ulate despre realitatea ncon5uratoare' prin contactul divers' ne!i5locit sau prin eAercitarea siste!atica si continua a influentelor instructiv< educative. Practica sustinuta a 5ocurilor si! olice prin a ordarea creativa a unei te!atici variate si prin reproducerea si! olica a actiunilor si a relatiilor sociale tot !ai co!pleAe' asi!ilate n procesul cunoasterii. :ti!ularea aptitudinilor de cola orare originala a 5ocurilor si! olice cu su iecte din viata cotidiana si cu su iecte din povesti si as!e cunoscute si de organizarea practica a acestora n sensul crearii at!osferei de 5oc' al repartizarii rolurilor' al interpretarii acestora ct !ai veridic si n sensul desfasurarii actiunilor n toata co!pleAitatea lor. ,or!area capacitatilor copiilor de a practica n !od independent sau su conducerea liderilor for!ali a 5ocurilor cu reguli ce pot fi introduse n repertoriul ludic cu usurinta. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale' !orale' estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale su for!a 5ocului si! olic si a 5ocului cu reguli si n spiritul 5ocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice.4J4K Dezvoltarea prin 5oc si eAercitii a gndirii si i!aginatiei creatoare' a capacitatii de a efectua n actiunea de 5oc operatii si!ple de analiza' sinteza' co!paratie' generalizare si a stractizare' concretizare' n perspectiva fa!iliarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. 3alorificarea tuturor activitatilor la alegere n scopul ! ogatirii si adncirii cunoasterii' al nsusirii li! ii !aterne' al intensificarii' co!unicarii si autoco!unicarii' ct si n scopul largirii relatiilor de cooperare' ca pre!isa a realizarii lor. @. E2e*pli&ic ri $e 6ocuri $e $i&erite tipuri+ . Aocuri si*-olice+ %De<a !a!icile% %De<a fa!ilia% %De<a santierul de constructii%etc. -. Aocuri $e constructie+ %Casa unicilor% %@radinita noastra% %Cartierul nostru% %:atul nostru%.

c.

Aocuri cu su-iecte $in po%esti si - s*e+ Iocul dra!atizarii %De<a scufita rosie% %De<a capra cu trei iezi% %De<a punguta cu doi ani% Dra!atizari %#noti!purile% %:area n ucate% %"edul cu trei capre% %@reierele si furnica etc. B. Aocuri $e *isc re %;upul si vnatorul% %*ndunica si cauta cui ul% %@stele si vulpea% %?roscutele sar n lac% Aocuri sporti%e si $istr cti%e %$ingea la capitan% %0cheste tinta% %De<a caii si calaretii% %Prinde! fluturi% %#tinge clopotelul% %Ne da! n leagan% C. Aocuri $e circul tie rutier %#tentie la se!afor% %:top rosu' treci pe verde% %De<a politistii% D. Aocuri sen(ori le %:aculetul fer!ecat% %@hici ce for!a are% %:pune cu! este% %@hici din ce este facut% Aocuri pentru $e(%olt re sensi-ilit tii %i(u le %@hici ce culoare se potriveste% %#seaza la culoarea potrivita% %#rata<!i culoarea pe care sa ti<o spun% %Cine are aceeasi culoare% Aocuri pentru $e(%olt re sensi-ilit tii u$iti%e

%Deschide urechea ine% %@hici cine te<a strigat?% %@hici cine este la telefon% Aocuri pentru $e(%olt re sensi-ilit tii !ust ti%-ol& cti%e %@hici ce<ai gustat?% %Ce a cu!parat !a!a de la piata?% %Ce floare a! !irosit% %:pune ce gust are?% E. Aocuri intelectu le . Aocuri $e sti*ul re co*unic rii or le %Povesteste ce<ai visat% %Povesteste cu! ti<ai petrecut vacanta% -. Aocuri $e e2ers re pronuntiei corecte %:pune la fel ca !ine% %:a face! ca sarpele% %:e aude sirena% %Cntecul greierasului% %Cocosul si gaina% %?unica toarce% c. Aocuri $e tentie si $e orient re sp ti l %@hici ce 5ucarie a! ascuns% %@aseste locul potrivit% %Bnde a! asezat papusa% %#seaza ursuletul unde iti spun% %:pune<!i vecinii tai% $. Aocuri $e re li( re -str cti( rii si !ener li( rii

%Cu! se nu!esc toate acestea la un loc% %Cine poate face !ai !ulte grupe% %@hici la ce cuvnt !<a! gndit% %#lege i!aginile% e. Aocuri pentru $e(%olt re perspic cit tii

%@aseste dru!ul lui @rivei spre cusca% %Care !asina a5unge !ai repede la tine?% %=ste ceva gresit n ta lou?% %Ce se potriveste?% %Bnde este !ai !ulta apa?% &. Aocuri pentru $e(%olt re i* !in tiei %:pune !ai departe% %Lai sa face! o poveste% %Ce s<a nt!plat !ai departe?% !. Aocuri pentru $e(%olt re proceselor $e in0i-itie %olunt r si %Iocul !ut% %:us<5os% %G oara < z oara% %De<a visul%etc. Aocuri lo!ico-* te* tice %#seaza la casuta potrivita% %santierul de constructii% %.renul cu o diferenta% %Ce piesa lipseste?% Aocuri $e cuno stere a *e$iului )ncon6ur tor %Cnd se nt!pla?% %:a face! un ta lou de iarna% %Dupa !ine cine vine?% Aocuri $e *isc re cu te2t si c nt %Brsuletul doar!e% %;antul% %Dansul rozelor% %Paranul e pe ca!p% Aocuri pentru )nsusire $e co*port re *or l %:a sar atori! ziua colegilor% %;a teatru% utocontrolului

%#ve! oaspeti la !asa% Desi activitatile sunt li er<creative' copiii se !anifesta li er' totusi' educatoarea foloseste o serie de !etode specifice. #cestea sunt eAplicatia' de!onstratia' conversatia si eAercitiul. Iocurile propriu<zise' ocupatiile ludice si eAercitiile<5oc' 5udicios folosite si la aceasta vrsta' n etapa consacrata 5ocului ca for!a de activitate instructiv< educativa' tre uie sa se re!arce su aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico<!etodica' iar su aspectul finalitatii practice prin !aAi!a eficienta for!ativa. ;a toate grupele' 5ocurile copiilor nu tre uie sa fie privite ca o si!pla 5oaca' ci ca o activitate gndita' proiectata !ental 5udicios' ndru!ata diferential n functie de o iectivele sta ilite' de natura activitatilor si de individualizarea acestora. #plicarea noii progra!e' cu co!entarea ntregii activitati instructiv< educative pe %centre de interes%' contri uie la !odernizarea si restructurarea ntregii activitati educationale. #ctivitatea didactica de di!ineata se desfasoara pe sectoare' are drept arii de sti!ulare concentrate pe ur!atoarele do!enii& stiinta' arta' constructie' 5ocuri cu rol' 5oc de !asa' i lioteca. #ceste arii de sti!ulare concentreaza desfasurarea 5ocului la li era alegere' pe un su iect presta ilit' dar ofera largi posi ilitati de !anifestare li era a copilului' toc!ai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. Prin reducerea nu!arului de activitati frontale diri5ate n for!area ariilor de sti!ulare' se ofera copiilor largi posi ilitati de achizitii de cunostinte' deprinderi de !unca intelectuala' practica' ct si for!area a ilitatilor si a co!porta!entelor dupa posi ilitatea de actiune a fiecarui copil. Daca sunt riguros organizate' vor oferi fiecarui copil teren' cadru de !anifestare larg' favora il' iar printr<o atentie si orientare cu tact educativ' fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare nor!ala a unui copil de 2<4!!! ani. 0 i!portanta deose ita n desfasurarea acestor activitati' arii de sti!ulare' are organizarea salii' a spatiului grupei pe centre de interes (arii de sti!ulare)' care definite si ine echipate' pun in !iscare sensi ilitatea si activitatea copilului. En organizarea ariilor de sti!ulare este necesar sa se tina sea!a de zona de desfasurare' sa se creeze spatiu suficient' n special pentru aria % i lioteca% sau a %5ocului de !asa%. En folosirea !aterialului se porneste de la eAperienta de viata si li! a5 a copiilor' 5ucariile tre uie sa corespunda nu nu!ai posi ilitatilor de antrenare n diferite tipuri de 5oc' dar si a vrstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor.6J6K Prin !anipularea 5ucariilor' !aterialul cu care copilul e!ite 5udecati' decizii' co!para si deose este' nvata sa asculte si sa se concentreze. =le asigura trecerea de la viata instructiva' egocentrica' la deschiderea spre lu!ea sociala' de a stii uneori sa uite de sine pentru a ntelege si a se a5uta reciproc. Prin folosirea' n cadrul ariilor de sti!ulare' a unui !aterial variat si adecvat' prin antrenarea tuturor copiilor unui grup' grupe' se evita nsusirea !ecanica de cunostinte' iar copilul este !ai activ si nvata din placerea de a se 5uca. Desfasurarea 5ocurilor pe arii de sti!ulare asigura o strnsa legatura ntre ceea ce se lucreaza pe !icrogrupuri si n co!un' pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala' pentru a face legatura cu nvatarea de tip scolar.

E! inarea activitatilor pe !icrogrupuri cu activitatea co!una ofera conditii de realizare a o iectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. =ducatoarea va aprecia !odul de desfasurare li era diri5ata sau se!idiri5ata. #ceste structuri de activitati pro!oveaza 5ocul ca activitate funda!entala si asigura& < accesul li er si direct la 5ucarii' !ateriale' truse' unelteC

< for!area unor deprinderi de conduita ale copiilor n ti!pul 5ocului' unor deprinderi de a<si lua singuri 5ucariile sau alte !ateriale si de a le reaseza n ordine la locul lor. < for!area deprinderilor de co!unicare n !od li er ntre ei' fara sa strige sau sa se produca zgo!ote' zgo!ote de cooperare cu partenerii de 5oc' de a<si distri ui si asu!a roluri astfel nct fiecare sa ai a acces la interpretare. =ducatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile for!ate' precu! si lacunele acestora' avnd posi ilitatea sa se defineasca ele!entele specifice prin care tre uie sa intervina n ndru!arile individuale necesare. #legerea ariilor de sti!ulare se face n functie de o iectivele pe care dori! sa le realizeze copilul (a centrului de interes' te!a' su te!a care preocupa sapta!nal educatoarea < grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a sapta!nii. Desfasurarea ariilor de sti!ulare cu! ar fi& #ria 5ocului cu rol' #ria 5ocului de !asa' #ria i lioteca' #ria stiinta' conduce la for!area reprezentarii copiilor su aspectele esentiale ale cunoasterii o iectelor' ani!alelor' plantelor' anoti!purilor' vrstelor. .oate acestea sunt ca o co!pletare a cunostintelor acu!ulate n cadrul activitatii frontale diri5ate' a descoperirii unor valente proprii a su iectilor' a folosirii unei ga!e variate de !ateriale din natura sau confectionate de copii' raspunznd tuturor centrelor si conducnd copilul spre o personalitate !ultilaterala' cunostinte' deprinderi care se for!eaza' consolideaza si verifica n acest !od educatia. De(%olt re li*- 6ului si pre! tire pentru sco l Prin natura ei' li! a este un siste! de se!ne organizate riguros si deter!inate de scopul supre! al co!unicarii u!ane. Din acest unghi' la o analiza atenta' devine vizi ila organizarea !aterialului de constructie' fie la nivelul enuntului' fie la cel al unitatii de co!unicare. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive' la vrsta cnd i se for!eaza pri!ele a ilitati de co!unicare. #cestea si<i le va perfectiona si constientiza odata cu regi!ul scolar care utilizeaza functia !etalingvistica si prin aceasta traduce! n li! a5 didactic o realitate instru!entala a stracta. Envatarea se nte!eiaza' deci' pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii' fara a realiza o deli!itare neta a acestor doua faze. Iean Piaget spusese autoritar& %.oate conduitele co!porta un aspect nnascut si unul do ndit' dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele%C este firesc sa fie asa' pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un siste! de cunostinte si deprinderi sedi!entat de5a si nu pe un teren gol.

