Jules Verne

Claudius Bombarnac. Keraban

ncpnatul
CUPRINS:
Caudus Bombarnac
Carnetu unu reporter 4
I 4
II 9
III 14
IV 19
V 26
VI 31
VII 38
VIII 44
IX 49
X 54
XI 58
XII 63
XIII 69
XIV 75
XV 79
XVI 84
XVII 89
XVIII 93
XIX 99
XX 102
XXI 108
XXII 111
XXIII 117
XXIV 121
XXV 125
XXVI 130
XXVII 135
Keraban, ncapa[natu.
Partea nt 142
I N CARE VAN MITTEN I VALETUL SAU BRUNO SE PLIMBA, PRIVESC I
STAU DE VORBA, FARA SA N|ELEAGA NIMIC DIN CE SE PETRECE. 142
II N CARE INTENDENTUL SCARPANTE I CAPITANUL YARHUD STAU DE
VORBA DESPRE PROIECTE PE CARE E BINE SA LE CUNOATEM 147
III N CARE DOMNUL KERABAN E FOARTE SURPRINS SA-L NTALNEASCA
PE PRIETENUL SAU VAN MITTEN 151
IV N CARE DOMNUL KERABAN, MAI NCAPA|ANAT CA NICIODATA, SE
OPUNE AUTORITA|ILOR OTOMANE 157
V N CARE DOMNUL KERABAN VORBETE N FELUL LUI DESPRE CUM
N|ELEGE EL SA CALATOREASCA I PARASETE CONSTANTINOPOLUL 163
VI N CARE CALATORII NCEP SA NTAMPINE CATEVA GREUTA|I CU
PRECADERE N DELTA DUNARII 169
VII N CARE CAII DE POTA SAVARESC DE FRICA CEEA CE N-AU FACUT
SUB BICIUL SURUGIULUI 173
VIII N CARE CITITORUL VA FACE CU PLACERE CUNOTIN|A CU TANARA
AMASIA L LOGODNICUL EL AHMET 180
IX N CARE PLANUL CAPITANULUI YARHUD ERA CAT PE CE SA
REUEASCA 185
X N CARE AHMET IA O HOTARARE ENERGICA, IMPUSA, DE ALTFEL, DE
MPRE|URARI 190
XI N CARE NI|ICA DRAMA SE MPLETETE N POVESTIREA PLINA DE
FANTEZIE A CALATORIEI 195
XII N CARE VAN MITTEN SPUNE O POVESTE DESPRE LALELE CARE-L VA
INTERESA, POATE, PE CITITOR 201
XIII CUM STRABAT CALATORII NOTRI ANTICA TAURIDA I N CE FEL IES
CAII DIN EA 204
XIV N CARE DOMNUL KERABAN SE ARATA MAI TARE LA GEOGRAFIE
DECAT L CREDEA NEPOTUL LUI, AHMET 210
XV N CARE DOMNUL KERABAN, AHMET, VAN MITTEN I SLUGILE LOR
|OACA ROLUL DE SALAMANDRE 217
XVI N CARE E VORBA DE NEPRE|UITUL TUTUN DIN PERSIA I ASIA
MICA 224
XVII N CARE ARE LOC O NTAMPLARE DINTRE CELE MAI GRAVE, CU
CARE SE NCHEIE PRIMA PARTE A ACESTEI POVESTIRI 230
Partea a doua 237
I N CARE L REGASIM PE DOMNUL KERABAN, FURIOS CA A CALATORIT
CU TRENUL 237
II N CARE VAN MITTEN SE DECIDE SA DEA CURS OBSESIILOR LUI
BRUNO URMARILE ACESTEI HOTARARI 243
III N CARE BRUNO II |OACA LUI NIZIB O FESTA PE CARE, TRAGEM
NADE|DEA CA CITITORUL VA BINEVOI SA I-O IERTE 253
IV N CARE TOTUL SE PETRECE PRINTRE TUNETE I FULGERE 257
V DESPRE CE SE VORBETE I CE SE VEDE MERGAND DE LA ATINA LA
TREBIZONDA 263
VI N CARE E VORBA DE NOI PERSONA|E PE CARE KERABAN LE VA
NTALNI LA CARAVANSERAIUL RISSAR 270
VII N CARE |UDECATORUL DIN TREBIZONDA FACE ANCHETA NTR-UN
MOD DESTUL DE INGENIOS 277
VIII CARE SE SFARETE NTR-UN FEL CU TOTUL NEATEPTAT MAI ALES
PENTRU AMICUL VAN MITTEN 282
IX N CARE VAN MITTEN, LOGODINDU-SE CU PREACINSTITA SARABUL,
ARE CINSTEA DE A DEVENI CUMNATUL DOMNULUI YANAR 288
X N TIMPUL CARUIA EROII POVESTIRII NU PIERD NICI O ZI I NICI UN
CEAS 292
XI N CARE DOMNUL KERABAN SPRI|INA PROPUNEREA CALAUZEI,
MPOTRIVA PARERII NEPOTULUI SAU, AHMET 297
XII N CARE SE AFLA DESPRE CATEVA SCHIMBURI DE CUVINTE NTRE
PREACINSTITA SARABUL I NOUL EI LOGODNIC 301
XIII N CARE DOMNUL KERABAN, DUPA CE A |INUT PIEPT MAGARULUI
SAU, I-A NFRUNTAT I DUMANUL DE MOARTE 306
XIV N CARE VAN MITTEN NCEARCA S-O LAMUREASCA PE
PREACINSTITA SARABUL CARE E SITUA|IA 312
XV N CARE SE VA VEDEA CA DOMNUL KERABAN E MAI NCAPA|ANAT
CA NICIODATA 314
XVI N CARE SE ARATA NCA O DATA CA NIMIC NU POTRIVETE MAI
BINE LUCRURILE DECAT NTAMPLAREA 318
Caudus Bombarnac.
Carnetu unu reporter.
I.
Caudus Bombarnac, reporter Secou XX, Transcaucaza, Tfs1. Astfe
suna adresa destnataruu depee pe care am gast-o a 3 ma, cnd am
a|uns a Tfs.
Iata textu acestea:
A se suspenda orce proect a data de 5 curent, Caudus Bombarnac
se va afa n portu Uzun-Ada2, tora est a Mar Caspce. Acoo va ua tren
drect Maree Transasatc ntre gran[a Europe captaa Chne. Va trebu sa
transmta mpres sub forma de cronca, sa nterveveze persona|e de vaza
ntnte pe parcurs, sa semnaeze cee ma mc ncdente prn scrsor sau
teegrame, dupa nevoe, pentru un reporta|.
Secou XX se bzue pe zeu, actvtatea, ndemnarea
corespondentuu sau, carua deschde cont nemtat.
Tocma sossem n dmnea[a aceea a Tfs, avnd nten[a sa stau tre
saptamn, ca apo sa vztez [nuture George n benefcu zaruu ,
speram, a cttoror u.
Iata surprzee, ntmpare neateptate ae exsten[e unu reporter
ambuant!
n vremea aceea, trenure ruset erau egae de na georgana Pot-T-
fs-Baku. Dupa un ung nteresant drum prn provnce Ruse merdonae,
trecusem Mun[ Caucaz aveam de gnd sa ma odhnesc n captaa
Transcaucaze. ute ca mperoasa admnstra[e a Secouu XX nu-m
acorda dect o |umatate de z de oprre n acest ora! Numa ce debarcasem
eram st s-o au dn nou dn oc fara macar sa am tmp sa-m desfac vaza.
Ce vre[? Trebue sa raspunz mu[umtor exgen[eor reporta|uu, cern[eor
att de moderne ae ntervuu. ct studasem pentru a ma pregat de
caatore, ct de bne eram aprovzonat cu documente georgafce
etnoogce prvtoare a regunea transcaucazana.
Da[-va osteneaa sa nva[a[ ca acea cacua de bana n forma de
turban pe care -o pun n cap cazac se cheama ,papekha", ca hana
ncre[ta a bru unde se aga[a cartuera, un o numesc ,TeerKeska" ar a[
,bemet". F[ n masura sa afrma[ ca georganu armeanu poarta o toca
semannd cu o capa[na de zahar, ca negu[ator se mbraca n ,tuupa", un
fe de co|oc dn pee de oae, ar pars Kurdz cu o hana m[oasa, care
prn apretu e este mpermeaba.
Ce sa ma vorbm de feu cum [ ncadreaza chpu fermecator
frumoasee georgene eu un ,tasakrav" acatut dntr-o pangca sub[re, un
va de na unu de musena! Roche or n cuor v au mnec arg, fusta
de dedesubt e egata n tae, scurteca or de catfea e mpodobta cu bana
brandenburgur cu fretur aurte, ar manta de vara dn pnza aba,
,teeadreu, strnsa tare a cot. Ce sa ma scru acum de tot sou de vemnte
specfce pe care e notasem pe carnetu meu de reporter? Degeaba am
nva[at ca orchestree na[onae se compun dn ,zurna, care sunt nte [ev
sub[ree, dntr-un fe de carnete [patoare, dn mandone cu corz de aama
cupte cu o pana, dn ,tcanur,, vor pe care se cnta vertca, dn
,dmppte,, un fe de [era care are sunetu grndne cnd bate n geamur.
Degeaba am nva[at ca ,aska, e o sabe aga[ata de o banduera mpodobta
cu [nte broder de argnt, ca pumnau nfpt a bru se numete
,Kud|a, sau ,kand|ar", ca armamentu soda[or dn Caucaz e competat de
o puca unga cu [eava dn o[e de Damasc care are neee dn meta czeat.
Degeaba am nva[at ca ,tarantas" este un so de caru[a rezemata pe
cnc scndur destu de eastce, ntre ro[e foarte departate una de ata de
na[me m|oce; ca aceasta caru[a e condusa de un, emtck,, coco[at pe
capra, care [ne n fru tre ca ca atunc cnd e nevoe sa se a un a
patruea ca de a ,smatrter,, adca de a efu de pota a drumuror
caucazene, prmuu vztu se aatura un a doea, ,faetru".
Degeaba am nva[at ca versta este egaa cu un kometru azec
apte de metr, ca dverse popua[ nomade ae gubernor transcaucazene
sunt acatute dn urmatoaree neamur: Kamuc, descenden[ eeu[or - 5
000; krkz de orgne musumana - 8 000; tatar de Kundorf, 00; tatar de
Sartof 2; noga, 8 500; turcmen, aproape 4 000!
Aadar, dupa ce am ,toct" aa de amanun[t Georga, ata ca un ucaz
ma obga sa o parasesc! nu vo avea nc macar tmp sa vztez muntee
Ararat, n ocu unde s-a oprt n a 40-a z a potopuu, arca u Noe, coraba
prmtva a ustruu patrarh; va trebu sa renun[ sa-m pubc mprese
despre o caatore n Transcaucaza, sa perd ce pu[n 000 de rndur de
artco pentru care aveam a dspoz[e cee 32 de m de cuvnte ae mb
noastre, cte recunoate actuamente Academa Franceza!
E o ovtura prea grea, dar n-am ce dscuta. ma nt, a ce ora
peaca trenu dn Tfs spre Marea Caspca?
Gara Tfs este nodu a tre n de cae ferata: na de vest care se
termna a Pot, port a Marea Neagra unde debarca pasager care vn dn
Europa; na de est care se oprete a Baku, unde se-mbarca pasager pentru
a strabate Marea Caspca; , n sfrt, na construta de ru pe o ungme
de 64 de kometr ntre Crcaucaza Transcaucaza, de a Vadkavkaz3 a
Tfs, traversnd pasu Arkhot a 4500 de pcoare attudne care eaga
captaa georgana de trenure Ruse merdonae. Ma duc a gara, aergnd,
ma reped spre casa de bete.
- La ce ora am un tren spre Baku?
- Merge[ a Baku? ntreaba su|bau -m arunca prn deschzatura
gheuu o prvre scrutatoare.
Cred ca nu- nterzs sa pec a Baku?
Nu, repca e sec, cu cond[a sa a un paaport n regua.
Vo avea un paaport n regua, -am asgurat.
Apo ma margnesc sa ntreb dn nou cnd peaca trenu spre Baku.
La ase seara.
cnd a|unge?
A doua z, a apte dmnea[a.
La tmp ca sa au vaporu spre Uzun-Ada?
La tmp.
ce de a gheu raspunde sautuu meu cu o pote[e manaa.
Probema paaportuu nu ma preocupa; consuu francez va t sa-m
dea refern[ee cerute.
Pna a ase seara numa. s-a facut de noua! Nu- nmc! Cnd
anumte tnerar [ permt sa exporez Parsu n doua ze, Roma n tre
Londra n patru, ar f destu de neobnut sa fe mposb sa vztez Tfs ntr-
o |umatate de z; prn asta n[eeg sa vad ,vson-vsu"! Ce naba, or et
reporter or nu et!
Frete ca daca zaru meu m-a trms n Rusa, vorbesc curent rusa,
engeza germana. A cere unu croncar sa cunoasca vreo cteva m de
graur care su|esc a exprmarea gnduu n cee cnc co[ur ae um, ar f
exagerat. De atfe, cu cee tre mb, men[onate ma sus, a care se adauga
franceza, po[ sa straba[ pna departe ambee contnente. E adevarat ca ma
e turca, dn care n-am re[nut dect cteva ocu[un chneza dn care nu
tu nc o ota. Dar n-am a ma teme ca vo sta gura-casca n Turkestan or n
,Imperu Ceest". De nterpre[ nu vo duce psa pe drum sunt sgur ca nu
vo perde nc ce ma mc amanunt n tmpu caatore mee cu Maree
Transasatc. tu sa vad vo vedea. De ce m-a ascunde? Fac parte dntre
ce care cred ca pe pamnt totu este matere de cronca, ca gobu terestru,
una, ceru, unversu n-au fost create dect pentru a furnza artcoe de zar
ca dec pana mea nu va oma n cursu drumuu.
nante de a vzta Tfs, sa termnam cu probema paaportuu. Dn
fercre nu era vorba sa ob[n o ,podero|naa" de care odnoara avea
neaparata nevoe orcne caatorea prn Rusa. Era tmpu cureror caor de
pota , datorta puter sae, acest act ofca ndeparta toate dfcuta[e,
asgura ce ma rapd atea| a hate, cea ma mare bunavon[a a vztor
potaonuu, cea ma mare vteza de transport, ntr-o atare masura, nct un
caator cu o recomanda[e buna putea strabatre n opt ze cnc ore cee 2
700 de verste care despart Tfsu de Petersburg. Dar ce greu [ putea
procura un asemenea paaport! Astaz e de-a|uns un smpu perms de
crcua[e, un perms atestnd, ntr-o oarecare masura, ca et ceea ce se
cheama, n [are cvzate, un om cumsecade. Gra[e concursuu pe care m-
va da consuu nostru dn Tfs, nu vo ntrza sa fu n regua cu
admnstra[a dn Moscova. E o treaba de doua ore doua rube. Dupa aceea
ma vo consacra n ntregme cu och, urech pcoare exporar captae
georgene, fara sa au un ghd, ceea ce nu m-ar f facut nc o pacere. E
adevarat ca a f fost n stare sa conduc pe orce stran prn abrntu aceste
captae pe care o studasem nante att de mnu[os. Am un dar nnascut
pentru asta.
Iata ce recunosc mergnd a ntmpare: nt ,Duma", adca paatu
muncpa unde- are reedn[a, goova,, care e prmaru. Daca m-a[ f facut
cnstea sa ma nso[[, v-a f condus spre promenada de a Krasnaa-Gora pe
mau stng a ruu Kura, un fe de Champs-Eysees a ocuu, ceva ca Tvo
a Copenhaga, sau parcu de dstrac[ a buevarduu de a Beeve, cu
,katcesee" u, eagane ncntatoare a caror baans potrvt cu prcepere [
da rau de mare. pretutnden, n m|ocu ngramade baracor de
satmbanc, femee n hane de sarbatoare crcua cu obrazu descopert. Ct
despre barba[, e sunt adevara[ Apoo dn Bevedere, ma pu[n sumar
mbraca[, cu un aer nob de parca ar f cu to[ fecor de mparat. Sa ne
contnuam vzta, marnd pasu. O mnuta perduta nseamna 0 rndur de
reporta| 0 rndur de reporta| sunt. Asta depnde de generoztatea
zaruu a consuu sau de admnstra[e. Repede a caravan-sara. Acoo
se strng caravanee vente dn toate par[e contnentuu asatc. Ute ca
tocma sosete una acatuta dn negu[ator armen. Iar ata, formata dn
persan ocutor a Turkesanuu peaca n aceasta cpa. A f vrut sa a|ung
ac cu prma, sa ma duc cu a doua. Nu- cu putn[a -m pare rau. De a
nfn[area caor ferate transasatce, aba daca ma ntnet aceste
nesfrte ptoret convoae de caare[ de magar ma aes de caru[e. E!
Nu ma tem ca pacatuete dn psa de nteres caatora mea prn Asa
Centraa!
Un reporter a Secouu XX va t s-o faca nteresanta.
Acum vn a rnd bazaree cu me de produse dn Persa, Chna, Turca,
Sbera, Mongoa. Stofe de Teheran, Shraz, Kandahar sau Kabu, covoare
mnunate ca [esatura cuoare gaset cu duumu matasur. de nu sunt
ma presus ca cee dn Lyon.
Sa cumpar ceva? Nu! Sa te ncarc cu un pachet pe tot drumu dntre
Marea Caspca Chna. nc vorba! Va|oara n mna, sacu pe umar cu un
rnd de hane -att. Rufe? m vo face rost n tmpu caatore aa cum fac
engez.
Sa ne oprm n fa[a ceebreor ba dn Tfs, ae caror ape termae pot
atnge 60 de grade. Ac se practca utmee tehnc ae masa|uu, maderea
re spnar, desmor[rea membreor. m aduc amnte ce-a zs despre ee
maree nostru Dumas, care n-a caatort ncodata fara perpe[; e nventa a
nevoe, acest precursor gena a reporta|uu navanc. Dar eu n-am tmp nc
sa-m fac un masa|, nc sa-m desmor[esc oasee, nc sa-m madez cooana
vertebraa.
Ia te uta! Hote Fran[a. Unde nu exsta un Hote Fran[a? Intru, au masa
- o masa georgana stropta cu un anume vn de Kahea, care se spune ca nu
te mbata ncodata daca nu- mro ma mut dect be dn cane cu gura
arga, unde nasu se cufunda nantea buzeor. Ce pu[n, asta- procedeu
ndragt de batna dn Transcaucaza. Ruor, de obce sobr, se pare ca e
a|unge ceau, nu fara sa- adauge pu[na vodca.
Eu francez, char gascon, m-am mu[umt sa-m beau stca de
Kahea aa cum beam pe cea de, Chteau-Laftte" pe tmpu cnd soaree
dsta acest so de vn pe deaure dn Pouac. La drept vorbnd, vnu dn
Caucaza se potrvete cu gana farta, dndu- un gust speca.
Am mncat am patt. Ramne sa ma amestec dn nou prntre ce
60000 de ocutor4 a captae georgene, sa ma perd n abrntu strazor,
n m|ocu une popua[ pestr[e.
A|ung ntr-un oc nspos unde camee cu capu aungt, cu pcoaree
dn fa[a ndote sub ee, zac cu sutee. Atadata erau m. Dar de cnd s-a
construt caea ferata transcaspana acum c[va an, numaru acestor
transportor cu cocoaa a scazut. ncearca numa sa fac concuren[a
furgoaneor de baga|e vagoaneor trenuror de marfa cu nte smpe vte
de povara!
Cobornd pe straze n panta, a|ung pe cheu ruu Kura a caru abe
tae orau n doua par[ negae. Pe fecare ma se na[a case ca pantee
aga[atoare care se eta|eaza, se suprapun, se au a ntrecere. Ce ma
ctgat e ce care poate prv peste acoperu ocun[eor nvecnate.
Carteree comercae se afa pe nga ru. Ee muna de vnzator de vn cu
burdufure umfate ca nte baoane de vnzator de apa cu recpentee or
dn pee de bvo, de care atrna [ev adoma unor trompe de eefant.
Ratacesc a ntmpare. Errare humanum est5 spun adesea ceen dn
Bordeaux, cnd bat cheure Gronde.
- Domnue, ma ntreaba un trecator, aratndu-m o casa care m se
parea foarte obnuta, sunte[ stran?
- Da.
- Atunc nu trece[ pe nga aceasta casa fara sa va opr[ o cpa sa o
admra[.
- de ce s-o admr?
- Pentru ca ac a ocut ceebru tenor Satar.
Urc panta pna a na[me dn dreapta u Kura pentru a avea o vedere
de ansambu. Pe creasta cone, unde ntr-o mca pa[a, un cntare[
decamator recta, facnd numeroase gestur, versur dn Saad, admrabu
poet persan, ma as n voa pacer de a contempa captaa transcaucazana.
m propun sa procedez a fe peste vreo 5 ze a Be|ng. Dar pna a
pagodee oamen Chne, ata ce ofera Tfs prvror mee: zdur de
cetate, copotn[e, case cu specfc rusesc, persan, armenesc, pu[ne
acoperur, dar mute terase, pu[ne fa[ade ornamentate, n schmb bacoane
cu veranda a eta|ee cadror; apo doua zone care se deosebesc vzb una
de ata; cea |oasa n vech st georgan cea nata, ma moderna, strabatuta
de un buevard margnt de copac fanc. ntreaga prvete este asmetrca,
caprcoasa, neprevazuta - o mnune de fanteze pe care orzontu o
ncon|oara cu rama grandoasa a mun[or.
Peste pu[n va f ora cnc dupa-amaza. Nu am tmpu sa-m revars un
bne patt torent de fraze descrptve. Sa ne grabm s-o uam n |os spre gara.
E ume destu de muta: armen, georgen, mngreen, tatar, kurz, evre,
ru care ocuesc pe mau Mar Caspcc, un undu- bet drect pna a
Baku, a[ pentru sta[e ntermedare.
De data asta eram n perfecta regua. Nc su|bau, nc |andarm nu
ma puteau opr sa pec. M-am uat un bet de casa I, vaab pna a Baku
am et pe peron. Ma duc sa ma nstaez n co[u unu compartment destu
de confortab, aa cum fac de obce. C[va caator se au dupa mne urca
n tren, n tmp ce mu[mea navaete n vagoanee de casa a doua a trea.
Dupa trecerea controaeor, se nchd ue. Un utm uerat vestete pecarea
trenuu.
Deodata se aud strgate, strgate de mne deznade|de desuesc
un cuvnt n mba germana: Opr[! Opr[!"
Deschd geamu prvesc.
Un barbat vonc cu vaza n mna, cu o apca pe cap, cu mantaua
ffnd n |uru pcoareor, aearga de- da duhu. A ntrzat.
Su|ba vor sa- tae drumu. Dar cum po[ opr o bomba n traectora
e? de asta data for[a are ntetate. Bomba nem[easca descre o curba
foarte bne cacuata cade n compartmentu vecn cu a meu, trecndu-
uor pragu, cac un caator deschsese bnevotor portera.
Trenu pornete n aceasta cpa, ro[e ocomotve auneca pe ne,
apo acceereaza. Am pecat.
II.
Am pecat cu tre mnute ntrzere, trebue sa preczam. Un reporter
care nu preczeaza este ca un geometru care nu- duce cacuee pna a a
zecea zecmaa. ntrzerea cu tre mnute a ngadut germanuu sa fe
tovarau nostru de caatore. Am mpresa ca tpu asta m va furnza mut
matera pentru artcoee mee; dar nu- dect un presentment.
La ase seara ma e umna, n una ma, a aceasta attudne. M-am
cumparat un mers a trenuror - consut. Harta care nso[ete ma face sa
cunosc sta[e de sta[e, parcursu ,rawayuu" ntre Tfs Baku. M-ar f de
nesuportat sa nu tu n ce drec[e se-ndreapta ocomotva, daca trenu urca
spre nord-est sau coboara spre sud-est, cu att ma mut cu ct dupa caderea
nop[, nu vo ma vedea nmc, nefnd nctaop precum bufn[ee, cucuveee
or m[ee.
Dn Mersu trenuror afu n prmu rnd ca oseaua carosaba care
eaga Tfs de Marea Caspca, deservnd Saganong, Poy, Esavetpo6,
Karasca, Aat Baku peste vaea u Kura, se-nvecncaza cu caea ferata. Nu
se poate toera unu tren ,sa se ndepartaze de buna conduta". Trebue pe
ct posb sa urmeze na dreapta. Asta face Transcaucazanu.
Prntre sta[e pe care e pune n comuncare unee cu ceeate, exsta
una pe care a f vrut s-o vztez n voe, Esavetpo. nante de a prm
teegrama dn partea Secouu XX, proectasem sa ramn ac o saptamna
ncheata. Dupa ce ctsem descrer att de atragatoare, sa nu ma pot opr
dect cnc mnute ntre doua tre dmne[a! n oc sa contempu un ora
straucnd n razee soareu, sa n-am dect o vaga vedere de ansambu, aba
ntrezarta n umna pada a un!
Termnnd de rasfot Mersu trenuror, m-am apucat sa cercetez
chpure tovaraor me de caatore. De vreme ce eram patru, ocupam,
frete, cee patru co[ur ae compartmentuu. Eu m-am aezat n co[u
dnspre cuoar, n drec[a mersuu. n cee doua co[ur opuse do pasager
stau fa[a n fa[a. De cum au urcat, cu cacua nfundata pna a och, s-au
nfaurat n pature or. Pe ct banuesc sunt do georgen. Dar fac parte dn
categora specaa prvegata a ceor care pot dorm n tren , probab, nu
se vor trez nante de a a|unge a Baku. N-a ce afa de a asemenea oamen;
vagonu pentru e nu- m|oc de caatore, c un pat.
n fa[a mea se gasete un tp cu totu dfert care n-are nmc orenta:
32 pna a 35 de an, cu o barbu[a roatca, cu prvrea pna de vocune, cu
nasu unu cne de vnatoare, cu o gura care aba ateapta sa vorbeasca, cu
o mna gata sa strnga cu cadura pe cea care se-ntnde; un om nat,
vguros, at n umer, cu trunchu puternc. Dupa cum s-a aezat, dupa ce -a
pus n pasa sacu de voa| -a descheat mantaua n cuor v, -am
recunoscut pe caatoru ango-saxon, obnut cu depasar ma ndeungate,
ma des cu trenu sau cu vaporu, dect stnd n thna a e acasa, n cazu ca
are casa. E probab un voa|or commerca. Observ ca poarta mute
guvaerur, nee pe degete, ac de cravata, buton de manete cu desen,
breocur [patoare a an[u de a vesta. Cu toate ca nu are cerce n urech
sau un ne n nas, n-a f surprns sa vna dn Amerca. La urma urme nu-
mesera mea sa afu cne-m sunt tovara de caatore, de unde vn unde
se duc? Nu n asta sta datora mea de reporter care vrea sa a cteva
ntervur? Vo ncepe aadar cu vecnu dn fa[a mea. Nu va f prea greu, m
nchpu. Nu se gndete nc sa doarma, nc sa contempe prvetea pe care
o umneaza nca utmee raze ae amurguu. Daca nu ma ne, are tot atta
pofta sa-m raspunda, cta am eu sa- pun ntrebar.
Ma pregatesc sa- vorbesc. Ma oprete o temere. daca amercanu
asta - pun ramaag ca e amercan - o f vreun croncar care scre pentru
Word sau New York Herad s-a dat sarcna sa nso[easca trenu drect a
Mareu Transasatc? A turba! Totu ma degraba dect un rva!
ovaaa mea se preungete. Sa- pun ntrebar, sa nu- ma pun? Se
aprope noaptea. n fne, dau sa deschd gura cnd tovarau meu de
caatore m-o a nante.
- Sunte[ francez? m spune n mba materna.
- Da, domnue, raspund n engezete.
Hotart ucru, suntem facu[ sa ne n[eegem, ghea[a s-a spart curg
ntrebare de o parte de ata. Cum zce un proverb orenta; ,Un nebun
pune ma mute ntrebar ntr-o ora dect un n[eept ntr-un an".
Dar cum nc eu nc parteneru meu nu aveam preten[a de a f
n[eep[, asam sa ne mearga gura, amestecnd mba engeza franceza.
- Wat a bt! 7 m zce amercanu.
Aceasta ocu[une, [n sa subnez, va reven frecvent n spusee u,
adoma trasuu de frnghe care da avnt eaganuu.
- Wat a bt! Pun ramaag, zece contra unu, ca et reporter.
- . a ctgat! Da. reporter, trms de Secou XX pentru a urmar
perpe[e caatore.
- Merg pna a Be|ng?
- Da.
- eu, repca yankeu.
De asta ma temeam!
- Confrate? Am ntrebat ncruntnd dn sprncene, cu un aer prea
pu[n bnevotor.
- Nu. Lntete-te. Nu vndem ncdecum acea artco, domnue.
- Caudus Bombarnac, dn Bordeaux, ncntat sa faca drumu
mpreuna cu dumneata.
- Fuk Ephrne, de a frma ,Strong Bubu et Comp." dn New York,
statu New-York (S. U. A.). Da, a adaugat, ntr-adevar S. U. A.
- Aadar ne-am prezentat unu atua. Eu, vnzator de tr e
vnzator de. De ce fe de marfa? Vo afa. Conversa[a contnua. Fuk
Ephrne, se n[eege de a sne, a caatort cam peste tot - char ma
departe - adauga e. Cunoate cee doua Amcrc ntreaga Europa. Dar
pune pentru prma oara pcoru n Asa. Vorbete. vorbete. mereu
puncteaza spusee cu ace ,Wat a bt" pe care rostete cu o verva
nesecata. Oare, fuvu Hudson are aceea propreta[ cu Garonne: de a
ascu[ mbe? Prn urmare -am ascutat tmp de aproape doua ore. Aba
daca am auzt numee sta[or a fecare oprre a trenuu: Saganong, Poy
atee. totu a f vrut sa prvesc pesa|u, uor umnat de una sa-m au
cteva note.
Dn fercre, nterocutoru meu trecuse prn aceste provnc orentae
ae George. m semnaeaza ocur, aezar, cursur de apa, mun[ care se
profeaza a orzont. Le ntrezaresc pe toate numa o cpa. Bestemat
raway! Pec, a|ung n-a vazut nmc n tmpu caatore.
- Nu! Am excamat. S-a dus farmecu mersuu cu dgen[a sau cu
troca, pn de neprevazutu drumuu: oprr a hanure specfce ocuu,
tacae a hate, un pahare de vodca uat cu emtccu, a|utoru de surugu.
cteodata o ntnre cu haduc, a caror neam va sfr prn a se stnge.
- Domnue Bombarnac, ma ntreba Fuk Ephrne, regre[ ntr-adevar
aceste ucrur frumoase?
- Bnen[ees, am raspuns. Cu avanta|u ne drepte a trenuu
perdem ptorescu ne curbe sau frnte a maror drumur de odnoara.
Ctrea povestror de caatore n Transcaucaza, de acum vreo 40 de an, nu-
menta sa-[ trezeasca parer de rau? Vo vedea oare un sngur sat ocut de
cazac att de prcepu[ n mnurea armeor n cutvarea pamntuu? Vo
assta a una dn acee petrecer care- ncntau pe turst, numte
,d|chtovka", cu caare[ n pcoare pe ca or, aruncnd cu sabe,
descarcnd pstoaee care te nso[eau a pecare daca venea cu un nat
func[onar sau cu un coone de a ,Stan[a"?
- Frete, am perdut aceste frumoase datn. Dar, datorta pangcor
de fer care vor sfr prn a ncercu gobu ca pe un mued8 de cdru sau un
ghem de bumbac, mergem n 3 ze de a Tfs a Be|ng. De aceea, daca a
contat ca vor f ncdente care sa te amuze.
- Pa cum atfe, domnue Ephrne!
- |-a facut uz domnue Bombarnac! Nu se va petrece nmc, nu [
se va ntmpa nmc nc dumtae, nc me. ,Wat a bt!" [ fagaduesc
caatora cea ma monotona, cea ma domestca, cea ma psta de
evenmente, cea ma pata. pata ca stepee dn Kara Kum, pe care Maree
Transasatc e strabate n Turkestan ca ntndere Deertuu Gob pe care
traverseaza n Chna.
- Vom tra vom vedea, -am raspuns, cac caatoresc pentru pacerea
cttoror me.
- Pe cnd eu caatoresc numa pentru propre mee afacer.
Auznd acest raspuns, m-a trecut prn mnte ca Fuk Ephrne nu va f,
fara ndoaa, tovarau de caatore vsat. E are de vndut marfa, n vreme
ce eu nu am ce cumpara. Prevad dec ca dn ntnrea noastra nu se va nate
o prea mare apropere pe ungu parcurs pe care- vom face. E unu dn ace
zgrc[, despre care se spune: cnd au un doar n dn[, e cu neputn[a sa -
smug. ar eu nu- vo smuge nmc de pre[. tu despre e ca voa|eaza
pentru frma ,Strong Bubu et Comp.", dar habar n-am ce- cu frma asta.
Daca sta sa- ascu[, se pare ca [eu soca a u ,Strong Bubu et Comp." e
sa fe cunoscut n umea ntreaga. Totu, atunc cum se facea ca eu, un
reporter, eevu u Chnchoe, maestru nostru a tuturora, n-am afat de ea?
O f vna mea ca n-am auzt de ,Strong Bubu et Comp."? Tocma ma
pregateam sa- cer amurr pe tema asta u Fuk Ephrne, cnd e ma
ntreba:
- A fost vreodata n Amerca domnue Bombarnac?
- Nu, domnue Ephrne.
- Poate a de gnd sa vztez ntr-o z [ara noastra? Atunc nu uta sa
v a New York sa exporez ,Strong Bubu et Comp".
- Sa exporez?
- Acesta e cuvntu potrvt.
- Bun! Nu vo perde pre|u.
- A sa vez una dntre cee ma remarcabe ntreprnder ndustrae de
pe Nou Contnent.
- Nu ma-ndoesc, dar a putea t.
- Wat a bt, domnue Bombarnac, reua Fuk Ephrne, nsufe[ndu-se.
nchpuete-[ o uzna coosaa, hae vaste pentru montarea a|ustarea
peseor, o mana de 500 ca putere, ventatoare cu 600 tura[ pe mnut,
generatoare ngh[nd 00 de tone de carbune pe z, un cuptor nat de 450 de
pcoare, hangare mense pentru nmagaznarea produseor fabrcate pe care
e vndem n cee patru co[ur ae um, un drector genera, do subdrector,
patru secretare, opt subsecretar, un persona de 500 de func[onar 9 000
de munctor o ntreaga egune de voa|or comerca care, ca a
dumtae servtor, ac de fa[a, cutreera Europa, Asa, Afrca, Amerca,
Austraa, n sfrt o cfra de afacer ce depaete anua o suta de moane
de doar! toate astea, domnue Bombarnac, toate astea pentru a fabrca
marde de. da, marde zc.
n acest moment trenu perdu dn vteza sub ac[unea frneor
automate, apo se opr.
- Esavetpo! Esavetpo! Strga conductoru su|ba gar.
Convorbrea noastra fu ntrerupta. Cobor geamu dnspre partea mea
deschd portera, dornc sa-m ma desmor[esc pcoaree. Fuk Ephrne nu se
da |os dn tren.
Iata-ma aadar mergnd de coo, coo pe peronu une gar destu de
bne umnata. Vreo zece caator au parast trenu. Cnc or ase georgen
se ma nghesue pe scare vagoaneor. Zece mnute de oprre a Esavetpo,
nu ma mut. De a prmee sunete de copot, ma ntorc pna a
compartmentu nostru, * urc cnd nchd portere, m dau seama ca m s-a
uat ocu. Da, n fa[a amercanuu s-a nstaat o caatoare. E tnara?
Batrna? Frumoasa? Urta? ntunercu nu-m ngadue sa aprecez. Orcum,
gaantera franceza ma mpedca sa- cer napo co[u meu ma aez nga
aceasta persoana, care nc macar n-a catadcst sa se scuze.
Ct despre Fuk Ephrne, m se pare ca doarme. nct nca n-am afat
ce fabrca n moane de exempare frma ,Strong Bubu et Comp." dn New
York.
Trenu a pornt. Am asat Esavetpo n urma. Ce-am vazut eu dn acest
fermecator ora de 20 000 de ocutor, cadt a 70 km de Tfs, pe
Gandzaca|, un afuent a u Kura pe care -am ,studat" n mod speca
nante de sosrea mea n Georga? Nc casee sae de caramda ascunse sub
verdea[a, nc cudatee sae rune, nc superba moschee, construta a
nceputu secouu a XVIII-ea, nc pa[a Madan. Dn admrab patan att
de cauta[ de corb mere care, cu umbra or, ntre[n o temperatura
suportaba n tmpu ar[eor ver, daca am zart crenge coroaneor unde se
|ucau razee de una. pe mau ruu care- pmba apee argntate
pottoare de-a ungu straz prncpae, de-aba am ntrevazut cteva case
cu gradn semannd cu mc fortare[e cu creneur. Ceea ce-m ramne n
mnte nu e dect o sueta nedesuta, prnsa dn zbor prntre rotocoaee de
abur scoase de ocomotva. De ce asemenea ocun[e facute pentru aparare?
Pentru ca Esavetpo a fost odnoara expus deseor atacur ae esghenor
dn Krvan care, dupa car[e de store ce ma bne documentate, descnd
drect dn hoardee u Atta.
S-a facut mezu nop[. Oboseaa ma mbe a somn. , totu, ca un
bun reporter, vreau sa dorm doar pe sponc, cu och ntredesch ureche
cute. Am a[pt cum se-ntmpa ntr-un tren n mers, datorta trepda[or
reguate amestecate cu uere ascu[te, cu zgomotu macazuu nante de
ncetnr de zangantu provocat de ncrucarea a doua convoae. Auzeam
ca prn vs strgarea numeu sta[or n tmpu scurteor oprr trnttu
portereor care se deschd se nchd cu o sonortate metaca. Am trecut
aa de Geran, Varvara, Ud|ary, Kurdamr, Kurdan, apo de Karasu, Navag9.
M-am ndreptat dn ae; dar deoarece nu ma ocupam co[u, de unde
fusesem scos att de nepotcos, m-era mposb sa prvesc pe geam. Ma
ntreb ce ascunde gramada asta de vaur, de patur, de fuste pe care o
observ pe ocu ce m-a fost uat? ntrebare fara raspuns. Caatoarea ma va
nso[ pna a capatu ne Mareu Transasatc? Vo schmba cu ea un saut
caduros pe straze dn Be|ng? Pe urma gndu meu trece de a tovaraa de
caatore a amercan, care sforae n co[u sau de-ar putea strn nvda
ventatoareor frme, Strong Bubu et Comp." uzna asta mensa, ce naba
fabrca? Podur de fer sau de o[e, pac de bnda|, man de abur, pompe de
mna? Cu tot ce m-a spus Fuk Ephrne o socotesc rvaa uzneor Creusot,
Coker sau Essen, o formdaba ntreprndere ndustraa a Stateor Unte ae
Amerc. Doar daca nu m-a ndrugat verz uscate - cac nu- un meue -
adca n-are un aer prea nevnovat, susnumtu Fuk Ephrne!
Cred ca pna a urma am adormt butean. Sustras nfuen[eor dn
afara, n-am ma auzt nc respra[a zgomotoasa a yankeuu. Trenu se
oprete n sta[a Aat, sta zece mnute peaca ar, fara sa ma f trezt.
Regret, cac Aat e un mc port, a f putut avea o prma prvete a Mar
Caspce, sa ntrevad [nuture ocupate de Petru ce Mare. Doua cooane de
cronca storco-fantezsta s-ar putea scre pe tema asta, amestecnd
dc[onaru Bouet cu Larousse-u.
De n-am vazut nmc dn acest [nut nc dn captaa u, n-ar f prea
greu sa dau fru ber magna[e. ,Baku! Baku!".
Numee asta repetat a oprrea trenuu, ma trezete. E ora apte
dmnea[a.
III.
Pecarea vaporuu are oc de-aba a tre noaptea. Caator care se
pregatesc sa strabata Marea Caspca se grabesc sa aerge spre port. Trebue
sa re[, ntr-adevar, dnante, o cabna sau sa-[ marchez ocu n saoanee
pachebotuu. Fuk Ephrne m-a parast brusc, rostnd doar aceste cuvnte:
- N-am nc o cpa de perdut! Trebue sa ma ocup de transportu
baga|eor mee.
- A mute?
- Patruzec doua de az.
- Patruzec doua! Am excamat.
- -m pare rau ca n-am de doua or pe att. m perm[, nu- aa.
Daca ar f avut de facut o caatore de opt ze n oc de 24 de ore, de
trecut Atantcu n oc de Marea Caspca, nu s-ar f grabt ma tare. Nu s-a
gndt nc o cpa sa- ntnda mna pasagere dn compartment pentru a o
a|uta sa coboare. nocuesc. Caatoarea se spr|na de bra[u meu sare.
nu! Pune ncetor |os pcoru. Drept unca raspata am auzt un ,thank you,
sr" rostt de o voce seaca, de o sobretate specfc brtanca.
Thackeray a spus undeva ca o engezoaca bne crescuta este cea ma
desavrta crea[e de pe pamnt. Nu cer nmc ma mut dect sa verfc
aceasta gaanta afrma[e n ce o prvete pe caatoarea dn tren. -a rdcat
voaeta. E o tnara femee sau o fata batrna? Cu engezoacee nu se te
ncodata! Vreo 25 de an, se pare, cu tenu ab, cu mersu [eapan, cu o roche
nchsa a gt ca un fux a echnox, fara ochear, de are och foarte abatr,
ca mop. n tmp ce-m ndo spnarea pentru ca sa ma ncn, ma cnstete
cu un saut, pecnd att de uor capu, nct nu- pune n mcare dect
vertebree gtuu ung se ndreapta spre ere cu un pas masurat.
Aproape sgur ca o vo rentn a bordu pachebotuu. Eu nu ma
gndesc sa cobor n port dect a ora pecar. Sunt a Baku, am o |umatate de
z ca sa vztez orau, nu vo perde nc o ora, de vreme ce peregrnare
mee m-au adus pna ac. Se poate ca numee de Baku sa nu trezeasca n
nc un fe curoztatea cttoruu. Dar magna[a u se va nfacara daca
adaug ca Baku este orau Ghebror, cetatea Parsor, cetatea adoratoror
focuu.
ncercut de un zd trpu, negrcos, cu creneur, orau se na[a nga
capu Aperon pe utmee rur ae an[uu Mun[or Caucaz. Se pune
ntrebarea, ma afu n Persa sau n Rusa? n Rusa, fara ndoaa, pentru ca
Georga face parte dn Rusa. Dar po[ sa te crez n Persa, fndca Baku -a
pastrat nfa[area persana. Vztez un paat a hanor, pura crea[e a
arhtectur dn vremea u ahrar a eherazade, ,fca un", stea[a u
povesttoare; fnee scuptur ae paatuu par a fe de proaspete ca cum ar
f prmt de curnd utmee ovtur de data. Ma ncoo se rdca mnarete
zvete, unde po[ ntra fara sa-[ sco[ nca[amntea. E adevarat ca mueznu
nu ma strga cte un verset sonor dn Coran a ora rugacun. De atfe, Baku
poseda cartere cu totu ruset ca aspect obceur, cu casee or de emn
fara nc o urma de cuoare orentaa o gara mpunatoare demna de o
metropoa europeana sau amercana, ar a capatu strazor un port modern,
a caru aer se umpe de fumu pe care- scupa coure vapoareor.
La drept vorbnd, te ntreb ce cauta carbunee n acest ora a [[euu?
La ce bun combustbu sod, de vreme ce sou secetos a Aperonuu, unde
nu crete dect absntu pontc, e att de bogat n petro? La 80 de franc suta
de kograme, e furnzeaza [[eu, pe care nevoe consumuu nu- vor
secatu tmp de secoe. E un fenomen cu adevarat mracuos. Dor[ un aparat
nstantaneu de umnat or ncazt? Nmc ma smpu; face[ o groapa n
pamnt, pe acoo ese gazu aprnde[. Ave[ un gazometru natura a
ndemna tuturor pungor.
A f vrut sa vad famosu sanctuar Atesh-Gah, dar se afa a 22 de
verste de ora n-a f avut tmp s-o fac. Acoo arde un foc venc, ntre[nut
de sute de an de per ven[ dn Inda, care nu mannca ncodata hrana
anmaa. n ate [r, acet vegetaren ar pur smpu trata[ dc |egumt."
Cuvntu asta m amntete ca n-am uat masa cum bate ora
unsprezece, ma ndrept spre restaurantu gar unde n-am dc gnd sa ma
conformez regmuu amentar a peror dc a Atesh-Gah.
Cnd sa ntru, vad pe Fuk Ephrne care ese n graba.
- A mncat? ntreb.
- Da.
- baga|ee?
- Ma am sa transport 29 de az pne a pachebot. Iarta-ma. n-am
nc o cpa de perdut. Cnd reprezn[ frma ,Strong Bubu et Comp." care
expedaza saptamna 5 000 de az cu produsee e.
Du-te, du-te, domnue Ephrne, ne vedem a bord. Spune-m, n-a
ntnt-o pe tovaraa noastra de caatore?
- Care tovaraa de caatore?
- Tnara doamna care a ocupat ocu meu n compartment.
- Era cu no o doamna tnara?
- Frete.
- E bne, afu pentru prma oara de prezen[a e de a dumneata,
domnue Bombarnac.
Acestea zse, trecu pragu u dsparu. Trag speran[a ca nante de a
a|unge a Be|ng, ma vo dumr care sunt produsee frme ,Strong Bubu et
Comp" dn New York. 5 000 de az pe saptamna. ce proces de fabrca[e
ce debt!
Mannc repede m reau rata prn ora. n tmpu pmbar admr
c[va frumo esghen cu ,cerkeska" cenue cu cartuere pe pept, cu
,bemetur de matase de un rou aprns, cu ghetree brodate cu fr de argnt,
cu nca[amntea fara toc, cu, papacu" ab pe cap, cu puca unga a umar, cu
,scasca" ,kand|aru a bru - pe scurt nte oamen arsena, aa cum
exsta oamen-orchestra, dar cu o nfa[are superba care fac probab o
mprese mnunata n cortegu mparatesc.
E doua ma gndesc sa ma ndrept spre port. Trebue sa ma trec pe
a gara, unde asasem a brou de baga|e pu[nu pe care -am uat cu mne.
|nnd vaza ntr-o mna bastonu ntr-ata, o au pe una dn
stradu[ee care coboara spre port. La un co[, aproape de ocu unde ncnta
se-ntrerupe pentru a da ber acces spre che, doua persoane care merg
aatur m atrag, nu tu de ce, aten[a. E un cupu n hane de caatore.
Barbatu pare ntre trezec trezec cnc de an, femea ntre douazec
cnc trezec. E e brun, are paru pu[n carunt, fa[a moba, prvrea ve
mersu caden[at - ea, o bonda nca destu de frumoasa, are och abatr,
tenu pu[n oft paru cron[at sub o paare de prost gust, cu crou
demodat de un coort [pator. Par so[ so[e au vent cu trenu dn Tfs;
daca nu ma-neaa feru, sunt do francez. Dar, cu toate ca eu observ pn
de curoztate, e nu ma baga n seama. Sunt prea ocupa[. |n n mna pe
umer sac, perne, patur, bastoane, umbree. Au uat cu e tot ce se poate
nchpu n matere de geamantanae pachete pe care nu vor sa e puna n
furgonu de baga|e a pachebotuu. Smt pornrea sa e vn n a|utor. Nu- un
noroc destu de rar sa ntnet francez n afara gran[eor Fran[e? Dar cnd
sa ma aprop de e, se vete Fuk Ephrne ma trage dupa e. Las perechea
n urma. Ne vom cunoate atadata. vo revedea pe pachebot vom vorb
n tmpu caatore.
- E bne, ntreb pe yankeu, cum sta cu mbarcarea ncarcatur?
- n momentu asta a 37-a ada e pe drum, domnue Bombarnac.
- pna acum n-a avut nc o defec[une?
- Ncuna.
- ce- n aze aea, daca nu [-e cu suparare?
- Ce- nauntru? Ah, at-o pe a 37-a! Strga Fuk Ephrne aearga
nspre camonu care ntrase pe che.
E o mare agta[e, toata mcarea sosror pecaror. Baku e portu
ce ma frecventat ma sgur a marea Caspca. Derbent, stuat ma a nord,
nu- face concuren[a nc pe departe. E absoarbe aproape ntreg trafcu
martm a acestu mare ac, fara comunca[e cu mare nvecnate. Se-
n[eege de a sne ca ntemeerea u Uzun-Ada pe torau opus a scazut
tranztu care se oprea a Baku ma nante. Transcaspanu, deschs crcua[e
caatoror marfuror, este, prn exceen[a, caea comercaa care eaga
Europa de Turkestan. ntr-un vtor apropat, poate ca un a doea drum de-a
ungu frontere persane va efectua |onc[unea ntre trenure dn Rusa
merdonaa cee dn Inda, ceea ce ar face pe caator sarman sa fe
nevo[ sa navgheze pe Marea Caspca. , cnd acest vast bazn va seca
datorta evaporar, de ce o cae ferata, construta n aba u nspoasa, n-ar
permte trenuror sa mearga fara transbordare de a Baku a Uzun-Ada?
Pna atunc trebue uat pachebotu ma pregateam eu sa- au
mpreuna cu mu[ a[ pasager.
Pachebotu nostru se numete Astara apar[ne compane Caucaz
Mercur. E o nava mare cu zbatur care face de tre or pe saptamna
traversarea de a un ma a ceaat. Lata n coca, a fost amena|ata n aa fe
nct sa duca o mare canttate de produse constructor s-au preocupat ma
mut de stvurea marfuror dect de confortu pasageror. La urma urme,
pentru a caator 24 de ore, nu trebue sa f prea cusurgu.
O mu[me de oamen se-ngramadesc n prea|ma ambarcaderuu: ce
care peaca ce care- conduc sau doar se uta a e, facnd parte dn
popua[a pestr[a a portuu. Remarc ca ce ma mu[ dntre caator sunt
turkmen, apo vreo 20 de europen de asemenea do chnez care fara
ndoaa se duc acasa.
Astara e teramente pna och cu marfa. Caa n-a a|uns o buna parte
dn ncarcatura a potopt puntea. Pupa este rezervata pasageror, dar de a
pasarea care se arcuete peste tambuchur pna a prova se
ngramadesc un numar mare de coete acoperte cu preate gudronate groase
pentru a f ferte de vaur, daca marea e furtunoasa. Acoo se afa baga|ee
u Fuk Ephrne. A pus mna a depoztarea or, cu o energe specfc
amercana, hotart fnd sa nu parda dn och pre[osu u matera, nte az
cubce, nate, mar adnc de doua pcoare, nvete n pee egate cu
gr|a n chng. Pe ee se cteau urmatoaree cuvnte n tere de tpar
decupate, Strung Bubu et Comp.", New York.
- Toata marfa dumtae e a bord? L-am ntrebat pe amercan.
- Iata ca sosete a 42-a ada, m raspunse.
ntr-adevar, susnumta ada se afa pe spatee unu hama care mergea
pe podu ambarcaderuu, potcnndu-se sub greutate.
- Wat a bt! Excama Fuk Ephrne; apo adauga n rusete pentru a f
ma bne n[ees: Aten[e! Aten[e!"
Sfat bun, dar vent prea trzu. Hamau facuse un pas gret. Lada
auneca de pe umer cazu dn fercre peste bastnga|u vaporuu unde se
sparse n doua. Ambaa|u de hrte a pacheteor pe care e con[nea se rupe
acestea se raspndesc pe punte. Ce strgat de ndgnare scoate Fuk
Ephrne! Ce se ma rastete a nendemnatcu hama, repetnd apo cu
gas desnada|dut: Dn[ me. be[ me dn[!" se trate n genunch
pentru a rdca de pe |os buca[eee de fde artfca, raspndte pe punte, n
tmp ce eu nu ma pot stapn sa nu zbucnesc n rs.
Da! Frma, Strong Bubu et Comp., dn New York fabrca dn[.
Ggantca uzna func[oneaza pentru a furnza 5000 de az cu matera dentar
pe saptamna n cee cnc co[ur ae um, pentru a- aprovzona pe dentt
de pe vechu nou contnent; pentru a trmte n Chna, ea ucreaza cu
500 de ca putere consuma 00 de tone de carbune pe z. Daca sta te
gndet, popua[a fnd, dupa cum se spune, de un mard patru sute de
moane de oamen socotnd 32 de dn[ de ocutor; asta face aproape 45
de marde. Aadar, n cazu ca ar trebu vreodata sa nocuet to[ dn[
adevara[ cu a[ fa, frma ,Strong Bubu et Comp." nc n-ar ma putea
face fa[a.
Dar sa- asam pe Fuk Ephrne sa aerge dupa comore odontoogce
ae cee de-a 42-a ada a sa. Copotu suna pentru utma oara.
Nava va porn spre arg.
Deodata se aud strgate dnspre che. Le recunosc. Sunt strgatee
neam[uu - pe care e ma auzsem a Tfs n momentu cnd trenu spre
Baku se pusese n mcare.
ntr-adevar, ata- pe omu nostru. Aearga, gfe, aba daca- trage
sufetu. Podu voant a fost rdcat pachebotu se despete de che.
Neam[u apare n cpa cnd do marnar manevreaza baoanee de acostare.
E ntnd mna a|uta sa sara a bord.
Hotart ucru, asta- meteahna grasanuu sa fu foarte mrat daca
a|unge a destna[e.
ntre tmp, desprnderea s-a termnat, Astara s-a pus n mcare,
ac[onat de puterncee sae ro[ se afa curnd n afara enaeor. La vreo
400 metr departare un fe de cocot care turbura suprafa[a mar, arata un
vrte| de adncur. Ma gasesc nga bastnga|, a babord pupa prvesc cu
trabucu n gura cum portu dspare pe dupa mba frnta de pamnt a
capuu Aperon, n tmp ce nspre est se profeaza n zare an[u Mun[or
Caucaz.
Dn trabuc nu m-a ma ramas dect un cape[e dupa ce am tras
utmee fumur, arunc peste bord. ntr-o cpa o pnza de foc se propaga n
|uru coca pachebotuu. Cocotu venea de a o sursa submarna de [[e a
fost de-a|uns chtocu ca sa se aprnda. S-au auzt cteva [pete. Astara
merge prntre vaure de facar, dar o ntoarcere vguroasa a crme ne
ndeparteaza de foc curnd nu ma e nc un perco.
Captanu care vne a pupa se margnete sa-m spuna, rece:
- A fost o mpruden[a dn partea dumtae. Eu raspund de tot ce se
ntmpa de obce ntr-o asemenea mpre|urare.
- Pe egea mea, domnue captan, n-am tut ca.
- Trebue sa t ntotdeauna, domnue!
Aceasta fraza fusese rostta de un gas taos ursuz a c[va pa de
mne. ntorc capu. Mca ec[e m-o daduse engezoaca.
IV.
Nu ma-ncred de obce n mprese de caatore, ee sunt subectve -
cuvnt pe care- ntrebun[ez, fndca e a moda, cu toate ca n-am tut
ncodata exact ce vrea sa spuna. Un om vese o sa vada ucrure cu vesee,
un om trst, cu mhnre. Democrt ar f gast ca maure Iordanuu pa|a
Mar Moarte au o nfa[are ncntatoare. Heract ar f gast posomorta
prvetea gofuu Napo [armu Bosforuu. Eu am o fre fercta ma ve[
erta daca ma amestec prea mut pe mne n povestre, cac rareor se-
ntmpa ca personatatea autoruu sa nu se mpce n ceea ce storsete -
cum o ustreaza Hugo, Dumas, Lamartne at[a a[. Shakespeare e o
excep[e, ar eu nu sunt Shakespeare, cum de atfe nu sunt nc Lamartne,
Dumas sau Hugo.
Totu, orct de potrvnc a f doctrneor u Schopenhauer Leopard,
vo recunoate ca maure Mar Caspce m-au parut ursuze ntrstatoare.
Un tora nensufe[t - nc vegeta[e, nc pasar. Nu te sm[ ca n fa[a une
mar ntnse. Cu toate ca Marea Caspca nu-, a drept vorbnd, dect un ac
avnd nveu cu 26 metr ma scazut dect Medterana, ea e bntuta adesea
de voente furtun. O nava n-are scapare, cum spun marnar. Ce- o a[me
de vreo suta de eghe? Et repede mpns spre coasta de vest or de est
ocure unde te po[ adapost nu sunt numeroase nc n drec[a Ase Mc,
nc n drec[a Europe.
Pe Astara se afa cam 00 de caator - un mare numar de caucazen
care fac comer[ cu Turkestanu nu ne nso[esc pna n Chna.
Transcaspanu func[oneaza de c[va an ntre Uzun-Ada frontera chneza.
Numa ntre acest port Samarkand po[ numara pe pu[n 63 de sta[, nct
pe aceasta parte a traseuu trenu depune pe ce ma mu[ dntre pasager.
De e n-am a ma preocupa nu vo perde tmpu sa- studez. Sa
presupunem ca unu dn e e nteresant, ucrez, cercetez pna n strafundu
sufetuu pe urma ma asa bata, a momentu cumnant. Nu! m
concentrez toata aten[a asupra ceor care fac caatora pna a capat. Prntre
e se numara Fuk Ephrne poate, fermecatoarea engezoaca care m se
pare ca merge pna a Be|ng. Vo ma ntn a[ n drum spre Uzun-Ada.
n ce prvete perechea de francez, nu tu nca nmc; dar pna a sfrtu
traversar vo afa ce au de gnd. Ma sunt ce do chnez care fara ndoaa
ca se ntorc n Chna. Daca a t macar o suta de cuvnte n mba or, poate
ca a scoate ceva nteresant de a acet pasager cu chpu de fgurna. De
fapt, ceea ce m-ar trebu ar f un persona| care sa aba o poveste a u, vreun
erou msteros caatornd ncognto, mare senor sau thar. n sfrt, sa nu
ne utam duba actvtate de reporter: nararea fapteor ntervevarea
oamenor. S-o pornm sa aegem bne. Cne aege bne are noroc.
Am cobort pe scara rufuu n ncapere de a pupa. Nu ma era nc un
oc ber. Cabnee au fost ocupate dn vreme de pasager pasageree care
se tem de tanga| ruu. Stau cuca[ de a sosrea or a bord nu se vor
scua dect n cpa cnd vaporu va acosta a cheu de a Uzun-Ada. n psa
de cabna, cea[ caator s-au nstaat pe dvane, [nnd nga e baga|u de
mna nu dau semne ca se vor mca dn oc. Vez de cauta un persona|
romantc n m|ocu acestor adorm[, amenn[a[ de rau de mare!
Ct despre mne, am nten[a sa petrec noaptea pe punte. Urc prn
tambuch, regasesc pe amercan care a termnat cu strnsu materauu
dn ada sparta.
- N-a sa crez ca dupa toate m-a ceru bac nenoroctu aa de
hama!
- Sper ca n-a perdut nmc, domnue Ephrne.
- Nu. dn fercre.
- A putea t c[ dn[ exporta[ dn Chna, n aceste az?
- L8 000, fara sa punem a socoteaa maseee de mnte.
Fuk Ephrne zbucn n rs a aceasta guma pe care o facuse
probab de mute or n decursu caatoror sae. L-am parast am urcat pe
pasarea. Ceru era senn, dar vntu dn nord amenn[a sa se nte[easca. n
arg, brza gonea pe suprafa[a ape, ung vaur verzu. Era posb ca noaptea
sa se arate ma furtunoasa dect ne ateptam. La prova numero pasager,
turkmen mbraca[ saracacos, krghz cu och mgdaa[ mu[ emgran[
stateau ntn pe punte, nga pere[ nave, de-a ungu preateor. Fumau
aproape to[, or ron[aau dn provze pe care e uasera cu e. C[va cautau
sa- aunge oboseaa or sa- nee foamea dormnd nca de a aceasta ora.
M-a vent deea sa o au prntre e. Sunt ca un vnator care cutreera
ha[ure nante de a se aeza a pnda. Deodata vad o gramada de baga|e
asupra carora arunc o prvre de vame. O ada destu de mare, de emn ab,
peste care a fost azvrt un co[ de preata, m atrage aten[a. Are , 80 metr
na[me un metru a[me. A fost aezata n acest oc cu toata gr|a ceruta
de cuvntee scrse n mba rusa: Ognz, frag, a adapost de umezeaa". S-a
respectat poz[a ndcata. Urma adresa: D-ra Znca Kork, buevardu Shu-
Kua, Be|ng, provnca Pech10 Chna.
Znca Kork - dupa cum arata numee, trebue sa fe romnca profta
de trenu Maree Transasatc pentru a- expeda ognz. Oare acest artco
psete n pravae dn Chna? Cum admra atunc frumoasee Imperuu
och mgdaa[ edfcu nat a paruu?
Deodata se aude copotu care vestete cna de a ora ase.
Saa de mese e spre prova. Cobor gasesc stnd a masa vreo 40 de
pasager.
Fuk Ephrne s-a nstaat cam pe a m|ocu sa. Un oc nga e fnd
ber, m face semn sa- ocup ma grabesc sa- ascut. Nu tu daca- o
smpa ntmpare, dar engezoaca s-a aezat a stnga u Fuk Ephrne,
care vorbete cu ea. Crede ca trebue sa m-o preznte.
- Mss Horata Buett, spune.
n fa[a mea vad perechea de francez care studaza contncos menu.
La ceaat capat a mese, spre ofcu, de unde vne mncarea - ceea ce va
permte sa se serveasca prmu - se afae caatoru neam[, un om vonc, rou
a fa[a, cu paru bond, barba arame, mn grasu nasu foarte ung care
te duce cu gndu a aparatu proboscdan a pantgradeor. Are aeru su
geners de of[er dn andsturm, amenn[at de obeztate tmpure.
- De asta data n-a ntrzat, spun u Fuk Ephrne.
- Ora mese e totdeauna respectata n Imperu german, m raspunde
amercanu.
- t[ numee neam[uu?
- Baron Wesschntzerdtrfer.
- cu numee asta se duce pna a Be|ng?
- Da, ca maoru rus care sta nga captan.
Ma ut a maor, un barbat n vrsta de vreo 50 de an, cu o nfa[are
tpca de rus; are barba paru carunte un chp pacut. O f tovarau de
caatore vsat?
- Spu ca- maor, domnue Ephrne?
- Da, medc n armata rusa, se numete Nottz.
Hotart ucru, amercanu te ma mut ca mne, de nu- de mesere
reporter. Ruu nu se smte nca prea tare fecare mannca n voe. Fuk
Ephrne se-ntre[ne cu Horata Buett -m dau seama ca cee doua fr
ango-saxone s-au apropat una de ata. ntr-adevar Fuk Ephrne se ocupa
de vnzarea dn[or Horata Buett de vnzarea paruu! Aceasta dn urma
repreznta o mportanta frma dn Londra carea Chna expedaza anua par
femeesc n vaoare de doua moane. Se duce a Be|ng sa fondeze o agen[e
a frme respectve, unde se vor concentra produsee ob[nute de a
ceta[enee ceta[en chnez. Afacerea se preznta n cond[ cu att ma
favorabe, cu ct tot ma mu[ ocutor a Chne ncna spre suprmarea coz
mpette pe care o poarta barba[.
,E bne, m spun n gnd. Chna trmte paru n Anga prmete
dn[ dn Amerca. E un schmb cnstt totu e n ordne".
Stam a masa de un sfert de ora. N-a avut oc nc un ncdent.
Pasageru spn bonda u nso[toare par sa cueasca urechea cnd vorbm
fran[uzete. Manfesta o pacere vadta o dorn[a mpede de a se amesteca
n vorba. Aadar nu m-am neat, sunt compatro[: dar de ce so?
n acest moment, baansu vaporuu se marete. Farfure ncep sa
tremure, tacmure auneca zangannd, paharee revarsa n parte
con[nutu, ampe suspendate perd vertcatatea sau, ma degraba,
scaunee noastre masa se supun toaneor ruuu. E o prvete cudata,
cnd a o nma de marnar ncercat nu [ se face rau.
- E, m zce amercanu, bnda Mare Caspca ncepe sa- arate co[.
- Sufer de rau de mare? ntreb.
- A, de unde, ma afecteaza ct pe un marsun. Dar, dumneata, mss,
adauga, adresndu-se vecne sae, nu te mbonavet ncodata?
- Ncodata, raspunse mss Horata Buett.
De ceaata parte a mese, perechea schmba cteva cuvnte n
fran[uzete.
- Te sm[ bne, doamna Caterna?
- Da, Adophe, dar daca ma contnua. martursesc ca.
- E bne, Carone, trebue sa urc pe punte. Vntu -a schmbat
drec[a, sufa dnspre est Astara nu va ntrza sa dea cu nasu de furtuna.
Feu de a se exprma a domnuu Caterna, cum se pare ca- cheama,
este a unu marnar sau a unu fost up de mare!
Tanga|u se face foarte dur. Ma|ortatea ceor de a masa nu- pot
suporta. Pasager pasageree, vreo 30 a numar, se scoaa se duc sa a
aer pe punte. Sper ca se vor sm[ ma bne. n saa de mese am ramas doar
vreo zece, punndu- a socoteaa pe captan, cu care sta acum ntt de
vorba maoru Notz. Fuk Ephrne mss Buett m se par foarte obnu[
cu aceste ncdente de neocot cnd merg mut cu vaporu. Baronu neam[
mannca bea de parca ar sta ntr-o brasere dn Mnchen or Frankfurt;
[nnd cu[tu n mna dreapta furcu[a n mna stnga, tae carnea
acatund grama|oare pe care e sareaza, e ppareaza, toarna sos deasupra
e ntroduce n gura sub musta[a- deasa. Orcum, se [ne tare nc ruu,
nc scuturature tanga|uu nu reuesc sa- faca sa parda o mbucatura or o
ngh[tura dn menu.
Pu[n ma departe se afa chnez pe care cercetez cu curoztate.
Unu este un tnar cu o nfa[are dstnsa, de vreo 25 de an. Are un
chp fermecator, cu obrazu ca fdeu och mgdaa[. C[va an petrecu[
n Europa -au europenzat maneree char hanee. Musta[a e sub[re,
ochu aganc s-a peptanat ma degraba ca un francez, dect ca un
chnez. M se pare un baat dragu[, vese dn fre care, dupa o metafora dn
[ara u, trebue ca nu urca des n tura pareror de rau. Tovarau u, care
are ntre 50 55 de an, e, dmpotrva, tpu caracterstc a chnezuu
conservator, cu capu ras, cu coada pe spate, cu vemntu trad[ona:
fustanea, vesta, bru, pantaon bufan[ papuc mutcoor. Pna a urma
nu poate rezsta; dupa o scuturatura ma puternca, datorata tanga|uu,
nso[ta de zangantu farfuror care trepdeaza, se rdca dspare pe scara
rufuu. Chnezu ce tnar strga, ntnzndu- un vouma pe care asase
pe masa: ,Cornaro! Cornaro!"
Ce cauta acest cuvnt taan ntr-o gura orentaa? Vorbete oare
tnaru chnez mba u Boccaco? Secou XX are dreptu sa te va t.
Doamna Caterna se scoaa ea, foarte pada, domnu Caterna, so[
mode, o urmeaza pe punte.
Dupa ce cna se termna asndu- pe Fuk Ephrne Mss Buett sa
dscute despre nego[ pre[ure curente, ma duc sa ma pmb a pupa.
Noaptea e ntunecoasa. Nor u[, gon[ dnspre est, drapeaza n fadur zonee
nate ae ceruu unde se ma zaresc cteva stee rare. Vntu devne ma
rece. Lumna aba a pachebotuu cpete eganndu-se a catarg. zaresc pe
Fuk Ephrne. Mss Horata Buett ducndu-se n cabna e, amercanu cauta
a pupa un capat de canapea sa se ntnda. spun ,noapte buna" ma
parasete dupa ce m-a urat acea ucru. Eu ma vo retrage n vreun co[ a
pun[, nvet n patura vo dorm ca un marnar care nu e de cart. Nu-
dect opt. Aprnd un trabuc ncep sa ma pmb de-a ungu pavoazeor.
Puntea a fost parasta de pasager de casa nt ma gasesc aproape
sngur. Pe pasarea merge ncoo ncoace secundu, supraveghnd drec[a
data potuu care se afa a crma, nga e. Paetee zbaturor bat cu putere
marea sco[nd un fe de tunet cnd una sau ata se nvrtete n go. Un fum
n[epator se nvrte|ete a gura cuptoruu care azvre |erbe de scnte.
La ora noua se asa o noapte neagra. ncerc sa zaresc n arg focu une
nave, fara sa zbutesc; ma gndesc ca Marea Caspca are o navga[e destu
de restrnsa. Se aud doar strgatee pasaror de mare, goeanz ra[e
sabatce.
n tmp ce ma pmb, un gnd nu-m da pace: daca a|ung a capatu
caatore fara sa storc nmc pentru zaru meu? Drec[a m-ar face
raspunzator de un asemenea eec ar avea dreptate. Ce naba! Nc o
ntmpare de a Tfs a Be|ng? Ar f dn vna mea, frete. Aa ca sunt
hotart sa evt o astfe de nfrngere.
La zece |umatate m-am aezat pe una dn bance de a pupa. Dar, cu
brza asta tare, m-e mposb sa ramn. Ma rdc aadar merg dn nou spre
prova, [nndu-ma de bastnga|. Sub pasarea, vntu e gata sa ma rastoarne,
nct trebue sa-m caut un adapost pe nga coetee acoperte cu preata.
ntns acoo, nfaurat n patura, cu capu rezemat de pnza gudronata, nu
ntrz sa a[pesc.
Dupa ctva tmp, nu tu exact ct, ma trezete un zgomot cudat. De
unde vne? Ascut ma atent. S-ar zce un sforat char nga urechea mea.
,O f un pasager de a prova, ma gndesc. Se va f bagat sub preata, ntre
az, nu se smte prea rau n cabna asta mprovzata".
La caru de umna care ftreaza dnspre partea de |os a amp de a
habtacu nu vad nmc. Cuesc ar urechea. Zgomotu a ncetat. Prvesc. Nu-
[pene de om n por[unea asta a pun[, cac pasager de casa a doua se
afa a prova. Probab ca am vsat. Ma cuc dn nou. De data asta- mpede
ca nu- vorba de o greeaa. Sforatu se aude ara sunt sgur ca vne dn
ada de care m-am rezemat capu.
,Pe egea mea, m zc, nauntru se afa un anma".
Un anma? Ce fe de anma? Cne? Psca? Nu! De ce ar f ascuns
cneva un patruped domestc ntr-o ada? O fara, atunc - o pantera, un tgru,
un eu. nchpurea mea a avnt pe caea asta. Fare expedate une
mena|er sau vreunu sutan dn Asa Centraa. Aceasta ada e o cuca.
daca s-ar deschde fara s-ar repez pe punte? Grozava ntmpare de
caatore! ce matera de cronca! Ca sa vede[ pna unde poate merge
surexctarea cerebraa a unu reporter n cautarea unu reporta|: trebue cu
orce pre[ sa tu cu se trmte fara, daca ramne a Uzun-Ada sau e
transportata pna n Chna. Adresa a fost, fara ndoaa, scrsa pe ada. Iau un
chbrt, aprnd , cum ma afu a adapost de vnt, facara arde dreapta. Ce
vad a umna e? Lada n care e nchsa fara are pe ea urmatoarea adresa: D-
ra Znca Kork, bu. Shu-Kua, Be|ng, Chna. Fara mea e dec fraga! Leu
meu se teme de umezeaa! Fe! Dar cu ce scop d-ra Znca Kork, frumoasa
romnca - deoarece trebue sa fe frumoasa romnca - expedaza o fara
ntr-o cuca pe care se afa asemenea recomandar?
Sa |udecam ma bne dect sa asam nchpurea s-o a razna. Anmau
asta are nevoe - orce ar f - sa mannce sa bea. Or, de a Uzun-Ada pna
n captaa Chne, drumu dureaza 11 ze. E bne, cne va da fare sa bea
sa mannce daca nu va e dn cuca, daca va ramne nchsa n tot acest
tmp? Agen[ Mareu Transasatc nu vor avea pentru susnumta fara dect
aten[e decate cerute a transportu une ognz, de vreme ce aa a fost
decarata, prn urmare va mur de nan[e.
Toate aceste ucrur m se-nvamaeau n mnte, m se-ncurcau dee.
,Ma uuete oare un vs ncntator or am och desch stau de veghe?
Cum spune Margareta dn Faust ntr-o fraza cu o construc[e ma curnd rca
dect gramatcaa. Nu ma pot ramne treaz. Am o greutate de doua
kograme pe fecare peoapa. Ma-ntnd de-a ungu preate; ma-nfaor ma
strns n patura cad ntr-un somn adnc.
Ct tmp sa f dormt? Poate tre sau patru ore. Sgur este ca nu se
umnase nca de zua cnd m-am deteptat.
Dupa ce m-am frecat a och, m-am rdcat m-am dus sa ma spr|n de
bastnga|.
Astara e ma pu[n scuturata de hua de cnd vntu sufa dn nord-vest.
Noaptea e rece. Ma ncazesc masurnd puntea cu pa mar tmp de o
|umatate de ora. Nu ma ma gndeam a fara mea. Deodata m-am amntt
de ea. Nu s-ar cuven sa atrag aten[a efuu de gara de a Uzun-Ada asupra
acestu ngr|orator coet? De fapt, nu- treaba mea. Vom vedea nante de
pecare. Ma ut a ceas; nu- dect tre dmnea[a. Ma duc sa-m reau ocu.
m rezem capu de peretee az nchd och. Deodata at zgomot. Att de
mpede ca nu- po[ confunda cu atceva. Un stranut pe |umatate nabut
zg[e scndure az. Ncodata un anma n-a stranutat astfe!
Este oare cu putn[a? Sa se f ascuns o fn[a omeneasca n cuta asta
pentru a f dusa frauduos de Maree Transasatc pna a frumoasa romnca?
Un barbat or o femee? M s-a parut ca stranutu avea un rasunet mascun.
M-e cu neputn[a sa ma nchd och. Ma e mut pna a zua eu aba
atept sa examnez ada. Am vrut ntmpar, e bne, ata una , sa nu-m zc
pe nume daca nu vo scoate dn ea un artco a 500 de rndur.
Se zaresc cteva umn care cooreaza ceru spre est. Nor de a zent
se-mpurpureaza prm. Soaree rasare, n sfrt, mbrobont nca de negure
mar.
Prvesc dn nou ada. Are, cum am vazut prma oara, destna[a
Be|ng. Observ ca c coo au fost facute nte gaur prn care sa se-
mprospateze aeru dnauntru. Poate ca prn aceste gaur do och pndesc sa
vada ce se petrece afara? Sa nu fm ndscre[.
La masa au vent caator de aseara pe care rau de mare nu -a
suparat: chnezu ce tnar, maoru Nottz, Fuk Ephrne, mss Horata
Buett, domnu Caterna sngur, baronu Wesschntzerdrfer apte-opt a[
pasager. Ma vo fer sa- dezvau amercanuu secretu az. Daca face o
ndscre[e, ado artco!
Spre prnz se arata spre est pamntu, un pamnt |os, neted gabu,
fara bru stncos presarat cu dune care se contureaza n prea|ma
Krasnopodskuu.
La ora unu ne apropem de Uzun-Ada. Iar a unu douazec apte
pun pcoru pe sou asatc.
V.
Atadata caator debarcau a Mhaov, un mc port care era capatu de
ne a Transcaspanuu, dar navee cu tona| m|ocu aba daca gaseau
destua apa ca sa acosteze. Atunc generau Annenkov, creatoru no ca
ferate, ngner emnent a caru nume va reven des n artcoee mee, a
ntemeat Uzun-Ada, ceea ce scurteaza cu mut durata de traversare a Mar
Caspce. Inaugurarea sta[e, construta n tre un, a avut oc a 8 ma 1886.
Dn fercre, ctsem reatare ngneruu Bouanger cu prvre a opera
prodgoasa a generauu Annenkov. nct nu vo f prea surprns mergnd cu
trenu de a Uzun-Ada a Samarkand. -apo ma bzu pe maoru Nottz
care e a curent cu ucrare. Presmt ca vom deven bun preten, n pofda
proverbuu care zce ,Char daca a un preten bun ca pnea cada, nu- rupe
cotucu", eu ma eg sa- rup cotucu spre proftu cttoror me.
Se vorbete des despre extraordnara rapdtate cu care amercan au
construt cae ferate prn cmpe dn Far West. Dar ru nu sunt cu nmc
ma pre|os n aceasta prvn[a.
Dupa cum esne va pute[ nchpu, nu- nevoe de nc macar o ora ca
sa vztez Uzun-Ada a caru nume nseamna Insua unga. E aproape un ora,
dar un ora modern trasat cu echeru tras a a[a pe un mare covor de nsp
gaben. Nc un monument, nc o amntre; apartamente construte dn
scndur, case de emn a care s-au adaugat, odata cu creterea confortuu,
cteva ocun[e de patra. Se poate prevedea ce va f peste 50 de an
aceasta prma sta[e a Transcaspanuu: o mare aezare ctadna, dupa ce a
fost o mare gara.
Sa nu crede[ ca n-are hoteur. Prntre atee, Hoteu |aruu cu camere
patur bune o mncare pe cnste. Dar n-am de ce sa ma ocup de pat,
cac trenu peaca n aceea z a 4 dupa-amaza. Ma nt, m-am grabt sa
teegrafez a Secou XX prn cabu Caspc, ca ma afu a postu meu, n
sta[a Uzun-Ada. Dupa asta sa ne ngr|m de contabtatea mea de reporter.
