O

realizat de un sculptor Michelangelo a inal,at mainilor la o disciplina

Un cap -

de bronz

allui

Michelangelo

din secolul al XVI-Iea. arta de la simpla fort,a a intelectuala deosebita.

mea aceea conducea Florenta. Tanarul sculptor a locuit acolo, unde a studiat parulla moartea lui I.orenzo. El s-a relntors apoi la taW lui :;i la fel ca :;i contemporanul sau mai varstnic, Leonardo da Vinci a Inceput sa studieze cu mult entuziasm anatomia. I s-a acordat chiar si privilegiul neobj:;nuit de a face disectii pe corpuri umane In biserica Santo Spirito, ca recompensa pentru sculptarea unui crucifIX din lemn destinat preotului. A Floren~a ~i Roma In cursul anilor ce au urmat, Florenta a devenit instabila politic. Multi "noi" profeti i-au prezis caderea. in anul 1494 ora:;ul a fost cucerit de Carol, rege al Frantei :;i Michelangelo a parnsit ora:;ul. in anul 1496 el a fost invitat la Roma unde, printre alte lucrnri a sculptat celebra Pieta. Aceasta statuie magnifica i-a adus multa faima. Michelangelo a fost chiar considerat cel mai mare sculptor al Italiei. Aceasta pozitie i-a asigurat prestigiul de-a lungullntregii vieti, nu lipsite de greutati. Michelangelo s-a Intors la Florenta unde Intre anii 1502-1504 a creat statuia Inalta de 5 metri David. Noul papa, primul dintre cei 7 pentru care a lucrat, Iulius II, l-a invitat la Roma In anu11505. Iulius i-a cerut sculptorului sa-i creeze un cavou. Acesta trebuia sa fie un monument impresionant, cu peste 40 de statui. Lui Michelangelo i-au trebuit mai mult de 8 luni doar ca sa-:;i aleaga piatra. in tot acest timp papa a devenit din ce In ce mai nernbdator, pentru ca In final sa renunte la lucrare. Foarte dezamagit, Michelangelo a parnsit Roma, dar surprinzator de repede a fost din nou invitat de Iulius. Mai rezonabil, acesta i-a cerut artistului sa-i creeze o statuie enorma din bronz care sa-1 reprezinte. Sperand ca dupa Incheierea acestei lucrnri, va fi lasat sa lucreze la cavou, artistul a fost din nou dezamagit de cererea lui Iulius II de a decora tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo a protestat explicandu-i papei ca pictura nu era chiar pasiunea lui, dar insistentele cu care i se cerea lucrarea I-au convins pe artist care :;i-a Inceput munca la celebra capodopern. Nu dupa mult timp Michelangelo a Inteles marea provocare care i se oferise :;i totodata, responsabilitatea enorma pe care o avea. El :;i-a concediat toate ajutoarele fiind hotarat sa duc:1 singur munca la Indeplinire. I-au trebuit patru ani (1508-1512). in anu11527, Roma se aHa sub stapanirea lui Carol V, familia Medici fusese eliminata :;i Michelangelo se aHa In situatia de a coordona constructia unor fbrtificatii. El a banuit ca fusese tradat :;i In anul1592 a fugit la Venetia. La Roma a fost Inscaunat Clement al II"lea :;i Michelangelo s-a relntors pentru a-:;i termina lucrarea la capela familiei Medici, din Florenta. El a terminat cavourile lui Guliano :;i Lorenzo di Medici, In 1534 dupa care a parasit pentru totdeauna Florenta. Michelangelo a

~ ] ~ ] ~

Faimoasa

statuie

Fiecare

fald

a!