=ste cunoscut faptul ca for!area capacitatilor operationale si functionale reprezinta o pro le!a i!portanta n cadrul for!arii intelectuale. ,unctiile !intale apar si se !aturizeaza diferit' de aceea nvatarea li! a5ului si a anu!itor for!e de rationa!ent sunt posi ile nu!ai atunci cnd aceste functii au atins un anu!it grad de dezvoltare si !aturizare. Ensusirea li! ii !aterne reprezinta un ele!ent esential pentru asi!ilarea de cunostinte' pentru for!area deprinderilor si priceperilor. ,ara li! a5 nu este posi ila gndirea si nvatarea. @ri5a pentru nsusirea si folosirea corecta a li! ii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tul urarilor de vor ire. En gradinita' nvatarea orala a li! ii constituie un instru!ent indispensa il pentru nvatarea cititului si scrisului. ;i! a de %nenlocuit cu alta% (@eorge :ion) este un fagure de !iere filtrat prin raze de suflet si %curge prin veac pentru a a5unge n viers o nuanta de graiuri si cu!inti% (.udor #rghezi). Cercetarile psihologice au aratat' iar eAperienta !uncii didactice din gradinita confir!a' ca dezvoltarea vor irii copiilor' a li! a5ului' n special' are loc su influenta !ediului si a educatiei. #cest lucru se realizeaza cu efcienta opti!a n cadrul ntregului progra! din gradinita' n procesul relatiilor copil<copil si copil<educatoare' pe aza eAperientei cognitive capatate. Copilul vine n gradinita cu anu!e co!petenta lingvistica' garantia integrarii sociale si conditie a do ndirii perfor!antei lingvistice. *espectnd o iectivele su aspect fonetic' su aspect leAical' su aspect al structurii gra!aticale' al co!unicarii orale' al eApresivitatii vor irii' si totodata particularitatile psihologice ale li! a5ului cu ceea ce este caracteristic n acest sens' acestea se !aterializeaza' se realizeaza. Ensusirea li! ii !aterne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice' leAicale' !orfologice si sintactice). ,unctia esentiala a li! a5ului este co!unicarea' cu cele doua aspecte& li! a5 interior' li! a5 eAterior. n perioada prescolaritatii copilul nvata li! a5ul prin care si eApri!a dorintele nevoile' gndirile' e!otiile' intentiile sale. ;a vrsta prescolara' li! a5ul capata noi valente si per!ite copilului sa realizeze relatii co!pleAe cu adultii si cu ceilalti copii' sa<si organizeze activitatea psihica' sa<si eApri!e ideile si starile ulterioare' dar si sa nteleaga si sa acu!uleze infor!atii. Prin inter!ediul li! a5ului' copilul isi dezvolta propria<i eAperienta si !ai cu sea!a nvata din eAperientele altora. Cu a5utorul li! a5ului se for!eaza si se organizeaza siste!e n care sunt integrate cunostintele' ceea ce contri uie la siste!atizarea si la co!plicarea conditiilor interioare de for!are a personalitatii. "nterventia adultului asupra dezvoltarii vor irii copilului se face fie prin canalele ver ale' fie prin cele ocupationale' n special prin cele de organizare a 5ocului' eAersarii sau eAecutarii unor sarcini. En procesul co!unicarii cu adultul' copilul foloseste acelasi li! a5' dar este original dupa felul cu! gndeste. En procesul instructiv<educativ' prin inter!ediul li! a5ului se realizeaza trans!iterea cunostintelor cu noi reprezentari' li! a5ul este !i5loc de co!unicare' !i5loc de cunoastere. Prin inter!ediul li! a5ului' educatoarea face cunoscut copiilor denu!irea lucrurilor' feno!enelor' a legaturilor cauzale dintre acestea. =ducatoarea realizeaza prin co!unicarea cu copilul sti!ularea proceselor psihice' a gndirii cu procesele ei (analiza' sinteza' co!paratie etc.). "nteractiunea cognitiva ver alizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat for!ativa' nu!ai daca n aceasta relatie copilului i va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la attea %necunoscute% ale realitatii cu care vine n contact.

En procesul co!unicarii copilul si for!eaza si dezvolta viata afectiva' cu a5utorul cuvntului' educatoarea contri uie la educatia estetica dezvoltndu<i fru!osul din natura' viata' societate. En cadrul activitatilor frontale diri5ate se vor selecta te!e care sa conduca fa!iliarizarea copilului cu dezvoltarea vor irii su toate aspectele sus a!intite' pentru integrarea ct !ai eficienta n activitatea scolara. Pentru a rezolva sarcina principala' aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa n procesul instructiv din scoala' se ncearca gasirea unor solutii' !i5loace si !etode eficiente care sa contri uie la dezvoltarea vor irii. n acest sens' !i5locul cel !ai eficient pentru dezvoltarea gndirii si a vor irii copiilor este 5ocul didactic de dezvoltare a vor irii. Iocul didactic' ca for!a specifica de nvatare la vrsta prescolara' reuseste !ai ine dect oricare alt gen de activitate sa ! ine ele!entele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul n sti!ularea si eAersarea 5ocului' fara ca el sa constientizeze acest efort. Iocul didactic reuseste' de ase!enea' sa antreneze n 5oc toti copiii grupei' astfel ca acestia depun acelasi efort de gndire si eApri!are. #stfel' prin inter!ediul 5ocului didactic' se fiAeaza si activeaza voca ularul copiilor si contri uie la ! unatatirea pronuntiei' la for!area unor noi notiuni. =ficienta acestor 5ocuri didactice depinde' nsa' n !are !asura de !odul n care educatoarea stie sa le selectioneze' n raport cu situatiile concrete eAistente n grupa pe care o conduce. #ceasta presupune o una cunoastere a posi ilitatilor fiecarui copil' precu! si defectelor de vor ire' astfel ca' n functie de aceste realitati' sa se actioneze si prin inter!ediul 5ocului didactic < eficient !i5loc de for!are si educare a copilului. *ealizarea cu succes a o iectivelor propuse n cadrul 5ocurilor didactice s<a pornit de la un stadiu aprofundat' tinnd sea!a de specificul 5ocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vrsta prescolara. ;a grupa !are' 5ocurile didactice desfasurate la nceputul anului scolar vizeaza eAersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin 5ocurile& %Ce cuvinte a! spus?%' %*aspunde repede si ine%' %Iocul cuvintelor%. :e va continua cu 5ocuri de despartire a cuvintelor n sila e si sunete. =Ae!plu& %#lege 5etoanele%' 5oc cu o iective co!pleAe si ine deter!inate. :arcina didactica a acestui 5oc consta n recunoasterea si denu!irea o iectelor ilustrate' a caror denu!ire este for!ata dintr<o sila a sau eAersarea deprinderii de a for!a propozitii n care sa eAiste cuvinte !onosila ice si isila ice. Pe aza !aterialului concret prezentat' copiii denu!esc aceste o iecte si despart cuvintele n sila e' preciznd cte sila e are cuvntul. n co!plicarea 5ocului s<au folosit fise pe care erau desenate diferite o iecte si s<a cerut copiilor sa deseneze n dreptul fiecarei i!agini attea liniute cte sila e are cuvntul corespunzator. Pentru verificarea acestor cunostinte' atunci cnd copiii sunt fa!iliarizati cu sila a si sunetul si stapnesc tehnica de separare a propozitiei n cuvinte' sila e si sunete' se poate organiza la grupa !are un 5oc didactic de evaluare a cunostintelor& 5ocul %Cine stie !ai ine?%' unde se pot folosi ca !aterial didactic 5etoane cu fructe' legu!e' ani!ale' un flanelograf < ilustratie. Iocul se desfasoara avnd cte un conducator. :e nu!este din fiecare echipa cte un copil pentru a alege de pe !asa educatoarei i!agini a caror denu!ire ncepe cu un anu!it sunet' pe care sa le aseze pe flanelograf. Copiii care aleg corect si integral 5etoanele si se ncadreaza n ti!p cstiga o ulina pentru echipa lor. # doua cerinta a 5ocului consta n taierea cu o linie a notiunilor a caror denu!ire ncepe cu sunetul dat.

Iocul cuprinde trei cerinte' cea de a treia cerinta constnd n alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (/<1 cuvinte) si despartirea lor n sila e. #cest 5oc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil n sarcinile date' si nsusesc se!nificatia cuvntului' adica notiunile care se schi! a' se ! ogatesc si se precizeaza treptat' pe !asura acu!ularii eAperientei si a perfectionarii operatiilor gndirii. Prescolarii nu nvata regulile gra!aticale' nu cunosc definitii' nu stiu ce este su stantivul' ver ul' declinarea' dar respecta aceste regului de vor ire' deoarece att prin 5oc ct si prin !odelul de vor ire corecta sunt antrenati sa le cunoasca' corectndu<i doar atunci cnd gresesc. Entruct la copii se o serva deseori folosirea gresita a for!elor de genitiv si dativ (ei pun deseori ntre ari de genul& %# lu cui sunt cartile?% sau %# lu cine este u! rela?%)' pentru nlaturarea acestor defecte se pot desfasura 5ocuri didactice ca& %# cui hrana este?%' %# cui ! raca!inte este?%' punndu<i de fiecare data pe copii n situatia de a folosi corect desinentele cauzale' ct si ntre arile corespunzatoare acestor cazuri. :e ur!areste' totodata' dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. :arcina didactica pentru 5ocul %# cui hrana este?% este de a for!ula un raspuns corespunzator ntre arii si de a recunoaste hrana si ani!alele care o folosesc. Iocul presupune eAistenta n fata fiecarui copil a unei i!agini reprezentnd un ani!al' i!aginile reprezentnd hrana lor aflndu<se pe !asa educatoarei. :e cere copiilor sa intuiasca i!aginea data de educatoare si i!aginile din fata lor si se eAplica regula. ;a ntre area %# cui hrana este?%' copilul care are n fata reprezentarea ani!alului respectiv tre uie sa raspunda' for!ulnd corect propozitia. =Ae!plu& %$orcovul este hrana iepurasului%' %"ar a este hrana vacii%' %#luna este hrana veveritei%. Prin acest 5oc se ur!areste eApri!area corecta a for!elor de genitiv !asculin si fe!inin la nu!arul singular si plural. Pornind gradat' de la 5ocul n care s<a sta ilit nu!ai acordul co!plet (gen' nu!ar si caz )' copiii capata deprinderea de a folosi acordul gra!atical pentru toate partile de vor ire. Prin 5ocul didactic %*aspunde repede si ine% se ur!areste for!area deprinderilor de a realiza n ti!pul vor irii acordul corect ntre deter!inant si deter!inat (ntre atri ut si su stantiv' ntre su iect si predicat)' precu! si precizarea si activizarea voca ularului privind unele cuvinte cu sens contrar. En partea a doua a acestui 5oc se foloseste anda de !agnetofon' pe care au fost nregistrate propozitii cuprinznd ad5ective acordate corect cu su stantive' de eAe!plu& %$aria este o fata harnica%. n ti!p li!itat' copilul nu!it de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie' gasind nsa antoni!ul ad5ectivului enuntat. #celeasi ad5ective nsotesc' n continuare' un su stantiv la !asculin' de eAe!plu& %#ndrei este un aiat harnic%' %#ndrei este un aiat lenes%. #cest 5oc contri uie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza' se !ai pot desfasura diverse 5ocuri didactice care sti!uleaza creativitatea copiilor n eApri!area orala si le ! ogateste voca ularul activ. #stfel' prin 5ocul didactic %Citeste n carticica% se ur!areste for!area deprinderilor de a co!pune o scurta povestire. Iocurile didactice pentru sti!ularea unei vor iri eApresive' fluente' coerente' au o contri utie deose ita la vrsta prescolara. #cu!' dezvoltarea eApresivitatii li! a5ului presupune cultivarea capacitatii de co!unicare prin eApri!area reprezentarilor din eAperienta personala' adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. #vnd n vedere ca la dezvoltarea eApresivitatii li! a5ului contri uie !ai !ulti factori' cu! ar fi& !i!ica' intonatia' intensitatea vocii' rit!ul eApunerii' se desfasoara cu copiii 5ocuri care sa<i puna n situatia de a utiliza toti acesti factori.

#stfel de 5ocuri sunt& %Ce sti! despre eroul ndragit?% si %0glinda fer!ecata%. 0 iectivele fiAate n aceste 5ocuri sunt& < recunoasterea persona5ului si a povestiiC < < caracterizarea persona5elorC

redarea unui frag!ent din povestea respectiva.