Nmc ma smpu. Ea consta n a deschde un cont de nforma[ aceora
dntre tovara me de caatore cu care trebue sa fu n rea[ n tmpu
drumuu. Aa m sta n obce, am procedat totdeauna bne n ateptarea
necunoscu[or, nscru pe cunoscu[ n carnetu meu cu cte un numar de
ordne:
Nr. 1 - Fuk Ephrne, amercan.
Nr. 2 - Mss Horata Buett, engezoaca.
Nr, 3 - Maor Nottz, rus.
Nr. 4 - Domnu Caterna, francez.
Nr. 5 - Doamna Caterna, fran[uzoaca.
Nr. 6 - Baron Wessehntzerdtrfer, german.
n ce- prvete pe ce do chnez, vor prm numere de ordne ma
trzu, cnd e vo afa numee. Am apo nten[a ferma de a ntra n
comunca[e cu ndvdu nchs n ada - sa ma dezaprobe cne-o vrea - sa-
fac un servcu, daca pot, fara sa- tradez secretu.
Gasesc trenu gata format n gara. E acatut dn vagoane de casa I
casa a II-a, dntr-un vagon restaurant doua furgoane de baga|e. Vagoanee
sunt vopste ntr-o cuoare deschsa - exceenta precau[e mpotrva cadur
frguu. Or, n [nuture Ase Centrae, temperatura osceaza ntre peste 50
20 de grade sub zero, aadar cu o dferen[a de 70 de grade ntre extreme.
E prevazator sa te feret pe ct cu putn[a de urmare e.
Vagoanee, foarte comode, sunt egate unee de atee cu trecer dupa
sstemu amercan. n oc sa fe st sa stea numa n compartmentu sau,
caatoru poate crcua prn tot trenu. ntre scaunee captonate este un
cuoar care a|unge a patformee de a fecare capat a vagonuu peste care
sunt fxate pasaree. Acest m|oc uor de comunca[e, de care profta agen[
Compane, asgura securtatea trenuu. A nostru are o ocomotva cu
boghure aezate pe patru ro[ mc, ceea ce permte sa a curbee cee ma
strnse, un tender cu rezerva de apa combustb, un furgon n fa[a, tre
vagoane de casa I de 24 ocur fecare, un vagon restaurant cu camara
bucatare, patru vagoane de casa II-a un furgon a urma, n tota 2,
punnd a socoteaa ocomotva tenderu. Vagoanee de casa I au un
cabnet de toaeta a capatu dn spate; ocure, prntr-un mecansm foarte
smpu, se transforma n patur - ucru absout necesar pentru un parcurs
ung. Caator dn casa a doua nu sunt trata[ cu atta bunavon[a, recunosc,
ma trebue pe deasupra sa- a cu e hrana, n cazu ca nu prefera sa se
aprovzoneze prn sta[. De atfe sunt pu[n ce care fac ntreg drumu de a
Marea Caspca pna n [nuture orentae ae Chne, adca vreo 6000 de
kometr. Ma|ortatea coboara n prncpaee orae oraee dn Turkestan
unde raawayu transcaspan oprete de c[va an ncoace mergnd pna a
frontera chneza, pe un parcurs de 2200 de kometr.
Deschderea aceste n a Mareu Transasatc nu s-a facut dect cu
ase saptamn nante compana n-a pus n crcua[e dect doua trenur
pe saptamna. Totu a mers bne pna acum. Vo adauga un detau
semnfcatv: su|ba au asupra or un numar de revovere, cu care, a
nevoe, pot narma pe caator. O prevedere n[eeapta, ma aes cnd
trenu strabate [nutur pust unde, daca se produc unee agresun, trebue
sa f n stare sa te aper.
Compana, m nchpu, a uat toate masure cu putn[a pentru a
garanta mersu reguat a trenuror. n ateptarea pecar, umbu pe peron
ncoo ncoace prvnd trenu, utndu-ma nauntru pe ferestree vagoaneor
care nu au portere pe atur de vreme ce te urc pe patforme. Totu e nou:
arama o[eu ocomotve straucesc, vagoanee sunt curate una, arcure
nu s-au asat dn cauza uzur, ro[e se odhnesc cum trebue pe ne. Iata
dec materau ruant care va strabate un ntreg contnent. Nc o cae ferata
nu egaeaza n ungme acest parcurs - nc macar n Amerca: na dn
Canada are 5000 de kometr; na Centra Unon - 5260; na de a Santa
Fe - 4875; na Atantc - Pacfc - 5640; na Nord-Pacfc - 6250. Un sngur
drum de fer va poseda o ma mare desfaurare cnd va f termnat: Maree
Transsberan care de a Ura a Vadvostok va masura 6800 de kometr.
ntre Tfs Be|ng, caatora noastra nu trebue sa dureze dect 3 ze
doar 11 de a Uzun-Ada. Trenu nu se va opr n sta[ secundare dect
tmpu necesar pentru a- reface provza de apa combustb. Totu, n
oraee prncpae: Merv, Buhara, Samarkand, Takent, Kashgar, Kokand, Su-
che11, Lan Zhau, Tayuan, e va sta[ona ma mute ore, ceea ce m va
permte sa dau o rata de reporter prn aceste ocata[, sa am o vedere
generaa asupra or.
Se-n[eege de a sne ca acea mecanc acea focht n-ar putea f
de servcu 11 ze n r. Se vor schmba dec n mod reguat dn ase n ase
ore. Ruor care vor f de servcu pna a frontera Turkestanuu, e vor urma
chnez pe ocomotve chnezet. Totu, exsta un agent a Compane care
n-are voe sa- paraseasca postu, anume Popov, efu de tren. Repreznta
tpu adevarat a su|bauu rus, cu manta n cute arg captuta cu bana
cu apca moscovta. Are o nfa[are ostaeasca, par bogat barba. m
propun sa vorbesc pe rupte cu acest om cumsecade daca va f destu de
gurav. Daca nu refuza paharu de vodca pe care - vo ofer, va t sa-m
spuna mute despre [nuture pe care e strabatem; este de zece an su|ba
a Transcaspanuu, facnd servcu ntre Uzun-Ada Pamr, , de o una, pe
ntreaga ne pna a Be|ng.
atrbu n carnetu meu numaru apte ma rog sa nu ma ase sa
omez n matere de nforma[. La urma urme, nu cer accdente de caatore,
va de mne, vreau sa afu doar mc ncdente demne de Secou XX.
Prntre caator care se pmba pe peron vad tad|c de orgne persana,
oamen nenchput de frumo. -au uat bet fe pentru Merv fe pentru
Buhara, Samarkand, Takent or Kokand nu vor depa podu ruso-chnez.
Caatoresc, n ma|ortate, n casa a II-a. Prntre pasager de a nta remarc
c[va uzbec, cu chpu destu de obnut: fruntea ngusta, pome[ e[ n
afara, peea masne; e au fost stapn [nutuu dn fame or se
aegeau emr han dn Asa Centraa. Dar nu se afa europen n tren?
Trebue sa recunosc ca- numer pe degete, c[va negustor dn Rusa
merdonaa unu sngur dntre ace genteman engez, obnu[ oaspe[ a
caor ferate pacheboturor. Persona|u m se pare demn de bagat n
seama. E nat, sab, aratnd cu prsosn[a ca are n |ur de cnczec de an,
datorta uv[eor abe dn paru negru favor[or carun[. Caracterstca
nfa[ar sae e morga sau ma degraba dspre[u, compus n doze egae dn
dragostea pentru tot ce e engezesc dezgustu fa[a de tot ce nu este. Acest
tp este uneor att de nsuportab char pentru compatro[ sa, nct
Dckens, Thackeray a[ -au bcut adesea n operee or. n tmp ce se
mpauneaza se admra, ce ma prvre arunca gar Uzun-Ada, trenuu gata
de pecare, su|baor, vagonuu n care -a marcat ocu cu sacu de voa|!
Oare roade nvda fa[a de mare ucrar care au fost duse ac a bun
sfrt? Vo afa; pna atunc sa- dam n carnetu meu numaru opt.
Aadar, ndvduata[ puternce, personata[ mportante pu[ne sau
aproape deoc. Pacat. Daca [aru, pe de o parte, mparatu Chne, pe de
ata, ar f urcat n tren ca sa se ntneasca ofca a frontera dntre cee doua
mper, ce sarbatorr, ce straucre, ce descrer, ce matera pentru scrsor
teegrame ar f fost!
Ma gndesc sa ma ntorc a ada msteroasa. Oare n-are dreptu a
acest cafcatv? Da, nu-ncape ndoaa. Trebue sa gasesc exact ocu n care
se afa sa vad cum sa a|ung a ea.
Furgonu de nga ocomotva s-a umput cu aze u Fuk Ephrne.
Nu se deschde pe atur c n fa[a n spate ca vagoanee. Poseda o
patforma o pasarea. Un cuoar nteror permte efuu de gara sa-
strabata pentru a a|unge, daca e nevoe, a tender a ocomotva. Cabna u
Popov se afa n co[u dn stnga, pe patforma prmuu vagon. Dupa asarea
nop[ m va f uor sa ma duc pna n furgon, cac nu-s nchse dect ue de
a capetee cordoruu dntre baga|e. De atfe, acest furgon este rezervat
pentru cote[ee nregstrate sa a|unga n Chna, ceeate ocupnd furgonu de
a coada.
Cnd am vent a gara, famoasa ada era nca pe peron. Prvnd-o de
aproape, vad ca gaur de aersre au fost facute pe toate fe[ee ca partea
dnante e mpar[ta n doua panour care, manevrate dnauntru, pot auneca
unu peste atu. Ma bate ghdu ca przoneru a vrut sa- pastreze
posbtate de a- paras temn[a ce pu[n n tmpu nop[.
n acest moment hama rdca ada am satsfac[a sa ma convng ca
respecta recomandare scrse pe ea. O depun cu mare precau[e, a ntrarea
furgonuu, pe stnga, bne aezata, bne proptta, cu susu n sus |osu n
|os, partea cu panour mobe ramnnd bera adoma u unu duap. , de
fapt, aceasta ada nu- un duap. pe care m propun sa- deschd?
Ramne de vazut daca pazncu care se ocupa de baga|e sta n acest
vagon. Nu, constat ca are postu n furgonu dn spate.
- Ute-o a ocu e, pe ,fraga" asta! Zce unu dntre hama, cnd se
asgura ca ada este stvuta cum trebue.
- N-are cum sa se mte, raspunde ceaat. Ognze vor a|unge n
stare buna a Be|ng. daca trenu nu deraaza.
- Or daca nu se cocnete cu atu sau se tamponeaza. S-au ma
vazut catastrofe de-astea.
Au dreptate, be[ oamen. Asemenea nenorocr s-au ma vazut se
vor ma vedea.
Amercanu vne nga mne arunca o utma prvre stocuu sau de
ncsv, moar cann, dupa ce m-a adresat nepstu u ,wat a bt!"
- t[, domnue Bombarnac, m zce, caator trebue sa cneze a
Hoteu |aruu nante de pecarea trenuu. La ora asta. Ma nso[[?
- Va urmez.
ntram n saa de mese. Toate numeree mee se afa ac. Numaru -
Fuk Ephrne - a, bnen[ees, oc nga numaru 2 - mss Horata Buett. So[
francez - 4 5 - s-au aezat unu aatur de atu. Numaru 3 - maoru Nottz
se nstaeaza n fa[a numereor 9 0, adca a ceor do chnez carora e-am
acordat cfre n carnetu meu. Ct despre grasunu de neam[, numaru 6, -a
vrt nasu n farfura cu supa. efu de tren, Popov.
- Numaru 7 - are ocu rezervat a capatu mese. Cea[ pasager
europen asatc s-au aezat e cu evdenta nten[e de a face cnste
acestu prnz.
E! L-am utat pe numaru 8, gentemanu dspre[utor a caru nume nu-
cunosc nca. Pare hotart sa socoteasca bucatara rusa nferoara cee
engezet.
Remarc cu cta aten[e are domnu Caterna gr|a de so[a u,
ndemnnd-o sa rectge tmpu pe care rau de mare a facut-o sa- parda,
a bordu u Astara. toarna de baut, pune n farfure buca[e cee ma
aese.
- Ce noroc, aud rostnd, ca nu suntem, n bataa vntuu" dupa
neam[, cac nu ne-ar ma f ramas nmc!
ntr-adevar se afa ,n bataa vutuu" nante de baronu
Wessehntzerdorfer, adca se preznta tava ma nt or. De atfe, pe urma
neam[u o devazeaza fara rune.
Parerea francezuu enun[ata ntr-un mba| marnaresc ma face sa
surd * domnu Caterna, dndu- seama de ce zmbesc, m face cu
ochu, , cu o uoara mcare dn umer, arata spre baron. Nu-ncape
ndoaa, acet francez nu sunt dn socetatea ,seecta", dn ,hgh-fe", dar
garantez ca sunt oamen cumsecade cnd e vorba sa a de-a face n
stranatate cu compatro[ nu trebue sa te ara[ prea cusurgu.
Cna a uat sfrt cu zece mnute nante de ora pecar. Copotu suna
fecare se ndreapta spre tren. Locomotva a nceput sa uere dn
rarunch.
na[ n mnte, o utma ruga catre protectoru reporteror: sa-m ofere
un drum pn de perpe[. Apo, dupa ce constat ca toate numeree mee se
gasesc n vagoane de casa I - ceea ce m va permte sa nu e perd dn
vedere - m ocup eu ocu.
Baronu Wesschntzerdrfer - ce nume nesufert!
- N-a ramas de data asta n urma. Dmpotrva, trenu e ce care are, n
schmb, cnc mnute ntrzere. Neam[u nu ma te cum sa se pnga ma
tare, sa bombane, sa nsute sa amenn[e ca va cere despagubr. Zece
m de rube - doar att!
- Daca face sa parda. Ce sa parda de vreme ce merge pna a
Be|ng!
n sfrt se aud utmee ueratur, vagoanee se urnesc un
formdab ,ura!" sauta a pecare trenu Mareu Transasatc.
VI.
Idee unu om caare sunt dferte de cee pe care e are cnd merge pe
|os. Deosebrea e ma mare cnd caatorete cu trenu. Asoca[e,
caracteru refexor, nan[urea fapteor dn capu u au o rapdtate egaa cu
vteza trenuu, merge mntea ca vagonu pe ne. nct ma smt ntr-o stare
de sprt specaa, dornc sa observ, setos sa nva[ asta cu cnczec de
kometr pe ora. adca vteza pe care trebue s-o aba trenu nostru cta
vreme strabate Turkestanu; ea va scadea a o mede de trezec de kometr
pe ora cnd va parcurge provnce Chne. Am afat aceste date consutnd
mersu trenuror pe care -am cumparat n gara. E nso[t de o mare harta
mpaturta care arata ntregu traseu a raway-uu ntre Marea Caspca
Coastee orentae ae Chne. Studez dec traectora Transasatcuu meu de
cnd a pecat dn Uzun-Ada, aa cum am studat-o pe a Transgeorganuu
dupa ce a parast Tfsu. Caea ferata se ntnde pe o a[me de un metru
azec de centmetr ntre ne - dstan[a mpusa trenuror ruset, adca
noua centmetr n pus fa[a de cee europene. De o parte de ata se
rotun|esc dune ndesate de nsp ntre care se desfaoara caea ferata a
erea dn Uzun-Ada. Odata a|uns a bra[u de mare care desparte Insua
Lunga de contnent, traverseaza apa pe un rambeu de 200 de metr, aparat
cu ancoramente sode de voen[ee hue.
Depasem ma mute sta[ fara sa ne oprm, prntre atee Mhaov, a
o eghe de Uzun-Ada. Acum ee se vor succede a o departare de 5 pna a
30 de kometr una de ata. Cee pe care reuesc sa e zaresc au aspectu
unor ve cu baustrada acoper n st taan. Parc cudat n Turkestan n
vecnatatea Perse. Deertu se ntnde pna n prea|ma u Uzun-Ada
sta[e de tren formeaza tot attea mc oaze, create de mna omuu. Omu
a fost acea care a pantat acet pop frav verzu, datator de pu[na
umbra; e a adus, cu mare chetuaa, apa ce [nete mprospatnd totu
n|ur recade ntr-un bazn eegant. Fara astfe de ucrar hdrauce n-ar f
exstat nc un copac, nc un co de verdea[a n m|ocu aceste oaze. Ee
sunt doce ne ocomotva n-are nevoe de doc carora e-a secat aptee.
Adevaru este ca n-am vazut ncodata [nutur ma sterpe, ma arde,
att de refractare vegeta[e. Se pare, ca ntnderea or dncoo de Uzun-Ada
depaete 260 de kometr. Cnd generau Annenkov a nceput ucrare a
Mhaov, a fost nevot sa dsteze apa dn Marea Caspca, cum se face a
bordu naveor cu nstaa[ ad-hoc. Dar daca apa e necesara pentru a
produce abur, a nevoe de carbune care s-o vaporzeze. Cttor Secouu XX
se vor ntreba cum se ncazesc mane ntr-un [nut unde nu se poate
extrage nc o bucata dc carbune nu se poate taa nc o bucata de emn.
Exsta oare depozte cu aceste materae n prncpaee sta[ ae
Transcaspanuu? Nu. Constructor s-au mu[umt sa puna n practca o dee
pe care a avut-o maree nostru chmst Sante-Care Deve, n prmee
tmpur ae foosr petrouu n Fran[a.
Cuptoaree manor sunt amentate cu a|utoru unu aparat
puverzator cu rezduure care provn dn dstarea [[euu furnzat fara
oprre de Baku Derbent. n anumte sta[ ae ne exsta vaste rezervoare
pne cu acest combustb mnera; varsat n recpentee tenderuu, arde pe
gratare specae cu care sunt nzestrate mane. Acest petro brut este
ntrebun[at a bordu naveor fuvae de pe Voga a[ afuen[ a Mar
Caspce.
Se-n[eege ca pesa|u nu- foarte varat. Sou, aproape pan prntre
terenure nspoase, este absout orzonta a suprafa[a ntnderor de
auvun, unde stagneaza ape sac. Aadar s-a pretat cum nu se poate ma
bne a construrea une ca ferate. Nu vez nc o tranee, nc un rambeu, nc
un vaduct, nc o ucrare de arta, pentru a ma su| de un termen drag
ngneror - char foarte drag. Doar, c coo, cteva pun[ de emn, ung de
200-300 de pcoare. n aceste cond[ costu kometrc a Transcaspanuu n-
a depat 75 000 de franc. Monotona caatore nu se va ntrerupe dect a
sosrea n vastee oaze de a Merv, Buhara Samarkand.
Sa ne ocupam dec de caator. Asta e cu att ma uor cu ct se crcua
fara nc o oprete de a un capat a ceaat a trenuu. Cu pu[na magna[e,
te po[ crede ntr-un orae pe ro[ eu ma pregatesc s-o au pe strada
prncpaa.
Va amntesc, daca n-a[ re[nut, ca ocomotva tenderu sunt urmate
de furgonu n co[u carua este depoztata ada msteroasa ca, n partea
stnga a patforme ce duce spre prmu vagon, se gasete cabna u Popov.
nauntru acestu vagon, po[ observa c[va sar[ na[ cu o nfa[are
mndra, drapa[ n hane ung, vu coorate de sub care se vad czmee de
pee ncheate cu retur. Au och frumo, o barba superba nasu coroat.
Cuvntu ,sart" nseamna revnzator , probab, acet pasager se duc a
Takent care muna de revnzator. Tot n prmu vagon au uat oc ce do
chnez unu n fa[a ceuat. Ce tnar prvete pe fereastra. Ce batrn - un
a-aoye, adca un persona| vrstnc - rasfoete o carte. Voumu de format
mc, care pare a f Anuaru Brouu de Longtudn, este egat n catfea ca
cartea de rugacun a unu canonc , cnd sta nchs, fasccoee sunt
men[nute de un eastc.
Ce ma mra e ca propretaru car[ nu pare sa cteasca de a dreapta
spre stnga. Oare ucrarea n-a fost tparta n mba chneza? E de verfcat.
Pe doua ocur, unu nga atu, stau Fuk Ephrne mss Horata
Buett. Stau de vorba notnd cfre. Nu tu daca practcu amercan murmura
a urechea practce engezoace adorabu vers care a facut sa papte nma
Lyde: Nee possum vvere sne te! 12 Dar ceea ce tu e ca Fuk Ephrne
poate tra foarte bne fara mne. A fost cumnte dn partea mea ca n-am
contat pe a|utoru u pentru a-m petrece pacut tmpu ber n cursu
caatore. mpe[atu de yankeu m-a ,parast" cu totu - n-am at cuvnt -
pentru sabanoaga osoasa fca a Abonuu.
A|ung pe patforma, trec pasarea ata-ma a ntrarea ceu de-a
doea vagon. n co[, pe dreapta, ade baronu Wesschntzerdrfer. Nasu u
ung - germanu este mop ca o crt[a - atnge rndure car[ pe care o
ctete: e Mersu trenuror. Nerabdatoru caator verfca daca trenu trece
prn sta[ a ora ndcata. Cnd are vreo ntrzere, rostete no nvnur
amenn[ar a adresa Compane mareu Transasatc. Acest vagon
transporta pe so[ Caterna care s-au nstaat confortab. Bne dspus,
barbatu vorbete facnd tot sou de gestur, a cteodata n a sa, mna
neveste, o prnde, ateor, pe so[a u de m|oc; apo ntoarce capu sau
na[a spre pafon pronun[a pentru sne cteva cuvnte. Doamna Caterna, a
rndu e, peaca och, face mutre sfoase ncurcate, se retrage ntr-un co[
a compartmentuu pare ma curnd a- face pe pac so[uu dect a-
raspunde. n cpa cnd es dn vagon aud un refren de opereta fredonat de
domnu Caterna cu buzee [uguate.
n nteroru ceu de-a treea vagon, ocupat dc c[va turkmen tre
sau patru ru, zaresc pe maoru Nottz dscutnd cu unu dntre
compatro[ sa. M-a amesteca n vorba cu muta pacere daca m-ar poft.
Totu e ma bne sa pastrez o oarecare rezerva; caatora aba a nceput.
Ma duc atunc a vagonu-restaurant. E cu o treme ma ung dect
ceeate vagoane, o adevarata sufragere uraa cu o sngura masa; a unu
dn capete e o camara, a ceaat o bucatare deservta de un bucatar un
ospatar-ef, amndo dn Moscova. Acest ,dnng-car" m se pare foarte bne
amena|at. Dupa ce- strabat, a|ung a a doua parte a trenuu unde se-
ngramadesc caator de casa a doua, krghz cu capu turtt, cu fac
proemnente, cu o barb[a de [ap, cu nasu borcanat peea nchsa. Apar[n
fe ,Mar Hoarde" care ratacete pe a frontera Sbere Chne, fe ,Mc
Hoarde" raspndte ntre Mun[ Ura Marea Ara. Un vagon de casa a doua,
ba char de casa a trea, poseda un confort deosebt pentru nte oamen
obnu[ cu corture dn stepa sau cu urtee saracacoase dn sate. Nc
cucuu de pae, nc scauneee de emn nu pre[uesc ct banchetee
umpute cu c[ pe care stau cu o gravtate specfc asatca. Tot acoo au
uat oc do sau tre noga care se duc n Turkestanu orenta. De neam
tataresc, dntre e s-au rdcat mu[ savan[, mu[ profesor care -au dus
actvtatea n bogatee ceta[ Buhara Samarkand. Dar tn[a
nva[amntu [ asgura cu greu exsten[a, char daca te mu[umet cu
strctu necesar, n aceste [nutur ae Ase Centrae. De aceea, noga se
ofera ca tamac. Dn pacate pentru e, mba rusa fnd dn ce n ce ma
cunoscuta de foarte mu[, nu prea au de ucru.
Acum am afat care sunt ocure ocupate de numeree mee vo
putea, a nevoe, sa tu unde sa e gasesc. E vorba de caator care merg
pna a Be|ng, adca Fuk Ephrne mss Horata Buett, baronu neam[
ce do chnez, maoru Nottz so[ Caerna or char trufau genteman a
caru sueta saba am zart-o n co[u ceu de-a doea vagon. Cac pasager
care nu vor trece frontera n-au nsemnatate n och me. Totu prntre
tovara de caatore nu ntrevad nca pe erou vtoare mee cronc. Sa
speram ca va ma urca n tren n tmpu drumuu. Inten[a mea este sa au
note dn ceas n ceas sau ma bne zs sa-m ,mnutez" voa|u. nante de
caderea nop[ trebue sa ma afu pe patforma anteroara a vagonuu ca sa
arunc o utma prvre pesa|uu. Daca fumez un trabuc va trece o ora,
ngadundu-m sa a|ung a gara Kzy-Arvat, unde trenu se oprete ceva ma
mut.
Ducndu-ma dn vagonu a doea n prmu, ma ntnesc cu maoru
Nottz care merge n sens nvers. Ma dau cuvncos a o parte sa- fac oc. E
ma sauta cu acea eegan[a specfca of[eror ru. raspund. ntnrea
noastra se margnete a acest schmb de pote[ur, dar ntu pas e facut.
n cpa asta Popov nu- n cabna u. Ua furgonuu de baga| fnd
deschsa, deduc ca efu trenuu s-a dus sa vorbeasca mecancuu. n furgon,
pe stnga, msteroasa ada se gasete a ocu e. Cum nu- dect ase
|umatate, socot ca- prea umna ca sa ndraznesc sa-m satsfac curoztatea.
Trenu aearga prn deert, prn Kara-Kum, ,deertu negru". E cuprnde
partea superoara a oaze Khva, ntreaga ntndere a Turkestanuu dntre
frontera persana cursu u Amu-Dara. De fapt, nspure dn Kara-Kum
sunt tot aa de pu[n negre ca apee Mar Negre, a fe cum Marea Aba, nu e
aba, Marea Roe nu e roe Fuvu Gaben nu e gaben. Dar eu ma dau n
vnt dupa denumre astea coorate, orct de neadevarate ar f, ntr-o
prvete trebue sa captez ochu prn cuor. Iar geografa nu- ea o
prvete?
Se pare ca deertu Kara-Kum a fost odnoara ocupat de un vast bazn
centra care a secat aa cum va seca Marea Caspca. Aceasta evaporare se
expca prn concetrarea puternca a razeor soare a suprafa[a tertoror
dntre Marea Ara Podu Pamr. Kara-Kum este acatut dn dune de nsp,
umtor de mcatoare, pe care ntenstatea vntuu e amenn[a nencetat cu
depasarea. ,Barcanee", cum e numesc ru, au o na[me ntre zece
trezec de metr, astfe ca ofera o prza arga terbeor uragane dn nord care
tnd sa e mpnga spre sud. De ac s-au nascut temer destu de |ustfcate n
ce prvete securtatea Transcaspanuu. Trebua aadar ca trenu sa fe
prote|at n mod efcent generau Annenkov ar f fost tare ncurcat daca
prevazatoarea natura nu -ar f dat, odata cu terenu favorab construr une
ca ferate, m|oacee de a opr depasarea barcaneor. n spatee duneor
cresc un numar de arbut spno, tufe de catna, de ghmp panta
,Haoxyonammodendron", pe care ru o numesc ma pu[n tn[fc
,sakau". Radacne e adnc vguroase au propretatea de a men[ne sou
ca ,Hppophaerhammodes", un arbust dn fama eeagnaceeor, foost a
fxarea nspuror n Europa septentronaa.
La panta[e de saxau, ngner au adaugat n dverse ocur anumte
captur cu ut batatort de-a ungu par[or ceor ma amenn[ate de
ngroparea n nsp, o ne de pasade. Precau[ ute, fara ndoaa. Cu toate
acestea, daca na ferata e prote|ata, nu tot aa sunt pasager atunc cnd
nspu se mprate ca o poae de goan[e, ar vntu ngramadete pe
cmpe rdcatur abe de sare. E bne ca nu suntem n epoca terbeor ar[e
n-a recomanda nmanu ca n une, ue or august sa a maree
Transasatc.
m pare foarte rau ca maoruu Nottz nu -a trecut prn gnd sa vna
sa respre pe pasarea aeru proaspat a deertuu Kara-Kum. I-a f ofert una
dn acee havane de ux cu care m-am umput sacu de voa|. E m-ar f spus
daca sta[e exstente n Mersu trenuror: Baa-Ischem, Adne, Pereva,
Kansandzk, Uak sunt puncte nteresante ae raway-uu - ceea ce me nu m
se pare. Dar nu-m pot permte sa- tubur sesta. totu, ct de pasonaa ar
f fost aceasta convorbre, cu att ma mut cu ct maoru a uat parte n
catate de medc mtar a campane generaor Skobeev Annenkov.
n tmp ce trenu nostru trece n goana prn mce sta[, neonorndu-e
dect cu un uerat, Nottz m-ar f spus daca una sau ata n-au fost teatru
unor fapte de arme deosebte. M-a f ngadut, ca francez, sa- cer amurr
asupra exped[or ruset n Turkenstan nu ma-ndoesc ca s-ar f grabt sa
m e dea. n aceasta prvn[a nu ma pot adresa dect u or u Popov. Fndca
ven vorba de e, de ce n-o f n cabna? Nc efu de tren n-ar refuza pacerea
de a fuma o havana. M se pare ca sta prea mut sa dscute cu mecancu. n
sfrt, ata ca reapare a capatu furgonuu, strabate, ese, nchde ua, se
oprete o cpa pe patforma. Acum o sa se ntoarca. O mna care [ne un
trabuc se-ntnde spre e, Popov surde curnd rotocoaee de fum cu mros
de tutun bun se amesteca vouptuos cu ae mee.
De vreo cncsprezece an, cum m se pare ca am ma spus, efu nostru
de tren e n su|ba Compane transcaspene. te pe de rost [nuture pna a
frontera chneza a parcurs de cnc-ase or ntreaga ne cunoscuta sub
numee de Maree Transasatc. Popov face aadar servcu pe trenure care
deservesc tronsonu n[a ntre Mhaov Kzy-Arvat - por[une a care
construc[e a nceput n decembre 1880 s-a ncheat zece un ma trzu,
n noembre 1881. Peste cnc an prma ocomotva ntra n Merv, a 4 ue
1886, ar 18 un dupa aceea era sautata a Samarkand. La ora actuaa,
nee dn Turkestan sunt racordate a cee chnezet pangca de fer se
desfaoara fara ntrerupere de a Marea Caspca a Be|ng.
De ndata ce Popov m-a dat aceste nforma[, -am ntrebat daca te
numee caatoror - ae ceor care au ca destna[e Chna. n prmu rnd,
maoru Nottz, nu?
- Maoru, m raspunde Popov, a trat muta vreme n Turkestan se
duce a Be|ng pentru a asgura func[onarea unu spta pentru compatro[
notr.
- m pace maoru Nottz, am zs, sper sa fac n curnd cunotn[a
cu e.
- e va f ncntat sa va cunoasca.
- t ceva despre ce do chnez care au urcat a Uzun-Ada?
- Nu, nmc domnue Bombarnac, n afara numeu nscrs pe buetnu
de baga|e.
- cum cheama?
- Pe ce tnar Pan-Cao ar pe ce vrstnc To-Kng. Probab ca au
caatort c[va an prn Europa. Dar de unde vn habar n-am. m nchpu ca
tnaru e vastaru une fam bogate de vreme ce- nso[ete medcu sau.
- To-Kng?
- Da, doctoru To-Kng.
- Nu vorbesc dect chnezete?
- Probab, cac nu -am auzt ncodata exprmndu-se n ata mba.
Conform cu cee afate de a Popov, numaru 9 a care -am trecut pe
tnaru Pan-Cao numaru 0, atrbut u To-Kng, ramn ma departe n
carnetu meu.
- n ce- prvete pe amercan. rea Popov.
- Fuk Ephrne, excam engezoaca Horata Buett. Ah, n egatura
cu en nu-m po[ spune nmc nou. tu ce sa cred.
- A putea sa fac o presupunere, domnue Bombarnac?
- Desgur, Popov.
- La sosrea a Be|ng, mss Buett ar putea sa devna mrs. Ephrne.
- Au bnecuvntarea mea, Popov, cac sunt ntr-adevar facu[ unu
pentru atu.
Vad ca pe tema asta gndu meu a u Popov se-ntnesc.
- ce do francez, so[ aa de duo, ntreb, cne sunt?
- Nu v-au spus?
- Nu, Popov.
- F[ pe pace, o sa va spuna, domnue Bombarnac. De atfe, daca
vre[ sa t[, profesa or e scrsa cu tere de o choapa pe baga|ee ce e
apar[n.
- ce sunt?
- Actor, se duc sa |oace teatru n Chna.
- Actor? Daca asta amurete anumte attudn, grmase, mobtatea
fe[e, gesture demonstratve ae domnuu Caterna, nu expca exprese u
marnaret.
- ce |oaca artt ata? ntreb pe Popov.
- So[u este cntare[ de opera comca prm-comc.
- nevasta?
- Ingenua subreta.
- unde merg?
- La Shangha unde au amndo un anga|ament a teatru coone
franceze.
Perfect. Vo vorb despre teatru, despre ntmpar dn cuse, vo stors
can-canur dn turneee n provnce , cum spune Popov, ma vo mpreten
fara ntrzere cu voosu cntare[ fermecatoarea subreta. Dar nu n
tovaraa or vo gas pe erou romantc, obectu dorn[eor mee.
Ct despre gentemanu dspre[utor, efu nostru de tren nu te nmc
n afara de faptu ca geamantanee u poarta urmatoarea adresa: Sr Francs
Treveyan de a Treveyan-Ha, Treveyanshre.
- Un domn care nu raspunde cnd vorbet, adauga Popov.
E bne! Numaru 8 va |uca dec un ro mut a vremea aceea nca nu
tam cta dreptate aveam sa presupun astfe.
- Ha sa ne oprm asupra neam[uu, am reuat.
- Baronu Wessehnzerdorfer?
- Merge pna a Be|ng, nu- aa?
- Pna a Be|ng ma departe, domnue Bombarnac.
- Cum ma departe?
- Da, face ncon|uru um.
- ncon|uru um?
- n 39 de ze.
Aadar, dupa mrs. Bsand, care a facut acest famos ncon|ur n 73 de
ze, dupa mss Nee By, care -a facut n 72, dupa preacnsttu Traan care -
a facut n 70, germanu asta pretnde sa- faca n 39?
E adevarat ca m|oacee de comunca[e sunt astaz ma rapde,
drec[e ma rectn , foosnd Maree Transasatc cu care a|ung a Be|ng
n 5 ze pecnd dn captaa Germane, baronu poate scurta a |umatate
durata vechuu parcurs prn Suez Sngapore.
- Nu va reu ncodata! Am excamat.
- De ce? ntreba Popov.
- Fndca ntrze mereu. La Tfs era gata sa parda trenu, ar a Baku
sa parda pachebotu.
- Dar a vent a tmp, nante de pecarea trenuu a Uzun-Ada.
- Cu toate astea, Popov, m-ar mra ca neam[u sa- bata pe amercan
pe amercance n acest mec de ,gobe-trotters".
VII.
Trenu a a|uns a Kzy-Arvat - a 242-a versta de a Marca Caspca - a
ora 7 3 mnute, p.m. n oc de ora 7. Aceasta mca ntrzere a provocat 3
proteste ae baronuu, unu pe mnut. Ne oprm doua ceasur n gara Kzy-
Arvat. Cu toate ca se asa seara, nu-m pot ntrebun[a ma bne tmpu dect
vztnd oraeu care are ma mut de 2000 de ocutor, ru, persan
turkmen. Nu- mare ucru de vazut nc n urbe, nc n mpre|urm. Pe
cmpa, fara copac - nu crete nc macar un pamer - nu se observa dect
paun ogoare scadate dc un pru. Norocu a facut sa- am de nso[tor, a
zce char de ccerone, pe maoru Nottz. Am facut cunotn[a foarte smpu.
Maoru a vent spre mne eu am mers spre e, de ndaa ce am pus pcoru
pe peron.
- Domnue, -am spus, sunt francez, corespondent a Secou XX ma
numesc Caudus Bombarnac dumneata et maoru Nottz dn armata
rusa. Te duc a Be|ng unde ma duc eu. Cunosc mba rusa, cum probab
cunot dumneata, franceza.
Maoru a facut un semn de ncuvn[are.
- E bne, domnue maor, n oc sa ramnem do stran n tmpu
acestu drum ung prn Asa Centraa, nu v-ar pacea sa devenm ceva ma
mut dect smp tovara de caatore? Dumneata t despre [nuture astea
tot ceea ce eu n-am afat nca ar f pentru mne o pacere sa ma nstruesc.
- Domnue Bombarnac, m-a raspuns maoru ntr-o franceza
desavrta, sunt n ntregme a dspoz[a dumtae.
Apo adauga surznd:
- Adca ce-n[eeg prn a te nstru? Unu dntre ce ma vest[ crtc dn
[ara dumtae n-a zs, daca m aduc bne amnte: ,Francezor nu e pace sa
nve[e dect ceea ce tu"?
- Vad ca -a[ ctt pe Sante-Beuve, domnue maor, poate ca acest
academcan sceptc are dreptate, n genera. Dar n ce ma prvete fac o
excep[e de a regua doresc sa nva[ ce nu tu. n egatura cu
Turkestanu sunt de o gnoran[a.
- Sunt n ntregme a dspoz[a dumtae, repeta maoru, a f ferct
sa-[ povestesc natee fapte de vte|e ae generauu Annenkov ae caru
ucrar e-am urmart.
- [ mu[umesc, domnue maor. Nu ma ateptam a atceva dn partea
dumtae.
- E, raspunse maoru, daca m perm[ am sa ctez par[a ceebra
fraza dn Danev - ,aa va f ntotdeauna ct vor f pe ume ru francez".
- Dupa Sante-Beuve, Dumas-fu! Am excamat. Vad, domnue maor,
ca am de-a face cu un parzan!
- Dn Petersburg, domnue Bombarnac.
Ne-am strns caduros mne. O cpa ma trzu maoru cu mne am
nceput sa cutreeram orau ata ce m-a spus Nottz:
Generau Annenkov a termnat a Kzy-Arvat n 885 prmu tronson a
aceste ca ferate, avnd 285 de kometr dn care 60 fusesera constru[ a
suprafa[a unu deert unde nu se gasea un strop de apa. Dar nante de a-m
stors cum s-a executat extraordnara ucrare, maoru m-a vorbt de
cucerrea Turkestanuu. Dupa mute upte dn 854 pna n 864, ceebru
Skobeev, erou de a Pevna, a debarcat n portu Mhaov (portu Uzun-Ada
nu fusese nca fondat). n vederea maruu ma uor prn deert, ad|unctu
sau Annenkov a edfcat o cae ferata strategca. Ea a a|uns n zece un a
sta[a Kzy-Arvat. Iata n ce mpre|urar au construt ru acest drum de fer
cu o u[eaa, aa cum am ma spus, superoara cee a amercanor dn Far-
West. Lucrarea trebua sa serveasca n acea tmp ndustre ator utta[.
n preaab, generau Annenkov a format pentru montarea ca ferate
un tren cu 36 de vagoane, patru de doua compartmente pentru of[er,
douazec doua pentru munctor soda[, un vagon-saa de mese, patru
vagoane bucatare, un vagon-ambuan[a, un vagon teegraf, un vagon-for|a,
un vagon-camara, un vagon de rezerva. Erau ateeree u pe ro[ totodata
cazarma n care 600 de ucrator, mtar su|ba ocuau se hraneau.
Acest tren nanta pe masura ce erau aezate nee. Lucrator se mpar[eau
n doua brgaz; ee munceau ase ore pe z, cu concursu ocutoror dn [nut
care traau n cortur a caror numar a a|uns a 5 000. Un fr teegrafc ega
anteru cu Mhaov de unde pecau, pe un mcu[ decov, marfaree care
aduceau ne traverse.
n aceste cond[ datorta souu orzonta, neted ca-n pama,
rezutatu une ze-munca atngea o nantare de 8 kometr, n tmp ce n
cmpe dn Statee-Unte nu ntrecuse 4 kometr. Ct despre mna de ucru,
ea nu costa prea mut: 45 de franc pe una pentru ucrator dn oaze, 50 de
centme pe z pentru ce care veneau dn Buhara.
Astfe, soda[ u Skobeev au fost transporta[ a Kzy-Arvat, apo 50
de kometr ma departe pna a Geok-Tepe, unde dupa o upta crncena au
et vctoro, nct prma ocomotva s-a oprt n Merv n ue 886.
Interesanta conversa[e cu maoru Nottz a durat aproape o ora
|umatate, n tmp ce cutreeram straze dn Kzy-Arvat. Acum trebua sa ne
ntoarcem a gara, ceea ce am facut.
Se-n[eege de a sne ca n-aveam sa ne ntrerupem rea[e amcae
create aa de spontan am convent dec ca maoru sa- paraseasca ocu
dn a treea vagon ca sa vna sa ocupe unu aatur de mne, n prmu. Ne
consderam ocutor a aceua ora, e bne vom deven vecn n aceea
casa, sau ma degraba preten n aceea camera. La ora noua s-a dat
semnau dc pecare. Trenu a asat n urma Kzy-Arvat a pornt spre
Ahabad, de-a ungu frontere persane.
Tmp de o |umatate de ceas, maoru cu mne am contnuat sa vorbm
despre una despre ata. M-a atras aten[a ca, daca soaree n-ar f fost
ascuns n spatee orzontuu, a f putut zar utmee creste ae Mareu
Mcuu Bahan asatc care se na[a deasupra gofuu Krasnovodsk.
Cea ma mare parte a caatoror se nstaasera sa doarma a ocure
or, pe care un mecansm ngenos ngadue sa e preschmb n cuete. Te
po[ ntnde, po[ pune capu pe perna, te po[ nve cu o patura daca
dorm, cu toate astea, prost, trebue ca n-a contn[a curata. Maoru Nottz
n-are, se pare, nmc a- reproa, deoarece dupa ce-m urase, noapte buna",
doarme somnu drep[or.
Eu ramn treaz, cac ceva nu-m da pace. Ma gndesc a famosu coet,
a caatoru nchs acoo vreau sa ntru n egatura cu e n noaptea asta. m
vne, cu acest pre|, n mnte ca a[ orgna au caatort ntr-un mod tot
att de excep[ona. n 889, 89 892, un crotor austrac, Hermann
Zetung, a vent de a Vena a Pars, de a Amsterdam a Bruxees de a
Anvers a Chrstana13 ntr-o ada, ar do ogodnc dn Barceona, Erres
Fora Angora, au ocut mpreuna ntr-o ada de conserve, traversnd Spana
Fran[a.
Dn pruden[a, trebue sa atept ca Popov sa ntre defntv n cabna u.
Trenu nu se oprete nante de Geok-Tepe, a unu dmnea[a. n tmpu
traseuu de a Kzy-Arvat a Geok-Tepe, contez ca susnumtu Popov sa traga
un pu de somn astfe sa-m dea o ocaze unca de a-m duce a ndepnre
panu.
m vne o dee! Daca omu e Zetung care face o mesere dn acest
m|oc de a caator pentru a sustrage ban generozta[ pubce? E trebue sa
fe. n-are cne, atcneva! La naba! Personatatea u nu- deoc nteresanta!
eu care ma bzuam pe acest ntrus. Vom vedea. Pe Zetung cunosc dn
poze -a putea eventua utza.
O |umatate de ora dupa pecare, zgomotu une u care se nchde pe
patforma anteroara a vagonuu nostru ma vestete ca efu de tren s-a
retras n cabna u. Cu toata dorn[a mea sa ma duc n furgonu de baga|e,
ma resemnez sa am rabdare, cac e posb ca Popov sa nu doarma nca
adnc. nauntru domnete ntea sub umna saba a ampor. Afara e
noapte neagra se aude freamatu trenuu care se-mpetete cu ueratu
unu vnt destu de rece.
Ma sco, trag perdeaua unea dn amp, ma ut a ceas. E unsprezece
cteva mnute. Ma avem doua ore pna a oprrea a Geok-Tepe.
A vent cpa. Dupa ce ma strecor pna a ua vagonuu, deschd
nchd uor portera, fara sa ma vada nmen, fara sa f trezt pe nmen.
Iata-ma pe patforma nantea pasaree care trepdeaza n rtmu
sacadat a trenuu. n ntunercu de nepatruns care nvaue deertu Kara-
Kum am aceea mprese ca atunc cnd menstatea nop[ ncon|oara un
vapor n argu mar. O umna saba se zarete prn perdeee cabne u
Popov. Trebue sa atept sa se stnga sau, cum e de presupus, va ramne
aprnsa pna n zua? Orcum, Popov n-a adormt, aud cum se mca. Stau
mut nemcat, spr|nt pe baustrada patforme. Ma apec prvre mee
urmaresc dra umnoasa pe care fenaru de a capatu trenuu o
proecteaza n fa[a ocomotve. Parca aergam pe un drum dc foc. Deasupra
mea nor se fugaresc nvamandu-se cu o mare u[eaa prn sparture or
scpesc cteva constea[: a nord Ursa Mca, dn Lra, Vega, n m|oc
Casopeea. n sfrt o tacere absouta domnete de a o patforma a ata.
Popov, cu toate ca trebue sa vegheze asupra personauu, a nchs och
ngreua[ de somn.
Trec netuburat pasarea a|ung n fa[a u furgonuu.
O deschd dupa ce ntru o proptesc uure a oc. Ua nu- nchsa
dect cu o bara care se mpnge se trage ntre doua ferecatur. Am facut
totu fara ce ma mc zgomot, fndca, daca nu vreau sa atrag aten[a u
Popov, doresc cu att ma pu[n sa sper pe ,ntemn[atu vountar".
De e ntunerc bezna nauntru furgonuu, neexstnd nc o fereastra
ateraa, reuesc sa ma orentez. tu unde e ocu az: n co[u dn stnga
ntrar. Esen[a e sa nu ma zbesc de vreun coet, cu att ma mut cu ct
ma|ortatea apar[n u Fuk Ephrne ce scanda ar face daca unu dn ee
s-ar rasturna ar avea de sufert pache[eee cu dn[ artfca.
ncetor, ppand cu mna cu pcoru, ma aprop dau de ada. Nc
un pcor de musca n-ar f atns-o ma uor dect degetee mee care-
mnge conturure. Ma apec -m pesc sfos urechea de panou dn fa[a.
N-aud nc o respra[e. Produsee frme ,Strong Bubu and Co." dn New York
nu sunt ma tacute n aze or. Ma cuprnde teama - teama sa-m vad
spuberate toate speran[ee de reporter. Ma neasem oare a bordu Atare?
Respra[a, stranutu au fost doar un vs? Nu- nmen nchs n ada asta - nc
macar Zetung! Sa nu fe ntr-adevar dect nte ognz expedate de
domnoara Znca Kork pe buevardu Shu-Kua, Be|ng, Chna?
Nu! De foarte sab, aud ca se mca ceva n nteroru az. Ftu
devne ma puternc ma ntreb daca panou nu o sa aunece n |os
przoneru nu va e dn temn[a ca sa respre pu[n aer curat. Ce-m ramne
de facut pentru a vedea nu a f vazut e sa ma ghemuesc n fundu
furgonuu ntre doua coete. Datorta ntunercuu, n-am de ce sa ma tem.
Deodata un mc hrt a|unge a urechea mea. Nu sunt |ucara une uz!
Am auzt cum se aprnde un chbrt. Aproape numadect cteva carr
ppe pe dupa gaure de aersre ae az. Daca a f putut sa ma ne n ce
prvete speca dn care face przoneru, acum nu ma aveam nc o ndoaa.
Doar sa nu se adaposteasca nauntru o mamu[a care te sa aprnda focu
sa se su|easca de chbrtur. Un zc ca exsta asemenea specmene, dar
trebue sa- crez pe cuvnt. De ce sa nu recunosc? Sunt cuprns de emo[e
ma feresc sa fac cea ma mca mcare. Trece un mnut. Nmc nu arata ca
panou s-a depasat, nmc nu ma ndrepta[ete sa presupun ca necunoscutu
va e.
Dn precau[e, ma atept. Pe urma ma gndesc sa proft de carre pe
care e zaresc. Acum ada e umnata pe dnauntru prvnd prn gaur. Ma
rdc, ma trasc prn furgon, ma apropr. Am o sngura temere: ca umna sa
nu se stnga brusc. n fne ata-ma nga panou; am gr|a sa nu ma atng de
e; m pesc ochu de una dn gaur.
ntr-adevar, nauntru se afa nchs un barbat care nu e crotoru
austrac Zetung. Ce bne m pare! Fac medat dn e numaru 11. Barbatu
carua desuesc perfect trasature pare n vrsta de 25-26 de an. Poarta
barba, o barba neagra. Chpu u este specfc romnesc, confrmndu-m
parerea ca posesoarea az e romnca. Are o prvre bnda, de nfa[area
u dovedete o mare energe. oare nu- nevoe de ea ca sa fac sub forma
de coet, un drum att de ung? Dar, daca n-are nmc dntr-un borfa care s-
ar f nchs ntr-o ada pentru a da o ovtura, trebue sa recunosc ca nu are
nc aspectu erouu dn care a f dort sa fauresc persona|u prncpa a
povestr mee.
La urma urme, austracu spanou care au caatort tot ntr-o ada n-
au fost ero; erau tner dn rndure oamenor smp, a ceta[enor oarecare
totu au amentat cooane ntreg de cronc de zar. Aa ca- vo mpodob
pe vredncu numar 11 cu ampfcar, antonme, eptete, trop, metafore
ate fgur de st, vo hperboza, vo aran|a aa cum deveopez un ceu
fotografc.
De atfe, sa caatoret de a Tfs a Be|ng e atceva dect de a Vena
or Barceona a Pars cum au facut Zetung, Erres Fora Angora.
Adaug ca nu- vo trada pe romnu meu, nu- vo denun[a nmanu. Sa
nu se-ndoasca de dscre[a mea sa se bzue pe a|utoru pe care - vo da,
daca vo putea f de foos n caz ca va f descopert. Dar cred ca nu va f.
Vre[ sa t[ ce face n cpa asta? E bne, ade n fundu az
mannca ntt a umna une amp[e. Are o cute de conserve pe genunch,
pesmetu nu- psete ntr-un duapor zaresc cteva stcu[e pne. O
patura o manta sunt aga[ate n cu pe unu dn pere[. De fapt, n-o duce rau
numaru 11! Se afa n camera u ca mecu n coche. Casa merge cu e
economsete ma de franc, ct -ar f costat caatora de a Tfs a Be|ng,
char cu casa a doua. tu ca e o frauda, pedepsta de ege. Pna atunc nsa
poate e dn ada, cnd are chef, sa se pmbe prn furgon, sa se aventureze,
noaptea, pna pe patforma. Nu! Nu- png cnd ma gndesc ca va
a|unge a adresa frumoase romnce -a ua cu pacere ocu.
m vne o dee pe care o cred buna de, poate ca nu e: sa bat uor n
panou az ca sa ntru n egatura cu nou meu tovara de drum, sa afu cne
e de unde vne, cac unde se duce, tu. Ma mstue o curoztate ferbnte.
Trebue sa m-o satsfac. Exsta cpe cnd un croncar se preschmba ntr-o
urmaa a Eve! Dar ma-ntreb cum va ua betu baat ucrure. Sunt sgur ca
aa cum se cuvne, vo spune ca sunt francez un romn te ca poate sa
aba ntotdeauna ncredere ntr-un francez. vo ofer servce mee. vo
propune sa- nducesc starea de przonerat cu ntervur, sa- mboga[esc
masa saracacoasa cu vreo mncare ma gustoasa. N-o sa- supere vztee
mee, nc nu va avea a se teme ca vo face vreo mpruden[a.
Bat n panou.
Lumna se stnge brusc.
Przoneru [ne rasufarea.
Trebue neaparat sa- ntesc.
- Deschde, spun cu bnde[e n rusete. deschde.
N-am putut sa-m termn fraza, cac trenu e hurducat puternc
ncetnete. Totu n-am a|uns nca a sta[a Geok-Tepe.
De-afara se aud strgate. Ma grabesc sa es dn furgon sa nchd ua.
Era tmpu. Nc n-am a|uns bne pe patforma ca se deschde cabna u
Popov. efu de tren ese fara sa ma f zart, ntra n furgon se ndreapta
spre ocomotva. Aproape numadect trenu rea vteza normaa. Popov se
vete nga mne cteva cpe ma trzu.
- Ce s-a ntmpat, Popov?
- Ceva obnut, domnue Bombarnac. A fost cacat un dromader.
- Betu anma!
- Betu anma ar f putut sa provoace o deraere.
- Atunc a nab anma!
VIII.
nante ca trenu sa se opreasca n sta[a Geok-Tepe, am ntrat n
vagonu meu. La naba cu dromaderu asta! Daca nu s-ar f asat cacat ntr-
un moment att de nepotrvt, numaru 11 n-ar ma f ramas pentru mne un
necunoscut. Ar f facut sa aunece panou, am f stat pretenete de vorba, ne-
am f despar[t cu o cada strngere de mna. Acum trebue sa fe n cumea
ngr|orar, cac te ca frauda u a fost descoperta, ca exsta cneva ae caru
nten[ nu e poate banu, cneva care, poate, nu va ova sa- tradeze
secretu. atunc, dupa ce va f scos dn ada, va t pus sub paza pna a
urmatoarea sta[e degeaba va ma atepta domnoara Znca Kork n
captaa Chne. Da! Ar trebu sa ma duc sa- ntesc char n noaptea
asta. E cu neputn[a! Trenu va opr n curnd a Geok-Tepe, apo a
Ahabad, de unde va peca n zor. Nu ma pot conta pe somnu u Popov.
Eram cufundat n gndur cnd ocomotva a oprt n gara Geok-Tepe a
ora unu dmnea[a. Ncunu dn tovara me de drum nu -a parast cueta.
Cobor pe peron ata-ma dnd trcoae furgonuu. Ar f prea rscant sa
ncerc sa patrund n e. Ct despre ora, m-ar f facut pacere sa- vztez, dar
ntunercu m-ar mpedca sa vad ceva. Dn cte m povestse Nottz, poarta
nca urmee terbuu asat a u Skobeev dn 880: zdur narute, bastoane
n runa. Trebue sa ma resemnez sa vad toate astea doar prn och
maoruu.
Trenu peaca dn sta[e a ora doua dmnea[a, dupa ce s-au ma urcat
c[va caator, care, dupa cum m spune Popov, sunt turkmen. Am sa- trec
n revsta cnd se va face zua.
O pmbare de vreo zece mnute pe patotrma m permte sa ntrevad
departe, a margnea zar, na[me ce formeaza frontera persana.
Ma ncoo, trecnd de copac une oaze nverzte, scadata de
numeroase prae, strabatem cmp ntnse cutvate cu cereae, unde na
face numeroase ocour -dversun" cum e spun engez. Vaznd ca Popov
nu se gndete sa ma adoarma, m-am aezat n co[u meu. La ora tre ne
oprm dn nou. Aud srgn-du-se pe peron numee de Ahahad. Cum nu pot
sta ocuu, cobor, asndu- pe tovara me de drum dormnd adnc ma
apuc sa cutreer orau.
Ahabad e captaa Turcmene m aduc amnte ce a spus ngneru
Bouanger n cursu nteresante caator pe care a facut-o pna a Merv. Tot
ce-am zart, pecnd de a gara spre stnga, a fost sueta ntunecata a
fortuu turkmen care domna orau nou ce -a dubat aproape popua[a de
a 1887 ncoace14. Ansambu formeaza, ntr-adevar, o masa destu de
nedesuta n spatee une perdee dese de copac. M-am ntors a tre
|umatate. n acest moment Popov trecea, nu tu pentru ce, prn furgonu de
baga|e. Ce ngr|orat trebue sa fe tnaru romn dn prcna acestu du-te-
vno n fa[a az u!
De ndata ce- vad pe Popov ntorcndu-se, ntreb:
- Nmc nou?
- Nmc, domnue Bombarnac, numa ca bate un vnt rece az.
- Foarte rece, ntr-adevar. Nu exsta un bufet n gara?
- Ba da, e unu a dspoz[a caatoror.
- Nu a dspoz[a su|baor? Ha, Popov, vno.
Popov nu se asa mut rugat. Bufetu e deschs, dar am mpresa ca nu
prea a ce aege. n matere de bautur exsta doar ,kums" facut dn apte de
apa, fermentat. Are un gust de cerneaa, ma curnd fad , de chd, e
foarte hrantor. Ma umpe de nencredere numa cnd vad, dar Popov
gasete exceent asta- esen[au. Ma|ortatea sar[or krghzor care au
cobort a Ahabad a fost nocuta a casa a doua de a[ caator, afghan, de
mesere negu[ator, se zce foarte prcepu[.
Trenu a pecat dn nou a patru dmnea[a. Vagonu nostru tot ma e
transformat n ,seepng car". nvdez pe ce care dorm , cum nu pot face
atceva, revn pe patforma.
Se arata zore umnnd car spre est. Ic coo apar runee vech
ceta[. O ctadea ncon|urata de metereze nate de un r de ung portcur
a caror desfaurare depaete 50 de metr. Dupa ce am trecut dferte
rambeur, de care e nevoe dn cauza nereguarta[or de teren format dn
stratur nspoase, trenu -a reuat mersu orzonta. nantam cu o vteza de
60 de kometr pe ora, und-o obc spre sud-vest, n aa fe nct sa urmam
na de frontera persana. De aba a Duak caea ferata se ndeparteaza de
acest hotar. n tmpu drumuu care a durat tre ore, ata numee ceor doua
sta[ unde s-a oprt trenu ca sa se poata aprovzona cu ce avea nevoe.
Gheur, punctu de pornre a ca Mashhad, de unde se vad na[me Poduu
ranan Artyk cu apa abundenta, uor sace.
Trenu strabate apo oaza u Atek, un afuent destu de mportant a
Mar Caspce. Pretutnden verdea[a arbor. Oaza asta |ustfca numee
ar putea f o podoaba a Sahare. Se ntnde pna a sta[a Duak a versta 06,
unde a|ungem a ase dmnea[a.
Doua ore de oprre adca de pmbare. Ha a drum sa vztez Duaku,
nso[t de maoru Nottz, care ar m servete de ghd. Un at caator vne
nantea noastra dn gara: recunosc pe sr Francs Treveyan. Maoru m
atrage aten[a ca mutra acestu genteman este ma [fnoasa, gura ma
dspre[utoare, purtarea ma dstanta ca de obce.
Stnd de vorba, maoru cu mne cutreeram straze orauu. De an
de ze se prevedea mportan[a pe care o va dobnd acest trg modest. O
ramfca[e eaga cu caea ferata spre Teheran, n Persa. pun ntrebar
maoruu despre gradu de securtate pe care preznta Transasatcu prn
provnce Ase Centrae.
- n Turkestan, m raspunde, securtatea e mare; po[a
supravegheaza permanent na. Ea pazete trenu a ntrarea n gara , cum
dstan[ee ntre sta[ sunt mc, nu cred ca pasager sa aba a se teme de
bandee de raufacator. nct de cnd func[oneaza prn par[e astea
rawayu, n-a avut oc nc un atac.
- E un fapt care ma ntete, domnue maor. Dar pe por[unea dntre
frontera Be|ng?
- Asta- atceva, spune maoru. n Podu Pamr pna a Kashgar15,
na e stra|uta rguros; dupa aceea nsa nu tu.
- Sta[e sunt departe una de ata? ntreb.
- Da, uneor char a mare dstan[a.
- su|ba ru vor f nocu[ pe por[unea aceea de su|ba chnez?
- Da, cu excep[a efuu de tren, Popov, care trebue sa ne nso[easca
pna a capat.
- n afara u dec, su|ba, mecanc focht vor f chnez? Oare
securtatea caatoror.
- Sa n-a nc o gr|a, domnue Bombarnac, chnez nu sunt ma pu[n
specaza[ dect personau nostru au mecanc foarte bun. La fe
ngner care au construt cu prcepere caea ferata ce strabate Chna. E, fara
ndoaa, un popor foarte ntegent, foarte apt pentru progresu ndustra.
Are o n[eegere ve, o uurn[a de asmare umtoare. I-am vazut pe chnez
a ucru vorbesc dn experen[a.
- De acord, dar daca nu- nc un perco dnspre partea asta, vastee
pustur ae Mongoe Chne septentronae nu sunt bntute de cete de
raufacator?
- Crez ca raufacator ata vor f destu de ndrazne[ sa atace un
tren?
- Bnen[ees, domnue maor, asta ma bucura.
- Cum? Te bucura?
- Fara ndoaa, deoarece sngura mea preocupare e ca nu cumva
caatora noastra sa fe psta de ncdente.
- E bne, domnue reporter, te admr! [ trebue ncdente.
- Aa cum medcuu trebue bonav. cnd se vete o pa[ane
buna frumoasa.
- De, domnue Bombarnac, ma tem sa nu f dezamagt n aceasta
prvn[a. Nu tu daca- adevarat, dar am auzt ca ntre un ef de banda
Compana de ca ferate a avut oc o n[eegere.
Aa cum a procedat conducerea famoase admnstra[ heence cu
Hag Stavros dn romanu u Edmond About?
- De ce nu? Rostete maoru Nottz. M|ocu asta de a asgura
securtatea trenuror nu- de az de er. Orcum, ma exsta ce pu[n unu
dntre acet ho[ de drumu mare care a vrut sa- pastreze ndependen[a
bertatea de ac[une. cheama K-Tsang e un ndrazne[ ef de banda de
orgne pe |umatate mongoa, pe |umatate chneza. Dupa ce a bntut muta
vreme [nutu Yunnan, unde nsa a|unsese sa fe urmart cu deosebta
tenactate, s-a dus n provnce dn nord. I s-a semnaat prezen[a char n
acea por[une a Mongoe strabatuta de Maree Transasatc.
- E bne! Iata un persona| capab sa-m amenteze cronce.
- Domnue Bombarnac, cronce pe care [ e-ar putea amenta K-
Tsang ar putea sa te coste scump.
- Va de mne, domnue maor. Secou XX nu- destu de bogat sa-
pateasca gora?
- Cu ban, frete, dar no, cea[, o vom pat cu va[a. Dn fercre,
tovara notr de drum nu te-au auzt vorbnd n feu asta, cac ar ven n
masa sa ceara sa f dat |os dn tren. Aadar, f prudent nu-[ dezvau
dorn[ee de croncar n cautare de perpe[. n orce caz ar f foarte rau sa
avem de-a face cu K-Tsang. e n nteresu caatoror sa nu dam och cu e.
- n nteresu caatoror da, dar nu n nteresu caatore.
Convorbrea asta am purtat-o ntorcndu-ne spre gara. Oprrea n
Duak trebue sa se ma preungeasca cu o |umatate de ora. Pmbndu-ma
pe peron, observ o manevra care va modfca feu n care s-a format trenu.
Un nou furgon a sost de a Teheran prn ramfca[a de a Mashhad care pune
n egatura captaa Perse cu Transcaspanu. Acest furgon nchs pumbut
e nso[t de ase agen[, de na[onatate persana, care par a avea consemnu
sa nu- parda dn och nc o cpa. Nu tu daca aa m merge mntea, dar am
mpresa ca acest vagon are ceva speca, msteros. , cum maoru ma
parasse, ma adresez u Popov care supravegheaza manevra.
- Popov, unde merge furgonu asta?
- La Be|ng, domnue Bombarnac.
- ce transporta?
- Ce transporta? Pe un nat demntar.
- Pe un nat demntar?
- Va mra?
- Ce sa spun. ntr-un furgon.
- Daca aa vrea.
- E bne, Popov, te rog sa ma prev cnd va cobor maree demntar.
- Nu va cobor.
- De ce?
- Pentru ca a murt.
- A murt?
- Da, trupu nensufe[t e adus napo a Be|ng unde maree demntar
va f nmormntat cu toate onorure ce se cuvn.
n sfrt, avem n trenu nostru un persona| mportant - nsa, e
adevarat, n stare de cadavru. Nu- nmc! rog pe Popov sa ncerce sa afe
numee defunctuu. Trebue sa fe vreun mandarn cu func[e nata. De
ndata ce vo t cne e, vo trmte o teegrama Secouu XX.
n tmp ce prvesc furgonu, un nou caator cerceteaza cu tot atta
curoztate ca mne.
Caatoru e un barbat cu o nfa[are mndra n vrsta de vreo 40 de
an, purtnd cu eegan[a costumu mongoor boga[, nat, cu prvrea pu[n
ntunecata, cu o musta[a de muchetar - de-ar avea mntea respectva - cu
tenu mat, pad och care nu cpesc ncodata.
,E, m zc n snea mea, ata un tp superb! Nu tu daca va avea rou
de |une prm pe care doresc eu sa- |oace, dar pentru orce eventuatate,
vo da numaru 2 n trupa mea ambuanta".
Persona|u - cum am afat dupa pu[n tmp de a Popov - e senoru
Faruskar. nso[ete at mongo, cu rang ma mc, de aceea vrsta cu e,
pe nume Ghangr. Ce do, prvnd vagonu care se ataeaza a coada trenuu
nantea furgonuu de baga|e, schmba cteva cuvnte. De ndata ce se
termna manevra, persan au oc n vagonu de casa a doua care- precede
pe ce mortuar cu scopu de a supraveghea fara-ncetare pre[osu trup
nensufe[t a demntaruu.
n acest moment se aud strgate puternce pe peron. Recunosc vocea.
Baronu Wesschntzerdrfer [pa ,Opr[! Opr[!" De data asta nu- vorba de
un tren care peaca, c de o cascheta ce se rostogoete, purtata de vnt.
Cteva rafae destu de puternce se-nvrtce|esc n spa[u aceste gar
deschse n toate par[e. Iar cascheta baronuu - o cascheta cu cozoroc de
cuoare abastra - -a fost smusa de pe cap. Se rostogoete pe peron, pe
ne, pe nga zdur propretaru e fuge de se tae rasufarea fara sa
reueasca sa puna mna pe ea. Trebue sa recunosc ca, vaznd aceasta
urmarre nebuna, domnu doamna Gaerna se prapadesc de rs, tnaru
chnez Pan-Cao zbucnete e n hohote, pe cnd doctoru To-Kng ramne
de o seroztate mperturbaba.
Neam[u, staco|u a fa[a, gfnd, scadat n sudoare, nu ma poate. n
doua rndur a zbutt sa atnga cascheta, dar aceasta -a scapat dn nou. n
cee dn urma, baronu se-ntnde ct e de ung, ar fadure mante acopera
capu - ceea ce- face pe domnu Caterna sa fredoneze ceebru refren dn
Mss Heyett: ,Ce vzune mnunata.
Prvete neateptata".
Nmc nu e ma amuzant, ma caraghos dect o paare uata de vnt
care zboara, se duce, vne, sare, tresata, paneaza o a dn oc n cpa cnd
crez ca a prns-o. Daca asta m s-ar ntmpa me, -a erta pe ce care rd
de o asemenea upta comca. Dar baronu nu- ntr-o stare sufeteasca de
natura sa- scuze pe spectator. Sare de coo-coo, aearga pe caea ferata. I
se strga: ,Ia seama! Ia seama!", cac trenu care vne de a Merv ntra n gara
cu o oarecare vteza. E provoaca moartea caschete: ocomotva o
strvete fara ma baronuu nu se aduce dect o zdrean[a. Neam[u nu
ma contenete sa besteme Maree Transasatc.
La auzu semnauu de pecare, pasager vech no se grabesc sa-
ocupe reocupe ocure. Prntre ce no zaresc tre mongo, cu mutre destu
de suspecte, care ntra n vagoanee de casa a doua. n momentu cnd pun
pcoru pe patforma, aud pe tnaru chnez spunndu- nso[toruu sau:
- E! Doctore To-Kng, -a vazut pe neam[u aa cu cascheta
sturubatca? Ce-am ma rs!
Cum de vorbete Pan-Cao curent fran[uzete - ce zc curent, ma bne
ca un francez, ca un parzan? Asta ma asa cu gura cascata. ca sa ma
servesc eu de o exprese curenta.
IX.
Trenu a pecat dn gara fara nc o ntrzere. De data asta baronu nu
avea de ce sa se pnga. La urma urme n[eeg nerabdarea: un mnut n
pus poate face sa parda pachebotu de a Tan|n spre |apona. Se anun[a o
z frumoasa, n-am ce zce! Vntu bate att de tare nct ar putea stnge
soaree ca pe-o smpa umnare. S-a desan[ut unu dn acee uragane care,
se spune ca oprete ocomotvee Mareu Transasatc. Astaz, dn fercre,
sufa de a vest va f destu de suportab, deoarece rafaee zbesc trenu
dn spate. Vo putea ramne pe patforma.
A dor sa ntru n vorba cu tnaru Pan-Cao. Popov avea dreptate,
trebue sa fe dntr-o fame nstarta a petrecut, probab, c[va an a
Pars ca sa nve[e sa se amuze. S-ar putea sa f frecventat ,ceaure"
organzate de Secou XX.
Acum trebue sa ma ocup nsa de ate trebur. n prmu rnd de omu
dn ada. A trecut aproape o z ntreaga nante de a- putea spubera
ngr|orarea. Moare de frca, fara ndoaa! Dar cum ar f mprudent sa patrund
n furgon n tmpu ze, sunt nevot sa atept noaptea. Sa nu ut ca o dscu[e
cu domnu doamna Caterna face ea parte dn programu meu. Asta nu
preznta de atfe nc o greutate. Ma pu[n uor va f sa ntru n egatura cu
numaru 2, superbu senor Faruskar. Pare foarte scor[os.
Ah! Trebue sa afu n ce ma scurt tmp numee mandarnuu care se
ntoarce n Chna sub forma de coet mortuar. Cu pu[na abtate Popov va
reu sa- faca pe unu dn persan nsarcna[ cu paza Exceen[e sae sa -
ncredn[eze. Ce bne m-ar parea daca ar f numee unu nat func[onar ca
Pao-Wang, Ko-Wang, vceregee ceor doua Kang-ur, prn[u Kng nsu.
Prma ora de mers trenu contnua sa aerge prn oaza. Dar n curnd ne
vom afa n pn deert. Sou este acatut dn stratur de auvun care se-
ntnd pna-n mpre|urme orauu Merv. Trebue sa ma obnuesc cu
monotona caatore care se va preung pna a frontera Turkestanuu.
Oaze deert, deert oaze. E adevarat ca n aproperea Poduu Pamr
decoru se va schmba. Varetatea prvetor nu vor ps noduu hdrografc
pe care ,ru" au trebut sa- tae, aa cum dbacu Aexandru a taat nodu
care ega |ugu de otea caruu u Gordum. Asta -a adus cucertoruu
Macedonan, Imperu Ase. Ceea ce e de bun augur pentru ce-au ntreprns
ru n construc[a caor ferate.
Dec sa ateptam sa strabatem Podu Pamr cu pesa|ee u varate.
Dupa aceea se vor desfaura n fa[a ochor notr nesfrtee cmp ae
Turkestanuu chnez, uraee ntnder nspoase ae Deertuu Gob, unde
dn nou prvetea va f monotona.
E ora zece |umatate. n ,dnng car" se va serv n curnd masa. Sa
ne facem nt pmbarea de dmnea[a prn tren. Unde o f Fuk Ephrne? Nu-
vad a postu u nga mss Horata Buett, pe care o ntreb de soarta u,
dupa ce-am sautat-o cu cea ma mare pote[e.
- Domnu Fuk s-a dus sa arunce o prvre coeteor sae, m raspunde.
Aha! A a|uns sa- spuna ,domnu Fuk", aadar nu ma e mut pna a
,Fuk" pur smpu.
Senoru Faruskar Ghangr s-au aezat de a pecare n fundu
vagonuu do. Sngur, n acest moment, vorbesc n oapta. ntorcndu-ma,
ntnesc pe Fuk Ephrne. m strnge mna ,amercanete". spun ca Mss
Horata Buett m-a zs unde sa- gasesc.
- Ah! Excama e, ce femee ordonata, ce negustor[a fara pereche! E
una dn acee engezoace.
- Care ar f demne sa fe amercane, adaug.
- Wat a bt! m raspunde surzator yankeu cu un aer cum nu se
poate ma semnfcatv.
Cnd sa es dn vagon m dau seama ca ce do chnez trebue sa fe n
,dnng-car", cac car[ua doctoruu To-Kng a ramas pe una dn masu[e. Nu
cred ca un reporter face o ndscre[e daca a n mna o carte, o deschde
ctete ttu. Acesta suna aa:
Despre va[a sobra reguata sau arta de a tra vreme ndeungata n
depna sanatate.
Traducere dn taana de Lous Cornaro, nob vene[an cu adaugr
despre m|oacee de a corecta un temperament de nestapnt de a te
bucura de o fercre desavrta pna a cea ma nantata vrsta de a nu
mur dect prn consumarea umeduu radca uzat de o mare batrne[e.
Saerno MDCCLXXXII.
Aadar asta- ectura preferata a doctoruu To-Kng! ata de ce
eevu u, cam obraznc, da n derdere numee de Cornaro!
Nu am tmpu sa vad atceva dn voum dect devza: Abstnenta ad|ct
vtam16. La drept vorbnd, m propun sa nu pun n practca aceasta
nva[atura a nobuu vene[an, ce pu[n acum a masa de prnz.
Nmc nou n ce prvete ocu pe care ocupa fecare n vagonu
restaurant. Ma gasesc nga maoru Nottz, care se uta cu muta aten[e a
senoru Faruskar a nso[toru sau, aeza[ char n capatu mese. Ne
ntrebam cne poate f acest mongo cu chpu att de trufa.
- E, zc eu rznd de ce-m trece prn mnte, daca ar f.
- Cne? ntreba maoru.
- efu pra[or despre care m-a vorbt. famosu K-Tsang.
- Gumete, gumete, domnue Bombarnac, dar n oapta, te rog!
- Hade, hade, domnue maor, recunoate ca ar f un persona| dntre
cee ma nteresante carua ar merta sa- au un ntervu amanun[t.
Tot sporovand, mncam cu pofta. Masa este exceenta, provze fnd
proaspete, cac au fost rennote a Ahabad a Duak. Ca bautura, cea, vn
de Crmeea, bere de Kazan; ca feur de carne: cotete de berbec nte
foarte gustoase conserve, ar ca desert - un pepene aromat, pere strugur
de prma catate.
Dupa prnz ma duc sa-m fumez trabucu pe patforma de nga ,dnng
car". Domnu Caterna ma urmeaza. E mpede ca stmabu comc pndea
ocaza sa ntre n vorba cu mne.
Och u vo pe |umatate nch, obrazu spn, obnut cu favor[ fa,
buzee sae obnute cu musta[ fase, capu u obnut cu peruc ro,
negre, carunte, cu che sau cu paru vvo dupa cum erau roure, totu
dezvaue a e mesera de actor care -a dus va[a pe scena. Dar domnu
Caterna are o nfa[are att de sncera, un chp att de voos, un aer att de
cnstt, o attudne att de deschsa, n fne are aparen[a unu om foarte
cumsecade.
- Domnue, m spune, oare do francez vor caator de a Baku a
Be|ng fara sa se cunoasca?
- Domnue, -am raspuns, cnd ntnesc un compatrot.
- Care e parzan, domnue.
- dec de doua or francez, am adaugat, m-ar mustra contn[a daca
nu -a strnge mna. Aa ca, domnue Caterna.
- m t[ numee?
- Cum t[ d-voastra pe a meu, sunt sgur.
- Fara ndoaa, domnue Caudus Bombarnac, corespondent a
Secouu XX.
- La dspoz[a dumneavoastra, va rog sa crede[.
- M de mu[umr, domnue Bombarnac char zece m, cum se
spune n Chna, unde mergem, doamna Caterna cu mne.
- Ca sa |uca[ a Shangha rour de comc-prm de ngenua n trupa
coone franceze.
- t[ dec tot?
- Un reporter!
- Ave[ dreptate.
- A adauga char, daca [nem seama de anumte expres marnaret,
ca trebue sa f navgat cndva, domnue Caterna.
- Te cred, domnue reporter. Sunt fostu captan a pescadoruu
amrauu de Bossoudy, a bordu u Redoutabe.
- Ma ntreb, n cazu acesta, de ce dumneata, un marnar nu a
caatort pe mare.
- Iata de ce, domnue Bombarnac. Doamna Caterna care este, fara
tagada cea ma buna ngenua dn [nut nmen nu- ntrece coraba n mers
- scuza[-m vorba de fost marnar - atunc cnd |oaca rour de subreta or n
travest, nu poate suporta marea. Aadar, afnd despre Maree Transasatc,
-am spus. ,Lntete-te, Carone! Nu-[ fe teama de stha neatoare
vceana! Vom strabate Rusa, Turkestanu Chna fara sa parasm uscatu".
Ah, ct s-a bucurat, dragu[a, att de devotata cura|oasa, att de - nu
gasesc cuvnte - n fne, domnue, o ngenua care ar nterpreta-o pe o
batrna doamna de compane, a nevoe, pentru a nu- asa n pana pe
drectoru trupe. O artsta, o adevarata artsta.
[ face pacere sa- ascu[ pe domnu Caterna. E, sub presune" cum
spun mecanc nu- nevoe dect sa- a sa scoata abur. Ct ar parea de
surprnzator pentru un actor, adora nevasta vreau sa cred ca ea pe e.
O pereche cum nu se poate ma potrvta, cum ma asgura comcu o spune
fara nc o re[nere, cac nu- ncodata stn|ent, se descurca uor e
mu[umt de soarta u. Nu [ne a nmc ma mut ca a teatru, ma aes a
turneee teatrae n tmpu carora mpreuna cu doamna Caterna a |ucat n
drame, vodevur, comed, operete, opere comce, opere, pese strane
traduse n fran[uzete, spectacoe, pantomme, ferct daca reprezenta[a
ncepea a cnc dupa-amaza dura pna a ora unu dmnea[a. Amndo s-
au produs n mare teatre dn captaee de provnc, n sa de prmare, n
hambaree dn sate, a botu cauu, fara repet[, fara orchestre, cteodata
char fara spectator. ceea ce- scutea sa dea ban napo. ntr-un cuvnt,
erau actor a toate, se prcepeau a orce ro.