David pentru simbolul

a devenit mul,i artei

Michelangelo este unul dintre cei mai marl arti~ti care au trait vreodata. Carlera lui impresionantii acoperii mai multe arte: picturii, arhitecturii, sculptura ~i chiar poezie.
M ichelangelo Buonarroti (1475-1564)

ve~mintelar La Pieta din Sf. Petru fast truit din scu!ptat pentru

sculpturii biserica Rama ~i !USa deveni a

florentine.

s-a

n:lscut

in

localitatea

Caprese

din

Toscana, o provincie a Italiei. Avea doar c:1teva s:lpt:lm:1ni c:1nd familia lui s-a mutat la Florenta ~i l-a l:lsat in grija unei doici. Probabil c:l destinul a jucat un rol important, pentru c:l noua lui familie era una de pietrari. Michelangelo a afirmat el insu~i c:l interesul sau pentru sculpturn a ap:lrut in acele vremuri. Michelangelo a manifestat 1ntotdeauna ~mbitii artistice ~i dup:l ce a p:lrnsit ~coala, el a ~evenit ucenicul lui Dominico Ghirlandaio un pictor renumit de fresce din Florenta. Ghiraldaio ~i-a dat searna curand de geniullui rMichelangelo, ~i in anul 1489 l-a trimis s:l
rstudieze ~ J Nu sculptura dup:l mult suh 1ndrurnarea limp talentullui lui Bertaldo. Michelangelo

atras atentia lui Lorenzo de Medici care la vre-

41

MICHELANGELO

" :\1

O Doni Tondo arat3 interesul artistului pentru compozi~ii compacte, bine cl3dite, inspirate de leonardo da Vinci.
O Un desen al lui

Michelangelo, Madona cu Pruncul ilustreaza sculpturala, " ] ristica artistului. stilului calitatea caracte-

mers la Roma unde a lucrat la peretele altarului din Capela Sixtin~ a Vaticanului. El a creat Judecata de Apoi Intre 1534-1541. Viziunea eroici Importanta realiz~rilor lui Michelangelo provine din Intelegerea total~ ~i admiratia pe care o arata:corpului uman ~i grad~rii cu care ~tia s~ le

exprime. Gandirea renascentista: plasa omul in centrul universului ~i toate celelalte lucruri erau rrulsurate ~i cant~rite In functie de acesta. Michelangelo a concretizat aceasta: viziune tratand forma uma~ intr-un mod idealizat. El a fost influentat de un pictor, Masaccio ~i de un sculptor, Donatello, Ins~ cea mai bun~ inspiratie a sa a reprezentat-o sculptura antic~.

In Judecata de apoi Michelangelo a utilizat contururile ~i formele corpului uman pentru a releva emotiile Wite de personajele portretizate. Unele personaje 'sunt pictate In atitudini contorsionate, ~i criticii au considerat c~ ele relev~ frustrari personale ale personajelor. Gama larg~ de m~c~ri ~i gesturi imortalizate In aceast:l lucrare sunt o dovad~ a Intelegerii profunde a corpului urnan ~i a felului In care acesta functioneaz~, al lui Michelangelo. El a studiat ~i cuno~tea pozitia fiec~rui mu~chi, os ~i tendon. Michelangelo nu a repetat o anumit:l pozitie a corpului In nici una din lucrarile sale fiind capabil s~ memoreze toate detaliile unice. ArhitectuI Michelangelo s-a considerat un sculptor ~i chiar picturile sale au calitatea unei anumite tridimensionalitati. Cu toate acestea, artistul ~i-a dedicat ultimii 30 ani de viat~ arhitecturii. Si In acest domeniu lucrarile lui au fost la fel de remarcabile ca ~i cele din sculptur~. Papii succesivi i-au comandat numeroase lucrari. Cea mai importanta dintre ele a fost finalizarea bisericii Sf. Petru din Roma, ale c~rei lucrari Incepusera Inc~ din 1506, pe vremea lui Iulius al II-lea. Ca ~iln cazul Capelei Sixtine, la lnceput Michelangelo a refuzat s~ se lnhame la o sarcin~ atat de dificil~ dar apoi a acceptat ~i s-a pus pe treab~. Din p~cate, el nu a reu~it s~ lncheie lucrarea Inaintea mortii survenite la data de 18 februarie 1564.

42
Arta ~i omul12 -RENA.5TEREA IN ARTA Arta ~i omul 16 -RENA.5TEREA IN MUZlcA