Paralel cu organizarea si desfasurarea 5ocurilor didactice' n gradinita un rol deose it de i!portant l detin 5ocurile < eAercitii' !enite sa contri uie la opti!izarea sarcinilor si o iectelor progra!ei' la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. "!portanta 5ocurilor < eAercitiu desfasurate n gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta !are asupra dezvoltarii li! a5ului att su aspect fonetic' leAical' gra!atical' ct si eApresivitatii vor irii. "ndiferent de for!a de realizare' activitatile de dezvoltare a vor irii' prin specificul de organizare si desfasurare' sti!uleaza copilul n !od creativ< for!ativ. Pe lnga activitatile de 5oc didactic' activitatile de povestire' !e!orizare' povesti create de copii' povestiri cu un nceput dat de educatoare si continuat de copii' vor face copilul sa dialogheze cu el nsusi si cu realitatea ncon5uratoare' apropiindu<+ de aceasta n !odul cel !ai firesc si spontan. =ducatoarei i revine sarcina de a conduce' orienta si contri ui prin %viu grai%' prin relatia educatoare < copil' prin vor ire dialogata despre toate cte sunt' la estetica tintei li! a5ului' a plasticitatii lui n eApri!are. #ctivitatile de !e!orizare contri uie la realizarea dialogului copilului cu ani!ale ndragite' fluturi' plante' persona5e ndragite' activitati co!une a legaturii o!ului cu ceea ce l ncon5oara. =le contri uie la corectarea eApri!arii gresite' dar si la for!area unui 'li! a5 coerent' eApresiv' plastic' n !asura n care educatoarea este un !odel' pentru copil' de felul cu! recita o poezie' de !odul de a<+ face pe copil sa' nteleaga teAtele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da teAtului finalul adecvat. =Ae!ple<!e!orizari la grupa !are& %*evedere% < $. =!inescu %:o!noroase pasarele% < $. =!inescu %Gdreanta% < .. #rghezi %Catelusul schiop% < =. ,arago Convor irile te!atice' prin su iectele a ordate' vin sa co!pleteze varietatea te!elor posi ile spre realizarea n diferite do!enii' n special a celor cognitive de cunoastere a !ediului& %@radinita noastra' ucuria copiilor% %.oa!na pe strada !ea% %#u plecat pasarile calatoare% %?a a iarna intra<n sat%

%3ine pri!avara% %Pleca! la scoala%etc. #ceste convor iri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea' cu copilul si i dau posi ilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acu!ulate si voca ularul activ al copiilor. 0 contri utie i!portanta n plan apropiat o are literatura %stiintifico< fantastica% care propune su iecte foarte ndragite de copii' persona5e cu care copilul co!unica' care le reprezinta si ! ogateste fantezia. Prin eAe!lificari concrete pute! face copiii sa nteleaga ca' n decursul ti!pului' ceea ce n trecut era de do!eniul fantasticului sau a incredi ilului' astazi acestea sunt lucruri realiza ile' iar fanteziile ti!pului nostru' prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei' a inventiei u!ane' pot deveni lucruri realiza ile. #ctivitatile de !e!orizare' de povestire a educatoarei' 5ocuri didactice' convor irile contri uie n !are !asura la ! ogatirea voca ularului' a eAersarii acestuia n vederea pregatirii copilului pentru scoala. Cursul X-XI. :eto$e speci&ice cl sei I :eto$ reprezinta $ru*ul s u c le $e ur* t )n cti%it te co*un e$uc torului si e$uc tilor/ pentru )n$eplinire scopurilor )n% t *.ntului/ $ic pentru in&or* re si &or* re e$uc tilor . Nu este singura definitie care s<ar putea propune' ci una dintre ele' care si 5ustifica vala ilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza' adica& ce continut logic eApri!a (un mod de lucru sau o cale de urmat)C cine o utilizeaza (n cazul nostru' educatorul si educatii)C n ce activitate (n procesul de nvatamnt)C cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). $etoda de nvata!nt reprezinta o entitate !ai cuprinzatoare n ti!p ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a !etodei' fie un ele!ent de spri5in' fie un !od concret de valorificare a !etodei. :intetiznd pute! clasifica !etodele astfel& A) Metode de predare-asimilare: #.+. Traditionale: eApunerea didactica' conversatia didactica' de!onstratia' o servarea' lucrul cu !anualul' eAercitiulC #.-. De data mai recenta& algorit!izarea' !odelarea' pro le!atizarea' instruirea progra!ata' studiul de caz' !etode de si!ulare (5ocurile' nvatarea pe si!ulator)' dupa unii autori' si nvatarea prin descoperire. B). Metode de evaluare: ?.+. De verificare& (+) Traditionale: verificarea orala curentaC verificarea scrisa curentaC verificarea practica curentaC verificarea periodica (prin teza sau practica)C verificarea cu caracter glo al (eAa!enul)' fie n for!a scrisa' fie orala' fie practica. (-) De data mai recenta& verificarea la sfrsit de capitol (scrisa sau orala)' verificare prin teste doci!ologice (curente sau periodice).

?.-. De apreciere& (+) #preciere ver ala (-) #preciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor !etode de nvata!nt @. E2punere $i$ ctic

$etoda eApunerii consta din prezentarea ver ala !onologata a unui volu! de infor!atie' de catre educator catre educati' n concordanta cu prevederile progra!ei si cu cerintele didactice ale co!unicarii. :u aspectul functiei didactice principale' se nscrie ntre !etodele de predare' dupa !i5loacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor' ave! a face cu o !etoda ver alaC dupa gradul de anga5are a elevului' este o !etoda eApozitiva' deci care situeaza elevul !ereu n postura de receptor. =ste o !etoda ce a eneficiat de o ndelungata utilizare n procesul de nvata!nt' de unde ncadrarea ei ntre !etodele traditionale ale scolii de pretutindeni. :e poate co! ina cu conversatia si cu de!onstratia. En functie de vrsta elevilor si de eAperienta lor de viata' poate ! raca !ai !ulte variante& povestirea' eAplicatia' prelegerea scolara. Po%estire consta din prezentarea infor!atiei su for!a descriptiva sau narativa' respectnd ordonarea n ti!p sau n spatiu a o iectelor' feno!enelor' eveni!entelor. =Aplicatiile nu lipsesc cu desavrsire' dar ele ocupa un loc secundar n raport cu prezentarea faptelor. E2plic ti este for!a de eApunere n care %predo!ina argu!entarea rationala%' facndu<si loc de5a pro le!ele de la!urit' teore!ele' regulile' legile stiintifice etc. Pe pri!ul plan nu se !ai afla %faptele de prezentat% ci %faptele de eAplicat%. Prele!ere scol r reprezinta for!a de eApunere n cadrul careia infor!atia este prezentata ca o succesiune de idei' teorii' interpretari de fapte separate' n scopul unificarii lor ntr<un tot. -. Con%ers ti $i$ ctic

=ste !etoda de nvata!nt constnd din valorificarea didactica a ntre arilor si raspunsurilor. =ste o !etoda ver ala ca si eApunerea dar !ai activa dect aceasta. Con%ers ti euristic + este astfel conceputa nct sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. Bnii autori conte!porani o sugereaza chiar ca for!a de nvatare prin descoperire diri5ata. :e prezinta su for!a unor serii de ntre ari si raspunsuri la finele carora sa rezulte' ca o concluzie' adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat n procesul nvatarii. Con%ers ti e2 *in to re <c te0etic ? #re ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un !o!ent dat. :e deose este de cea euristica n sensul ca nu !ai este o ligatorie constituirea n siste!e sau serii ale ntre arilor si raspunsurilor. Chiar daca rolul ei de aza este acela de eAa!inare a elevilor' unii autori (.odoran' D.' +841C Prcovnicu' 3.' +862) o enu!era si ntre !etodele cu functie de predare asi!ilare.

Con%ers ti )n ctu lit te este cu adevarat activa' !ultidirectionala denu!ita si conversatie dez atere. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor' si anu!e& ei pot fi antrenati n dez atere nu!ai cnd dispun (a) de infor!atia i!plicata n pro le!a' ( ) de !etoda necesara investigarii n sfera dez aterii si (c) de capacitatea de a ntelege punctele de vedere ale celorlalti. /. Lucrul cu * nu lul !etoda didactica n cadrul careia nvatarea are ca sursa esentiala

si ca instru!ent de for!are a elevului cartea scolara sau alte surse si!ilare. %;ectura este o !aterie< instru!ent' de care fiecare se serveste o viata ntreaga% (Cerghit' ".) Pentru nceput se utilizeaza !etoda lecturii eAplicative. #ceasta are o desfaturare specifica' pornind de la lectura integrala' continund cu lectura pe parti sau aspecte si ncheind cu ncercarea de redare a ntregului si aplicatiile aferente. ;ucrarile de didactica !ai vechi sau !ai noi o prezinta ca !etoda de aza de nvatare' n clasele !ici. 1. :eto$ e2ercitiului consta n eAecutarea repetata si constienta a unei actiuni n

vederea nsusirii practice a unui !odel dat de actiune sau a ! unatatirii unei perfor!ante. =Aercitiul nu se li!iteaza doar la for!area deprinderilor' ci vizeaza n acelasi ti!p consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor i!plicate n eAercitiu. =Aercitiile pot fi grupate n functie de doua criterii. Dupa for!a&
0rale :crise Practice

Dupa scop&

De introducere ntr<un !odel dat (eAercitii introductive) De nsusire sau consolidare a !odelului dat (eAercitii de aza) De legare a cunostintelor si deprinderilor !ai vechi cu cele noi (eAercitii paralele) De creatie (euristice) 2. Al!orit*i( re este definita ca !etoda de predare' nvatare constnd din utilizarea si

valorificarea algorit!ilor. Pe plan didactic' algorit!izarea ar nse!na gasirea de catre profesor a nlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de nvatat' ce se preteaza unei astfel de ordonari. #lgorit!izarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri& for!a sau succesiunea aproAi!ativ fiAa a operatiilor savrsite de elev si resta ilirea lor de catre profesor. #ltfel spus' elevul ti nsuseste pe calea algorit!izarii' cunostintele sau tehnicile de lucru prin si!pla parcurgere a unei cai de5a sta ilite' pe cnd n cadrul nvatarii de tip euristic nsusirea are loc pe aza propriilor cautari. F. :o$el re $i$ ctic este denu!irea !etodei de predare< nsusire n cadrul careia

!esa5ul ce ur!eaza trans!is este cuprins ntr<un !odel. $odelarea poate fi realizata prin !ai !ulte procedee ine definite& marire sau reducere la scara, a unor reproduceri si!ilare (!achete' !ula5e' statii pilot' sau !icroprocese)C concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre)C abstractizare (readrea prin anu!iote for!ule nu!erice sau literale a unor serii ntregi de o iecte' procese' actiuni)C analogie (i!aginarea unui o iect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin co!paratie cu structura sau utilizarea altui o iect sau aparat eAistent' ase!anator). 6. Instruire pro!r * t !etoda !ultifunctionala cuprinznd o nlantuire de algorit!i

dar si de pro le!e de rezolvat' prezentate preponderent n for!a ver ala' dar si cu includerea unor aspecte intuitive. # fost % revetata% de ?. ,. :Finner i!ediat dupa +829. Principiile instruirii progra!ate& Principiul pasilor !ici (!ateria se !parte n frag!ente' pna la nivelul de ntelegere al copiilor) Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) Principiul confir!arii i!ediate (fiecare raspuns for!ulat elevul tre uie sa<l confrunte cu cheia raspunsurilor eAacte) Principiul rit!ului individual (progra!ul de nvatat)

.ipuri de instruire progra!ata&

;iniara *a!ificata Co! inata

$i5loacele utilizate n instruirea progra!ata pot fi&

,isele progra!ate $anualele progra!ate $asinile de nvatat (calculatoarele)

7.