Ca parzan, domnu Caterna trebue sa f fost ghduu de pe teuga,
atunc cnd navga.
ndemnatec ca un scamator, sprnten ca un dansator pe srma, tnd
sa mte cu buzee or mba toate nstrumentee de emn arama, avea ce
ma varat repertoru de cntece patrotce, de voe buna, de petrecere
cunotea o coec[e bogata de monooage gume pentru spectacoee date
n ocaur. m povestete totu gestcund, cu o mbu[e de nesecat,
mergnd de coo-coo eganndu-se pe pcoaree u departate cu tape
pu[n ntoarse spre nteror, cum umba mateo[ cnd sunt cu chef. Nu m-a
pcts ncodata n socetatea unu cumatru att de vese.
- unde era[ nante de a paras Fran[a? L-am ntrebat.
- La Ferte-sous-|ouarre, unde doamna Caterna a avut un adevarat
succes n rou Ese dn Lohengrn pe care -am |ucat fara muzca. Dar ce
pesa nteresanta bne facuta!
- A[ caatort n umea ntreaga, nu, domnue Caterna?
- Te cred, prn Rusa, Anga, cee doua Amerc. Ah, domnue
Caudus.
A a|uns sa-m spuna Caudus.
- Ah! Domnue Caudus, a fost o vreme cnd eram dou orauu
Buenos Ares pubcu se omora sa ma vada a Ro de |anero! Sa nu crede[
ca va mnt. Nu! Ma cunosc prea bne. La Pars nu m-am afrmat ca actor, dar
n provnce sunt exceent. Fndca a Pars, |oc pentru tne. n provnce |oc
pentru cea[. apo ce repertoru!
- Fectare mee, scumpe compatrot.
- Le accept, domnue Caudus, cac m ubesc mesera. Ce vre[? Nu
toata umea poate pretnde sa a|unga senator or reporter.
- Asta- o rautate, domnue, Caterna, zc rznd.
- Nu. e sfrtu trade.
n tmp ce comcu goea fara oprre trasta, sta[e apareau n
trecere ntre doua ueratur ae trenuu: Kuka, Nsacurc, Kua-Mnor
atee cu un aspect destu de |anc; apo Ba|ram-A a versta 795 Kuran-
Kaa a versta 85.
- ca sa nu va ascund nmc, a contnuat domnu Caterna, nu ne-am
pmbat dn ora n ora fara sa strngem ceva ban. n fundu geamantanuu
nostru se afa cteva ac[un de a soceta[e dn nord, de care fac mare caz,
cac e socotesc pasamente pe depn sgure dobndte n mod cnstt. t,
domnue Caudus ca de tram ntr-un regm democratc unde domnete,
zce-se, egatatea, va ma trece muta vreme pna cnd arstocratu va cna
nga nevasta prefectuu, a preedntee Cur[ de Ape, actr[a va
deschde bau dansnd cu prefectu n casa generauu care comanda
armata. E bne! Cnam dansam ntre no.
- nu- ma pu[n vese, domnue Caterna.
- Nc ma pu[n respectab! m raspunde vtoru comc a trupe dn
Shangha, scuturndu- prafu de pe un |abou nchput cu deznvotura unu
nob a curtea u Ludovc a XV-ea.
n acea cpa se-ndreapta spre no doamna Caterna. E ntr-adevar
vrednca tovaraa de va[a a so[uu e, care a vent pe ume a fost creata
sa- dea repca n exsten[a de z cu z ca pe scena. E o buna camarada de
teatru dn aceea care nu se scfosesc, nc nu brfesc, provente n cea ma
mare parte dntre cop straz, ce s-au nascut nu se te unde trat nu se
te cum. n orce caz pare o fata cumsecade.
- V-o preznt pe Caronc Caterna, m zce comcu cu un gas de parca
m-ar f prezentat-o pe Adena Patt or pe Sarah Bernhard.
- Dupa ce am strns mna so[uu, spun, as f ferct s-o strng pe a
dumtae.
- Poftm, domnue, m raspunde deschs ngenue, spontan fara
sufer.
- Dupa cum vede[ n-are fose e cea ma mnunata dntre feme.
- Cum e e ce ma bun dntre barba[!
- Aa e ma aud cu asta, adauga comcu. de ce? Pentru ca am
n[ees ca ege casatore se rezuma a acest precept carua ar trebu sa se
conformeze to[ so[: ceea ce pace doamne e adesea hrana domnuu.
Nu tu daca ma crede[, dar era mcator acest onest cabotna| att de
dfert de contabtatea gaanta a u ,dat avut" practcata de negustoru
negustor[a care stateau de vorba n vagonu nvecnat.
Dar, ata- pe baronu Wesschntzerdrfer cu o apca pe cap, cum ese
dn, dnng-car" unde, m nchpu, nu -a perdut tmpu consutnd Mersu
trenuror.
- Asta- tpu cu paara strvta! Excama domnu Caterna, dupa ce
neam[u a ntrat n vagon fara a ne nvrednc macar cu un saut.
- t[ de ce baronu a uat maree Transasatc? ntreb.
- Ca sa se duca sa mannce mezeur a Be|ng! Raspunde domnu
Caterna.
- Nu, nu! E un rva a u Mss Nee By. Vrea sa faca ncon|uru um
n 39 de ze.
- n 39 de ze! Excama domnu Caterna. Vre[ sa spune[ 39! Cac
baronu nu prea- sportv, nu prea- sportv.
comcu ntoneaza cu o voce de carnet, raguta, cunoscuta are dn
Copotee dn Corneve: ,Am facut de tre or ncon|uru um" adaugnd a
adresa baronuu: e n-o sa faca nc |umatate.
X.
La 2 un sfert, trenu nostru a depat sta[a Kan-Bata care seamana
cu una dn sta[e de cae ferata de pe traseu de a Napo a Sorrento, cu
acoperure e n st taan. Vad o tabara mare asatco-rusa ae care cortur
se mca n bataa unu vnt rece. Am ntrat n oaza de a Merv17, unga de
26 de kometr, ata de 2, avnd 600 000 de hectare - nu s-ar spune ca
nforma[e mee nu sunt precse. La dreapta a stnga ogoare, pcur de
copac fanc, o succesune nentrerupta de sate, de cobe ntre tufur, de
vez cu pom fructfer ntre case, de turme de o crez de bo raspndte
prn paun. Aceasta cmpe bogata e scadata de Murgab (Apa aba) sau de
bra[ee ruu fazan muna ac precum corb pe suprafa[a esuror
Normande.
La ora unu dupa-amaza, trenu se oprete n gara Merv, a 822 de
kometr de Uzun-Ada.
Orau a fost adesea narut refacut. Razboaee nu -au cru[at.
Odnoara se pare ca fusese un cub de thar raufacator pentru K-
Tsung e pacat ca n-a trat n vremea aceea. Poate ca ar f devent un Gngs-
Han.
Ne oprm apte ore a Merv. Vo avea tmp sa vztez acest ora cudat,
a caru transformare fzca moraa a fost adnca.
I-am spus maoruu Nottz:
- Daca nu abuzez de bunavon[a dumtae, pot sa te rog sa ma
nso[et.
- Cu pacere, m-a raspuns, pe cont propru a f revazut bucuros
Mervu. Am pecat n pas vo.
- Trebue sa te prevn, m atrage aten[a maoru, ca vom vzta Orau
nou.
- de ce nu ncepem cu ce vech? Ar f ma ogc char ma
cronoogc.
- Pentru ca vechu Merv e a 30 de kometr de ce nou de-aba
daca- ve zar n trecere. Dec, bzuete-te pe descrere att de exacte pe
care e-a facut maree vostru geograf Esee Recus.
Cttor nu vor perde ntr-adevar nmc.
Dstan[a de a gara a nou Merv e scurta. Dar ce praf ngroztor. Partea
comercaa a fost construta pe mau stng a ruu - n st amercan, dec
trebue sa- paca u Fuk Ephrne: straz ung, parca trase cu na,
ntretandu-se n unghur drepte; buevarde rectn margnte de copac; un
nesfrt du-te-vno de negu[ator de toate soure, numeroase came
dromader - aceta dn urma foarte cauta[, pentru ca sunt rezsten[ a
oboseaa a caror spate dfera de ce a dromaderor dn Afrca. Am vazut
pu[ne feme pe straze nsorte, care par ncazte a rou. Totu am
remarcat cteva tpur femnne remarcabe, mbracate cu hane aproape
mtare, cu czme mo n pcoare, cu cartuera pe pept dupa moda
crcazana. Trebue sa te feret de cn ratactor, nfometa[, cu bana unga
co[ nspamntator, dntr-o rasa care amntete de cn caucazen.
Aceste anmae, dupa cum povestete ngneru Bouanger, -au mncat pe
un genera rus.
- Nu de tot, ma nt maoru, confrmndu-m faptu. Au asat
neatnse czmee.
n carteru comerca, n fundu unor dughene ntunecoase, se vnd
covoare de o fne[e de necrezut de un coort combnat cu deosebta arta,
n ma|ortate ucrate de mna de nte batrne, fara razbo de [esut.
Pe amndoua maure ruu sunt cazarm. Soda[ turkmen au chpu
abastru epoe[ ab, fnd n rest mbraca[ n hane obnute.
Peste ru s-a consturt un pod de emn, de 50 de metr ungme a caru
taber se spr|na pe capre. Pe e trec nu numa peton, dar trenur, ar
deasupra parapeteor se-ntnd fre teegrafce.
Pe ceaat ma se-na[a centru admnstratv unde ucreaza un numar
mare de su|ba cv care poarta apca pe cap.
De fapt, ucru ce ma nteresant de vazut e un fe de anexa, satu
Teke, o encava a Mervuu, unde ocuesc urma batnaor care au pastrat
trasature specfce ae neamuu: trupu muscuos, ureche departate, buzee
groase barba neagra. De ac se desprnde un utm rest a cuor ocae
care- psete Orauu nou.
La cottura une straz a orauu comerca ntnm pe negustoru
amercan negustor[a engeza.
- Domnue Ephrne! Excam. Ce-a[ gast att de deosebt n Mervu
asta nou?
- Faptu ca orau e aproape yankeu va f cu totu n zua n care va
f nzestrat cu tramvae umnat cu fenare cu gaz.
- Asta se va-ntmpa cu tmpu.
- Sper, atunc Merv va avea dreptu sa se numeasca ntr-adevar un
ora modern.
- n ce ma prvete, domnue Ephrne, a f preferat o excurse n
vechu Merv, sa vztez moscheee, fortarea[a, paatee. Dn pacate, e cam
departe, trenu nu oprete acoo -m pare rau.
- Hm, pescae dn mba yankeu. Ceea ce regret eu e ca nu prea am
ce face n [nuture turkmene. Oamen au nte dn[!
- Iar femee nte pete! Adauga mss Horata Buett.
- E bne, mss, cumpara[ aceste pete nu va ve[ f perdut tmpu
degeaba.
- Aa va face frma, Homes-Home" dn Londra, m repca mss
Horata Buett, de ndata ce vom f epuzat stocu capar dn Chna.
Dupa aceste cuvnte ce do ne parasesc. propun atunc maoruu
Nottz - era ora ase - sa cnam a Merv nante de pecarea trenuu.
Accepta, dar ma bne refuza. Nenorocu ne-a ndreptat spre un hote nferor
vagonuu nostru restaurant - ce pu[n n prvn[a cata[ menuu. n speca
o corba carea spune, bor", preparata cu apte acru, m-a fer s-o
recomand ubtoror de mncarur fne de a Secou XX.
Ma-ntorc cu gndu a depea refertoare a mandarnu pentru care
trenu nostru e un ,convo" n cea ma funebra accep[e a cuvntuu. Oare
Popov a ob[nut de a mu[ care- vegheaza numee natuu demntar?
Da, a reut! Numa ce a|ungem pe peronu gar, ca aearga spre mne
zcnd.
- tu numee.
- Cum suna?
- Yen-Lu, maree mandarn Yen-Lu, dn Be|ng.
- Mu[umesc, Popov.
Ma reped numadect spre pota de unde expedez urmatoarea
teegrama a Secou XX:
Merv, 6 ma, ora 7 seara.
Tren Mare-Transasatc peaca dn Merv. Luat a Duak trupu mareu
mandarn Yen-Lu, vennd de a Pars cu destna[a Be|ng.
Costu depee e foarte mare, dar trebue sa recunoatem merta
pre[u.
Numee u Yen-Lu s-a raspndt prntre caator m s-a parut char ca
senoru Faruskar surdea cnd auzea rostt de unu sau de atu.
Seara am parast gara a opt fx. Dupa patruzec de mnute treceam pe
nga vechu Merv, dar noaptea fnd ntunecata, n-am putut zar nmc.
tam ca se-na[a acoo o fortarea[a cu turnur patrate ncnta de caramz
arse a soare, rune ae unor mormnte paate, urme ae unor mosche, un
ntreg ansambu de obecte arheoogce care ar f avut dreptu a nu ma pu[n
de 200 de rndur cu pette.
- Consoeaza-te, m-a spus maoru Nottz, vechu Merv a fost refacut
de patru or. Daca a f vazut a patruea ora Bayram-A, dn peroada
persana, nu -a f vazut pe a treea care era dn epoca mongoa cu att
ma pu[n pe ce musuman, pe nume Sutan-Sand|ar-Kaa dn peroada a
doua nc aezarea dn prma. Acestea un spun Iskander-Kaa dupa
Aexandru Macedon, a[ Ghaur-Kaa, atrbund ntemeerea e u Zoroastru,
o me de an nantea ere noastre. Aa ca te sfatuesc sa-[ arunc a co
parere de rau.
Ceea ce am facut, neputnd face atfe.
Trenu nostru a uat-o spre nord-est. Sta[e au ntre ee o dstan[a de
20 a 30 de verste. Nu se strga numee, deoarece trenu nu se oprete
sunt nevot sa e afu dn Mersu trenuror: Kets, Ravna - de ce aceasta
denumre taana ntr-un [nut turkmen?
- Pesk, Repetek, etc. Strabatem deertu fara strop de apa. S-au facut
ac pu[ur artezene care amenteaza ndestuator rezervoaree ne. Maoru
m spune ca ngner au ntmpnat mar greuta[ sa stabzeze dunee n
aceasta parte a ca ferate. Daca pasadee n-ar f aezate obc, ca nervure
une frunze, nee ar f fost napadte ute de nsp crcua[a trenuror ar f
fost mposba.
De ndata ce am trecut de por[unea presarata cu dune, se desfaoara
ar esu neted unde contruc[a ca ferate a mers repede.
Tovara me adorm unu dupa atu vagonu nostru se transforma ar
n ,seepng-car".
Revn a stua[a romnuu meu. Trebue sa ncerc sa- revad char n
noaptea asta? Bnen[ees! nu numa pentru a-m satsface o curoztate
foarte freasca, dar pentru a- nt. ntr-adevar, tnd ca secretu u e
cunoscut de catre persoana care -a vorbt prn panou az, sa nu- vna n
mnte sa coboare a una dn sta[, sa- sacrfce caatora, sa renun[e sa
a|unga a domnoara Znca Kork pentru ca sa scape de urmarrea
Compane. E posb, a urma urme, ca nterven[a mea sa- f daunat astfe
betuu baat, fara a ma pune a socoteaa ca -a perde pe numaru 11, unu
dntre cee ma pre[oase dn coec[a mea. Sunt aadar hotart sa- fac o
vzta nante de zor ze de mne.
Ct de ung m s-au parut oree! De cteva or era gata sa adorm. De
aceea m-am dus n doua sau tre rndur sa au aer pe patforma.
Fara nc o ntrzere trenu ntra n gara Cardzou, a versta 005. Orau
este o mportanta aezare a hanatuu Buhare unde Transcaspanu a a|uns
nta oara a sfrtu u noembre 1886, 7 un dupa punerea prme
traverse. Suntem doar a 2 verste de Amu-Dana dupa ce trecem fuvu am
nten[a sa savresc opera[a pe care m-am propus-o.
Am spus ca oprrea a Cardzou trebue sa dureze un sfert de ceas.
C[va caator coboara, cac [nta or era acest ora care are o popua[e de
30 000 de ocutor. A[ urca pentru a merge a Buhara Samarkand, dar
sunt pasager numa pentru casa a doua. Pe peron e destua forfota. Am
cobort tocma ma pmbam pe nga furgonu de a capu trenuu, cnd
vad ca portera se deschde se nchde fara zgomot. Un om se trate pe
patforma se strecoara prn gara aba umnata de cteva amp cu petro. E
romnu meu. Nu poate f dect e. N-a fost vazut s-a amestecat prntre
cea[ caator. Dar de ce aceasta escapada? Ca sa- mprospateze provze
a bufetu gar? Inten[a u nu este, cum ma temeam, sa dea br cu fug[?
Daca- aa, am sa tu cum sa- mpedc. Am sa- spun cne sunt - am sa-
fagaduesc spr|n a|utor. vo vorb n franceza, n engeza, n germana, n
rusa - a aegere. vo spune:
- Pretene, bzue-te pe dscre[a mea. Nu te vo trada. Am sa-[ aduc
mernde n tmpu nop[. odata cu ee am sa te copeesc cu ncura|ar.
Nu uta ca domnoara Znca Kork, desgur cea ma frumoasa dntre
romnce, te ateapta a Be|ng, etc.
Aadar ma [n dupa e fara sa am aeru ca- urmaresc. n forfota dn
gara nu- mare percou sa fe descopert. Nc Popov, nc at su|ba n-ar
putea banu ca neaa Compana. O sa se-ndrepte spre ere o sa-m
scape? Nu, n-a vrut dect sa- dezmor[easca pcoaree ma n thna dect
umbnd prn furgon. Dupa o ntemn[are care dureaza de a Baku - adca de
60 de ore - are e dreptu a zece mnute de bertate.
E un barbat de statura m|oce, cu mcar supe, cu mersu unecos. Se
ghemuete, se face covrg ca o psca nu cred ca se smte prea nghesut n
ada u. Poarta o vesta cafene, cu pantaon strns n tae cu o curea o
apca mbanta. Totu n cuor nchse.
M-am ntt n prvn[a nten[or sae. Se ntoarce spre furgon, pune
pcoru pe scara , pand pe patforma, ntra nauntru. Ua se nchde
ncetor n urma u. De ndata ce trenu se va pune n mcare, vo bate a
panou az , de data asta.
O noua pedca. n oc de un sfert de ceas trenu sta n gara tre ore. O
uoara avare a una dn frnee ocomotve a trebut reparata. De aceea, n
cuda protesteor baronuu neam[, nu pecam dn gara nante de tre
|umatate, cnd se crapa de zua.
Astfe nct, daca nu m-am putut duce n furgon, ce pu[n am vazut
Amu-Dara.
Amu-Dara este stravechu Oxus, rvau Indus-uu a Gangeu.
Atadata afuent a Mar Caspce, aba cursuu sau de pe vremur fnd nca
ndcata pe harta, se varsa acum n marca Ara. Amentat de poe zapeze
Poduu Pamr, pmba apee ntre faeze de arga nsp. n mba
turkmena se cheama ,Fuvu mare" curge pe un parcurs de 2500 kometr.
Trenu ntra pe un pod ung de o eghe, construt peste Amu-Dara a 11
metr deasupra apeor |oase. La trecerea u, taberu tremura pe ce 000 de
stp de sus[nere, grupa[ cte cnc a fecare dn traversee care se afa a o
dstan[a de noua metr una de ata.
Generau Annenkov a construt acest pod - ce ma mportant dn cee
pe care va trece Maree Transasatc - n zece un, chetund 35 000 de rube.
Fuvu este de un gaben murdar. Cteva nsue rasar c coo ct
cuprnz cu och.
Popov m arata postur de paza a parapetu poduu.
- La ce su|esc? ntreb.
- Ca sa adaposteasca un persona speca, nsarcnat sa dea aarma n
caz de ncendu care e nzestrat cu extnctoare ate materae de stngere
a focuu.
E ntr-adevar o masura buna de prevedere. Nu numa ca scntee
ocomotve au provocat ncend n dverse ocur, dar ma exsta o ata
eventuatate de temut. Un numar mare de barc, ma|ortatea transportnd
petro, crcua pe Amu-Dara aceste ambarca[un se preschmba adesea n
tor[e. Veghea nencetata e cum nu se poate ma bneventa cac, daca se
narue podu, reconstruc[a u ar dura aproape un an, n tmpu carua
transbordarea caatoror de pe un ma pe atu ar f dn cee ma gree.
n sfrt trenu a traversat fuvu ncetnnd vteza. S-a facut de zua.
Deertu se ntnde ar pna a a doua sta[e, Karaku. Dncoo de ea se
contureaza meandree unu afuent a u Amu-Dara, Zarafsanu, ,fuvu
purtator de aur" a caru curs se preungete pna a Sogdana, pe suprafa[a
acee oaze rodtoare unde straucete orau Samarkand. La cnc dmnea[a
trenu se oprete n hanatu Buhare, a a 1107-a versta departare de Uzun-
Ada, nceputu drumuu sau.
XI.
Hanatu-Buhare Samarkanduu acatuau odnoara Sogdana, o [ara
condusa de un satrap persan, ocuta de tad|c apo de uzbec care au
ocupat-o a sfrtu secouu a XV-ea. Dar ma ngr|oratoare era ata nvaze
dn epoca moderna: cea a nspuror, de cnd saxauu, destnat sa
stabzeze dunee, a pert aproape cu totu.
Buhara era captaa hanatuu, Roma Isamuu. Noba cetate, cetatea
tempeor, centru mahomedan. Supranumta ,Orau cu apte por[", era
ncon|urata n vremea straucr e de un zd ung nat. Comer[u e cu
Chna a fost ntotdeauna nfortor. Acum are 80 de m de ocutor18.
Iata ce am afat de a maoru Nottz care ma ndeamna sa vztez
aceasta metropoa unde a fost de ma mute or. Nu ma va putea nso[,
avnd de facut cteva vzte. Trebue sa pecam a unsprezece dmnea[a.
Sunt numa cnc ore de oprre , pe deasupra, orau se gasete destu de
departe de sta[e. Daca n-ar f egat de ea prntr-un decov - acest nume
fran[uzesc suna bne n pna Sogdana - n-am avea tmpu sa aruncam macar
o prvre Buhare.
Ne-am n[ees ca maoru sa a decovu mpreuna cu mne; a|un a
destna[e, ma va asa sngur ca sa se ocupe de trebure u. Nu vo ma putea
conta pe e. Vo f st sa ma bzu doar pe mne? E posb ca ncunu dn
numeree mee sa nu ma nso[easca? Sa recaptuam: senoru Faruskar? Nu
e de pus n dscu[e cum nu poate f vorba nc de mandarnu Yen-Lu, nchs
n catafacu u pe ro[. Fuk Ephrne mss Horata Buett? N-are rost sa ma
gndesc a e daca vreau sa vztez paate, mnarete, mosche ate nutta[
arheoogce. Dar comcu ngenua? Cu neputn[a; doamna Caterna e
obosta domnu Caterna are datora sa ramna nga ea. Ce do chnez?
Au parast gara. Ah! Sr Francs Treveyan. de ce nu? Sa ncercam sa
patrundem n sufetu acestu genteman att de nchs n sne. Ma apropu,
saut, sunt gata sa vorbesc. E aba ncna capu, face stnga-mpre|ur
peaca.
Daca e-a spune cttoror Secouu XX ca am vztat cee 00 de co
ae orauu, ar banu ca exagerez, n pofda ncreder pe care, fara tagada, o
merta reporter. Eu nsa am sa e nfa[ez numa adevaru go-gou[.
Umbnd pe straze prafute ae orauu, am ntrat a ntmpare n cadre
ntnte n cae. Ac era un bazar unde se vnd [esatur de bumbac, n dung,
numte, aad|as,, batste sub[r ca pnza de paan|en, pee mnu[os ucrata,
matasur a caror fonet se cheama ,tcak-tcuk, n mba ceor dn Buhara.
Coo era o te|ghea unde putea sa-[ procur 6 feur de cea, dntre care 11
sunt dn sou ceauror verz, snguree care se beau n Chna Asa Centraa
- ntre atee ce ma de pre[ fnd, uca": doar o frunza de, uca" parfumeaza
un ntreg ceanc.
Merg de-a ungu cheuu rezervoareor Dvanbegh care margnesc
ature pe[ patrate unde se-na[a un r de um. Nu foarte departe se rdca
Arcu, paatu fortfcat a emruu, cu un ceas modern decorndu- poarta.
Armnus Vambery a gast snstra nfa[area acestu paat sunt de parerea
u, cu toate ca tunure de bronz care stra|uesc ntrarea par ma curnd o
crea[e artstca dect nte arme foroase. Sa nu utam ca soda[ Buhare,
care se pmba pe straz mbraca[ n pantaon ab tunca neagra, purtnd
pe cap cacua de Astrahan n pcoare czme nate, sunt comanda[ de
of[er ru n unforme aurte a toate cusature.
Lnga paat, a dreapta, se na[a cea ma mare moschee a orauu,
moscheea u Mesd|d-Kean, construta de Abduah-Han-Sheban. E o ume
de cupoe, copotn[e, mnarete unde -au facut saau berzee, oaspe[
starutor. Aceste pasar vn n ora cu me.
Tot umbnd a ntmpare, a|ung a mau u Zarafsan n nord-estu
urbe. Apee u curate mpez cura[a canaee o data sau de doua or pe
una. E o masura de saubrtate. cu asta am facut o ntroducere a
obceure egate de gena. Barba[, feme, cop, cn, bpez, patrupez se
scada aoata facnd o gaage nemapomenta.
Mergnd spre sud-est, spre centru orauu, ntnesc grupur de derv
cu cacu [uguate, cu un toag n mna, cu petee n vnt, oprndu-se dn
cnd n cnd pentru a ua parte a un dans care e-ar f pacut arttor dn
Montmartre, n tmp ce un cntec, ntonat cu un gas ma degraba urator e
rtmeaza pa.
Am trecut prn trgu de car[ unde exsta nu ma pu[n de 26 de
prava n care se vnd tpartur manuscrse, nu char a kogram ca ceau
sau cu egatura ca egumee, dar orcum ca o marfa oarecare. Ct despre
numeroasee ,medrese"-coege care dau Buhare renumee une ceta[
unverstare - trebue sa recunosc ca n-am vztat ncunu. Zdrobt de
oboseaa, stovt, facut praf, m-am ntors sa ma aez sub um de pe cheu
Dvanbegh. Acoo ferb fara ncetare samovare enorme pentru un
,tenghe", adca 75 de centme, m potoesc setea cu, shvn", cea de catate
superoara, fara nc o asemanare cu ce cunoscut n Europa, despre care se
spune ca a su|t a cura[atu covoareor chnezet.
Iata amntre pe care e-am pastrat dn Roma Turkestanuu19. De
atfe, daca nu po[ sta o una, e ma bne sa da o rata doar de cteva
ceasur.
La zece |umatate, nso[t de maoru Nottz, pe care -am regast a
pecarea decovuu, am cobort n gara. Depoztee sunt n[esate de baotur
de bumbac de Buhara de na dn Merv. Vad dntr-o prvre ca toate
numeree mee sunt pe peron, pna baronu neam[. La capatu trenuu
persan fac srguncos de garda n |uru mandarnuu Yen-Lu. M se pare ca
tre caator prvesc cu deosebta starutoare curoztate; sunt mongo cu
mutre duboase care s-au urcat a sta[a Duak. Trecnd pe nga e, remarc
char ca senoru Faruskar e face un semn a caru sens nu- prea n[eeg.
cunoate oare? Orce ar f, mpre|urarea asta ma ntrga.
Imedat dupa pecarea trenuu, caator se-ndreapta spre vagonu-
restaurant. Locure nvecnate cu a meu a maoruu ramn bere
tnaru chnez, urmat de doctoru To-Kng, profta ca sa se aprope de no.
Pan-Cao te ca ucrez a redac[a Secouu XX are, probab, a fe de mut
chef sa dscute cu mne, cum am eu sa stau de vorba cu e. Nu m-am neat,
e un adevarat parzan sub mbracamntea sa chnezeasca. A petrecut tre an
n m|ocu arttor care se dstreaza, ct n medu ceor ce nva[a. Fu unc
a unu negustor bogat dn Be|ng a caatort caatorete sub arpa
ocrottoare a u To-Kng, un fe de doctor, care e ntr-adevar ce ma gagau[a
dntre prostaa. Eevu sau a, fara rautate, peste pcor. N-o sa crede[ ca
doctoru To-Kng, de cnd a descopert pe cheure Sene car[ua u Cornaro,
nu ncearca dect sa- conformeze ntreaga exsten[a dupa ,Arta de a tra
mut cu o sanatate desavrta"! Masura de a bea a mnca n mod
convenab, regmu pe care trebue sa- [ n fecare anotmp, sobretatea
care da vgoare sprtuu, psa de cumpatare care provoaca cee ma grave
nea|unsur, m|ocu de a corecta o fre nestapnta de a te bucura de o
sanatate exceenta pna a o vrsta foarte nantata - chnezu tocete a
nesfrt preceptee magstra preconzate de nobu vene[an. Pe aceasta
tema Pan-Cao nu nceteaza sa reverse asupra u un uvo de gume
n[epatur de care To-Kng nu se snchsete nc ct negru sub unghe.
, nu ma trzu dect a masa de prnz, am avut pre|u sa vedem
mostre dn monomana sa, cac doctoru eevu vorbeau n cea ma
curata franceza.
- nante de a ncepe sa mncam, -a spus Pan-Cao, adu-m amnte,
doctore, cte regu fundamentae exsta pentru a gas masura adevarata sa
be sa te hranet.
- apte, tnaru meu preten, a raspuns To-Kng cu o desavrta
seroztate. Prma: sa nu e o canttate ma mare dect a nevoe pentru
func[e sprtuae.
- a doua?
- A doua este sa nu e o canttate ma mare de hrana dect att ct
sa nu sm[ nc o amor[eaa, nc o greutate, nc o oboseaa trupeasca. A
trea.
- Sa ramnem az a astea doua, daca nu te super, doctore, a rostt
Pan-Cao. Lata un, mentu" care m se pare anume potrvt .
- Ia seama, dragu meu eev! Acest fe e o budnca de carne tocata cu
grasme mroden. Ma tem sa nu cada greu.
- De aceea, doctore, te sfatuesc sa nu mannc dn ea, ct despre
mne vo mta pe domn de aatur.
Zs facut pe buna dreptate, cac ,mentu" e decos n tmp ce
doctora To-Kng se mu[umete cu ce ofera ma uor menu ze. Se pare
char, dupa ct ne spune maoru Nottz, ca aceste ,mentu" sunt ma
gustoase cu untura topta. cum sa nu fe daca atunc se numesc, zenbuz,,
adca ,sarutare doamne".
Deoarece domnu Caterna exprma parerea de rau ca, zenbuz" nu
fgureaza pe sta de bucate, zc:
- Po[ gas zenbuz n ata parte dect n Asa Centraa.
Iar Pan-Cao adauga rznd:
- Tot a Pars se fabrca ce ma bne.
prvesc pe tnaru chnez cu ce pofta mannca! Ceea ce provoaca
observa[e doctoruu care- mustra pentru ,consumarea necumpatata a
umeduu radca".
Masa se preungete pna de vesee. Se dscuta despre noe
construc[ dn Asa. Pan-Cao nu pare a f a curent cu progresee facute n
acest domenu.
Dupa Transcaspan, se ucreaza a Transsberan, proectat dn 1888
care e n curs de execu[e, ba char ntr-o faza foarte avansata. Prmuu sau
traseu prn Im, Omsk, Tomsk, Krasnoarsk, N|n-Ufmsk Irkutsk, s-a
substtut un a doea, ma a sud, care trece prn Orenburg, Akmonsk,
Mnusnsk, Abatu Vadvostok. Cnd se va termna construc[a acestor
6000 de kometr de cae ferata, Petersburg va f a ase ze de Marea
|apone. Transsberanu, a caru ungme va depa pe cea a
Transcontnentauu dn Statee Unte, nu va costa ma mut de 750 de
moane.
- E, domnor, spun, ceea ce vedem no az nu- nmc n compara[e
cu ceea ce vor vedea nepo[ notr. Caatorm astaz ntr-un tren drect a
Mareu Transasatc. Dar ce grozav va f dupa ce Maree Transasatc se va
racorda a Maree Transafrcan.
- Cum va putea f egata Asa prntr-o cae ferata cu Afrca?
- Pa prn Rusa, Turca, Itaa, Fran[a, Spana. Caator vor merge de a
Be|ng a capu Bune Speran[e fara transbordare.
- Dar strmtoarea Gbratar? ntreaba Pan-Cao.
- Da. Gbrataru? Starue maoru.
- Trenu va trece peste e, am raspuns. Un tune de 5 kometr, ce
mare ucru e? Totu se va face ntr-o z, totu.
Maoru Nottz rea conversa[a aratnd avanta|ee de netagadut ae
Mareu Transasatc dn punctu de vedere a rea[or comercae ntre Asa
Europa, de sguran[a rapdtatea m|oaceor de comunca[e.
n tmpu aceste dscu[, baronu Wesschntzerdrfer s-a ocupat doar
cu devazarea fecaru patou cu mncare, prcnund umrea totaa a
doctoruu To-Kng. Iata un neam[ care n-a ctt ncodata preceptee u
Cornaro sau, daca e-a ctt, e ncaca ntr-un mod cu totu |gntor! E posb,
de atfe, sa nu te franceza sa nu f n[ees nmc dn ce-am vorbt n
aceasta mba. Tot de aceea, m nchpu, nc senoru Faruskar or Ghangr
n-au putut ua parte a conversa[e. Aba daca au schmbat cteva cuvnte n
chnezete.
Trebue sa notez, totu, un amanunt cudat care nu -a scapat nc
maoruu.
Vorbnd despre securtatea Mareu Transasatc prn Asa Centraa, Pan-
Cao ne-a marturst ca paza era ma pu[n ntarta dupa trecerea frontere
Turkestanuu. Aa m spusese maoru Nottz. L-am ntrebat atunc pe
tnaru chnez daca au auzt de famosu K-Tsang nante de pecarea u n
Europa.
- Adesea, m-a raspuns, deoarece K-Tsang bntua atunc prn
provnce dn Yunnan. Sper ca nu- vom ntn n cae.
Fara ndoaa, n-am pronun[at bne numee ceebruu bandt, cac aba
de -am n[ees cnd -a rostt Pan-Cao, cu accentu mb u materne. E!
Cred ca pot afrma ca n cpa cnd a repetat numee de K-Tsang, senoru
Faruskar a ncruntat dn sprncene och au nceput sa- scapere. Dar dupa
un moment, prvndu- nso[toru, -a reuat nepasarea obnuta a tot ce se
vorbea n |ur.
E mpede ca vo avea de furca daca vreau sa ma aprop de tpu asta.
Mongo sunt fr nchse ca o casa de ban; n caz ca n-a cfru, nu e po[
deschde.
ntre tmp trenu gonea cu mare vteza. De obce, cnd deservete cee
11 sta[ ntre Buhara Samarkand, face o z ntreaga. De asta data nu -au
trebut dect tre ore pentru a parcurge ce 200 de kometr care despart cee
doua orae a ora cnc dupa-amaza ntra n ustra cetate a u Tameran
(Tmur-Lenk).
XII.
Samarkand este stuat n m|ocu bogate oaze scadata de Zarafsan n
oaza Sogdana. Dntr-o brourca pe care am cumparat-o n gara afu ca
maree ora ar putea prea bne sa ocupe unu dntre cee patru ocur unde
geograf au cazut de acord sa paseze paradsu terestru. Las dscu[a asta n
seama oamenor de mesere.
Incendat de armatee u Cyrus, 529 de an nantea ere noastre,
Samarkand a fost n parte dstrus de Gnghs-Han prn 29. Devent captaa
u Tameran, avea o stua[e cu care, frete, se putea mndr. Dar asta n-a
mpedcat ca orau sa fe |efut de nomaz n secou a XVII-ea. Precum e
esne de vazut, cu asemenea aternatve de mare[e narure au nceput sa
fe cunoscute ceta[e mportante dn Asa Centraa.
Cnc ore de oprre a Samarkand, n tmpu ze. m fagaduesc o
petrecere pacuta cteva pagn de reporta|. Dar nu- vreme de perdut.
Orau are doua par[ dstncte. Una construta de ru, moderna, cu parcur
nverzte, cu buevarde margnte de mestecen, cu paate ve; ata, veche,
pastrnd nca vestge foste e spendor care ar cere cteva sptamn ca
sa fe cercetata contncos.
De asta data nu ma vo pmba sngur. Maoru Nottz e ber ma
nso[ete. Iesem dn gara cnd ne opresc domnu doamna Caterna.
- Cutreera[ orau, domnue Caudus? Se ntereseaza comcu facnd
cu mna un cerc ment sa nchpue vasta ntndere a Samarkanduu.
- Da, asta- nten[a noastra, domnue Caterna.
- Daca maoru Nottz dumneavoastra a[ f att de amab ne-a[
ngadu sa va nso[m.
- Cu mare pacere!
- mpreuna cu doamna Caterna, cac nu fac nmc fara ea.
- Exporarea noastra va f cu att ma agreaba, raspunde maoru
ncnndu-se n fa[a smpatce ngenue.
Iar eu am adaugat:
- Ca sa ma scutm dn oboseaa sa ctgam tmp, drag me, ofer o
haraba.
- O haraba? ntreaba domnu Caterna nantnd cu mersu u eganat.
Ce- aa?
- O trasura.
- E, sa mergem cu harbaua.
Urcam ntr-una dn acee az pe ro[ care sta[oneaza n fa[a gar.
Prom[ndu- un ,sao", adca un bac, emcku, adca br|aru, ne promte
sa- faca sa zboare pe ce do porumbe, cu ate cuvnte caor. Pecam a un
trap sus[nut. Lasam pe stnga orau rusesc, dspus n evanta, casa
guvernatoruu care e ncon|urata de gradn frumoase, parcu pubc cu aee
sae umbroase, apo ocun[a efuu de dstrct ce ntra uor n partea veche a
ceta[. n trecere, maoru ne arata fortarea[a, carea harabaua noastra da
oco. Acoo sunt mormntee ostaor ru cazu[ n bataa dn 868, n
vecnatatea fostuu paat a emruu dn Buhara. Dn acest punct, prntr-o
strada dreapta ngusta, harabaua noastra a|unge n pa[a Rghstan, ,care
nu trebue confundata cu pa[a cu acea nume dn Buhara", dupa cum scre
cu navtate n broura.
Este un cadrater frumos, pavat mpodobt cu candeabre, ceea ce
va pacea fara doar poate u Fuk Ephrne daca se decde sa vzteze
Samarkandu. Pe tre atur ae pe[e se na[a runee bne pastrate a tre
medrese, unde ,moah" dau copor o educa[e competa. Medresee -
Samarkandu are un numar de 7 coeg de acest fe 85 de mosche - se
numesc Ta-Kar, Chr-Dar Uong-Beg. n genera se poate spune ca se
aseamana: portcu dn centru duce a cur[e nteroare, zdure sunt de
caramda emaata, zugravee n gaben abastru deschs cu arabescur
desenate n n aurte pe un fond abastru-verzu, care e cuoarea domnanta.
Mnaretee sunt ncnate de parca stau sa cada, dar nu cad ncodata, dn
fercre pentru suprafa[a de ema, pe care ntreprnzatoarea caatoare,
doamna U|favy-Bourdon socotete mut superor ceor ma frumoase dntre
sma[ure noastre pesnte. ac nu e vorba de o vaza de pus pe emneu
sau pe un socu, c de mnarete de o na[me consderaba. Aceste mnun se
afa nca n starea n care e-a gast Marco Poo, caatoru vene[an, n secou
a XIII-ea.
- E bne, domnue Bombarnac, ma ntreaba maoru, nu admr pa[a
Rghstan?
- E superba! Spun.
- Da, ntervne comcu, ce mnunat decor pentru un baet. Carone!
Moscheea aceea dnspre gradna cea dnspre curte.
- A dreptate Adophe, rostete ngenua, dar poate ar trebu ndreptate
turnure pentru smetre construte n m|oc fntn artezene umnate.
- Grozava dee, Carone! Ha, scre-ne o drama, domnue Caudus, o
drama pentru un mare spectaco n tre acte, |ucate n acest decor. Ct
despre ttu.
- Ce ma potrvt ar f Tameran! Am raspuns.
Comcu strmba dn nas. Cucertoru Ase pare un subect pst de
actuatate nu destu de bun pentru moda sfrtuu de seco.
Domnu Caterna, apecndu-se spre so[a sa, se grabete sa adauge:
- n matere de oc a ac[un, am vazut unu mut ma potrvt: Porte-
Sant-Martn, unde se |uca Fu nop[.
- Iar eu, a Chateet, a pesa Mche Strogoff.
Ce ma cumnte era sa- a pe actor notr n voa or. E nu |udeca
ucrure dect dn punct de vedere a teatruu. Benze de cer frunzu de
hrte e pace ma mut dect bota senna crenge copacor dn padure;
prefera pnzee mcate mecanc hue oceanuu perspectva perdeeor dn
fundu prvetor pe care aceste perdee e repreznta - un decor dn
Cambon, Rube or |ambon - orcaru pesa|; n sfrt, pun arta deasupra
natur. Nu eu vo ncerca sa e schmb parerea n aceasta prvn[a.
Fndca pronun[asem numee u Tameran, ntreb pe maor daca nu
mergem sa vedem mormntu ceebruu mongo. Maoru m raspunde ca-
vom vzta a ntoarcere ne contnuam tneraru a|ungnd n fa[a mareu
bazar dn Samarkand. Harabaua se oprete nantea unea dn ntrare
aceste vaste rotonde, dupa ce a strabatut pe un drum ntortocheat o parte
dn vechu ora unde casee par saracacoase fara confort.
Iata bazaru. Ac s-au strns cantta[ enorme de stofe de na, de
mochete n cuor v, de aur cu desene frumoase, totu aruncat cae peste
gramada pe te|gheee dugheneor. n fa[a or, vnzatoru cumparatoru
dscuta gaagos cea ma mca tranzac[e. Prntre stofe se gasete o [esatura
de matase numta ,kanaus" care pare foarte cautata de eegantee
Samarkanduu, cu toate ca nu se compara cu produsee smare fabrcate a
Lyon nc ca frumuse[e, nc sub aspectu cata[.
Doamna Caterna se asa sptta ca cum ar f n fa[a une vtrne de a
Bon Marche sau Luvru.
- Ute o stofa care ar merge pentru costumu meu n rou Mare
Ducese! Excama ea.
- Eu am zart nte papuc care vor avea un mare succes cnd vo |uca
pe A-Da|u n Cadu! Rostete domnu Caterna.
n tmp ce ngenua cumpan un cupon de kanaus, comcu a o
pereche dn ace papuc verz cu care se-nca[a turkmen nante de a pa
pragu mosche. Dar domnu Caterna a trebut sa apeeze a bunavon[a
maoruu care -a servt de nterpret, cac nu n[eegea nmc dn sunetee,
yoks - yoks" ce eeau ca un r de detunatur dn gura vnzatoruu.
Harabaua s-a pus ar n mcare s-a ndreptat spre pa[a Rb-Khanym
unde se na[a moscheea cu acea nume, care s-a dat dupa ce a unea
dntre nevestee u Tameran. Daca pa[a n-are o forma att de reguata ca
Rghstan, e dupa parerea mea ma ptoreasca; rune grupate n mod
neobnut, restur de arcade, bo[ crapate, cupoe pe |umatate retezate,
stp fara capteur ae caror trunchur au pastrat ve cuoarea sma[uu,
apo un ung r de portcur tete care ncud o atura a vastuu cadrater. [
fac o mprese deosebta, cac veche monumente ae spendduu
Samarkand se profeaza pe fondu ceruu a verde[ carora degeaba e
cau[ echvaent. char a Opera, nu- fe cu suparare comcuu nostru. Dar,
sunt nevot sa recunosc, sm[m o emo[e ma adnca cnd, spre capatu de
nord-est a orauu, harabaua ne asa n fa[a cee ma frumoase mosche dn
Asa Centraa, moscheea ah-Sndeh, datnd dn anu 795 a hegre (392
e.n.).
Nu pot dn fuga condeuu sa exprm farmecu aceste mnun. Char
daca a nru cuvntee mozac, fronton, tmpane, basoreefur, ne,
emaur, consoa, n cadru une fraze, tabou ar f tot ncompet. Ar trebu
trasatur de pene nu de pen[a. nchpurea ramne nmarmurta n fa[a
acestor vestg ae cee ma spendde arhtectur, asata motenre de genu
asatc.
Cu greu m-am smus dn contempa[e, dupa ce am avut norocu ca nc
domnu, nc doamna Caterna sa nu ne turbure extazu evocnd amntr dn
teatru. Probab au mpartat cu no mpresa facuta de moschee.
Ne-am reuat ocure n haraba emcku ne duce n goana
porumbeor sa pe straze umbroase, ntre[nute cu gr|a. De-a ungu acestor
straz, mu[ trecator merta sa fe prv[. Poarta costume foarte varate,
haate n cuor scptoare au pe cap un turban egat cu vadta cochetare.
E fac parte dntr-o popua[e care numara aproape 40 000 de ocutor20. n
ma|ortate sunt tad|c de orgne ranana. Puternc bne ega[, de au
peea aba, ea s-a nnegrt a aer soare. Reproduc ac un pasa| dn
nteresanta povestre a doamne U|favy-Bourdon: ,Au ndeobte paru negru
ca barba, foarte deasa. Och capru nu sunt mgdaa[, au nasu drept
frumos, buzee sub[r, dn[ mc. Fruntea e nata ata, ar fa[a ovaa".
Nu-m pot stapn un semn de ncuvn[are cnd domnu Caterna, a
vederea unua dntre acet tad|c, purtnd un superb haat mutcoor,
excama:
- Ce ro de |une prm ar putea |uca! Ce admrab! Ce admrab
Mengue! Nu- vez parca n Nana-Sahb de Rchepn sau n Schamy de
Meurce?
- Ar ctga o avere! Raspunde doamna Caterna.
- Da, o avere, te cred, Carone, gasuete comcu pn de entuzasm.
Pentru e pentru at[a oamen de teatru, re[eta nu- cea ma seroasa
cea ma pu[n dscutaba manfestare de arta dramatca?
S-a acut de cnc n cetatea fara de preche a Samarkanduu
decorure se succed a nesfrt. Bun, am dat eu n boaa u Caterna.
Spectacou se va sfr dupa mezu nop[. Dar fndca no pecam a ora opt,
trebue sa ne resemnam sa perdem fnau. Cum [neam, char daca numa
pentru cnstea reporta|uu, sa nu trec prn Samarkand fara sa vad mormntu
u Tameran, harabaua se-ntoarce spre sud-vest se oprete nga
moscheea u Gur-Emr, vecna cu orau rusesc. Ce carter mzer, prn ce
ngramadre de case de ut de baegar, prn ce puzdere de cocoabe a
trebut sa ne strecuram! Moscheea nsa e mpunatoare. Are un dom adoma
une cacu persane, unde prncpaa cuoare e abastru verzu, ar uncu e
mnaret, acum trunchat, scpete de arabescur sma[ute ce -au pastrat
stravechea straucre.
Am vztat saa centraa de sub cupoa. Acoo se-na[a mormntu
,chopuu de fer" - cum se spunea u Tmur Cucertoru. ncon|urat de
cee patru mormnte ae for sa, sub o espede de |ad negru, acoperta de o
brodere de nscrp[, abesc oasee u Tameran, a caru nume pare sa
rezume ntreg a pasprezeceea seco de store veche. Zdure sa sunt
pacate cu |ad pe care sunt desenate nenumarate ornamente n forma de
frunze sau pante ncoacte, ar o cooana mca, rdcata n partea de sud-vest
arata spre Mecca. Doamna U|favy-Bourdon a asemut, pe buna dreptate,
aceasta por[une a moschee u Gur-Emr cu un sanctuar ntr-adevar asta-
mpresa pe care ne-a facut-o. Ea n s-a ntart dupa ce, pe o scara ngusta
ntunecoasa, am cobort pna a crpta unde sunt ngropate nevestee
fcee u Tameran.
- Dar cne-, a urma urme, Tameran asta, despre care se vorbete
ntruna? ntreaba domnu Caterna.
- Tameran, raspunde maroru Nottz, a fost unu dntre mar
cucertor a um, poate ce ma mare, daca e sa masor grandoarea cu
ntnderea cucerror sae: Asa, de a est de marea Caspca, Persa
provnce de a sudu frontere e, Rusa pna a Marea Azov, Inda, Sra,
Asa Mca, n fne Chna n care a ntrat cu 2000 de oamen. A avut un
contnent ntreg ca teatru a bataor sae.
- ma era chop! Se mra doamna Caterna.
- Da, doamna, ca Genserc, ca Shakespeare, ca Byron, ca Water
Scott, ca Taeyrand, ceea ce nu -a mpedcat sa urce foarte sus. Dar era
fanatc sngeros. Istora spune ca a masacrat a Deh 100 000 de prn n
razbo a na[at a Bagdad un obesc acatut dn 84 000 de capete.
- Me m pace ma mut obescu dn pa[a Concorde, rost domnu
Caterna, ma aes ca- dntr-o sngura bucata.
Dupa aceasta remarca, am parast moscheea u Gur-Emr. |nnd
seama ca- tmpu ,s-o tum spre casa", cum a spus comcu nostru,
harabaua se grabete sa se ndrepte spre gara.
n ce ma prvea, n pofda observa[or facute de so[ Caterna, ma
asam copet de sentmentu att de patrunzator a cuor ocae pe care [-
nspra mnune Samarkanduu, cnd am fost readus cu brutatate a
reatatea moderna.
Pe straze, da! Pe straze dmpre|uru gar, n m|ocu captae u
Tameran vad do bcct caare pe bccetee or.
- Ah! Excama domnu Caterna, nte domn pe ro[. acet domn
erau turkmen.
Nu ne ma ramnea dect sa fugm dntr-un ora pna ntr-att ntnat
de capodoperee ocomo[e mecance. Asta a facut trenu nostru a opt
seara.
XIII.
Am uat cna un ceas dupa pecarea trenuu. n vagonu restaurant se
afau c[va caator no, ntre a[ do negr carora domnu Caterna e spunea
n guma ,oamen sumbr". Ncunu dntre e, m-a zs Popov, nu va depa
frontera ruso-chneza. Drept care ma ntereseaza foarte pu[n sau deoc.
n tmpu cne a care au parte toate numeree mee - am
douasprezece nu cred ca vo depa cfra asta - remarc ca maoru Nottz
supravegheaza ndeaproape pe senor Faruskar. ncepe oare sa-
suspecteze? Da vreo mportan[a faptuu ca mongou pare, fara sa aba aeru,
ca- cunoate pe ce tre caator dn casa a doua care sunt e mongo?
Oare mntea u ucreaza a fe ca a mea se ntreaba daca nu trebue sa a
n seros ceea ce n-a fost dn parte-m dect o guma? Ca me, om de tere,
croncar n cautare de ,stua[ tar", care urmaresc o ,sceneta" ceruta att
de starutor n fecare un de amcu meu Sarcey, m pace sa vad n acest
persona| un rva a famosuu K-Tsang sau pe K-Tsang n carne oase, e
uor de n[ees. Dar e, un om seros, medc mtar, sa se ase cucert de
astfe de combna[ de scenar, nmanu nu -ar ven sa creada. Orcum, vom
vorb de asta ma ncoo.
n ce ma prvete, ut ute pe mongo pentru a ma gnd a omu-coet,
asupra carua, dupa parerea mea, trebue sa-m concentrez toate eforture.
Orct de obost ma smt dupa unga pmbare prn Samarkand, daca se vete
pre|u sa ma duc a e n noaptea asta, nu- vo perde.
Dupa masa de seara, fecare -a reuat ocu cu nten[a de a dorm
pna a Takent.
Dstan[a dntre Samarkand Takent este de 300 de kometr. Trenu
nu va sos n gara nante de ora apte dmnea[a. Nu trebue sa se opreasca
dect de tre or a sta[ ntermedare pentru apa combustb - mpre|urare
prenca pentru proectu meu. Adaug ca noaptea este ntunecoasa, ceru
acopert, fara una, fara stee. Sta sa poua, bate un vnt rece. Nu- vremea sa
te pmb pe patforme dec nu se va pmba nmen. Important e sa aeg
momentu cnd Popov va dorm adnc. n fond nu- nevoe ca ntrevederea
noastra sa se preungeasca. Vreau sa- ntesc pe betu baat, asta-
esen[a. de ndata ce ne vom cunoate va da seama ca n-are de ce sa
se teama. Cteva date despre e despre domnoara Znca Kork: de unde
vne, n ce scop se duce a Be|ng, de ce a aes acest m|oc de transport,
resursee sae de caatore, cum traete nstaat ntr-o ada, vrsta, profesa,
ocu nater, cu ce s-a ocupat n trecut, ce spera sa faca n vtor etc., n
sfrt tot ce trebue sa fgureze ntr-un reporta| contncos, ata ce doresc
sa afu de a e, ata ce- vo ntreba. nseamna ca nu cer prea mut.
Dar ma nt trebue sa ateptam ca ce dn vagon sa adoarma. Somnu
va prnde curnd, cac sunt ma mut sau ma pu[n obos[ dupa oree
petrecute a Samarkand. Cuetee s-au pregatt dupa cna. C[va caator au
ncercat sa fumeze pe patforme, dar rafaee -au gont fara ntrzere.
Fecare -a reuat ocu sub ampe acoperte de perdee , pe a zece
|umatate, respra[a unora, sforatu atora se uau a ntrecere cu zangantu
nentrerupt a trenuu pe o[eu neor.
Am ramas utmu sa au aer Popov a schmbat doua, tre vorbe cu
mne.
- Nu vom f deran|a[ n noaptea asta, m zce e, bne ar f sa
profta[ pentru a dorm ntt. Mne cnd vom strabate defeu Pamr, ma
tem ca nu vom caator fara gr|a.
- Mu[umesc, Popov, am sa-[ urmez sfatu am sa dorm butean.
Popov m spune ,noapte buna" ntra n cabna u.
M se pare nut sa-m reau ocu n vagon, aa ca ramn pe patforma.
E cu neputn[a sa vez ceva de-o parte de ata a trenuu. Am et dn oaza
de a Samarkand caea ferata se ntnde pe suprafa[a une vaste cmp
netede. De-aba peste cteva ore trenu va ntn fuvu Syr-Dara. Pentru a-
trece a fost nevoe de construrea unu pod asemanator cu ce de peste Amu-
Dara, dar ma mc.
E aproape unsprezece |umatate cnd ma decd sa deschd ua
furgonuu pe care o nchd n urma mea. tam ca tnaru romn nu sta tot
tmpu n ada se putea ntmpa ca n acest moment sa- vna sa-
desmor[easca pcoaree pmbndu-se ncoo ncoace prn furgon.
Bezna e depna. Nc o raza de umna nu se zarete prn gaure az.
M se pare ca- ma bne aa. N-a vrea ca numaru unsprezece sa fe surprns
de o apar[e prea brusca. Doarme, probab. Vo cocan uor de doua or n
panou, vo trez ne vom amur nante sa aba ragazu de a face o
mcare. Totu va merge ca pe roate.
Merg b|bnd. Mna mea da de ada. m pesc urechea de atura dn
fa[a ascut.
Nc un fonet, nc o sufare! Oare omu meu nu- acoo? A uat
hotarrea sa fuga? A cobort ntr-una dn gar fara sa- f zart? Iar cronca
mea s-a evaporat odata cu e? Ma cuprnde o ngr|orare terba. Ascut dn
nou cu cea ma mare aten[e. Nu! N-a fugt. S-a ghemut ntre scndure
az. aud desut respra[a reguata. Doarme. Doarme somnu drep[or,
e care n-ar trebu sa aba parte dect de somnu vnova[or dupa frauda
comsa a adresa Compane Mareu Transasatc!
Eram gata sa bat n panou, cnd ueru ocomotve se aude cu trure
e strdente a trecerea trenuu prntr-o sta[e. Dar ac, dupa cte tu, nu
exsta oprre, aa ca atept ca ueratu sa nceteze.
Bat uor n panou. Nu m se raspunde.
Totu respra[a e ma pu[n adnca dect adneaur.
Bat ceva ma tare.
De asta data aud ca omu face fara sa vrea o mcare dc umre
spama.
- Deschde, deschde, spun n rusete.
Nc un raspuns.
- Deschde, urmez. [ vorbete un preten. N-a de ce sa te tem.
Daca panou nu auneca n |os, cum speram, se aude ftu unu
chbrt care se aprnde. Facara umneaza sab nteroru az.
prvesc pe przoner prn gaure dn panou. Fa[a e ravata, och
ratac[. Nu te daca nu doarme vseaza tot ce se petrece.
- Deschde, pretene, zc, deschde a ncredere n mne. |-am
descopert secretu. Nu vo spune nmc! Dmpotrva, [ pot f de foos.
Betu om parca s-a ma ntt pu[n, de ramne nemcat.
- Et romn, nu- aa? Adaug. Eu sunt francez.
- Francez, sunte[ francez?
M se da acest raspuns n prorpa mea mba cu un accent stran. O
egatura n pus ntre no.
Panou auneca , a carrea amp[e, pot sa cercetez chpu numaruu
11 carua, n sfrt vo da o denumre ma pu[n artmetca.
- Nu ne poate nmen vedea or auz? Ma ntreaba cu gasu nabut.
- Nu, nmen.
- efu de tren?
- Doarme.
Nou meu preten m a m strnge mne. Smt ca dorete sa
gaseasca un spr|n. n[eege ca se poate bzu pe mne. totu murmura:
- Va rog, nu ma trada[. Va rog, nu ma trada[!
- Sa te tradez, baete? Oare zaree dn Fran[a nu -au aratat smpata
fa[a de crotorau austrac, fa[a de ce do ogodnc spano care s-au
expedat n chp de coete ca dumneata? N-am deschs ste de subscrp[e
pentru e? te po[ teme ca eu, croncar, |urnast.
- Sunte[ |urnast?
- Caudus Bombarnac, corespondent a Secouu XX.
- Un zarst francez.
- Da, cum [-am spus.
- merge[ pna a Be|ng?
- Pna a Be|ng.
- Ah! Domnue Bombarnac, norocu v-a adus n caea mea.
- Da de unde! Drector zaruu a care ucrez, e m-au deegat. Dar
poate ca provden[a -a mputernct. A ncredere cura|. Toate servce pe
care vo f n masura sa [ e fac, [ e vo face.
- Mu[umesc. Mu[umesc.
- Cum te cheama?
- Cncu21.
- Cncu? E un nume foarte bun.
- Foarte bun?
- Pentru artcoee mee! Et romn, nu- aa?
- Romn dn Bucuret.
- Dar a stat, probab, n Fran[a?
- Am stat patru an a Pars, unde am fost ucenc tap[er n carteru
Sant-Antone.
- te-a ntors a Bucuret?
- Da, ca sa ucrez n mesera mea pna n zua cnd m-a fost cu
neputn[a sa-m stapnesc dorn[a de a peca.
- De a peca? De ce?
- Ca sa ma nsor.
- Sa te nsor. cu domnoara Znca.
- Znca?
- Da, domnoara Znca Kork, buevardu Sha-Kua, Be|ng, Chna.
- t[ aadar.
- Bnen[ees. Adresa e scrsa pe ada n care sta.
- ntr-adevar!
- Ct despre domnoara Znca Kork.
- E o tnara romnca. Am cunoscut-o a Pars unde nva[a mesera de
modsta. Ah! E fermecatoare.
- Eram sgur. nu ma e nevoe sa-m spu.
- ea s-a ntors a Bucuret. Apo s-a cerut sa conduca un ateer de
modsta a Be|ng. Ne ubm, domnue; ea a pecat. a trebut sa ne
despar[m! Acum tre saptamn m-a scrs. merge bne acoo. Daca a ven
eu a Be|ng m-a putea face o stua[e. Ne-am casator. Znca a reut
sa strnga ceva ban. A ctga repede a fe de mut ca ea. Aa ca am
pornt. a rndu meu. spre Chna.
- n ada asta?
- Ce vre[, domnue Bombarnac, m raspunde Cncu rond. N-aveam
dect ct era nevoe sa-m cumpar o ada, cteva provz, sa ma as
expedat de un preten bnevotor. Costa 1000 de franc drumu de a Tfs a
Be|ng. Dar, de ndata ce vo ctga, vo napoa ce datorez Compane de
ca ferate, pe cuvntu meu.
- Te cred, amce Cncu, te cred, a sosrea dumtae a Be|ng.
- Am prevent-o pe Znca. Lada va f transportata a ocun[a e dn
buevardu Sha-Kua ea.
- Va pat transportu.
- Da, domnue.
- Cu cea ma mare pacere, nu ma-ndoesc.
- Frete. Ne ubm att de mut!
- -apo, Cncu, ce nu fac pentru un ogodnc care consmte sa se
transforme n coet tmp de 5 ze care sosete sub etcheta Ognz.
Frag. La adapost de umezeaa.
- Ah, va bate[ |oc de un neferct.
- Nu. po[ f sgur ca nu ma vo da n atur de a nmc dn ce
depnde de mne ca sa a|ung fara sa te uz dntr-o bucata a domnoara
Znca Kork. n sfrt, ntr-o stare de conservare perfecta.
- nca o data va mu[umesc, domnue, raspunde Cncu, strngndu-m
mna. Crede[-ma, nu ave[ de-a face cu un nerecunoscator.
- E! Cncu, pretene, vo f patt. pe deasupra!
- Cum?
- Povestnd, de ndata ce nu te va ma pnd nc un perco, caatora
dumtae de a Tfs a Be|ng. Gndete-te numa - ce ma ttu de cronca!
Un ndragostt n ada! Znca Cncu! L500 de eghe prn Asa Centraa ntr-
un furgon de baga|e!
Tnaru romn nu se putu mpedca sa nu surda.
- Nu trebue sa va grab[., adauga.
- F fara gr|a! Pruden[a dscre[e ca a agen[e matrmonae.
- Ma duc, prn urmare, pna a ua vagonuu ca sa ma asgur ca nu ne
amenn[a vreo prme|de de a f surprn. Pe urma ma ntorc stam dn nou
de vorba.
Bnen[ees ca Cncu ma ntreaba cum -am descopert secretu.
povestesc tot ce s-a petrecut pe pachebot n tmpu traversar Mar Caspce.
L-a tradat respra[a. Ideca ca -am uat a nceput drept un anma, ba char o
fara, dstreaza grozav. E, o fara! Ce mut un ca[e credncos! Apo
stranutu u -a facut sa urce pe scara fn[eor pna a treapta umanta[.
- Dar, zce e cobornd gasu, au fost doua nop[ cnd am crezut ca
totu e perdut. Furgonu fusese nchs tocma m aprnsesem amp[a
ncepusem sa mannc, cnd cneva a cocant n panou.
- Eu eram, Cncu, n noaptea aceea am f facut cunotn[a daca n
cpa n care eram gata sa-[ vorbesc, trenu nu s-ar f hurducat ngroztor
nu -ar f mcorat vteza. Un dromader a avut proasta nspra[e sa mearga
pe ne aba daca am avut vreme sa ma refugez pe patforma.
- Ah, dec dumneavoastra era[! Excama Cncu. Rasufu uurat! Prn
ce spama am trecut! Se ta ca cneva sta ascuns n aceasta ada. Ma
vedeam descopert, predat agen[or, arestat, bagat a nchsoare a Merv sau
a Buhara, cac cu po[a nu- de gumt. mcu[a mea Znca m-ar f ateptat
zadarnc. ncodata n-a ma f putut s-o revad. doar daca a f mers pe |os
pna a ea. E bne! A f mers pe |os, aa sa t[, a f mers pe |os!
O spune cu atta hotarre n gas nct e cu neputn[a sa nu recunot
a tnaru romn o energe neobnuta.
- Dragu meu Cncu, -am raspuns, m pare tare rau ca [-am prcnut
attea temer. Acum ca te-a ntt, cred ca ansee dumtae au crescut de
cnd suntem preten.
I-am cerut apo u Cncu sa-m arate cum s-a nstaat n ada. Nmc ma
smpu bne chbzut. n fund un scaune pe care sta cu spa[u necesar sa-
ntnda pcoaree, pasndu-e obc; partea de sub scaun nchsa cu un capac
con[ne cteva provz, un brceag un pahar de meta. Mantaua
cuvertura sunt aga[ate ntr-un cu pe unu dn panour, ar pe atu amp[a de
care se su|ete noaptea.
Se-n[eege de a sne ca panou mob permte przoneruu sa-
paraseasca ngusta sa temn[a. Dar daca ada ar f fost aezata n m|ocu
coeteor, daca hama n-ar f pus-o ntr-un co[ a furgonuu cu toata gr|a
pentru ,fragtatea" e, e n-ar f putut mnu panou s-ar f vazut constrns
sa ceara cu orce rsc sa asa de-acoo nante de sfrtu caatore. Dn
fercre exsta un ocrottor a ndragost[or care -a aratat n cazu Znca
a u Cncu depnatatea puteror u. Przoneru m spune ca, n fecare
noapte, a putut sa se pmbe prn furgon o data char sa coboare pe peron.
- tu. Cncu. La Buhara, te-am vazut.
- M-a[ vazut?
- Da, char am crezut ca vre sa fug. Dar te-am vazut, deoarece
tam de prezen[a dumtae n furgon eram acoo, supraveghndu-te.
Nmen atcneva nu s-ar f gndt sa te sponeze. Totu, e percuos; nu ma
face aa ceva asa n seama mea sa-[ mprospatez provze cnd vo gas
pre|u.
- Mu[umesc, domnue Bombarnac, mu[umesc! Cred ca de-acum
ncoo nu trebue sa ma ma tem ca vo f descopert. dect doar ntr-un
sngur oc: a frontera cu Chna. sau ma degraba a Kashgar.
- De ce?
- Vama e foarte severa pentru marfure expedate n Chna. M-e
teama sa nu fe deschse aze .
- ntr-adevar, Cncu, -am raspuns, vor f cteva ore gree.
- Daca ma vor gas.
- Vo f eu acoo vo face tot posbu sa nu a nepacer.
- Ah! Domnue Bombarnac, excama Cncu ntr-un ean de grattudne,
cum m vo pat datora de recunotn[a fa[a de dumneavoastra?
- Foarte uor, pretene Cncu.
- n ce fe?
- Poftndu-ma a casatora dumtae cu frumoasa Znca. Vreau sa fu
neaparat unu dntre nunta.
- Ve[ f, domnue Bombarnac Znca o sa va mbra[eze.
- Nu- va face dect datora, pretene Cncu, ar eu m-o vo face pe a
mea dndu- doua sarutar pentru una.
O utma strngere de mna am mpresa ca vredncu baat are
acrm n och cnd parasesc. Stnge ampa, rdca panou; apo prn emnu
az ma aud un mu[umesc un ,a revedere".
Ies dn furgon, nchd ua, ma asgur ca Popov nu s-a trezt dn somn. n
sfrt, dupa cteva mnute n tmpu carora stau respr aeru rece a nop[,
m reau ocu nga maoru Nottz.
nante de a nchde och, utmu meu gnd este ca, datorta
ntroducer persona|uu epsodc a u Cncu n povestre, caatora
reporteruu or va pace ma mut cttoror.
XIV.
Daca n 870 s-a ncercat n zadar nfn[area unu trg a Takent care
sa poata rvaza cu ce dn N|n-Novgorod, aceasta n[atva a reut vreo 20
de an ma trzu gra[e Transcaspanuu care eaga Samarkandu de Takent.
nu numa negu[ator s-au ndreptat, gramada, cu marfure or spre acest
ora, dar peern au vent n mare numar.
La Takent Mersu trenuror marcheaza o oprre de doua ore.
Ma mut ca sgur, nu vo avea tmp sa vztez orau, de ar merta.
Dar, trebue sa recunosc, aezare dn Turkestan au ntre ee o sere de
asemanar cne a vazut una poate spune ca e-a vazut pe ceeate, char
daca nu n mod amanun[t.
Dupa ce a strabatut o cmpe rodtoare unde se eganau pop eegan[
n forma de caer, dupa ce a trecut pe nga rur de v vez cu pom
fructfer de tot sou, trenu nostru se oprete n fa[a orauu nou.
Ca de obce, exsta doua par[ dstncte a Takent precum a
Samarkand, Buhara Merv - cea veche cea noua. Ac cea veche are straz
ntortocheate, case de ut, bazare cu o nfa[are destu de saracacoasa,
caravanseraur dn caramda uscata a soare doar cteva mosche; n
schmb, exsta foarte mute co, de nu e frecventeaza un numar mare de
eev.
n ce prvete popua[a Takentuu, ea nu se deosebete sm[tor de
cee pe care e-am ntnt n ate par[ ae Turkestanuu. E formata dn sar[,
uzbec, tad|c, krghz, noga, evre, ceva afgan, hndu ru.
Nu am dect doua ore sa vztez orau, ceea ce fac ca un reporter
zeos. Honaresc prn maree bazar, o smpa construc[e de scndur unde se-
ngramadesc stofe dn Orent, [esatur de matase, vase de meta, mostre
extrem de varate ae produc[e chneze, ntre atee por[eanur, fabrcate
foarte meteugt.
Pe straze vechuu Takent ntnet feme. Se-n[eege de a sne ca
n acest [nut nu ma exsta scav. n prezent femea a dobndt oarecare
bertate char n casnce. Maoru Nottz m povestea ca un turkmen batrn
-a spus ntr-o z:
- Puterea casatore s-a dus pe copca, de cnd nu-[ ma po[ bate
nevasta fara ca ea sa nu te amenn[e ca te recama.
N-am auzt ca doamna de U|favy-Bourdon orchestra dn ocatate
cntnd Pomper dn Nanerre n gradna reedn[e guvernatoruu genera.
Nu, n zua aceea cntau Tata vctore, care de nu seamana cu are
noastre na[onae, a rasunat pacut n ureche mee.
Am parast Takentu dmnea[a a 11 fx. |nutu prn care trece Maree
Transasatc e acum ma vaurt. Cmpa ncepe sa aba ondua[ sub prmee
ramfca[ ae sstemuu orografc dn est. Ne apropem de Podu Pamr.
Totu vteza normaa se men[ne pe por[unea de 50 de kometr care ne
desparte de Kho|end.
Dupa pecarea trenuu, gndu m se-ntorcea spre bunu Cncu. Mca u
poveste m-a mcat pna-n adncu nm. Logodncu care se expedaza n
chp de coet. Logodnca pregatta sa pateasca transportu.
Sunt sgur ca maoru Nottz s-ar nteresa de ce do porumbe, dntre
care unu sta n cove; nu -ar purta pca tnaruu care neaa Compana
ma aes n-ar f n stare sa- tradeze. De aceea ma cuprnde o dorn[a ve sa-
storsesc amanun[t exped[a mea n furgonu de baga|e. Dar secretu nu-
m apar[ne. Nu trebue sa fac nmc ce -ar putea compromte pe Cncu.
Tac, aadar. Noaptea urmatoare, daca va f posb, am sa ncerc sa duc nte
provz coetuu meu. sau ma bne zs mecuu, cac tnaru romn nu- ca
un mec n cocha sa - cu sngura dferen[a ca poate e dn ea?
A|ungem a Kho|end22 n |ur de tre dupa-amaza. Regunea e rodtoare,
nverzta, bne cutvata. Observ un r de gradn de egume care par
ntre[nute cu gr|a, urae poen semanate cu trfo ce este taat de patru-
cnc or pe an. oseee ducnd spre sau pe nga ora sunt margnte de duz
batrn care-[ atrag prvre cu crenge or rasucte.
Iara doua ceta[-pereche, cea veche cea noua, mpreuna au acum
45 pna a 50 m de ocutor23, de numarau doar 30 de m n 868. Oare
nfuen[a vecnata[ cu Chna prcnuete creterea natata[? Nu! nmu[rea
se datorete dezvotar tranzac[or comercae, afuen[e negu[atoror dn
toate par[e spre noe pe[e.
Oprrea noastra a Kho|end a durat tre ore. M-am facut datora de
reporter pmbndu-ma pe maure u Syr-Dara. Peste acest curs de apa
care scada poaee na[or Mogotau a fost construt un pod a caru sec[une
medana permte trecerea ambarca[unor de un anumt tona|.
Vremea e foarte cada. Orau fnd ocrott de paravanu de mun[,
vnture de stepa nu pot a|unge pna a e. Astfe ca aeru este ma
nabutor dect n restu Turkestanuu. I-am ntnt pe so[ Caterna
ncnta[ de excursa or. Comcu m spune cu gas vese:
- Nu vo uta ncodata Kho|endu, domnue Caudus!
- de ce nu- ve uta ncodata, domnue Caterna?
- Vede[ persce astea? Raspunde aratndu-m o punga de fructe pe
care o [ne n mna.
- Sunt spendde.
- deoc scumpe! Un kogram costa 4 copec, adca 2 centme!
- E, zc, pentru ca perscu crete n tot ocu n [nutu asta. Persca
este maru Ase.
- Asta- atceva, nu va fe cu suparare! Excama doamna Caterna, care
tocma muca dntr-una dn gustoasee persc.
De a Takent trenu coborse spre sud n drec[a Kho|end; dar de-
acum ncoo urca spre est n drec[a Kokhan. La sta[a Takent s-a apropat
ce ma mut de Transsberan o ramfca[e n construc[e trebue sa- ege
n scurt tmp cu sta[a Sempaatnsk - ceea ce va competa, unndu-e,
re[eee de ca ferate ae Ase Centrae ae Ase septentronae.
Nc n-a pornt bne trenu ca pasager ocupa ocure n vagonu
restaurant, unde nu remarc nc un nou vent.
A[ tovara de drum vor urca doar a Kashgar. Acoo bucatara rusa va
f nocuta cu cea chnezeasca nu tu daca nu vom perde a aceasta
schmbare.
Fuk Ephrne se afa a ocu u obnut. Fara a a|unge a famartate,
e mpede ca o strnsa ntmtate, bzuta pe o asemanare de gustur
apttudn, s-a creat ntre e mss Horata Buett. To[ ne ateptam ca sa se
termne cu o casatore cnd vom a|unge a destna[e. Amndo vor f trat
romanu de dragoste n tren. Ca sa fu sncer, prefer pe a u Cncu Znka
Kork. E drept ca frumoasa romnca nu- ac!
Suntem ntre no prn asta n[eeg ca numeree mee cee ma
smpatce sunt prezente: maoru, domnu doamna Caterna, tnaru Pan-
Cao, care raspunde cu gume foarte parzene ghduor comcuu.
Cna e buna vesea. Afam care este a patra regua formuata de
Cornaro, nobu vcne[an, n scopu de a determna masura cea ma potrvta
a bautuu mncatuu. Pan-Cao -a mpns dnadns pe doctor spre acest
subect, ar To-Kng amurete cu o netuburata seroztate: ,Aceasta regua
se ntemeaza pe faptu ca nu po[ cacua o aceea canttate de hrana n
propor[e cu fecare temperament n parte dn cauza deosebr de vrsta, de
putere de amente de dverse sour."
- pentru temperamentu dumneavoastra, doctore, ce-ar trebu?
ntreaba domnu Caterna.
- L4 unc de sod or de chd.
- Pe ora?
- Nu, domnue, pe z raspunde To-Kng a aceasta canttate s-a
stabt ustru Cornaro de cnd a avut 36 de an, ceea ce -a asat destua
for[a trupuu mn[ ca sa scre ce de-a patruea tratat a sau a 95 de an
sa traasca pna a 02.
- n acest caz, ma da[-m a cncea cotet, spuse Pan Cao, zbucnnd
n rs.
Nmc nu- ma pacut dect sa sta de vorba a o masa bne servta. Dar
sa nu ut sa-m competez notee n ce prvete Kokhandu. Vom a|unge aba
a noua seara va f ntunerc. Aa ca -am cerut maoruu sa-m dea cteva
date despre ora - utma mare aezare ctadna dn Turkestanu rusesc.
- Pot sa-[ dau amurre necesare cu att ma mut cu ct am facut
parte tmp de cncsprezece un dn garnzoana de-acoo. Pacat ca n-o sa a
vreme sa vztez acest ora, cac -a pastrat vechea nfa[are asatca. A f
vazut o pa[a fara pereche n Asa, un paat fastuos, ce a fostuu han dn
Khudaar, stuat pe o na[me de cteva sute de metr carua guvernatoru
-a asat artera de fabrca[e sarta. E socott o mnune pe buna dreptate,
[-o garantez cu nsum. Perz un pre| rar sa fooset cuvntee cee ma
coorate ae mb dumtae descrnd saa de recep[e mare ct o catedraa,
un abrnt de oda care au parchetu dn emn pre[os de Karagac, pavonu
trandafru unde stran erau prm[ cu o osptatate ntr-adevar orentaa,
curtea nteroara cu ornamente maure amntnd de fermecatoaree fantez
arhtecturae de a Ahambra, terasee cu prvet spendde, ncapere
haremuu unde 1 000 de feme ae sutanuu - cu o suta ma mut dect ae
u Soomon - traau n buna n[eegere, fa[adee danteate, gradne cu bo[
de v[a secuara. Iata ce-a f putut vedea.
- ce-am vazut prn och dumtae, draga domnue maor. Cttor
me nu se vor pnge. Va rog doar sa-m spune[ daca a Kokhand exsta
bazare?
- Ac un ora fara bazare ar f ca Londra fara docur raspunde maoru.
- Parsu fara teatre! Intervne comcu.
- Da, Kokhand are bazare destue, unu - prntre atee - pe podu u
Soch ae caru bra[e strabat orau; acoo cee ma frumoase [esatur ae Ase
se patesc n monede de aur numte tah care vaoreaza tre rube azec
de copec una.
- Sunt sgur, domnue maor ca m ve[ vorb de mosche.
- Bnen[ees.
- de medrese?
- Desgur, domnue reporter, dar trebue sa t[ ca monumentee nu
sunt a na[mea ceor dn Samarkand Buhara.
Am proftat de amabtatea maoruu Nottz , datorta u, cttor
Secouu XX nu vor trece noaptea prn Kokand. Vor face n aa fe, nct pana
mea sa potopeasca orau cu razee soareu, de eu nu vo vedea dn e
dect un contur nedesut.
Cna se preungete destu de trzu se nchee ntr-un mod
neateptat prn oferta smpatcuu Caterna de a ne recta un monoog.
Va da[ scama cu cta pacere am acceptat. Trenu nostru seamana dn
ce n ce ma mut cu un orae pe roate. Are saa u de spectaco, acest
,dnng-car" unde stam aoata n acest moment. ata cum, n por[unea
orentaa a Turkestanuu, a 400 de kometr de Podu Pamr, a desertu
une mese exceente, servta n vagonu restaurant a Mareu Transasatc, a
fost decamata Obsesa, cu un taent foarte subt, de catre domnu Caterna,
mare prm comc, anga|at a teatru dn Shangha n stagunea vtoare.
- Domnue, -a spus Pan-Cao, snceree mee fectar. L-am auzt
nante pe Coquen ce tnar.
- Un maestru, domnue, un maestru! Rostete domnu Caterna.
- De care va apropa[.
- Cu respect! Cu mare respect!
Apauzee acama[e cu care a fost raspatt domnu Caterna n-au
avut daru de a- emo[ona pe sr Francs Treveyan care era ocupat sa
bombane n egatura cu cna pe care o gasse foarte proasta. Nu s-a amuzat
nc macar ,cu parere de rau" cum faceau compatro[ sa cu 400 de an n
urma, conform remarc u Frossart. De atfe, nmen nu ma ua n seama
mormaee acestu genteman crttor.
Baronu Wesschntzerdrfer n-a n[ees nc un cuvnt dn mca b|utere
artstca char daca ar f n[ees n-ar f aprecat o asemenea mostra de,
monoogo-mane parzana".
Ct despre senoru Faruskar nedespar[tu sau Ghangr, parea ca, n
cuda rezerve or obnute, mutree surprnzatoare, gesture semnfcatve
ntona[e haz ae domnuu Caterna -ar f nteresat ntr-o oarecare masura.
Comcu a observat acest ucru a fost foarte sm[tor a admra[a or
muta. De aceea, rdcndu-se de a masa, m-a spus:
- E formdab, senoru asta! Cta demntate! Ce prestan[a! Ce
persona| specfc a Extremuu Orent! Ma pu[n m pace nso[toru u. un
ro ce mut de categora a trea! Dar superbu mongo, nu- vez oare,
Carone, n Moraes dn Pra[ dn savana?
- n orce caz nu n costumu asta, am ntervent.
- de ce nu, domnue Caudus? ntr-o z, a Perpgnan, -am |ucat pe
cooneu de Montgecn dn Gradn[a de grozama n unforma de of[er
|aponez.
- ct de ndeung a fost apaudat! A adaugat doamna Caterna.
n tmpu cne trenu a depat sta[a Kastakos, stuata n centru une
regun muntoase, a facut numeroase cotur pe care e-am sm[t datorta
mersuu hurducat nso[t de zangantur a vagoaneor, strabatnd vaducte
tuneur. N-a trecut mut dupa aceea Popov nc-a spus ca ne afam pe
tertoru oaze Fer-gana. Nume a vechuu hanat Kokand, care s-a ap
Ruse n 876 [u cee apte dstrcte ae sae. Aceste dstrcte unde popua[a
ma|ortara e sarta sunt acum admnstrate de prefec[, subprefec[ prmar.
Ma ncoo se-ntnde n fa[a trenuu o mensa stepa. Doamna U|favy-
Bourdon a comparat-o pe drept cuvnt cu o masa de bard, ntr-att e
perfect neteda. Numa ca pe ea nu se rostogoete o ba de fde, c expresu
Maree Transasatc cu o vteza de 60 de kometr pe ora.
Dupa ce asam n umbra sta[a Tcutca, ntram n gara Kokand a noua
seara. Trenu trebue sa stea cteva ore. Aadar coborm pe peron. n
momentu cnd sunt gata sa parasesc pasarea, ma aprop de maoru Nottz
care tocma ntreba pe tnaru Pan-Cao:
- cunot pe mandarnu Yen-Lu a caru trup nensufe[t e readus a
Be|ng?
- Nu, domnue maor.
- Totu trebue sa f fost un om nsemnat daca [nem seama de
onorure care se dau.
- Posb, raspunde Pan-Cao, dar exsta at[a oamen nsemna[ n
Chna!
- mandarnu Yen-Lu?
- N-am auzt ncodata de e.
- De ce -a pus maoru Nottz aceasta ntrebare tnaruu chnez ce-
framnta n egatura cu mandarnu?
XV.
Kokand, o sta[onare de doua ore. E ntunerc. Ma|ortatea caatoror se
pregatesc sa doarma nu ma coboara dn tren. Eu ma pmb pe peron de
coo, coo fumez. Gara e destu de mare , cu matera uat de ac, o
ocomotva ma puternca e va schmba pe cee care au tras trenu nostru de
a Uzun-Ada pna n cpa de fa[a. Ee erau de-a|uns atta vreme ct trenu
mergea prntr-o cmpe aproape orzontaa. Dar ne afam n m|ocu
defeeor poduu Pamr. Vor exsta rampe destu de abrupte care necesta,
prn urmare, o ma mare for[a de trac[une.
Prvesc a manevra dupa ce ocomotva a fost detaata mpreuna cu
tenderu, furgonu de baga|e - ce n care e Cncu - se afa n capu trenuu.
m vne n mnte ca tnaru romn s-ar putea aventura pe peron. Ar f
mprudent dn partea u, cac ar rsca sa fe vazut de agen[, un fe de garz
care merg ncoace ncoo cerceteaza chpure caatoror. Ce are ma bun
de facut numaru 11 e sa ramna n fundu az u sau macar n furgon. m
vo procura cteva provz sode chde e vo duce char nante de
pecarea trenuu dn gara daca pot a|unge a Cncu fara teama de a f zart.
Bufetu gar e deschs, dar Popov nu se afa acoo. S-ar f mrat sa ma
vada cumparnd amente, de vreme ce n vagonu restaurant se gasete tot
ce avem nevoe. Am uat de a bufet pu[na carne rece, o pne o stca de
vodca.
Gara e cam ntunecoasa. Fenaree rare dau o umna saba. Popov se
ocupa de trebure u cu unu dn su|ba. Noua ocomotva nu face nca
manevra ca sa se paseze n capu trenuu. Aadar momentu m se pare
prenc. N-are rost sa atept sa parasm Kokandu. Dupa ce- vo vedea pc
Cncu, vo putea sa dorm toata noaptea - ucru, trebue sa recunosc, cum nu
se poate ma pacut.
Urc pe patforma , asgurndu-ma ca nu ma poate vedea nmen,
patrund n furgon zc ma nt:
- Eu sunt.
Pruden[a cere sa- prevn pe Cncu n cazu ca ar f et dn ada. Dar nu
-a trecut prn mnte aa ceva, ar eu sfatuesc sa fe cu och n patru.
Provze fac o mare pacere, cac consttue o mca schmbare fa[a de
pu[nu pe care- mannca n mod obnut.
- Nu tu cum sa va mu[umesc domnue Bonbarnac, m spune.
- Daca nu t, pretene Cncu, raspund, n-o face, e ce ma smpu.
- Ct tmp stam a Kokand?
- Doua ore.
- cnd a|ungem a frontera?
- Mne, a unu dupa prnz.
- a Kashgar?
- Dupa 5 ore, a mezu nop[ de 9 spre 20.
- Acoo e maree perco, domnue Bombarnac.
- Da, Cncu. Vame ne vor cerceta foarte amanun[t nante de a asa
trenu sa pece. Dar sunt ma sever cu oamen cu baga|ee or de mna
dect cu cee nregstrate puse n furgon. Or, ntruct furgonu acesta e
rezervat n mod speca coeteor expedate a Be|ng, cred ca n-a a te teme
de nmc. Prn urmare, noapte buna. Dn prevedere nu vreau sa-m
preungesc vzta.
- Noapte buna, domnue Bombarnac, noapte buna!
Am et, m-am dus n cueta , pe egea mea, n-am auzt nc macar
semnau de pecare, cnd trenu s-a pus n mcare.
Sngura sta[e ma mportanta pe care rawayu a deservt-o nante de
rasartu soareu a fost Margan, unde s-a oprt numa cteva mnute.
Margan, ora cu o popua[e densa - 60 000 dc ocutor24 - e, n
reatate, captaa regun Fergona. aceasta deoarece Kokhand n-are o
reputa[e prea buna n ce prvete saubrtatea. Orau se mparte ca de
obce n doua: partea veche partea noua. Cea veche, neavnd monumente
de demut, nu se dstnge prn nmc neobnut cttor ma vor erta ca nu
m-am ntrerupt somnu pentru a o cnst cu o prvre.
Mergnd de-a ungu va Scakhmardan, trenu a regast un fe de
stepa ntnsa - ceea ce -a perms sa- rea vteza normaa.
La tre dmnea[a facem o hata de 45 de mnute a sta[a O. Nc acoo
nu m-am ndepnt datora de reporter n-am vazut nmc. Scuza mea e ca
nc nu prea era ceva de vazut. Dupa aceasta sta[e, caea ferata a|unge a
frontera care desparte Turkestanu rusesc de Podu Pamr de vastu [nut
a krghzor. Regunea e nencetat rascota de actvtatea putonana dn
maruntaee Pamntuu. De ma mute or Turkestanu septentrona a sufert
zgudur puternce (sa nu utam cutremuru dn 877). a Takent ca a
Samarkand am putut vedea doveze acestor terbe catastrofe. Frecventee
osca[, de nu se smt, se nregstreaza tot tmpu, ar ac[unea vucanca se
exercta pe unga fae n care sunt nmagaznate petrou naftu de a
Marea Caspca pna a Podu Pamr.
Aadar, [nutu consttue una dn cee ma nteresante por[un ae Ase
Centrae pe care e poate vzta un turst. De maoru Nottz n-a depat
ncodata sta[a O, stuata a poaee poduu, cunoate tertoru, pentru ca
-a studat pe har[e moderne pentru ca a ctt despre e cee ma recente
reatar de caatore. Dn acestea vo cta ucrare domnor Capus Bonvaot
- nca doua nume franceze pe care sunt bucuros sa e saut peste hotaree
Fran[e. Dupa ectura, maoru smte o ve dorn[a sa vada cu och u aceste
ocur nca de a ase dmnea[a ne afam amndo pe patforma, cu bnocu
n mna cu Mersu trenuror deschs.
Pamru sau Bam--Dunah e supranumt de obce Acoperu um. De-
acoo pornesc fancee an[ur muntoase Ten Shan, Kunun, Karakorum,
Hmaaya Hndu-Kush. Acest sstem orografc cu o a[me de 400 de
kometr care a ramas tmp de secoe o barera de netrecut, a fost nvns de
tenactatea omuu. Ru chnez au reut sa- treaca. Sa afam cteva
date storce. M e furnzeaza maoru Nottz.
Caator europen au pornt de tmpuru sa exporeze Podu Pamr.
Fara a- evoca pe Marco Poo, n secou a XIII-ea, putem men[ona pe
engez Forsythe, Dugas, Bddneph, Younghusband pe ceebru Gordon,
mort n [nuture Nuu superor pe ru Fedenko, Skobeev, Pr|evask,
Grombcevsk, Generau Pev[ov, prn[u Ga[n, fra[ Grum-Gr|mao,
Auvergne, Bonvaot, Capus, Papn, Breteu, Banc, Rdgway, O'Connor, Dutre
de Rhns, |oseph Martn, Grenard Eduard Banc doctoru suedez Sven
Hedn. Datorta acestor exporator, Acoperu um -a asat dezvaute
msteree. Se te acum ca se compune dntr-o re[ea ncurcata de va a caror
attudne mede depaete 3000 de metr. Se te ca vrfure u cee ma
nate, Kurumdy Kauffmann25 au 22 000 de pcoare pscu Tagharma26
27 000. Se te ca dn aceasta cume zvorasc Amu-Dara spre vest Tarm
spre est; n fne, se te ca pantee sunt copte, n genere, dn stur
cuar[ur paozoce dn grese roe mezozoca dn oess-u argo-nspos a
caru strat cuaternar se-ntnete foarte des n Asa Centraa.
Pentru a strabate podu, Maree Transasatc a trebut sa nvnga
greuta[ deosebte. A fost o adevarata sfdare pe care genu uman a aruncat-
o natur, ar vctora a revent omuu. Prn pasure n panta na pe care
krghz e numesc ,be", vaductee, podure, rambeee, an[ure,
tuneure, au contrbut a nstaarea ne. Trenu cotete brusc de
nenumarate or, coboara povrnur cu ocomotve puternce, ar c coo, e
tras cu man fxe, aga[at de cabur mcatoare, ntr-un cuvnt construrea
ca ferate a necestat o munca de Hercue, ma grea dect cea a ngneror
amercan n defeee dn Serra Nevada dn Mun[ Stnco.
Pustu mohort a acestor tertor are un efect deosebt asupra
magna[e. Pe masura ce trenu a|unge a mare attudne, urmarnd dn och
profu accdentat a ne, mpresa e ma ve. Nc o aezare, nc macar un
catun. Doar dn oc n oc cte o coba unde ocutoru poduu duce o
exsten[a snguratca mpreuna cu fama, turma de ac sau ,kutar" - nte
bo cu coada de ca - oe de o rasa cu specmene mc capree u cu na
foarte deasa. Naprrea anmaeor este o urmare freasca a cme ee
schmba vemntu de arna cu hana aba a ver. Asta se-ntmpa cu
cnee de-ac, a caru bana se face ma deschsa n anotmpu cad.
Cnd trenu trece prn che, spartur arg, ma asa cteodata sa se
ntrezareasca n departare podu. n mute ocur se-na[a pcur de |nepen
enuper cmpe unduoase sunt presarate cu catna, rogoz, pen un
so de trest care cresc n numar mare pe margnea depresunor umpute cu
apa sarata un abat ptc numt de krghz ,tersken".
Maoru ma pomenete de cteva anmae care consttue o fauna
destu de varata pe na[me Pamruu. E char nevoe sa supraveghez
patformee trenuu pe care se pot repez anumte mamfere - fara sa aba
bet nc a casa I nc a casa a II-a - cum sunt prntre atee, panteree
ur.
n tmpu ze, caator au stat pe patformee de a capu coada
trenuu. Ce strgate rasunatoare cnd pantgrade sau fene sar aearga
de-a ungu ca ferate cu nten[ pe care ne e ngadut sa e socotm
suspecte! Revoveree se descarca fara cne te ce prcna, poate, dar asta
ntete dstreaza pe pasager. Dupa-amaza am fost martor une
dbace mpucatur care a ucs o uraa pantera n cpa cnd, dntr-un sat,
era gata sa a|unga pe scara ceu de a treea vagon.
- Ha, Marguerte! A excamat domnu Caterna.
n ce fe -ar f putut exprma ma bne admra[a dec rostnd
ceebra repca a u Burdan, adresata neveste prn[uu motentor ( nu
regne Fran[e, cum n mod mpropru se spune n cunoscuta drama Turnu
dn Nese)?
Doborrea pantere, aceasta frumoasa fapta cnegetca, se datora
superbuu mongo.
- Ce mna ce och! I-am zs maoruu care nu nceta sa arunce
senoruu Faruskar prvr banutoare.
Prntre ate anmae ae faune dn Pamr se ma numara up, vup
turme de o mar sabatce, cu coarne noduroase gra[os ncovoate, pe care
batna e numesc ,arkar". n na[me vazduhuu zboara vutur, ar n
vrte|ure de fum ab pe care e asa n urma ocomotva noastra se
amesteca nor de corb, porumbe, turturee codobatur.
Zua se desfaoara fara nc un ncdent. La ase seara trecem frontera
dupa un parcurs tota de aproape 2300 kometr facu[ n patru ze de a
pecarea dn Uzun-Ada. Ma sunt 250 de kometr pna a Kashgar. Cu toate
ca ne afam, de fapt, pe pamntu Turkestanuu chnez, de-aba n acest ora
vom f preda[ admnstra[e chneze.
Dupa cna, pe a noua, fecare se ntnde n cueta u, n speran[a, sau
ma bne zs, cu convngerea ca noaptea asta va f a fe de ntta ca cee
dnante.
n tmpu prmeor ore trenu a cobort n mare vteza pantee Poduu
Pamr. Apo -a reuat mersu obnut pe un ung drum orzonta.
Trebue sa f fost unu noaptea cnd m-am trezt brusc. Totodata s-a
deteptat maoru Nottz cea ma mare parte a caatoror dn vagon.
Strgate puternce se aud a capatu trenuu. Ce se ntmpa? Teama
cuprnde pe pasager, acea tema tuburatoare ra[onaa pe care o
strnete ce ma mc ncdent de cae ferata.
- Ce-? Ce-?
Aceste cuvnte, rostte cu groaza, se aud dn toate par[e n toate
mbe. Cred, a nceput, ca am fost ataca[. Ma gndesc a famosu K-Tsang,
pratu mongo, a caru coaborare am soctat-o, poate, att de
neprevazator. pentru cronca mea! nca o cpa trenu ncetnete, ceea ce
arata ca se va opr. Popov, dupa ce ntrase n furgon, ese de-acoo ntreb
ce s-a ntmpat.
- Un accdent, m raspunde.
- Grav?
- Nu, o bara de ata s-a rupt utmee doua vagoane au ramas de
zbete. Cnd trenu se oprete, vreo 2 caator, dn care fac eu parte,
coboara pe ne. La umna une anterne e uor sa consta[ ca ruptura bare
nu se datoreaza unu act crmna. Dar nu- ma pu[n adevarat ca utmee
doua vagoane ae trenuu, vagonu mortuar furgonu ocupat de su|bau
cu baga|ee au ramas paraste n urma. De ct tmp a ce dstan[a? Nu se
te.
Trebua sa auz strgatee pazncor persan, nsarcna[ sa nso[easca
trupu nensufe[t a mandarnuu Yen-Lu de care raspundeau! Caator cu
care se afau mpreuna n vagon char e n nu- dadusera seama de
nmc n momentu cnd bara s-a rupt. Au dat aarma dupa ce trecuse poate o
ora sau doua de a accdent.
De atfe n-avea de uat dect o sngura hotarre: sa da trenu napo
pna a vagoanee detaate. Nmc ma smpu n fond. Dar ce m-a surprns n
aceasta mpre|urare, a fost attudnea u senor Faruskar. E a cerut n modu
ce ma starutor sa se ac[oneze fara a perde o cpa. S-a adresat u Popov,
mecancuu, fochstuu , pentru prma oara, am vazut ca vorbete foarte
curgator mba rusa. n rest, nu- nmc de dscutat. Suntem cu to[ de acord
sa ne ntoarcem pentru a f ataate dn nou vagoanee cu mandarnu
furgonu de baga|e. Doar baronu neam[ [ne sa protesteze. Iara ntrzer.
Va trebu sacrfcat, poate, un tmp ma ung pentru mandarn. pentru un
mandarn mort. E trms a pmbare cu pngere u.
Sr Francs Treveyan rdca dn umer parnd a spune: ,Ce
admnstra[e! Ce matera! Asemenea ucrur nu s-ar putea ntmpa pe cae
ferate ango-ndene!".
Maoru Nottz pare ca mne uut de cudata nterven[e a u
Faruskar. Mongou, de obce att de cam, att de netuburat, cu prvrea u
rece sub peoapee nemcate, umba ncoace ncoo, prada une mnoase
ngr|orar pe care pare ca n-o poate stapn cu nc un chp. nso[toru u nu
depune ma pu[na starun[a. Totu, ce- ntereseaza pe e ca cee doua
vagoane s-au detaat? Nc macar nu- au baga|ee n furgonu dn spate.
Oare au un aa de mare devotament fa[a de raposatu mandarn Yen-Lu? Dn
aceasta cauza supravegheau n gara Duak cu atta ncrncenare vagonu n
care odhnete trupu defunctuu? Vad bne ca maoru gasete purtarea or
foarte duboasa.
Trenu ncepe sa dea napo de ndata ce ne-am reuat ocure. Baronu
neam[ ncearca ar sa protesteze. Dar senor Faruskar arunca o prvre att
de sabatca, nct nu se expune a o a doua se duce sa bombane n co[u
sau.
Se vesc zore cnd cee doua vagoane sunt semnaate a un kometru
trenu se aprope de ee dupa o ora de mers.
Senoru Faruskar Ghangr au vrut sa asste a ataarea vagoaneor
care a fost facuta ct ma sod cu putn[a. Maoru Nottz cu mne am
observat ca au schmbat cteva vorbe cu cea[ tre mongo. La urma urme
nu- de mrare, doar sunt compatro[.
Fecare urca n vagonu u mecancu marete vteza pentru a ctga
o parte dn tmpu perdut. Cu toate astea, trenu a|unge a Kashgar cu o
ntrzere destu de mare. E patru |umatate dmnea[a cnd ntra n captaa
Turkestanuu chnez.
XVI.
Am sost n Kashgar a patru |umatate pecam a unsprezece.
Maree Transasatc s-a aratat generos. Vo avea ragazu sa vad orau, cu
cond[a sa scad o ora buna dn tmpu ce m-a fost acordat. ntr-adevar, ce nu
s-a facut a frontera, se va face a Kashgar: verfcarea hrtor, semnarea
paapoarteor etc. E o cercetare totodata mnu[oasa metcuoasa. Dec vo
reven sa ma preznt n fa[a autorta[or de a frontera.
m amntesc de temere u Cncu pentru e am motve sa tremur
daca vame se vor ocupa de coetee baga|ee dn furgon. nante ca
trenu sa a|unga a Kashgar, maoru Nottz m-a spus:
- Nu-[ nchpu ca Turkestanu chnez se deosebete mut de
Turkestanu rusesc. Nu ne atam n [nutu pagodeor, |ocuror vaporaeor cu
for turnue[eor de por[ean. n prmu rnd ca Buhara, Merv
Samarkand, orau e dubu: ce vech ce nou.
Observa[a maoruu e foarte ntemeata. S-a dus vremea cnd emr
domneau peste Kashgara. Ce vre[? n acest sfrt de seco a|ungem mereu
prea trzu mnune orentae, datne necunoscute, capodoperee arte
asatce nu se ma afa dect n stare de amntr or n rune. Cae ferate vor
sfr prn a aduce [are pe care e strabat a un nve comun, a o mare
asemanare ntre ee. Va f epoca egata[ , poate, a fraternta[.
La drept vorbnd, de atfe, Kashgar nu ma e captaa Kashgare; e o
sta[e a Mareu Transasatc, punctu de ntnre a trenuror ruset
chnezet, , pangca de fer care are aproape 3000 de kometr de a
marea Caspca pna ac, se desprnde de ora pentru a se preung pentru
a[ 4000 de kometr n pus pna n captaa Chne.
Sa ne ntoarcem acum a cee doua par[ ae ocata[: cea noua se
numete Yong-Shar; cea veche, stuata a o dstan[a de tre me |umatate,
e Kashgar. Am avut pre|u sa e vad pe amndoua vo reata despre una
despre ata.
O prma observa[e: ambee sunt ncon|urate de un zd urt de ut care
nu te sptete sa e vztez. A doua observa[e: degeaba cau[ vreun
monument, deoarece materaee de construc[ sunt aceea pentru case
pentru paate. Numa ut nc macar ut ars. Nu po[ ob[ne cu pamnt uscat
a soare n reguate, profur pure, scuptur datute cu fne[e. Trebue o
arta arhtecturaa exerctata asupra petre marmure asta psete. O
trasurca ne-a dus ute, pe maor pe mne, a Kashgar, a caru crcumfern[a
are tre me. Kz-Su27 - ,Ru rou", care ma degraba e gaben cum se
cuvne unu ru chnezesc, nan[ue cu cee doua bra[e ae sae unte de
doua podur. Daca vre sa vez cteva rune ma nteresante, trebue sa e
dn ncnta a o mca dstan[a se afa restur de fortfca[ vech de 500 or
2000 de an dupa punctu de vedere a dfer[or arheoog. Ma sgur e ca
Kashgar a fost asedat de Tameran. Dupa e au stapnt [nutu un numar de
sutan foro - ntre a[ Ua-Han-Tua care -a omort n 857 pe
Schagntwet, unu dntre ce ma bun cunoscator ndrazne[ exporator a
contnentuu asatc. Doua pac de bronz, darute de Soceta[e de geografe
dn Pars Petersburg mpodobesc monumentu sau comemoratv.
Kashgar e un nsemnat centru comerca: matasure de Khotan,
[esature de bumbac, fetru, covoaree de na, rufara sunt prncpaee
artcoe aduse pe pe[ee provnce sunt char exportate peste frontera
ntre Takent Ku|a28, spre nordu Turkestanuu orenta.
Popua[a dn Kashgar e turkmena, dar numara mu[ chnez, cea ma
mare parte mesera negustor ambuan[. Desgur, maoru Nottz cu
mne n-am vazut Kashgaru pe vremea cnd oste emruu umpeau straze
gaagoase. Acum nu ma ntnet nc nfantert d|gh[, nc sarbaz care
marauau pe-ac. Au pert mnunatee corpur de armata ae tefurcor,
narmate dscpnate dupa sstemu chnezesc: nu ma vez superb
ancer, arca kamuc, purtnd arcur nate de cnc pcoare, acet ,tgr"
cu scutur vopste n cuor v cu put cu feta, pu pe post de tragator.
Au pert cu to[ emru o data cu e.
La ora noua ne napoam a Yang-Shahr. a capatu une straz de
nga ctadea pe cne ntnm? Pe doamna domnu Caterna, mor[ de
admra[e n fa[a une trupe de derv cntare[.
Ce extraordnare mcar de mascarc care strnesc rsu, ce [nuta n
mnurea ghtare cu coarde ung, ce undur acrobatce n cursu dansuror
cu care nso[esc baadee egendee cntate, de un mare reasm, fara
nmc regos n ee! n comcu nostru se trezete nstctu de artst. Nu poate
sta ocuu, este peste putere u! Aa ca mta gesture, attudne,
dan[ure dervor cu antrenu unu fost marnar dubat de un actor taentat
parca vad cpa cnd va ntra n |oc, aatur de e.
- E, domnue Caudus, m zce, nu- prea greu sa reproduc exerc[e
acestor oamen vrednc! Scre-m o opereta turkestana, da-m un ro de
derv a sa vez cum ntru n peea persona|uu.
- Nu ma-ndoesc, draga Caterna, raspund; dar nante de a ntra n
peea respectva, ntra n restaurantu gar sa-[ e ramas bun de a
bucatara turkmena, cac vom trece curnd a cea chnezeasca.
Invta[a mea e acceptata cu pacere cu att ma mut cu ct reputa[a
bucataror kashgaren este unversa recunoscuta, cum ne atrage aten[a
maoru. Doamna domnu Caterna, maoru, tnaru Pan-Cao cu mne
suntem ntr-adevar ncnta[ uu[ de canttatea catatea mncaruror.
N se servesc caprcos cnd ducur cnd frptur carne a gratar. Apo -
ucru pe care comcu ngenua nu- vor uta ncodata, cum nu vor uta de
atfe nc famoasee persc dn Kho|end - am avut parte de anumte feur a
caror amntre a vrut s-o pastreze ambasada engeza, consemnnd
compoz[a or ntr-o reatare de caatore: pcoare de purce presarate cu
zahar pudra rumente n grasme, pu[n marnata, rnch frp[ n sos duce,
amesteca[ cu catte. Domnu Caterna a servt de doua or dn prmu fe de
tre or dn a doea.
- m au toate precau[e, ne zce. Cne te ce ne va ofer camara
vagonuu restaurant pe tertoru chnezesc. Ma tem ca arpoaree de rechn
sa nu fe prea tar cubure de rndunca nu char trufandae.
La ora zece o ovtura de gong anun[a ca ncep formata[e po[enet.
Ne scuam de a masa, dupa ce bem un utm pahar de Cao-Hng , cteva
cpe ma trzu, ne strngem n saa de ateptare.
Toate numeree mee sunt prezente - bnen[ees afara de Cncu, care
s-ar f nfruptat pe cnste dn cna noastra daca ar f putut ua parte a ea.
Prntre ce ce ateapta se afa: doctoru To-Kng cu Cornaro sub bra[; Fuk
Ephrne mss Horata Buett, reunndu- marfure (dn[ paru); frete,
a fgurat, sr Francs Treveyan, nemcat mut, [eapan, morocanos sugnd
dn trabuc n pragu sa; senor Faruskar, nso[t dc Ghangr; pasager ru,
turkmen chnez - n totu 60 pna a 80 de persoane. Se vor prezenta pe
rnd n fa[a une mese unde stau do chnez n hane cve: un su|ba
vorbnd curent mba rusa un tamac pentru mbe germana, franceza
engeza.
Su|bau are vreo 50 de an, cranu ras, o musta[a groasa, coada pe
spate ochear pe nas. E mbracat ntr-o hana nforata, gras ca mu[
oamen cu func[ mportante cu un aer sever.
Sunt prntre prm care preznta paaportu purtnd vza consuuu dn
Tfs a autorta[or ruse dn Uzun-Ada. Func[onaru examneaza cu
aten[e. n [nutu asta trebue sa f mereu cu och n patru. Totu gasete
totu n regua fara nc o greutate m pune tampa cu dragonu verde,
decarndu-ma ,bun de pecare". Acea rezutat n ce- prvete pe comc
pe ngenua. Dar nfa[area domnuu Caterna n tmp ce se verfca hrte
merta vazuta. Se poarta ca un ncupat care ncearca sa- nduoeze
|udecatoru: face och duc; buzee u sch[eaza un zmbet, pare sa ceara
ma sau ce pu[n o favoare, de nc ce ma cusurgu chnez n-ar avea sa-
faca nc o observa[e.
- n ordne, zce tamacu.
- Mu[umesc, mara ta! Raspunde domnu Caterna, cu accentu unu
Gavroche, a unu put ghdu a Parsuu.
Fuk Ephrne mss Horata Buett termna cu bne ct a zece pete.
Daca un negustor amercan o agenta comercaa engeza nu au hrte n
regua, cne sa e aba?
Nc a[ pasager, ru or turkmen, nu rdca probeme. Se dovedete
ca att ce care caatoresc cu casa nt, ct ce care caatoresc cu casa a
doua, ndepnesc cond[e cerute de admnstra[a chneza - patesc vza
n rube, tae or sapec. Prntre e descopar un cerc dn Statee Unte, n
vrsta de vreo 50 de an: se duce a Be|ng. E reverendu Nathane Morse dn
Boston, unu dntre msonar yanke care a devent un ab om de afacer.
atrbu numaru 3.
Verfcarea hrtor tnaruu Pan-Cao a doctoruu To-Kng nu
ntmpna nc o dfcutate aceta schmba ,zece m de sautur" dntre
cee ma amabe cu reprezentan[ autorta[or chneze.
Cnd vne rndu maoruu Nottz are oc un mc ncdent. Sr Francs
Treveyan, care nantase n acea tmp cu maoru, nu pare deoc dspus sa-
cedeze ocu. nsa totu se margnete a prvr trufae provocatoare.
Gentemanu nu s-a ostent macar sa deschda gura. M-a fost dec scrs sa nu
cunosc sunetu gasuu sau! Rusu engezu prmesc amndo vza
regementara mca nfruntare n-are nc un fe de urmar.
Senor Faruskar, urmat de Ghangr a|unge e n fa[a chnezuu cu
ochear care- prvete cu o aten[e deosebta. Maoru Nottz cu mne
urmarm dn och. Cum se va desfaura verfcarea hrtor u? Poate cu
acest pre| ne vom amur ce- cu e.
Dar care nu ne fu surprza, ba char umrea, n fa[a ovtur de teatru
care avu oc n ace moment!
Dupa ce -a aruncat och pe actee prezentate de Ghangr,
func[onaru chnez s-a rdcat s-a ncnat ceremonos nantea senoruu
Faruskar spunndu-:
- rog pe domnu admnstrator a Mareu Transasatc sa bnevoasca
a prm zece m de respecte ae mee.
Admnstrator, ata dec ce e senor Frauskar! Totu se expca atunc. n
tmpu trecer noastre prn Turkestanu rusesc n-a vrut sa- dezvaue func[a
ntr-o [ara strana; dar acum, pe cae ferate chneze nu refuza a- face
cunoscut rangu a benefca de toata reveren[a a care are dreptu.
eu - gumnd, e adevarat - m-am perms sa- confund cu pratu K-
Tsang! Iar maoru Nottz -a suspectat tot tmpu! E bne, am vrut sa am ,o
fgura marcanta" n trenu nostru. O am. Vo face cunotn[a cu senor
Faruskar, vo cutva ca pe o panta rara , deoarece vorbete rusete, o
sa- sondez pna-n rarunch. Bun! Ma smt att de entuzast nct nu ma pot
mpedca sa rdc dn umer, cnd maoru m murmura a ureche:
- La urma urme, e poate unu dn vech ef de banda cu care
Compana a tratat pentru a- asgura bunee u ofc.
Hade, maorue, sa fm sero!
n curnd formata[e se aprope de sfrt se vor deschde ue,
cnd apare baronu Wesschntzerdrfer. E grabt, turburat, nentt, aurt,
se agta terb nu te ce sa faca. De ce oare se mca, se apeaca, se
rdca, prvete n |ur ca cneva care a perdut un ucru de pre[?
- Actee, cere nterpretu n mba germana.
- Actee, raspunde baronu, e caut. nu e ma am. erau n portofe.
scotocete n buzunaree pantaonor, ae veste, ae hane, ae mantae -
are ce pu[n 20 - fara sa e gaseasca.
- Ma repede. ma repede! Repeta tamacu. Trenu nu poate sa
atepte.
- Ma opun sa pece fara mne! Strga baronu. Actee. cum s-or f
ratact? Sa f asat sa cada portofeu. O sa m e napoeze cne -a gast.
n acest moment, un gong puternc rasuna n toata gara. Trenu peaca
peste cnc mnute. Nenoroctu neam[ contnua sa strge:
- Atepta[! Atepta[. Donner Wetter! Nu pute[ atepta cteva
mnute [nnd seama de un om care face ncon|uru um n 39 de ze.
- Maree Transasatc nu ateapta, raspunde tamacu.
Fara sa ne ma gndm a baron, maoru Nottz cu mne mergem pe
peron, n tmp ce neam[u se zbate sa- convnga pe mpasb su|ba
chnez.
Cercetez rawayu vad ca s-a modfcat numaru pasageror. Vor f
ma pu[n ntre Kashgar Be|ng, n oc de 2 vagoane, trenu nu are dect
0, care se afa n ordnea urmatoare: ocomotva tender, furgonu dn cap,
doua vagoane de casa nt, vagonu-restaurant, doua vagoane de casa a II-
a, vagonu mortuar pentru defunctu mandarn furgonu de a urma.
Locomotvee ruset care au tras trenu de a Uzun-Ada vor f nocute de
ocomotve chnezet ncazte nu cu naft, c cu un so de ue provent dn
numeroasee zacamnte dn Turkestan pastrat n depoztee prncpaeor
sta[ ae ne.
Prma mea gr|a e sa ma ndrept catre prmu furgon. Vame au ntrat
tocma sa- cerceteze tremur pentru Cncu. Sunt sgur ca frauda n-a fost
descoperta, cac trea ar f facut vva mare. Dar ada o f ramas n acea
oc? Sau a fost pusa atundeva? N-a fost cumva ntoarsa sau rasturnata?
Cncu n-ar ma putea e ar f foarte compcat.
n acest moment, vame chnez parasesc furgonu nchznd ua n
urma or, astfe nct n-am zbutt sa arunc nauntru nc o sngura prvre.
Esen[au e ca Cncu n-a fost prns asupra faptuu. De ndata ce va f posb,
ma vo strecura n furgon cum se zce a banca ,am sa verfc casa"29.
nante de a ne ntoarce n vagonu nostru, maoru Nottz ma roaga sa-
urmez pna a capatu trenuu.
Scena a care suntem martor nu- psta de nteres; garze persane
predau rama[ee pamntet ae mandarnuu Yen-Lu unor soda[ a
Steaguu Verde, care fac parte dn |andarmera chneza. Defunctu trece sub
paza a 20 de chnez care vor ocupa vagonu de casa a doua ce precede
furgonu funerar. Sunt narma[ cu put revovere comanda[ de un
of[er.
- E, zc maoruu, e mpede ca mandarnu Yen-Lu e un om nsemnat,
de vreme ce Fu Ceruu trmte o garda de onoare.
- Sau de aparare, raspunde maoru.
Senor Faruskar Ghangr au asstat a ntreaga opera[e nu e de
mrare. Admnstratoru are datora sa vegheze asupra ustruu defunct dat
n gr|a agen[or Mareu Transasatc.
Se aud utmee ovtur de gong; fecare se grabete sa se-ntoarca n
vagonu sau.
baronu? Ce s-o f ntmpat cu e?
Iata-, n fne, ca sosete pe peron ca o furtuna. -a gast actee n
fundu ceu de a 9-ea buzunar. A ob[nut vza necesara. dar n ceasu a
dosprezeceea.
- Caator pentru Be|ng sa pofteasca n vagoane! Strga Popov cu o
voce de stentor.
Trenu se urnete, peaca, a pecat.
XVII.
Trenu merge pe nee une ca ferate chneze cu o sngura ne, tras
de o ocomotva chneza, avnd mecanc chnez. Sa speram ca nu vom f
proecta[, n aer, n cursu drumuu, dat fnd ca unu dn caator anume
senor Faruskar face parte dn conducerea Compane. La urma urme, daca
ar surven un accdent, asta ar ma ntrerupe monotona voa|uu m-ar
ofer cteva epsoade demne sa fe reatate. Trebue sa recunosc ca
persona|ee mee nu m-au dat pna acum ceea ce ateptam de a ee. Pesa
nu are grada[e, ac[unea ncezete. Ar trebu o ovtura de teatru care sa
aduca toata umea n scena - ceea ce domnu Caterna ar num ,un frumos a
patruea act".
Fuk Ephrne mss Horata Buett sunt absorb[ de o convorbre
comercaa ntre patru och. Pan-Cao doctoru m-au amuzat o cpa, dar nu
ma ,produc" acea efect. Comcu ngenua sunt doar nte actor carora
e psesc stua[e dramatce. Cncu, Cncu e nsu n care m pusesem
attea speran[e, a trecut frontera fara nepacer va a|unge teafar
nevatamat a Be|ng unde se va casator fara greutate cu domnoara Znka
Kork. Nendoenc, nu merge! Nu scot nmc nc dn transportu raposatuu
mandarn Yen-Lu! cttor Secouu XX care ateapta de a mne o cronca
vbranta senza[onaa.
Oare vo f nevot sa ma ntorc a baronu neam[? Nu! E nu- dect
rdco rdcou care e orgnatatea protor, nu poate ncodata nteresa.
Revn a deea mea; m-ar trebu un erou pna n prezent pa u n-
au rasunat n cuse. E momentu sa ntru n rea[ ma strnse cu senor
Faruskar. Poate nu va ma f att de zgrct a vorba, acum cnd nu ma
caatorete ncognto. Suntem sub admnstra[a u ca sa zc aa. E ntr-un fe
prmaru oraeuu nostru pe roate un prmar trebue sa se puna a
dspoz[a ceor pe care- guverneaza. De atfe, n cazu cnd frauda u Cncu
ar f descoperta, [n sa-m asgur protec[a acestu nat func[onar.
Trenu nostru merge cu o vteza moderata de cnd a parast sta[a
Kashgar. La orzontu opus se deseneaza conturu masvuu muntos a
Poduu Pamr, apo spre sud-vest, se rotun|ete Boor, adca bru
kashgaran unde se-na[a vrfu Tagharma, perdut n nor.
Nu prea tu cum sa-m ocup tmpu. Maoru Nottz n-a vztat tertore
pe care e strabate acum Maree Transasatc n-am resursa de a ua note a
dctarea u. Doctoru To-Kng nu- rdca nasu dn Cornaro Pan-Cao m se
pare ca te ma mut despre Pars dect despre Be|ng Chna. n pus, cnd
a pecat spre Europa a trecut prn Suez nu cunoate Turkestanu orenta
ma mut dect Kamceatka. Dar stam cu pacere de vorba. E un tovara de
drum foarte dragu[. Ma pu[na amabtate ma muta orgnatate m-ar f
nsa ma de foos. N-am atceva de facut dect sa ma pmb dntr-un vagon
ntr-atu, honarnd pe patforme prvnd ntrebator zarea care se-
ncapa[neaza sa nu-m raspunda, ascutnd c coo.
Ia te uta! Comcu ngenua par a gasu cu mare nfacarare. Ma
aprop. Cnta ncetor. Cuesc urechea.
m ubesc curcu[ee ntoneaza doamna Caterna.
Iara eu moaree raspunde domnu Caterna, comc a toate, care uneor
face a nevoe pe bartonu.
Repeta mereu duetu u Ppp Bettna cea rocata pentru vtoaree or
reprezenta[ de a Shangha. Ferc[ ocutor Shanghauu. Nu cunosc nca
Mascota!
Fuk Ephrne mss Horata Buett sunt e absorb[ ntr-o dscu[e
aprnsa. Surprnd o frntura de daog.
- Ma tem, zce negustor[a, ca paru are un curs rdcat a Be|ng.
- Iar eu, raspunde amercanu, ma tem ca dn[ sunt n scadere.
De fapt nu se nate nmc n magna[a mea ma avem doar ase ze
de caatore. La naba cu Maree Transasatc traseu u monoton. Lu Great-
Trunk, de a New York a San Francsco, se pot ntmpa ucrur pne de
nteres. Uneor trenure sunt atacate de pee-ro, ar perspectva de a f
scapat sporete farmecu caatore.
E! Pe cne aud rectnd sau ma curnd psamondnd n
compartmentu nostru: ,Nu exsta om, n orce stua[e ar f, sa nu se poata
stapn sa nu mannce prea mut care sa nu se poata fer de reee pe care
e provoaca obeztatea. Ce nsarcna[ cu conducerea treburor pubce au
ma mut datora."
E doctoru To-Kng, ctete cu gas tare un pasa| dn Cornaro pentru a-
ntpar ma bne n mnte prncpe acestua.
n tmpu dupa-amez, daca ma au dupa Mersu trenuror, am trecut
Yamangaru pe un pod de emn. Acest curs de apa zvorate dn masvee
muntoase dn vest, a caror attudne nu- sub cnc m de pcoare.
Rapdtatea u e sporta de toprea zapezor. Cteodata trenu crcua prntr-o
|unga deasa, unde, dupa cum sus[ne Popov, exsta tgr n numar destu de
mare. Se prea poate, dar eu n-am vazut ncunu. totu daca psesc pee-
ro, pee tarcate ne-ar putea ofer un spectaco oarecare. Ce fapt dvers
pentru un zar ce noroc pe |urnast! Terba catastrofa. Un tren a ne
Mareu Transasatc atacat de tgr. Ghare goan[e. ntre ttur puncte
de suspense!
E bne, nu! Fenee turkmene nc macar nu m-au dat aceasta
satsfac[e! nct e tratez am tot dreptu sa e tratez astfe, drept nte
motan nofensv!
Cee doua sta[ prncpae au fost Yengsar, unde trenu s-a oprt zece
mnute, Kz, unde a stat un sfert de ceas. Ac func[oneaza cteva furnae
nate, sou fnd ferugnos cum arata cuvntu ,kz" adca rou.
|nutu e fert, cu frumoase cutur de gru, porumb, orz n, n partea
sa de rasart. Pretutnden se na[a pcur de copac, sac, duz pop. Ct
vez cu och se-ntnd ogoare nsamn[ate cu prcepere rgate de
numeroase canae paun unde pasc numeroase turme de o. Regunea ar
semana pe |umatate cu Normanda, pe |umatate cu Provence, daca n zare
nu s-ar profa Mun[ Pamr. Numa ca aceasta por[une a Kashgare a fost
ravata groaznc de razbo n epoca n care upta sa- cucereasca
ndependen[a. Pe aceste pamntur au curs vaur de snge de-a ungu
ne ferate sou este prevazut cu tumuur n care sunt nmormntate
eure patro[or.
Dar, n fne, n-am vent n Asa Centraa sa caatoresc ca acasa. Vreau
ceva nou, ce naba! Nou, neprevazut, senza[ tar!
Am a|uns a patru dupa-amaza fara cea ma mca urma de accdent
ntr-o z destu dc frumoasa n gara Yarkand.
Daca Yarkand nu e captaa admnstratva a Turkestanuu orenta, e
totu ce ma mportant centru comerca a provnce.
- nca doua orae ngemanate, -am spus maoruu Nottz. Asta o tu
de a Popov. Ma tem ca seamana cu ce-am vazut pna acum: un zd de
ut cteva duzn de u! Nc monumente, nc edfc! Doar vencee
bazare ae Orentuu!
Nu m-am neat; patru ore au fost mut prea de a|uns sa vztez cee
doua Yarkandur, dntre care ce nou se cheama Yan|-Shahr. Dn fercre, nu
se nterzce femeor ca crcue pe straze margnte de bordee de chrpc,
cum se-ntmpa odnoara. Pot sa se bucure de dreptu de a vedea de a f
vazute e o pacere pentru ,farangh" cum sunt num[ stran, orcare
na[un apar[n. Locancee sunt foarte frumoase, cu paru mpett n coz
ung, cu gaoane transversae a corsar cu fustee de dedesubt de matase de
Khotan vu coorata acoperta cu desene chnezet, cu czme ung brodate
cu tocu nat, cu turbane cochete de sub care se vesc uv[ee de par a fe
de negru ca sprncenee mbnate de o trasatura de pene.
Un numar de caator chnez au cobort a Yarkand au fost nocu[
cu a[ de aceea orgne, prntre e afndu-se vreo 20 de cu. Pecam a ora
noua seara.
Noaptea avem de strabatut 350 de kometr, dstan[a ntre Yarkand t
Khotan. M-am dus n furgonu de a capatu trenuu am constatat ca ada e
n acea oc. Sforature pe care e-am auzt m-au dovedt ca Cncu, n
poz[a u obnuta, doarme ntt. N-am vrut sa- trezesc -am asat sa
vseze a adoraba u romnca.
A doua z Popov m spune ca trenu, cu vteza u de rapd, a trecut prn
Khargak, punct de |onc[une a drumuror spre Kan Tong. Noaptea a fost
racoroasa, cac ne afam nca a o attudne de 200 de metr. De a sta[a
Guma drec[a trenuu este de a vest spre est, urmnd aproape paraea 37,
cea care trece n Europa prn Seva, Sracusa Atena.
Am observat un sngur curs de apa ma mportant, Karakash, pe care se
vedeau cteva pute n derva rur de ca magar trecnd prn vadur,
ntre bancur de petr. Ru tae caea ferata a vreo suta de kometr nante
de Khotan, unde am sost a opt dmnea[a.
Doua ore de oprre. Cum acest ora poate sa ne dea o prma mprese
despre ceta[e chnezet, am vrut sa am o prvre generaa asupra u.
De fapt s-ar zce ca e o aezare turkmena construta de chnez sau un
ora chnezesc construt de turkmen. Monumentee ocutor par a [ne de
aceasta duba paterntate. Moscheee au un fas aer de pagoda, pagodee au
un fas aer de moschee. Aadar nu m-am mrat ca domnu doamna
Caterna, care n-au vrut sa parda acest pre| de a pune pcoru n Chna, au
fost pu[n dezamag[.
- Domnue Caudus, m se adreseaza comcu, nu exsta nc un decor
ac unde po[ |uca o pesa despre Be|ng.
- Dar nu suntem a Be|ng, dragu meu Caterna.
- Adevarat trebue sa t sa te mu[umet cu pu[n.
- Char cu foarte pu[n, cum spun taen.
n cpa cnd sa urcam n vagon, vad pe Popov ca aearga spre mne,
strgnd:
- Domnue Bombarnac.
- Ce este, Popov?
- Un func[onar de a teegraf m-a ntrebat daca n tren nu se afa un
corespondent a Secouu XX.
- Un func[onar de a teegraf?
- Da cnd -am raspuns ca ntr-adevar se afa n trenu nostru, m-a
dat depea asta pentru dumneavoastra.
- Da-m-o, da-m-o!
Iau depea care ma atepta de cteva ze. E oare un raspuns a
teegrama pe care am trms-o a |urna dn Merv cu prvre a mandarnu Yen-
Lu?
Deschd depea. o ctesc. -m cade dn mna.
Iata ce con[nea:
Caudus Bombarnac, reporter a Secou XX.
Khotan, Turkestanu chnez.
n raway nu se gasete trupu nensufe[t a mandarnuu, c tezauru
mpera n vaoare de cncsprezece moane, trms dn Persa n Chna cum
s-a anun[at n zaree dn Pars acum opt ze. ncearca pe vtor sa f ma bne
nformat.
XVIII
, Moane. pretnsu vagon mortuar con[ne moane!"
Fara voa mea, aceasta fraza mportanta m-a scapat, aa ca secretu
tezauruu mpera este cunoscut a ora asta de toata umea, de su|ba gar
de caator dn tren. Aadar, pentru ma muta securtate, guvernu persan,
punndu-se de acord cu guvernu chnez, a vrut sa ase sa se creada ca a
repatrat trupu nensufe[t a unu mandarn, cnd de fapt era vorba de a
transporta a Be|ng un tezaur care vaoreaza 5 000 000 de franc.
Va de mne, ce gafa - desgur expcaba - am facut. Dar de ce n-a f
crezut cee zse de Popov de ce ar f suspectat Popov ceea ce -au spus
su|ba persan n prvn[a mandarnuu Yen-Lu? Nu exsta nc un motv de a
pune a ndoaa adevaru ceor afrmate de e.
Totu ma smt profund umt n amoru meu propru de croncar
foarte neca|t ca m s-a atras aten[a asupra aceste gafe. Ma feresc sa sufu
cuva un cuvn[e despre toate astea, char maoruu. Nu- de necrezut! La
Pars, Secou XX e ma bne nformat dect mne, care ma afu n tren, de
ceea ce se petrece! Se te n Fran[a ca ntr-un vagon ataat a Maree
Transasatc se gasete un tezaur mpera, ar eu habar n-am! Ce psa a
reporta|uu meu! Acum secretu a fost dvugat nu ntrzem sa afam ca
acest tezaur, acatut dn aur petre pre[oase, depus pe vremur n mne
ahuu Perse, este expedat propretaruu sau egtm, mparatu Chne. Iata
de ce senor Faruskar, care fusese pus a curent n catatea sa de
admnstrator a compane, a uat trenu a Duak ca sa nso[easca tezauru
pna a destna[e. Iata de ce Ghangr cu e - mpreuna cu ce tre mongo,
agen[ or - au supravegheat att de rguros acest pre[os vagon, de ce s-au
aratat att de ngr|ora[ cnd s-a desprns de tren dupa ruptura bare, de ce
au starut cu atta ncrncenare sa fe reataat ct ma repede. Da! Totu se
expca! Iata dn ce cauza un escadron de soda[ chnez a sost sa a n
prmre vagonu a Kashgar, dupa ce s-a dat descarcare su|baor persan.
De aceea Pan-Cao nu putea sa f auzt vorbndu-se de mandarnu Yen-Lu,
neexstnd nc un nat demntar cu acest nume n Chna.
Am pecat a ora regementara. Cum era de ateptat, tovara notr de
caatore nu vorbesc dect de moanee care ar a|unge pentru a mboga[
ntregu persona a trenuu.
- Pretnsu vagon funerar m s-a parut tot tmpu suspect, m zce
maoru Nottz de aceea -am ntrebat pe Pan-Cao daca a auzt de
raposatu mandarn.
- M-amntesc, am raspuns, pe moment n-am prceput motvu
ntrebar dumtae. Orcum, sgur e ca tragem acum dupa no o comoara.
- Adaug, rea maoru, ca guvernu chnez a fost prevazator cnd -a
dat o escorta de 20 de oamen bne narma[. De a Khotan a Lanzhou trenu
va avea de strabatut 2000 de kometr prn deert securtatea trenuu asa
de dort cnd se trece prn Gob.
- Cu att ma mut, domnue maor, cu ct, dupa cee ce m-a[ spus,
prezen[a prme|dosuu K-Tsang a fost semnaata n provnce
septentronae ae Chne.
- ntr-adevar, domnue Bombarnac, o ovtura dn care sa se aeaga
cu 5000000 e o ovtura frumoasa pentru un bandt.
- Dar cum ar putea t de trmterea tezauruu mpera?
- Indvz ata tu ntotdeauna ce au nteres sa te.
,Aa e, m-am zs n gndu meu, char daca nu ctesc Secou XX".
am sm[t ca roesc, amntndu-m de gafa mea, care m va aduce
nendoenc, bestemee ceebruu |urnast Chnchoe.
ntre tmp, pe patforme se vorbea cu aprndere, fecare comentnd
trea. Unu prefera sa se afe ntr-un tren aatur de o groaza de moane
dect nga un cadavru, char daca acesta era a unu mandarn de cea ma
buna catate. Atu gasea ca transportu unu asemenea tezaur nu se face
fara a pune n prme|de sguran[a caatoror. Aceasta dn urma parere o
sus[nu baronu Wesschntzerdrfer ntr-o ere turbata mpotrva u
Popov.
- Trebua sa ne prev, domnue, trebua sa ne prev! Repeta e. Aceste
moane, se te acum ca sunt remorcate de tren asta poate f [nta unu
atac. Or un atac, adm[nd ca e respns, presupune ntrzer
ntrzere. eu nu e pot admte. Nu, domnue, nu pot!
- Nmen nu ne va ataca, domnue baron, raspunde Popov, nmanu nu
-ar trece prn gnd.
- De unde t, domnue, de unde t?
- Va rog sa f[ cam.
- Nu, nu ma vo cama daca e mpedcata crcua[a vo trage a
raspundere Compana.
Se-n[eege, 6000 de forn despagubr domnuu baron cu ,ncon|uru
um". Sa trecem a cea[ caator. Fuk Ephrne, cum va pute[ nchpu, nu
poate consdera acest ncdent dect dntr-un punct de vedere foarte practc.
- Bnen[ees, zce e, ca rscure noastre au crescut mut prn
transportu tezauruu n cazu unu accdent provocat de aceasta cauza,
socetatea ,Lfe Traveers Socety" a care sunt asgurat, ar refuza fara
ndoaa sa pateasca asemenea rscur a caror raspundere o poarta n
ntregme Compana Mareu Transasatc.
- ntr-adevar, rostete mss Horata Buett stua[a e fa[a de Chna
ar f fost grava daca nu s-ar f regast vagoanee desprnse. Nu et de aceea
parere Fuk?
- Ba da, Horata!
Horata Fuk - pur smpu!
Cupu ango-amcrcan avea dreptate; aceasta enorma perdere ar f
fost pusa pe seama Mareu Transasatc, cac Compana nu putea sa nu te
ca trenu transporta aur petre pre[oase nu rama[ee mandarnuu Yen-
Lu - dec avea n treaba asta o raspundere personaa.
Pe so[ Caterna, moanee afate n vagonu remorcat nu pareau sa-
tubure prea tare. Comcuu nu -au nsprat dect urmatoarea refexe:
- E, Carone, ce teatru frumos s-ar putea constru cu ban ata.
Dar cuvntee potrvte n stua[a data e-a rostt cergymanu care a
urcat a Kashgar, reverendu Nathane Morse: ,E ntotdeauna ngr|orator sa
car dupa tne un sac cu praf de puca".
Nmc ma adevarat vagonu cu tezauru sau mpera era un sac cu
praf de puca putnd sa faca trenu nostru sa sara n aer.
Prma cae ferata, construta n Chna pe a 877, a egat Shanghau cu
Fuzhou. Ea urmeaza, cu mc dferen[e, traseu rusesc care a fost propus n
874, trecnd prn Takent, Ku|a Kam, Lazhou, X'an Shangha. Rawayu
nu patrunde n provnce foarte popuate dn centru, care pot f asemute cu
vat zumzator stup de abne - abne foarte profce. Pe ct posb
merge n ne dreapta pna a Su-Cen, nante de a co spre Lanzhou30. Daca
se oprete n cteva orae mar, o face prn ramfca[ care au fost construte
spre sud sud-est. ntre atee, una dn acestea, cea de a Tayuan a Nan|ng
are drept scop sa ege provnce Shanx Shandong. Dar a aceasta data un
mportant vaduct nefnd nca termnat, ntrze darea e n foosn[a. S-au
ncheat ucrare, ceea ce asgura o comunca[e drecta prn Asa Centraa, a
na prncpaa a Mareu Transasatc. Ingner n-au ntmpnat a construrea
e greuta[ ma mar dect generau Annenkof a construrea
Transcaspanuu. Deertu Kara Kum se aseamana cu deertu Gob. Acea
so neted, aceea absen[a a na[mor sau adncturor, aceea uurn[a n
punerea traverseor neor. Daca ar f trebut strabatut urau an[ a
mun[or Kunun, Nanshan, Ame, Gangar-Ua, care se profeaza a gran[a cu
Tbetu, obstacoee ar f fost att de mar, nct n-ar f putut f nvnse tmp de
un seco. Dmpotrva, pe un teren neted nspos, trenu nanteaza repede
spre Lanzhou ca pe o ne de decov unga de 3000 de Kometr. Doar n
mpre|urme acestu ora a fost nevoe de o prcepere deosebta a ngneror
ca sa duca o upta energca mpotrva natur. Acoo are oc patrunderea
coststoare anevooasa n provnce Gansu, Shanx Pech31.
Pe parcurs ma vo margn sa men[onez unee dn prncpaee sta[
unde trenu se oprete pentru a- renno provze de apa de combustb.
n dreapta ca ferate, prvrea [-e atrasa de an[u muntos dn zare,
ptoreasca ngramadre care ncadreaza a nord Podu tbetan. n stnga,
och-[ ratacesc muta vreme pe nesfrta ntndere a stepeor u Gob.
Ansambu acestor tertor consttue adevarata Chna trenu nu ne-o
va dezvau dect n apropere de Lanzhou.
Astfe totu face ca a doua parte a caatore sa fe destu de pu[n
nteresanta - n afara de cazu cnd protectoru croncaror va avea sa ne
ofere ncdentee pe care natura n e refuza. M se pare ca exsta dverse
eemente dn care, cu pu[n noroc un dram de magna[e, ar trebu sa scot
mere sau fere.
La ora 11, trenu peaca dn Khotan a|unge a aproape doua dupa-
amaza a Kerya, n 889 - 90 acest traseu a fost parcurs de Pev[ov de a
Khotan pna a Lob-Nor, a poaee u Kunun Shan care desparte Turkestanu
chnez de Tbet. Caatoru rus a trecut prn Kerya, Nya, Cherchen, cum o
vom face no att de uor, pe cnd caravana sa s-a uptat cu attea prme|d
greuta[ - ceea ce n-a mpedcat-o sa strabata 0 000 de kometr de teren
drept, fara a pune a socoteaa cotee de attudne ongtudnea anumtor
puncte geografce. Astfe a fost contnuata cu cnste opera u Pr|evask.
De a gara Kerya se zaresc nca spre sud-vest crestee u Karakorum
vrfu Dapsang32, carua dfer[ cartograf atrbue o na[me de peste
8000 de metr. La poaee u se ntnde regunea Kashmr, unde dn podu
Pamr se desprnde urau an[ a Hmaaye care se rdca deasupra ceor ma
nate cum ae gobuu.
Pecnd dn Khotan am strabatut 50 de kometr n patru ore. Vteza a
scazut consderab, dar nu trebue sa ne ateptam n aceasta parte a
Transasatcuu a vteza cu care merge Transcaspanu.
La ora cnc dupa-amaza, ata sta[e, Nya, unde generau Pev[ov a
construt un observator meteoroogc Ac ne oprm doar 20 de mnute. Am
tmpu sa cumpar cteva provz a bufetu gar. Banu[ pentru cne.
Caator care urca n tren pe por[unea asta nu sunt dect chnez,
barba[ feme. Rareor ocupa ocur n casa I merg pe dstan[e scurte.
Aba pecasem de un sfert de ceas, cnd Fuk Ephrne, cu seroztatea
unu negustor care vne sa trateze o afacere, se-ndreapta spre mne pe
patforma vagonuu.
- Domnue Bombarnac, m zce, vreau sa va cer un servcu.
,E, m spun n gnd, te cum sa ma gaseasca yankeu cnd are
nevoe de mne".
- M-ar parea bne sa va fu de foos, domnue Ephrne, raspund.
Despre ce e vorba?
- V-a ruga sa-m f[ martor.
- E o cnste pentru mne! cu cne, daca nu va supara[?
- Cu mss Horata Buett.
- Va bate[ n due cu mss Horata Buett? Am ntrebat rznd.
- Nu nca. Deocamdata ma casatoresc cu ea.
- Va casator[ cu ea?
- Da? O femee cu cap, cunoscatoare ntr-ae nego[uu, tnd sa [na
foarte bne regstree.
- Fectar, draga domnue Ephrne. Pute[ conta pe mne.
- , fara ndoaa pe domnu Caterna.
- Va f foarte ncntat daca e o masa de nunta ne va cnta a
desert.
- Ct pace, m raspunde amercanu. Sa trecem a martor u mss
Buett.
- Da.
- Crede[ ca maoru Nottz ar accepta?
- E prea gaant ca sa refuze. pot ntreba eu, daca dor[.
- Va mu[umesc dnante. Ct despre a doea martor. nu tu cu sa
ma adresez. Poate engezuu acea, Francs Treveyan.
- Tot ce ve[ ob[ne de a e e sa catne dn cap n semn ca nu.
- Dar baronu Wesschntzerdrfer?
- Sa cer aa ceva unu om care face ncon|uru um? pe urma, o sa
ne [na o vence pna va semna cu numee u att de ung.
- Nu ma ramne atunc dect tnaru Pan-Cao. sau, daca nu
prmete, efu trenuu, Popov.
- Nu-ncape ndoaa ca pentru amndo ar f o pacere. Dar n-avem de
ce sa ne grabm, domnue Ephrne , odata a|un a Be|ng, a patruea
martor nu va f greu de gast.
- Cum. a Be|ng? Pa nu a Be|ng vreau sa ma nsor cu mss Horata
Buett!
- Doar nu a Suchou33 sau Lanzhou. n tmpu une oprr de cteva
ore!
- Wat a bt, domnue Bombarnac! Are oare un amercan vreme sa
atepte?
- Atunc?
- Ac.
- n tren?
- n tren.
- n cazu acesta va spun eu: ,Wat a bt!"
- Nc macar o z.
- Orcum, pentru a ceebra o casatore, trebue.
- Trebue un cergyman amercan avem pe reverendu Nathane
Morse.
- Consmte?
- Ba bne ca nu! Ar casator un tren ntreg daca s-ar cere.
- Bravo, domnue Ephrne! O casatore pe caea ferata. Asta ne
fagaduete o petrecere pe cnste!
- Domnue Bombarnac nu trebue ncodata sa a pe mne ce po[
face az.
- Da, tu. Tme s money.
- Nu! Tme s tme pur smpu; n-avem dreptu sa- perdem, nc
macar un sngur mnut.
Fuk Ephrne m strnge mna , cum am proms, vo ncepe
demersure pentru gasrea martoror n vederea ceremone nup[ae.
Se-n[eege de a sne ca ce do agen[ comerca sunt ber, ca pot
dspune de persoana or, ca se pot casator n fa[a unu cerc, cum se
procedeaza n Amerca, fara compcatee premnar cerute n Fran[a n
ate [ar. E bne, e rau? Amercan socotesc ca e ma bne aa cum a spus
Cooper ,ce- ce ma bun ucru a no e ce ma bun ucru pretutnden".
Ma adresez nt maoruu Nottz care accepta cu pacere sa fe
martoru u mss Horata Buett.
- Yanke ata sunt umtor, m zce.
- Tocma fndca nu- umete nmc, domnue maor.
fac aceea propunere tnaruu Pan-Cao.
- ncntat, domnue Bombarnac, m raspunde. Vo f martoru
adorabe adorate mss Horata Buett! Daca o casatore ntre o
engezoaca un amercan, cu martor francez, ru chnez nu ofera toate
garan[e de fercre, unde sa e ma gaset?
A vent rndu domnuu Caterna. Cum sa nu accepte nzestratu comc,
ma degraba de doua or dect o data.
- E! O dee de vodev sau de opereta! Excama e. Aveam pna acum
Nunta n sunetu tobeor, Nunta cu masne, Nunta sub fenare. E bne,
aceasta va f, Nunta-n raway sau Nunta cu abur. Ce ttur grozave, domnue
Bombarnac. Yankeu dumneavoastra poate conta pe mne. Martor batrn sau
tnar, tata nob sau |une prm ndragostt, marchz sau [aran, a bera
aegere, vo arbora chpu pe care- va dor.
- Pastreaza-[ chpu pe care- a, domnue Caterna, -am raspuns. Va
avea succes n aceasta mpre|urare.
- Va f poftta doamna Caterna?
- Cum sa nu. ca domnoara de onoare.
n ce prvete aceste obceur, nu trebue sa te ara[ prea preten[os pe
parcursu Mareu Transasatc.
Era prea trzu ca ceremona sa se desfaoare n aceea seara. Fuk
Ephrne vrea de atfe ca ucrure sa fe orndute n mod convenab are
de uat cteva hotarr. Ceebrarea casatore va avea oc de-aba mne
dmnea[a. To[ caator vor f ruga[ sa a parte senor Faruskar a proms s-
o onoreze cu prezen[a sa.
n tmpu cne nu s-a vorbt dect de asta. Dupa ce -a fectat pe
vtor so[ care au raspuns cu o amabtate specfc ango-saxona, fecare a
fagadut sa semneze contractu.
- vom face cnste semnaturor voastre! A adaugat Fuk Ephrne cu
gasu unu negustor care accepta o vnzare n rate.
Facndu-se noapte, to[ s-au dus sa se cuce sa vseze a petrecerea
de mne.
Eu ma pmb ca de obce pna a vagonu ocupat de |andarm chnez
constat ca tezauru mparatuu e stra|ut cu devotament. |umatate dn
escadron vegheaza n tmp ce ceaata |umatate doarme.
Pe a unu dmnea[a m-am putut strecura pna a Cncu -am dat
provze cumparate n gara Nya. Tnaru romn s-a nveset s-a ntt.
Nu ma ntrevede pedc, va a|unge a manu dort.
- Ma ngra n ada asta, m-a spus.
- F cu bagare de seama, ca n-a sa ma po[ e dn ea.
povestesc cum stau ucrure cu casatora Ephrne-Buett ca
ceremona nun[ va avea oc mne cu mare pompa.
- Ah, rost cu e cu un suspn, e nu sunt obga[ sa atepte sosrea a
Be|ng!
- Fara ndoaa, Cncu. Dar eu cred ca o casatore n asemenea cond[
nu va f prea soda. La urma urme asta- prvete doar pe acet do orgna.
La tre dmnea[a, trenu s-a oprt 40 de mnute a Cherchen, aproape
de poaee unu r de mun[ dn an[u Kunun. Ncunu dntre no n-a vazut
nmc dn [nutu trst pustu, pst de copac de verdea[a pe care
rawayu strabate urcnd spre nord-est.
n zor ze, trenu aearga pe caea ferata de 400 de kometr care
desparte Cherchen de sta[a Charkk, n tmp ce soaree mnge cu razee
sae uraa ntndere care straucete dn prcna eforescen[eor sane.
XIX.
Cnd ma trezesc m se pare ca am avut un comar. Dar nu- un vs. Nu!
E foarte mpede. efu band[or, K-Tsang, care -a pregatt bne ovtura
ataca trenu n por[unea sudca a Deertuu Gob. Vagonu este deschs cu
for[a, |efut, devastat. Auru petree pre[oase n vaoare de 5 000 000
sunt smuse de sub paza soda[or chnez care mor a datore, dupa ce e-au
aparat cu vte|e.
Ct despre caator. nca doua mnute de somn a f cunoscut soarta
or a mea.
Dar totu dspare odata cu negure nop[. Vsee nu sunt fotograf care
danue: se decooreaza a soare pna a urma se terg dn mnte.
Dnd o mca rata prn tren de a un cap a atu ca un gospodar prn
stradu[ee trguu, ma ntnesc cu maoru Nottz. Dupa ce m strnge
mna, m arata un mongo nstaat a casa a doua -m spune:
- Nu- dntre ce care s-au urcat a Duak mpreuna cu admnstratoru
Faruskar cu Ghangr.
- ntr-adevar, raspund, nu -am ma vazut n tren pna acum. Popov,
a care ma nteresez ce- cu acest caator, ma nformeaza ca mongou cu
prcna a urcat a Cherchen , adauga, de cum a sost, admnstratoru a
stat de vorba cu e - de unde trage concuza ca nou pasager trebue sa fe
una dn mce sta[ dntre Cherchen Charkk, unde trebue sa sosm pe a
unu.
Pe senor Faruskar nu -am vazut n cursu pmbar mee. Sa f cobort
a una dn mce sta[ dntre Cherchen Chark, unde trebue sa sosm pe a
unu dupa-amaza? Nu. Ghangr cu e se afa pe patforma de dnante a
vagonuu nostru. Par sa dscute cu nsufe[re nu se ntrerup dect ca sa
cerceteze cu vadta nerabdare, vasta ntndere dnspre nord-est. Oare vreo
veste adusa de mongou care a urcat a Cherchen -a facut sa- asa dn fre
sa- paraseasca obnuta rezerva gravtate?
Ma as dn nou n voa nchpur ntrevaznd perpe[, atacur tharet
ca n vsu meu. Sunt readus a reatate de reverendu Nathane Morse care
vne sa-m spuna:
- Astaz. a noua. Vad rog nu uta[, domnue.
Ah, da, casatora u Fuk Ephrne a u mss Horata Buett. Pe egea
mea, m ese dn cap cu totu. Trebue sa ma duc a avabou vagonuu. Tot
ce pot face e sa-m schmb rufara de corp. Costumu nu m- pot schmba,
neund cu mne atu. totu se cuvne sa fu prezentab, de vreme ce
ceaat martor, domnu Caterna va f superb.
Comcu s-a bagat n furgonu de baga|e - tremur nsa cu gndu a
betu Cncu - acoo, a|utat de Popov - a scos dntr-unu dn cuferee sae un
costum pu[n uzat, dar a caru succes e asgurat a o nunta; hana de
cuoarea untuu cu nastur de meta cu un buche[e a butonera, cravata
cu un ac avnd n vrf un damant fas nemapoment, pantaon de un rou
aprns cu paftae de arama, vesta cu forcee, corap n dung, manu de
matase, pantof negr paare gr fauata. C[ mr sau ma curnd unch de
a [ara a mreu trebue ca a |ucat comcu nostru n [nuta sa trad[onaa! E
grozav de atfe, cu chpu nfortor, proaspat barbert, cu obra| uor
abastru, och strauctor buzee trandafr. Doamna Caterna nu- ma
pu[n dchsta. Costumu de domnoara de onoare -a uat ea cu uurn[a
dn garderoba de actr[a; corsa| strns pe corp cu retur ncrucate, fusta
scurta de na verde, corap ach, tra bne pc pcor, paare de pa
mpodobta cu for artfcae carora nu e psete nc macar parfumu, pu[n
negru pe peoape rou pe obra|. Aa- ngenua de a [ara daca ea
mpreuna cu so[u vor vo sa |oace o comede sateasca dupa masa de nunta,
vor cuege desgur apauze mertate.
Casatora are oc a ora noua, anun[ata de copotu de a tender care,
tras cu nade|de, va bate precum copotu dntr-o capea. Cu pu[na magna[e
te ve putea crede ntr-un sat. Dar unde o sa- cheme copotu pe martor
pe oaspe[? n vagonu-restaurant orndut speca pentru ceremone, dupa
cte m-am dat seama. Nu ma e un ,dnng-car", e un ,ha-car", daca se
poate foos aceasta exprese. Masa mare, demontata, a facut oc une mese
mc care va su| de brou. Cteva vase cu for cumparate n gara Cherchen
sunt aga[ate n co[ure vagonuu care e destu de vast pentru ca n e sa
ntre cea ma mare parte dntre ce poft[ sa asste a ceremone. Cne nu va
putea patrunde nauntru va sta pe patforme.
Pasager au fost ntn[a[ de o smpa pancarta, pusa pe ua
vagoaneor de casa I a II-a. Textu e urmatoru: Domnu Fuk Ephrne de a
frma ,Strong Bubu and Co" dn New York are pacerea sa va nvte a
casatora sa cu mss Horata Buett de a frma ,Homes-Home" dn Londra,
care va ft ceebrata n vagonu-restaurant a Mareu Transasatc, a 22 ma,
ora 9 fx, prn gr|a reverenduu Nathane Morse dn Boston.
Mss Horata Buett, de a frma ,Homes-Home" dn Londra are
pacerea sa va nvte a casatora e cu domnu Fuk Ephrne de a frma
,Strong Bubu and Co" dn New York, care va f ceebrata etc.
E bne, daca nu scot 00 de rndur dn povestea asta, nu ma prcep
deoc n mesera mea. ntre tmp, ntreb pe Popov de ocu exact unde se va
gas trenu n momentu ceremone. Popov m- arata pe harta cu orar. Acest
punct se afa a 50 de kometr de sta[a Charkk, n pn deert, n m|ocu
esuror strabatute de un rue[ care se varsa n Lob-Nor. Tmp de vreo 20 de
eghe nu ntnet o sngura sta[e ceremona nu rsca sa fe ntrerupta de
vreo oprre a trenuu.
Se-n[eege de a sne ca, de a 8 |umatate, domnu Caterna cu mne
suntem gata sa ne facem datora. Maoru Nottz Pan-Cao s-au ngr|t e
de [nuta or pentru a f a na[mea soemnta[. Maoru, seros ca un chrurg
nante de a taa cuva un pcor chnezu cu aeru pu[n bat|ocortor a unu
parzan poftt a o nunta [araneasca. Doctoru To-Kng a sau Cornaro,
prmu ducnd cu sne pe a doea, vor ua e parte a mca petrecere.
Nobu vene[an era cebatar, daca nu ma-ne; dar nu cred ca -a exprmat
undeva vreo parere n prvn[a casatore, studata n raport cu consumarea
umeduu radca - n afara, poate, de nceputu captouu nttuat: M|oace
sgure uoare de a remeda cu prompttudne dverse accdente care
amenn[a va[a.
Pan-Cao, care m-a ctat aceasta fraza a u Cornaro, a adaugat:
- Casatora, cred, poate f consderata ca fgurnd prntre aceste
accdente. Noua fara un sfert. Nmen nu -a zart nca pe vtor nsura[e.
Mss Horata Buett s-a ncuat ntr-unu dn cabnetee de toaeta de a prmu
vagon, unde se gatete pentru ceremone. La rndu u, Fuk Ephrne face
probab atent nodu a cravata ustruete neee, breocure ate
guvaercae pe care e poarta. N-am nc o gr|a, vom vedea aparnd de
ndata ce va suna copotu.
N-am dect o sngura parere de rau: ca senor Faruskar Ghangr sunt
prea ocupa[ ca sa a parte a petrecere. De ce cerceteaza tot tmpu dn och
urau pustu? Doar nu au n fa[a vreo cmpe acoperta de anur de cereae
dn regunea Lob-Nor, c Deertu Gob care este sterp, trst posomort, aa
cum reese dn studu specator sau dn reatare unor caator ceebr
precum Gr|mao, Banc Martn. Et ndrepta[t sa te ntreb dn ce cauza
amndo prvesc cu o aten[e att de starutoare.
- Daca nu ma-neaa presm[re, m spune maoru Nottz, trebue sa
se ntmpe ceva.
Ce-nseamna oare aceste cuvnte? Dar deodata copotu tenderuu, tras
cu putere, rasuna voos, chemndu-ne a nunta.
Domnu Caterna vne nga mne - aud fredonnd: ,Suna deodata
Copotu dn turn"
Iar doamna Caterna raspunde a acest tro dn Doamna Aba cu
refrenu dn Dragon dn Vars: bate suna suna rasuna"
Ea mmeaza totodata gestu obc de a trage o frnghe, precum o cere
trad[a teatraa.
Aau caatoror se pune n mcare. n frunte merg ce patru martor,
apo oaspe[ care nanteaza dn cee doua capete ae satuu - adca ae
trenuu. Procesunea e formaa dn chnez, c[va turkmen un numar de
tatar, barba[, feme, dornc sa asste a ceremone. Ce patru mongo au
ramas nsa pe utma patforma, nga vagonu cu tezauru pe care soda[
chnez n-au voe sa- paraseasca nc o cpa.
Am a|uns n ,dnng-car".
Reverendu ade a o masu[a pe care se afa actu de casatore pregatt
cu toate formee cerute. Are n mod vadt obnun[a acestu gen de opera[.
n orce caz a fe de comercae pe ct de matrmonae.
Perechea Ephrne-Buett n-a aparut nca.
- Ma, sa fe! spun comcuu, doar n-or f renun[at sa se
casatoreasca!
- Daca au renun[at, raspunde rznd domnu Caterna, reverendu o sa
ne recasatoreasca n ocu or, pe mne pe nevasta-mea. Suntem n hane
de nunta nu ne-om f pus a mare [nuta degeaba! Nu- aa, Carone?