Stu$iul $e c ( !etoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata

prin a carei o servare' ntelegere' interpretare ur!eaza sa realizeze un progres n cunoastere. =tape ale studiului de caz (dupa ". Cerghit)&

#legerea cazului ;ansarea cazului Procurarea infor!atiei :iste!atizarea !aterialului Dez atere asupra infor!atiei culese :ta ilirea concluziilor 8. :eto$ele $e si*ul re (5ocurile si nvatarea pe si!ulator)

$etoda 5ocurilor este prezentata pe de o parte de 5ocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria 5ocurilor si!ulative. 0data intrati n sfera educatiei siste!atice' fie prescolare' fie scolare' copiii adopta alte feluri de 5ocuri didactice& de dezvoltare a vor irii' de orientare' 5ocuri !ate!atice' 5ocuri gra!aticale. Iocurile si!ulative sunt verita ile ocazii de antrena!ent pentru ndeplinirea unor roluri reale n viata. =le capata o !ai !are densitate la vrsta scolara si se prezinta !ai ales su for!a 5ocurilor de rol. En ce priveste nvatarea pe si!ulatoare' coloratura !etodei este eApri!ata prin invocarea !i5locului utilizat' respectiv un siste! artificial constnd dintr<un dispozitiv tehnic& de pilda conducerea unei loco!otive' a unei aeronave' !anevrarea corecta a unui siste! de cai de co!unicatii. CURSUL XII-XIII CERCETARE PSIGOPEDAGOGIC ROLUL UTILI4RII :ETODELOR sI TEGNICILOR DE REALI4ARE A CON3INUTURILOR ACTIVIT3II DIN GRDINI3 ;N VEDEREA ADAPTRII OPTI:E LA VIA3A sCOLAR D.@. 9un$ *ent re teoretic Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate n conditiile intensificarii si accelerarii ntregului process de nvata!nt. Pregatirea !ultilaterala a copilului pentru !unca din scoala' dupa cu! s<a !ai afir!at' se realizeaza prin inter!ediul a doua for!e specifice& 5ocul si nvatarea' cea din ur!a la nivelul copiilor de grupa !are' pregatitoare. $odelarea unei cercetri pe aceast te! este 5ustificat de cunoatere eficienei educaionale a anu!itor !etode si tehnici aplicate att n cadul activitatilor diri5ate' ct si n cadrul activitatilor li er creative' se ur!areste att nsusirea de noi cunostinte ct !ai ales consolidarea cunostintelor trans!ise n vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. Prin diversitatea de !etode si tehnici care pot fi aplicate n cadrul activitatilor de cunoasterea !ediului' a activitatilor de dezvoltarea li! a5ului' a activitatilor !ate!atice' a scrierii grafice' etc. si n activitatea didactica de di!ineata' contri uie la dezvoltarea intelectuala si n acelasi ti!p faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar' iar scopul final consta n viitoarea utilizare a rezultatelor o tinute. #ceasta nsea!na ca n cadrul fiecarei !etode si tehnici aplicate accentul tre uie pus pe nsusirea si aprofundarea de cunostinte. *eusita acestora depinde n !are parte si de folosirea unui ogat !aterial didactic' n cantitate suficienta pentru fiecare copil' for!nd astfel la copii derinderi de !unca intelectuala' satisfacerea curiozitatii de cunoastere nvatnd totodata sa analizeze' sa interpreteze' sa utilizeze' sa citeasca' sa denu!easca anu!ite o iecte cu eApresii literare. Prin natura lor' activitatile desfasurate n gradinita dezvolta copiilor spiritul de o servatie si de investigatie' cultivnd i!aginatia' gndirea creatoare' orienteaza activitatea psihica' disciplineaza conduita si contri uie' n sfrsit' la for!area rapida si !ai eficienta a !ecanis!elor psihice' care nlesnesc si conditioneaza nvatarea' !unca' fiind necesare la intrarea copilului prescolar n scoala. Pentru o tinerea reusitei acestora' conditia de aza este aceea ca ele!entul de 5oc sa ra!na o do!inanta a intregii activitati din gradinita' chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce n ce !ai co!pleAe. D.B. Tipul cercet rii

Cercetarea de fata se include n sfera studiilor calitative ur!arind de!ersul stiintific si !etodologic al tezelor de specialitate din do!eniul pedagogiei scolare. En functie de o iectivele propuse ur!areste sa puna n evidenta i!portanta achizitionarii unui voca ular confor! vrstei' particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vrsta prescolara. D.C. O-iecti%ele cercet rii

+. -. /. 1.

=videntierea i!portantei educatiei ti!purii n dezvoltarea co!unicarii ver ale la copiii de vrsta prescolaraC *eliefarea i!portantei achizitionarii unui voca ular adecvat vrstei' particularitatilor si nevoilor personale ale copiilorC *elevanta utilizarii !etodelor si procedeelor adecvate n vederea adaptarii opti!e a prescolarilor la activitatea scolaraC "dentificarea gradului de influenta al !ediului needucativ asupra dezvoltarii a ilitatilor de co!unicare si de achizitionare a ele!entelor de li! a5 la copilul de vrsta prescolara. D.D. Ipote( cercet rii

Presupun c + "!ple!entarea unui progra! de activitati n care se utilizeaza un set de !etode si tehnici specifice nvata!ntului prescolar deter!ina ! unatatirea sesiza ila a a ilitatilor de co!unicare contri uind la ! ogatirea li! a5ului' n vederea adaptarii opti!e la viata scolara. D.E. V ri -ilele cercet rii V ri -ile in$epen$ente Natura !aterialelor si !etodelor folosite n activitatile specifice interventiei $ediul socio<educativ de provenienta

V ri -ile $epen$ent 3rsta de dezvoltare a li! a5ului Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 1.4. Coor$on tele * 6ore le *eto$icii cercet rii+ Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s<a desfasurat la QQQQQQQQ... Cadre didactice i!plicate n cercetare& QQQQQQQ...

Perioada de cercetare QQQQQQQQQQQQQQQQ Esantionul de subiecti En vederea ur!aririi o iectivelor si a verificarii ipotezei specifice for!ulate' a! cuprins n cercetare un nu!ar de -9 de copii cu vrste cuprinse ntre 2 si 6 ani care au frecventat n anul scolar -9++<-9+- gradinita. Cei -9 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa !are. Pri!a grupa' nu!ita @rupa # (grupa de control)' este for!ata din +9 copii cu vrste cuprinse ntre 2 si 6 ani din care 2 aieti si 2 fete de la @rdiniaQQ. Din cei +9 copiii ai grupei #' 2 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasa!ent de circa 4 luni)' provin din fa!ilii organizate cu relatii ar!onioase' / copii provin din fa!ilii organizate dar cu relatii tensionate si - copii provin dintr<o fa!ilie dezorganizata' copilul fiind ncredintat !a!ei care nu s<a recasatorit. Din cei 2 copii care sunt crescuti n fa!ilii organizate - au frati cu vrste !ai !ari dect ei si + are frate !ai !ic. Din nu!arul total de +9 copii 1 sunt n pri!ul an de frecventare a gradinitei' iar ceilalti au avut o frecventa redusa. @rupa ? (grupa eAperi!entala) este for!ata din +9 copii' 1 aieti si 4 fete de la @radinita QQQQ..' din care 8 provin din fa!ilii organizate iar + copil este ncredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre ngri5ire unicii. Din prezentarea de !ai sus reiese faptul ca eAista diferente ntre !ediile socio<culturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii co!unicarii si li! a5ului acestora. Bn nu!ar de 1 copii din grupa # sunt n pri!ul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 4 nu frecventeaza zilnic gradinita. Cei din grupa ? sunt n al doilea an de frecventare a gradinitei. #naliza efectuata a per!is evidentierea faptului ca influentele !ediului educativ oferit de activitatile instructiv< educative din gradinita' care respecta particularitatile de vrsta si individuale' sunt favora ile dezvoltarii psihice a copilului. Esantionul de continut #ctivitatile de educarea li! a5ului au fost adaptate unitatilor de nvatare corespunzatoare te!ei sapta!nii. :pre eAe!plu& 5ocul dra!atizare %De<a punguta cu doi ani%C dra!atizari %#noti!purile%' %@reierele si furnica%C 5ocuri de sti!ulare a co!unicarii orale& %Povesteste ce ai visat%' %Povesteste cu! ti<ai petrecut vacanta%C 5ocuri de eAersare a pronuntiei corecte& %:pune la fel ca !ine%' %Descopera unde a! gresit%C 5ocuri de realizare a a stractizarii si generalizarii& %Cu! se nu!esc toate acestea la un loc%' %@hici la ce cuvnt !<a! gndit%C 5ocuri pentru dezvoltarea i!aginatiei %Lai sa face! o poveste%. D.H. :eto$olo!i cercet rii Metode utilizate En cadrul cercetarii a! insistat pe folosirea ur!atoarelor !etode& $ocu*entelor person le/ o-ser% ti / *eto$ testelor/ e2peri*entul. n *ne( / stu$iul

En cercetare a! folosit att !etode de culegere a datelor ct si !etode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint n continuare.

 Observatia a avut drept scop surprinderea unor ele!ente ale co!unicarii att n activitatile li er alese n care copilul se !anifesta spontan si li er !ai aproape de ceea ce este !ai putin controlat si cenzurat' ct si n cadrul activitatilor co!une desfasurate cu ntreaga grupa de copii su ndru!area directa a educatoarei. Datele o tinute au fost conse!nate si folosite !ai ales n analiza de caz. Anamneza a vizat culegerea de infor!atii despre parinti' evolutia sarcinii' starea de sanatate' despre conditiile !ateriale si socio<culturale ale fa!iliei' despre calitatea influentelor asupra copilului. tudiul documentelor personale a fost !enit sa co!pleteze datele o tinute prin pri!ele doua !etode si sa ofere o i!agine !ai co!pleta asupra su iectilor investigati. Pe aza studiului docu!entelor personale ale copiilor s<au o tinut date despre provenienta sociala ale acestora' starea lor de sanatate' despre relatiile care eAista n fa!ilie si despre nivelul cultural al parintilor. Testul, proba psi!ologica. #ceasta !etoda a! folosit<o atat n faza pre<eAperi!entala ct si n faza eAperi!entala' rezultatele acesteia oferindu<!i posi ilitatea de a o tine infor!atii o iective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala' din punct de vedere fizic' psihic' afectiv' etc. "#perimentul a constat n !asurarea efectului produs ca ur!are a introducerii unuia sau !ai !ultor factori eAperi!entali < spre eAe!plu utilizarea !etodelor specifice grupei pregatitoare. =Aperi!entul se desfasoara folosind !ai !ulte tehnici& tehnica grupului' pe care se eAperi!enteaza' tehnica grupelor paralele (eAperi!entala si de control)' avnd aproAi!ativ acelasi nivel de cunostinte' acelasi nu!ar de su iecti si fiind aproAi!ativ egale din punct de vedere al vrstei. Instrumente de cercetare utilizate Test $e e% lu re initi l Testul =O*uletului% (pro a proiectiva de sta ilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) Testul pentru cuno stere Descoeudres Test $e e% lu re &in l D.I. Descriere et pelor cercet rii ETAPA PREEXPERI:ENTAL En cadrul acestei etape a! sta ilit cadrul cercetarii' a! for!ulat ipoteza si a! alcatuit esantionul de su iecti' a! ales !etodele si tehnicile de cercetare' a! aplicat testarea situatiei eAperi!entale si a tehnicilor de cercetare' a! nregistrat datele si a! sta ilit strategia desfaturarii eAperi!entului. #ceasta etapa s<a derulat n perioada se!estrului " al anului scolar -9++<-9+-. .ot n aceasta perioada a! aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. E% lu re initi l %.rstei psi0olo!ice li*- 6ului dupa #lice

 a constituit punctul de plecare n sta ilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. Pornind de la datele cuprinse n aceste evaluari s<a putut face o analiza privind saltul nregistrat de copii pna la data aplicarii pro elor ce au stat la aza cercetarii noastre. TEST DE EVALUARE INI3IAL (=valueaza cunostintele de li! a5) TE:A+ .raista cu povesti

@. Ite* cu r spuns scurt. Co!pleteaza ce lipseste pentru a avea propozitia nteles %=ste vicleana' sireata si da ia!a la poiata.% -. Ite* cu le!ere *ultipl :crie attea liniute cte cuvinte are propozitia si ncercuieste cifra corecta& CAPRA MERGE DUP M!"CARE. +p +p

@ D E /. Ite* $e sociere Bneste persona5ele apartinnd aceleiasi povesti& -p

D. Ite* cu le!ere $u l :pune ce este fals si ce este adevarat n propozitiile ur!atoare& < < < %,ata a ei a ngri5it catelusa olnava si a plecat !ai departe%. %#l a ca Gapada a a5uns la casa piticilor%. %:cufita *osie !annca lupul.% /p

2. Ite* $e co*plet re *ecunoaste povestea si co!pleteaza ver al ce lipseste& %=ra li!pede ca afurisita de cotoroanta ncerca s<o pacalesca pe ............. sa se vre n .............pentru a o nchide acoloR... Caci de ndata ce ar fi fost acolo' ........ ar fi nchis cuptorul si ar fi lasat<o pe iata !icuta sa se............. si apoi ar fi !ncat<oR Nu!ai ca.............. copil istet' ti dadu nu!aidect sea!a ce gnduri cocea.............si se prefacu ca<i natnga si nende!natica.% /p ETAPA EXPERI:ENTAL En cadrul acestei etape a! introdus !etode si tehnici noi n activitatile sustinute la nivelul grupului eAperi!ental' a! aplicat pro e' a! facut !asuratori si deter!inari. Precizez ca a! actionat si la nivelul grupului de control aplicnd aceleasi pro e (testul %0!uletul% si testul de cunoastere a vrstei psihologice a li! a5ului)' dar fara a i!ple!enta progra!ul de activitati si 5ocuri didactice propus n lucrarea de fata. #cest lucru s<a facut cu scopul de a co!para ntre ele rezulatele si scorurile o tinute de

copiii cuprinsi n cele doua grupe' neechivalente din punct de vedere socio<cultural si educational. #ceasta etapa s<a desfaturat pe parcursul se!estrului "" al anului scolar -9++<-9+-. Testul $Omuletul$ n vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice' a! aplicat o serie de pro e psihologice' ntre care testul % O*uletul=. Considerat ca test de inteligenta' (cere! copilului sa deseneze un o!ulet)' constituie un verita il siste! de si! oluri' prin care se realizeaza o co!unicare. =ste deci' o co!unicare prin si! oluri' n spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gndirii. En ur!a aplicarii acestei pro e' a! calculat S" prin raport cu 3$ (S" T ct intelectualC 3$ T vrsta !entala). Calculul perfor!antelor s<a facut dupa ur!atoarele criterii& < < prezenta capuluiC

prezenta picioarelor < doua' cnd e n fata si unul n profilC < < < prezenta ratelorC prezenta trunchiuluiC

lungi!ea !ai !are dect lati!ea trunchiuluiC < < < ndoirea u!erilorC

ratele si picioarele tangente pe lnga corpC ratele si picioarele atasate' desi incorectC < prezenta gtuluiC

<

conturul gtului < o linie continua ntre trunchi si corpC < < < prezenta ochilorC prezenta nasuluiC prezenta guriiC

<

nasul si gura sunt reprezentate corect' indicarea uzelorC < < prezenta narinelorC prezenta paruluiC

< <

parul ine plasat' fara ca sa fie vazut capul prin inter!ediul transparenteiC prezenta hainelor (pri!a !anifestare a ves!intelor sunt nasturii)C < lipsa transparentei ves!intelorC

<

patru articole vesti!entare ine !arcate (palarie' vesta' cravata' nasturi' pantaloni)C < costu!ul perfect' fara defecteC < < < prezenta degetelorC evidentierea pal!elorC

ratele articulate la u!eri' la coateC

<

proportia capului ( !ai !ic dect 5u!atate din trunchi si !ai !are +D+9 din corp)C < < proportia ratelorC proportia ga! elorC

<

proportia picioarelor lungi!ea lor sa fie !ai !are dect lati!ea si !ai !ica dect nalti!ea corpului)C < < < prezenta calciuluiC

coordonarea !otrica a conturuluiC coordonarea !otrica a ratelorC < prezenta urechilorC

<

pozitia si proportia corecta a urechilorC < < detalii oculare < pupileC prezenta ar iei si a fruntiiC

<

capul' trunchiul si picioarele de profilC profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vrstei psi!ologice a limba%ului

adaptat dupa #lice Descouedres/ pro a ce se poate aplica copiilor de la - la 6 ani si este alcatuita din sapte su pro e' prin care a! vizat ur!atoarele aspecte ale dezvoltarii gndirii si li! a5ului copiilor&

< o iecteC < < < < < <

sta ilirea ase!anarilorDdeose irilor dintre diferite o iecte sau i!agini ale unor co!pletarea lacunelor dintr<un teAtC !e!orarea unor grupe de cifreC denu!irea unor culoriC i!itarea unor actiuni C sta ilirea unor contrarii fara i!agini ale o iectelorC denu!irea unor !ateriale din care sunt confectionate unele o iecte. Su-pro- nr. @+ :ta ilirea ase!anarilor (deose irilor) dintre diferite o iecte sau i!agini ale unor o iecte : teri l+ +. -. /. 1. 2. 4. 6. 7. 8. desenul unei case !ari si al unei case !iciC o carte noua si una vecheC o !inge tare si o !inge !oaleC desenul unui po! nalt si al unui po! scundC o ucata de hrtie neteda si una zgrunturoasaC fotografia unui atrn si a unui tnarC o foaie de hrtie ntinsa si una !ototolitaC desenul unei linii drepte si a uneia cur eC i!aginea unui copil trist si a unuia fericitC

+9. doua ile de aceeasi !ari!e si culoare una grea si una usoara care se pun n pal!ele copilului. Des& sur re+ :pune! copilului (pentru pri!a grupa de contrarii) %vezi' aceasta casa este !are' n ti!p ce aceasta este...(!ica) se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrariiC

se noteaza raspunsurile copiluluiC se calculeaza nu!arul de raspunsuri corecte.

Su-pro- nr. B+ Co!pletarea de lacune ntr<un teAt : teri l+ a! folosit ur!atorul teAt& %=ste ti!p fru!os' cerul este ..(senin' al astru)' soarele este foarte..(stralucitor) . Iana si $aria !erg sa se pli! e pe c!p. =le aduna ..(flori) . ,etele sunt foarte !ultu!ite auzind cntecele fru!oase ale !icilor .(pasarele) . Deodata cerul se ntuneca' se acopera de .(nori) . ,etele se gra esc sa se ntoarca .(acasa) .Cerul este spintecat de.(fulgere) . Iana si $aria se sperie de zgo!otul facut de. (tunete) . =le roaga pe cineva sa le adaposteasca n casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele. (u! rele' haine de ploaie)' iar hainele lor erau co!plet.(ude). Des& sur re+ " se spune copilului& %Eti voi spune o povestire' te rog sa fii atent' cnd eu !a opresc si n<a! sa stiu ce sa spun' tu va tre ui sa ghicesti si sa spui ce tre uie sa fie co!pletat%. :e va citi rar si cu accentul necesarC :e noteaza raspunsurile copiluluiC :e calculeaza nu!arul de raspunsuri corecte.

Su-pro- nr. C+ $e!orare de cifre si reproducerea lor : teri l+ a! folosit ur!atoarele serii de cifre& +. -. /. 1. 2. -<1 2<4</ 1<6</<7<1<4<2<8 4<8<-</<1<7

Des& sur re+ :e spune copilului& %,ii atentR Eti voi spune niste cifre' iar tu le vei repeta i!ediat ce eu le<a! spus%.

:e prezinta fiecare serie n rit! de co!anda de gi!nasticaC

:e opreste pro a la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s<a citit de trei ori. Perfor!anta su iectului este egala cu ulti!a serie realizata corect. Pentru pri!a serie pri!este coeficientul -' pentru seria a ""<a pri!este coeficientul /' pentru seria a """<a pri!este coeficientul 1' pentru seria a "3<a pri!este coeficientul 2' pentru seria a 3<a pri!este coeficientul 4. Su-pro- nr. D+ Denu!irea unor !ateriale : teri l $e $es& sur re+ a! folosit ur!atoarele ntre ari& +. -. /. 1. 2. 4. Din ce este facuta cheia? Din ce este facuta !asa? Din ce este facuta lingurita? Din ce sunt facuti pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele?

:e conse!neaza nu!arul de raspunsuri corecte. Su-pro- nr. E+ :ta ilirea unor contrarii fara o iecte sau i!agini ale acestora : teri l si $es& sur re+ a! folosit ur!atoarele cupluri contrarii& +. -. /. 1. 2. 4. 6. 7. cald uscat fru!os < ..(frig sau rece) < ..(ud sau u!ed) < ..(urt)

neascultator < ..(ascultator sau cu!inte) curat !are usor vesel < ..(!urdar) < ..(!ic) < ..(greu) <..(trist' indispus' nefericit)

:e noteaza de la 9 la 7 n functie de nu!arul de raspunsuri eAacte. Su-pro- nr. F+ Denu!irea a +9 culori : teri l si $es& sur re+ :e prezinta culorile& +. -. /. 1. 2. rosuC verdeC negruC rozC al C 4. violetC 6. griC 7. gal enC 8. !aroC +9. al astru

:e cere copilului sa le denu!easca si se noteaza de la 9 la +9' dupa nu!arul eAact de raspunsuri corecte. Su-pro- nr. H+ Cunoasterea sensului unor ver e Des& sur re + a) :e !i!eaza ur!atoarele actiuni si se cere copilului sa le denu!easca& +. -. /. 1. 2. 4. a tusiC a frictionaC a cntaC a aruncaC a spalaC a respira.

) se !i!eaza ur!atoarele 4 actiuni' cerndu<le copilului sa le i!ite si sa le denu!easca& +. -. a scrieC a se aplecaC 1. a se ridicaC 2. a sariC

/. corecte.

a se alansaC

4. a !pinge

:e conse!neaza rezultatele care se noteaza de la 9 la +- n functie de nu!arul de raspunsuri ETAPA POST-EXPERI:ENTAL =ste etapa n care a! nregistrat rezultatele o tinute de cele doua esantioane de su iecti' grupa eAperi!entala si grupa de control' a! sta ilit diferentele' a! prelucrat statistic datele si a! interpretat rezultatele. #ceasta etapa a! realizat<o n ulti!a perioada a se!estrului "" al anului scolar -996<-997. E% lu re &in l .=:. D= =3#;B#*= ,"N#;H (evalueaza cunostintele do andite n ur!a interventiei) Cuprinde& "+ ite! de co!pletare (pro a orala) < propozitii si!ple si dezvoltate IB ite! su iectiv IC ite! o iectiv cu alegere !ultipla ID ite! o iectiv cu alegere duala IE ite! de asociere (tip pereche) < asociere sonora +p +p +p +p +p

Puncta5 !aAi! 2 puncte

.=:. CB3"N.=' :";#?=' :BN=.= I@ & :pune !ai departe (pro a orala) %An re .....=

IB & *eprezinta grafic propozitia n caseta

IC & Encercuieste cifra care corespunde nu!arului de cuvinte din propozitie

=Copiii *er! l !r $init = E

C D

ID & Encercuieste cuvntul alcatuit din !ai !ulte sila e si reprezinta sila ele n casute C0P"; @*HD"N"PH

IE Coloreaza i!aginile n a caror denu!ire se afla sunetul % r %

D.J. Pre(ent re inter%entiei *elior ti%e Pe parcursul progra!ului de interventie a! folosit n cadrul activitatilor de educarea li! a5ului' 5ocuri didactice pe arii de sti!ulare a a ilitatilor de co!unicare' conversatie si ! ogatire a voca ularului. (#neAe) Progra!ul s<a i!ple!entat pe durata se!estrului "" al anului scolar -9++<-9+-. :<au sustinut un nu!ar de +9 activitati specifice n care s<au folosit ur!atoarele !etode& conversatia' eAplicatia' eAercitiul' de!onstratia' eAperi!entul' raistor!ingul' co!unicarea rotativa' nvatarea n cerc' eAa!inarea povestirii' turnirul ntre arilor. Entre evaluarea initiala si cea finala' n cadrul progra!ului de interventie' pe langa pro ele ad!inistrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vrstei psi!ologicea limba%ului) n vederea a!eliorarii dificultatilor de co!unicare si achizitionarii de noi a ilitati' a! desfasurat o serie de activitati si 5ocuri didactice (vezi esantionul de continut' cap "3)' utiliznd n cadrul lor !etode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi !etode utilizate' cap "3)' cu o frecventa de o activitate pe sapta!na ti!p de +9 sapta!ni. D.@K. Str te!i $e %eri&ic re si e% lu re re(ult telor o-tinute $odalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor o tinute s<a realizat prin introducerea scorurilor n ta ele si co!pararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. :<au analizat pe rnd rezultatele (su for!a de puncta5e) si s<au interpretat prin analiza co!parativa a procentelor o tinute de copiii din cele doua grupuri& eAperi!ental si de control.

D.@@. Pre(ent re si interpret re re(ult telor Re(ult te o-tinute l testul initi l+ "te! + / 1 2 @rupe @. eAperi!ental @. de control @. eAperi!ental @. de control @. eAperi!ental @. de control @. eAperi!ental @. de control @. eAperi!ental @. de control Puncta5 +9p 4p 8p 2p +4p 7p -+p 8p -1p +-p Procent +99U 49U 89U 29U 79U 19U 69U /9U 79U 19U

Interpret re re(ult telor+ 0 servnd ta elul de !ai sus pute! concluziona asupra ur!atoarelor aspecte. Datorita faptului ca asupra grupului eAperi!ental s<a actionat prin aplicarea de !etode si procedee specifice si s<au realizat activitati' 5ocuri didactice cu caracter sti!ulativ si de dezvoltare a li! a5ului' att n anul anterior ct si n anul curent' regulat' se pot o serva diferente se!nificative a procentelor calculate n ur!a puncta5elor o tinute. #ceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite'

grupa de control cuprinznd !ai !ulti copii proviniti din !edii sociale defavorizate' la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu s<a intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul eAperi!ental. Re(ult te o-tinute l testul =O*uletul= #E$#UL %MULE&UL

Nr. Crt. +. -. /. 1a. 1 . 1c. 2a. 2 . 4a. 4 . 6a. 6 . 6c. 6d. 6e. 7a. 7 . 8a. 8 . 8c. 8d.