- Da, Adophe! raspunde, gungurtor, ngenua.
Dar gumea[a reedtare a casatore doamne domnuu Caterna nu va
avea oc. Iata- pe Fuk Ephrne, mbracat cum era az-dmnea[a sau er, ,
amanunt demn de bagat n seama, cu creonu pe dupa urechea stnga, cac
preacnsttu agent comerca a termnat tocma un decont pentru frma sa dn
New York. Ute-o pe mss Horata Buett att de saba, [eapana dstanta
ct poate f o negustor[a brtanca, cu un fugarn deasupra costumuu de
caatore, pentru a se fer de praf , n chp de b|uter, purtnd, atrnata de
cordon o egatura de che care zornae zgomotos. To[ s-au rdcat potcos a
ntrarea mror. Dupa ce au sautat n dreapta n stnga ,fac o pauza", cum
ar zce domnu Caterna. Apo nanteaza spre reverend care ateapta n
pcoare. Te-a crede ntr-o capea daca o orga ar ntona muzca propre
mpre|urar. Dar o aud, muzca asta! Daca nu a orga, macar e cntata de un
nstrument nrudt. Un acordeon da toata sn[a n mne domnuu
Caterna. n catate de fost marnar e te sa mnuasca acest nstrument de
tortura s-a pus sa campane adormtoru andante dn Norma cu nuan[ee
cee ma harmoncet. Asta pare sa e paca nespus de mut caatoror dn
Asa Centraa. Ncodata pna acum ureche or n-au fost mngate de
aceasta meode demodata, pe care aparatu pneumatc o nterpreteaza att
de expresv.
n fne, totu se sfrete pe umea asta, char andantee dn Norma,
reverendu Nathane Morse ncepe sa e serveasca mror speechu pe care
-a debtat de nenumarate or ntr-o astfe de mpre|urare: ,Doua sufete
mente sa se contopeasca. Carne dn carnea u. Crete[ va nmu[[."
Dupa mne, ma bne spunea pe nas ca un smpu notar: ,n fa[a
noastra, preotu-notar, s-a ncheat un act de asoca[e dn motve socae:
Ephrne - Buett and Co."
N-am termnat sa-m formuez gndu. Strgate puternce s-au auzt
dnspre ocomotva. Frnee, trase brusc, au scrnt strdent. Cteva
hurducatur nso[esc ncetnrea mersuu, apo o zbtura puternca oprete
trenu a m|ocu unu nor de nsp.
Ce ntrerupere nefercta a ceremone matrmonae cum ,s-a rupt
fru", ca sa ntrebun[am o exprese de teegrafst.
Totu s-a rasturnat n, dnng-car", oamen mobe, mr martor.
Nmen nu -a putut pastra echbru. Am cazut cae peste gramada ntr-o
dezordne de nedescrs se aud [pete de spama gemee preungte. Dar,
ma grabesc sa adaug ca nu s-a ntmpat nmc grav, deoarece oprrea n-a
fost prea brusca.
- Repede. sa em dn tren! m zce maoru.
XX.
ntr-o cpa, caator ma mut sau ma pu[n ov[ nnebun[ s-au
repezt |os, pe caea ferata. Se png, pun ntrebar n tre sau patru mb
dferte. Senor Faruskar, Ghangr ce patru mongo au fost prm care au
sart dn vagoane. To[ stau nga ne cu kand|aru ntr-o mna pstou n
ceaata. Nu-ncape nc o ndoaa, s-a pus a cae mpotrva trenuu un atac
tharesc. nee psesc pe o por[une de vreo suta de metr ocomotva,
dupa ce s-a potcnt de o traversa, s-a oprt n fa[a une move de nsp.
- Cum! Drumu de fer n-a fost termnat. m s-a dat un bet de a
Tfs a Be|ng? degeaba am uat Transasatcu asta ca sa ctg noua ze
dn tmpu n care fac ncon|uru um?
n cuvntee acestea azvrte n germana catre Popov, am recunoscut
gasu suparat a baronuu. Dar de data asta, atora dect ngneror
compane trebuau sa se adreseze mustrare sae.
ntrebam pe Popov despre ce e vorba, n tmp ce maoru Nottz nu-
scapa dn och pe senor Faruskar pe mongo sa.
- Baronu greete, ne raspunde Popov. Construc[a ca ferate a fost
pe depn termnata daca psesc 00 de metr de na este datorta unor
nten[ crmnae
- Ca sa se opreasca trenu! Rostesc.
- sa se fure tezauru pc care- transporta! Adauga domnu Caterna.
- Nu-ncape ndoaa, zce Popov. Trebue sa fm gata sa respngem un
atac.
- Oare avem de a face cu K-Tsang banda u? ntreb.
K-Tsang! Numee se raspndete prntre caator. Smpa u rostre
strnete o groaza de nedescrs.
n acest moment, maoru m optete:
- De ce K-Tsang. ma curnd dect senor Faruskar?
- E, admnstratoru Transasatcuu?
- E, n-ar f de mrare daca e adevarat ca au ntrat cu ncuvn[area
Compane c[va ef de banda n consu e pentru a asgura o buna
crcua[e a trenuror.
- N-am sa cred ncodata aa ceva, domnue maor!
- Cum vre, domnue Bombarnac Dar fara ndoaa, Faruskar ta ca
pretnsu vagon mortuar con[ne moane.
- Ha, ha, domnue maor, nu- tmp de gume.
Nu! E tmpu sa ne aparam ne vom apara vte|ete.
Of[eru chnez -a rndut oamen n |uru vagonuu cu tezauru. Sunt
vreo 20 no, cea[ caator, n afara de feme cop, vreo 30.
Popov dstrbue armee uate n tren pentru cazu ca acesta ar f [nta
unu atac. Maoru Nottz, domnu Caterna, Pan-Cao, Fuk Ephrne,
mecancu, fochstu, efu trenuu, pasager asatc europen sunt cu to[
hotar[ sa se bata pentru bnee obtesc.
n dreapta ca ferate, a vreo suta de pa se ntnd tufarur dese, un
fe de |unge msteroase unde, fara ndoaa, s-au ascuns band[, ateptnd
momentu potrvt sa se repeada asupra trenuu.
Deodata se aud [pete. Dn astar navaete o trupa care se ptse
acoo - vreo azec de nomaz dn Deertu Gob. Daca raufacator nvng,
trenu va f |efut, tezauru furat - ce e ma trst pentru no - caator vor
f masacra[ fara ma ndurare.
Ce face senor Faruskar, pe care maoru Nottz suspecteaza pe
nedrept? prvesc. Chpu u nu ma e acea; obra| sunt paz, na[a
capu, och u arunca fugere. Bun! Daca m-am neat pe seama
mandarnuu Yen-Lu, macar nu -am uat pe admnstratoru Compane
Mareu Transasatc drept famosu bandt dn Yunnan.
ntre tmp, dn momentu apar[e band[or, Popov e-a facut pe feme
sa ntre repede napo n vagoane. Am uat toate masure de prevedere ca sa
fe n sguran[a.
N-am drept arma dect un revover cu ase goan[e, dar vo t sa ma
foosesc ct ma bne de e.
Voam ncdente, accdente, mpres de caatore. Nu pot sa spun ca
nu m s-a mpnt dorn[a. Croncaruu nu- va ps reporta|u cu cond[a sa
scape teafar dn upta, spre onoarea cronc gora Secouu XX.
Dar n-ar f cu putn[a sa provocam dezordne n rndure band[or
mpucndu- de a nceput pe K-Tsang, daca e este autoru ambuscade? Ar
f, cred, un ucru hotartor.
Thar, dupa ce- descarca armee, e rdca deasupra capuu sco[nd
strgate sabatce. Senor Faruskar, cu pstou ntr-o mna kand|aru n
ceaata, se repede asupra or, cu och scaparator, spumegnd de fure.
Ghangr se afa nga e, urmat de ce patru mongo pe care ndeamna cu
gasu cu fapta.
Maoru Nottz cu mne ne repezm n m|ocu band[or. Domnu
Caterna ne-a uat-o nante, trage cu gura deschsa aer n pept. Dn[ u ab
sunt gata sa mute, och se mcoreaza cnd mnuete pstou. Comcu
cntare[u de vodev a facut oc fostuu mateot, care se arata a na[mea
mpre|uraror.
- Tcao vor sa ne prnda a aborda|! efu bande ncearca sa ne
scufunde! nante, sa aparam pavonu! Foc a trbord! Foc a babord. Foc
pretutnden!
Actoru nu- narmat cu un pumna dn recuzta teatruu sau cu pstoae
cu goan[e oarbe. Nu! Cu un revover n fecare mna satnd ca un gaber de
a vea-foc, trage n dreapta, n stnga sau cum zce a trbord, a babord,
pretutnden.
La rndu u Pan-Cao rsca va[a cura|os cu sursu pe buze, urmat
de cea[ caator chnez. Popov personau trenuu fac, cu bravura,
datora. Sr Francs Treveyan de a Treveyan-Ha se bate cu metoda cu
snge rece, pe cnd Ephrne cuprns de o mne cocottoare, suparat ca s-
a ntrerupt ceebrarea casatore ct de percou care- amenn[a cee 42 de
coete cu dn[ fa, nu tu care dn cee doua sentmente ocupa un oc ma
nsemnat n mntea u cacuata.
Pe scurt, dn toate acestea reese ca banda de raufacator ntnete o
rezsten[a ma seroasa dect se ateapta.
baronu Wesschntzerdrfer? E bne, afa[ ca baronu e unu dn
adversar ce ma nveruna[ a tharor. E ac de sudoare, naduete se
bate cu fure, cu rscu de a f masacrat. De cteva or a trebut potot. nee
scoase, trenu oprt, atacu n pn deert, ntrzere care vor urma nseamna
perderea pachebotuu a Tan|n, compromterea ncon|uruu um,
nerespectarea tmpuu, nca dn prmu sfert a tneraruu. Ce ovtura data
amoruu propru a neam[uu!
Senor Faruskar, erou meu, cac nu- pot num atfe - da dovada de o
cutezan[a extraordnara, repezndu-se acoo unde upta- ma aprga dupa
ce a tras toate goan[ee, foosete kand|aru ca un om care a vazut,
probab, deseor moartea cu och nu s-a temut ncodata s-o nfrunte.
Exsta de pe acum c[va ran[ de o parte de ata, poate char mor[,
prntre caator care zac ntn pe caea ferata. me un gonte m-a atns
umaru, dar e o smpa zgretura pe care de-aba am sm[t-o. Reverendu
Nathane Morse n-a crezut ca n catate de preot trebue sa stea cu bra[ee
ncrucate , prn feu n care mnuete pstou nu pare a f un ncepator n
foosrea armeor de foc. Paara domnuu Caterna a fost gaurta de un
gonte , sa nu utam, e paara u gr, fauata, de nunta. nct nu- de
mrare ca bestema marnarete, , [ntnd bne, ucde pe oc pe ce care s-a
facut vnovat de o asemenea fapta.
Bataa [ne de vreo zece mnute apecnd, n mod aarmant, baan[a
vctore cnd de o parte, cnd de ata. Numaru oamenor sco dn upta
crete n ambee tabere sfrtu nu- deoc sgur. Senor Faruskar, Ghangr
mongo s-au retras spre famosu vagon pe care |andarm chnez nu-
parassera un sngur moment. Doar do dntre aceta fusesera ov[ morta,
ar of[eru fusese mpucat n cap ucs. Erou meu facea aadar tot ce-
statea n putn[a, pn de cura|u ce ma nfacarat, ca sa apere tezauru
mparatuu. Preungrea upte ma ngr|oreaza. Va contnua, probab, atta
tmp ct efu bande - un barbat nat cu barba neagra - va mna pe
compc u sa asateze trenu. Pna n cpa de fa[a goan[ee -au ocot n
pofda tuturor eforturor noastre, e car ca nu-nceteaza sa ctge teren. Vom
f oare s[ sa ne refugem n vagoane ca n spatee zduror une fortare[e ,
a|un acoo, sa uptam pna n momentu cnd utmu dntre no va f dat
sufetu? Acest ucru nu poate ntrza daca nu zbutm sa oprm mcarea de
retragere care a nceput de partea noastra.
Zgomotu mpucaturor se-mpetete acum cu strgatee femeor,
dntre care unee, nnebunte, aearga pe patforme, de mss Horata Buett
doamna Caterna ncearca sa e re[na nauntru vagoaneor.
E adevarat ca ma mute goan[e au patruns prn pere[ ma ntreb
daca Cncu n-a fost rant n furgonu sau.
Maoru Nottz care se afa nga mne, zce:
- Nu merge bne!
- Nu. nu prea, raspund cred ca mun[e sunt pe sfrte! Ar
trebu scoasa dn upta capetena raufacatoror. Vno, domnue maor.
Dar ce vrem sa facem no nfaptuete atu n char aceasta cpa.
Senor Faruskar, dupa ce rarse rndure band[or, -a respns pna dncoo
de caea ferata, scapnd de goan[ee trase asupra u. Iata- n fa[a
capetene. rdca bra[u strapunge peptu cu kand|aru. Numadect
banda da napo, fara macar sa ncerce sa- a cu ea mor[ ran[. Un fug
peste cmp, a[ dspar n adncu tufaruu. N-are rost sa- urmarm de
vreme ce upta s-a sfrt n avanta|u nostru! , ndraznesc sa afrm ca, fara
vte|a demna de admra[e a u senor Faruskar, nu tu daca ar f ramas
vreunu dntre no sa povesteasca aceasta ntmpare.
efu bande nca nu murse, cu toate ca sngee curgea uvo dn
peptu u. suntem martor une scene pe care n-o vo uta ncodata, o
scena care merta sa caracterzeze fara gre persona|ee.
Capetena a cazut ntr-un genunch rdca o mna n tmp ce ceaata
se spr|na de so.
Senor Faruskar se afa n pcoare nga rant domnndu- de a
na[me.
Deodata acesta ncearca sa se scoae cu o utma sfor[are. amenn[a
cu bra[u adversaru. prvete.
O a doua ovtura de kand|ar strapunge nma. Senor Faruskar se
ntoarce spre no spune n mba rusa cu un gas absout ntt:
- K-Tsang a murt fe sa para ca e to[ ce care sunt mpotrva
mparatuu.
XXI.
Aadar K-Tsang fusese ce care atacase trenu Mareu Transasatc n
Deertu Gob. Pratu dn Yunnan afase ca un vagon con[nnd aur petre
pre[oase de mare vaoare facea parte dn tren. nu e de mrare de vreme
ce zaree, char dn Pars pubcasera cu cteva ze nante acest fapt dvers.
Prn urmare, K-Tsang a avut tmp sa- pregateasca ovtura, sa scoata o
por[une de na ca sa ntercepteze crcua[a ar f reut, probab, sa puna
mna pe tezauru mpera, dupa ce -ar f masacrat pe caator, daca senor
Faruskar nu -ar f dobort. Iata motvu pentru care erou nostru s-a aratat
att de ngr|orat az-dmnea[a. Cerceta dn och deertu cu atta
perseveren[a fndca, fara ndoaa, utmu mongo care se urcase a
Cherchen pusese a curent cu panu u K-Tsang. n orce caz, de acum
ncoo nu ma aveam a ne teme de famosu bandt. Admnstratoru
Compane -a |udecat pe thar - |udecata cam expedtva, recunosc. Dar
suntem n m|ocu deertuu.
- E bne, spun maoruu, sper ca banuee dumtae cu prvre a
senor Faruskar s-au rspt.
- ntr-o oarecare masura, domnue Bombarnac!
ntr-o oarecare masura? Nu se poate spune ca maoru Nottz nu- greu
de mu[umt.
Dar sa ne ntoarcem a cee ntmpate sa vedem cte vctme au
fost.
De partea noastra tre mor[, ncuznd pe of[eru chnez, apo vreo 2
ran[ dntre care patru grav, ar cea[ destu de uor pentru a- putea
contnua caatora pna a Be|ng. Popov s-a aes cu o smpa zgretura,
domnu Caterna cu o rana mca pe care doamna Caterna vrea s-o panseze ea
nsa.
La cererea maoruu, ran[ au fost du n vagoane e e-a dat
ngr|re ngadute de mpre|urar. Doctoru To-Kng -a ofert servce, dar
toata umea -a preferat pe maoru Nottz n[eeg de ce. Ct despre
tovara notr de caatore care -au perdut va[a s-a hotart sa fe
transportan[ pna a sta[a urmatoare unde se va aduce utmu omagu.
Band[ -au parast mor[ n pustu no vom acoper cu pu[n nsp.
Asta va f tot.
Trenu s-a oprt a o dstan[a aproape egaa de Charkk Cherchen,
snguree sta[ de unde ar f cu putn[a sa cerem a|utor. Dn nenorocre nu
ma func[oneaza teegrafu, deoarece K-Tsang a dobort stp odata cu
scoaterea neor.
N-am prea avut de dscutat, dec, ce trebue sa facem. n prmu rnd sa
punem ocomotva napo pe ne; apo dn cauza ne ntrerupte ce ma
smpu era sa ne ntoarcem, trenu mergnd de-a-ndarateea, pna a
Cherchen unde avea sa atepte ca ucrator Compane sa restabeasca
crcua[a care va putea f reuata n cond[ normae n ma pu[n de 48 de
ore.
Zs facut. Caator vor cu to[ sa- a|ute pc Popov pe agen[ care au
a dspoz[e cteva unete, ntre atee crcur, prgh, cocane che
franceze. Aa zbutm, nu fara efort, sa repunem pe ne tenderu
ocomotva dupa tre ore de munca.
Lucru ce ma greu s-a facut. Acum, mararer, cu vteza mca trenu
se va napoa a Cherchen. Dar ct tmp perdut, ce ntrzere! Va nchpu[
ce-a fost a gura baronuu, care nu nceteaza sa besteme n mba germana.
Sa nu ut sa spun ca, de ndata ce band[ au fost pu pe fuga, caator
- eu ce dnt - am [nut sa- mu[umm u senor Faruskar. Acesta a prmt
mu[umre cu toata demntatea.
- Nu m-am facut dect datora de admnstrator a Compane, a
raspuns cu o noba modeste.
Apo, a ordnu sau, mongo au uat parte a munca. Am observat ca o
faceau cu un mare ze pentru care -am fectat dn toata nma.
ntre tmp, senor Faruskar Ghangr au vorbt n ma mute rndur n
oapta dn aceste uote s-a nfrpat o propunere a care nmen nu se
atepta.
- Domnue ef a trenuu, a spus senor Faruskar, adresndu-se u
Popov, dupa parerea mea ar f ma bne sa ne contnuam drumu spre
Charkk dect sa ne ntoarcem; e n nteresu caatoror.
- Bnen[ees, domnue admnstrator, ca ar f ma bne daca drumu
spre Charkk n-ar f taat, ceea ce face sa nu putem crcua.
- n acest moment, domnue ef a trenuu. Dar vagoanee n-ar putea
trece n caz ca am restab na, char daca numa cu caracter provzoru?
Iata o propunere care merta uata n seama. Ne-am strns sa o
dscutam cu maoru Nottz, Pan-Cao, Fuk Ephrne, domnu Caterna,
reverendu, baronu Wesschntzerdrfer nca vreo 2 caator dn ce care
n[eeg mba rusa.
Senor Faruskar -a expus punctu de vedere:
- M-am dus sa examnez por[unea de na care a fost dstrusa de
banda u K-Tsang. Ma|ortatea traverseor ma exsta. Ct despre ne,
raufacator e-au aruncat, pur smpu, ma ncoo, pe nsp. Punndu-e cap
a cap, va f uor sa se conduca trenu pna a ocu unde na nu a fost
strcata. n 24 de ore treaba ar f termnata cnc ore ma trzu am a|unge
a Charkk.
O dee exceenta a care subscru Popov, mecancu, pasager ma cu
seama baronu. Panu poate f executat daca psesc cteva ne, va f
posb sa se a dn urma cee ce au servt sa fe aezate nante pentru a
asgura trecerea trenuu.
Hotart ucru, senor Faruskar e un om cu capu pe umer, un adevarat
conducator, persona|u de care am nevoe. vo strga numee sa se auda n
cee patru co[ur ae um, n cnstea u vo pune sa sune toate goarnee
cronc!
Nu-[ vne sa crez ca maoru -a nchput ca e un rva a u K-Tsang,
ae caru faradeeg au fost pedepste char de mna nobuu admnstrator.
Oamen s-au apucat sa puna a oc traversee scoase, su|ndu-se de
faptu ca se vedea urma or, muncesc fara preget.
Se-n[eege de a sne ca neavnd a ma teme ca vo f vazut n tmpu
agta[e de dupa atac, am patruns n furgon, m-am convns ca Cncu e teafar,
-am spus ce se ntmpa -am sfatut sa fe prudent sa nu asa dn ada.
M-a fagadut sunt ntt dnspre partea asta.
Ne-am apucat de treaba pu[n nante de ora tre. nee au fost scoase
pe o por[une de crca 00 de metr. Aa cum ne atrasese aten[a senor
Faruskar, n-a fost nevoe sa e fxam foarte bne. Asta va ramne n sarcna
ucratoror pe care Compana va trmte de a Charkk, cnd trenu va
a|unge n aceasta sta[e, una dntre cee ma mportante ae ne.
Cum nee sunt destu de gree, ne mpar[m pe grupur. Caator dn
casa I dn casa a II-a muncesc mpreuna dn toata mma. Baronu se arata
de un srg fara pereche. Fuk Ephrne care nu se ma gndete a casatora
u ca cum n-ar f trebut sa se-nsoare ncodata - afacere ma presus de
toate - muncete ct patru. Pan-Cao nu se asa ntrecut de nmen char
doctoru To-Kng ncearca sa se faca ut. n feu ceebruu August, ace
satmbanc care e un so de musca a arat.
- Va, tare ma frge soaree deertuu - ,efu" dn ,raza" noastra,
cum porecete domnu Caterna.
Numa sr Treveyan de a Treveyan-Ha sta ntt n vagonu u.
Nmc nu- prvete pe acest genteman.
La ora apte caea ferata a fost restabta pe vreo 30 de metr. Noaptea
nu va ntrza sa se ase. Decdem ca trebue sa ne odhnm pna mne. O
|umatate de z va f de-a|uns ca sa termnam treaba trenu va putea peca
dupa-amaza. Avem mare nevoe sa mncam sa dormm. Dupa o munca
ndr|ta, o pofta de mncare aderea. Ne strngem, gramada n vagonu
restaurant, fara sa [nem seama care are ocu n casa nt sau n a doua.
Provze nu psesc se face un go mare n rezervee dn camara. Domnu
Caterna e deosebt de vese, gurav, uguba[, gume[, pretenos, pn de voe
buna. La desert ntoneaza mpreuna cu so[a u o bucata potrvta
mpre|urar dn Caatore n Chna pe care o reuam cu to[ n cor ma mut cu
vgoare dect a unson.
Chna- o [ara fermecatoare Va pace, desgur, a fecare.
Ah! Labche, [-a f nchput vreodata ca aceasta adoraba poeze va
ncnta ntr-o z pe caator Mareu Transasatc, afa[ a ananghe?
deodata comcu nostru care - trebue sa recunosc - s-a pornt, are o
dee. ce dee! De ce n-am reua ceremona ntrerupta de atacarea
trenuu? De ce n-am contnua ceebrarea casatore?
Ce casatore? ntreaba Fuk Ephrne.
A dumneavoastra, a dumneavoastra, raspunde domnu Caterna. Doar
n-a[ utat? Asta- buna!
Fapt este ca Fuk Ephrne pe de o parte, mss Horata Buett pe de ata
parte, nu par a- amnt ca, fara agresunea u K-Tsang a bande u, -ar
un acum duce egatur ae casnce.
Dar suntem prea obos[. Reverendu Nathane Morse nu ma are
putere sa- bnecuvnteze pe so[ care, a rndu or, n-ar avea putere sa-
prmeasca bnecuvntarea. Ceremona e amnata pe pomne. ntre Charkk
Lanzhou sunt de parcurs 900 de kometr, ma mut dect e nevoe pentru
a nan[u sod perechea ango-amercana.
Fecare se ntnde n cuete sau pe banc, ncercnd sa cada ntr-un
somn odhntor. Dar nu sunt neg|ate masure de prevedere. De nu pare
posb, deoarece efu or a pert, band[ ar putea sa atace nca o data n
tmpu nop[. Bestematee de moane ae mparatuu care se afa n vagon
trebue ca e strnesc setea de ban daca nu suntem cu och n patru.
Dar avem toate motvee sa dormm nt[, cac senor Faruskar n
persoana a uat asupra- sa organzeze paza trenuu. De a moartea
of[eruu a devent comandantu escadronuu chnez. E Ghangr trebue sa
vegheze asupra tezauruu mpera , cum spune domnu Caterna, care are
pentru orce mpre|urare ctate potrvte dn repertoru Opere Comce: ,n
seara asta domnoaree de onoare vor f bne pazte".
ntr-adevar tezauru mpera a fost sub o ma buna supraveghere
dect frumoasa Athenads de Soange ntre actu nt [ do dn Mu[chetar
regne.
A doua z, de a vrea zoror ne punem ar pe ucru. Zua va f cada. La
24 ma n pn deert, n Asa Centraa, temperatura e aa de rdcata nct
po[ face oua tar numa acoperndu-e cu nsp.
nsa nsufe[rea nu scade ucrator sunt a fe de actv ca n a|un.
Restabrea ca ferate contnua fara compca[. ncetu cu ncetu, aezate
pe traverse, nee se racordeaza unee cu atee pe a patru dupa-amaza,
crcua[a poate f reuata.
Deondata ocomotva, pusa sub presune, ncepe sa nanteze cu vteza
mca; vagoanee o urmeaza, mpnse unu cte unu ca sa nu se provoace o
deraere.
n fne, ata ca au trecut fara nc o strcacune acum caea e bera
pna a Charkk - ce zc? Pna a Be|ng.
Ne aezam a ocure noastre Popov da semnau de pecare n
momentu cnd domnu Caterna ntoneaza refrenu maruu vctoros a
marnaror de pe vasu-amra dn Haydee.
M de urae raspund.
La zece seara trenu ntra n gara Charkk, cu o ntrzere de exact 30
de ore. Dar 30 de ore nu sunt destue pentru ca baronu Wesschntzerdrfer
sa parda pachebotu care peaca de a Tan|ng spre Yokohama?
XXII.
Aadar, cu care am dort un ncdent am fost servt peste ateptar n-
a avea dect sa- mu[umesc zeuu reporteror daca n-ar f fost vctme
prntre ce care caatoreau cu trenu nostru. Eu am scapat dn upta vu
nevatamat. Toate numeree mee sunt tefere, aegndu-se doar cu cteva
zgretur fara nsemnatate. Sngur, numaru 4 a fost strapuns de un
gontecare a nmert n paara u de nunta.
Acum nu am n perspectva dect reuarea casatore Buett-Ephrne
deznodamntu perpe[or u Cncu. Nu cred ca rou senoruu Faruskar ne
rezerva no surprze. Sgur, ca se ma poate v ceva neprevazut, de vreme ce
caatora va ma dura cnc ze. Punnd a socoteaa ntrzerea datorata
atacuu u K-Tsang, au trecut 3 ze de cnd am pecat de a Uzun-Ada.
Am ramas tre ze a Charkk. Ma|ortatea caatoror nu -au parast
cugetee. S-au uat decara[ despre atacarea trenuu, autorta[e chneze s-
au ocupat de nmormntarea trupuror nensufe[te de ran[ care trebuau
asa[ a Charkk unde vor prm ngr|re necesare.
Charkk e o aezare cu popua[e densa, cum m-a zs Pan-Cao, m
pare rau ca n-am putut s-o vztez.
Compana Mareu Transasatc va trmte nentrzat ucrator sa repare
na, sa rdce stp teegrafuu n 48 de ore crcua[a va f pe depn
restabta.
Se-n[eege de a sne ca senor Faruskar, cu toata autortatea unu
admnstrator a Compane, a uat parte a dversee formata[ care au fost
ndepnte a Charkk. Nu tu ce eog sa- ma aduc. De atfe e raspatt
pentru bunee sae ofc de respectu pe care - arata personau gar.
La ora tre dmnea[a - oprre a Kara-Buran, unde trenu n-a stat dect
cteva mnute. Acoo, caea ferata se-ntretae cu tneraru caatore prn
Tbet a u Gabre Bonvaot a prn[uu Henr d'Oreans n 889 - 890.
Aceasta caatore a fost mut ma unga dect a noastra , desgur, ma
anevooasa ma prme|doasa. Trenu care crcua a Pars dus-ntors a
trecut prn Bern, Petersburg, Moscova, N|n Novgorod, Perm, Tobosk,
Omsk, Sempaatnsk. Ku|a, Charkk, Batang, Yunnan, Hano, Sagon,
Sngapore, Ceyon, Aden, Suez, Marsa - reaznd turu Ase a Europe.
Trenu se oprete a Lob-Nor a patru peaca a ase. Lacu, ae caru
maur au fost exporate de generau Pev[zov n 889, cnd s-a ntors dn
exped[a u n Tbet, nu- dect o matna ntnsa presarata cu nsu[e de
nsp ncon|urate de nu ma mut de un metru de apa. |nutu unde Tarmu
duce apee namooase ne fusese strabatut nante de Huc Gabet, de
Pr|evask Carey, pna a trecatoarea Davana, stuata a 500 de kometr
spre sud. Dar dncoo de aceasta trecatoare, Gabre Bonvaot Prn[u Henr
d'Oreans, aezndu- cteodata cortu pentru popas a o attudne de 5000
de metr, s-au aventurat prn tertor neumbate pna a poaee mnunatuu
an[ muntos a Hmaaye.
No mergem nspre est, n drec[a u Kara Nor, pe nga mun[
Nandshan n spatee carora se ntnde [nutu Tsadam. Lna ferata n-a
ndraznt s-o a prn regune muntoase ae u Kukunor ocond acest masv
se ndreapta spre maree ora Lanzhou.
De trecem prntr-un [nut trst, caator au sute de motve sa fe
vese. Se anun[a o z frumoasa soaree aurete ct vez cu och nspure
Deertuu Gob. De a Lob Nor a Kara Nor e o dstan[a de 500 de kometr
ntre aceste doua ocur se va perfecta casatora u Fuk Ephrne cu mss
Horata Buett - ntrerupta n mpre|urar att de gree. Sa speram ca nc un
ncdent nu va ntrza de data asta fercrea ceor do so[.
nca dn zor ze, vagonu restaurant a fost dn nou amena|at pentru
ceremone. Martor sunt gata sa- rea rou mree mreasa de
asemenea. Reverendu Nathane Morse, vennd sa ne anun[e ca nunta va
avea oc a noua, ne trmte sautar dn partea u Fuk Ephrne a Horate
Buett. Maoru Nottz cu mne, domnu Caterna Pan-Cao vom f a ora
respectva a datore, cum se zce.
Domnu Caterna nu ma crede ca- nevoe sa- mbrace costumu de
nunta de a [ara, nc doamna Caterna straee de sarbatoare ae une
satence. Nu se vor nvemnta astfe dect pentru masa de seara servta a
ora opt, pe care o va da domnu Fuk Ephrne martoror notabor dn
casa I. Comcu, umfndu- obrazu stng, ma asa sa n[eeg ca ne-a
pregatt o surprza a desert. Ce fe de surprza? Nu staru sa m-o dezvaue,
dn dscre[e.
Pu[n nante de noua dmnea[a, copotu de a tender s-a pus n
mcare. F[ nt[, nu- vorba de un accdent. Pe no ne cheama, dangatee
vooase, sa mergem n vagonu restaurant; ne ndreptam cu tot aau spre
ocu de sacrfcu.
Domnu Fuk Ephrne mss Horata Buett s-au aezat a masu[a n
fa[a vredncuu cergyman, ar no uam oc n |uru or.
Pe patorme s-au strns curo, grab[ sa nu parda nmc dn
ceebrarea casatore. Au sost senor Faruskar Ghangr carora s-a
trms ctc o nvta[e personaa. Assten[a se rdca respectuos a venrea or.
Trebue sa semneze actu de casatore. E o mare onoare , daca ar f fost
vorba despre mne, a f fost mndru sa vad fgurnd ustru nume a
senoruu Faruskar pe certfcatu meu.
Ceremona s-a reuat , de data asta, reverendu Nathane Morse -a
putut termna speechu pe care nu zbutse sa- [na n ntregme cu doua ze
nante. Nc e, nc partcpan[ a ceremone n-au fost ntrerup[ de o oprre
neateptata a trenuu.
Mree mreasa - ma au nca dreptu a aceasta cafcare - se rdca
reverendu ntreaba daca vor sa se accepte unu pe atu drept so[ so[e.
nante de a raspunde, mss Horata Buett, ntorcndu- capu spre
Fuk Ephrne zce strngnd dn buze:
- Cred ca- ucru hotart ca partcparea frme ,Homes-Home" sa fe
de 25 a suta n benefce asoca[e noastre.
- Cncsprezece, raspunde Fuk Ephrne, numa cncsprezece.
- Nu- drept, deoarece eu acord 30 a suta frme ,Strong Bubu and
Co".
- E bne, sa zcem, 20 a suta, mss Buett.
- Fe, domnue Ephrne.
- Dar numa pentru ca- vorba de tne! Adauga domnu Caterna, care-
m murmura decara[a a ureche.
ntr-adevar am asstat a momentu cnd casatora era gata, gata sa se
destrame pentru un procent de 5 a suta.
n fne, totu s-a aran|at. Interesee ceor doua frme au fost savate
de o parte de ata. Reverendu Nathane Morse ma pune o data
ntrebarea.
- Da, raspunde sec mss Horata Buett.
- Da, zce scurt Fuk Ephrne.
Ce do sunt decara[ casator[ prn urmare de-acum ncoo, so[
so[e. Se semneaza actu, mr prm, apo martor, pe urma senor Faruskar
a sfrt ce de fa[a.
- Iata- ega[ pe va[a, m zce comcu, rdcnd dn umer cum era
obceu.
- Pe va[a ca do porumbe! Adauga ngenua, care n-a utat ca aceste
pasar sunt cunoscute pentru fdetatea or n dragoste.
- n Chna, ne spune tnaru Pan-Cao, nu porumbe c ra[ee mandarn
smbozeaza credn[a so[or unu fa[a de atu.
- Ra[e sau porumbe, tot una e! Rostete fosofc domnu Caterna.
Ceremona s-a ncheat. Ne ntoarcem fecare a ocupa[e noastre; Fuk
Ephrne a socotee u, mstress Ephrne a ae e. Nmc nu s-a schmbat n
tren; sunt doar do oamen casator[ n pus. Maoru Nottz, Pan-Cao cu
mne ne ducem sa fumam pe una dn patforme, asndu- cu pregatre or
pe domnu doamna Caterna care par sa faca o repet[e n co[oru or.
Pregatesc, probab, surprza de dseara.
Prvetea nu e prea varata. Mereu monotonu Deert Gob cu
na[me Mun[or Humbodt34 a dreapta, unde masvee or se-nan[ue cu
Mun[ Nanshan. Sta[e, destu de rare, sunt de fapt smpe ngramadr de
cobe n care casa cantoneruu face mpresa unu monument. Acoo se
rennoesc apa carbunee dn tender. Dupa Kara Nor vor apare cteva
trgur aproperea Chne cu popua[a e densa munctoare se va face
sm[ta cu adevarat.
Aceasta por[une a Deertuu Gob nu seamana deoc cu regune dn
Turkestanu orenta pe care e-am strabatut dupa ce-am pecat de a
Kashgar. Pentru Pan-Cao doctoru To-Kng sunt tertor a fe de pu[n
cunoscute ca pentru no europen.
Trebue sa spun ca senor Faruskar nu ne ma [ne a dstan[a
accepta sa se amestece n conversa[a noastra. E un om fermecator, nstrut,
sprtua, cu care sper sa fac cunotn[a bne de tot, cnd vom f a|uns a
Be|ng. M-a poftt sa vn sa- vad acasa a e adca n ,yamenu" sau
acesta va f pre|u sa- pun probema. sa-m dea un ntervu. A caatort
mut pare a avea o smpate deosebta pentru presa franceza. Sunt sgur ca
nu va refuza sa se aboneze a Secou XX - Pars, 48 franc; departamentu,
56; pentru stranatate, 76. Dec, n tmp ce trenu gonete cu mare vteza,
dscutam una ata. Vennd vorba despre Kashgara, senor Faruskar ne da
cteva amanunte nteresante despre aceasta provnce. Zua trece fara
ncdente. Trenu merge dn nou cu o vteza m|oce de 40 kometr pe ora, n
cuda dorn[e baronuu Wesschntzerdrfer care voa sa a|unga a 80.
La apte seara a|ungem a Kara Nor unde vom sta 50 de mnute. Lacu,
care nu e att de ntns ca Lob Nor, prmete apee u Sucho care coboara
dn Mun[ Nanshan. Stra|und mau sudc, copac nnegr[, unde -au facut
cubu numeroase pasar, ne farmeca prvre. La ora opt, cnd ntram n
gara, soaree apune n spatee duneor de nsp un fe de mra|, provocat de
ncazrea straturor |oase ae atmosfere, preungete amurgu deasupra
zar. Vreo douazec de oaspe[ au fost poft[ a masa data de Fuk Ephrne
n prmu rnd senor Faruskar. Dar dntr-un motv sau atu s-a scuzat ca nu
poate ven. m pare rau, cac speram ca vo avea norocu sa stau nga e.
M-a vent atunc deea ca acest nume ustru trebue sa fe comuncat
Secouu XX - numee cteva rndur despre atacarea trenuu upta
pentru apararea u. Nc o nforma[e nu merta ma mut sa fe expedata
teegrafc, orct de scump ar costa. De data asta nu rsc sa capat o
mustrare. Nu poate nterven nc o eroare n genu cee n egatura cu fasu
mandarn Yen-Lu, pe care tot o ma am pe contn[a. Hotarrea e uata. Cnd
vom a|unge a Suchow, na teegrafca fnd cu sguran[a restabta odata cu
caea ferata, am sa trmt o depea care va dezvau - strnnd admra[a
ntreg Europe - numee strauct a u Faruskar.
Ne aezam a masa. Fuk Ephrne a orndut ucrure ct se putea de
bne n mpre|urare date. n vederea ospa[uu, provze au fost rennote a
Charkk. Avem sa facem cnste bucateor chnezet, gatte de un bucatar
chnez. Dn fercre, nu vom f obga[ sa mncam cu be[oare vom putea
foos n contnuare furcu[ee dn trenu Mareu Transasatc. Locu meu e n
stnga doamne Fuk Ephrne, ar a maoruu Nottz n dreapta u Fuk
Ephrne. Cea[ oaspe[ se aeaza a ntmpare. Baronu neam[, care nu e
omu sa refuze o mncare buna, se afa prntre mesen. n schmb sr Francs
Treveyan nc macar n-a catadcst sa raspunda prn ce ma mc semn a
nvta[a ce -a fost facuta.
La nceput se servete supa de pu oua de nag[, apo cubur de
rndunca, taate marunt; tocan[a de cre de crab, ppote de vrabe, frptura
dn pupa de porc cu sos, maduvoare de me, hootur pra|te, arpoare de
rechn foarte geatnoase; n fne mugur de bambus cu srop, radacn de
nufar presarate cu zahar - mernde dntre cee ma neobnute, stropte cu
vn de Cao-Hng care se aduce a masa cadu[ n ceance de meta.
Sarbatorrea e foarte vesea cum sa spun - foarte ntma, cu sngura
excep[e ca so[u nu se ocupa n nc un fe de nevasta u, nc ea de e.
Ce uguba[ fara pereche e comcu nostru! Nu nceteaza cu gumee,
nen[eese de ce ma mu[: caamburur stravech, anecdote de care rde cu
atta pofta ca e greu sa nu rz odata cu e. Vrea sa nve[e cteva cuvnte
chnezet Pan-Cao spunndu- ca ,tcng-tcng" nseamna ,mu[umesc",
cng-cnguete cu orce pre| pe toata umea cu un accent caraghos.
Apo se ntoneaza cntece fran[uzet, ruset, chnezet - prntre atee
Shang-Tuo-Tcng care nseamna Cntecu vsuu. Pan-Cao ne desuete
refrenu - ,fore de persc raspndesc ducea mreasma a a trea una
pna, ar cee ae rode ro a a cncea".
Masa s-a preungt pna a ora zece. n ace moment, comcu
ngenua care dsparusera nante de desert fac ntrarea, prmu cu o manta
de vztu, a doua n vemnte de su|nca. Au |ucat Sonere cu o nsufe[re, o
verva, un bro nemapomente!
Drept ar f ca a recomandarea autoror pese, drectoru Comede
Franceze sa- prmeasca prntre actor sa.
La mezu nop[ petrecerea a uat sfrt. Fecare dntre no s-a dus n
compartmentu u. Nc nu ma auzm cnd se strga numee sta[or dnante
de Lanzhou. ntre patru cnc dmnea[a trenu se oprete 40 de mnute n
gara unu orae.
|nutu se schmba sm[tor pe masura ce na ferata coboara sub ce
de a 40-ea grad ca sa ncon|oare poaee sudce ae Mun[or Nanshan. Se
vestete pu[n cte pu[n capatu deertuu, satee sunt ma dese, crete
denstatea popua[e, n ocu terenuror nspoase se vesc cmp nverzte
char orezar, cac dn mun[ nvecna[ zvorasc ape ce scada dn pn
aceste regun ae Chne. Nu ne pngem de o astfe de schmbare, dupa
pesa|u trst dn Kara Kum pustetatea dn Gob. De a Marea Caspca,
deerture s-au perndat unu dupa atu n fa[a ochor notr, n afara de
peroada cnd am strabatut cume Poduu Pamr. Dc acum ncoo, pna a
Be|ng pe parcursu Mareu Transasatc nu vor ps nc prvete ptoret,
nc mun[ profa[ n zare, nc vae adnc. Intram n Chna, n adevarata
Chna, aceea a pagodeor a obecteor de por[ean de pe tertoru vaste
provnc Guzhou. Peste tre ze vom a|unge a Be|ng nu eu, smpu
corespondent de zar, nsarcnat cu nenumarate depasar, ma vo pnge de
ungmea caatore. Aceasta e nsa ma pu[n pacuta pentru Cncu, nchs n
ada u pentru frumoasa Znca Kork, cu sufetu macnat de ngr|orare n
casa sa de pe buevardu Sha-Kua!
Ne oprm doua ore a Suchow. Prma mea gr|a e sa aerg a teegraf.
ndatortoru Pan-Cao se ofera sa-m serveasca de tamac. Afam de a
su|ba ca stp ne au fost rdca[ repara[. nct depeee merg n mod
norma. Trmt Secouu XX o teegrama cu urmatoru cuprns:
Suchow, 25 ma, ora 2.26 dupa maza.
Tren atacat ntre Cherchen Charkk de banda famosuu K-Tsang.
Caator respns atacu savat tezaur. Chnez mor[ ran[ de o parte de
ata. Capetena ucsa de erocu senor mongo Faruskar, unu dn
admnstrator Compane. Numee u trebue sa fe obectu admra[e
generae.
Daca depea asta nu-m aduce o gratfca[e dn partea drectoruu, sa-
m spu me cu[u.
Doua ore pentru a vzta Suchow e foarte pu[n.
Pna acum, n Turkestan, am vazut mereu doua orae |uxtapuse, unu
vech unu nou. n Chna, aa cum m atrage aten[a Pan-Cao, se aatura
doua, tre sau char patru orae ca a Be|ng.
Att urbea exteroara ct cea nteroara au un aspect trst.
Pretutnden urme de ncendu, case pagode pe |umatate dstruse, gramez
de darmatur care nu sunt opera tmpuu c a razbouu. n Suchow s-au dus
upte crncene ntre chnez musuman popua[a a sufert orore
razboaeor care ntotdeauna duc a dstrugerea cadror a masacrarea
ocutoror de orce vrsta sex. Dar n Chna popua[a se reface repede,
ma repede dect s-au putut rdca monumentee dn rune. Suchow a
redevent un centru agomerat n duba sa ncnta ca n carteree sae
margnae. Comer[u a nfort dn nou , pmbndu-ne pe strada prncpaa,
am observat numeroase prava bne aprovzonate fara a ma vorb de
negustor ambuan[.
Pentru prma oara, domnu doamna Caterna au vazut trecnd, ntre
doua rur de ocutor care se dadeau a o parte, un mandarn caare. n fa[a
u paea un su|tor purtnd o umbrea de soare cu fran|ur, semn a ranguu
pe care- avea stapnu.
Este ceva ce ndrepta[ete cu prsosn[a vztarea orauu: acoo se
termna famosu Zd chnezesc.
Dupa ce coboara n drec[a sud-est spre Lanzhou, zdu urca ar catre
nord-est prn provnce Gansu, Shanx Pech pna a nord de Be|ng. Ac
devne doar o ntartura de pamnt cu cteva turnur, cea ma mare parte
darapanate. Nu m-a f facut datora de croncar daca nu m-a f dus sa saut
a capatu e aceasta opera ggantca depand toate ucrare noastre
moderne de fortfca[e.
- Zdu chnezesc e cu adevarat de vreun foos? M-a ntrebat maoru
Nottz.
- Chnezor, nu tu, -am raspuns, dar fara ndoaa oratoror, carora
e su|ete de compara[e cnd se dscuta tratatee comercae. Fara e ce s-ar
face dscursure?
XXIII.
Nu -am vazut pe Cncu de 48 de ore. Iar utma data cnd am fost a e
n-am putut sa- spun dect cteva vorbe de mbarbatare. La noapte vo
ncerca sa ma duc n furgon; am gr|a sa-m procur nte provz n gara a
Suchow.
Pecam a ora tre. Vagoanee sunt trase de o ocomotva ma puternca.
n aceste tertor ma accdentate rampee sunt uneor destu de abrupte. 700
de kometr ne despart de mportantu ora Lanzhou, unde vom a|unge de-
aba mne dmnea[a, mergnd cu o vteza de 0 eghe pe ora.
La cna, domnu doamna Ephrne, aeza[ aatur, de-aba daca au
schmbat cteva cuvnte. Intmtatea or e ma pu[n strnsa de cnd s-au
casatort. Poate sunt cufunda[ n cacuarea ntereseor recproce, care n-au
fuzonat nca aa cum trebue.
Noaptea vremea a fost proasta. Ceru purpuru atmosfera ncarcata
prevestea nca de cu seara o furtuna. Aeru era nabutor tensunea
eectrca excesva. Se pregatea ,o furtuna foarte reuta" dupa expresa
domnuu Caterna, care a adaugat ca n-a vazut ceva ma bun, n afara, poate,
de a doea act dn Freschtz n tmpu vnator nfernae. Adevaru e ca
trenu aearga prntr-o zona de fugere orbtoare, nso[t de bubutu tuneteor
pe care ecou mun[or preungete a nesfrt. Cred char ca trasnetu a
cazut n cteva rndur; dar nee metace atrag fudu formnd
parastraznete care feresc vagoanee. Spectacou e ntr-adevar frumos, pu[n
nspamntator; focure spa[uu pe care poaa toren[aa nu e poate stnge,
descarcare nencetate ae noror mpette cu ueree strdente ae
ocomotve noastre cnd trece prn sta[e Yanu, Yongchang, Huan-Seu
Datong. Proftnd de aceasta noapte tubure, am putut sa stau pu[n de vorba
cu Cncu sa- dau provze.
- Vom a|unge a Be|ng dupa-amaza? M-a ntrebat.
- Da, dupa-amaza, daca trenu n-are ntrzere.
- Ah! Nu ma tem de ntrzer, domnue Bombarnac. Dar cnd ada
mea va f n gara Be|ng, nca nu ma vo afa n Buevardu Sha-Kua.
- Ce mportan[a are, Cncu, de vreme ce frumoasa Znca Kork va f n
gara.
- Nu, am starut sa nu vna.
- De ce?
- Femee sunt att de sm[toare! Va ncerca sa vada furgonu n care
am caatort, va cere ada cu o nssten[a care ar putea trez banue. n
sfrt, ar rsca sa se tradeze.
- A dreptate, Cncu.
- De atfe nu vom a|unge n gara dect dupa-amaza, trzu, poate
ncarcarea coeteor n camoane nu se va face dect a doua z.
- Probab.
- E bne, domnue Bombarnac, daca nu cer prea mut, v-a ruga sa-m
ma face[ un mc servcu.
- Ce atep[ de a mne?
- Sa assta[ a pecarea az pentru a f vrata a domcu ca sa evt
orce accdent.
- Vo f acoo, Cncu, vo f acoo, [ promt. La naba! Ognze se sparg
uor vo veghea sa nu fe mnute fara gr|a. , daca vre, pot nso[ ada
pna n buevardu Sha-Kua.
- Nu ndrazneam sa va rog, domnue Bombarnac.
- Nu facea bne, Cncu. Nu trebue sa te set de un amc eu [ sunt
preten. De atfe, m-ar face mare pacere s-o cunosc pe domnoara Znca
Kork. Vreau sa fu de fa[a cnd va f predata ada, pre[oasa ada. o vo
a|uta sa- scoata cuee.
- Sa- scoata cuee? panou meu? vo deschde vo e dn ada
ct a cp.
Un bubut de tunet ngroztor ne-a ntrerupt convorbrea. Am crezut ca
trenu va sar de pe ne. L-am parast dec pe tnaru romn m-am ntors
n vagon a ocu meu.
Dmnea[a - n zua de 26 ma, ora 7 - am a|uns n gara Lanzhou. O
sta[onare de tre ore - numa tre ore. Iata urmare atacuu u K-Tsang. Ha,
domnue maor Nottz, ha Pan-Cao, ha doamna domnue Caterna, a
drum. N-avem nc un mnut de perdut.
Dar, cnd sa em dn gara, ne oprete apar[a unu persona| nat,
vonc, cenuu, gras grav. Este guvernatoru orauu, cu un haat mbracat
peste o hana unga de matase aba gabena, cu evantau n mna, cu un
cordon cu catarama, cu o mante neagra pe umer, potrvt ma curnd une
sennorta. E nso[t de un numar de mandarn scunz rotofe, ar chnez
sauta apropndu- pumn, pe care mca de |os n sus, ncnnd capu.
E! Ce vne sa faca ac? Ma e vreo formatate? O sa renceapa
cercetarea caatoror baga|eor? Cncu pe care credeam scutt de
compca[. Nu, nu- nmc ngr|orator. E vorba de tezauru pentru mparat.
Guvernatoru suta u s-au oprt n fa[a pre[osuu vagon, ferecat
pumbut - prvesc cu o admra[e respectuoasa aa cum o a - n Chna ca
pretutnden - n fa[a une case de ban n care se afa ma mute moane.
ntreb pe Popov ce nseamna prezen[a susnumtuu guvernator
daca ne prvete cumva.
- n nc un fe, raspunde Popov. De a Be|ng a vent ordnu sa se
teegrafeze sosrea tezauruu. Asta a facut guvernatoru ateapta un
raspuns pentru a t daca sa- trmta ma departe a Be|ng sau sa- pastreze
provzoru a Lanzhou.
- Povestea asta n-o sa ne ntrze?
- Nu cred.
- Atunc, a drum, e spun tovaraor me de caatore. Dar, daca pe
no ce m-a zs Popov ne asa nepasator, nu pare sa fe a fe pentru senor
Faruskar. totu, ma ntreb, ce- prvete pe e daca vagonu cu tezauru
peaca sau nu, daca ramne ataat sau se detaeaza de trenu nostru.
Ghangr admnstratoru Compane par nsa foarte supara[, de ncearca
sa n-o arate, n tmp ce mongo, rostnd cteva cuvnte cu voce grava,
arunca guvernatoruu prvr departe de a f pne de smpate.
n acest moment, guvernatoru e pus a curent cu ceea ce s-a ntmpat
n tmpu atacar trenuu, cu contrbu[a erouu nostru a apararea tezauruu
mpera, afa de cura|u cu care s-a uptat cum a scapat [ara de terbu K-
Tsang. , n cuvnte de auda, pe care Pan-Cao se grabete sa n e traduca,
mu[umete u senor Faruskar, fecta, face sa n[eeaga ca mparatu
va raspat pentru servce aduse.
Admnstratoru Mareu Transasatc ascuta cu camu care-
caracterzeaza, dar vad mpede ca -a cuprns o oarecare nerabdare. Poate
ca se smte deasupra eogor a recompenseor, char daca vn de foarte de
sus. Recunosc ca e un om deosebt de mndru.
Dar sa nu ma stam ocuu. Ce ne pasa daca vagonu cu tezauru
peaca sau nu spre Be|ng! Ma nteresant e sa vztam Lanzhou. Cu toate ca
am facut-o destu de sumar, m-au ramas amntr foarte desute.
n prmu rnd exsta un ora exteror unu nteror. De asta data nu-
n runa. E un ora vu, munnd de ume, cu o popua[e foarte actva,
famarzata, datorta ca ferate, cu prezen[a stranor, pe care nu-
urmarete, ca odnoara, cu o curoztate ndscreta. Cartere vaste ocupa
partea dreapta a u Huanghe care se ntnde pe o por[une de do kometr.
Huanghe e Fuvu Gaben, ung de 4 500 de kometr varsndu- apee
namooase n adncure gofuu Pech.
- Oare nu ac a gure fuvuu de nga Tan |n trebue sa a baronu
pachebotu spre Yokohama? ntreaba maoru Nottz.
- Ba da, am raspuns.
- va perde, rostete comcu.
- Nu -ar perde daca ar avea arp a pcoare, acest narpat concurent
care face ncon|uru gobuu.
- narparea unu catr, cum s-ar zce, rposteaza domnu Caterna, nu-
de-a|uns nc nu va a|unge.
- Va a|unge, daca trenu n-o sa aba ntrzere, afrma maoru. Vom f
a Tan |n pe data de 23, a ase dmnea[a, ar pachebotu nu peaca dect a
11.
- Pna a vedea daca perde pachebotu sau nu, drag preten, sa nu
ne perdem no pmbarea.
n ocu unde ne-am oprt o punte de nave traverseaza Fuvu Gaben
care curge att de navanc, nct taberu e supus une adevarate hue.
Doamna Caterna care a crezut ca se poate aventura, ncepe sa paeasca.
- Carone, Carone, strga so[u, a sa a rau de mare! Vno-ncoace!
Vno-ncoace!
Doamna Caterna se-ntoarce o uam spre pagoda care se afa n susu
pante.
Ca toate monumentee de acest gen, pagoda seamana cu o gramada
de castronae de compot puse unu peste atu. Dar aceste castronae au o
forma frumoasa nu m-ar mra daca ar f de por[ean chnezesc. Am vazut,
fara sa ntram, mportante obectve ndustrae: o turnatore de tunur, o
fabrca de put, amndoua ucrnd cu chnez. Am trecut prntr-o gradna
frumoasa, de nga casa guvernatoruu, cu caprcosu e ansambu de
podur, chocur, havuzur, por[ n forma de vas mare de por[ean. Poseda
ma mute pavoane cu acoperur cu margne ntoarse, dect copac
umbrare. Apo ne pmbam pe aee pavate cu caramz, prntre resture
temee Mareu Zd.
E zece fara zece cnd ne napoem a gara, frn[ de oboseaa, cac
pmbarea n-a fost uoara. Aba ma respram dn cauza ar[e. Prma mea
gr|a e sa-m arunc prvrea asupra vagonuu cu moane. E n acea oc,
penutmu vagon a trenuu, supravegheat de |andarm chnez. ntre tmp
sosse depea ateptata de guvernator cu ordnu de a trmte vagonu ma
departe pna a Be|ng, unde tezauru va f nmnat Mnstruu de Fnan[e.
Dar unde e senor Faruskar? Nu- vad. Oare a renun[at a utma etapa
a caatore? Nu! Iata- pe una dn patforme. Mongo s-au urcat n vagonu
or.
Fuk Ephrne s-a dus n ora sa faca nte drumur - probab pentru
a arata mostre ae produseor sae. Doamna Ephrne a pecat separat - fara
ndoaa ca sa nchee o afacere cu paru pe care- vnde sau cumpara.
Amndo se-ntorc n acest moment - reau ocure fara a parea ca se
cunosc.
Urca n tren caator chnez care vor cobor un a Be|ng, a[ n
sta[e ntermedare X'an, Honan, Luo-Yang, Tayuan. Sunt vreo suta de
pasager n tren. Toate numeree mee se afa a ocu or. Nu psete ncunu.
Tresprezece, tot tresprezece!
Ne gaseam nca pe patforma cnd se aude semnau de pecare.
Domnu Caterna o ntreaba pe doamna Caterna ce s-a parut ma cudat a
Lanzhou.
- Ce ma cudat, Adophe? Cute mar aga[ate pe pere[ n copac,
unde erau nchse nte pasar neobnute.
- Neobnute, ntr-adevar, doamna Caterna, zce Pan-Cao, pasar care
vorbeau cnd erau n va[a.
- Cum, erau papaga?
- Nu, capete de thar.
- Ce ngroztor! Excama ngenua pe chp se aterne o exprese de
sa.
- Ce vre, Carone, daca asta- moda ocaa, rostete senten[os
domnu Caterna.
XXIV.
De a Lanzhou ncoo na ferata trece prntr-un [nut rodtor, scadat de
numeroase ape cu destue forme de reef pentru ca trenu sa trebue sa
faca ocour dese. Ingner au construt aadar mute podur vaducte,
ucrar frumoase dar nu foarte sode caatoru se nentete cnd smte
cum se mca taberee sub ro[.
La ase dupa-amaza a|ungem a |ngchuan dupa ce am mers o parte
dn drum pe nga conturu caprcos a Mareu Zd.
Dn uraa frontera artfcaa rdcata ntre Chna Mongoa n-au ma
ramas dect buca[ dn temea de grant cuar[ roatc, terasa de caramz
cu parapete de na[m negae, cteva tunur vech, rugnte ascunse sub o
perdea deasa de chen nte turnur patrate cu creneur desperecheate.
Nesfrtu zd urca coboara, se curbeaza se ndreapta, se-ntnde ct vez
cu och urmnd denveare souu.
La ase dupa-amaza ne oprm o |umatate de ora a Kng-Tceu, dn care
ntrevad doar cteva pagode nate , n |ur de zece, sta[onam 45 de mnute
a X'an dn care nu zaresc nc macar acoperu cadror.
Noaptea ntreaga parcurgem ce 300 de kometr care despart acest
ora de Honan, unde stam o ora.
Cred ca ondonez puteau nchpu fara greutate ca Honan e Londra
poate ca aa s-a ntmpat cu Mrs. Ephrne. nu fndca are un, Strand"
cu un nemapoment du-te-vno de trecator man nc o Tamsa cu
formdaba e mcare de vase de transport cu abur. Nu! Dar ne afam n
m|ocu une ce[ att de dese, ca e cu neputn[a sa vez orce urma de casa
sau de pagoda.
Cea[a a durat toata zua - ceea ce a ngreunat mersu trenuu.
Mecanc chnez s-au dovedt foarte prcepu[, foarte gr|u, aten[
ntegen[ merta sa fe da[ de exempu confra[or de pe cae ferate dn
occdent.
Cronce! Nu prea suntem rasfa[a[ dn acest punct de vedere n utma
z de caatore nante de a a|unge a Tan|n. Pacat. Cte reporta|e n-au fost
dstruse n m|ocu neguror de nepatruns. N-am vazut nc urma dn cheure
rpee prn care crcua Maree Transasatc, nc dn vaea Luoyan unde ne-
am oprt a ora 11 - nmc dn ce 230 de kometr pe care -am facut sub
voutee unu so de abur gabu pna cnd am a|uns a zece seara a Tayuan.
Ah, ce z mohorta!
Dn fercre, cea[a s-a rspt n prmee ore ae nop[. Era tmpu. Dar
acum s-a asat ntunercu. E o bezna adnca.
Ma duc a bufetu gar unde cumpar cteva pra|tur o stca de vn.
Inten[a mea e sa- fac o utma vzta u Cncu. Vom bea mpreuna n
sanatatea u n cnstea apropate u casator cu frumoasa romnca. tu
ca a fraudat Compana daca ar afa Maree Transasatc. Dar Maree
Transasatc nu va afa.
n tmpu oprr senor Faruskar Ghangr se pmba pe peron, de-a
ungu trenuu. De data asta, nu vagonu cu tezauru e atrage aten[a, c
furgonu de nga ocomotva pe care- cerceteaza dn prvr cu foarte mare
starun[a. Banuesc ceva despre prezen[a u Cncu? Nu, nu, o astfe de
poteza este de necrezut. Ma aes ca se uta cu precadere a fochst a
mecanc, do chnez cumsecade care de-aba -au uat servcu n prmre.
Poate ca senor Faruskar vrea sa se convnga caror oamen e e ncredn[ata
mpreuna cu tezauru mpera, va[a a vreo suta de caator.
Se da semnau de pecare a mezu nop[ ocomotva se urnete,
uernd puternc.
Cum am ma spus, e o noapte neagra, fara una, fara stee. Nor gro
se trasc n partea |oasa a atmosfere. m va f uor sa ma strecor n furgon
fara sa fu vazut. De fapt, nu m-am dus prea des a Cncu n aceste 2 ze de
caatore.
n cpa asta aud pe Popov ca-m zce:
- Nu merge[ a cucare, domnue Bombarnac?
- Ceva ma trzu, raspund. Dupa zua asta ce[oasa care ne-a
zavort n vagon, smt nevoa sa respr pu[n aer curat. Unde trebue sa se
opreasca trenu?
- La Zhengzhou, dupa ce va depa punctu de ntnre cu na spre
Nan|ng.
- Noapte buna, Popov.
- Noapte buna, domnue Bombarnac.
Iata-ma sngur. m vne deea sa ma pmb pna a capatu trenuu
sa ma opresc pu[n pe patforma dnantea vagonuu cu tezauru.
To[ pasager, cu excep[a |andarmor chnez, dorm du - du, se-
n[eege, de rawayu Mareu Transasatc.
napondu-ma spre furgonu dn fa[a, ma aprop de cabna unde Popov
pare sa f cazut ntr-un somn adnc. Deschd ua furgonuu, o nchd
cocanesc n ada u Cncu. Panou coboara, se aprnde amp[a.
n schmbu pra|turor stce de vn, prmesc mu[umre vredncuu
facau bem n sanatatea Znca Kork, cu care vo face mne cunotn[a.
E 2 50 de mnute. n zece mnute, aa cum m-a spus Popov, vom f
depat ambranamentu de unde se desprnde na spre Nan|ng. Aceasta
devere, construta doar pe o ungme de cnc sau ase kometr, duce a
vaductu de peste vaea Tu. Vaductu e o ucrare mare - am afat aceste
deta de a Pan-Cao - ngner chnez n-au na[at dect stp a caror
na[me e de crca 00 de pcoare.
La racordarea derva[e cu na Mareu Transasatc este stuat
macazu care va face ca trenure sa poata f ndreptate spre Nan|ng; dar
ucrarea nu va f termnata dect n tre sau patru un.
Cum tu ca trenu are o oprre a Zhengzhou, m au a revedere de a
Cncu, strng mna ma rdc sa pec.
Deodata m se pare ca aud pe cneva mergnd pe patforma dn spate
a furgonuu.
- A gr|a, Cncu! spun n oapta.
Lamp[a se stnge medat ramnem amndo nemca[.
Nu m-am neat. Cneva ncearca sa deschda ua furgonuu.
- Panou, spun.
Panou s-a rdcat, ada s-a nchs sunt sngur n ntunerc. Fara
ndoaa, nu poate f dect Popov ce care va ntra. Ce-o sa zca atunc cnd o
sa ma vada ac?
La prma mea vzta facuta tnaruu romn m-am ascuns ntre coete.
E bne, ma vo ascunde acum. Daca ma vo pt n spatee azor u Fuk
Ephrne sunt pu[ne anse ca Popov sa ma zareasca char a umna
anterne.
Zs facut. Ma ut sa vad cne ntra. Nu e Popov, cac e -ar f aprns
anterna, ncerc sa recunosc persoanee care au patruns n furgon. E greu.
S-au strecurat tpt prntre coete dupa ce au deschs ua dn fa[a a
furgonuu, au et au nchs ua a oc.
Sunt pasager a trenuu, nu-ncape ndoaa, dar de ce au uat-o pe ac
a ora asta?
Trebue sa ma amuresc. Am presentmentu ca se urzete ceva.
Poate cund urechea. Ma aprop de peretee dn fa[a a furgonuu , n
cuda pufatuu ocomotve aud destu de desut. La naba, nu ma ne. E
gasu u senor Faruskar. Vorbete rusete cu Ghangr. Da, e e, cu
sguran[a! Ce patru mongo -au nso[t. Dar ce fac acoo? De ce stau pe
patforma de nga tender? Ce- spun? Iata ce- spun. Nu perd un cuvn[e
dn ntrebare raspunsure pe care e rostesc senor Faruskar nso[tor
u.
- Cnd vom a|unge a ambranament?
- Peste cteva mnute.
- Va pute[ bzu pe Kardek, ca se va afa a macaz?
- Da, aa ne-am n[ees.
Un tmp de tacere apo convorbrea contnua.
- Trebue sa ateptam pna ce zarm semnau, zce senor Faruskar.
- Nu- umna verde?
- Da. va arata ca a schmbat macazu.
Nu ma tu daca sunt n toate mn[e. S-a schmbat macazu. Care
macaz? Trece vreo |umatate de mnut. Nu s-ar cuven sa- prevn pe Popov?
Da. trebue.
Ma ndrept spre cabna u cnd ma oprete o excama[e.
- Semnau. ute semnau, strga Ghangr.
- E, acum trenu a pornt pe na spre Nan|ng! Gasuete senor
Faruskar. Pe na spre Nan|ng! Atunc suntem perdu[. La cnc kometr
departare se afa vaductu n construc[e de a Tu trenu aearga spre
prapaste.
Hotart ucru, maoru Nottz nu s-a neat n prvn[a u senor
Faruskar. n[eeg panu acestor tcao. Admnstratoru Mareu
Transasatc nu- dect un thar dntre ce ma ra. N-a acceptat oferta
Compane dect pentru a atepta o ocaze sa dea ovtura cea mare. Pre|u
s-a aratat cnd a tren a fost ataat vagonu cu tezauru mpera. Da! Toata
mana[a m-e acum mpede. Daca Faruskar a aparat moanee de K-
Tsang, n-a fost dect pentru ca ee sa nu cada n mna acestua. Cnd
capetena bande a oprt trenu, atacu era gata sa- strce panu crmna.
Iata de ce s-a batut cu atta ndrazneaa! Iata de ce -a rscat va[a, de ce s-
a purtat ca un vteaz! tu te-a asat dus de nas, neferctue. A facut nca o
greeaa, Caudus Bombarnac! Dar sa dreg ce-a ncurcat, pretene!
nante de toate trebue mpedcat tcaosu sa- savreasca fapta.
Trebue savat trenu care aearga cu toata vteza spre vaductu netermnat.
De tezauru pe care Faruskar compc sa spera sa puna mna dupa
dstrugerea trenuu nu ma snchsesc nc ct negru sub unghe, pentru mne
vaoreaza ct nte zare vech. Dar caator cu mne. asta- ata poveste.
Vreau sa ma duc a Popov. M-e cu neputn[a. M se pare ca am ramas
[ntut pe podeaua furgonuu. m perd capu.
Oare e adevarat ca mergem spre prapaste? Nu! Am nnebunt,
Faruskar compc u ar f amenn[a[ e sa se prabueasca n abs. Ar
mparta soarta noastra, ar per odata cu no!
n acest moment se aud strgate dnspre capu trenuu, strgate de
oamen care sunt uc. Nu-ncape ndoaa! Mecancu fochstu au fost
omor[ -m dau seama ca vteza trenuu a nceput sa scada. n[eeg.
unu dntre raufacator te sa conduca ocomotva t ncetnrea e va ngadu
sa sara dn tren sa fuga nante de catastrofa.
n sfrt, reuesc sa-m nvng moeeaa. Catnndu-ma ca un om
beat aba a|ung pna a ada u Cncu. n cteva cuvnte spun cee
petrecute excam:
- Suntem perdu[!
- Nu, poate ca nu, m raspunde e.
nante sa fac o mcare, Cncu ese dn ada, se repede spre ua
furgonuu, ese, se ca[ara pe tender m strga:
- Ven[. ven[ ncoace!
Nu tu cum se face ca ntr-o cpa ma afu nga e, pe patforma
ocomotve. Trecem prntr-o bata de snge, sngee fochstuu a
mecancuu uc azvr[ pe tauzu ne ferate. Ct despre Faruskar
compc u, au dsparut.
Dar nante de a fug, unu dn e a destacut frnee, a deschs arg
vavee de ntroducere a aburuu, a ncarcat cuptoru cu carbun acum
trenu gonete cu o vteza nspamntatoare.
n cteva mnute va a|unge a vaductu Tu.
Cncu hotart energc nu -a perdut sngee rece. Dar degeaba
ncearca sa nvrta maneta, sa mpedce navaa aburuu, sa ncetneasca
mersu strngnd frnee. Nu te cum func[oneaza robnetee prghe.
- Trebue sa- anun[ pe Popov. strg.
- ce poate face e? Nu, nu ma e dect un m|oc.
- Care?
- Sa nte[m focu, raspunde Cncu cu o voce cama, sa ncarcam
supapee nct sa facem sa sara n aer ocomotva.
Oare sa fe asta snguru m|oc - a dsperare - de a opr trenu nante
sa a|unga a vaduct?
Cncu arunca n cuptor ope[ de carbun. Cuptoru ncepe sa traga
foarte tare aducnd mase de aer deasupra u, presunea crete, aburu scapa
prn supape, nso[t de scrnetu garnturor, de ueree uretee
ocomotve, de dudutu cazanuu. Vteza se marete ma mut, depaete,
probab, 00 de kometr pe ora.
- Duce[-va, m strga Cncu, sa spune[ caatoror sa se refugeze n
utmu vagon.
- , dumneata, Cncu?
- Duce[-va cum v-am spus.
vad cum se aga[a cu amndoua mne de supape, apasnd cu
ntreaga u greutate pe prghe or.
- Peca[ odata! Strga ar.
Escaadez tenderu, fug prn furgon, trezesc pe Popov, racnnd dn
rarunch:
- n spate, n spate!
C[va caator, trez[ brusc dn somn, se grabesc sa paraseasca
vagoanee de nga ocomotva.
Deodata se aude o expoze nfrcoatoare urmata de o hurducatura
puternca.
Trenu are a nceput tendn[a de a da napo, apo, datorta vteze cu
care mergea, ma strabate o |umatate de kometru. n sfrt se oprete.
Popov, maoru, domnu Caterna ma|ortatea caatoror se dau |os.
Prn ntunerc se desuete vag o gramada de schee n vrfu stpor
men[ sa spr|ne vaductu dn vaea Tu. Daca ar ma f nantat numa doua
sute de pa, trenu Mareu Transasatc s-ar f prabut n prapaste.
XXV.
eu care ma temeam ca nu vo avea destue subecte pentru artcoee
mee, ca ma vo pcts n cursu une caator monotone cumn[ de 6000
de kometr, n tmpu carea nu vo ntn nmc n stare sa-m faca o
mprese deosebta, ca nu vo tra nc o emo[e destu de puternca pentru a
ua vemntu cronc tparte. Nu- ma pu[n adevarat ca am facut o proste
n pus nca una mare! Senor Faruskar pe care -am nfa[at prntr-o
depea char - drept un erou a cttoror Secouu XX. Hotart ucru, conform
proverbuu engezesc, cu toate bunee nten[ mert sa ma numar prntre ce
ma dbac ucrator a pavarea aduu.
Suntem, cum spuneam ma nante, a 200 de pa de vaea Tu, o vasta
depresune dn cauza carea a fost nevoe de construrea unu vaduct ung de
350 pna a 400 de pcoare. Tavegu va, presarat cu stnc are o adncme
de 00 de pcoare. Daca trenu s-ar f prabut n aceasta prapaste, ncunu
dn no n-ar f scapat cu va[a. Catastrofa - de mare nteres dn punct de
vedere a reporta|uu - s-ar f sodat cu crca o suta de vctme. Dar datorta
sngeu rece, energe, devotamentuu tnaruu romn, am fost sava[ cu
to[ ca prn mnune de groazncu accdent. Cu to[? Nu! Cncu a patt cu
va[a faptu ca tovara u de caatore sunt tefer nevatama[.
ntr-adevar, n zapaceaa generaa, prma mea gr|a a fost sa ntru n
furgonu de baga|e care ramasese ntact. Sgur ca daca Cncu ar f
suprave[ut expoze, ar f trebut sa se-ntoarca n furgon, sa se nstaeze ar
n temn[a u pe ro[ sa atepte sa comunc cu e.
Va! Casa u era goaa - goaa ca cea a une soceta[ care da fament.
Cncu a cazut vctma abnega[e sae.
Aadar a exstat un erou prntre caator; acesta n-a fost Faruskar,
tcaosu raufacator, ascuns n peea unu admnstrator a Compane, carua
-am trmb[at n mod eronat numee n cee patru co[ur ae um; a fost
romnu, omu de rnd, bndu sarmanu ogodnc pe care ogodnca sa
va atepta n zadar, pe care nu- va ma vedea ncodata. E bne, vo t sa-
fac dreptate. Vo spune ce a facut. M-ar mustra cugetu sa- pastrez
secretu. Daca a fraudat Compana Mareu Transasatc, gra[e aceste
fraude au fost sava[ to[ caator dn tren! Am f fost perdu[, am f pert de
o moarte ngroztoare daca Cncu n-ar f fost acoo. Am cobort cu nma
zdrobta, cu och pn de acrm.
Panu u Faruskar - pe care a vrut sa - spubere rvau sau K-Tsang -
fusese urzt cu abtate, tragnd fooase dn ramfca[a de 6 kometr care
ducea a vaductu netermnat. Nmc ma uor dect sa ndrep[ trenu n
drec[a dorta daca un compce manevreaza macazu a racordarea ceor
doua n. Apo, de ndata ce semnau arata ca ne afam pe derva[e, band[
trebuau doar sa a|unga pe patforma de nga ocomotva, sa- omoare pe
mecanc pe fochst dupa aceea sa fuga proftnd de ncetnrea
provocata, care nsa dn prcna suprancazr cuptoruu, ar f durat pu[na
vreme, trenu redobndndu- repede vteza.
Nu-ncape ndoaa ca acum thar care merta dn pn sentn[a cea
ma aspra a |ust[e chneze, se ndreapta n graba spre vaea Tu. Acoo,
prntre rama[ee trenuu spera sa gaseasca cee 5 moane ct vaoreaza
auru petree pre[oase ae tezauruu, ca vor putea sa transporte prada
fara sa rte sa fe prn, ar a adapostu nop[ vor profta de groaznca or
faradeege.
E bne! L se va ua de sub nas acestor ho[ comoara nada|duesc ca
fapta or orba va costa capu. Sunt snguru care tu cum s-au petrecut
ucrure, dar e vo da n veag, acum ca betu Cncu nu ma este.
Da! M-am hotart. Vo vorb numadect dupa ce o vo vedea pe Znca
Kork.
Bete fete trebue sa se dea vestea cu precau[e. Nu vreau ca trea
mor[ ogodncuu e sa se raspndeasca s-o zbeasca pe neateptate ca
un trasnet. Da! Mne. de ndata ce vom sos a Be|ng.
La urma urme, daca nu vreau sa vorbesc nca despre Cncu, pot ce
pu[n sa- denun[ pe Faruskar, Ghangr pe ce patru mongo, compc or.
Vo spune cum -am vazut strabatnd furgonu, cum -am urmart, ca
am n[ees ce puneau a cae auznd dscu[a or de pe patforma apo
strgatee nenoroc[or, afa[ a postu or, pe care -au omort. Asta m-a
facut sa ma ntorc spre vagoane strgnd: n spate! n spate!"
Pe deasupra, cum se va vedea, atu n afara de mne, ae caru prea
ntemeate banue s-au preschmbat n certtudne, aba ateapta pre|u sa-
demate pe pretnsu senor Faruskar!
n acest moment ne-am strns spre capu trenuu - maoru Nottz,
baronu neam[, domnu Caterna, Fuk Ephrne, Pan-Cao, Popov a[ - n
tota vreo 20 de pasager. Se-n[eege de a sne ca |andarm chnez,
respectnd consemnu ce s-a dat, au ramas nga tezaur, ncunu dn e
nencumetndu-se sa- paraseasca. Pazncu de a utmu furgon aduce
fanaee dn spate a umna or puternca vedem n ce ha e ocomotva.
Faptu ca trenu care gonea cu foarte mare vteza nu s-a oprt brusc - n
caz contrar ar f fost dstrus n ntregme - s-a datorat expoze a partea
superoara ateraa a cazanuu. Ro[e au rezstat dn aceasta cauza
ocomotva a contnuat sa mearga destu de mut pna -a amortzat vteza.
Prn urmare, trenu s-a oprt de a sne, ar caator s-au aes doar cu o
zdruncnatura puternca. Dn cazan dntr-un numar de unete n-au ma
ramas dect rama[e de nerecunoscut. S-au facut praf cuptoru domu; dn
cazanu cu abur n-a ramas nmc atceva dect taba spntecata, conducte
rasucte or sfarmate, [ev sparte, cndr dsoca[, bee desfacute, ran
cascate ae acestu cadavru de o[e. nu numa ocomotva a fost dstrusa
dar tenderu e scos dn func[une. Butoaee de apa au fost desfundate
ncarcatura de carbune s-a rostogot rspt de-a ungu ca ferate. E o
mnune ca furgonu de baga|e a sufert foarte pu[ne strcacun.