GRILA DE COTARE <TESTUL O:ULETUL? Prezenta capului. Prezenta picioarelor & apar doua picioare daca o!uletul este desenat din fata' unul daca este desenat din profil. ?ratele sunt prezente. Daca sunt desenate doar degetele' acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. .runchiul este prezent. ;ungi!ea trunchiului este !ai !are decat lati!ea. $asurarea se face tinand cont punctele cele !ai departate' respectiv punctele cele !ai apropiate. B!erii sunt indicati in !od clar. ?ratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr<un punct oarecare. ?ratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. Chiar daca 2 nu este reusit' daca ratele sunt indicate' ele ar tre ui sa se gaseasca in locul in care ar tre ui sa fie u!erii. @atul este prezent. Conturul gatului for!eaza o linie continua cu linia capului' a trunchiului sau cu cele doua reunite. 0chii sunt prezenti. Cel putin unul din cei doi tre uie sa fie reprezentat pentru a pri!i un punct. Nasul prezent. @ura prezenta. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. Cele doua uze sunt indicate. Narile sunt reprezentate. Parul prezent. Parul este corect plasat capul nu este transparent. Prezenta hainelor. Bna dintre pri!ele for!e de reprezentare ale i! raca!intii sunt nasturii. :unt ad!ise hasururi si!ple si transparentele. Doua articole de i! raca!inte reprezentate fara tranparenta (pantalon' palarie' de eAe!plu). Desenul co!plet al hainelor' fara nici o transparenta. $anecile siD sau pantalonul tre uie reprezentat. Patru articole vesti!entare ine !arcate . De eAe!plu & palarie' pantofi' haina' luza' guler' cravata' curea sau retele' pantalon' fusta etc. ,iecare articol este reprezentat tinand cont de ele!entele sale caracteristice. De eAe!plu & pantofii tre uie sa ai a sireturi' toc etc. Costu! co!plet' cu ele!entele de indentificare a persona5ului & !edic ' vanzator'

Punct 6 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

8e.

+9a. +9 . +9c. +9d. +9a. ++a. ++ . +-a. +- . +-c. +-d.

+-e. +/. +1a. +1 . +1c. +1d. +1e. +1f. +2a. +2 . +4a. +4 . +4c. +4d. +6a. +6 . +7a. +7 .

soldat. Palaria' !anecile' pantalonul si pantofii +sunt o ligatoriu reprezentate. Degetele sunt reprezentate. Nu!arul corect al degetelor. ;a fiecare !ana (sau la !ana care este vizi ila) esteprezent un nu!ar corect de degete. Detalii desenate corect & doua di!ensiuni' lungi!ea !ai !are decat lati!ea. *eprezentarea distincta adegetului !are. Diferentierea neta intre degetul !are si celelalte degete. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in !od clar !ai scurt decat altele. $ana este distinct reprezentata fata de degete si rat. ?ratele clar articulate la u!eri' coate sau a! ele. #rticulatiile picioarelor & genunchi siDsau glezne sunt reprezentate. Proportia capului. Nu !ai !ult de 5u!atate din di!ensiunea trunchiului' nu !ai putin de o zeci!e din trunchi. Proportia ratelor. ;ungi!e egala cu lungi!ea trunchiului sau putin !ai lungi' dar in nici un caz nu ating genunchii. Proportia picioarelor. Nu !ai scurte decat trunchiul si nu !ai lungi decat de doua ori lungi!ea trunchiului. Proportia picioarelor. Piciorul si la a piciorului sunt vazute in doua di!ensiuni. ;a a piciorului are lungi!ea !ai !are decat inalti!ea. Nu tre uie sa depaseasca o trei!e din inalti!ea piciorului' nici sa fie !ai putin decat o zeci!e din inalti!ea totala a piciorului. Doua di!ensiuni. Cele doua !aini si cele doua picioare au doua di!ensiuni. Prezenta calcaiului. Coordonare !otrica reprezentata prin contur. Coordonare !otrica prin articulatii. Coordonare !otica prin articulatiile capului. Coordonare !otrica prin articulatiile trunchiului. Coordonare !otica a ratelor si picioarelor. Coordonare !otica a fiziono!iei. Prezenta urechilor. Prezenta urechilor' proportii si pozitionare corecta. Detalii ale ochilor & gene' sprancene sau a! ele. Detalii ale ochilor& prezenta pupilelor. Detalii ale ochilor& priportii' lungi!ea !ai !are decat lati!ea' daca ochii sunt vazuti din fata. Detalii ale ochilor& stralucirea. ?uza superioara si fruntea prezente. ?uza superioara net distincta de uza inferioara. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. 0 greseala poate fi tolerata (transparenta' pozitia gresita a ratelor sau piciorelor). Profil perfect' fara erorile a!intite anterior. *ezultatul glo al (!aAi! 2- de puncte) se analizeaza in fucntie de are!ul ur!ator &

+ + + + + + + + + + +

+ + + + + + + + + + + + + + + + + +

3arsta copilului

+9

++

+-

+1

Puncte o tinute

+9

+1

+7

--

-4

/9

/1

/7

1-

=Ae!ple& : ri < +4 < PBNC.= < 0 dezvoltare una si o una cunoastere a propriului corpC Viorel < -9 < PBNC.= < 0 dezvoltare eAcelenta' ca si o constiinta ine dezvoltata a propriului corp C An < +4 < PBNC.= < 0 dezvoltare una' o cunoastere !oderata a propriului D te -rute+ Nr. Crt. @. B. C. D. E. F. H. I. J. @K. Grup e2peri*ent l Nu*el V.rst Punct 6 e C.I. H ni @Hp :.A. H ni @Fp S.L. H ni @Ip S.C. F ni @Cp :.D. F ni @Bp S.L. F ni @Dp :.L. E ni @Kp L.D. E ni Jp C.P. E ni @Kp P.O. E ni Ip Punct 6 tot l+ @BHp Nr. Crt. @. B. C. D. E. F. H. I. J. @K. Punct 6 tot l+ @KJ p Re(ult te o-tinute l testul =O*uletul=+ @rupe Puncta5 Procent Grup control Nu*ele V.rst L.A. :.S. L.D. V.I. C.L. E.:. :.I. C.T. S.E. R.A. H H H F F F F E E E ni ni ni ni ni ni ni ni ni ni Punct 6 @Ep @Dp @Fp @@p @Cp @Kp Jp Ip Hp Fp corp.

@. eAperi!ental @. de control Interpret re re(ult telor+

+-6p +98p

8/'/U 66'7U

7 copii din grupul eAperi!ental s<au nscris n are!ul +9<+7 corespunzator vrstei de la 2<6 ani si - elevi au o tinut puncta5ul de 7p' respectiv 8p' ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din ur!a. ;a grupul de control pute! o serva ca 4 copii au o tinut puncta5e ntre +9<+7 p' corespunzatoare vrstei' dar reduse' iar 1 copii nu s<au nscris n are!. Co!parnd procentele celor doua grupuri o serva! ca eAista o diferenta de +2'2 procente' diferenta se!nificativa. Diferenta de puncta5 se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio<culturale si fa!iliale defavorizate precu! si lipsei utilizarii !etodelor adecvate. Pute! spune' din acest punct de vedere' ca testul ! raca aspecte proiective' deci a! putea sa<l aprecie! si ca pro a de personalitate. Puncta5ele o tinute de cele doua grupe denota o inteligenta nor!ala' cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia. *ezultatele o tinute de!onstreaza ca din totalul de -9 de copii 2 sunt su capacitatea intelectuala corespunzatoare vrstei. Re(ult te le testului $e st -ilire %.rstei psi0olo!ice li*- 6ului

Puncta5ul o tinut la fiecare pro a corespunde unei anu!ite vrste a li! a5ului (vezi ta elul ur!ator)C se face !edia acestor vrste si se o tine vrsta psihologica a li! a5ului copilului care poate sau nu corespunde vrstei cronologice. C0=,"C"=N.B; C0*=:PBNGH.0* 3N*:.=;0* / ani " Contrarii (cu o iecte si i!agini) "". ;acune """. Cifre "3. $aterii 3. Contrarii (fara o iecte si i!agini) 3". Culori 3"". 3er e 1 / / 1 1 1 ani 2 / / 1 2 / 4 2 ani 4 1 1 2 4 1 7 4 ani 6 ani 7 4 2 4 6 4 8 +7 2 4 7 7 ++

P*0?#

TOTAL

BB

BJ

CH

DH

EI

Prin raportarea vrstei de dezvoltare a li! a5ului la vrsta cronologica se poate constata ca& daca vrsta psihologica a li! a5ului este egala cu vrsta cronologica (3.;..T3.C.) se poate vor i de o dezvoltare nor!ala a copiluluiC daca vrsta psihologica a li! a5ului este !ai !are dect vrsta cronologica (3.;.V3.C.) se poate vor i de o dezvoltare superioara a copiluluiC daca vrsta psihologica a li! a5ului este !ai !ica dect (3.;.V3.C.) se poate vor i de o dezvoltare deficitara a copilului. vrsta cronologica

#cest test a fost aplicat celor -9 de copii prescolari cu vrste cuprinse ntre 2 ani si 6 ani pentru a se sta ili vrsta psihologica a li! a5ului. .estul a cuprins 6 su pro e < contrarii pe aza de i!agini si o iecte' co!pletarea lacunelor ntr<un teAt' !e!orarea unor serii de nu!ere' denu!irea unor !ateriale din care sunt facute diverse o iecte' denu!irea unor culori si nuante' nu!irea si i!itarea unor actiuni. #naliza co!parativa a rezultatelor o tinute de cele doua loturi ne<a per!is sa releva! diferenta nivelului de dezvoltare a co!unicarii si li! a5ului copiilor din cele doua loturi care nu au eneficiat de aceleasi conditii de !ediu socio<cultural si educational. 3rs ta Nr .c r t. Nu !e Cro no logi Ca cie nt cie nt cie nt cie nt ent ent ca a ;i! a Iu lui +. -. /. 1. ;. #. $. :. ;. D. 3." . H H H F 8 4 +6 7 4 4 2 2 1 2 2. 2 4 4 1 2 / 1 2 2 6 4. 2 1 2 2 4. 2 4 4 4 4 2 2 2 2.2 6 4 1 2 4 2 4 4 4 7 6 7 6 7 2 1. 2 E.D D.J 6 4. 2 8 4 8 4 F.B F.@ Pro a + Coe ficie nt 3 r sta Pro a Co e fi 3 r sta Pro a / Co e fi 3 r sta Pro a 1 Co e fi 3 r sta Pro a 2 Co e fi 3 r< sta Pro a 4 Coe fi ci 3 r :t a Pro a 6 Coe fi ci logi 3 r sta 3 r sta Psi ho

2. 4. 6. 7. 8. + 9.

C.; . =. $. $." . C.. . :.= . *. #.

F F F E E E F

7 4 4 2 7 4 2 1 2 1 4 H.C 2 E. D

1 2 1 2 1 6 2 1 2 E.@ 1 E. B 2 4' 2

2 4 1 2 1 2 / 1 1 2 1 D 2 E

1 1 2 2 4 4 / / 1 1 1 D.I 1 D. I

2 1 2 1 6 4 1 / 2 1 1 E.F / D.H

1 2 1 2 7 6 7 6 4 F 4 F 2 2. 2

6 8

1. 2 4

D.J E E.E D/J E/K D/E E.B

7 +9 +6 I.E 6 1' 2 E/ E 2 4' 2

TA8EL Nr.@ En ta elul nr.+ sunt cuprinse rezultatele o tinute la testul de cunoastere a vrstei psihologice a li! a5ului (dupa #. Descoeudres) de grupa # (grupul de control) for!at din +9 copii cu vrste cuprinse ntre 2 si 6 ani care sunt n pri!ul an de frecventare a gradinitei. $edia vrstei cronologice este F ni iar !edia vrstei psihologice a li! a5ului este E.B ni. Cele !ai sla e rezultate s<au o tinut la pro a nr.2 la care !edia vrstei li! a5ului este cu +./ !ai !ica dect !edia vrstei cronologice si la pro a nr.1 la care !edia vrstei li! a5ului este cu +.- !ai !ica dect !edia vrstei cronologice. 3rs ta Nr . crt. Nu !e Cro no logi ci ca ent cie nt cie nt cie nt ent s ta ent Pro a + Coe ficie nt 3 r sta Pro a Co e fi 3 r sta Pro a / Co e fi 3 r sta Pro a 1 Co e fi 3 r sta Pro a 2 Co e fi 3rs ta Pro a 4 Coe fi ci 3 r Pro a 6 Coe fi ci lo gi ca a li ! a Iu + C.". $. 6 6 ++6 6 7 7 6 6 2 2 6 6 7 4 6 6 7 7 6 6 7 6 6 4. ++ +9 6 6 lui H F. 3 r sta 3 r sta Psi ho

# :.; . 1 :.C . 2 $. D 4 :.; . 6 $. ;. 7 ;. D. 8 C.P . +9 P.0 . :e$i /

+6 ++ 4 +9 4 8 4 4 2 1 2 4 2 6 2 E.J I.J

6 6 4' 2 4 2 / 2 2' 2 E. J

7 6 8 7 6 4 1 4 H.@

6 4. 2 6 6 2' 2 2 / 4 F. @

2 2 2 1 / 1 2 1 D.E

6 6 4 2 1 2 4 2 E. J

4 4 4 4 2 4 / 2 E.H

4 6 6 6 2 6 / 2 F. @

7 7 7 7 1 6 4 6 H.B

6 6 6 6 / 4 2 4 F.B

6 7 +9 +9 7 +9 +9 +9 I.I

2 4. 2 6 6 6 6 6 6 6

++ +9 +++9 8 8 +-

6 4. 2 6 6 4' 2 4 4 6 H. D

F. @K.F J

J F. H F. I F/ I F/ F E/ @ E/ F E/ K E/ J F. B

TA8EL Nr.B En ta elul nr.- sunt redate rezultatele o tinute de grupa ? (grupul eAperi!ental) for!at din +9 copii cu vrste cuprinse ntre 2<6 ani dar care sunt n al doilea an de frecventare a gradinitei. $edia vrstei cronologice este E.J ni iar !edia vrstei psihologice a li! a5ului este F.B ni. ;a o singura pro a (nr.+) s<a nregistrat aceeasi !edie a vrstei psihologice a li! a5ului ca si !edia vrstei cronologice. Din aceste rezultate se constata ca !edia vrstei psihologice a li! a5ului a grupa ? este superioara vrstei cronologice cu o diferenta de + an fata de grupa #. #cest lucru ne de!onstreaza ca !ediul educativ oferit de gradinita copiilor contri uie la dezvoltarea co!unicarii si li! a5ului copiilor. Prin parcurgerea activitatilor instructiv<educative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s<a a5uns la o tinerea unor rezultate une (la grupa de control) si foarte une (la grupa eAperi!entala) n ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile. Re(ult te o-tinute l testul &in l+ "te! + / 1 2 @rupe @. eAperi!ental @. de control @. eAperi!ental @. de control @. eAperi!ental @. de control @. eAperi!ental @. de control @. eAperi!ental @. de control Puncta5 2p 2p 2p 1p 2p 2p 1p 1p 2p /p Procent +99U +99U +99U 79U +99U +99U 79U 79U +99U 49U

Interpret re re(ult telor+ Pro a de evaluare finala a avut 2 ite!i a cte un punct fiecare..a elul de !ai sus ne conduce la concluzia ca actionndu<se asupra su iectilor n !od frecvent si organizat' prin procesul de nvata!nt' se nregistreaza un progres vizi il att la grupa eAperi!entala ct si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio<culturale de provenienta a copiilor diferite. En cadrul grupei eAperi!entale' la 1 ite!i s<au o tinut procente de +99 U ceea ce nsea!na un nivel ridicat de cunostinte si a ilitati de co!unicare acu!ulate' la grupa de control procentele sunt destul de une' co!parativ cu cele nregistrate la testul initial' la copii care au frecventat gradinita n !od regulat dar !ai scazute la cei care au frecventat sporadic.. #cest lucru denota faptul ca' daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea ali! a5ului chiar daca nu a avut un progra! de interventie ine sta ilit si copiii au frecventat n !are parte gradinita' se poate nregistra un !ic progres si n cazul copiilor care provin din !edii socio<culturale defavorizate sau care sunt n pri!ul an la gradinita (cazul grupei de control< prescolari de @radinita QQQ. ).

Cunoscndu<se ca dezvoltarea li! a5ului prescolarului are la aza eAperienta cognitiva a acestuia n relatiile cu cei din 5ur li s<a oferit copiilor posi ilitati opti!e de eApri!are li era' acest lucru realizndu<se n orice !o!ent al zilei' de la venirea lui n gradinita si pna la plecare. #tt n activitatile co!une organizate cu grupa de copii' ct si n cele individuale' accentul s<a pus pe eApri!area copiilor pentru ca li! a5ul sa fie viu' colorat' intonatia sa fie eApresiva' astfel nct prescolarii sa<si nsuseasca raporturile gra!aticale ale li! ii' su aspect !orfologic si sintactic' fonetic si leAical. $aterialul necesar desfasurarii nor!ale a gndirii si li! a5ului a fost furnizat de realitate' de povestirile educatoarei' de eAperienta de viata a copilului' de relatiile sale cu ceilalti copii. Pinnd sea!a ca trecerea de la intuitiv la ver al<a stract depinde de ogatia eAperientei intuitiv< actionale' de gradul de ela orare a tipurilor superioare de activitate' de !odul n care se asigura achizitionarea de infor!atii' n activitatile desfasurate cu copiii s<a ur!arit cultivarea procesele psihice de cunoastere& gndirea' li! a5ul' !e!oria' i!aginatia' atentia voluntara etc. 0rganizarea 5udicioasa a activitatii de instruire a avut ca ur!are dezvoltarea spiritului de o servatie' sti!ularea per!anenta a inteligentei si creativitatii copiilor' a independentei n gndire si actiune. De ase!enea s<a pus accent pe for!area la copii a deprinderilor de eApri!are corecta' sti!ularea vor irii coerente si eApresive' prevenirea si corectarea unor defecte de vor ire' de pronuntie a sunetelor. :<a ur!arit' cu! era firesc la aceasta vrsta' dezvoltarea aparatului fono<articular' insistndu<se asupra !iscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative' vi rante' velare)' precu! si a diftongilor ai, ei, ea, au, corectndu<se' n acelasi ti!p' tul urarile din vor irea unor copii. Paralel cu aceasta activitate' accentul s<a pus pe dezvoltarea' ! ogatirea fondului principal de cuvinte care denu!esc o iecte utilizate de copil n activitatea cotidiana' actiuni' calitati ale o iectelor' notiuni referitoare la culori'

asezare n spatiu si ti!p. ;i! a5ul a fost a ordat ntr<o viziune integrata' ur!arindu<se att latura receptiva ct si cea eApresiva. De aceea i s<au pus copilului la dispozitie !ateriale specifice' care sa se constituie ntr<un !ediu educativ si cultural activ' sti!ulativ& carti' caiete si unelte de scris' ziare' reviste' i!agini si 5ocuri cu i!agini ' discuri' dischete' video' co!puter etc. En toate activitatile co!une si la alegere' copiii au fost antrenati n actul ver alizarii. =i au avut per!anent ca !odel conduita ver ala a educatoarei' iar acasa' a parintilor si a adultilor din prea5!a. Entelegerea cuvintelor noi si a eApresiilor nsusite n cadrul diverselor activitati s<a fiAat prin activizarea acestora' cerndu<se copiilor sa le utilizeze n conteAte noi. #deziunea prescolarilor la o vor ire corecta' din punct de vedere gra!atical' a fost privita n relatie cu for!area deprinderilor de a<si eApri!a gndurile ntr<o co!unicare coerenta si corecta. #stfel s<a avut n vedere' gradat' for!area deprinderilor de vor ire dialogata' eApri!area n propozitii si!ple' apoi n propozitii dezvoltate' a gndurilor' ideilor' senti!entelor' for!area corecta a pluralului' acordul predicatului cu su iectul si al ad5ectivului cu su stantivulC folosirea corecta a fleAiunii ver ale si a celei no!inale' cunoasterea si folosirea n co!unicare a pronu!elui de politete. =Apresivitatea eApri!arii prescolarilor a constituit de ase!enea' un principal o iectiv al activitatilor de educare a li! a5ului' deprindere do ndita prin activitati de povestire' prin lecturi dupa i!agini' prin !e!orizari sau 5ocuri didactice. #ctivitatile li ere ale prescolarilor au creat un cli!at afectiv de co!unicare ver ala li era si civilizata ntre copii' au consolidat actul co!unicarii n for!ele ei cele !ai variate' generate de diversitatea 5ocurilor' a cntecelor' a eAercitiilor rit!ice. @B. Conclu(iile cercet rii Cunoscndu<se faptul ca rolul li! a5ului si al co!unicarii este hotartor n for!area si dezvoltarea personalitatii copilului' n ! ogatirea capacitatii acestuia de a intra n relatie cu ceilalti copii si cu adulti' de a interactiona cu !ediul' de a<l cunoaste si de a<l stapni prin eAplorari' ncercari' eAercitii' eAperi!ente' n descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si n do ndirea deprinderilor de a nvata' a fost necesara tratarea interdisciplinara a pro le!elor. #cest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului' cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contri uit si la sti!ularea interesului copilului pentru cunoastere. De acest !ediu educational au eneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa eAperi!entala) care' su ndru!area co!petenta a educatoarei a co!pletat sau nlocuit n !ulte cazuri !ediul fa!ilial care nu ntotdeauna ofera un !ediu propice unei dezvoltari nor!ale a personalitatii copilului si se reflecta ndeose i n dezvoltarea co!unicarii si li! a5ului. En grupa # (grup de control) ntlni! copii cu o dezvoltare a li! a5ului precara' copii care nt!pina !ari dificultati n co!unicarea cu persoanele adulte toc!ai din cauza !ediului fa!ilial n care co!unicarea este lasata pe ulti!ul plan. Bnii parinti considera ca daca i ofera copilului !i5loace !ateriale n eAces pot su stitui lipsa de co!unicare si de afectiune de care este ncon5urat acesta. Copiii petrec foarte !ult ti!p n fata calculatorului si a televizorului ceea ce i fac pe parinti sa fie %!ultu!iti% de interesul pe care l !anifesta copilul si de faptul ca acesta este %cu!inte%. =ste preferat acest gen de activitati pentru ca este co!od pentru adulti stiindu<i pe copii n siguranta n locul activitatilor active n care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psiho!otor. *ezultatele superioare ale copiilor din grupa ? (grupa eAperi!entala) sunt 5ustificate si din analiza !ediilor socio<culturale din care provin copiii. #sa cu! a! !ai a!intit' din cei +9 copii' 8

provin din fa!ilii organizate n care relatiile sunt ar!onioase si + este ncredintat unicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. *ezultatele !ai sla e ale copiilor din grupa # au o 5ustificare si n faptul ca din cei +9 copii nu!ai 2 provin din fa!ilii organizate' / provin din fa!ilii aparent organizate n care relatiile sunt tensionate si - provin dintr<un !ediu fa!ilial !onoparental. #ceste relatii din interiorul fa!iliilor copiilor influenteaza ntr<o !asura foarte !are co!porta!entul' !anifestarile prescolarilor att n relatiile cu adultii ct si n relatiile cu copiii de vrsta lor. #! constatat ca n ulti!ii ani vin n gradinita copii care prezinta deficiente !ari n co!unicare' n relationare si n dezvoltarea psiho!otorie. :unt copii care' la vrsta de 1 ani nu stiu sa tina o lingura n !na si care prezinta dificultati n eApri!are' n pronuntie. Deficientele constatate n eApri!area si n pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati so!atice' ci sunt datorate' n !are !asura' lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul' de a co!unica eficient cu el. =ste cu att !ai alar!anta situatia cu ct a! constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut' ci din partea unor parinti care au studii superioare. En goana lor dupa cstiguri !ateriale uita sau negli5eaza faptul ca acest pui de o! are nevoie de caldura' de ntelegere si de atentie din partea celor !ari. #cest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului' deoarece' fiind privat de atentia' de afectiunea si de interesul adultilor din prea5!a sa copilul si creeaza o lu!e i!aginara n care se retrage si din care va iesi din ce n ce !ai greu. #spectele prezentate !ai sus au reiesit din rezultatele sla e o tinute de copiii din pri!ul esantion' cel care este n pri!ul an de gradinita si la care efectul negativ al !ediului fa!ilial este !ai pregnant. De ase!enea si din studiile de caz prezentate reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si spri5in de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte une iar cel care si petrece cea !ai !are parte a ti!pului singur n fata televizorului si a calculatorului prezinta !ari lacune n dezvoltarea li! a5ului si al co!unicarii. 0 alta constatare pe care a! facut<o pe aza eAperientei acu!ulate n activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din fa!ilii cu !ai !ulti copii si ai caror frati au vrste !ai !ari dect ei au deprinderi si cunostinte !ai ogate. #cest fapt se datoreaza toc!ai relatiilor care eAista ntre acesti copii si fratii lor cu un efect enefic att pe plan cognitiv ct si pe plan psiho!otor si afectiv' di!inund n !are !asura dezinteresul !anifestat de parinti @C. I*plic tii si reco* n$ ri e$uc tion le Din eAperient si din cola orarea per!anenta cu nvatatorii' a! a5uns la concluzia ca este necesar sa crea! copiilor conditii care sunt !enite sa favorizeze progrese n cele trei sfere& cognitiva' afectiva' psiho<!otorie' care contri uie la pregatirea copilului prepri!ar pentru viata scolara si sociala. En acest sens' !i rezerv dreptul de a face cteva reco!andari& n scopul unei pregatiri a copilului pentru scoala' ca o conditie a atingerii

de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta' propun instituirea o ligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa !are si pregatitoareC sa se realizeze conditiile !ateriale aplicarii integrale a progra!ei pentru

gradinita' conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilorC sa eAiste o strnsa corelare ntre continutul' unitatea' consecventa

influentelor instructiv<educative ale nvata!ntului prescolar si cel pri!arC organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii !ici

care nt!pina greutati n eApri!area oralaC introducerea ele!entelor de cercetare n procesul instructiv<educativ din

gradinita' pentru a cunoaste %schi! arile% care se produc n copil ca ur!are a aplicarii strategiei didacticeC sa se realizeze !ai !ulte actiuni co!une a educatoarelor cu nvatatorii'

pentru ca fiecare nvatator sa cunoasca psihogra!a activitatii prescolare' adica ansa! lul de aptitudini si de factori non<intelectuali de personalitate' care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar' iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei "' pentru ca pri!ul tre uie sa stie de unde porneste' iar celalalt unde sa a5ungaC sa se i!pri!e nvata!ntului prescolar n grupa pregatitoare (ulti!ul

se!estru)' un caracter !ai apropiat de cel al activitatii scolareC educatoarele sa initieze o serie de actiuni de te!perare a fa!iliei n privinta

suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului pri!arC reco!and ca educatoarele sa insiste !ai !ult asupra aspectului for!ativ al

activitatii din gradinita n sensul o isnuirii copilului care ur!eaza sa intre la scoala cu o activitate !ai sustinuta' cu o capacitate de concentrare !ai !are ' cu disciplina n ti!pul activitatilorC educatoarele sa faca cunoscute parintilor posi ilitatile reale ale copiilor

precu! si greutatile pe care le nt!pina' eventualele tul urari de co!porta!ent care se ivesc n atitudinea copiilorC odata cu intrarea copilului n scoala educatoarea sa n!neze nvatatorului

o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) :o$ lit ti $e $ise*in re re(ult telor