Prvnd a urmare terbe expoz, n[eeg ca nu exsta nc o ansa ca
tnaru romn sa f scapat cu va[a. A fost, probab zdrobt sau facut buca[-
buca[ee. nct nu- de mrare ca n-am gast nc urma de e atunc cnd m-
am trt 00 de metr pe nga ne.
La nceput ne utam a dezastru n tacere; apo ne ncumetam sa
schmbam cteva vorbe.
- E mpede, spune unu dn caator, ca fochstu mecancu au pert
n tmpu expoze.
- Be[ oamen! Dar ma ntreb cum a uat-o trenu pe bfurca[a spre
Nan|ng fara ca e sa bage de seama?
- Noaptea era foarte ntunecoasa, remarca Fuk Fphrne mecancu
n-a putut vedea ca s-a schmbat macazu.
- Ar f sngura expca[e, raspunse Popov, cac atfe ar f ncercat sa
opreasca trenu or, dmpotrva, mergeam cu o vteza nspamntatoare.
- Dar, zce Pan-Cao, cum se face ca derva[a spre Nan|ng era
deschsa de vreme ce vaductu de pe Tu n-a fost termnat? Sa f umbat
cneva a macaz?
- Nu-ncape ndoaa, probab dn prcna aceste neg|en[e.
- Nu neg|en[a. faradeege. A fost o crma - o crma premedtata
pentru ca trenu sa fe dstrus caator sa para.
- n ce scop? ntreaba Popov.
- n scopu de a fura tezauru mpera, strga Fuk Ephrne. A[ utat ca
moanee astea trebue sa- f sptt pe to[ raufacator? Oare nu pentru a
|efu trenu am fost ataca[ ntre Cherchen Charkk?
Nu ta amercanu cta dreptate avea.
- Dec, zce Popov, crede[ ca dupa agresunea u K-Tsang, a[
band[.
Pna atunc maoru Nottz nu uase parte a dscu[e. Dar deodata
ntrerupse pe Popov rost rdcnd gasu ca sa- auda toata umea:
- Unde- senor Faruskar?
Fecare ntoarce capu cautndu- dn och pe admnstratoru
Compane.
- Unde- nso[toru u, Ghangr? Urmeaza maoru. Nc un raspuns.
- Unde sunt ce patru mongo care ocupau utmu vagon? ntreaba ar
maoru Nottz.
Nu se vede ncunu.
Se strga numee u senor Faruskar pentru a doua oara fara ca e sa
vna a aceasta chemare.
Popov ntra atunc n vagonu unde statea de obce natu persona|.
Vagonu e go. Go? Nu. Sr Francs Treveyan ade pe ocu admnstratoruu,
stran de tot ce se ntmpa n |uru u. Ce- pasa u de cee petrecute?
zce, probab, ca asta- cumea nepasar dezordne. Un macaz schmbat
nu se te de cne! Un tren care o a pe un drum gret! Ce admnstra[e
proasta!
- E bne, spune maoru Nottz, raufacatoru care a provocat mersu
trenuu pe derva[a spre Nan|ng, ce care a vrut ca vagoanee sa se
prabueasca n fundu va Tu ca sa puna mna pe tezauru mpera este
Faruskar.
- Faruskar! Excama caator.
Ma|ortatea refuza sa dea crezare acuza[e formuate de maoru
Nottz.
- Cum, zce Popov, admnstratoru Compane care s-a purtat att de
vte|ete pentru a apara trenu de thar, care -a ucs cu mna u pe K-
Tsang, capetena bande.
Ma smt obgat sa ntru n scena. Le spun:
- Maoru nu se neaa. Faruskar a pregatt ovtura asta scusta.
, spre umrea generaa, povestesc ce tu, ce m-a facut ntmparea
sa afu. Reatez cum am surprns panu u Faruskar a compcor sa,
atunc cnd era prea trzu ca sa- mpedc sa- execute. Le storsesc totu, n
afara de nterven[a u Cncu. La momentu potrvt vo gas m|ocu de a se
face dreptate.
Cuvntee mee sunt urmate de un potop de proteste.
, Cum! Senor Faruskar! Superbu mongo! natu func[onar pe care -
am vazut nfruntnd percoee! Nu! E cu neputn[a!"
Dar trebue sa te pec n afara evden[e. L-am vazut. Am auzt ce-a
spus. afrm cu mna pe nma ca Faruskar este autoru terbe catastrofe
n care trebua sa para trenu nostru, ca e ce ma ngroztor thar care a
bntut vreodata prn Asa Centraa.
- Vez, domnue Bombamac banuee mee nu m-au neat, m
spune, undu-ma de o parte, maoru Nottz.
- E foarte adevarat, raspund nu m-e rune s-o recunosc ca m-am
asat mbrobodt de purtarea aa-zs dstnsa a acestu punga tcaos.
- Domnue Caudus, adauga domnu Caterna, care vense nga no,
pune[ toate astea ntr-un roman toata umea va spune ca e de necrezut.
Domnu Caterna are dreptate, dar orct de necrezut ar parea, aa s-au
ntmpat ucrure. , pe deasupra, pentru to[, n afara de mne care cunosc
tana u Cncu, ramne o mnune ca ocomotva s-a oprt a margnea
prapaste datorta aceste expoz provden[ae. Acum ca nu ma e nc un
perco, trebue sa uam ct ma repede masur pentru a readuce vagoanee
pe na spre Be|ng.
- Ce ma smpu, zce Popov, sa se ofere c[va dntre no.
- Eu vo f dntre acea! Rostete domnu Caterna.
- Ce trebue sa facem? ntreb.
- Sa merge[ pe |os pna a sta[a cea ma apropata sa teefona[ a
gara Tayuan sa trmta o ocomotva.
- La ce dstan[a e sta[a Zhengzhou? Se ntereseaza Fuk Ephrne.
- Vreo ase kometr pna a ambranamentu spre Nan|ng, raspunde
Popov, de acoo nca cnc kometr.
- 11 kometr, zce maoru, nseamna o ora |umatate pentru un
drume[ ncercat. n nc tre ore, mana expedata de Tayuan poate sa
a|unga ac sa a|ute trenu avarat. Sunt gata de pecare.
- eu, gasuete Popov, cred ca trebue sa fm ma mu[ a numar.
Cne te daca nu- vom ntn pe drum pe Faruskar compc sa.
- A dreptate. Popov, raspunde maoru ma cu seama trebue sa ne
narmam ct ma bne.
n[eeapta masura de prevedere, cac band[ care s-au ndreptat,
probab, spre vaductu Tu nu pot f prea departe. E adevarat ca de ndata
ce- vor da seama ca ovtura a dat gre, se vor grab s-o ntnda. Cum ar
ndrazn, ase, c[ sunt, sa atace o suta de caator, fara a ma pune a
socoteaa soda[ chnez nsarcna[ cu paza tezauruu mpera?
Vreo 2 dntre no, dntre care domnu Caterna, Pan-Cao cu mne se
ofera sa- nso[easca pe maoru Nottz. Dar propunem, de comun acord u
Popov, sa nu paraseasca trenu, asgurndu- ca vom face tot ce e nevoe a
Zhengzhou.
Aadar narma[ cu pstoae pumnae, a unu |umatate dmnea[a
pornm a drum pe nga caea ferata care urca spre bfurca[a ntre cee doua
n, mergnd ct de repede ne ngadue ntunercu adnc care ma nvaue
tot ce ne ncon|oara. n ma pu[n de doua ore a|ungem a sta[a Zhengzhou
fara a ne f ntnt cu thar. Evdent Faruskar a facut cae-ntoarsa. Va f
dec treaba po[e chneze sa puna mna pe bandt compc sa. Va zbut?
O doresc dn toata nma. La sta[e Pan-Cao vorbete cu efu gar care cere
teegrafc ca o ocomotva sa fe trmsa nentrzat dn Tayuan spre
ambranamentu spre Nan|ng.
E tre dmnea[a, se vesc zore no ne ntoarcem sa ateptam
ocomotva a bfurca[e. Tre sfertur de ceas ma trzu, uere ndepartate
anun[a venrea e curnd oprete a racordu ntre cee doua n.
Nc nu ne-am nghesut bne n tender, ca ocomotva a pornt pe
ambranament , o |umatate de ora ma trzu, am a|uns a tren.
Se umnase de zua destu de bne pentru ca prvrea sa poata cuprnde
o raza arga dn ntnderea ncon|uratoare. Fara sa spun nmanu nmc, ma ut
dupa trupu nensufe[t a vteazuu meu preten Cncu, dar nc urma de e.
Cum ocomotva nu se poate pune n fa[a trenuu, fndca n acest oc
nu exsta nc ne duba nc paca turnanta, se hotarate ca ca sa mearga n
mararer, remorcndu-ne pna a bfurca[e, dupa ce vor f asate ac
tenderu ocomotva veche grav avarate care nu ma pot f fooste. Prn
urmare, furgonu n care se afa ada, dn nefercre goaa, a betuu romn,
se va afa a coada trenuu.
Pecam ntr-o |umatate de ceas a|ungem a macazu ne spre
Be|ng.
Noroc ca n-a ma fost nevoe sa ne ntoarcem a Tayuan, ceea ce ne-ar
f ntrzat cu o ora |umatate. nante de a trece macazu, ocomotva a
putut f ndreptata n drec[a Zhengzhou, apo vagoanee au fost mpnse
unu cte unu dncoo de bfurca[e trenu s-a format n cond[ normae.
De cnc ore strabatem cu vteza regementara provnca Pech.
N-am nmc de spus despre aceasta utma z de caatore, n tmpu
carea nu s-a rectgat tmpu perdut, mecancu chnez fnd foarte prudent.
Dar daca pe ma|ortatea dntre no nu ne prea ntereseaza cteva ceasur n
pus sau n mnus, nu se poate spune acea ucru despre baronu
Wesschntzerdrfer care trebue sa a a Tan|n pachebotu spre Yokohama.
ntr-adevar cnd am a|uns catre prnz a destna[e, pachebotu pecase
de tre sfertur de ora. cnd gobe-trotter-u neam[, rvau u By Bsand
s-a repezt pe peron a afat ca pachebotu men[onat ma sus, eea n ace
moment dn gure u Hahe pornea n arg.
Ghnonstu! Nu e de mrare ca trenu nostru e mprocat de besteme
n mba germana pe care baronu e strga a ,babord trbord", cum ar zce
domnu Caterna. de data asta are ntr-adevar drept a compatmre.
N-am stat a Tan|n dect un sfert de ceas. Cer aadar ertare cttoror
Secouu XX daca n-am putut vzta acest ora de 500 000 de ocutor,
centru chnezesc cu tempee u, carteru european unde se concentreaza
trafcu comerca, cheure u Hahe ae caru ape sunt strabatute de sute de
|onc. Vna o poarta Faruskar daca n-ar f dect faptu ca m-a mpedcat
sa-m fac datora de reporter ar merta cea ma aspra pedeapsa.
Nc un ncdent nu a avut oc n tmpu utmeor etape ae caatore.
Ceea ce ma mhnete adnc e gndu ca nu- aduc cu mne pe Cncu, ca ada
u e goaa! e, care ma rugase sa- nso[esc pna acasa a domnoara
Znca Kork! Cum o sa- spun aceste bete fete ca ogodncu e n-a a|uns n
gara Be|ng?
n sfrt, totu se termna pe umea asta, char o caatore de 6 000
de kometr pe na Mareu Transasatc. Dupa tresprezece ze de a
pecarea dn Uzun-Ada, trenu nostru se oprete a por[e Be|nguu, captaa
Chne.
XXVI
- Be|ng, toata umea coboara! Strga Popov.
Iar domnu Caterna se amuza sa- raspunda cu un rrt parzan:
- Te cred, batrne!
Am cobort cu to[. E patru dupa-amaza. Pentru nte pasager obos[
dupa 32 ore de caatore nu- momentu sa cutreeram orau, ce zc orau,
cee patru orae mbnate unu ntr-atu, patru verg de dferte marm; eu
am tot tmpu sa vad captaa Chne, cac ederea mea a Be|ng va dura
cteva saptamn. Esen[au e sa gasesc un hote unde sa pot ocu n cond[
mu[umtoare. Lund toate nforma[e, se pare ca Hoteu ceor 0 000 de
vse, dn prea|ma gar, m va ofer confortu cu care sunt obnu[
occdenta.
Amn pentru mne vzta a domnoara Znca Kork. Vo sos a ea
acasa nante ca ada sa- f fost expedata a domcu, dar va! Prea devreme
ca sa- aduc a cunotn[a moartea ogodncuu e.
Maoru Nottz ocuete a acea hote ca mne, aadar nu-m au
ramas bun de a e, nc de a domnu doamna Caterna care vor ramne ac
vreo 5 ze nante de a peca a Shangha. Ct despre Pan-Cao doctoru
To-Kng, ateapta o mana care sa- duca a yamenu, adca reedn[a
fame tnaruu chnez. Dar ne vom revedea. Preten nu se despart cu un
smpu ,ram cu bne" sunt sgur ca strngerea de mna cnd coborm
dn vagon nu va f utma.
Domnu doamna Fuk Ephrne nu vor ntrza sa paraseasca gara ca
sa- vada de afacer, ceea ce obga sa gaseasca un hote n carteru
comerca. Nu vor peca fara sa ne saute. Maoru Nottz cu mne em n
ntmpnarea smpatce perech facem un schmb dc pote[ur.
- n sfrt, spun u Fuk Ephrne, cee 42 de az ae frme, Bubu
and Co" au a|uns a man. Dar n-a [nut dect de un fr ca expoza
ocomotve sa f spart dn[ fa.
- Ca bne zc, domnue Bombarnac, raspunde amercanu, dn[ me
au scapat ca prn mnune. Cte perpe[ de cnd am pecat dn Tfs! Hotart
ucru, caatora asta a fost ma pu[n monotona dect m-am nchput.
sa nu utam ca v-a[ casatort n tmpu e, daca nu ma-ne, adauga
maoru.
- Wat a bt, rostete yankeu cu un gas cudat. Ierta[-ne, suntem
grab[.
- Nu vrem sa va re[nem, domnue Ephrne, am zs, va rog sa ne
ngadu[ sa va spunem a revedere att dumneavoastra ct doamne
Ephrne.
- La revedere, raspunde engezoaca amercanzata cu un gas ma
taos a sosre dect fusese a pecare.
Apo, ntorcndu-se spre so[u e contnua:
- Nu am ragazu sa atept, domnue Ephrne.
- Nc eu, doamna., zce yankeu.
Domnue. Doamna! Hada de! Nu- ma spun Fuk Horata!
Fara sa- f dat bra[u, amndo es pe poarta gar. Presmt ca e o a
a dreapta ea a stnga. La urma urme, treaba or!
Ma ramne numaru 8, sau Francs Treveyan, persona|u mut care n-a
rostt un sngur cuvnt n tot tmpu pese - vreau sa zc n tot tmpu
caatore. A vrea, macar acum, sa- aud vocea, o cpa doar. , daca nu ma
ne, acest pre| se va v char acum. ntr-adevar, fegmatcu genteman se
afa nga mne aruncnd o prvre dspre[utoare vagoaneor dn fa[a fu.
Scoate un trabuc dn tabacherea sa de marochn gaben. Dar cnd sa-
aprnda havana, scutura degeaba cuta de chbrtur care e goaa. Eu m
fumam trabucu - o marca exceenta - cu pacerea nespusa a cunoscatoruu
regretu ca n-am sa gasesc, probab, unu a fe de bun n Chna. Sr Francs
Treveyan vede [garea aprnsa se aprope de mne. Banuesc ca vrea sa-
m ceara un foc sau ,pu[na umna", cum zc engez, atept trad[onau
,some ght". Dar gentemanu se mu[umete sa ntnda mna. Mana ofer
trabucu. a ntre degetu mare aratator, scutura cenua aba - aprnde
havana. m nchpu ca daca n-am auzt ,some ght", m va adresa, fara
ndoaa, un ,thank you, sr!" A, de unde! Dupa ce trage cteva fumur dn
trabucu sau, sr Francs Treveyan arunca nepasator, pe a meu, pe peron.
Apo, fara sa saute, o a a stnga cu pasu masurat, parasete gara.
Ma ve[ ntreba daca n-am zs nmc. Nu. Am ramas nmarmurt ocuu.
Nu m-a vent sa scot o vorba sau sa fac ce ma mc gest. Am fost pur
smpu nauct de atta psa de bunacuvn[a, n tmp ce maoru Nottz nu s-a
putut stapn sa nu zbucneasca n rs! Ah, daca-m va ma e vreodata n
cae acest genteman. Dar nu -am ma vazut ncodata pe sr Francs
Treveyan de a Treveyan Ha, Treveyan Shre!
O |umatate de ora ma trzu ne nstaam a Hoteu ceor 0 000 de
vse. Acoo n se servete o masa dupa toate regue bucatare chnezet.
Dupa cna, ndata dupa a doea a|un - ca sa ntrebun[am expresa
chnezeasca - cuca[ n patur strmte, aezate n m|ocu unor camere
mcu[e, dormm, nu somnu drep[or, c somnu stov[or - care- mut ma
pre[os.
Nu m-am trezt nante de ora zece poate ca a f tras a aghoase
toata dmnea[a, daca nu m-ar f mbodt gndu ca am o datore de
ndepnt. nca ce datore! Sa ma duc n buevardu Sha-Kua, nante de
vrarea funeste az catre destnatara.
Ma sco dec dn pat. Ah! Daca Cncu n-ar f murt, m-a f ntors a
gara. a f fost de fa[a, cum -am fagadut, a descarcarea pre[osuu coet.
a f vegheat sa a|unga n perfecta stare n camon. -a f nso[t pna n
buevardu Sha-Kua. a f a|utat char a transportarea u n camera
domnoare Znca Kork! ce mut s-ar f bucurat amndo, cnd ogodncu
s-ar f repezt dn ada drept n bra[ee frumoase romnce.
Dar soarta n-a vrut sa se-ntmpe aa! Cnd va sos ada, ea va f goaa
ca o nma care -a perdut tot sngee!
Pec de a hote pe a unsprezece, au o trasura asemanatoare cu o
ectca pe ro[, dau adresa domnoare Znca Kork ata-ma ndreptndu-ma
spre casa e!
Se te ca, prntre cee 18 provnc ae Chne, Pech are aezarea cea
ma septentronaa. Acatuta dn 9 departamente, captaa e e Be|ng.
Construta dupa ege geometrce ae ne drepte, cetatea cuprnde patru
orae patrate or dreptunghuare unu ntr-atu. n ncnta smetrca de ase
eghe traesc ma mut de doua moane de ocutor, tatar sau chnez,
precum cteva m de mongo sau de tbetan. Remarc furncaru de
oamen vencu du-te-vno pe straz dn prcna obstacoeor pe care
trasura mea e ntnete a fecare pas: negustor ambuan[, caru[e
ncarcate vrf, mandarn cu escorta or gaagoase. Nu ma vorbesc de cn
ratactor, |umatate aca, |umatate up, ro cu paru cazut, cu och
vcen, cu co[ amenn[ator, scormonnd n gunoae dupa hrana repezndu-
se cu ura asupra stranor. Dn fercre, nu merg pe |os.
Orau chnezesc formeaza un paraeogram mpar[t n doua de a nord
spre sud de Strada Mare care ncepe a poarta Hungtng se termna a
poarta Ten'anmen. Strada Mare se-ncruceaza cu buevardu Sha-Kua care
merge de a est spre vest, anume de a poarta ce are acea nume cu e
pna a poarta Cuangtsa. De[nnd aceste nforma[, nmc nu- ma uor
dect sa gaset ocun[a domnoare Znca Kork, dar nmc nu- ma
compcat dect sa a|ung acoo, dat fnd straze n[esate de ume dn prma
ncnta.
n sfrt, pu[n nante de prnz, a|ung a destna[e. Trasura se oprete
n fa[a une case modeste unde ocuesc mesera care ucreaza a domcu
, aa cum reese dn frme, ma cu seama stran. Romnca sta a eta|u
nt. Fereastra oda e da spre strada. N-a[ utat ca dupa ce a nva[at
mesera de modsta a Pars, fata a vent sa deschda un ateer a Be|ng -
a facut o numeroasa centea.
Urc a eta|u nt. Ctesc pe o ua numee Znca Kork. Cocanesc. M se
deschde. Ma afu n fa[a une fete ncntatoare aa cum m-o descrsese
Cncu. E o bonda de 23 sau 24 de an, cu och negr cum au de obce
romn, sveta, cu un chp gnga surzator. Oare nu te ca trenu Mareu
Transasatc se afa n gara de aseara n pofda tuturor perpe[or prn care a
trecut n tmpu caatore? Nu- ateapta pe ogodncu e sa vna dntr-o cpa
ntr-ata? Iar eu, cu un cuvnt, vo spubera bucura, vo terge sursu de
pe buze.
Domnoara Znca Kork se mra vaznd un stran n pragu u e. Cum
a trat ma mu[ an n Fran[a, recunoate n mne, fara ovare, un francez
ma ntreaba caru fapt datoreaza pacerea vzte mee.
- Domnoara Znca. zc.
- m t[ numee! Excama ea.
- Da, domnoara. Am sost er cu trenu Mareu Transasatc.
Fata paete, och e frumo se tubura. Are, desgur de ce sa se
teama. Cncu a fost surprns n ada, frauda a fost descoperta. e arestat. a
nchsoare? Ma grabesc sa adaug:
- Domnoara Znca. n anumte mpre|urar am afat. de caatora
tnaruu romn.
- Cncu. sarmanu meu Cncu. a fost gast? Rostete fata cu o voce
tremuratoare.
- Nu, nu, spun ovaenc. Nmen n-a tut afara de mne. m-am
dus deseor sa- vad n furgon. noaptea. Am devent. tovara de drum.
preten. aduceam dn cnd n cnd cteva provz.
- Ah! Mu[umesc, domnue, spune Znca undu-m mne ntr-ae e.
Cu un francez, Cncu era sgur ca nu va f tradat char ca va prm a|utor.
Mu[umesc! Mu[umesc!
Ma smt dn ce n ce ma ngrozt de ceea ce am datora sa- aduc a
cunotn[a bete fete.
- nmen n-a banut prezen[a n furgon a scumpuu meu Cncu? Ma
ntreaba.
- Nmen.
- Ce vre[, domnue, nu suntem boga[. Cncu nu avea nc un ban.
acoo. a Tfs. ar eu nu strnsesem nca destu ca sa- trmt ct costa un
bet de tren. Dar, n sfrt a a|uns, va gas de ucru, cac e un bun
mesera de ndata ce vom putea sa despagubm Compana.
- Da. tu. tu.
- -apo ne vom casator, domnue. Ma ubete att de mut eu am
pentru e aceea dragoste. Am facut cunotn[a a Pars - do compatro[.
va da[ seama. Era aa de ndatortor cu mne. Atunc cnd s-a ntors a
Tfs, -am rugat mut sa vna n Chna e s-a gndt sa se ntemn[eze ntr-o
ada ca sa a|unga ac. Betu baat, ce greu trebue s-o f dus!
- Nu, domnoara Znca. nu.
- Ah! Ce fercta vo f sa patesc pre[u de transport a az n care se
afa scumpu meu Cncu.
- Da, sa patet transportu.
- N-o sa ma ntrze mut, nu?
- Nu, probab ca dupa-amaza.
Nu ma tu ce sa spun.
- Domnue, contnua Znca, Cncu cu mne vrem sa ne casatorm de
ndata ce vom ndepn formata[e daca nu cerem prea mut bunavon[e
dumneavoastra, ne-ar face cnste pacere sa ua[ parte a nunta noastra.
- La nunta voastra. desgur. Am proms pretenuu, meu Cncu.
Bata fata! N-o pot asa n stua[a asta. Trebue sa- spun tot. tot.
- Domnoara Znca. Cncu.
- E v-a rugat sa-m aduce[ vestea sosr u?
- Da. domnoara Znca! Dar. n[eege[. Cncu e destu de obost.
dupa un drum att de ung.
- Obost?
- Da! Nu va spera[!
- S-a mbonavt?
- Da, e pu[n. bonav.
- Va de mne. trebue. trebue sa- vad. Domnue, va mpor
nso[[-ma a gara.
- Nu! Ar f o mpruden[a, domnoara Znca! Ram ac. Ram!
Znca Kork ma prvete drept n och spune:
- Domnue, spune[-m adevaru, adevaru curat! Nu-m ascunde[
nmc. Cncu.
- Da, am vent sa va dau o veste trsta.
Znca se catna. Buzee tremura. Aba poate vorb. optete:
- A fost descopert! A fost nvnut de frauda arestat.
- Ah, daca ar f numa asta! Domnoara, pe drum am avut un
accdent. Trenu era gata sa fe dstrus. O catastrofa ngroztoare.
- A murt. Cncu a murt!
Nefercta Znca se prabuete pe un scaun - ntrebun[nd o fgura
de st dn mba chneza: ,acrme curg ca poaa ntr-o noapte de
toamna". Ncodata n-am vazu atta |ae! Nu trebue s-o as n starea asta pe
bata fata. O sa- parda cunotn[a. Nu tu ce sa fac, au mne ntr-ae
mee. Repet!
- Domnoara Znca. domnoara Znca.
n momentu asta are oc o nvamaeaa n fa[a case. Se aud strgate
nso[te de arma une ntreg mu[m dn m|ocu acestea se na[a o voce.
Sta pu[n! Nu ma ne! E vocea u Cncu! Am recunoscut-o. Oare
sunt n toate mn[e?
Znca Kork s-a rdcat s-a repezt a fereastra. O deschde prvm
amndo n strada. Un camon se oprse n fa[a cadr. Lada, cu numeroasee
e nscrp[: Sus. |os. Frag. Ognz. Ferta de umezeaa - e acoo pe |umatate
sparta. Camonu fusese zbt de o caru[a n cpa cnd se descarca ada. A
aunecat. a cazut pe |os. s-a desfacut. Cncu a sart afara ca un
mu[unache dntr-o cute cu surprse. Dar vu. teafar nevatamat.
Nu-m pot crede ochor! Tnaru romn n-a pert n tmpu expoze?
Nu, aa cum vo afa peste cteva cpe char dn gura u, fnd azvrt pe
ne n momentu cnd expoda cazanu, a ramas a nceput fara sm[re; dar,
dndu- seama ca nu e rant - o adevarata mnune - s-a tras ma deoparte
pna cnd a putut ntra dn nou n furgon fara sa fe vazut. Eu tocma esem
de acoo dupa ce- cautasem zadarnc dec nu puteam sa ma-ndoesc ca a
fost prma vctma a catastrofe. Ce rone a soarte! Sa f strabatut pna a
capat un drum de 6000 de kometr cu trenu Mareu Transasatc, nchs ntr-
o ada prntre baga|e, sa f scapat dn attea prme|d: atacu band[or,
expoza ocomotve ute ca un accdent stupd, cocnrea cu o caru[a n
m|ocu une straz dn Be|ng face pe Cncu sa parda ntr-o cpa toate
roadee caatore sae. frauduoase!
- Dar cu adevarat. nu gasesc un eptet demn sa cafce acest tur de
for[a.
Camonagu a nceput sa strge a apar[a aceste faptur n carne
oase. ntr-o cpa s-a strns o mu[me de ume, frauda a fost descoperta
sosete po[a. Cum sa se-n[eeaga cu agen[ sarmanu romn care nu te o
boaba chnezete nu poate da amurr dect prn nendestuatoarea mba
a gesturor? De aceea nc nu reuete. apo ce expca[ ar f putut da?
Znca cu mne ne apropem de e.
- Znca, scumpa mea Znca, strga Cncu strngnd-o n bra[e.
- Cncu, dragu meu Cncu! Raspunde ea, n tmp ce se amesteca
acrme care e curg pe obra|.
- Domnu Bombarnac. zce betu baat care nu ma are ata speran[a
dect nterven[a mea.
- Cncu, spun, nu te neca|, bzue-te pe mne. Et n va[a! Pna
acum cteva cpe te credeam mort.
- E! E ca cum a f! Murmura e.
Greete! Orce e ma bne dect sa per - char daca trebue sa merg
a nchsoare. asta se ntmpa n pofda rugamn[or fete a care ma
asocez. Nu zbutesc sa ma fac n[ees, ar Cncu e trt de po[t ce-
croesc drum prn mu[mea care rde huduete.
Dar nu- vo paras pe pretenu meu! De-ar trebu sa rastorn ceru
pamntu, tot nu- vo asa a ananghe.
XXVII.
Daca expresa ,a te neca a ma" poate f ntrebun[ata n n[eesu e
ce ma concret, atunc se potrvete perfect n mpre|urarea de fa[a de
aceea, nu va fe cu suparare, o foosesc eu. Totu, faptu ca cneva a|unge,
parnd nensufe[t, a ma, nu nseamna neaparat ca e perdut. Ca Cncu va
sta a nchsoare, n caz ca nterven[a mea a tovaraor me de drum nu va
f uata n seama, de acord. Dar traete asta- ucru ce ma mportant. Nu-
tmp de perdut daca vreau sa- a|ut. Cac po[a n Chna e prompta. nchs,
|udecat, condamnat, spnzurat. nsa u Cncu nu trebue sa se puna
treangu de gt, nc macar a fgurat. ofer dec bra[u domnoare Znca,
urcam n trasura ne ntoarcem repede a Hoteu ceor 0 000 de vse. Acoo
gasesc pe maoru Nottz, pe domnu doamna Caterna , dntr-o
ntmpare fercta, pe tnaru Pan-Cao, care a reut de data asta sa se
descotoroseasca de doctoru To-Kng. Pan-Cao consmte cu pacere sa ne fe
tamac pe nga autorta[e chneze. n fa[a Znca, carea nu se uscasera
nca acrme pe obraz, aduc tovaraor me de drum a cunotn[a totu
despre Cncu: n ce cond[ a caatort cum m-am mpretent cu e. Le spun
ca daca a coms o frauda a adresa Compane Transasatcuu, datorta
aceste fraude a putut ua trenu a Uzun-Ada. , daca nu -ar f uat, am f n
cpa de fa[a n fundu prapaste dn vaea Tu.
n spr|nu afrma[or mee aduc preczar amanunte pe care pna
acum numa eu e-am tut: e adevarat ca eu am fost ce care -a surprns pe
bandtu Faruskar pe cae sa- savreasca neegurea, dar Cncu, punndu-
n prme|de va[a, cu un cura| un snge rece supraomenet, a aruncat
carbun n cuptor pna ce -a suprancarcat, s-a aga[at de prghe supapeor
a provocat oprrea trenuu facnd sa sara n aer ocomotva.
Ce poae de excama[ cnd m-am ncheat povestrea. Cu un ean de
recunotn[a pu[n teatra, comcu nostru strga:
- Ura pentru Cncu! Sa fe decorat!
Pna cnd mparatu va catadcs sa- dea acestu erou vreun ,Dragon
Verde", doamna Caterna a mna Znca Kork -apo o strnge pe fata a
peptu e, o mbra[eaza. fara sa- poata opr acrme de ngenua sau de
ndragostta, a nevoe. gnd[-va ce trst: un roman de dragoste ntrerupt
nante de utmu capto.
Dar sa facem ce- ma grabnc, sau cum ne poftete domnu Caterna cu
voce de stentor:
- Toata umea n scena pentru actu V. Actu V e ce n care are oc de
obce deznodamntu orcare drame.
- Nu- puten[ asa pe betu baat sa fe condamnat, zce maoru
Nottz. Trebue sa ne ducem a drectoru Mareu Transasatc. Cnd va afa
cee petrecute, va f prmu care sa mpedce ca Cncu sa fe pus sub urmarre
penaa.
- Nu-ncape ndoaa, am spus, cac nu se poate nega ca Cncu a savat
trenu pe to[ caator.
- Fara a ma pune a socoteaa, adauga domnu Caterna, tezauru
mpera, moanee mparatuu.
- Nmc ma adevarat, confrma Pan-Cao. Dn pacate, Cncu a cazut n
mne po[e, a fost bagat a nchsoare de acoo e greu sa- sco[.
- Sa ne grabm, am raspuns, sa aergam a drectoru Compane.
- Ia sa vedem, zce doamna Caterna, n-am putea sa dam fecare ceva
ban, sa strngem suma ct costa un bet s-o nmnam Compane
despagubnd-o?
- E o propunere care-[ face cnste, Carone! Aproba comcu ducndu-
mna a buzunaru veste.
- Domnor, domnor, ne roaga Znca Kork, cu och scada[ n acrm,
sava[- pe ogodncu meu nante sa fe condamnat.
- Da, dragu[a mea, da, scumpo, spune doamna Caterna, o sa-
scapam pe ogodncu tau daca e nevoe vom da o reprezenta[e n
benefcu u.
- Bravo, Carone, bravo! Strga domnu Caterna apauda cu o
energe de parca ar f fost anga|at pentru treaba asta a vreun spectaco.
O asam pe tnara romnca n gr|a ngenue care o mnge dn toata
nma, dar cu exagerare obnute ae une actr[e pe scena. Doamna
Caterna nu ma vrea s-o paraseasca nc o cpa, decarnd ca o socoate fca
e o va apara ca o mama.
Pan-Cao, maoru Nottz, domnu Caterna cu mne ne ntoarcem a
gara unde se afa broure drectoruu Mareu Transasatc.
Drectoru este n cabnetu u a cererea u Pan-Cao suntem du a
e.
E un chnez care n servcu asta te sa se serveasca pe sne ca un
aparat care ucreaza n foosu u va rog sa crede[ ca ar putea sa se a a
ntrecere cu coeg u dn batrna Europa.
Pan-Cao spune de ce am vent , cum n[eege destu de bne mba
rusa, maoru cu mne putem ua parte a dscu[e. Da, cac e de necrezut,
avem dscu[. Drectoru asta care trage [ee nu se sfete sa sus[na ca fapta
u Cncu e dn cee ma grave. O frauda efectuata n asemenea cond[. o
frauda care dureaza pe tmpu parcurger a 6000 de kometr. o frauda care
pagubete cu 000 de franc Compana Mareu Transasatc, pe ac[onar e.
raspundem sforaruu ca- adevarat, dar n ce prvete paguba, ea ar f
fost mut ma mare daca Cncu nu s-ar f gast n tren, deoarece e -a savat
punndu- peea a batae odata cu vagoanee va[a caatoror.
E bne, n-o sa crede[! Mamu[ou ne asa sa n[eegem ca dntr-un
anume punct de vedere ma bne ar f fost sa regretam moartea une sute de
vctme dect.
Da! Am ma auzt no chest de astea! Ma bne sa para o [ara ntreaga
to[ pasager unu tren dect sa se ncace o regua!
Pe scurt, n-am putut ob[ne nmc. |ust[a va urma cursu mpotrva
u Cncu care a neat Compana.
Am pecat, domnu Caterna revarsnd asupra mbecuu toate
bestemee dn vocabuaru u marnaresc vorbee ree dn cuse.
Ce era de facut?
- Domnor, ne spune Pan-Cao, a Be|ng nu vor trece nc doua ore
ntre momentu cnd Cncu a fost arestat momentu cnd va f adus n fa[a
|udecatoruu de dstrct care e nsarcnat sa dea sentn[a n acest so de
decte. E pasb nu numa de nchsoare, c de comageaa.
- Comageaa? Cum capata dotu de Zze n pesa De-a f rege?
ntreaba comcu nostru.
- ntocma.
- Trebue sa mpedcam mrava asta. zce maoru Nottz.
- Ce pu[n sa ncercam, raspunde Pan-Cao. Va propun sa mergem a
trbuna unde ma vo stradu sa- apar pe ogodncu fermecatoare romnce
sa-m perd fa[a35 daca nu- scot basma curata.
E hotarrea cea ma buna, sngura, de fapt, pe care putem s-o uam.
Iem dn gara, navam ntr-o trasura a|ungem n 20 de mnute n fa[a une
cadr cu o nfa[are destu de mzera, unde se afa trbunau dstrctuu. n
fa[a s-a strns o mu[me de oamen. Cazu a facut vva. Se te ca un ns s-a
expedat ntr-o ada transportata de furgonu Mareu Transasatc a
caatort pe grats de a Tfs a Be|ng. Cu to[ vor sa- vada, vor sa se ute a
chpu acestu orgna. nca nu au afat ca e pur smpu un erou!
gasm acoo pe vredncu nostru tovara de drum, sta ntre do agen[
cu mutre foroase gabene acre ca ama. Aceta sunt gata sa- duca pe
przoner napo n ceua sa- apce cteva zec de ovtur a tap cu
bastonu de bambus, daca e condamnat a un asemenea pus de pedeapsa.
Cncu e foarte abatut, ceea ce ma mra dn partea unu baat pe care-
tu att de energc. n cpa cnd ne vede, pe chpu u m|ete o raza de
speran[a.
n acest moment, camonagu, ae caru spuse e confrma marture
agen[or, nfa[eaza faptee unu tp cu ochear. Acesta catna dn cap ntr-
un fe prea pu[n nttor pentru ncupat care, char daca ar f fost nevnovat
ca un prunc, tot n-ar f putut sa se apere netnd nc o boaba de chneza.
Atunc se preznta Pan-Cao. |udecatoru cunoate surde. ntr-
adevar, tnaru nostru preten este fu unu bogat negustor dn Be|ng,
furnzoru ofca a ceanaror dn Tung-Ten dn Sung-Feng-Cao. Prn
urmare, |udecatoru catna dn cap ntr-un fe care denota ma muta
smpate. E ntr-adevar nfacarat sprtua, tnaru avocat mprovzat.
|udecatoru ascuta cu aten[e, ar pubcu se smte mcat de povestrea
caatore, a perpe[or prn care am trecut. La sfrt se ofera sa napoeze
Compane costu betuu.
Dn pacate, |udecatoru nu poate ncuvn[a. Exsta o paguba materaa
o paguba moraa, etc.
Atunc Pan-Cao devne ma nfocat cu toate ca nu n[eegem nmc
dn pedoara u, ghcm ca vorbete de cura|u u Cncu, de faptu ca a fost
gata sa- dea va[a pentru savarea caatoror , ca suprem argument, arata
ca acuzatu a facut sa nu cada n mne band[or tezauru mpera.
Eocn[a nuta! Argumentee n-au nc o putere asupra nemosuu
|udecator care n-a achtat nc zece ncupa[ n cursu ndeungate sae
carere. Consmte sa- cru[e pe vnovat de comageaa, dar condamna a
ase un de nchsoare cu pata despagubror catre Compana Mareu
Transasatc. Apo a un semna a aceste man de condamnat, betu Cncu
este scos dn saa.
Dar cttoror Secouu XX nu trebue sa e fe ma de soarta u Cncu!
De a putea perde astfe 00 de rndur de reporta|, prefer sa spun nca de-
acum ca totu s-a termnat cu bne. A doua z, Cncu -a facut o ntrare
trumfaa n casa de pe buevardu Sha-Kua unde ne adunasem cu to[, n
tmp ce doamna Caterna o ana ca o mama pe nefercta Znca.
|urnaee au uat ntmparca n mna or. C-Bao dn Be|ng Chnese
Tmes dn Tan|n au cerut punerea medata n bertate a tnaruu romn.
Aceste cerer de gra[ere au a|uns a pcoaree tronuu a ureche
mparatuu. De atfe, Pan-Cao adresase, n scrs, Ma|esta[ Sae o
ntmpnarce cu rugamntea de a- erta pe Cncu. n aceasta ntmpnare e
reata perpe[e caatore, starund asupra faptuu ca, fara devotamentu u
Cncu, auru petree pre[oase ae tezauruu ar f fost n posesa u
Faruskar a compcor sa. pentru ee merta atceva, nu- aa, dect
ase un de nchsoare!
Da, merta 5 m de taes, adca ma mut de 00 000 de franc pe care,
ntr-un acces de generoztate, mparatu e trmsese u Cncu odata cu
ordnu de punere n bertate.
Nu ma e nevoe sa descru bucura, fercrea, ncntarea pe care
aceasta veste, adusa de Cncu n persoana, e resm[ra preten sa ma
aes frumoasa Znca Kork. Asemenea sm[amnte nu se pot exprma n nc o
mba - nc macar n mba chneza, de aceasta se preteaza, cu vocabuaru
e bogat, a cee ma neateptate metafore.
-acum abona[ Secouu XX sa-m ngadue sa e nfa[ez ce s-a
ntmpat cu tovara de drum care fgureaza, fecare cu un numar, n
carnetu meu de reporter.
Numaru 1 2, Fuk Ephrne mss Horata Buett. Neputnd sa se
n[eeaga cu prvre a dversee procente stpuate n asoca[a or
matrmonaa, au dvor[at tre ze dupa ce au a|uns a Be|ng. Este ca cum
casatora n-a avut ncodata oc n trenu Mareu Transasatc mss Horata
Buett a ramas mss Horata Buett. Fe ca [epoasa engezoaca sa- procure
ca de par chnezesc socottu agent comerca amercan sa umpe cu dn[
u fa toate paatee mperuu.
Numaru 3, maoru Nottz.
Maoru se ocupa de ucrare sptauu pe care a vent sa- construasca
a Be|ng n catate de trms a guvernuu rus. Cnd a sunat ora despar[r,
am sm[t ca as pe aceste meeagur ndepartate un adevarat preten.
Numeree 4 5, domnu doamna Caterna. Dupa tre saptamn de
edere a Be|ng, smpatcu comc fermecatoarea ngenua au pecat a
Shangha, unde sunt pre[u[ apauda[ acum de coona franceza.
Numaru 6, baronu Wesschntzerdrfer, a caru nume ncomensurab
scru acum pentru utma oara.
E bne, acest gobe-trotter nu numa ca a perdut pachebotu spre
Tan|n, dar o una ma trzu -a perdut pe ce spre Yokohama, ar dupa
ate ase saptamn a naufragat nga torau coumban; n sfrt, datorta
deraer trenuu cu care mergea de a San Francsco a New York, -a
termnat cu greu ncon|uru um n 87 de ze n oc de 39.
Numeree 9 0, Pan-Cao doctoru To-Kng. Ce v-a putea spune?
Pan-Cao e mereu acea parzan adoptv pe care- cunoate[ de ce or
vne n Fran[a uam mpreuna masa a restaurant. Ct despre doctor a a|uns
sa nu ma mannce dect un gabenu de ou pe z, ca profesoru sau
Cornaro, spera sa traasca pna a 200 de an, und pda de a nobu
vene[an.
Numaru 8, sr Francs Treveyan numaru 2, senor Faruskar.
Nu -am ma vazut ncodata nc pe unu, nc pe ceaat. Prmu m
datoreaza scuze un trabuc, ar despre a doea n-am auzt pna acum sa f
fost spnzurat. Nu-ncape ndoaa ca famosu bandt, dupa ce -a dat
demsa dn func[a de admnstrator a Mareu Transasatc, contnua
rodncee u opera[un n provnce mongoe.
n fne Cncu, numaru 11.
Nu ma e nevoe sa va spun ca numaru 11 s-a nsurat cu domnoara
Znca Kork. A fost nunta mare. Am vent cu to[ a casatore daca
mparatu -a raspatt att de bne pe tnaru romn, tnara romnca a prmt
un dar bogat n numee pasageror dn trenu savat de ogodncu e.
Iata povestrea exacta a aceste caator. Am acut tot ce-am putut ca
sa-m ndepnesc n tmpu drumuu msunea de reporter doresc dn sufet
ca drec[a Secouu XX sa se consdere satsfacuta n cuda gafeor
greeor facute pe care e cunoate[ prea bne.
Ct despre mne, dupa tre saptamn petrecute a Be|ng, m-am ntors,
pe mare, n Fran[a.
Nu-m ma ramne dect sa fac o martursre amara pentru amoru meu
propru. A doua z dupa ce am a|uns n captaa Chne, am prmt o depea ca
raspuns a teegrama mea dn Lanzhou: ,Caudus Bombarnac Be|ng, Chna.
Drec[a Secouu XX nsarcneaza pe corespondentu sau Caudus
Bombarnac sa transmta fectare omage noastre erocuu senor
Faruskar".
Dar am sus[nut mereu ca aceasta depea nu -a parvent
destnataruu, scutndu- dec de nepacerea de a raspunde a ea.
Keraban, ncapa[natu.
Partea nt.
I N CARE VAN MITTEN I VALETUL SAU BRUNO SE PLIMBA, PRIVESC I
STAU DE VORBA, FARA SA N|ELEAGA NIMIC DIN CE SE PETRECE.
n zua aceea, pe 6 august, a ase dupa-amaza, pa[a Top-Hane dn
Constantnopo, att de nsufe[ta de obce de un venc du-te-vno de
arma mu[m, era tacuta, mohorta, aproape puste. Prvnd-o dn natu
scar care duce a Bosfor, pesa|u putea sa para nca fermecator dar pseau
persona|ee. Doar c[va stran treceau cu pas grabt prn stradu[ee nguste,
murdare, norooase, pne de cn gaben, care duc spre carteru Pera unde
ocuesc, ndeobte, europen. Casee de patra se profau abe pe perdeaua
neagra a chparoor de pe cona.
Era orcum ptoreasca pa[a - char fara costumee mpestr[ate n prm
pan - facuta pentru pacerea ochor, cu moscheea u Mahomed care-
na[a mnaretee zvete are o frumoasa fntna n st arab, psta acum de
mcu e acoper de arhtectura ceestna, cu pravaoaree unde se vnd
erbet ducur de tot sou, cu tarabee n[esate de dovec, de pepen de
Smrna, de strugur de Scutar36 ce contrasteaza cu vtrnee negustoror de
parfumur zorzoane. n fa[a scar acosteaza sute de cacur zugravte n
cuor v ae caror doua rndur de vse, trase de mne prcepute ae
barcagor, ma degraba mnge dect ovesc apee abastre ae Cornuu de
Aur Bosforuu.
Dar unde se afa a ora asta ce ce honaresc, n mod obnut, prn pa[a
Top-Hane, persan cu cacua or cocheta de astrahan, grec, eganndu-,
nu fara eegan[a, fustaneee cu o me de pur, arnau[ a caror pept,
nnegrt de soare, se vede sub rascroaa veste brodate turc, vastaree
antcuu Bzan[?
ma mut, n orau propru-zs, dncoo de port, turstu putea observa
ca domnete aceea tacere. De ceaata parte a Cornuu de Aur, taetura
adnca ntre Sera debarcaderu Top-Hane, pe mau drept, unt cu ce
stng prn tre podur de vase, tot amfteatru Constantnopouu parea
adormt. Oare nmen nu statea de paza a paatu Sera Burnu? facea
sesta nepasatoarea stra|a a turnuu Seraskerat dupa pda coeguu sau de
a turnu Gaata, amndo avnd sarcna sa nabue dn tmp focu, deoarece
ncende zbucneau des n ora? Pna mcarea portuara era ncetnta, n
pofda fote de steamere austrece, franceze, engeze, de barc, cacur,
aupe cu abur care se-ngramadesc a capatu poduror n fa[a caseor a
caror temee e scadata de apee Cornuu de Aur.
Aceasta sa fe cetatea Constantnopouu, att de audata, numta vsu
Orentuu, na[ata n tmpu u Constantn Mahomed a doea? Iata ce se
ntrebau ce do stran care rataceau prn pa[a. daca nu- raspundeau,
asta nu era dn prcna ca nu cunoteau mba turca. O tau destu de bne;
unu fndca o ntrebun[a de douazec de an n coresponden[a u comercaa,
ceaat pentru ca su|se deseor ca secretar stapnuu sau, de se tocmse
doar ca servtor.
Erau do oandez, orgnar dn Rotterdam, |an Van Mtten vaetu u
Bruno, pe care o soarta cudata adusese a margnea Europe.
Van Mtten - a e acasa toata umea cunotea - era un barbat de 45-
46 de an, cu paru bond, cu och abatr, barbu[a favor[ gabu, fara
musta[a, cu obra| ro, cu nasu pu[n prea scurt pentru marmea fe[e, cu
un cap sod, cu umer arg, cu statura peste cea m|oce, cu un nceput de
burta, cu pcoare ma curnd puternce dect zvete - ntr-un cuvnt un om
cumsecade, ca foarte mu[ dntre conceta[en u. Poate pu[n cam moae n
ce prvete temperamentu. Apar[nea, fara ndoaa, categore de fn[e
bnde socabe, evtnd dscu[e, gata sa cedeze n toate prvn[ee, facut
ma mut sa ascute dect sa comande, dntre persoanee ntte, fegmatce
despre care se zce ndeobte ca sunt pste de von[a, char cnd
nchpue ca procedeaza dupa vrerea or. Asta nsa nu- face ma ra. O data, o
sngura data n va[a u, Van Mtten, nfurat a cume, s-a bagat ntr-o
dscu[e care a avut urmar dntre cee ma grave. n zua aceea ese dn
fre, dar de atunc, ntrase dn nou n peea u, aa cum te ntorc dupa o
caatore neateptata, dn nou acasa. De fapt, poate ar f fost ma bne sa
cedeze n-ar f ovat daca ar f tut ce- rezerva vtoru. Dar sa nu
antcpam evenmentee care vor f pdutor storste n aceasta carte.
- E bne, stapne? zse Bruno, cnd a|unsera n pa[a Top-Hane.
- E bne, Bruno?
- Iata-ne a|un a Constantnopo!
- Da, Bruno. Adca a cteva m de eghe de Rotterdam.
- Socotet, n sfrt, ntreba Bruno, ca suntem destu de departe de
Oanda?
- Nu vo f ncodata destu de departe! Raspunse Van Mtten, n oapta
ca cnd Oanda s-ar f afat aa de aproape nct sa- poata auz.
Van Mtten avea n Bruno un su|tor absout devotat. Ca nfa[are,
acest om vrednc semana pu[n cu stapnu sau, dar numa att ct
ngadua respectu; asemurea se datora obnun[e de a tra aatur muta
vreme. n douazec de an nu se despar[sera nc o sngura z. n casa u Van
Mtten, daca Bruno nu era char un preten, n orce caz era ma mut dect o
suga. facea servcu metodc, cu ntegen[a nu se sfa sa dea sfatur de
care stapnu sau n-avea dect de proftat, sau sa- mustre, ceea ce Van
Mtten accepta fara sa se supere. Pe Bruno nfura ca stapnu sau era a
dspoz[a tuturor, ca nu ta sa se-mpotrveasca von[e ceora[, ntr-un
cuvnt ca n-avea personatate.
- Asta o sa te nenoroceasca! repeta mereu, pe mne n acea
tmp. Trebue sa adaugam ca Bruno, atunc n vrsta de 40 de an era
sedentar dn fre, ca nu putea sufer depasare. Dupa e, drumure obosesc,
compromt echbru organsmuu, te stovesc, te sabesc, ar Bruno care
obnua sa se cntareasca n fecare saptamna [nea sa nu parda nmc dn
fanca- nfa[are. Cnd ntrase n su|ba a Van Mtten, greutatea u nu
atngea o suta de vre. Era dec de o sabcune umtoare pentru un oandez;
or, n ma pu[n de un an, gra[e exceentuu regm amentar a case, se-
ngraase cu 30 de vre putea sa fe mndru orunde de sueta u.
Stapnuu datora faptu ca arata aa de bne. Adca cee 30 de vre,
greutatea u de acum cu care ntra n meda compatro[or sa. Trebue sa f
modest, de atfe, - fagadua ca a batrne[e sa a|unga a 200 de vre.
Aadar, egat de casa, de orau nata, de patra u - faurta de mna
omuu nga Marea Norduu - ncodata, daca nu s-ar f vt mpre|urar
nedorte, Bruno nu s-ar f resemnat sa paraseasca ocun[a de pe canau
Neuwe-Haven, nc scumpu u Rotterdam care, n och u, era cetatea de
frunte a Oande, nc Oanda pe care o consdera cea ma frumoasa [ara dn
ume. Da, aa stateau ucrure; dar nu- ma pu[n adevarat ca Bruno se afa
a Constantnopo, antcu Bzan[, Istanbuu turcor, captaa Imperuu
otoman.
La urma urme, cne era Van Mtten? Un bogat negu[ator dn
Rotterdam, facnd comer[ cu tutun, revnznd cee ma bune produse dn
Havana, Maryand, Vrgna, Varnas, Puorto Rco ma aes dn Macedona,
Sra Asa Mca.
De ma bne de douazec de an, Van Mtten facea afacer consderabe
de acest gen cu frma Keraban dn Constantnopo, care expeda soure e
de tutun, renumte garantate n cee cnc co[ur ae um. Dn schmbure
de coresponden[a att de proftabe cu acest mportant fabrcant, negustoru
oandez cunotea bne mba turca, adca osman, foosta n ntregu mperu,
o vorbea ca un adevarat otoman. De aceea, urmndu- exempu, Bruno
care - aa cum am spus ma sus - era a curent cu afacere stapnuu sau, o
vorbea a fe de curgator. Ce do orgna se n[eesera char sa o
ntrebun[eze n convorbre or personae atta vreme ct vor sta n Turca.
nct, n afara de vemnte, -a f putut ua drept nte osman de v[a veche.
Asta- pacea u Van Mtten, dar nu u Bruno. Totu, ca un su|tor
credncos ce era, zcea n fecare dmnea[a stapnuu:
- Efendum emrnz ne dr?
Ceea ce nseamna, Ce dorete domnu?" Iar acesta raspundea n cea
ma curata turceasca:
- Strm, pantaunym furcea.
Adca: ,Peraza-m redngota pantaon".
Dn tot ce s-a storst ma sus reese, se-n[eege, ca u Van Mtten u
Bruno nu e venea greu sa mearga ncoace ncoo prn vasta metropoa
turca; n prmu rnd fndca vorbeau destu de bne mba [ar, pe urma
deoarece aveau toate motvee sa creada ca vor f prm[ caduros n casa u
Keraban, acesta facnd nante o caatore n Oanda , n vrtutea eg
contrasteor, mpretenndu-se cu centu sau dn Rotterdam. Era, de fapt,
prncpaa cauza pentru care Van Mtten, dupa ce pecase dn patre, vense
sa ocuasca a Constantnopo de ce Bruno, orce ar f gndt, se resemnase
sa- urmeze; astfe nct rataceau amndo prn pa[a Top-Hane.
Pe seara, ncepura sa se arate c[va trecator. Patronu cafenee dn
fundu pe[ aran|a fara sa se grabeasca mesee, pna atunc goae.
Ce do oandez contnuara pmbarea prn pa[a, apo pe straze dn
|ur, a|ungnd pna n carteree Pera Gaata.
- Hotart ucru, stapne, excama Bruno, prvnd n dreapta n
stnga, e un ora cudat! De cnd am pecat de a hote n-am vazut dect
umbre de ocutor! Totu parca doarme, pe straz, pe cheur, n pe[e, pna
cn gaben sab care nc macar nu se rdca sa te mute de gezna.
Hada de? n cuda povetor unor caator, nu ctg nmc s-o e a drum!
Me m pace tot bunu nostru Rotterdam ceru acopert a batrne Oande!
- Rabdare, Bruno! Raspunse cam Van Mtten. Nu-s nc cteva ore de
cnd am a|uns! Pretenu meu Keraban ne va expca ce-nseamna toate
astea!
- Dar unde ne afam acum? n ce pa[a, pe ce che?
- Daca nu ma ne, gra Van Mtten, suntem n pa[a Top-Hane, a
capatu dnspre Cornu de Aur. Ute Bosforu scadnd coasta. Ac de
ceaata parte a portuu po[ zar capu Sera orau turcesc ce se gasete
deasupra u.
- Serau! Acoo unde e paatu sutanuu n care ocuete cu cee 80
000 de odasce.
- 80 000 e cam mut, Bruno, char pentru un turc! n Oanda, unde nu
a dect o sngura nevasta, uneor nu po[ f ascutat n propra-[ casa.
- Bne, bne, stapne! Sa nu ma vorbm! Sa spunem ct ma pu[n pe
tema asta.
Apo Bruno, ntorcnd capu spre cafeneaua nca puste, rost:
- Ia te uta, o cafenea! Am obost tot cobornd spre Pera! Soaree arde
n Turca ca gura unu cuptor nu m-ar mra daca stapnu meu ar sm[
nevoa de-o bautura racortoare.
- E un fe de a-m spune ca [-e sete, raspunse Van Mtten. Ha, atunc,
sa ntram n cafenea.
amndo se dusera sa se aeze a o masu[a n fa[a ocauu.
- Cawad|! Strga Bruno, batnd n masa ca n Occdent.
Nu ven nmen.
Bruno ma strga o data ct putu de tare.
Propretaru cafenee se v dn fundu ocauu nanta fara nc o
graba spre e.
,Stram, murmura n cpa cnd zar pe ce do cen[ aeza[ a masa.
Gred oare ca." n sfrt se aprope.
- Cawad|, adu-ne o stca de srop de cree, foarte rece! comanda
Van Mtten.
- La bataa tunuu.
- Cum adca, srop de cree a bataa tunuu? Excama Bruno. Nu, cu
menta, cawad|, cu menta!
- n caz ca n-ave[ srop de cree, rost Van Mtten, da[-ne rahat
okum trandafru! Daca e sa cred ghdu, se pare ca- exceent!
- La bataa tunuu! Raspunse a doua oara patronu cafenee, rdcnd
dn umer.
- Dar ce-o f vrnd cu bataa tunuu? ntreba Bruno pe stapnu sau.
- E, reua acesta fara sa se supere, daca n-a rahat okum, da-ne o
cafea. un erbet. ce vre, pretene!
- La bataa tunuu!
- La bataa tunuu? Repeta Van Mtten.
- Nu nante! Zse patronu cafenee.
fara sa se ma snchseasca de e, ntra napo n cafenea.
- Hade, stapne, spuse Bruno, sa pecam de-ac! Nu- nmc de facut!
Tpu asta nu te sa raspunda dect cu ovtur de tun.
- Da, Bruno, sa mergem, rost Van Mtten. Vom gas, fara ndoaa, n
ata parte, un patron de cafenea ma bne crescut.
Se-ntoarsera amndo n pa[a.
- N-ar f prea devreme, stapne, sa- ntnm pe pretenu tau, domnu
Keraban. Am t ce avem de facut a ce sa ne ateptam, daca -am gas a
brou u.
- Sta, Bruno, a pu[ntca rabdare! N s-a spus ca- vom vedea n pa[a.
- Nu nante de apte, stapne! Ac nga scara dn Top-Hane trebue
sa vna cacu sa- duca pe ceaat ma a Bosforuu, a va u de a Scutar.
- Aa e, Bruno, preacnsttu negu[ator va t sa ne puna a curent cu
ce se ntmpa. E e un ubtor a trad[or, nu vrea sa accepte nmc dn
ucrure moderne, nc ca de, nc ca obceur, protesteaza mpotrva tuturor
nven[or actuae, prefera sa a dgen[a n ocu trenuu o corabe n ocu
vaporuu. De douazec de an de cnd facem comer[ mpreuna, n-am
observat ncodata vreo schmbare, orct de mca, n punctu u de vedere.
Acum tre an, cnd a vent a Rotterdam sa ma vada, a sost cu dgen[a n
oc sa a|unga n tre ze, a facut o una. Am ntnt, draga Bruno, mu[
ncapa[na[ a va[a mea, dar unu ma mare ca e ncodata.
- Va f foarte mrat ca te af a Constantnopo, zse Bruno.
- Te cred, raspunse Van Mtten, am nten[onat sa- fac aceasta
surprza. Dar ce pu[n n socetatea u vom f cu adevarat n Turca. Sunt
sgur ca scumpu necnttu Keraban va f mbracat ca atunc cnd a vent
sa ma vada a ceaat capat a Europe, cu turbanu pe cap caftanu gabu
or de cuoarea untuu.
- Ca un vnzator de curmae, ce ma! Excama Bruno.
- Da, dar un vnzator de curmae care ar putea vnde curmae de
aur. char sa mannce znc fructe a masa. E se ocupa nsa cu tutunu.
Se fumeaza mut n Turca.
- Cum, se fumeaza! Dar unde vez pe cneva fumnd, stapne?
Dmpotrva, nmen nu fumeaza. eu care credeam ca vo gas n fa[a
por[or grupur de turc cu narghea. Dar nu- [pene dec nc un trabuc,
nc macar o [gare.
- Nu- de n[ees, Bruno, gra Van Mtten; pe straze dn Rotterdam
sunt ma mu[ fumator dect a Constantnopo.
- E bne, stapne, rost Bruno, et sgur ca n-am gret drumu? Ac o
f captaa Turce? Pun ramaag ca ne-am trezt n partea opusa, ca asta nu-
Cornu de Aur c Tamsa cu me e de vapoare. Orau asta sa fe
Constantnopo? Ncdecum. E Londra.
- Potoete-te, Bruno! Raspunse Van Mtten. Et mut prea ute pentru
un oandez. F cam, rabdator, fegmatc ca stapnu tau nu te mra de
nmc. Am pecat dn Rotterdam n urma. a ceea ce t.
- Da! Da! Facu Bruno, catnnd dn cap.
- Am vent prn Pars, Sant-Gothard, Itaa, Brnds, am strabatut
Medterana, tu et n atare masura de rea credn[a nct sa crez ca, dupa
opt ze de caatore pachebotu, Mesageror" ne-a asat a London-Brdge
nu a Gaata.
- Orcum. morma Bruno.
- Te prevn ca n prezen[a pretenuu meu Keraban sa nu fac
asemenea gume. Ar putea sa [-o a n nume de rau, sa dscute, sa se-
ncapa[neze.
- Am sa bag bne de seama, raspunse Bruno.
II N CARE INTENDENTUL SCARPANTE I CAPITANUL YARHUD STAU DE
VORBA DESPRE PROIECTE PE CARE E BINE SA LE CUNOATEM.
n tmp ce Van Mtten Bruno mergeau pe cheu de a Top-Hane, pe
partea prmuu pod de vase de a Vade-Sutana care face, prn Cornu de
Aur, egatura ntre Gaata vechu Istanbu, un turc cot repede pe nga
moscheea u Mahomed se opr n pa[a. Era ora ase. Turcu ntoarse o
cpa capu prvnd a no trecator; apo nanta n permetru dverseor straz
care dadeau n pa[a, ncercnd sa vada, nu fara cteva semne de nerabdare,
daca nu sosete persoana pe care o atepta.
,De ce nu ma apare Yarhud asta! Murmura. te doar ca trebue sa fe
ac a ora a care ne-am n[ees".
Turcu ma facu c[va pa, a|ungnd char pna a co[u de nord a
cazarm de a Top-Hane, prv spre toptore, batu dn pcor ca un om carua
nu- pace sa atepte se-ntoarse pna n fa[a cafenee unde Van Mtten
vaetu sau vosera zadarnc sa a o bautura racortoare. Turcu se aeza a o
masa fara sa ceara nmc; ta foarte bne ca e postu Ramadanuu n-a
vent nca ceasu sa se serveasca bauture ducure, att de varate n
aceasta parte a um.
Acest turc nu era atu dect Scarpante, ntendentu domnuu Saffar,
un otoman bogat care ocua a Trebzonda37, n [nutu Ase Mc, pe torau
sudc a Mar Negre. La acea vreme, domnu Saffar caatorea prn provnce
sudce ae Ruse , dupa ce va f vztat dstrctee dn Caucaz, avea sa se
ntoarca a Trebzonda, convns fnd ca ntendentu sau a reut pe depn sa
duca a bun sfrt treaba pe care -o ncredn[ase n mod speca. Dupa ce-
va f ndepnt msunea, Scarpante trebua sa vna a e, n paatu sau care
se bucura de tot fastu une aver orentae, n m|ocu acestu ora, famos
prn uxu caseor echpa|eor. Domnu Saffar n-ar f adms ncodata ca un
su|tor de-a sau sa nu zbuteasca a face ce s-a porunct. pacea sa- arate
puterea pe care -o dadea banu. n toate pretutnden se purta cu trufe
ostenta[e.
Intendentu era un om ndrazne[, gata a orce, hotart sa nu dea napo
n fa[a ncunu obstaco vond sa satsfaca cee ma mc dorn[e ae
stapnuu sau. De aceea, sosse n acea z a Constantnopo atepta sa se-
ntneasca, cum se n[eesese, cu un captan dn Mata de aceea teapa cu
e. Acesta, pe nume Yarhud, comanda coraba Gudare ntreprndea reguat
caator pe Marea Neagra. Facea contrabanda , ma grav, vndea scav
negr dn Sudan, Etopa Egpt, precum crcasene or georgene, a un
trg ce se [nea tocma n carteru Top-Hane - trg, desgur neofca, dar
asupra carua autorta[e nchdeau och.
Scarpante atepta Yarhud tot nu venea. Cu toate ca ntendentu
parea cam nmc pe chpu u nu- trada gndure, un fe de fure auntrca
cocotea n vne.
,Pe unde umba asta? spunea. S-o f ntmpat ceva? Ar f putut sa
pece de aataer dn Odessa sa se afe ac, n pa[a, a cafenea, a ora
asta cnd avea ntnre cu mne!".
n acea cpa un marnar matez aparu n co[u straz dnspre che. Era
Yarhud. Se uta n dreapta, n stnga zar pe Scarpante. Acesta se rdca
de ndata de pe scaun, paras cafeneaua - e n ntmpnare captanuu,
n tmp ce c[va trecator, ma numero acum, dar tot tacu[, mergeau de
coo-coo prn fundu pe[.
- Nu sunt obnut sa atept, Yarhud! Zse Scarpante pe un ton pe care
Yarhud n[eese cu prsosn[a.
- Sa ma erte, preacnsttu Scarpante, raspunse Yarhud, dar am facut
tot ce m-a stat n putn[a sa fu punctua.
- Acum a sost?
- n aceasta cpa, pe caea ferata de a |ambo a Adranopo38
trenu n-a avut nc o ntrzere.
- Cnd a pecat dn Odessa?
- Aataer.
- coraba?
- Ma ateapta a Odessa, n port.
- Echpa|u. te po[ ncrede n e?
- Da, pe depn. Sunt matez ca mne, devota[ ceu care- patete
bne.
- Te vor ascuta?
- ntru totu.
- Bne! Ce tr m aduc, Yarhud?
- tr totodata bune ree, raspunse captanu cobornd vocea.
- Ma nt cee ree, ceru Scarpante.
- Cee ree sunt ca tnara Amasa, fca bancheruu Sem dn Odessa
trebue n curnd sa se marte. Raprea, aadar, va ntmpna ma mute
greuta[ cere o ma mare graba dect daca nu s-ar f hotart casatora e
att de apropata.
- Aceasta casatore nu va avea oc, Yarhud, rost Scarpante cu gas
ma tare dect s-ar f cuvent. Nu, nu se va face nc n ruptu capuu!
- N-am zs ca se va face, Scarpante, raspunse Yarhud. Am zs ca ar
trebu sa aba oc.
- Fe, spuse ntendentu, dar domnu Saffar vrea ca aceasta fata sa fe
mbarcata dusa a Trebzonda; daca socot ca nu e cu putn[a.
- N-am zs ca nu e cu putn[a, Scarpante. Nmc nu- mposb cu
ndrazneaa ban. Am zs pur smpu ca va f ma greu, asta- tot.
- Greu! Excama Scarpante. N-ar f prma data cnd o tnara turcoaca
or rusoaca ar dspare dn Odessa nu s-ar ma ntoarce acasa.
- nu va f nc utma, raspunse Yarhud, doar daca Yarhud, captanu,
nu -ar ma cunoate mesera.
- Cne- barbatu cu care ar f sa se casatoreasca tnara Amasa?
- Un tnar turc.
- Un turc dn Odessa?
- Nu, dn Constantnopo.
- Pe nume?
- Ahmet.
- cne- Ahmet, asta?
- Nepotu uncu motentor a unu bogat negustor dn Gaata,
domnu Keraban.
- ce-nvrte domnu Keraban?
- Face comer[ cu tutun are o avere frumuca. Reprezentantu u
dn Odessa e bancheru Sem. Fac mpreuna afacer mportante se
vzteaza ades unu pe atu. ntr-o asemenea mpre|urare Ahmet a cunoscut-o
pe Amasa. Iar casatora s-a hotart apo ntre tata fete unchu baatuu.
- unde ar trebu sa aba oc casatora? Ac, a Constantnopo?
- Nu, a Odessa.
- Cnd?
- Nu tu, dar ma tem ca, a starun[ee u Ahmet sa nu se faca de pe o
z pe ata.
- Dec nu- nc o cpa de perdut!
- Nu.
- unde- Ahmet acum?
- La Odessa.
- unchu u, Keraban?
- La Constantnopo.
- L-a vazut pe tnaru asta, Yarhud, n tmpu pe care -a petrecut a
Odessa?
- Aveam tot nteresu sa- vad sa- cunosc, Scarpante. Aa ca -am
vazut -am cunoscut.
- Cum e?
- E facut sa paca, char pace fce bancheruu.
- Avem a ne teme de e?
- Se zce ca- foarte cura|os, hotart trebue sa [nem seama de
asta.
- E de sne statator prn poz[a averea u? ntreba Scarpante, cac
trasature de caracter ae tnaruu ngr|orau.
- Nu, Scarpante, raspunse Yarhud. Ahmet depnde de unchu
tutoree u, domnu Keraban, care- ubete ca pe un fu care va peca n
curnd a Odessa pentru ncheerea casatore.
- Pecarea u Keraban n-ar putea f ntrzata?
- Ar f ce ma bun ucru de facut ne-ar da ma mut tmp sa ne
punem a cae panu, dar cum sa procedam?
- Tu sa-[ ba[ capu, Yarhud, raspunse Scarpante, dar voa domnuu
Saffar trebue neaparat sa se-mpneasca, ar Amasa sa fe a Trebzonda. N-
ar f prma oara ca nava ta Gudare ar merge pe contu sau pna a torau
Mar Negre t cum [ patete servce.
- Aa e, Scarpante.
- Domnu Saffar n-a vazut-o pe fata dect o sngura data, n ocun[a e
de a Odessa, a fost cucert de frumuse[ea sa fca bancheruu nu ar avea
de ce sa pnga ca schmba casa tatau e, Sem, cu paatu dn Trebzonda.
Amasa va f rapta, prn urmare, daca nu de tne, Yarhud, atunc de un
atu.
- De mne, n-ave[ nc o gr|a, raspunse captanu matez fara sa se
codeasca. V-am spus vete proaste; ata-e acum pe cee bune.
- Vorbete, zse Scarpante, care dupa ce facuse cugetnd, c[va pa,
se-ntoarse nga Yarhud.
- Daca proectata casatore, urma matezu face ma grea raprea fete,
deoarece Ahmet nu se despete de ea, m da, n schmb, pre|u sa patrund
n casa bancheruu Sem, deoarece cu nu sunt doar un captan, c un
negu[ator. Gudare are o ncarcatura mare de stofe de Brusa39, de pe de
|der zbena, de brocartur mpodobte cu damante, de ceaprazare ucrata
de ce ma prcepu[ meter aurar dn Asa-Mca m de ate ucrur care pot
trez poftee une tnere ogodnce. nante de casatore se va asa esne
sptta. O vo putea atrage, nendoenc, a bord proftnd de un vnt
prenc sa pornesc n arg nante ca cneva sa- dea seama de rapre.
- M se parc bne tcut, Yarhud, raspunse Scarpante, sunt convns
ca a sa zbutet. Dar a gr|a sa fac totu n cea ma mare tana.
- Las' pe mne, Scarpante, gra Yarhud.
- A nevoe de ban?
- Deocamdata nu, nu vo duce psa cu un domn att de generos ca
stapnu tau.
- Nu perde tmpu! Odata casatora ncheata, Amasa e nevasta u
Ahmet, nu pe so[a u Ahmet vrea s-o gaseasca domnu Saffar a
Trebzonda.
- Se-n[eege.
- Aadar, n cpa cnd fata bancheruu Sem va f a bordu u
Gudare, ve porn?
- Da, Scarpante, cac nante de a o poft sa vada marfa, vo avea gr|a
sa sufe un vnt bun dn vest.
- ct dureaza, Yarhud, sa a|ung de a Odessa a Trebzonda?
- |nnd seama de toate ntrzere posbe, acame de vara sau
vnture care- schmba deseor drec[a n [nuture Mar Negre,
traversarea poate dura tre saptamn.
- Bne! Rost Scarpante. Pna atunc o sa ma ntorc a Trebzonda, ar
stapnu meu nu va ntrza nc e sa se afe acoo.
- Sper sa a|ung nantea voastra.
- Porunce domnuu Saffar sunt mpez [ cer sa te por[ ct ma
frumos cu fata. Nc brutata[, nc voen[a dupa ce va f a bord!
- Va f tratata cu tot respectu, cum vrea domnu Saffar cum - port
eu u.
- Ma bzu, Yarhud, pe zeu tau!
- nu greet, Scarpante.
- pe ndemnarea ta!
- De fapt, zse Yarhud, a f ma sgur de reuta daca aceasta
casatore ar f amnata aa s-ar ntmpa n cazu cnd vreun obstaco ar
mpedca pecarea medata a domnuu Keraban.
- cunot pe negustoru asta?
- Trebue ntotdeauna sa-[ cunot duman, pe ce prezen[ pe ce
vtor, raspunse matezu.
- L-a vazut?
- O cpa, dar m-a fost de-a|uns ca.
Deodata se-ntrerupse, se aprope brusc de Scarpante spuse n
oapta:
- Scarpante, ata o ntmpare cudata poate o ntnre norocoasa.
- Ce e?
- Grasanu aa care coboara pe strada Pera, nso[t de su|toru u.
- E e?
- n carne oase, Scarpante, raspunse captanu. Sa stam de o parte
sa nu- perdem dn och. tu ca seara de seara se-ntoarce a ocun[a u
dn Scutar , n caz de nevoe, ca sa afam daca are nten[a sa pece n
curnd, vo urmar de ceaata parte a Bosforuu.
Scarpante Yarhud, amestecndu-se prntre trecator, a caror numar
tot sporea n pa[a Top-Hane, se oprra a o dstan[a mca de negustoru de
tutun ca sa- poata vedea auz, ceea ce era destu de uor, cac, domnu
Keraban" - cum era numt n mod obnut n carteru Gaata - vorbea ma
ntotdeauna cu gas rasunator nu cauta ncodata ca mportanta u
persoana sa treaca neobservata.
III N CARE DOMNUL KERABAN E FOARTE SURPRINS SA-L NTALNEASCA
PE PRIETENUL SAU VAN MITTEN.
Domnu Keraban, ca sa ntrebun[am o exprese moderna, era un ,om
de suprafa[a" att fzcete ct moracete. dadea 40 de an a chp, 50
ce pu[n a corpoen[a, ar n reatate avea 45; pe fa[a se ctea ntegen[a
nfa[area- era ma|estuoasa: o barba pu[n ncarun[ta cu doua capete, ma
curnd scurta dect unga, och negr, v, re[, patrunzator, surprnznd
nsemnatatea ceor ma fugare ucrur precum un cntar de precze a o
dferen[a de o zecme de carat, o barbe patrata, un nas adoma cocuu de
papaga, dar fara a f prea coroat, care se potrvea cu ascu[mea prvr, o
gura cu buze strnse care nu se desceta dect pentru a arata dn[ de un
ab strauctor, o frunte nata bne propor[onata, strabatuta de o dunga
vertcaa - adevarat semn a ncapa[nar - ntre cee doua sprncene negre
ca pana corbuu, toate acestea dadeau o nfa[are de tp orgna, cu o
personatate vadt puternca, de neutat, char daca nu-[ atrasese aten[a
dect o sngura data.
Vemntee u Keraban erau cee turcet trad[onae: turban at
evazat, pantaon arg caznd peste ,pabud|u" de marochn, hana fara
mnec, cu nastur bomba[ taa[ n fa[ete mpodob[ cu fretur de matase,
bru, confec[onat dntr-un a, ncngnd pntecee cam rotun|or, dar
nerevarsat , n sfrt, caftanu gabu cu fadur bogate. Nmc europenesc
n mbracamntea u n contrast cu cea a orentaor de moda noua. Era un
fe de a respnge schmbare prea repez, un protest n favoarea cuor ocae
ce tndea sa dspara.
N-are rost sa adaugam ca su|toru domnuu Keraban, un barbat de
douazec cnc de an, care raspundea a numee de Nzb, att de sab nct
putea aduce a dsperare pe Bruno, purta e vechu costum turcesc. Cum
nu- cotrazcea ncodata pe stapnu u, ce ma ncapa[nat dntre oamen,
nu era sa se-mpotrveasca tocma n prvn[a asta. Era un vaet devotat, dar
pst de orce dee personaa. Spunea ntotdeauna ,da" dnante ca un
ecou, repeta fara voa u, utmee cuvnte ae frazeor temutuu negustor.
Gasse m|ocu ce ma sgur de a f mereu de parerea acestua de a nu-
atrage mustrare cu care domnu Keraban nu se zgrcea.
Amndo a|unsera n pa[a Top-Hane pe una dn stradu[ee nguste
pne de hrtoape care coboara dnspre Pera. Dupa bunu u obce, domnu
Keraban vorbea cu gas tare, fara sa- pese daca cneva trage cu urechea.
- E bne, nu, spunea. Pe vremur fecare facea ce- pace odata cu
asarea ser. Nu! Nu ma vo supune noor reguamente ae po[e vo
umba pe straz, fara anterna, daca am chef, char daca am sa cad ntr-o
groapa sau am sa fu mucat de un cne ratactor.
- Cne ratactor! Raspunse Nzb.
- Nu- nevoe sa-m mpu ureche cu mpotrvre tae stupde ca
ndata am sa [ e ungesc eu pe ae tae de-am sa strnesc geoza unu
magar stapnuu sau.
- stapnuu sau. ngna Nzb care de atfe nu- exprmase nc o
mpotrvre, cum esne va nchpu[.
- daca ma amendeaza efu de po[e, contnua ncapa[natu
persona|, am sa patesc amenda! daca ma aresteaza, vo merge a
nchsoare! Dar nu ma vo da batut nc n aceasta prvn[a n nc o ata!
Nzb ncuvn[a dn cap. Era gata sa- urmeze pe stapnu sau a
nchsoare daca ucrure ar a|unge pna acoo.
- Ah! Domnor de moda noua! Excama Keraban, vaznd c[va
trecator mbraca[ n redngota cu fes rou pe cap. Vre[ sa ne da[ ec[,
vre[ sa rupe[ cu straveche obceur! E bne, char daca a ramne utmu
care sa protestez. Nzb, -a zs ,cad|uu" meu sa fe, ncepnd de a apte,
cu cacu nga scara de a Top-Hane?
- ncepnd de a apte!
- de ce nu- ac?
- De ce nu- ac? Zse Nzb.
- De fapt, nca nu e apte.
- Nu e apte.
- E, de unde t?
- tu pentru ca aa a spus, stapne.
- daca a spune ca- cnc?
- Ar f cnc, raspunse Nzb.
- Nu ma vorb prost.
- Nu, nu prost.
- Baatu asta, murmura Keraban, daca se ma sete mut sa nu ma
contrazca o sa a|unga sa ma supere.
n ace moment, Van Mtten Bruno aparura dn nou n pa[a. Bruno
repeta cu gasu unu om dezamagt:
- Sa pecam, stapne, sa pecam, sa uam prmu tren.
- Potoete-te, Bruno, potoete-te! Zcea Van Mtten.
Se asa seara. Soaree, ascuns n spatee na[mor stravechuu
Istanbu, nvaua ntr-un fe de penumbra pa[a Top-Hane. Van Mtten nu-
recunoscu, dn cauza asta, pe domnu Keraban cu care ncruca drumu,
cnd se-ndrepta spre cheu Gaata. Se-ntmpa char ca, mergnd unu spre
ceaat, se cocnra, cautnd amndo n acea tmp sa treaca ma a
dreapta, apo ma a stnga. Dn aceasta mcare asemanatoare n
contrasens, se eganara vreo |umatate de mnut ntr-un fe pu[n caraghos.
- Domnue, eu vo trece prmu, zse Keraban care nu era omu sa
cedeze ocu.
- Dar. facu Van Mtten ncercnd sa se dea potcos a o parte fara sa
reueasca.
- Vo trece orcum!
- Dar. repeta Van Mtten.
Apo, dndu- deodata seama cu cne are de a face, excama:
- Pretene Keraban!
- Dumneata, dumneata! Van Mtten! Rost Keraban uut a cume.
Dumneata? Ac? La Constantnopo?
- Cum te vad cum ma vez!
- De cnd?
- De az-dmnea[a.
- n-a vent n prmu rnd a mne?
- Ba da, raspunse oandezu. M-am dus a brou dumtae, dar
pecase m s-a spus ca te vo gas ac, n pa[a, a ora apte.
- a fost bne ndrumat, Van Mtten, rost Keraban strngnd cu o
putere vecna cu voen[a mna centuu sau dn Rotterdam. Scumpu meu
Van Mtten! N-a f crezut n vec vecor sa te ntnesc a Constantnopo. De
ce nu m-a scrs?
- Am pecat dn Oanda pe neateptate.
- O caatore de afacer?
- Nu. de pacere. Nu cunoteam nc Constantnopou, nc Turca
am vrut sa-[ ntorc vzta pe care m-a facut-o a Rotterdam.
- Foarte frumos! Dar m se pare ca nu o vad pe doamna Van Mtten?
- ntr-adevar n-am adus-o pe ea! Raspunse oandezu dupa o cpa
de ovaaa. Doamna Van Mtten nu se depaseaza aa uor. Aa ca am sost
doar cu vaetu meu, Bruno.
- Ah, baatu de coo? Zse Keraban, facnd un mc semn u Bruno
care se socot obgat sa se ncne dupa datna turceasca ducndu- bra[ee
a paare, ca doua toarte ae une amfore.
- Da, zse Van Mtten baatu asta cumsecade tocma voa sa ma
paraseasca sa se ntoarca.
- Sa se-ntoarca! Excama Keraban. Sa se-ntoarca fara sa- f dat eu
permsunea?!
- Da, dragu meu Keraban. Nu prea gasete captaa Imperuu
otoman vesea prmtoare.
- Un mausoeu! ntar Bruno. Nmen prn magazne. Nc o trasura n
pa[a. Umbre pe straz.
- E, aa- de Ramadan, Van Mtten.
- Ah, e Ramadanu? Zse Bruno. Atunc totu se expca. , nu va fe cu
suparare, ce e Ramadanu?
- O peroada dc post abstnen[a, raspunse Keraban. Pe toata durata
e e nterzs sa be, sa fumez, sa mannc ntre rasartu apusu soareu.
Dar, peste o |umatate de ora o sava de tun va vest sfrtu ze.
- Ah, asta voa sa zca patronu cafenee cnd tot rostea: ,La bataa
tunuu", se dumr Bruno.
- O sa ne scoatem preaa n tmpu nop[.
- Aadar, ntreba Bruno pe Nzb, n-a uat nmc n gura de az-
dmnea[a dn cauza Ramadanuu?
- Dn cauza Ramadanuu, raspunse Nzb.
- E bne, pe mne asta m-ar face sa sabesc. M-ar costa ce pu[n o
vra pe z!
- Ce pu[n o vra pe z, zse Nzb.
- Dar ve vedea Constantnopou a apusu soareu, Van Mtten, urma
Keraban, te ve mnuna! Va f ca o transformare magca care dntr-un ora
mort va face un ora vu.
- Bne, pretene Keraban, raspunse Van Mtten. Et a fe de credncos
vechor obceur?
- Ma mut dect credncos, Van Mtten; e pastrez cu ndaratnce. Dar
spune-m, dragu meu, sta cteva ze a Constantnopo, nu- aa?
- Da. ba char.
- E bne, atunc et a meu! Pun mna pe dumneata nu te ma as.
Ve f tot tmpu cu mne.
- Fe. Sunt a dumtae!
- tu, Nzb, a sa te ocup de baatu asta, adauga Keraban aratnd
spre Bruno. Te nsarcnez sa- schmb ma aes parerea despre mnunata
noastra captaa.
Nzb ncuvn[a dn cap - trase pe Bruno n m|ocu mu[m ae care
rndur se-ngroau mereu.
- Daca stau sa ma gndesc, rost deodata domnu Keraban, a pcat a
momentu potrvt, Van Mtten. Peste ase saptamn nu ma m-a f gast a
Constantnopo.
- Pe dumneata, Keraban?
- Da, pe mne! A f fost pecat a Odessa.
- La Odessa?
- E bne, daca ve ma f ac, vom peca mpreuna. De fapt, de ce nu
m-a nso[?
- Pa fndca.
- A sa ma nso[et, [ spun!
- Ma gndeam sa ma odhnesc pu[n dupa oboseaa une caator
oarecum rapda neateptata.
- Fe! Te ve odhn nt ac -apo a Odessa, tmp de tre saptamn.
- Pretene Keraban.
- Asta- voa mea. Van Mtten! N-a sa ma super, presupun, nca de a
sosre? Ma cunot. Cnd am dreptate nu ma as cu una cu doua.
- Da. tu. raspunse Van Mtten.
- De atfe, urma Keraban, nu -a vazu pe nepotu meu Ahmet
trebue sa [- preznt.
- ntr-adevar m-a vorbt de nepotu dumtae.
- Ma bne spus fu meu, Van Mtten, de vreme ce n-am cop. t,
afacere! Afacere! N-am gast nc cnc mnute ca sa ma nsor.
- Un mnut a|unge, raspunse grav Van Mtten, adesea un mnut e
prea mut.
- ve cunoate aadar pe Ahmet a Odessa, rost Keraban. Un baat
ncntator! Nu poate sufer afacere, e pu[n artst, pu[n poet, dar pn de
farmec. Nu seamana deoc cu unchu, dar da ascutare fara sa
crcneasca.
- Pretene Keraban. Pentru.
- Da! Da! tu ce spun. Pentru nunta u mergem a Odessa.
- Pentru nunta u?
- Desgur! Ahmet se casatorete cu o fata frumoasa, tnara Amasa,
fca bancheruu meu Sem, un adevarat turc ca mne. Va f o petrecere pe
cnste! O mnune! A sa e parte a sarbatorr.
- Dar. a f preferat. zse Van Mtten, ncercnd sa strecoare o
utma obec[e.
- Gata, ne-am n[ees! I-o tae Keraban. Doar n-a preten[a sa m te-
mpotrvet, nu?
- Char daca a vrea. raspunse Van Mtten.
- N-a putea, nchee Keraban.
n ace moment Scarpante captanu matez, care se pmbau prn
fundu pe[, se apropara. Domnu Keraban spunea tocma oaspeteu sau:
- Ne-am n[ees! Peste ase saptamn, ce ma trzu, pecam
amndo a Odessa.
- cnd va avea oc nunta?
- ndata dupa sosrea noastra. Yarhud opt a ureche u Scarpante:
- ase saptamn. Avem tmp sa ne ducem panu a bun sfrt.
- Cu ct ma curnd, cu att ma bne! Gra Scarpante. Nu uta,
Yarhud, ca, nante de ase saptamn, domnu Saffar se va f ntors a
Trebzonda!
Ce do contnuara sa mearga de coo-coo, cu ureche cute och
scodtor.
ntre tmp domnu Keraban, stnd ma departe de vorba cu Van Mtten,
spunea:
- Pretenu meu Sem, care- ntotdeauna grabt, nepotu meu
Ahmet ma nerabdator, ar vrea ca nunta sa aba oc numadect. Trebue
sa martursesc ca au un motv temenc. Fca u Sem trebue sa se marte
nante de a mpn 7 an daca nu vrea sa parda vreo cteva m de re
turcet pe care o batrna matua nebuna e-a asat motenre cu aceasta
cond[e. Dar va mpn 7 an aba peste ase saptamn. Aa ca e-am bagat
mn[e n cap spunnd: ,Va convne sau nu, casatora nu se va face nante
de sfrtu un vtoare".
- pretenu dumtae, Sem, s-a asat convns? ntreba Van Mtten.
- Bnen[ees!
- tnaru Ahmet?
- Ma greu, raspunse Keraban. O adora pe dragaaa Amasa eu
dau dreptate. Are tmp. Nu face afacer. Trebue sa- n[eeg ma bne ca
mne, amce Van Mtten, dumneata care te-a nsurat cu frumoasa doamna
Van.
- Da, pretene Keraban, zse oandezu. Dar e atta vreme de-
atunc. ca aba m ma aduc amnte.
- Dar fndca ven vorba, daca n Turca nu- cuvncos sa ntreb pe
cneva ce- face nevasta, nu- neperms ca fa[a de un stran. E, cum
merge doamne Van Mtten?
- Hm! Foarte bne. Foarte bne. raspunse Van Mtten pe care toate
aceste poe[ur ae pretenuu sau pareau a- pune n ncurcatura. Da.
foarte bne. Dar cam sufernda. t. femee.
- Tocma ca nu tu! Rost domnu Keraban zbucnnd n rs. Femee.
Habar n-am! Despre afacer tu tot ce vre. Dar despre feme? Nmc. Tutun
de Macedona pentru fumator de [gar, tutun de Persa pentru fumator de
narghea! reprezentan[ me dn Saonc, Erzerum, Laaka, Bafra,
Trebzonda, fara a- uta pe pretenu Van Mtten dn Rotterdam! De trezec
de an ncoace cte baotur de tutun n-am expedat n cee patru co[ur ae
Europe! Asta- toata va[a mea n care nu exsta nc o femee. -acum,
contnua Keraban, daca te-am ntnt, nu te ma parasesc. Cacu va ven sa
ma treaca Bosforu. Iau masa de seara a va mea de a Scutar v cu mne.
- Dar.
- V cu mne, [ spun! A de gnd sa fac moftur?
- Nu, accept, pretene Keraban, raspunse Van Mtten. Sunt a dumtae
cu trup sufet.
- Ve vedea, urma Keraban, ve vedea ce ocun[a pacuta m-am
construt, sub chparo negr, pe cona de a Scutar, cu vedere spre Bosfor
spre toata ntnderea Constantnopouu. Ha sa mncam mpreuna!
- Fac cu mne ce doret, rost Van Mtten.
- trebue sa te a n voa mea! Zse Keraban. Apo ntoarse capu.
- Unde-o f Nzb? Nzb! Nzb!
Nzb care se pmba cu Bruno auz vocea stapnuu sau amndo
aergara a aceasta chemare.
- E bne, ntreba Keraban, cad|u aa nu ma vne odata cu cacu sau?
- Cu cacu sau? Spuse Nzb.
- Am sa- arat eu u! Strga Keraban.
- Va de mne! Excama Van Mtten.
- O sa vede[ ce-o sa pa[easca!
- Va de mne! Excama Bruno.
- Domnue Keraban. zaresc pe cad|. A parast capu Sera n ma
pu[n de zece mnute va acosta a scara de a Top-Hane. n tmp ce domnu
Keraban tropaa de nerabdare, [nndu- de bra[ pe Van Mtten, Yarhud
Scarpante nu- asau dn och.
IV N CARE DOMNUL KERABAN, MAI NCAPA|ANAT CA NICIODATA, SE
OPUNE AUTORITA|ILOR OTOMANE.
ntre tmp sos cad|u ven sa- spuna u Keraban ca ateapta
cacu a scara.
Cad| se numara cu me n apee Bosforuu ae Cornuu de Aur.
Barce or, cu doua vse, a fe de ung sub[r a prova a pupa, ca sa se
poata depasa n ambee sensur, au forma unor patne de 15 pna a 20 de
pcoare, facute dn scndur de fag sau de chparos, scuptate sau pctate n
nteror. E o ncntare sa vez cu cta rapdtate auneca aceste zvete
ambarca[, ncruceaza traectora, se depaesc una pe ata, n mnunata
strmtoare care desparte maure a doua contnente. Ac este Europa. Marea
corpora[e a cad|or -a uat nsarcnarea servcuu martm de a Marea
Marmara pna a Bosfor. Barcag sunt, n genera, oamen frumo, mbraca[
cu un ,burud|uk", un fe de camaa de matase, cu un ,yeek" n cuor v,
mpodobt cu gatane dn broder aur, cu un pantaon scurt de bumbac ab.
Pe cap poarta un fes, ar n pcoare ,yemen". Bra[ee pupee e sunt
goae.
N-are rost sa vorbm de prmrea facuta de domnu Keraban cad|uu
care- ducea a Scutar n fece seara - aducea napo n fece dmnea[a,
fndca ntrzase cteva mnute. Dar fegmatcu marnar nu- facu prea mut
snge rau, tnd ca trebua sa- ase pe bunu u cent sa- verse nadufu
[pnd ct poftea raspunse aratnd doar cacu amarat nga scara.
Aadar domnu Keraban, nso[t de Van Mtten, urma[ de Bruno Nzb,
se ndreptara spre ambarca[une, cnd observara n pa[a o mcare a
mu[m. Domnu Keraban se opr.
- Ce se-ntmpa? ntreba.
efu de po[e a carteruu Gaata, ncon|urat de stra|e sae, care
[neau umea a dstan[a, ntra n pa[a. nso[eau un toboar un gornst.
Unu batu de cteva or toba, ceaat suna apeu se facu tacere n pa[a
n[esata de europen asatc.
efu de po[e scoase o hrte, care purta toate tampee
regementare, ct cu gas tare urmatoarea hotarre: ,Dn ordnu Muruu,
preedntee Consuu po[e, dn zua aceasta se va pat de catre orce
persoana care vrea sa mearga de a Constantnopo a Scutar or de a
Scutar a Constantnopo, un mpozt de zece parae, att daca crcua cu
cacu, ct cu orce ata ambarca[une cu pnze sau cu abur. Cne refuza sa
achte mpoztu e pasb de amenda nchsoare.
ntocmt a paat, pe 6 ae un n curs.
Semnat: Muru"
Vestea no taxe care echvaa cu vreo 5 centme pe cap de ocutor fu
prmta cu murmure de nemu[umre.
- Poftm! Un mpozt n pus! Excama un turc batrn, de ar f trebut
sa fe obnut cu asemenea toane dn partea padahuu.
- Zece parae! Morma atu. Pre[u une |umata[ de cet de cafea.
efu de po[e, tnd bne ca n Turca, ca n orcare ata parte a um,
oamen crtesc dar pna a urma patesc, era gata sa paraseasca pa[a, cnd
domnu Keraban nanta spre e.
- Aadar, rost, a[ pus o noua taxa pentru ce care vor sa traverseze
Bosforu?
- Dn ordnu Muruu, raspunse efu de po[e. N-o f bogatu
Keraban ce care protesteaza?
- Ba da, bogatu Keraban.
- Pa, nu va merge bne, domnue Keraban?
- m merge foarte bne. ca mpozteor voastre. Prn urmare,
ordnu acesta se executa pe oc?
- Desgur. De cnd a fost procamat.
- daca eu vreau sa ma duc a Scutar. cu cacu meu, aa cum m
sta n obce?
- Ve[ pat zece parae.
- fndca traversez Bosforu n fece z dmnea[a seara?
- Ve[ pat znc 20 de parae, raspunse efu de po[e. Un feac
pentru bogatu Keraban.
- Nu ma spune!
- Stapnu meu o sa se bage ntr-o ncurcatura! opt Nzb u Bruno.
- Va trebu sa accepte pna a urma!
- E? nseamna ca nu- cunot.
Domnu Keraban ncruca bra[ee, prv [nta pe efu de po[e,
drept n och, cu voce ueratoare, n care se sm[ea enervarea, rost:
- E bne, cad|u meu m-a spus tocma ca pot urca n cac cum ma
nso[esc pretenu meu, Van Mtten, su|toru u a meu.
- Va va costa 40 de parae, raspunse efu de po[e. Repet ca ave[
m|oace sa pat[.
- Ca am m|oace sa patesc 40 de parae, zse Keraban, char o suta, o
me, o suta de m, cnc sute de m, e posb, dar nu vo pat nmc cu
toate astea vo trece Bosforu.
- m pare rau ca trebue sa va contrazc, raspunse efu de po[e, dar
nu ve[ trece fara sa pat[.
- Va trece fara sa pateasca!
- Ba nu!
- Ba da!
- Pretene Keraban. gra Van Mtten cu audaba nten[e de a- poto
pe ce ma ncapa[nat dntre oamen.
- Lasa-ma n pace, Van Mtten, zse nfurat Keraban. Impoztu asta e
nentemeat |gntor. Nu trebue patt.
- Stra|, rost efu de po[e, adresndu-se soda[or care- escortau,
ve[ veghea a executarea hotarr Muruu.
- Vno, Van Mtten, raspunse Keraban, batnd dn pcor, vno Bruno,
ur-meaza-ma Nzb!
- 40 de parae. zse efu de po[e.
- Ba ma bne 40 de ovtur de bta, strga domnu Keraban, cocotnd
de fure.
Dar, n cpa cnd ncepu sa se ndrepte catre scara de a Top-Hane,
stra|c ncon|urara trebu sa se ntoarca.
- Lasa[-ma sa trec, [pa, zbatndu-se. Sa nu puna vreunu dn vo
mna pe mne, sa nu ma atnga macar cu un deget! Am sa trec, aa sa t[,
fara ca o para sa-m asa dn buzunar.
- Da, ve[ trece, dar ve[ trece ma nt pragu nchsor, raspunse
efu de po[e care se nfure a rndu u, nante de a e de acoo ve[
pat o amenda frumuca!
- Ma vo duce a Scutar!
- n nc un caz traversnd Bosforu cum nu se poate pe ata cae.
- Crez? Raspunse domnu Keraban ncetnd pumn n tmp ce se
facea staco|u a fa[a. Crez? E bne, ma vo duce a Scutar nu vo traversa
Bosforu nu vo pat.
- E, asta- buna!
- Char daca ar trebu. da! Char daca ar trebu sa fac ncon|uru Mar
Negre.
- apte sute de eghe pentru a economs zece parae! Excama efu
de po[e, rdcnd dn umer.
- apte sute de eghe, o me, zece m, o suta de m, raspunse
Keraban, char daca n-ar f vorba dect de cnc, de doua, de o sngura para!
- Dar, pretene, zse Van Mtten.
- Te rog nca o data sa ma a n pace. reteza Keraban nterven[a.
, Va! S-a aprns rau de tot"! zse Bruno.
- Vo strabate Turca, Chersonesu, am sa trec Mun[ Caucaz, am sa
merg prn Anatoa am sa a|ung a Scutar fara sa f patt nc o para dn
nentemeatu vostru mpozt.
- Vom vedea! Se [nu tare efu de po[e.
- Ba s-a vazut! Strga domnu Keraban n cumea fure, vo peca
dseara.
- La naba, rost captanu Yarhud, adresndu-se u Scarpante, care nu
perduse un cuvnt dn dscu[a asta att de neateptata, decza u Keraban
ar putea sa ne puna be[e n roate.
- ntr-adevar, raspunse Scarpante. n caz ca ncapa[natu nu renun[a
a panu sau, va trece prn Odessa ce ne facem daca are oc, cu acest
pre|, nunta?
- Dar. nterven nca o data Van Mtten care voa sa- mpedce pe
pretenu sau de a o atare nebune.
- Lasa-ma n pace, [ spun!
- casatora nepotuu Ahmet?
- N-are nc o egatura!
Scarpante ua de o parte pe Yarhud.
- Nu- nc o cpa de perdut!
- ntr-adevar, ncuvn[a captanu matez. Mne n zor vo peca a
Odessa cu trenu de Adranapo.
Acestea fnd zse, amndo parasra pa[a. Domnu Keraban ntoarse
capu spre Nzb.
- Nzb!
- Da, stapne.
- Sa mergem pna a brou.
- La brou! Repeta Nzb.
- Ven[ vo, adauga Keraban adresndu-se u Van Mtten Bruno.
- Ce.
- Vom peca cu to[ mpreuna.
- Poftm?! Facu Bruno numa urech.
- Da! V-am nvtat sa ua[ masa a Scutar, rost domnu Keraban
ve[ cna a ntoarcere a Scutar.
- Nu nante? Raspunse oandezu uut de o asemenea propunere.
- Peste o una, peste un an sau peste zece an, gasu Keraban cu un
ton care nu admtea nc cea ma mca mpotrvre, dar de vreme ce a[ prmt
sa-m f[ oaspe[ a masa, ve[ ven sa ua[ cna a Scutar.
- Va avea tot tmpu sa se raceasca, murmura Bruno.
- Te rog sa-m ngadu, pretene Keraban.
- Nu-[ ngadu nmc, Van Mtten. Hade!
domnu Keraban porn spre capatu pe[.
- Nu te po[ opune capa[nosuu asta! opt Van Mtten u Bruno.
- Cum, stapne, ne vom preta a o astfe de toana?
- Ac sau n ata parte Bruno, ce mportan[a are de vreme ce nu ma
sunt a Rotterdam.
- Dar.
- daca eu urmez pe pretenu meu, Keraban, tu nu po[ face
atceva dect sa ma urmez pe mne.
- Ce ma compca[e!
- Sa mergem, spuse domnu Keraban.
Apo, ntorcndu-se pentru utma oara spre efu de po[e a caru
surs bat|ocortor avea dreptu sa- scoata dn sarte, spuse:
- Pec, n cuda ordneor voastre, ma vo duce a Scutar fara sa f
trecut Bosforu.
- Va f o pacere pentru mne sa fu de fa[a a sosrea dumneavoastra
dupa o caatore att de cudata, zse efu de po[e.
- pentru mne va f o adevarata bucure sa va gasesc a ntoarcere!
Raspunse domnu Keraban.
- Dar va prevn, adauga efu de po[e, ca daca taxa ma e n
vgoare.
- E bne?
- N-am sa va as sa trece[ Bosforu ca sa va napoa[ a
Constantnopo dect daca ve[ pat zece parae pentru fecare ns.
- Iar daca pna atunc acest mpozt fara rost ma e nca n vgoare,
rost domnu Keraban pe acea ton, vo t sa ma ntorc a Constantnopo
fara sa va dau nc o para.
Zcnd acestea, domnu Keraban, undu- de bra[ pe Van Mtten, e
facu semn u Bruno Nzb sa- urmeze; apo se perdu prn mu[mea care-
acama pe cura|osu negustor, att de tenace n apararea drepturor sae.
n acea cpa o ovtura de tun se auz n departare. Soaree apunea sub
orzontu Mar Marmara, se nchease peroada Ramadanuu. Deodata ca
atns de bagheta magca a une zne, Constantnopou se transforma. Tacer
care domnea n pa[a urmara strgate de bucure, urae de voe buna.
Cafeneee se umpura de consumator nfometa[ nseta[. Frptur de toate
soure, aurt, apte batut, camac, un fe de fertura ca smntna, chebab,
adca fe de carne de oae taate n buca[ee, bacavae scoase dn cuptor,
sarmau[e de orez n fo de v[a, mamagu[a, masne cre negre, paf de
pu, catte cu mere, srop, erbet, nghe[ata, cafea, tot ce se mannca se
bea n Orent, aparuse pe tave dn vtrna, n tmp ce amp[e, aga[ate de o
spraa de arama, urcau coborau mnute de caad|.
Orau vech carteree no se umnasera ca prn farmec. Peste
moscheee edfce de a Sera-Burnu pna a conee de a Eyub zbucnra
focur de artfc mutcoore. Bosforu, brazdat de cacur cu anterne care se
eganau, caprcos, deasupra vauror, scntea ca cum steee ceruu ar f
cazut ntr-adevar n aba u.
Paatee de pe [armur, vee de pe mau asatc mau European,
Scutar, vechu Chrysopos casee u aezate n amfteatru, nu se zareau
dect ca n arznde, dubate de reverbera[a apeor. Dn departare se auzea
bataa dareor, sunetu aute, a ,taburca", ,rebeuu" fueruu,
amestecate cu cntece, rasunnd n amurg.
V N CARE DOMNUL KERABAN VORBETE N FELUL LUI DESPRE CUM
N|ELEGE EL SA CALATOREASCA I PARASETE CONSTANTINOPOLUL.
Turca cuprnde n Europa, n momentu de fa[a, tre par[ prncpae:
Rumea (Turca europeana Macedona), Abana, Tessaa Bugara, o
provnce care patete nca trbut. Prn Tratatu dn 1878 Romna (Modova,
Vaaha Dobrogea), prncpatee Serbe Muntenegruu -au ctgat
ndependen[a.
Domnu Keraban, pretnznd sa urmeze permetru Mar Negre, trebua
sa mearga de-a ungu torauu Rumee, Bugare Romne ca sa a|unga
a gran[a cu Rusa. De acoo prn Chersones, Taurda sau ma bne-zs [nutu
krghzor, s-o a prn Caucaz Transcaucaza, sa faca un oco pe mau
septentrona orenta a antcuu Pont Euxn pna a frontera care
desparte Rusa de Imperu otoman. Pe urma, pe torau Anatoe, a sudu
Mar Negre, ce ma ncapa[nat om dn ume va a|unge dn nou nga Bosfor
a Scutar, fara a f patt noua taxa.
De fapt era un parcurs de 650 ,agate" turcet, adca vreo 2800 de
kometr - sau, daca socotm n eghe otomane - ceea ce nseamna dstan[a
pe care un anma de povara o face ntr-o ora a pas - drumu avea 700 de
eghe de gradu 25. Or de a 7 august a 30 septembre sunt 45 de ze. Dec
trebuau strabatute 5 eghe n 24 de ore pentru a putea f a Odessa ce
trzu a 30 septembre, data cnd fusese fxata casatora Amase, care, daca
nu avea oc pna a acest utm termen, fca u Sem n-ar ma f respectat
cond[e pentru a moten cee 00000 de re ae matu e. Pe scurt, orce s-
ar f ntmpat, Keraban musafru u nu se vor aeza a masa n va de a
Scutar, unde atepta cna, nante de 45 de ze.
Daca ar f ntrebun[at m|oace de transport rapde, precum cee oferte
de dverse por[un de cae ferata, ar f fost uor sa ctge tmp sa scurteze
ungmea caatore. De pda, de a Constantnopo trenu merge a Adranopo
prntr-un ambraament a |ambo. Ma a nord exsta o ne de a Varna a
Ruscuk care se racordeaza a re[eaua de ca ferate dn Romna acestea
preungesc astfe tneraru prn Rusa merdonaa pna a an[u Mun[or
Caucaz: Ia, Chnau, Harkov, Taganrog, Nahcevan. n fne, un tronson de a
Tfs a Pot, a|unge pna a torau Mar Negre. Dupa aceea, ntr-adevar,
prn Turca asatca nu se ma gasete nc un fe de cae ferata pna a Brusa,
dar de acoo un utm tronson merge pna a Scutar. Frete ca nu putea nsa
sa-[ nchpu ca, n prvn[a asta, ve convnge pe domnu Keraban. Sa
ocupe un oc ntr-un compartment, sa accepte aadar progresee ndustre
moderne, e care rezsta dn rasputer de 40 de an a nvaza nven[or
cvza[e? Ncodata! Ar f facut ma degraba drumu pe |os.
Prn urmare n aceea seara, cnd mpreuna cu Van Mtten a a|uns a
agen[a u dn Gaata, au avut o dscu[e. Prma oara cnd oandezu aduse
vorba despre trenur, domnu Keraban raspunse nt prntr-o rdcare dn
umer, apo prntr-un refuz categorc.
- Totu! Reua Van Mtten, care crezu ca trebue sa starue macar de
forma, fara a avea vreo speran[a sa- convnga gazda.
- Cnd am spus odata nu, e nu! Rost domnu Keraban. De atfe,
dumneata m apar[, et oaspetee meu, sunt raspunzator de dumneata
trebue sa te a n voa mea.
- Fe, gra Van Mtten. Dar, n psa trenuu poate ca exsta un m|oc
ma smpu sa ne ducem a Scutar fara a trece Bosforu, dar fara sa facem
ncon|uru Mar Negre.
- Care? ntreba Keraban, ncruntnd dn sprncence. Daca e un m|oc
bun sunt de acord; daca nu, refuz.
- E foarte bun, raspunse Van Mtten.
- Atunc vorbete! Ma avem sa facem toate pregatre de pecare. Nu-
nc o cpa de perdut.
- Iata, pretene Keraban. Sa mergem pna a portu ce ma apropat
de Constantnopo, sa uam un vapor.
- Un vapor! Excama Keraban, endu- dn fre numa a gndu
aburor.
- Nu. un vapor. o corabe, se grab sa adauge Van Mtten, un ebec,
vasu acea arab cu vee vse, o tartana sau o caravea sa parcurgem
drumu pna a unu dn porture Anatoe, Krpe, de exempu! De a acest
punct de pe tora ntr-o z putem a|unge ntt, pe uscat, a Scutar, unde, n
bat|ocura, vom bea un pahar n sanatatea Muruu.
Domnu Keraban asase pe amcu u sa vorbeasca fara sa- ntrerupa,
nct acesta putea nchpu ca propunerea u, de atfe foarte rezonaba,
prn acceptarea carea amoru propru a u Keraban nu suferea nc o n|osre,
era bne prmta.
Dar deodata och negustoruu de tutun ncepura sa scapere pumn
sa se nceteze ngr|orator.
- Aadar, Van Mtten, ma sfatuet, de fapt, sa ma mbarc pe Marea
Neagra ca sa nu trec Bosforu.
- Ar f o festa foarte reuta, zse Van Mtten.
- A auzt vreodata, reua Keraban, de ceva ce se cheama rau de
mare?
- Bnen[ees, pretene Keraban.
- Dar ncodata n-a sufert de rau de mare?
- Ncodata! Orcum n decursu unu drum att de scurt.
- Att de scurt! Contnua Keraban. A spus ,att de scurt", daca nu
ma-ne!
- Nc 60 de eghe.
- Dar daca n-ar f dect 50, 20, 0 ba char 5! Strga domnu Keraban,
daca n-ar f dect 2, ce zc, una, pentru mne ar f prea mut.
- Te rog totu sa te ma gndet.
- Cunot Bosforu?
- Da.
- Nu- nc o |umatate de eghe pna a Scutar.
- ntr-adevar.
- E bne, Van Mtten, n cazu ca sufa cea ma mca brza, sufar de rau
de mare cnd traversez pna a Scutar cu cacu meu.
- Rau de mare?
- L-a avea pe o bata! L-a avea n cada de bae. Ma ndraznete,
acum, sa-m spu sa uam o corabe, o tartana, o caravea orce vehcu
gre[os de acest fe. Ha! ndraznete!
Se-n[eege de a sne ca bunu oandez nu ndrazn ca renun[a a
deea de a face drumu pe mare.
Atunc cum vor caator? Comunca[e sunt destu de anevooase - ce
pu[n n Turca propru-zsa - dar nu sunt mposbe. Pe drumure obnute
sunt hate dc potaon nmc nu te-mpedca sa caatoret cu provze,
cortu desaga n spnare, caauzt de un ghd, n caz ca nu merg n urma
,tartaruu", adca a factoruu care face servcu pota; dar cum factoru are
un tmp mtat sa a|unga dntr-un oc ntr-atu e foarte obostor sa- urmez,
ca sa nu zc cu neputn[a, pentru cne nu strabate, n mod curent, asemenea
dstan[e ung.
Desgur, domnu Keraban nu se gndea sa ncon|oare n acest fe Marea
Neagra. Va merge repede, fe, dar nu fara confort. Va f doar o cheste de
ban care n-avea de ce sa- opreasca pe bogatu negu[ator dn Gaata.
- E bne, spuse Van Mtten, resemnat de atfe dnante, de vreme ce
nu vom caator nc cu trenu, nc cu vaporu, cum vom caator?
- Cu dgen[a.
- Cu ca dumtae?
- Cu ca de a hate.
- Daca ve gas un dsponb pe tot parcursu.
- Se vor gas.
- O sa te coste scump.
- O sa ma coste ct o sa ma coste! Raspunse domnu Keraban care
ncepea dn nou sa se-nferbnte.
- E bne, o sa chetuet ma mut de 000 de re turcet, poate char
500.
- Fe, m, moane! Strga Keraban. Da! Moane, daca trebue! A
termnat cu observa[e?
- Da, raspunse oandezu.
- Nu- prea trzu, rost Keraban.
Utmee cuvnte fura rostte pe un asemenea ton nct Van Mtten se
hotar sa taca. Totu, atrase aten[a autortaruu sau preten ca pentru o
asemenea caaore e nevoe de chetue destu de mar; ca ateapta de a
Rotterdam o suma mportanta pe care voa s-o depuna a banca a
Constantnopo, dar ca deocamdata nu avea ban ca.
Domnu Keraban nchse gura spunndu- ca a asupra- toate
chetuee caatore care- prvesc numa pe e de vreme ce Van Mtten era
oaspetee u ca, n catate de bogat negu[ator dn Gaata, nu- sta n obce
sa- puna pe musafr sa sa pateasca, etc.
La acest et caetera oandezu tacu mc bne facu.
Daca domnu Keraban n-ar f fost posesoru une stravech trasur de
fabrca[e engeza, pe care o ma pusese a ncercare n ate mpre|urar, ar f
fost st sa faca acest drum ung greu cu o haraba turceasca trasa ce ma
adesea de bo. Dar vechu potaon, cu care vense a Rotterdam, se afa
nca n opron ntr-o perfecta stare. Dgen[a putea tansporta confortab tre
caator. n partea dn fa[a, ntre resorture n forma de gt de ebada era o
ada uraa adca o chch[a pentru provz baga|e; n spate era o a doua
deasupra carea se afa o cabroeta unde do su|tor se puteau nstaa
comod. Trasura trebua condusa de pe capra, fara un oc anume pentru
vztu. Toate astea pareau cam demodate ar f strnt, nendoenc, rsu
specator n carosere moderna; dar vehcuu era sod, poseda os bune,
ro[ cu obez ate sp[e groase, cu suspensa unor resortur de o[e de prma
catate, nc prea tar, nc prea mo, nct putea face fa[a hurducaturor unor
drumur facute de pu[na vreme.
Aadar Van Mtten Keraban, ocupnd fundu confortabuu cupeu,
und cu e geamur mobe mantae care sa- apere de frg, ar Bruno
Nzb n cabroeta nantea carea se putea cobor un asu cu geam, ar f
putut a|unge cu acest m|oc de ocomo[e pna n Chna. Dn fercre,
Marea Neagra nu se ntndea pna a torau Pacfcuu, caz n care Van
Mtten ar f fost n stua[a de a face cunotn[a cu chnez, a e acasa.
Pregatre ncepura numadect. Daca domnu Keraban nu putea peca
n aceea seara, cum spusese n focu dscu[e, ce pu[n vo s-o porneasca a
drum n zor ze urmatoare. O noapte nu era prea mut pentru a pune a
punct toate ucrure a ua toate masure trebuncoase. Astfe ca su|ba
dn brour au fost opr[ sa pece tocma n cpa cnd voau sa se duca ntr-un
oc sa- scoata preaa dupa unga z de post. n pus, Nzb, foarte expedtv
n asemenea ocaz, era prezent pretutnden. Ct despre Bruno, e fu nevot
sa se ntoarca a ,Hote Pesth", de pe Strada Mare dn Pera, unde trasesera
dmnea[a, e stapnu sau, pentru a supraveghea transportarea
nentrzata, a brou u Keraban, a baga|eor sae ae u Van Mtten.
Ascutatoru oandez, pe care pretenu sau nu- scapa dn och, n-ar f
ndraznt sa- paraseasca nc un moment.
- Dec te-a decs defntv, stapne? ntreba Bruno nante de a paras
brou.
- Cum a f putut face atfe cu mpe[atu asta? I-o ntoarse Van
Mtten.
- Vom face ncon|uru Mar Negre?
- n cazu cnd pretenu meu, Keraban, nu se razgndee pe drum,
ceea ce nu m se pare de ateptat.
- Dn toate capetee de paa[a peste care poua cu ovtur prn bcur,
nu cred ca- unu ma tare dect a u.
- Compara[a ta, de nu- prea cuvncoasa, Bruno, e foarte reuta,
zse Van Mtten. Aa ca daca -a bate a cap, m-a ov aa de tare, ca ma
feresc.
- Speram ca macar ne vom odhn pu[n a Constantnopo, stapne,
urma Bruno. t, eu caatore.
- Nu- o caatore, Bruno, raspunse Van Mtten, e pur smpu o ata
cae pe care o a amcu meu Keraban ca sa se duca acasa, sa cneze.
Acest fe de a vedea ucrure nu- cama pe Bruno. Nu- paceau
depasare , ute, ca trebua sa tot fe pe drum tmp de saptamn, de un,
poate, prn feurte [nutur, ceea ce- nteresa destu de pu[n; n schmb
regune erau anevoos percuos de strabatut, ceea ce- preocupa cu mut
ma mut. Pe deasupra, cu obosee de nenaturat pe un parcurs aa de ung,
va a|unge sa sabeasca , prn urmare, sa parda dn greutatea normaa
atnsa - 67 de vre - a care [nea ct se poate de tare.
De aceea repeta a urechea stapnuu vencu u refren de |ae:
- | se va ntmpa o nenorocre, stapne, [ se va ntmpa o
nenorocre.
- Vom vedea, raspunse oandezu; dar du-te ma bne de adu baga|ee,
n tmp ce eu vo cumpara un ghd ca sa studez [nuture prn care vom trece
un carnet sa-m notez mprese; cnd te ve ntoarce, Bruno te ve
odhn.
- Cnd ma vo odhn?
- Dupa ce vom f facut ncon|uru Mar Negre, de vreme ce asta ne e
soarta.
Bruno, catnnd dn cap, paras brou porn spre hote. Caatora asta
nu- spunea nmc bun. Doua ore ma trzu se-ntorcea cu ma mu[ hama
avnd pe spate crge a breteee or groase. Erau ocanc mbraca[ n
hane de postav, cu corap de na rea[ nca[amnte cu tapa duba n
pcoare, purtnd pe cap un ,kaah" brodat cu fre de matase mutcoore,
ntr-un cuvnt hama pe care Theophe Gauter -a numt ,came cu doua
pcoare fara cocoaa". Dar ghebure nu e pseau datorta numeroaseor
pachete purtate n spate. Depusera totu n curtea brouu coetee
ncepura a f ncarcate n potaonu scos dn opron.
n acest tmp, Keraban, ca negustor gr|uu ce era, punea trebure n
ordne. Verfca ban dn casa, |urnau, dadu nstruc[un efuu de brou,
scrse cteva scrsor ua o suma consderaba n fcur de aur.
Cum trebua sa aba a e o anume canttate de ban pentru por[unea
de drum de-a ungu torauu rusesc, nten[a sa era sa schmbe n rube
ree otomane a bancheru Sem, de vreme ce tneraru obga sa treaca
prn Odessa.
Pregatre se termnara repede. Provze se-ngramadra n chch[ee
dgen[e. Pusera nauntru cteva arme - nu se te ncodata ce se poate
ntmpa - trebuau sa fe gata sa faca fa[a orcare mpre|urar. n pus,
domnu Keraban nu uta sa a doua narghee, una pentru Van Mtten,
ceaata pentru e, cac acestea sunt obnutee ustense ae unu turc care
se respecta ma aes ae unu negu[ator de tutun.
Ct despre ca, fusesera comanda[ de cu seara pentru a doua z n zor.
De a mezu nop[ pna a rasartu soareu ma ramasesera cteva ore
mente nt cne, apo odhne. Ds-de-dmnea[a cnd domnu Keraban dadu
semnau de trezre, to[ sarra dn pat mbracara hanee de caatore.
Ca fusesera nhama[, dgen[a ncarcata, ar surugu se afa pe capra
n ateptarea caatoror.
Domnu Keraban ma dadu utmee nstruc[un su|baor sa.
Caatoror nu e ma ramasese dect sa pece.
Van Mtten, Bruno, Nzb ateptau tacu[ n curtea brouu.
- Aadar, et hotart! Zse pentru utma oara Van Mtten pretenuu
Keraban.
Drept raspuns acesta arata spre trasura cu portera deschsa.
Van Mtten se apeca, urca n dgen[a se aeza n fundu cupeuu, n
partea stnga. Domnu Keraban ua oc nga e, Nzb Bruno se nstaara n
cabroeta.
- Ah! Scrsoarea mea! Zse Keraban, n cpa cnd erau gata sa pece.
, cobornd geamu, ntnse unua dntre su|ba o scrsoare, poruncndu- s-
o puna a cute char n cursu dmne[. Aceasta scrsoare era adresata
bucataruu ve de a Scutar nu con[nea dect urmatoaree cuvnte: ,Cna
amnata pna a ntoarcerea mea. Schmba menu: supa cu apte batut;
coasta de me cu mroden. Sa nu fe prea frpta".
Apo dgen[a porn, strabatu straze carteruu Gaata, traversa Cornu
de Aur pe podu Vade-Sutana e dn ora prn ,poarta noua", Yen
Kapuss. Domnu Keraban pecase! Drum bun!
VI N CARE CALATORII NCEP SA NTAMPINE CATEVA GREUTA|I CU
PRECADERE N DELTA DUNARII.
Dn punct de vedere admnstratv, partea europeana a Turce e
mpar[ta n vayete sau departamente, conduse de un ,va", adca
guvernator genera, un so de prefect numt de sutan. Vayetee se
submpart n ,san|akur" sau arondsmente, conduse de un, mustaarf,, apo
n ,kazae, or cantoane, conduse de un ,camacam, a urma n ,nah, sau
comune, care au n frunte un ,mondr" sau prmar. Aadar sstemu
admnstratv e aproape acea ca n Fran[a.
De fapt, domnu Keraban nu trebua sa aba de-a face dect foarte
pu[n sau deoc cu autorta[e vayeteor dn Rumea, pe unde se mergea de
a Constantnopo pna a frontera. Acesta era drumu ce ma drect spre
torau Mar Negre scurta, pe ct posb, dstan[a.
Era o vreme frumoasa pentru o caatore. Brza mar aducea un aer
proaspat peste esu neted, astfe nct nu sm[ea prea tare cadura. Aveau
sa treaca pe nga cmpur de porumb, de orz secara pe nga
numeroasee v care prospera n sudu Turce; apo vor urca prn padur de
ste|ar, de brad, de fag mesteacan vor cobor ara prntre pcur de
patan, de aur, de smochn, de rocov pna a [nuture de pe mau mar
unde cresc masn rod asemanator cu ce care se na[a a aceea
attudn n Europa merdonaa.
Iend pe poarta Yen, potaonu o ua pe drumu de a Constantnopo
a uma, de unde se detaeaza o bfurca[e spre Adranopo prn Krk-Ksse.
Acest drum se-ntnde parae cu na ferata char ntnete, n dverse
puncte, trenu care duce de a Adranopo (aceasta a doua captaa a Turce
europene) a Istanbu.
Tocma n cpa cnd dgen[a mergea de-a ungu ca ferate, trecu
trenu. Un caator scoase capu pe fereastra vagonuu putu sa vada
vehcuu domnuu Keraban tras cu rapdtate de vgurosu sau atea|. Acest
caator nu era atu dect captanu matez, Yarhud n drum spre Odessa,
unde, datorta vteze trenuror, va a|unge cu mut nantea negu[atoruu de
tutun.
Van Mtten nu se putu stapn sa- arate pretenuu sau trenu aergnd
cu toata u[eaa. Domnu Keraban, dupa obceu sau, rdca dn umer.
- E! Pretene Keraban, cu trenu a|ung repede! Zse Van Mtten.
- Daca a|ung! Raspunse domnu Keraban.
n tmpu prme ze de caatore, se poate spune ca n-au perdut nc o
cpa. Patnd bne, caator n-au avut nc o dfcutate a hate ca n-au
facut nazur ca sa se ase nhama[, nc surug ca sa e dea bce pentru a-
duce, dupa cum dorea, pe un om att de marnmos.
La asarea ser, potaonu se opr doar pentru o ora n oraeu Seray.
La nceput, u Bruno ven greu sa- petreaca noaptea n cabroeta,
dar Nzb, socotnd ca e foarte fresc, adorm butean, somn de care se
mops nso[toru u.
Noaptea se nchee fara ncdente datorta serpentne ung cotte pe
care o face drumu n apropere de Vze pentru a evta povrnure
terenure matnoase ae [nutuu. Spre marea u parere de rau, Van Mtten
nu vazu dec nmc dn oraeu cu 7 000 de ocutor ma|ortatea grec. De
atfe nu vense ca turst, c ca sa- nso[easca pe navancu Keraban care nu
se prea snchsea sa strnga mpres de caatore. Pe a cnc dupa-amaza
a|unsera a un ora destu de mare, numarnd 6 000 de ocutor, Krk-
Ksse40. Aezarea, cunoscuta pentru monumentee e, se ntndea pe fundu
coastee une vcee pe care Van Mtten, urmat de credncosu Bruno, o
expora n cteva ceasur.
Potaonu fu adapostt n curtea unu hote destu de bne ntre[nut
unde domnu Keraban nso[tor u petrecura noaptea de unde
pecara n zor.
n tmpu ze de 9 august, dgen[a depa satu Karabunar sos
seara trzu a Burgas, construt pe mau gofuu cu acea nume. Caator
dormra noaptea ntr-un han foarte prmtv, ma pu[n confortab dect
potaonu. A doua z dmnea[a, drumu, care se departeaza de [armu Mar
Negre, duse pna a A|tos. Seara ntrara n Paravad41, una dn sta[e
trenuu care merge de a uma a Varna. Strabatura apo provnca bugara
afata a sud de Dobrogea, a poaee utmeor contrafortur ae an[uu
Mun[or Bacan. Ac ntmpnara mar greuta[, cac drumu, deseor
deosebt de anevoos, o ua, cnd prn va matnoase, cnd prn buruen
foarte nate, unde dgen[a aba de se putea strecura, strnnd panca n
rndure pasaror de dferte sour ce se adaposteau char pe so.
Se te ca Mun[ Bacan, se-ntnd ntre Rumea Bugara spre Marea
Neagra, avnd pe versantu nordc numeroase contrafortur, a caror reef se
observa pna a Dunare. Domnuu Keraban se puse deseor a ncercare
rabdarea, cnd trebura sa treaca mun[ pentru a cobor spre Dobrogea;
pantee doesebt de abrupte, cotre att de brute nct nu ngaduau caor
sa traga concomtent, potece nguste margnte de prapast adnc, ma
curnd bune de strabatut caare dect n trasura, facura sa parda mut
tmp ceea ce nu se ntmpa fara o revarsare de suparare bombaneaa.
De ma mute or fura nevo[ sa deshame ca sa propteasca ro[e
pentru a scoate potaonu dntr-o trecere ma strmta - sa e propteasca,
ma aes, cu mu[ patr care treceau, cu acest pre|, n buzunaree
surugor, ce amenn[au de fecare data ca nu merg ma departe. Domnu
Keraban ocara degeaba pe ce care n-aveau gr|a de drumur, pasndu-e
prea pu[n sa asgure o buna comunca[e ntre provnc. n schmb, cnd era
vorba de mpozte, de taxe, de constrnger de tot feu, acoo erau tar.
Domnu Keraban o sm[se pe peea u. Auz, zece parae ca sa trec Bosforu!
Se-ntorcea mereu a deea u fxa, ca un obsedat. Zece parae! Zece parae!
Van Mtten se ferea dn rasputer sa raspunda ceva tovarauu sau de
caatore. Orce aparen[a ct de mca ca ar vo sa- contrazca, ar f dus a un
scanda. Ba char, ca sa- potoeasca, [nea sonu.
- n Oanda ar f cu neputn[a, zcea Keraban, sa exste asemenea
abuzur.
- Exsta, dn pacate, pretene Keraban, raspunse Van Mtten care
dorea, ma presus de orce, sa- cameze amcu.
- Ba eu [ spun ca nu! Rost acesta. Numa a Constantnopo se pot
ntmpa astfe de nedrepta[. Oare s-a gndt cneva vreodata sa puna
mpozte pe cacur a Rotterdam?
- No n-avem cacur.
- Ce mportan[a are?
- Cum ,Ce mportan[a are"?
- E! Daca a[ avea, ncodata regee vostru n-ar ndrazn sa e supuna
une taxe. N-a sa sus[ contraru nc ca ucrure care se petrec n mperu
turcesc nu sunt dntre cee ma grave!
- Dntre cee ma grave, fara ndoaa! Raspunse Van Mtten, ca sa tae
dn scurt zbucnrea de revota pe care o sm[ea vennd.
n psa unu oc de popas, n acest [nut pe |umatate neocut, petrecura
noaptea de 20 spre 2 august n potaon.
Numa cnd se crapa de zua, dupa ce depara utmee rur ae
Mun[or Bacan, a|unsera dncoo de frontera romna, pe terenure ma uor
de strabatut ae Dobroge. Regunea e ca o pennsua formata de un cot arg
a Dunar, care dupa ce merge spre nord pna a Gaa[, se ntoarce spre est,
varsndu-se, prn ma mute bra[e, n Marea Neagra. De fapt, acest fe de
stm care eaga pennsua mca de ntreaga Pennsua Bacanca, se
margnete cu por[unea de provnce stuata ntre Cernavoda Constan[a,
unde pe o ne scurta de 5-6 eghe crcua un tren cu pecarea de a
Cernavoda. Dar cum a sud de caea ferata, [nutu e vzb acea ca a nord,
dn punct de vedere topografc, se poate spune ca esure dobrogene au
natere a poaee utmeor verg ae an[uu Bacanor.
Turc numesc, [ara buna" acest pamnt rodtor. E strabatut de pastor
tatar, dar popua[a este preponderent vaaha n partea dn prea|ma fuvuu,
por[une acatuta dntr-o nan[ure de podur care se ntnd pna a padure
de a gure Dunar.
Pe acest so, fara coaste abrupte sau povrnur, dgen[a putea
merge ma repede. n seara de 2 august, potaonu se opr a Bazargc42.
Domnu Keraban hotar sa ramna acoo peste noapte ca toata umea sa se
odhneasca - ucru ment sa- bucure pe Bruno care nsa nu spuse, dn
pruden[a, nmc.
A doua z, ds-de-dmnca[a, potaonu cu ca schmba[ aerga spre
Karasu. Un fe de vasta pne, a caru apa, amentata de surse dn adncur
se varsa n Dunare cnd nveu acestea e scazut. Strabatura 24 de eghe n
2 ore pe a 8 seara se oprra n fa[a ne Constan[a-Cernavoda, nantea
sta[e Medgda, un ora nou-nou[ de 20 de m de ocutor care promte sa
aba n curnd o popua[e ma densa43. Acoo, domnu Keraban nu putu
trece numadect caea ferata pentru a popos a hanu unde voa sa-
petreaca noaptea. Lna era ocupata de un tren au trebut sa atepte peste
un sfert de ceas ca drumu sa fe ber. De ac pnger proteste mpotrva
admnstra[e caor ferate care crede cu totu este perms, nu numa sa-
strveasca pe caator n stare sa faca prosta sa urce n vehcuee e, dar
ntrze pc ce care refuza sa a oc n asemenea m|oace de transport.
- n orce caz, zse e u Van Mtten, me nu m se va ntmpa
ncodata sa fu vctma unu accdent de cae ferata.
- Nu se te! Raspunse, poate neprevazator, vredncu oandez.
- Ce pu[n eu tu sgur! Rost destu de taos domnu Keraban,
curmnd orce dscu[e.
n fne, trenu paras sta[a Medgda, barera se rdca, dgen[a
urma drumu caator se odhnra ntr-un han destu de bun dn orau a
caru nume fusese aes n cnstea sutanuu Abdu-Med|d.
A doua z a|unsera fara probeme, strabatnd un fe de cmpe puste,
a Babadag, dar att de trzu, nct se paru ma cumnte sa- contnue
drumu n tmpu nop[. Pe a cnc dupa-amaza se oprra a Tucea, unde
domnuu Keraban nu- fu greu sa gaseasca un hote pe pacu u. Van Mtten
fu asat sa vzteze Tucea a care amfteatru, dntre cee ma ptoret, se
na[a pe versantu nordc a unor cone, n fundu unu gof format de o
argre a fuvuu, aproape n fa[a orauu Isma.
A doua z, a 24 august, dgen[a trecea peste Dunare n fa[a Tuce o
ua prn deta formata ac dn doua bra[e mar. Prmu, pe care crcua
vapoare se numete bra[u Tucea, a doea, ma a nord, trece pe nga
Isma, Cha , dupa ce s-a ramfcat ntr-o sumedene de canae a|unge a
Marea Neagra.
Orgnea numeu mareu fuvu care a dat oc a numeroase
controverse tn[fce, sca o dscu[e geografca ntre domnu Keraban Van
Mtten. Grec n tmpu u Hesod vor f cunoscut sub denumrea de Istros,
Ister sau Hster, numee de Danubus a fost adus de armatee romane
Caesar a fost prmu care -a facut cunoscut sub acest nume. n mba traca
nseamna ,noros"; vne dn ceta, dn sancrsta, dn zenda or greaca. Domnu
Keraban avu, bnen[ees, utmu cuvnt, sus[nnd ca numee de Dunare
vne dn zendu ,asdanu" care nseamna: ru repede. Dar, orct de repede
este, cursu sau nu a|unge sa a cu sne ntreaga masa a apeor, pastrndu-e
n dfertee ab, pe care e-a sapat, nct dn cnd n cnd se revarsa
trebue sa [ seama de nunda[e, pe care e capab sa e provoace. Dn
ncapa[nare, domnu Keraban nu [nu seama de asta, de se atrase aten[a
porunc ca dgen[a sa treaca prn deta.
Nu era sngur n aceasta pustetate n sensu ca urmau n chp de aa
numeroase ra[e, gte sabatce, btan, b, ebede pecan. Dar uta ca,
daca natura e-a nzestrat pe aceste pasar acvatce cu pcoroange sau abe
pamate, faptu se datoreaza mpre|urar ca e nevoe de asemenea m|oace
pentru a umba ntr-o regune foarte des napadta de ape, n epoca vturor,
dupa anotmpu poos; ca nu sunt nsa facu[ sa mearga pe astfe de
terenur aunecoase. Dncoo de acest bra[ a Dunar care se varsa n Marea
Neagra, a Suna, nu ma era dect o matna ntnsa, strabatuta de un drum
care aba se zarea. Evdent ca nu se putea foos caea asta. Dar, n cuda
sfaturor date de surugu, a care se adaugara cee ae u Van Mtten, domnu
Keraban porunc ca dgen[a sa mearga nante toata umea trebu sa se
supuna. Urmarea a fost ca spre seara potaonu se mpotmo, ar ca nu-
putura scoate dn m.
- Drumure nu sunt destu de bne ntre[nute n [nutu asta, se crezu
obgat sa spuna Van Mtten.
- Sunt aa cum sunt! Rost Keraban. La ce e po[ atepta de a
admnstra[e!
- Ar f poate ma bne sa ne ntoarcem s-o uam prn ata parte.
- Ba ma bne e sa mergem drept nante sa nu schmbam nmc dn
tneraru nostru.
- Da, dar cum?
- Cum? Raspunse ncapa[natu Kcrcban, trm[nd dupa a[ ca n
satu ce ma apropat. Ce mportan[a are daca vom dorm a han sau n
trasura?
Nu ma era nmc de spus. Surugu Nzb fura dec expeda[ sa caute
ca n satu ce ma apropat care se doved a f destu de ndepartat. Era ma
mut ca sgur ca nu se vor putea napoa nante de vrea zoror. Domnu
Keraban, Van Mtten Bruno trebura aadar sa se resemneze sa- petreaca
noaptea n m|ocu aceste stepe ntnse, a fe de sngur ca n pn deert, n
Austraa Centraa. Dn fercre, potaonu, nfundat n matna pna a
|umatatea ro[or, nu era n perco sa se nnamoeasca ma mut.
Se asa o noapte ntunecoasa. Nor gro se-ngramadeau foarte |os, pe
cae sa condenseze, mpn de vnture Mar Negre. Char daca nu poua, o
umezeaa terba se na[a dn pamntu mpregnat de apa te uda adoma
negur poare. Nu vedea ma departe de 0 pa. Cee doua fenare ae
dgen[e aruncau o umna saba prn abur de, evapora[ dn matn
mut ma bne ar f fost sa e stnga pentru a nu atrage oaspe[ nedor[. Dar
Van Mtten facnd aceasta propunere, amcu u crezu de cuvn[a s-o dscute
rezutatu fu ca fenaree ramasera aprnse. Totu, ce ce avea dreptate
era prevazatoru oandez. Dar ar f trebut sa fe ma dpomat. n cazu ca -ar
f propus tovarauu sau de caatore sa ase umne aprnse, cu sguran[a ca
domnu Keraban ar f porunct sa fe stnse.
VII N CARE CAII DE POTA SAVARESC DE FRICA CEEA CE N-AU FACUT
SUB BICIUL SURUGIULUI.
Era zece seara. Keraban, Van Mtten Bruno, dupa ce au mncat dn
provze afate ntr-o chch[a a dgen[e, se pmbara, fumnd tmp de vreo
|umatate de ceas pe o poteca ngusta unde pamntu nu se afunda sub
pcoare.
- acum, zse Van Mtten, cred, pretene Keraban, ca nu a nc o
obec[e daca ne ducem a cucare pna a sosrea caor dn sat?
- Nu, n-am, raspunse Keraban dupa ce chbzu un tmp, nante de a da
acest raspuns destu de neobnut dn partea unu om care avea ntotdeauna
ceva mpotrva.
- Sper ca nu avem a ne teme de nmc, adauga oandezu, sngur n
pustetatea asta.
- Nada|duesc eu.
- Nu ne pndete percou unu atac, nu?
- Nu.
- Doar daca- vorba de atacu [n[aror, rost Bruno care se pesnse
cu putere peste frunte ca sa strveasca vreo ase dntre aceste nsecte
nedorte.
ntr-adevar, nor de [n[ar acom, atra, poate, de umna fenareor,
ncepura cu nerunare sa roasca n |uru dgen[e.
- Hm! Rost Van Mtten, ne potopesc [n[ar, cu toate ca daca te
n[eapa unu sngur e de-a|uns.
- Nu sunt [n[ar, raspunse domnu Keraban, scarpnndu-se a ceafa,
de nu de [n[ar ducem psa.
- Dar ce sunt? ntreba oandezu.
- |n[ar dn sou cuzen.
- Sa ma a naba daca vad vreo deosebre! Gnd Van Mtten care nsa
nu socot potrvt sa dea natere a o dscu[e pe aceasta tema entomoogca.
- E cudat, zse Keraban, ca doar femeee dn speca asta ataca omu.
- Le recunosc pe nesatuee de care vorb[ ca adevarate
reprezentante ae sexuu frumos! Interven Bruno frecndu-se pe pcoare.
- Cred ca ar f ma n[eept sa ne ntoarcem n potaon, zse Van
Mtten, atmnter o sa fm mnca[ de v.
- Aa e, raspunse Keraban, [nuture de a gure Dunar sunt nfestate
de aceste nsecte nu scap de ee dect daca presar n pat n tmpu nop[,
fe n camaa corap n tmpu ze, praf de pretrum.
- Dn care dn pacate n-avem, constata oandezu.
- Dn pacate, repeta Keraban. Dar cne sa prevada ca vom ramne
nnamo[ n matne Dobroge?
- Nmen, pretene Keraban.
- Am auzt vorbndu-se, draga Van Mtten, ca un grup de tatar stab[
n Deta Dunar, au st egun de [n[ar sa se expatreze.
- Dupa cum se vede, amce Keraban, nu- de dat crezare povet
astea.
- Sa mergem napo n dgen[a.
- Am stat aa prea mut, rost Van Mtten, care era ncon|urat de un
[ut nentrerupt de freamatu unor arpoare ce parca se numarau cu
moanee pe secunda.
n cpa cnd domnu Keraban amcu sau erau gata sa ntre dn nou
n dgen[a, prmu se opr ocuu.
- Cu toate ca n-avem a ne teme de nmc, zse, ar f bne ca Bruno sa
stea de veghe pna a ntoarcerea suruguu.
- N-o sa refuze, raspunse Van Mtten.
- N-am sa refuz, zse Bruno, fndca datora mea este sa va dau
ascutare, dar am sa fu mncat de vu.
- Nu, gra Keraban. M s-a spus ca [n[ar ata nu n[eapa de doua or
n acea oc, nct a sa f n curnd a adapost de atacure or.
- Da! Cnd vo f curut de o me de pcatur!
- Asta zceam eu, Bruno, raspunse Keraban.
- Dar pot, ce pu[n, sa stau de veghe n cabroeta?
- Desgur, cu cond[a sa nu adorm.
- Pa cum sa dorm n m|ocu rouror de [n[ar?
- Numa de [n[aroace, precza Keraban, nu uta!
Dupa aceasta remarca, domnu Keraban Van Mtten urcara n cupeu,
asndu- pe Bruno sa vegheze ntea stapnuu sau ma bne zs a
stapnor sa. De cnd Van Mtten ntnse pe Keraban nu era car ca avea
do?
Dupa ce s-a asgurat ca porteree potaonuu erau bne nchse,
Bruno cerceta atea|u. Ca, mor[ de oboseaa, se ntnsesera pe so, sforand,
amestecnd respra[a or ferbnte cu cea[a aceste cmp matnoase.
- Nc o putere n-o sa scoata dgen[a dn ocu asta, zse Bruno.
Trebue sa recunot ca domnu Keraban a avut o dee straucta cnd a
starut s-o uam pe ac! La urma urme, prvete!
Bruno se ca[ara n cabreoeta, cobornd asu: utndu-se pe geam
putea vedea ce se petrece datorta umn proectate de fenare.
Ce sa faca atceva su|toru u Van Mtten dect sa vseze cu och
desch, gonndu- somnu, cu gndu a ncurcature n care vra stapnu
sau urmndu- pe ce ma ncapa[nat dntre oamen?
Aadar, e, un vastar a vech Batav, batnd de mc straze
Rotterdamuu, un obnut a cheuror Meuse, un pescar prceput,
cunoscator a canaeor ce brazdeaza orau u nata, a fost dus n ceaat
capat a Europe! A mers fara oprre dn Oanda n Turca; nc n-a debarcat
bne a Constantnopo soarta -a aruncat prn stepee de a gure Dunar!
ata- coco[at n cabroeta une dgen[e, n m|ocu matnor Dobroge,
cufundat n bezna nop[ ma [ntut ocuu ca turnu gotc dn Zudekerk.
toate astea pentru ca trebua sa ascute de stapnu u care, de buna voe
nest de nmen, ascuta de domnu Keraban., Ah, cuda[ene fr omenet!
Repeta Bruno. Ute-ma pe cae sa fac ncon|uru Mar Negre, daca- vom
termna vreodata ca sa economsm zece parae pe care e-a f patt cu
draga nma dn buzunaru meu daca a f putut sa e dau pe ascuns, sa nu
ma te ce ma ncapa[nat dntre oamen. Va, va, ce catr! Sunt sgur ca de
cnd am pecat am sabt cu doua vre. n patru ze! Cte vo perde n
patru saptamn! Bun! Iar s-au napustt asupra mea bestema[ de [n[ar!"
Orct de ermetc nchsese Bruno geamu cabroete, cteva zec de
[n[ar patrunsesera nauntru chnuau pe betu vaet, nct se peznea,
se scarpna ct putea, n pofda sfaturor domnuu Keraban care n-avea cum
sa- vada.
Trecu o ora nca una. Poae ca fara sctoru atac a nsecteor,
Bruno pcnd de somn, ar f adormt pna a urma. Dar sa dorm n asemenea
cond[ era cu neputn[a. Trebue sa f trecut pu[n de mezu nop[ cnd u
Bruno ven o dee. Ar f fost cazu sa- vna ma devreme, cac facea parte
dn ace oandez care, de cnd s-au nascut, au [nut n gura o ppa ma
degraba dect snu mame, ncepu aadar sa fumeze, combatnd cu fum
navaa [n[aror. Cum nu se gndse ma nante? Daca un vor ma rezsta n
aeru mpregnat de ncotna a cabroete, nsemna ca aceste nsecte s-au
o[et n m|ocu matnor dunarene.
Bruno scoase dec dn buzunar ppa de por[ean sma[uta cu for, o
umpu cum -ar f ncarcat arma pe care voa sa o fooseasca mpotrva
trupeor dumane; apo scapara amnaru aprnse ueaua tragnd n
pept fumu unu exceent tutun oandez, ca sa- scoata apo n rotocoae
urae. Rou [u a nceput dnd nnebunt dn arp, dar nu dupa mut tmp se
rsp n co[ure cee ma ntunecate ae cabroete. Bruno n-avea dect sa se
fecte pentru manevra sa. Batera ntrebun[ata facea mnun, atacator se
repau n dezordne; cum nu ncerca sa faca przoner, ba dmpotrva,
deschse repede geamu ca nsectee dnauntru sa aba pe unde e, tnd ca
vaure de fum nterzc orce acces ceor de afara. Aa se ntmpa.
Bruno, descotorost de nedortu ro, se putu char hazarda sa prveasca
a dreapta a stnga. Noaptea era tot att de ntunecoasa. Pae mar de
vnt scuturau dn cnd n cnd dgen[a. Dar ea era bne, ba char prea bne
nfpta n pamnt, nct n-o pndea nc un perco de rasturnare. Bruno prv
nante, spre nord, sa zareasca vreo umna vestnd ntoarcerea suruguu cu
ca dn sat. Bezna era nsa depna tenebree cu att ma adnc n
departare cu ct partea dn fa[a a potaonuu se contura n segmentu
umnos a fenareor. Utndu-se n atur, a o dstan[a de vreo 60 de pa, u
Bruno se paru ca zarete cteva puncte scptoare care se depasau n
ntunerc, ute, fara zgomot, cnd a nveu souu, cnd a doua sau tre
pcoare deasupra. Bruno se-ntreba ma nt daca nu sunt nte focur
fatdce, fosforescente, provente dn dega|area gazeor ce se produc a
suprafa[a matnor unde nu psete hdrogenu sufurat. Dar, daca n
catate de om ra[ona, ra[unea rsca sa- nduca n eroare, nu acea ucru
se-ntmpa cu ca pe care nstnctu nu- nea n prvn[a fenomenuu.
ncepura sa dea semne de turburare, na[nd nare n vnt adumecnd
ntr-un fe neobnut.
, Ce sa fe, zse Bruno. Vreo noua compca[e, fara ndoaa. Or f
up?"
Se putea sa- f ncon|urat o hata de up, atrasa de mrosu atea|uu.
Aceste anmae venc nfometate sunt numeroase n Deta Dunar.
,La naba! Murmura Bruno, cu ata nu- de gumt, fac atfe rau dect
[n[ar! fumu ppe n-o sa- puna pe fuga!"
Ca pareau cuprn de o mare nente, esne de n[ees. ncercau sa
se rdce dn m, se cabrau zg[nd puternc dgen[a. Punctee umnoase
parca se apropau. Un so de mormat parea sa se amestece cu ueru
vntuu.
, Cred, spuse Bruno, ca trebue sa- prevn pe stapnu meu pe
domnu Keraban".
ntr-adevar, nca grabnc, Bruno se asa dec sa aunece pna |os,
cobor scara potaonuu, deschse portera, ntra n cupeu, apo o nchse a
oc. Ce do preten dormeau ntt unu nga atu.
- Stapne, opt Bruno, punnd mna pe umaru u Van Mtten.
- La naba cu nepofttu care ma trezete! Murmura oandezu,
frecndu-se a och.
- Nu- bne sa trm[ oamen a naba, ma aes cnd naba e poate
aproape! Raspunse Bruno.
- Cne-m vorbete?
- Eu, Bruno.
- Ah, Bruno. Tu et? La urma urme e ma bne ca m-a trezt! Vsam
ca doamna Van Mtten.
- [ cauta prcna! Rost Bruno. De asta ne arde acum!
- Dar ce se-ntmpa?
- N-a vrea, stapne, sa- trezet pe domnu Keraban?
- Sa- trezesc?
- Da! nca repede.
Fara sa ma ntrebe despre ce- vorba, oandezu, nca pe |umatate
adormt, ncepu sa- scuture pe amcu sau.
Nmc ma adnc dect somnu cuva care are stomacu bun
contn[a curata. acesta era cazu pretenuu u Van Mtten. Trebura sa
se straduasca de cteva or a rnd. Domnu Keraban, fara sa rdce
peoapee, bombanea bodoganea, ca un om care n-are chef sa se predea.
Daca era a fe de ncapa[nat n starea de somn ca n cea de treze,
nendoenc trebua asat sa doarma. Totu, starun[ee u Van Mtten
Bruno au fost att de mar ca domnu Keraban se detepta, ntnse bra[ee,
deschse och cu o voce nca raguta de somn ntreba:
- Hm, Nzb surugu au adus ca?
- nca nu, raspunse Van Mtten.
- Atunc de ce ma trez[?
- Deoarece, daca n-au sost ca, zse Bruno, n schmb au vent ate
anmae foarte suspecte care ncon|oara dgen[a se pregatesc sa ne atace.
- Ce fe de anmae?
- Prv[ pe geam.
Coborra geamu Keraban se apeca n afara.
- Va de mne! Excama. Mstre[.
Avea dreptate, suetee or se desueau acum n ntunerc. Mstre[
sunt foarte numero n toate [nuture dn prea|ma dete dunarene; a a te
teme de atacu or pot f pu, nendoenc, n categora anmaeor
sabatce.
- Ce ne facem? ntreba oandezu.
- Sa stam nt[, daca nu ne ataca sa ne aparam daca se reped
asupra noastra, raspunse Keraban.
- Dar de ce sa ne atace? Zse Van Mtten. Dupa cte tu, nu sunt
anmae carnvore.
- Da, rost Keraban, dar, daca nu rscam sa fm mnca[, rscam sa fm
omor[.
- Nu prea vad deosebrea, nterven Bruno.
- Aa ca, sa fm pregat[ sa facem fa[a orcare mpre|urar.
Zcnd acestea, domnu Keraban puse armee a ndemna. Van
Mtten Bruno aveau fecare un revover un numar de cartue. Dar
Keraban, namc a orcare nven[ moderne, avea doar doua pstoae de
fabrca[e otomana, cu [eava mneru ncrustate cu baga petre
pre[oase, ma curnd facute pentru a mpodob bru unu aga dect pentru
a su| ntr-o upta seroasa. Van Mtten, Keraban Bruno trebuau sa se
mu[umeasca cu aceste arme sa se serveasca de ee numa a nevoe,
nmerndu- fara gre [nta.
Mstre[, vreo 20 a numar, se apropasera ntre tmp, ncon|urnd
potaonu. La umna fenareor care, nendoenc, atrasese, putea
vedea mcndu-se scurmnd pamntu cu co[. Erau ura, de marmea
unu magar, de o putere nemapomenta, fnd n stare sa sfe, fecare
dntre e, o turma ntreaga. Stua[a caatoror, ntemn[a[ n cupeu or, era
deosebt de ngr|oratoare daca prmeau asatu dn amndoua par[e nante
de vrea zoror. Ca sm[eau bne percou. n tmp ce mstre[ grohaau, e
se zbateau, se scuturau, se trageau ncoo ncoace, gata sa rupa hamu sau
huubee dgen[e. Deodata rasunara ma mute mpucatur. Van Mtten
Bruno trasesera fecare doua goan[e de revover n mstre[ care voau sa se
napusteasca asupra potaonuu. Anmaee rante ma grav sau ma uor
scoasera ragete de fure, tavandu-se n m. Ceeate nsa, cuprnse parca
de turbare, se repezra a dgen[a o atacara cu co[. Panoure fura
strapunse n ma mute ocur era mpede ca peste pu[na vreme vor f
smuse.
- Fr-ar sa fe! Murmura Bruno.
- Foc! Foc! Repeta domnu Keraban, descarcndu- pstoaee care
nmereau [nta o data dn patru - de e nu voa sa recunoasca. Bruno Van
Mtten ma ranra un numar dn foroasee fare, dntre care unee se aruncara
asupra atea|uu. Se-n[eege ce mare era spama caor amenn[a[ sa fe
sfa[ neputnd raspunde dect cu ovtur de copta, fara a avea
bertatea mcaror. Daca n-ar f fost nhama[, ar f uat-o a goana prn
cmpe ntre e mstre[ ar f fost doar o chestune de vteza. ncercara
dec prn efortur de necrezut sa- rupa ha[ure ca sa scape. Dar hamure
facute dn f de pee strns mpette rezstara. Urma aadar sa se sfarme
partea dn fa[a a dgen[e or potaonu sa fe smus dn matna de aceste
terbe opntr ae caor.
Domnu Keraban, Van Mtten Bruno prcepeau foarte bne acest ucru.
Ce ma mut se temeau ca dgen[a sa nu se rastoarne. Mstre[, care atunc
n-ar ma f fost [nu[ a respect de focure de arma, s-ar f repezt asupra or
ce dnauntru n-ar ma f avut sor[ de suprave[ure. Dar ce se putea face
pentru a prentmpna o asemenea eventuatate? Nu erau oare a cheremu
mstre[or furo? Totu nu- perdura capu contnuara sa traga. Deodata
sm[ra o zgudutura ma puternca de parca partea dn fa[a a dgen[e s-ar f
desprns.
- Cu att ma bne! Strga domnu Keraban. Ca notr vor gon prn
stepa, mstre[ vor urmar ne vor asa n pace.
Dar partea dn fa[a a potaonuu rezsta cu o sodtate care facea
cnste acestu antc produs a carosere engezet. Aadar nu ceda. n
schmb ceda dgen[a. Zguduture devenra att de puternce nct fu
smusa dn mu n care se nfundase pna a os. O utma opntre a caor,
nnebun[ de groaza, o scoase pe o bucata de pamnt ma ferm at-o trasa
de ca nspamnta[ care o uara a gaop, n netre, prn bezna. Mstre[ nu
socotra nca partda perduta. Aergau pe nga potaon, ncercnd sa atace
un ca, a[ dgen[a care nu reuea sa se dstan[eze de e.
Domnu Keraban, Van Mtten Bruno se refugasera n fundu cupeuu.
- Sau ne rasturnam. rost Van Mtten.
- Sau nu ne rasturnam, -o ntoarse Keraban.
- Ar trebu sa ncercam sa gasm ha[ure, vorb Bruno ma practc.
cobornd geamu dn fa[a, ppa cu mna daca nu da de ha[ur, dar
ca, zbatndu-se, e rupsesera, fara ndoaa, n-aveau acum nmc atceva
de facut dect sa ase sa se desfaoare, a voa ntmpar, aceasta cursa
nebuna prn [nutu matnos. Ca sa opret atea|u nu exsta dect un sngur
m|oc: sa opret n acea tmp mstre[ furo care- urmareau. Or, armee
de foc ae caror goan[e se rataceau, trase asupra mase n mcare, nu erau
de-a|uns.
Caator arunca[ un peste a[ sau azvr[ dntr-un co[ ntr-atu a
cupeuu a fecare hrtoapa a drumuu - Keraban resemnat oandezu
fegmatc - nu scoteau nc un cuvnt. Trecu astfe o ora. Dgen[a mergea cu
aceea vteza mstre[ nu renun[asera s-o urmareasca.
- Pretene Van Mtten, rost n sfrt Keraban, m s-a povestt ca, ntr-o
asemenea mpre|urare, un caator, dupa care o hata de up aerga prn
stepee ruset, a fost savat datorta devotamentuu fara margn a
su|toruu sau.
- Cum? ntreba Van Mtten.
- Ah! Nmc ma smpu, amur Keraban. Su|toru -a mbra[at
stapnu, -a facut cura| a sart dn trasura; n tmp ce- sfau up,
stapnu a putut sa se ndeparteze a scapat cu va[a.
- Pacat ca Nzb nu- ac! Gra ntt Bruno.
Dupa ce vaetu u Van Mtten exprma aceasta parere de rau, to[
amu[ra dn nou.