*ezultatele acestei cercetari' rod al unei !unci asidue si a unei eAperiente de QQ..ani n do!eniul educational' voi ncerca sa le pu lic ca articole n revistele de specialitate ' n cotidiene locale' etc. De ase!enea voi participa la :esiuni de co!unicari desfasurate att n 5udet ct si nationale si

internationale unde voi aduce n discutie i!portanta i!ple!entarii unui progra! de interventie azat pe utilizarea celor !ai potrivite !etode si tehnici de ! ogatire a li! a5ului la prescolari. En cadrul co!isiilor !etodice' voi sustine referate si activitati cuprinse n acest studiu toc!ai cu scopul de a !partasi colegelor !ele eAperienta realizarii unei astfel de cercetari. @E. Ori!in lit te cercet rii si punctele s le t ri Nu pot pretinde ca te!a cercetarii !ele este pur originala. :u iectul studierii utilizarii !etodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din nvata!ntul prescolar. "novatia consta n co! inarea acestor !etode si i!ple!entarea lor n anu!ite !o!ente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si !otiva copiii sa se i!plice n %5ocul co!unicarii%. Puncte t ri+ < confir!area ipotezei specificeC < folosirea testelor si a instru!entelor potrivite eAperi!entului (validate stiintific)C < oportunitatea i!ple!entarii eAperi!entului la grupa la care sunt educatoareC < descoperirea pro le!elor si carentelor din li! a5ul copiilorC < a! reusit' prin acest progra!' sa pregatesc att intelectual ct si psihic' e!otional prescolarii pentru o !ai una insertie scolara' reducnd la !ini!u! %socul scolarizarii%C < !otivarea copiilor n pro!ovarea progresului si succesului scolarC < i!plicarea per!anenta a parintilor n derularea progra!ului prin activitati co!une si derularea de proiecte te!atic. @F. Li*ite le cercet rii- puncte sl -e *ealizarea acestui studiu longitudinal' pe o perioada de patru ani de la

intrarea copiilor n gradinita pna la integrarea n clasa "' cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu !igreze de la o gradinita la altaC Nu eAista o strnsa corelare ntre continutul' unitatea' consecventa

influentelor instructiv<educative ale nvata!ntului prescolar si cel pri!ar& Nu s<a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si

scolarii !ici care nt!pina greutati& ;ipsa unei aze !ateriale corespunzatoare copilului prescolar (!ateriale

didactice' audio<vizuale' !i5loace ".' etc.) Nu s<a realizat n totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii

responsa ili de educatia copiilor (fa!ilia' co!unitatea) ;ipsa unei coerente n cola orarea educatoarelor cu nvatatorii n special cu

cei care vor coordona clasa "C .estele folosite n cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar

fiind utilizarea n cadrul cercetarii a unor teste inovatoare' fidele si validate stiintificC @H. Desc0i$eri spre lte te*e $e cercet re Pregatirea copilului pentru intrarea n clasa " "!portanta utilizarii !etodelor interactive la gradinita Nivelul psiho!otor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala %socul scolarizarii% i!pacte pozitive<negative n dezvoltarea personalitatii !icului scolar *olul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare ,or!area !otivatiei pentru scoala< cale n dezvoltarea aptitudinii de scolaritate Iocurile didactice pentru dezvoltarea li! a5ului< !i5loc principal pentru nsusirea unor ele!ente de citit<scris necesare intrarii copilului la scoala Iocul !ate!atic< contri utia lui la activitatea de tip scolar Cola orarea dintre factorii educogeni n vederea pregatirii copilului pentru intrarea n clasa " (fa!ilia' gradinita' scoala) #lfa etizarea e!otionala n !ediul prescolar CURSUL XIV. CONCLU4II # stractizarea nvata!ntului sau tendinta fiecarei trepte a nvata!ntului spre schi! area n ine a tuturor preocuparilor educationale conduce' crede! noi' spre eApri!area unui caracter o iectiv' for!ativ' creativ a ntregii noastre activitati. nvata!ntului prescolar' n special' i ra!ne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator' !ultilateral pentru scoala.

Din punct de vedere a volu!ului de cunostinte trans!ise' se va avea n vedere capacitatea lui de asi!ilare' apoi accesi ilitatea acestora' gradarea siste!atica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice n practica de zi cu zi. Concret' n trans!iterea cunostintelor si la aza nsusirii lor vor sta principiile didactice' !etodele clasice ! inate cu cele !oderne si procedee care sa diversifice si sa creeze !o!ente' secvente n cadrul activitatilor' care sa<i atraga pe copii' sa<i sti!uleze pentru activitatile de nvatare. Desfasurarea activitatilor din gradinita n fiinctie de noua orientare a progra!ei' ndreptata n directia %centrarii% o iectivelor spre o te!a care apoi se diversifica ntr<o !ultitudine de idei' posi ilitati de realizare si contri uie la cunoasterea o iectiva' stiintifica a o iectelor' feno!enelor' a o!ului si activitatea acestora' si cu a5utorul activitatilor didactice de di!ineata co!pleteaza descoperirea stiintifica la aza sectoarelor' a ariilor de sti!ulare su aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor nsusite de copil n acest !od. Nici o alta progra!a instructiv<educativa nu a contri uit ntr<un !od att de nalt sau' altfel spus' ntr<un !od att de diversificat si stiintific la ntelegerea si legatura didactica a o!ului cu natura' societatea' universul cu posi ilitati de eAplorare si o servare' prin !odalitati si!ple dar cu efect att de vala il pentru copii. Prin continut' o iective' for!e de realizare' desfasurarea si conceperea ntregii activitati la grupa pe aza cerintelor progra!ei' n special a grupei pregatitoare' conduce copilul spre o una pregatire pentru scoala' cu un inventar de a ilitati. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare' un rol i!portant l detin !aterialul didactic si !i5loacele de nvata!nt. *ezultatele !uncii cu acesti copii depinde de& cunoasterea trasaturilor psiho<fzice specifice vrstei precu! si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii' deci tratarea lor diferentiata. ;a vrsta prescolara' co!ponenta e!otionala' afectiva a co!unicarii 5oaca un rol esential n sta ilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea n scoala. #laturi de aceste relatii cu valente pozitive' educative apar' rareori' si unele negative' care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. :tarea de spirit negativa a copilului legata de pertur area raporturilor interpersonale conduce adesea la nencredere n sine' n cei din 5ur' cul!innd cu stari depresive sau agresive. =ste evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si co! aterea unor astfel de feno!ene. De !are i!portanta este cunoasterea de catre educatoare a tre uintelor fiecarui prescolar' n do!eniul co!unicarii cu colegii' precu! si depistarea la ti!p a celor care au dificultati n sta ilirea de relatii de grupa. =ste necesara acordarea atentiei si copiilor ti!izi' care si petrec o !are parte a ti!pului retrasi' izolati. .re uie avut n vedere ca !anifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu' a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. =a este cea care are datoria sa cunoasca varietatea !are n care se !anifesta greutatile de natura operationala deter!inate de acea co!ponenta a laturii activitatii care este !ai sla dezvoltata la anu!iti prescolari. Daca a trecut prin gradinita' atunci cnd vine la scoala' copilul stie ce este o o ligatie' se poate !o iliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice' se o isnuieste !ai usor sa reziste la tentatiile care<+ pot sustrage de la activitatea de nvatare' ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate n scoala.

*eusita unei activitati desfasurate n gradinita depinde si de relatiile sta ilite ntre educatoare si copii' de tactul pedagogic !anifestat n adresarea ntre arilor' care va avea rolul de a ne scoate din orice i!pas' att pe noi ct si pe copii. :uccesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor' n confor!itate cu nivelul de cunostinte al copiilor' tinnd cont de particularitatile acestora. :e i!pune necesitatea cunoasterii te!einice de catre educatoare a progra!ei de clasa ". #precierile' ncura5arile i !o ilizeaza pe copii sa fie ct !ai atenti' ct !ai receptivi la activitati. #sadar' educatoarea are un rol deose it si' totodata' cel !ai i!portant n acest sens. 0 educatoare adevarata tre uie sa posede cunostinte te!einice referitoare la psihicul copilului' etapele lui de dezvoltare' nsusirile' particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vrsta. Deci' un factor decisiv al opti!izarii nvata!ntului prescolar l reprezinta pregatirea educatoarei' care tre uie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice te!einice. ;a aceasta se adauga si calitatile intelectuale' !orale si valorice (si!tul valorilor)

8I8LIOGRA9IE +. ?radu' ?. (+886)' Prescolarul si literatura, =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti -. ?ocos' $. (-996)' Didactica disci'linelor 'eda(o(ice) Presa Bniversitara Clu5eana /. Cerghit' ". (-994)' Metode de *n+atam,nt) =ditura Poliro! 1. Cucos' C. (-992)' Psi-o'eda(o(ie 'entru e.amenele de definiti+are si (rade didactice) =ditura Poliro! 2. Culegere !etodica (+862)' Educatia intelectuala a co'ilului 'rescolar) =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti 4. Culegere !etodica (+867)' Inte(rarea co'ilului *n acti+itatea scolara' =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti 6. Culegere !etodica (+867)' Co'ii de /01 ani) =ditura didactica' .ri una scolii' ?ucuresti 7. De esse' $. (+869)' Psi-olo(ia co'ilului de la nastere la adolescenta) =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti 8. @heorghian' =.C .ai an' $.' Metodica 2ocului si a altor acti+itati cu Prescolarii) =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucurestiC +9. "onescu' $.' *adu' ". (-99+)' Didactica moderna) =ditura Dacia' Clu5< Napoca ++. ;i otean' ". C Cicioc =. (+864)' 3ocuri didactice matematice 'entru (radinita) =ditura 3W" "ntegral' ?ucuresti +-. $ontessori' $. (+86-)' Desco'erirea co'ilului) =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti +/. Nicola' ". (+88/)' Cercetarea 'si-o'eda(o(ica) =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti +1. Paisi. =. ;. (-99+) Laborator 'rescolar) =ditura 3W" "ntegral' ?ucurestiC +2. Popescu' =. (+87-)' Peda(o(ie Prescolara) =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti +4. schiopu' B. (+869)' Psi-olo(ia +,rstelor) =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti +6. .odoran' D. (+869)' Indi+idualitate si educatie) =ditura Didactica si Pedagogica' ?ucuresti +7. < AAA< Re+ista *n+atam,ntului 'rescolar) Nr. +<-D+889C nr. -<1D+88+C nr. +<-D+88-' Nr. +<-D+88/C nr. +<1D+881C nr. +<-D+882 +8. <AAA< (+88/)' Pro(rama acti+itatilor instructi+0 educati+e *n (radinita -9. < AAA< (+88+)' Psi-olo(ia co'ilului 'rescolar < !anual pentru clasa a "><a ' scoli Nor!ale' =ditura didactica' .ri una scolii' ?ucuresti