Noaptea parea ca nu se ma sfrete. Atea|u gonea ma departe
mstre[ nu zbuteau sa- a|unga sa se napusteasca asupra u. Daca nu
avea oc un accdent, daca nu se rupea vreo roata, daca o zbtura ma
puternca nu rasturna dgen[a, domnu Keraban Van Mtten ma aveau o
ansa de a f sava[, char fara devotamentu de care Bruno nu se sm[ea n
stare.
Trebue adaugat ca, mna[ de un nstnct, ca nu parassera por[unea
de stepa pe care obnuau s-o parcurga, nct atunc cnd prmee carr de
umna ae dmne[ ncepura sa tveasca zarea spre rasart, nu se
departasera de a ocu de unde pornsera dect cu cteva verste. Mstre[
ma aergara pe nga dgen[a tmp de o |umatate de ceas, apo, pu[n cte
pu[n ramasera n urma; dar ca nu- ncetnra cursa nc o sngura cpa
pna cnd, dobor[ de oboseaa, cazura a c[va pa de gra|du hate.
Domnu Keraban ce ce- nso[eau erau sava[. n cpa cnd dgen[a
se opr nga hata, Nzb surugu care nu putusera peca n tou nop[,
cac s-ar f ratact n bezna, erau gata sa porneasca mpreuna cu ca. Aceta
nocura pe ce obos[ ar domnu Keraban pat cu un pre[ bun; apo, fara
a- ua nc o ora de ragaz, dgen[a - dupa ce se reparara hamure
partea dn fa[a - urma drumu n rtmu e obnut, ndreptndu-se spre
Odessa. A doua z dmnea[a sosra a frontera rusa. Ac ntmpnara unee
greuta[. Formata[e de a vama pusera a ncercare rabdarea u Keraban,
care, dn prcna rea[or u comercae - dn fercre sau dn nefercre -
vorbea destu de bne mba [ar ca sa se faca n[ees. O cpa se putu crede
ca ncapa[narea u de a contesta cern[ee vameor va mpedca sa
treaca gran[a. Dar Van Mtten reu, nu fara osteneaa, sa- potoeasca.
Keraban consm[ dec sa se cerceteze baga|ee.
n sfrt trecura frontera rusa ndreptndu-se spre torau Mar
Negre, se afara dupa pu[na vreme, a vreo 20 de eghe de Odessa.
VIII N CARE CITITORUL VA FACE CU PLACERE CUNOTIN|A CU TANARA
AMASIA L LOGODNICUL EL AHMET.
Tnara Amasa, fca unca a bancheruu Sem, turc de orgne,
su|toarea e Ned|eb se pmbau, stnd de vorba, n gaera une ocun[e
fermecatoare ae care gradn se ntndeau, n terase, pna a mau mar. De
pe utma terasa, cu scare scadate de apee mar, ntte n acea z, dar
adesea bcute de vnture de est ae antcuu Pont Euxn, Odessa se arata,
a o |umatate de eghe spre sud, n toata spendoarea e.
Orau - o oaza n m|ocu mense stepe care- ncon|oara - formeaza o
prvete mnunata. Paatee, casteee, cadre sunt construte pe o faeza
abrupta, a care temee se preungete perpendcuar n mare. De a ocun[a
bancheruu Sem se putea zar pa[a mare cu arbor fanc scara
monumentaa n fa[a carea se afa statua u Rcheeu. Maree om de stat a
fost ntemeetoru ceta[ admnstratoru e pna a ntoarcerea u n
Fran[a. Orau are o cma secetoasa, fnd batut de vnture dn nord est.
Locutor cauta n une de ar[a ma muta umbra racoare a mau mar,
ceea ce expca de ce pe tora s-au nmu[t vee pentru ce care nu pot sa-
petreaca zee de odhna sub ceru nsort a Crme. Prntre ee se putea
remarca va bancheruu Sem, avnd o poz[e care o ferea de prea mare
cadura uscacune. Numee de Odessa, adca ,orau u Uysse" -a fost dat
pe cnd era doar un trg, care pe vremea u Potemkn, se chema Had|-Bey,
a fe cu fortarea[a. No ven[, ce- sporra popua[a, au rugat-o pe Ecaterna
a II-a sa- boteze atfe. mparateasa consuta Academa dn Petersburg;
academcen se oprra asupra store razbouu troan, unde gasra
men[unea ma mut sau ma pu[n adevarata, a une aezar, Odyssos, care
ar f exstat cndva pe aceasta por[une a torauu. Astfe numee de Odessa
apare n a doua treme a secouu a XVII-ea. Odessa a fost a ramas un
centru comerca. daca nego[u nu se face fara negu[ator, nu se face nc
fara bancher. Prn urmare, s-au fondat mute banc, nca de a orgnea nouu
ora prntre ee, modesta a nceput dar afndu-se acum a mare pre[, cea
a bancheruu Sem. Sem era vaduv avea o sngura fca, pe Amasa,
ogodnca tnaruu Ahmet, nepotu domnuu Keraban. Casatora Amase cu
Ahmet avea sa aba oc, precum se te, a Odessa. Apo amndo se vor
ntoarce a Constantnopo n casa unchuu Keraban. Sngura fara sa-
mparta cu nmen, Amasa era sortta sa traasca nga barbatu pe care-
ubea nca dn copare. Se te ca o matua a Amase, o sora a tatau e,
asase motenre uraa suma de 00 000 de re, cu cond[a sa se marte
nante de a mpn 7 an - o toana de fata batrna care, neputnd sa-
gaseasca un so[, -a spus ca nu- ncodata prea devreme sa f nevasta. Se
te, de asemenea, ca acest termen expra peste ase saptamn , daca
pna atunc nu se ceebra nunta, motenrea care consttua cea ma mare
parte a aver fete, va reven unor rude ndepartate.
Amasa era fermecatoare pentru un european. Daca, amaku,,
adca vau e de musena aba caota de stofa [esuta dn fre de aur care-
acoperea capu s-ar f desprns odata cu cee tre sabe de monez de pe
frunte, s-ar f vazut petee negre futurnd n vnt. Amasa nu ncerca sa-
sporeasca frumuse[ea prn m|oace propr mode dn Turca a acea epoca.
Nu- dadea cu ,hanum, pe sprncene, nc cu ,kho, pe gene, nc cu,
henne" pe peoape. Nu- suemenea obrazu, nu- nroea buzee cu ,krmz"
chd. O femee dn Occdent, n pas cu moda ze, era ma fardata ca ea. Dar
eegan[a naturaa a Amase, svete[ea, mersu pn de gra[e, se ghceau sub
,feregea", ampa manta de camr care o nvaua dn cap pna-n pcoare ca
o mante mparateasca.
n acea z, n gaera care dadea spre gradna, Amasa purta o camaa
unga de matase de Brusa ce- cadea peste avar arg, avnd deasupra o
mca vesta brodata un ,entar" cu trena de matase, cu mnec termnate
cu manete n fran|ur mpodobte cu ,oya", un fe de dantea fabrcata
numa n Turca. Un bru de camr fxa capatu trene ca sa- uureze
mersu. Cerce un ne erau snguree e guvaerur. Pad|ub - adca
|ambere de catfea - foarte eegan[ ascundeau geznee pcoaree mc
dspareau n pantof cu suta de aur. Su|toarea Ne|eb, o tnara voae
vesea, devotata e nso[toare - se putea spune aproape pretena - se afa
nga Amasa amndoua mergnd ncoace ncoo vorbeau rdeau,
sncere communcatve, nsufe[nd decoru prn buna or dspoz[e. Ned|eb,
de orgna [ganeasca, nu era o roaba. De atfe, char daca se ma vedeau
etopen sau sudanez vndu[ a vreun trg dn nteroru Imperuu, roba
fusese, n prncpu, abota. Cu toate ca mare fam turcet poseda
numeroase sug, acet servtor nu sunt redu a o stare de servtute ,
tocm[ fecare pentru o treaba anume, uneor nu prea fac mare ucru. Cam
asta era stua[a n casa bancheruu Sem; dar Ned|eb, excusv
nso[toarea Amase, dupa ce fusese uata, de cop, n fama Sem, se
bucura de un tratament speca care n-avea nmc de-a face cu starea une
su|nce.
Amasa, toanndu-se pe un dvan tapsat cu o frumoasa stofa persana,
pmba och asupra gofuu, nspre par[e Odesse.
- Scumpa mea stapna, zse Ned|eb, vennd sa se aeze pe o perna a
pcoaree fete, domnu Ahmet nca n-a sost? Ce face oare?
- S-a dus n ora, raspunse Amasa, poate ne va aduce o scrsoare
de a unchu u.
- O scrsoare! O scrsoare! Excama su|toarea. Nu o scrsoare ne
trebue, c unchu n carne oase , drept sa spun, se face tare mut
ateptat.
- Pu[na rabdare, Ned|eb!
- Vorbet pentru dumneata, stapna draga. Daca a f n ocu meu, n-
a f att de rabdatoare.
- Nebuno! Rost Amasa. S-ar zce ca tu te mar[, nu eu.
- Crez ca nu- o treaba seroasa, sa su|et o doamna nu o fata?
- Eu te vo ub ma mut, Ned|eb!
- eu, scumpa stapna! Dar pentru ca te vo vedea fercta, foarte
fercta cnd ve f so[a domnuu Ahmet o parte dn aceasta fercre se va
revarsa asupra mea.
- Ahmet, dragu de e! Murmura Amasa, a care och cpra pn de
duoe, cnd buzee rostra numee ogodncuu.
- Ute cum et sta sa nchz och sa- vez, stapna scumpa! Zse cu
retene Ned|eb. Pe cnd, daca ar f fost ac, trebua, dmpotrva, sa-
deschz.
- [ repet, Ned|eb, ca s-a dus sa rdce coresponden[a de a banca
ne va aduce, fara ndoaa, o scrsoare de a unchu u.
- Da! O scrsoare de a domnu Kereban, n care domnu Kereban va
repeta, ca de obce, ca afacere re[n a Constantnopo, ca nu poate nca
sa- paraseasca brou, ca pre[u tutunuu crete sau scade ca va ven,
negret, peste o saptamna daca nu peste doua! cnd te gndet ca
ucrure cer mare graba. Nu ma sunt dect ase saptamn trebue sa f
martata, cac, daca nu, averea dumtae.
- Nu pentru avere ma ubete Ahmet!
- Fe. dar nu- nevoe dn cauza asta sa-[ pu n prme|de, prntr-o
ntrzere. Ah! Daca domnu Kereban ar f fost unchu meu!
- E, ce-a f facut?
- N-a f facut nmc, draga stapna, fndca se pare ca nu- nmc de
facut. totu, daca ar f ac, daca ar sos astaz. mne ne-am duce sa
nregstram a |udecator contractu de casatore pomne, dupa ce mamu
va f spus rugacunea, ne-am marta gata, ar petrecere s-ar [ne an[
tmp de 5 ze a no acasa n-ar avea dect sa pece nante de sfrt a
trebure u, domnu Keraban, daca aa- pace.
Sgur ca ucrure se puteau petrece astfe cu cond[a ca unchu
Keraban sa paraseasca nentrzat Constantnopou. Contractu, nregstrat a
,moah" ce ce are func[a de of[er mnstera - contract prn care n
prncpu vtoru so[ se obga sa- dea neveste moba, vemnte soba dn
bucatare - precum ceeate formata[, toate acestea se puteau face ntr-
un tmp scurt, aa cum spusese Ned|eb. Dar era obgatoru ca domnu
Keraban sa fe acoo, deoarece fara e, n catate de tutore a ogodncuu, n-
avea cum sa se nchee casatora.
Dupa nerabdatoarea [ganca, s-ar f cuvent sa- ase afacere pentru
cteva ze n vederea ntereseor Amase. Deodata Ned|eb strga:
- Ute! Ute o mca nava care a aruncat ancora n fa[a gradn.
- Da, o vad, raspunse Amasa.
cee doua fete se ndreptara spre scara care cobora pna a mare,
pentru a se uta ma de aproape a uoara ambarca[une ce se egana gra[os
n ocu unde ancorase. Era o tartana, cu pnzee strnse. Brza ngaduse
sa treaca gofu Odessa. Lan[u o [nea a ma pu[n de un cabu de [arm
sata ncetor pe utmee vaur ce veneau sa scade temea terase dnspre
mare a case. Pavonu turc - dn matase roe cu un corn de una argntu -
futura a capatu antene.
- Po[ sa- ctet numee? O ntreba Amasa de Ned|eb.
- Da, raspunse su|toarea, ute, coo, spre pupa. Se cheama Gudare.
ntr-adevar ambarca[unea captanuu Yarhud ancorase n aceasta
parte a gofuu. Dar se parea ca nu va sta muta vreme, cac pnzee nu
fusesera strnse un marnar ar f observat medat ca e vorba doar de o
scurta oprre nante de manevra de pecare.
- Ah, zse Ned|eb, ce pacut ar f sa ne pmbam cu tartana asta
frumoasa, pe o mare abastra, cu o brza uoara care ar face-o sa se apece
pu[n sub mare e arp abe.
Apo cu va e magna[e, tnara [ganca, und un spet aezat pe o
masu[a de ac chnezeasca de nga dvan, deschse scoase cteva
guvaerur.
- Ce ucrur frumoase [-a trms domnu Ahmet! Excama ea. A trecut
peste o ora de cnd nu m-am ma utat a ee.
- Crez? Murmura Amasa, punnd mna pe un coer nte bra[ar
care scpra ntre degetee sae.
- Cu b|utere astea domnu Ahmet vrea sa te faca ma frumoasa, dar
nu va reu.
- Ce tot spu Ned|eb? O mustra Amasa. Care femee nu ar f ma
atragatoare mpodobta cu guvaerure astea mnunate? Uta-te a
damantee de Vsapur! Parca sunt de foc am mpresa ca ma prvesc cu
och frumo a ogodncuu meu.
- E! Stapna draga, cnd och ta se-ntnesc cu a u, nu- fac un dar
a fe de pre[os?
- Nebuno! Urma Amasa. safru asta de Ormuz peree de Ofr
turcoazee de Macedona!
- Pere pentru o pera! Raspunse Ned|eb cu un rs voos, nu- n
perdere pentru domnu Ahmet!
- Dn fercre, Ned|eb, nu te aude.
- Bun! Daca ar f ac [-ar spune e nsu aceste adevarur n gura
u ar avea cu totu at pre[ dect rostte de mne.
Apo, und o pereche de papuc de nga spet Ned|eb contnua:
- papuc ata cu paete, mpodob[ cu puf de ebada, facu[ pentru
doua pcorue pe care e cunosc! Ha, sa [- pun sa- ncerc.
- ncearca- tu, Ned|eb.
- Eu?
- N-ar f pentru prma data. Ha, fa-m pacerea.
- Bne! Bne! Zse Ned|eb. Da! Am ma ncercat roche tae mnunate
eram gata sa es pe terasa mbracata aa. M-ar f putut ua drept tne,
draga stapna. Eram frumoasa n vemntee astea. Dar n-o sa se ma
ntmpe az ma pu[n ca orcnd. Ha, ncearca papuc!
- Daca vre tu.
Amasa facu pe voa u Ned|eb su|toarea nca[a papuc, demn sa
fe pu ntr-o vtrna ca bbeour de pre[.
- Ah! Cum po[ ndrazn sa umb avnd n pcoare o asemenea
mnune? Rost Ned|eb. t cne va f geos? Capu tau, draga stapna, va f
geos pe pcorue.
- Ma fac sa rd, Ned|eb, raspunse Amasa, totu.
- bra[ee, bra[ee astea gngae pe care e a goae, cu ce te-au
suparat? Domnu Ahmet nu e-a utat. Vad nte bra[ar care o sa e ada de
mnune. Mcu[e bra[e, cum se poarta stapna cu vo! Noroc ca sunt eu ac!
rznd, Ned|eb prnse Amase a ncheetura mn doua bra[ar
superbe, ma frumoase pe peea aba cada a fete dect pe catfeaua cu
care era captut spetu.
Amasa o asa pe Ned|eb sa- puna podoabee. Toate guvaerure
vorbeau de Ahmet , n tmp ce Ned|eb paavragea fara ncetare, och fce
u Sem treceau de a o b|utere a ata, fecare amntndu- n tacere de
omu ubt.
- Scumpa Amasa!
Fata, auznd acest gas, se rdca n pcoare cu grabre. Un tnar care a
ce 22 de an a u se potrvea bne cu ogodnca de 6 se afa nga ea. Era
ma curnd nat dect de statura m|oce, cu o sueta eeganta, n acea
tmp mndra sveta, cu och negr de o mare bnde[e, dar scaparator
cnd erau nfacara[ de patma, cu petee negre care futurau sub ,pucu" de
matase atrnat a fes, cu musta[e sub[r taate dupa moda abaneza, cu
dn[ ab - n tne cu un aer nob, daca eptetu asta ar f potrvt ntr-o [ara
unde, numee nefnd transmsb, nu exsta o arstocra[e eredtara.
Ahmet era mbracat n strae turcet nu se putea atfe daca era
nepotu unu om care nu admtea moda europeana. Vesta brodata cu aur,
avar cro[ reproab, fara ceaprazur de prost gust, bru care- strngea
taa cu un fad gra[os, fesu ncon|urat de un ,saryk" dn [esatura de Brusa
czmee de marochn vertab scoteau n evden[a pacuta nfa[are.
Ahmet nanta spre Amasa, ua mne ntr-ae sae o s uure sa
se aeze ar, n tmp ce Ned|eb ntreba:
- E bne, domnue Ahmet, am prmt oare az-dmnea[a o scrsoare de
a Constantnopo?
- Nu, raspunse Ahmet, nc macar o scrsoare de afacer de a unchu
Keraban.
- Ah! Ce om rau! Excama tnara [ganca.
- Ma umete char, zse Ahmet. Fndca nc de a brou u nu m-a
vent nc un fe de coresponden[a. e data cnd, de obce, n mod reguat,
fara nc o amnare, pune a z socotee cu bancheru u dn Odessa, ar
tata tau n-a prmt nc un rnd.
- ntr-adevar, draga Ahmet, dn partea unu negu[ator att de
contncos n afacer ca unchu tau Keraban, e de mrare. Poate ca a
expedat o depea?
- E? Sa trmta o teegrama?! Doar t, scumpa Amasa, ca nu se
su|ete de teegraf aa cum nu caatorete cu trenu. N-ar foos nven[e
moderne nc macar pentru nteresee u comercae. Ar prefera, cred, sa
prmeasca o veste proasta ntr-o scrsoare dect una buna ntr-o teegrama.
Ehe! Unchu Keraban!
- Totu -a scrs, draga Ahmet, nu- aa? ntreba Amasa rdcnd och
spre e.
- I-am scrs de zece or ca sa- grabesc venrea a Odessa sa- rog sa
fxeze o data ma apropata pentru ceebrarea nun[! I-am repetat ca e un
unch crud.
- Foarte bne! Excama Ned|eb.
- Un unch fara nma de e ce ma bun dntre oamen.
- Hm, facu Ned|eb catnnd dn cap.
- Un unch nesm[tor, fnd totodata ca un tata pentru nepotu u. Dar
m-a raspuns ca, daca a|unge nante de trecerea ceor ase saptamn, ce
se poate cere n pus?
- Trebue sa ateptam aadar bunavon[a sa, Ahmet.
- Sa ateptam, sa ateptam! Zse Ahmet. Sunt tot attea ze de
fercre pe care n e fura.
- ho[ sunt aresta[! Strga Ned|eb, batnd dn pcor.
- Ce sa fac? Reua Ahmet. Vo ma ncerca nca o data sa- nduoez pe
unchu Keraban. Daca mne nu prmesc un raspuns a scrsoarea mea, pec
a Constantnopo .
- Nu, dragu meu Ahmet, rost Amasa, und mna tnaruu ntr-a e,
ca cum ar f vrut sa- opreasca. A sufer ma mut ca ma a sngura dect
m-a bucura de cee cteva ze ctgate n prvn[a nun[. Nu! Ram! Cne
te daca nu se va v vreo mpre|urare care sa schmbe dee unchuu tau?
- Sa schmbe dee unchuu meu! Raspunse Ahmet. Ma curnd po[
schmba mersu astreor, sa fac sa rasara una n ocu soareu, sa modfc
ege unversuu.
- Ah, daca a f eu nepoata u! Zse Ned|eb.
- Ce-a face daca a f nepoata u? ntreba Ahmet.
- L-a apuca de caftan . vorb [ganca.
- I -a rupe atta tot, Ned|eb.
- daca -a trage de barba?
- A ramne cu barba n mna.
- Totu, nterven Amasa, domnu Keraban e ce ma bun dntre
oamen.
- Bnen[ees, bnen[ees, raspunse Ahmet, dar e att de ncapa[nat
ca daca s-ar ua a ntrecere cu un catr, n-a pune prnsoare ca ar ctga
catru.
IX N CARE PLANUL CAPITANULUI YARHUD ERA CAT PE CE SA
REUEASCA.
n aceasta cpa, unu dn servtor - ce care dupa obceu otoman avea
n gr|a numa numa sa- anun[e pe vztator - aparu a una dn ue
aterae ae gaere.
- Domnue Ahmet, spuse adresndu-se tnaruu, cneva vrea sa va
vorbeasca.
- Cum? ntreba Ahmet.
- Un captan matez. Starue sa bnevo[ sa- prm[.
- Bne. Ma duc. raspunse Ahmet.
- Draga Ahmet, zse Amasa, prmete- pe captan ac daca n-are sa-[
spuna ceva n partcuar.
- Poate ca e ce care comanda ambarca[unea aceea ncntatoare,
gra Ned|eb. Aratndu- tartana ancorata char nga casa.
- Poate, raspunse Ahmet. Poftete- nauntru.
Servtoru peca , peste o cpa, stranu se prezenta a ua gaere.
Era captanu Yarhud, comandantu tartane Gudare, nava rapda de vreo
suta de tone, a fe de buna a navga[a de coasta pe Marea Neagra ca a
navga[a ntre porture de a por[e Orentuu.
Spre marea u nepacere, Yarhud ntrzase sa arunce, a tmpu
potrvt, ancora n fa[a ve bancheruu Sem. Fara a perde o cpa, dupa
convorbrea u cu Scarpante, ntendentu domnuu Saffar, a pecat de a
Constantnopo a Odessa cu trenu, trecnd prn Bugara Romna. Yarhud
-o ua astfe cu cteva ze nante domnuu Keraban care, cu dgen[a, nu se
depasa dect cu 5 pna a 6 eghe n 24 de ore; dar a Odessa, vremea era
aa de rea ca nu ndrazn sa- scoata nava dn port fu st sa atepte pna
cnd vntu dn nord-est schmba drec[a. Aba n dmnea[a aceasta
tartana putu sa ancoreze n prea|ma ve. Dn aceasta cauza nu ma avea
dect un mc avans fa[a de domnu Keraban, ceea ce putea sa dauneze
ntereseor sae. Yarhud trebua, prn urmare, sa nu parda nc o z. Panu u
era bne urzt: nt sa ncerce prn vcene, apo, daca nu reuea cu
neacunea sa ntrebun[eze for[a. Dar trebua ca n char aceea seara
Gudare sa paraseasca rada Odessa, cu Amasa a bord. nante de a se
aarma sa poata f urmarta, tartana va f departe, mpnsa de vntu
prenc dn nord-est.
Asemenea rapr au oc n zee noastre ma des dect se crede, n
dverse aezar de pe tora. Sunt frecvente cu deosebre n apee turcet, n
mpre|urme Anatoe. Dar a Odessa s-au petrecut o sere de rapr acum
c[va an, autor ramnnd necunoscu[. Nte fete dn nata socetate au
dsparut ma mut ca sgur ca au fost rapte cu a|utoru unor bastmente
destnate odosuu comer[ de scav pe pe[ee Ase Mc. Ceea ce tcao
facusera cu ctava vreme nante, voa sa savreasca Yarhud pentru domnu
Saffar. Gudare nu era a prma ovtura de acest fe, ar captanu n-ar f
perdut pentru nmc n ume profure pe care spera sa e aba dn aceasta
afacere. Iata panu u Yarhud: s-o atraga pe Amasa a bordu u Gudare,
sub pretextu de a- arata vnde stofe scumpe cumparate de a prncpaee
fabrc de pe tora. Fara ndoaa ca prma oara Ahmet va nso[ ogodnca,
dar pe urma ea va reven sngura, urmata doar de Ned|eb. nava ar putea
porn pe neateptate nante sa se vna fete n a|utor. Daca nsa Amasa nu
se asa adementa de propunere u Yarhud, daca refuza sa vna a bord,
captanu matez avea sa ncerce o rapre cu for[a. Va bancheruu Sem era
zoata ntr-o mca scobtura dn fundu gofuu oamen dn casa nu erau n
stare sa se mpotrveasca echpa|uu tartane. Dar n acest caz s-ar sca o
upta. S-ar t, ma devreme sau ma trzu, n ce cond[ a avut oc raprea.
Dec, era ma bne, n nteresu raptoror, ca ucrure sa se petreaca fara
scanda.
- Domnu Ahmet? Zse nantnd captanu Yarhud, care vense nso[t
de unu dn marnar, purtnd sub bra[ cteva cupoane de stofa.
- Eu sunt raspunse Ahmet. Dumneavoastra.?
- Sunt captanu Yarhud, comandantu tartane Gudare, ancorata,
coo, n fa[a ve bancheruu Sem.
- ce dor[?
- Domnue Ahmet, raspunse Yarhud, am auzt vorbndu-se de
apropata dumneavoastra casatore.
- Atunc a[ auzt vorbndu-se de ucru ce ma scump nm mee.
- Va n[eeg domnue Ahmet, raspunse Yarhud ntorcndu-se spre
Amasa. De aceea m-am gndt sa vn sa va pun a dspoz[e toate comore
de pe tartana mea.
- E, captane Yarhud, n-a avut o dee rea! Rost Ahmet.
- Draga Ahmet de ce-a ma avea nevoe? Am aa prea mut, zse
Amasa.
- Cne te? Raspunsa Ahmet. Captan evantn au adesea obecte de
pre[ n-ar strca sa vedem.
- Da, sa vedem sa cumparam, vorb Ned|eb, char daca -am runa
pe domnu Keraban ca pedeapsa pentru ntrzerea u.
- Dn ce- acatuta ncarcatura dumneavoastra, domnue captan?
- Dn stofe scumpe, uate char de a producator, raspunse Yarhud, cu
comer[u carora ma ocup.
- E bne, ar trebu sa e ara[ feteor. Ee se prcep mut ma bne ca
mne a f ferct, draga Amasa, daca dn ncarcatura de pe nava
captanuu a aege ceva sa-[ paca.
- Nu ncape ndoaa, zse Yarhud, de atfe am avut gr|a sa aduc
cteva eantoane pe care va rog sa e prv[, nante de a ven a bord.
- Sa vedem, sa vedem, ceru Ned|eb. Dar va prevn, domnue captan,
ca nmc nu poate f prea frumos pentru stapna mea.
- ntr-adevar, nmc, ntar Ahmet.
La un semn a u Yarhud, marnaru ntnse ma mute eantoane pe
care captanu e arata fce bancheruu.
- Iata matasur de Brusa, brodate cu fr de argnt, care aba -au facut
apar[a n bazaree dn Constantnopo.
- Sunt ucrate cu mare prcepere, rost Amasa, prvnd eantoanee
care ntre degetee ndemnatce ae u Ned|eb scnteau de parca ar f fost
[esute cu raze de soare.
- Ute! Ute! Repeta tnara [ganca. N-am f gast atee ma frumoase
n pravae dn Odessa.
- ntr-adevar par fabrcate speca pentru tne, draga Amasa, zse
Ahmet.
- Va rog sa prv[ cu aten[e, urma Yarhud, aceste mostre de musena
de Scutar Trnovo. Va pute[ da seama ct sunt de meteugt ucrate
pe eanton, dar daca ven[ a bord ve[ f ncnta[ de varetatea deseneor
cuoror.
- E bne, ne-am n[ees, captane, vom ven pe Gudare, fagadu
Ned|eb.
- N-are sa va para rau, spuse Yarhud. Ma ngadu[-m sa va arat
cteva artcoe. Nte brocartur mpodobte cu petre pre[oase, cama de
crep n dung dafane, [esatur pentru feregea, musena pentru amak, aur
persane pentru brur, tafta de pantaon.
Amasa nu se ma satura sa admre superbee stofe pe care captanu
matez e facea, cu scusn[a, sa scpeasca n fa[a ochor e. Daca era a fe
de bun marnar, pe ct era de prceput negustor, Gudare trebue ca facea
curse foarte proftabe. Orce femee - tneree dn Turca nu erau o
excep[e a aceasta regua - ar f fost sptta a vederea acestor [esatur
cumparate de a cee ma bune fabrc dn Orent.
Ahmet ct cu uurn[a admra[a dn prvre Amase. Fara ndoaa, aa
cum spusese Ned|eb, nc bazarure de a Odessa, nc cee de a
Constantnopo, nc macar pravae u Ludovc, ceebru negustor armean,
nu e-ar f ofert un sortment ma mnunat.
- Draga Amasa, zse Ahmet, cred ca n-a vrea ca preacnsttu captan
sa se f ostent degeaba pna ac? De vreme ce [-a aratat stofe att de
frumoase, ar tartana u, pe ct spune, are ucrur ma de pre[, vom merge
sa e vedem.
- Da! Da! Strga Ned|eb, care nu ma putea sta ocuu de nerabdare
voa sa aerge spre mare.
- vom gas, adauga Ahmet, vreo matasca sa- paca nebune de
Ned|eb.
- E! Nu trebue ca su|toarea sa faca cnste stapne, zse Ned|eb, n
zua cnd se va marta cu un barbat att de marnmos ca domnu Ahmet?
- ma aes, att de bun! Adauga Amasa, ntnzndu- mna
ogodncuu.
- Aadar ne-am n[ees, captane, rost Ahmet. Ateapta-ne a hordu
tartane.
- La ce ora? ntreba Yarhud, cac vreau sa fu eu a bord sa va arat
toate comore mee.
- E bne. n cursu dupa-amez.
- De ce nu acum? ntreba Ned|eb.
- Ah! Ce nerabdare! Zse Amasa zmbnd. E ma grabta ca mne sa
vada bazaru puttor. Se vede ca Ahmet -a proms un dar care o va face
ma cocheta.
- Cocheta, se anta Ned|eb cu o voce duce, cocheta pentru tne,
stapna preaubta.
- Nu depnde dect de dumneavoastra, domnue Ahmet, gra atunc
captanu Yarhud, sa ven[ char acum pe Gudare. Pot sa chem barca, va
acosta n fa[a terase n cteva cpe va depune a bord.
- Da. a bord! Excama tnara [ganca.
- La bord, daca aa vrea Ned|eb, zse Amasa.
Captanu Yarhud porunc marnaruu sa mpacheteze a oc
eantoanee. n acest tmp, e se ndrepta spre baustrada, a capatu terase,
ansa o chemare rasunatoare.
Pe puntea nave se observa cum mateo[ se mcau grab[. Barca cea
mare de a babord fu coborta a apa; dupa ma pu[n de cnc mnute, o
ambarca[e sveta uoara fu adusa, marnar tragnd doar de cteva or a
vse, n fa[a utmeor trepte ae terase. Captanu Yarhud facu un semn
catre Ahmet pentru a- arata ca barca sta a dspoz[e. Yarhud, cu toata
stapnrea de sne care caracterza, sm[ o ve emo[e. Nu era aceasta o
ocaze ce nu trebua perduta pentru a o rap pe Amasa? Tmpu scurs nu-
dadea ragaz, cac domnu Keraban putea sos dntr-o cpa ntr-ata. Nu exsta
nc o dovada ca nante de a face caatora u nesabuta n |uru Mar Negre,
nu va vo sa ceebreze fara ntrzere casatora Amase cu Ahmet. Da!
Captanu Yarhud socot ca nu trebue sa scape pre|u char daca va trebu sa
fooseasca for[a. O asemenea hotarre se potrvea de atfe fr u brutae
care nu [nea seama de nmc. n pus, mpre|urare a|utau; sufa un vnt
prenc, ment parca sa- scoata repede n arg. Tartana va f departe nante
ca cneva sa se gndeasca s-o urmareasca, n cazu ca s-ar raspnd vestea
dspar[e fete. Bnen[ees daca Ahmet n-ar f fost acoo, daca Amasa
Ned|eb ar f vent sngure pe Gudare, Yarhud n-ar f ovat sa porneasca de-
ndata ce fetee, fara sa banuasca nmc, ar f fost ocupate cu aegerea
stofeor. Era uor dupa aceea sa e [na przonere pe ntrepunte sa e
nabue [petee pna a erea dn gof. Cu Ahmet de fa[a ac[unea se
compca, dar nu devenea cu neputn[a de ndepnt. N-avea dect sa se
descotoroseasca ma trzu de ogodncu neferct, orct de energc ar f fost
acesta, cac o crma nu- spera pe captanu Yarhud. Ar f trecut omoru pe
nota de pata domnu Saffar ar f patt ma mut, asta ar f fost totu.
Yarhud, chbzund a ce avea de facut, atepta dec pe treptee terase
ca domnu Ahmet cee doua fete sa ntre n barca. Ambarca[a se egana
gra[os pe apee uor umfate de brza a o dstan[a de un cabu. Ahmet stnd
pe utma treapta o a|utase pe Amasa sa a oc pe banca de a pupa, cnd
ua gaere se deschse pe neateptate, , un barbat de ce mut 50 de an,
ae caru vemnte turcet se apropau de cee europene, e strgnd.
- Amasa. Ahmet!
Era bancheru Sem, tata tnere ogodnce, pretenu domnu Keraban.
- Fet[o, Ahmet! Repeta Sem.
Amasa se scua , a|utata de Ahmet, cobor dn barca se ndrepta
spre va.
- Tata, ce s-a ntmpat? De ce te-a ntors acasa aa de repede?
- Am o veste mare.
- Buna? ntreba Ahmet.
- Mnunata! Raspunse Sem. Un curer dn partea amcuu meu
Keraban a vent a mne, a banca m-a spus ca ce care -a trms va sos
e peste pu[na vreme.
- Unchu Keraban! Repeta Ahmet. Nu ma e a Constantnopo?
- Nu, atept sa vna ac peste cteva cpe.
Captanu Yarhud avu noroc ca nmen nu vazu gestu de mne pe care
nu - putuse stapn. Sosrea nentrzata a unchuu u Ahmet era ucru ce
ma suparator pentru reazarea panuu sau.
- Ah! Bunu domn Keraban! Excama Ned|eb.
- Dar de ce vne? ntreba Amasa.
- Ca sa |oace a nunta ta, stapna! Raspunse Ned|eb. Atmnter ce sa
caute a Odessa?
- Da, aa trebue sa fe, zse Sem.
- Nada|duesc, rost Ahmet. De ce-ar f parast Constantnopo daca n-
avea aceasta nten[e? S-a razgndt, probab, dragu de e. -a asat brou,
afacere, brusc. Fara sa ne prevna, a vrut sa ne faca o surprza!
- Ah! Va f prmt cu bra[ee deschse, vorb Ned|eb.
- Cureru nu [-a ma spus nmc atceva, tata? ntreba Amasa.
- Nmc, zse Sem. A vent caare de a hata Ma|ak, unde dgen[a
pretenuu meu Keraban schmba ca. A fost trms a banca sa ma anun[e ca
amcu meu Keraban va sos drect ac, a va, fara sa se ma opreasca a
Odessa , prn urmare, dntr-o cpa ntr-ata oaspetee se va v n fa[a
noastra.
Daca amcu Keraban pentru bancheru Sem unchu Keraban pentru
Amasa Ahmet era ateptat cu nerabdare, cea care nu ma contenea cu
audee a adresa domnuu Keraban era, cum bne va nchpu[, Ned|eb.
Aceasta sosre nsemna ca nunta va avea oc foarte curnd. , odata cu
nunta, Ahmet Amasa vor avea parte de cea ma desavrta fercre. Nu-
va ma ngrora sa nu parda termenu fata de ase saptamn. Da! Domnu
Keraban era ce ma ncapa[nat, dar ce ma bun dntre oamen.
Yarhud assta, n aparen[a nepasator, a aceasta scena de fame. Dar
nu dadu ordn ca barca sa se-ntoarca. Voa sa te care erau, de fapt,
nten[e domnuu Keraban. Se putea ca ntr-adevar negu[atoru de tutun sa
vrea sa aba oc casatora Amase cu Ahmet nante de a- contnua caatora
n |uru Mar Negre.
n ace moment se auz de afara un zvon de gasur, acoperte de o
voce ma domnatoare. Ua se deschse , urmat de Van Mtten, Bruno
Nzb, facu ntrarea domnu Keraban.
X N CARE AHMET IA O HOTARARE ENERGICA, IMPUSA, DE ALTFEL, DE
MPRE|URARI
- Buna zua, pretene Sem. Buna zua [ urez [e fame tae.
Cu aceste cuvnte domnu Keraban strnse cu putere mna bancheruu
sau dn Odessa.
- Buna zua, nepoate! Contnua - mbra[a cu tot atta vgoare pe
Ahmet.
- Buna zua, mcu[a mea Amasa! Ma zse o saruta pe amndo
obra| pe vtoarea u nepoata.
Toate aceste sautur urmara unu dupa atu att de repede, nct
nmen nu avu nca tmp sa raspunda.
- acum, a revedere a drum, adauga domnu Keraban ntorcndu-
se spre Van Mtten.
Fegmatcu oandez, care nu fusese prezentat ceor de fa[a, parea, aa
cum statea fara sa cpeasca macar, un persona| cudat, n scena cea mare a
une drame. Cu to[, vaznd ca domnu Keraban mparte cu atta marnme
sarutar strnger de mna, nu se-ndoau ca a vent ca sa grabeasca
ceebrarea nun[, dar cnd auzra strgnd, La drum!" fura cu desavrre
nauc[.
Ahmet nterven prmu.
- Cum asta: ,La drum"?
- Da, a drum, nepoate!
- Vre sa pec numadect, unchue?
- n aceasta cpa.
Uurea se ct dn nou pe fe[ee tuturor. Van Mtten opt a urechea u
Bruno:
- Purtarea asta nu ma mra, sta n fre pretenuu Keraban.
- ntr-adevar! Raspunse Bruno.
ntre tmp, Amasa ntoarse prvrea spre Ahmet care se uta, a
rndu u, a Sem, pe cnd Ned|eb nu putea sa- desprnda och de pe
chpu acestu unch cudat - un om care e n stare sa pece nante de a f
sost de-a bneea.
- Domnue, n-a[ vrea sa ma amur[. spuse Ahmet u Van Mtten.
- Ce expca[e v-a putea da? Raspunse oandezu care o uase pe
urmee pretenuu sau.
Dar domnu Keraban, n cpa cnd sa asa pe ua, se opr se adresa
bancheruu:
- Amce Sem, f bun schmba-m cteva m de patr n rube.
- Cteva m de patr? ntreba Sem care nu ma ncerca sa n[eeaga
nmc.
- Da. Sem. rube, am nevoe de ee ca sa strabat [nuture ruset.
- Dar, unchue, n-a vrea sa ne spu noua. rost Ahmet.
- Care- cursu astaz? ntreba domnu Keraban.
- Tre |umatate pentru o suta, raspunse Sem a care obga[e
bancheruu o uara nantea orcaror atora.
- Ce? Tre |umatate?
- Cursu rube a crescut! Raspunse Sem. Sunt cerute pe pa[a.
- E, pentru mne, pretene Sem, fa-m un pre[ de tre un sfert
numa, n[eeg? Tre un sfert.
- Pentru dumneata. pentru dumneata. amce Keraban, nca fara
nc un comson!
Era mpede ca Sem nu ma ta nc ce zce, nc ce face.
Se-n[eege ca, a capatu gaere, unde statea de o parte, Yarhud
observa scena cu deosebta aten[e. Ce se va ntmpa. va su| sau va
strca panu?
Deodata Ahmet apuca pe unchu u de bra[, oprndu- n pragu u
tocma cnd era gata sa- treaca s, nu fara greutate, avnd n vedere
mpotrvrea ncapa[natuu, sa se dea cu c[va pa napo.
- Unchue, zse, ne-a mbra[at pe to[ cnd a sost.
- Ba nu, nepoate cnd eram pe punctu de a peca.
- Fe, unchue! Nu vreau sa te contrazc. dar, ce pu[n spune-m de
ce a vent a Odessa.
- Am vent a Odessa, raspunse Keraban, fndca era n drumu meu.
Daca Odessa n-ar f fost n drumu meu, n-a f vent. Nu- aa, Van Mtten?
Oandezu se mu[um sa ncuvn[eze dn cap.
- Ah, nc n-am facut prezentare, trebue sa te preznt, dadu seama
domnu Keraban.
, adresndu-se u Sem, zse:
- Pretenu meu Van Mtten, centu meu dn Rotterdam pe care -am
poftt sa a masa a mne, a Scutar.
- La Scutar? ntreba uut bancheru.
- Aa s-ar parea, rost Van Mtten.
- vaetu u, Bruno, adauga Keraban, un su|tor credncos care n-a
vrut sa se desparta de stapnu sau.
- Aa s-ar parea! Raspunse Bruno ca un ecou.
- acum, a drum!
- Fe, unchue, te rog sa crez ca ncunu dntre no nu vrea sa-[
stea mpotrva. Dar daca n-a vent a Odessa dect pentru ca Odessa [ era
n drum, pe unde o e ca sa a|ung de a Constantnopo a Scutar?
- O au n |uru Mar Negre.
- n |uru Mar Negre! Excama Ahmet.
Se asa un moment de tacere.
- E, vorb Keraban, ce- aa de umtor, de nemapoment, rogu-va ca
ma duc de a Constantnopo a Scutar, facnd ncon|uru Mar Negre?
Bancheru Sem Ahmet avura un schmb de prvr pne de tc.
Bogatu negu[ator dn Gaata nu- perduse oare mn[e?
- Pretene Keraban, rost Sem, n-am vrea sa te suparam, dar.
Era o fraza cu care ncepea de obce, prevazator, orce dscu[e cu
ncapa[natu persona|.
-. nu am vrea sa te suparam, dar m se pare ca pentru a a|unge de a
Constantnopo a Scutar n-a dect sa trec Bosforu.
- Bosforu nu ma exsta!
- Bosforu nu ma exsta? ntreba Ahmet.
- Pentru mne ce pu[n! Exsta doar pentru ce care accepta sa
pateasca un mpozt nentemeat, un mpozt de 0 parae de persoana, o
taxa pusa pe apee acestea bere, a care avea pna acum dreptu toata
umea.
- Ce! Un nou mpozt! Strga Ahmet care n[eese pe oc a ce decze
mpnsese o asemenea stua[e pe ncapa[natu sau unch.
- Da, raspunse domnu Keraban, nferbntndu-se ma tare. n cpa
cnd sa ma mbarc pe cacu meu, ca sa ma duc sa au masa a Scutar, cu
amcu meu Van Mtten, s-a anun[at punerea acestu mpozt. Frete, am
refuzat sa- patesc. E au refuzat sa ma ase sa trec. Le-am spus ca vo t
cum sa a|ung a Scutar fara sa fu nevot sa traversez Bosforu. M s-a
raspuns ca n-am sa pot. Le-am zs ca, dmpotrva, vo putea foarte bne. vo
doved ca aa este. M-a f taat ma curnd mna dect s-o bag n
buzunar ca sa scot cee zece parae. Nu, nc vorba! nseamna ca e nu-
cunosc pe Keraban.
Era car ca nu- cunoteau pe Keraban. Dar pretenu sau Sem, nepotu
Ahmet, Van Mtten Amasa cunoteau dadeau prea bne seama,
dupa cee petrecute, ca e va f cu neputn[a sa- faca sa renun[e a hotarrea
sa.
N-aveau, dec, ce dscuta, deoarece orce s-ar f spus, ar f compcat
ma tare ucrure, trebuau sa accepte stua[a. Era att de mpede nct o
facura de comun acord fara sa se-n[eeaga macar nante.
- A dreptate, a urma urme, unchue! Zse Ahmet.
- Nu-ncape ndoaa, ntar Sem.
- Am ntotdeauna dreptate, afrma Keraban.
- Trebue sa te mpotrvet unor preten[ nentemeate, urma Ahmet,
sa te mpotrvet char daca te costa o avere.
- Ba va[a. n caz ca- nevoe! Adauga Keraban.
- A facut dec bne ca a refuzat sa patet mpoztu ca te-a apucat
sa e ara[ ca po[ merge de a Constantnopo a Scutar fara sa trec Bosforu.
- fara sa scot dn buzunar zece parae, zse Keraban, char daca m-
ar costa 500 000.
- Dar presupun ca nu et foarte grabt, rost Ahmet.
- Ba da, sunt, nepoate, raspunse Keraban. t doar ca trebue
neaparat sa ma ntorc nante de ase saptamn.
- Totu, draga unchue, po[ ramne vreo opt ze a Odessa, nu?
- Nc cnc, nc patru, ncuna sngura, raspunse Keraban, nc macar o
ora.
Ahmet vazu ca ncapa[natu ar se pune pe pcoaree dndarat.
facu, aadar, Amase semn sa ntervna.
- nunta noastra, domnue Keraban? ntreba fata undu- de mna
pe recactrantu unch.
- Nunta ta, Amasa? Nu va f amnata n nc un fe. Trebue sa aba oc
nante de sfrtu un vtoare. E bne, atunc va avea oc. Caatora mea n-
o s-o ntrze nc cu o z, cu cond[a sa pec numadect fara a perde o cpa.
Prn urmare speran[ee pe care e facusera cu to[ n ce prvea
sosrea neateptata a domnuu Keraban se spuberau. Nunta nu va avea oc
nc ma devreme nc ma trzu dect fusese hotart, zcea. cne- putea
contrazce? Dar cum sa prevez perpe[e posbe ntr-o caatore att de
unga anevooasa, n cond[e n care o ntreprnsese e?
Ahmet nu- putu stapn un gest de dezamagre pe care, dn fercre,
unchu nu- vazu, tot aa cum nu remarca umbra ce ntuneca fruntea
Amase n-o auz pe Ned|eb murmurnd: Ce unch nesufert".
- De atfe, adauga domnu Keraban, cu gasu unu om care face o
propunere, de a sne n[eeasa, de atfe sunt sgur ca Ahmet ma va nso[.
- La naba, ata o ovtura pe care cu greu o po[ para, zse n oapta
Van Mtten.
- nc nu va f parata! Sus[nu Bruno.
Ahmet o prmse ntr-adevar n nma, n tmp ce Amasa, a vestea
pecar ogodncuu e, se ntrsta adnc ramase ncrementa, nga Ned|eb
care -ar f scos, cu pacere, och domnuu Keraban.
La capatu gaere captanu Yarhud nu perdea un cuvnt dn aceasta
convorbre, prenca proecteor sae.
Sem, cu toate ca nutrea pu[ne speran[e sa schmbe hotarrea
pretenuu sau, crezu de datora u sa spuna:
- Ce nevoe a, Keraban, ca nepotu dumtae sa faca ncon|uru Mar
Negre?
- Nevoe n-am, raspunse Keraban, dar nu cred ca Ahmet ovae cnd
eu vreau sa ma nso[easca.
- Orcum! Staru Sem.
- Orcum, ce? Se o[ar unchu, ncetnd face cum se ntmpa a
nceputu une dscu[ n contradctoru.
Dupa o cpa de tacere, care paru ca dureaza o vence, Ahmet se
decse vorb n oapta Amase, facnd-o sa prceapa ca, ndferent de
mhnrea despar[r, era ma bne sa nu se-mpotrveasca, cac fara e
caatora putea f ma unga dn prcna a tot sou de pedc, pe cnd,
dmpotrva, daca va ua parte a ea, se va sfr ma repede. Cunoscnd
perfect mba rusa, va t sa evte orce perdere de tmp - va s pe unchu
sau sa ,mareasca pasu", cum se spune char daca -ar costa de tre or pe-
atta. n acest fe nante de sfrtu un vtoare, adca nante de data cnd
ogodnca u trebua sa fe martata pentru a nu perde o avere consderaba,
va a|unge cu Keraban pe mau stng a Bosforuu. Amasa n-avu putere sa
zca ,da", dar n[eese ca e decza cea ma buna.
- De acord, unchue, rost Ahmet. Te vo nso[ sunt gata de pecare,
doar ca.
- Fara nc un doar, nepoate; n-a sa-m pu me cond[.
- Fe, fara nc o cond[e, se resemna Ahmet.
spuse n sne: Am sa te fac sa aerg pna o sa-[ asa sufetu,
unch ncapa[nat ce et!"
- La drum, dec! Gasu Keraban.
ntorcndu-se spre Sem, contnua:
- Unde-s rubee pentru patr me?
- | e vo da a Odessa, unde vn cu vo, raspunse Sem.
- Et gata Van Mtten? E bne, Ahmet, zse Keraban, saruta-[
ogodnca sa mergem.
Ahmet o strnse n bra[e pe Amasa care nu- putea opr acrme
rondu- pe obra|.
- Ahmet, dragu meu Ahmet, repeta nencetat.
- Nu pnge, draga Amasa, spuse Ahmet. Daca nu ne vom cununa ma
devreme dect a fost prevazut, n orce caz nu se va ntmpa ma trzu, [
fagaduesc. Vo ps numa cteva saptamn.
- Ah, draga mea stapna, rost Ned|eb cu naduf, ce n-a da ca domnu
Keraban sa- rupa un pcor nante de a e de-ac! Nu vre sa am eu gr|a
de asta?
Dar Ahmet porunc tnere [ganc sa se potoeasca bne facu, cac
Ned|eb nu gumea ar f facut orce ca sa- [na n oc pe unchu care nu
suferea sa fe contrazs.
Dupa ce ogodnc uara ramas bun se mbra[ara, to[ se sm[eau
mca[. Pna oandezu avu o strngere de nma. Numa domnu Keraban
nu vedea sau nu voa sa vada nmc.
- Dgen[a e gata de pecare? ntreba pe Nzb care tocma ntrase
e n gaere.
- Dgen[a e gata de pecare, raspunse Nzb.
- La drum! Zse Keraban. E bne, vo, ce ce vre[ sa monopoza[
Bosforu n foosu vostru, am sa ma psesc de Bosforu pe care- acapara[!
Pu[n m pasa de e. A spus ceva, Van Mtten?
- Nu, n-am spus nmc, rost Van Mtten, care ntr-adevar nu
deschsese gura nc n-ar f deschs-o n ruptu capuu.
- Bosforu or, Bosforu or! Contnua Keraban, rdcnd spre sud,
amenn[ator, pumnu ncetat. Dn fercre Marea Neagra nu s-a mcat de a
ocu e. Are un [arm Marea Neagra care nu- facut numa pentru conducator
de caravane. Vo merge de-a ungu u, vo face ncon|uru mar. E! Preten!
nchpu[-va numa ce mutra vor face stra|e cnd ma vor vedea vndu-ma
pe na[me de a Scutar, fara sa f aruncat nc o |umatate de para n punga
or de ceretor a admnstra[e.
Trebue recunoscut ca domnu Keraban, revarsndu- mna n
amenn[ar besteme, avea o nfa[are mpresonanta.
- Ha, Ahmet! Ha, Van Mtten! Strga. La drum! La drum!
Cnd sa asa pe ua, Sem opr.
- Pretene Keraban, da-m voe sa fac o observa[e.
- Fara observa[.
- E bne, vreau doar sa pun o mca ntrebare.
- Ma e tmp pentru aa ceva?
- Ascuta-ma, amce Keraban. Odata a|un a Scutar, dupa ce ve f
facut ncon|uru Mar Negre, cum a sa procedez?
- Eu? Ce vre sa spu?
- Presupun ca n-a sa te stabet a Scutar, fara sa te ma ntorc
ncodata a Constantnopo unde se afa frma broure tae.
- Nu, raspunse Keraban cu o uoara ovaaa.
- ntr-adevar, unchue, ua cuvntu Ahmet. Daca te ncapa[nez sa
nu trec Bosforu, ce se va ntmpa cu nunta noastra?
- Pretene Sem, nmc ma smpu! Vorb Keraban ocond raspunsu a
prma ntrebare a bancheruu care- punea n ncurcatura, cne te mpedca
sa v cu Amasa a Scutar? O sa va coste zece parae de cap de om ca sa
trece[ Bosforu, dar nu-[ ve perde onoarea cum ar f cazu meu, daca a
ceda.
- Da! Da! Ven[ peste o una a Scutar! Rost Ahmet. Ma ve atepta
acoo, draga Amasa, ar no vom face n aa fe, nct sa nu va facem sa ne
atepta[ prea mut.
- Fe! Ne vom ntn a Scutar, raspunse Sem, vom ceebra
casatora acoo. Dar, dupa nunta, pretene Keraban, nu te ve ntoarce a
Constantnopo?
- Ba da, bnen[ees.
- Cum?
- E bne, or acest mpozt |gntor va f desfn[at vo trece Bosforu
fara sa patesc.
- daca nu?
- Daca nu, raspunse Keraban cu un gest pn de mare[e, vo porn ar
a drum vo face nca o data ncon|uru Mar Negre.
XI N CARE NI|ICA DRAMA SE MPLETETE N POVESTIREA PLINA DE
FANTEZIE A CALATORIEI.
Pecasera! Parassera va u Sem, domnu Keraban ca sa- contnue
caatora, Van Mtten ca sa- nso[easca pretenu, Ahmet ca sa- urmeze
unchu, Nzb Bruno fndca nu puteau face atfe. Locun[a era acum
puste, daca nu punem a socoteaa cnc sau ase sug care- vedeau de
treaba prn acaretur. Bancheru se dusese a Odessa pentru a da caatoror
rubee n schmbu patror.
n va se afau doar Amasa Ned|eb. Captanu matez ta acest
ucru. Urmarse toata desfaurarea scene de ramas bun cu un nteres uor
de prceput. Aadar domnu Keraban amnase pna a ntoarcerea u
casatora Amase cu Ahmet. O carte buna n |ocu u; Ahmet consm[se sa-
nso[easca unchu; nca un punct ctgat pentru Yarhud. E bne, matezu
avea un a treea avanta|. Amasa Ned|eb erau acum sngure acasa sau
macar n gaera ce dadea spre mare. Tartana sa se gasea a doar o |umatate
de cabu. Barca atepta a scara. Marnar -ar ascuta a ce ma mc semn. N-
avea dect sa rosteasca o porunca. Captanu era sptt sa se fooseasca de
for[a ca s-o rapeasca pe Amasa. Dar fndca era un om prudent, nu dorea sa
ase nmc a voa ntmpar , ca sa nu ramna urme ae faradeeg sae,
sta sa chbzuasca cum sa puna ma bne ucrure a cae. Era n pna z. Daca
va vo s-o obge cu for[a sa vna cu e, Amasa va strga dupa a|utor Ned|eb
a fe. Poate vreun su|tor sa e auda sau daca Gudare va f vazuta rdcnd,
n graba, ancora pentru a e dn gofu Odessa, asta ar f fost un ndcu, un
nceput de dovada. Nu! Ma bne sa ac[oneze cu prevedere sa atepte
venrea nop[ ca sa- puna n apcare panu. Important era ca Ahmet nu se
afa acoo.
Captanu ramase dec pe oc, eznd a pupa barc pe care baustrada
o ascundea de prvre feteor. Ee nu se ma gndeau a prezen[a
prme|dosuu persona|. Acesta socotea ca, daca aa cum convensera,
Amasa Ned|eb vor ven a bordu tartane, fe pentru a examna artcoee
pe care doreau sa e cumpere, fe pentru atceva - Yarhud gasse un motv
- va vedea ce hotarre sa a, n caz ca se va v un moment potrvt nante sa
se ase noaptea.
Dupa pecarea u Ahmet, Amasa, datorta ovtur neateptate pe care
o prmse, edea gndtoare prvea n zare, departe, spre nord. La orzont
se desena na torauu a caru contur vor urma cu ndaratnce caator;
pe acest drum ntrzere percoee, poate, vor pune a ncercare pe
domnu Keraban pe to[ ce care- urmau mpotrva von[e or. Daca ar f
fost martata, n-ar f ovat sa- nso[easca pe Ahmet. Dar oare unchu nu s-ar
f opus? N-ar f vrut s-o a pe ea. totu. Daca -ar f devent nepoata,
se parea ca ar f avut o oarecare nfuen[a asupra u, ca -ar f putut opr de
pe panta prme|doasa pe care- mpngea ncapa[narea sa. acum era
sngura trebua sa atepte cteva saptamn nante de a se rentn cu
Ahmet n va de a Scutar unde avea sa aba oc nunta.
Dar daca Amasa era trsta, Ned|eb cocotea de fure mpotrva
ncapa[natuu care prcnua toate aceste mhnr. Ah! Daca ar f fost vorba
de propra e caatore, tnara [ganca n-ar f ngadut sa- fe astfe rapt
ogodncu. I-ar f [nut pept domnuu Keraban! Nu! Atfe s-ar f petrecut
ucrure!
Ned|eb se aprope de stapna e o ua de mna, ducnd-o spre dvan;
o s sa se ntnda , se aeza pe o perna a pcoaree e.
- Scumpa mea stapna, spuse, daca eu a f ntr-o asemenea
stua[e, n oc sa ma gndesc a domnu Ahmet, compatmndu-, m-a gnd
a domnu Keraban ca sa- bestem ct pot de tare.
- La ce bun? ntreba Amasa.
- Ar f ma pu[n trst, zse Ned|eb. Daca vre o sa- ocarm dn
raspunten pe unchu asta fara nma. O merta o sa vez ca am sa gasesc
besteme pe masura u.
- Nu, Ned|eb, raspunse Amasa. Sa vorbm ma bne de Ahmet. Numa
a e trebue sa ma gndesc numa a e m-e gndu.
- Sa vorbm atunc de e, stapna. E ntr-adevar ce ma fermecator
ogodnc pe care- poate vsa o fata, dar ce unch ngroztor are! Ce despot, ce
egost, ce pst de sufet. N-avea sa rosteasca dect un sngur cuvnt nu -a
spus, n-avea dect sa ramna cteva ze a refuzat. Pe egea mea, ar
merta.
- Sa vorbm de Ahmet! O ntrerupse Amasa.
- Da, draga stapna! Ce mut te ubete. Ce fercta ve f nga e! Ar f
desavrt daca n-ar avea un asemenea unch! Dn ce-o f pamadt omu
asta? A facut foarte bne ca nu -a gast nevasta! Cu ncapa[narea u e-ar f
scos dn fre pe roabe!
- Iar vorbet de domnu Keraban, Ned|eb! Zse Amasa cu gndu n cu
totu ata parte.
- Nu! Nu! Vorbesc de domnu Ahmet! Ca tne nu ma gndesc dect
a domnu Ahmet. n ocu u nu m-a f asat aa de uor! A f starut.
credeam ma energc.
- Cne te, Ned|eb, daca n-a aratat ma muta energe supunndu-se
porunc unchuu sau dect mpotrvndu-se? Nu vez, orct m-ar mhn, ca
ma bne e sa a parte a caatore pentru a grab, prn toate m|oaee,
ntoarcerea, pentru a preven, poate, prme|de a care domnu Keraban rsca
sa se expuna cu obnuta- ndaratnce. Nu. Ned|eb, nu! Pecnd, Ahmet a
dat dovada de cura|. Pecnd m-a dat o noua dovada de dragoste.
- A, probab, dreptate, scumpa stapna, raspunse Ned|eb care, cu
frea e ute, nu se putea resemna. Da! Domnu Ahmet -a aratat energa
pornnd a drum! Dar -ar f aratat-o ma bne mpedcndu- pe unchu sau
sa pece.
- Putea, Ned|eb? O ntreba Amasa. Crez ca putea?
- Da. Nu. Cne te? Raspunse Ned|eb. Nu exsta fer sa nu se
ndoae. sau sa fe sfarmat, a nevoe. Ah! Unchu Keraban! Numa e e de
vna! daca se-ntmpa ceva, raspunderea va cadea doar asupra u. cnd
ma gndesc ca ne nenorocete pe domnu Ahmet, pe tne , prn urmare, pe
mne ca sa nu pateasca zece parae! A vrea, da, a vrea ca Marea Neagra
sa se reverse pna a margne um ca sa vad daca -ar ma putea face
ocou.
- L-ar face, rost Amasa, convnsa pna-n adncu sufetuu. Dar sa
vorbm de Ahmet, Ned|eb, sa nu vorbm dect despre e.
n ace moment, Yarhud paras barca , fara sa fe vazut se-ndrepta
spre cee doua fete. La zgomotu paor u, amndoua ntoarsera capu spre
e. Mare e fu mrarea, amestecata cu pu[na teama, vazndu- att de
aproape.
Ned|eb se rdca prma.
- Dumneavoastra, captane, zse. Ce face[ ac? Ce dor[?
- Nu doresc nmc, raspunse Yarhud, prefacndu-se surprns de
aceasta prmre, nu vreau nmc atceva dect sa ma pun a dspoz[a
dumneavoastra ca sa.
- Ca sa.? Repeta Ned|eb.
- Ca sa va duc a bordu tartane, raspunse captanu. N-a[ decs sa
ven[ sa vede[ ncarcatura sa aege[ ce v-ar putea conven?
- Adevarat, stapna draga, zse Ned|eb. I-am fagadut captanuu.
- I-am fagadut cnd Ahmet ma era ac, rost Amasa, dar Ahmet a
pecat nu ma are nc un rost sa ne ducem a bordu u Gudare!
Captanu ncrunta o cpa dn sprncene, dar reven spuse cu
gasu ce ma ntt:
- Gudare nu poate sta muta vreme n gofu Odessa vo rdca
ancora, ma mut ca sgur, mne or ce trzu pomne. Daca ogodnca
domnuu Ahmet vrea sa cumpere nte stofe dn care -au pacut, pare-se,
eantoanee, va trebu sa profte de acest pre|. Barca ma e a scara , n
cteva cpe putem f a bord.
- Va mu[umm, captane, raspunse rece Amasa, dar nu se cade sa ma
ocup de asemenea feacur n absen[a domnuu Ahmet. Trebua sa ne
nso[easca, sa ne a|ute cu sfature u. Nu ma e ac fara e, nu pot nu
vreau sa fac nmc!
- m pare rau, zse Yarhud, cu att ma mut cu ct domnu Ahmet, nu
ma-ndoesc, s-ar bucura, a ntoarcere, ca a[ facut aceste cumparatur. E o
ocaze pe care n-o s-o ma ntn[ e pacat.
- Se prea poate, captane, raspunse Ned|eb, dar n momentu asta a[
face ma bne, cred, sa nu ma staru[!
- Fe, reua Yarhud, ncnndu-se. Totu, ngadu[-m sa sper ca, daca
peste cteva saptamn ntmparea va aduce pe Gudare, dn nou, a
Odessa, ve[ bnevo sa nu uta[ ca a[ proms sa ven[ a bord.
- Nu vom uta, captane, raspunse Amasa asndu- pe captan sa
n[eeaga ca trebue sa se retraga.
Yarhud e sauta aadar facu c[va pa spre terasa; apo, oprndu-se
ca cum o dee -ar f trecut deodata prn mnte, se-ntoarse spre Amasa,
char n cpa cnd aceasta era gata sa paraseasca gaera.
- nca un cuvnt, zse, sau ma curnd o propunere care nu poate f
dect pacuta pentru ogodnca domnuu Ahmet.
- Despre ce e vorba? ntreba Amasa, pu[n enervata de starun[a
captanuu matez care mpunea prezen[a vorbee u, a ea acasa.
- ntmparea m-a facut sa asst a scena de dnantea pecar
domnuu Ahmet.
- ntmparea? Rost Amasa banutoare ca cum ar f avut un
presentment.
- Numa ntmparea! Raspunse Yarhud. Ma afam coo, n barca,
ateptndu-va.
- Care- propunerea, captane?
- O propunere ct se poate de freasca. Am vazut ct de mhnta a
fost fca bancheruu Sem de aceasta pecare neateptata , daca vrea sa-
ma revada o data pe domnu Ahmet.
- Sa- ma revad o data! Ce vre[ sa spune[? ntreba Amasa carea
batu ma tare nma a acest gnd.
- Vreau sa spun, rost Yarhud, ca, peste o ora echpa|u domnuu
Keraban trebue neaparat sa treaca pe a capu mcu[e pennsue pe care o
zar[ acoo.
Amasa nantase prvea a mcu[a mba de pamnt pe care -o arata
captanu.
- Acoo? Acoo? ntreba.
- Da.
- Draga stapna, nterven Ned|eb, nu ne-am putea duce pna a ocu
acea?
- Nmc ma uor, gra Yarhud. ntr-o |umatate de ora, cu vntu asta
bun, Gudare va f nga cap. Daca vre[ sa va mbarca[, rdcam, numadect
ancora.
- Da! Da! Strga Ned|eb care socotea aceasta pmbare pe mare doar
drept un pre| pentru Amasa de a- vedea nca o data ogodncu.
Dar Amasa statea n cumpana.
Observnd ca ovae, captanu nu- putu stapn un gest de
dezamagre care nu- scapa. I se paru atunc ca nfa[area u Yarhud nu
vorbea n favoarea u. Suspcune revenra.
Parasnd baustrada de care se rezemase pentru a prv ma bne mca
pennsua, Amasa se-ntoarse n gaere cu Ned|eb pe care o apuca de mna.
- Ce porunc[? ntreba Yarhud.
- Nu, captane, raspunse Amasa. A- revedea pe ogodncu meu n
asemenea cond[, cred ca ma degraba -ar ntrsta dect -ar bucura.
Yarhud, n[eegnd ca nmc n-o va face pe Amasa sa- schmbe
hotarrea, e sauta cu raceaa se retrase.
Peste o cpa barca porn transportndu- pe captanu matez pe
oamen u, acosta nga tartana ramase aatur de ea, a babord,
ndreptata spre arg. Fetee ma statura sngure n gaere nca o ora. Amasa
se rezema dn nou de baustrada. Se uta starutor a punctu de pe tora,
semnaat de Yarhud, pe unde trebua sa treaca dgen[a domnuu Keraban.
Ned|eb prvea ea a mca pennsua care se afa a o eghe departare,
spre est.
ntr-adevar, dupa ma bne de un ceas, tnara [ganca strga:
- Ah, stapna draga, ute! Ute! Nu zaret o trasura acoo, pe drumu
dn vrfu faeze?
- Da! Da! Raspunse Amasa. E sunt! E Ahmet!
- Nu ne poate vedea.
- N-are mportan[a. Smt ca ma prvete.
Nu-ncape ndoaa, stapna scumpa, ntar Ned|eb spusee. Och u
au tut sa descopere va prntre copac, n fundu gofuu poate pe no.
- La revedere, dragu meu Ahmet, a revedere! Zse o utma oara fata
ca cum acest ramas bun putea f auzt de ogodncu e.
Cnd potaonu dsparu a cottura pe panta dn capatu faeze,
Amasa Ned|eb parasra gaera ntrara n casa.
De pe puntea tartane, Yarhud e vazu retragndu-se dadu ordn
oamenor de cart sa pndeasca ntoarcerea or, daca reveneau cumva acoo
a caderea ser.
Va foos atunc for[a, de vreme ce nu reuse cu vcena. Sgur ca,
Ahmet pecat, dec cu perspectva ca nunta nu se va face nante de ase
saptamn, raprea fete nu cerea atta graba. Dar trebua sa [na seama de
nerabdarea domnuu Saffar care se va ntoarce curnd a Trebzonda. dat
fnd navga[a nesgura pe Marea Neagra, o corabe putea avea o ntrzere
de 5 pna a 20 de ze. Yarhud trebua, aadar, sa pece ct ma repede
daca voa sa a|unga a data pe care o fxase n convorbrea u cu ntendentu
Scarpante. Yarhud era, fara ndoaa un tcaos, dar un tcaos care dorea sa-
[na fagaduaa. De aceea nu voa sa parda nc o cpa. mpre|urare aveau
sa- fe deosebt de prence. ntr-adevar, spre seara, nante ca tata e sa se
f ntors de a banca, Amasa reven n gaere. De asta data, era sngura.
nante sa se ase noaptea, fata ma dorea sa revada o data prvetea
faezeor care nchdeau zarea, nspre nord, unde o chema nma. Se duse
dec sa- rezeme coatee de baustrada cazu pe gndur, scrutnd
departare cu o prvre care razbatea dncoo de posb nu putea f
zagazuta de nc o dstan[a. Dar, perduta n vsare, nu zar o ambarca[une
care se desprnse de Gudare, nvauta n ntunerc. Nu o observa nc cnd se
aprope fara zgomot o ua pe nga scara terase pentru a se opr n tacere
n fa[a trepteor scadate de apee gofuu. Yarhud, urmat de tre marnar, se
trse pna sus. Dar fata, cufundata n gndure e, tot nu- vazu. Deodata,
repezndu-se asupra Amase, captanu o prnse cu atta for[a ndemnare
ca nu se putu mpotrv. Totu reu sa strge: ,A|utor! A|utor!"
|petee fura numadect nabute; dar Ned|eb e auzse ven n
goana mare. Nu apuca bne sa ntre n gaere, ca do marnar, aruncndu-se
asupra e, parazara mcare - astupara gura.
- La bord, spuse Yarhud.
Cee doua fete fura uate pe sus aezate n ambarca[unea care porn
medat spre tartana. Gudare era gata de pecare. De ndata ce Amasa
Ned|eb se afara a bord, coraba rdca ancora , cu pnzee umfate de vnt,
se-ndrepta spre arg. Dar orct de ute dadusera ovtura, trezsera aten[a
ctorva sug care ucrau n gradna. Una dntre ee auzse strgatu Amase
dadu medat aarma. n ace moment bancheru Sem se ntoarse acasa. Fu
ntn[at de cee ntmpate. nnebunt de spama o cauta pe fca sa. Dar
aceasta dsparuse. Zarnd tartana manevrnd sa depaeasca scobtura
coaste, Sem prcepu totu. Aerga prn gradna spre o mba de pamnt, pe
nga care Gudare trebua sa treaca razant ca sa ocoeasca utmee stnc
ae torauu.
- Tcaoor! Strga. M-a[ rapt fata! Amasa! Opr[-, opr[!
O mpucatura trasa de pe puntea corabe fu snguru raspuns. Sem
rant a umar de gonte, se prabu a pamnt. O cpa ma trzu tartana cu
toate pnzee sus, mpnsa de vntu racoros a ser, a|unse n arg.
XII N CARE VAN MITTEN SPUNE O POVESTE DESPRE LALELE CARE-L VA
INTERESA, POATE, PE CITITOR.
Potaonu, dupa ce schmba ca, paras Odessa pe a ora unu dupa-
amaza. Domnu Keraban se aezase n co[u stng a cupeuu, Van Mtten n
ce drept, Ahmet a m|oc, ar Bruno Nzb urcara n cabroeta, unde
petreceau tmpu ma mut dormnd dect stnd de vorba. Un soare |ucau
nveseea uscatu, ar apee sn ae mar contrastau cu faezee de un
cenuu duce. n cupeu, a nceput, domn tacerea ca n cabroeta; cu
sngura deosebre ca, daca sus caator a[psera, ce de |os erau adnc[ n
gndur. Domnu Keraban, cufundat n vsu sau de a nfrunta nedreptatea, se
bucura dnante de festa pe care o |uca autorta[or. Van Mtten cugeta a
aceasta caatore neprevazuta nu nceta sa se ntrebe de ce e, un ceta[ean
dn Batava, batea drumure pe torau Mar Negre, cnd ar f putut sa ada
ntt ntr-un fotou dn Pera, a Constantnopo. Ahmet uase hotarrea sa
fe, fara suparare, parta a caatore, dar sa nu cru[e punga unchuu n toate
mpre|urare cnd o ntrzere putea f evtata sau un obstaco putea f trecut
cu pre[u banor. Va merge pe caea cea ma scurta cea ma rapda.
Tnaru chbzua a toate acestea, cnd a cottura mc pennsue, zar n
fundu gofuu va bancheruu Sem. Och u se a[ntra pe ocun[a draga n
cpa cnd, probab, och Amase se-ndreptau spre e , fara ndoaa,
prvre or se-ncrucara, cu toate ca nu se ntnra.
Pe urma, adresndu-se unchuu, Ahmet, decs sa atnga o probema
dn cee ma decate, ntreba daca -a fxat bne toate amanuntee
tneraruu.
- Da, nepoate, raspunse Keraban. Vom urma, fara a ne ndeparta de
e, drumu ce ncon|oara torau.
- acum ncotro ne ndreptam?
- Spre Kobevo, a vreo 2 eghe de Odessa unde sper sa a|ungem
pna dseara.
- a pecarea dn Kobevo? ntreba Ahmet.
- Vom caator toata noaptea ca sa ntram mne catre prnz n
Ncoaev, dupa ce vom f strabatut 8 eghe.
- Foarte bne, unchue, deoarece mportant e sa mergem repede. Dar
odata a|un a Ncoaev nu crez ca am putea f, n doar cteva ze, n
[nuture Caucazuu?
- Cum?
- Cu trenu, care prn Aexandrov44 Rostov ne face sa parcurgem o
treme dn caatore.
- Pe caea ferata? Strga Keraban.
n ace moment, Van Mtten dadu uor cu cotu tnaruu sau tovara
de drum: ,N-are rost! opt. Vorbet degeaba! Nu sufera trenure!"
Ahmet ta bne ce parere avea Keraban despre aceste m|oace de
transport prea moderne, dar, orcum, n mpre|urare date, socotea ca
domnu Keraban ar putea, macar o data, sa renun[e a pre|udeca[e u.
Sa cedeze, char pentru o cpa, n orce prvn[a, era peste poate pentru
domnu Keraban. Daca ar f facut-o n-ar ma f fost e.
- Pe caea ferata, nu- aa? Zse.
- Da, unchue.
- vre ca eu, Keraban, sa consmt?
- M se pare ca.
- Vre ca eu, Keraban, sa ma as tras ca un dot de o mana cu abur.
- Dupa ce ve f ncercat.
- Ahmet, e mpede ca nu te gndet cu adevarat a ce ndraznet sa-
m spu!
- Dar, unchue!
- Spun ca nu te gndet de vreme cc-[ perm[ sa formuez o atare
propunere.
- Te asgur, unchue, ca n vagoane.
- Vagoane? Repeta Keraban.
- Da. vagoane care auneca pe ne.
- ne? Facu Keraban a fe de ronc. Ce gra vorbm, daca nu te
super?
- Grau caatoror modern.
- Ia spune, nepoate, raspunse ndaratncu, nferbntndu-se, am eu
aeru unu drume[ modern?
- Cnd et grabt, unchue.
- Ahmet, uta-tc bne a mne [ne mnte: daca n-ar ma f trasur, a
merge cu caru[a, daca n-ar ma f caru[e, a caator caare, daca n-ar ma f
ca, m-a su pe un magar, daca n-ar ma f magar, a merge pe |os, daca n-
ar ma f pcoare, a umba n genunch, daca n-ar ma f genunch, m-a.
- Amce Keraban, nceteaza te rog! Rost Van Mtten apucndu- de
bra[ pe pretenu sau.
- M-a tr pe burta! Urma Keraban.
Lu Ahmet nu- ramnea dect sa taca dn gura.
Totu, daca dgen[a nu putea sa rvazeze n rapdtate cu expresu,
mergea destu de bne. Atea|u o uase a trap pe un drum neted n-avea a
te pnge de e. Erau destu ca de schmb a hate. Ahmet care uase asupra-
sa se ocupe de pata chetueor - unchu consm[se cu pacere sa scape
de aceasta corvoada - accepta orce suprataxa - umpea pe surug de
bacur cu o marnme neobnuta. Bancnotee parca zburau dn
buzunare. Urmarea fu ca n aceea z, dgen[a und-o de-a ungu
torauu, sos seara, n oraeu Kobevo. De acoo, n tmpu nop[, mergnd
prn nteroru [nutuu pentru a traversa Bugu pe a Ncoaev dn guberna
Cherson, caator a|unsera uor n aceasta aezare, pe 28 august, catre
prnz. Dgen[a se opr tre ore n fa[a unu hote bunce unde uara o masa
de aceea catate, carea Bruno facu cnste cum trebue. Ahmet profta de
acest ragaz ca sa scre bancheruu Sem ca drumu se desfaura n cond[
acceptabe, adaugnd cteva rndur duoase pentru Amasa. Domnu
Keraban socot ca cea ma buna ntrebun[are a oreor de ateptare era sa-
ma preungeasca desertu sorbnd dntr-o cafea duce fumndu-
nargheaua. Ct despre Van Mtten, care se pusese de acord cu Bruno n
aceasta prvn[a, anume ca neobnuta caatore sa e argeasca macar
cunotn[ee, se duse sa vzteze orau Ncoaev. Orau prospera vadt pe
socoteaa rvauu sau Cherson amenn[a char sa devna numee guberne
n ocu acestua. Ahmet dadu, prmu, semnau de pecare. Oandez grabra
pasu ca sa nu se ase atepta[. Domnu Keraban trase o utma data dn
narghea, n cpa n care surugu se urca pe capra , de ndata, dgen[a
porn pe drumu spre Cherson. Aveau de strabatut 7 eghe prntr-un [nut nu
prea rodtor. Ic coo se-na[au duz, pop, sac.
n prea|ma Npruu a caru curs de aproape 400 de eghe se termna n
Cherson, se-ntnd, margnte de trest, esur ce par sma[ute cu abastree,
dar aceste abastree zboara ca dn puca a zgomotu dgen[e; sunt, de
fapt, ga[e azur putu or [ zgra ureche ma nepacut dect [ bucurau
och cuore or scptoare.
La 29 august n zor, dupa o noapte ntta, domnu Keraban
nso[tor u a|ungeau a Cherson, captaa guberne, ntemeata de
Potemkn. Caator admrara aceasta crea[e a navancuu favort a
Ecaterne a II-a, gasra un hote bun unde se oprra pentru cteva ore
magazne bne aprovzonate unde refacura rezervee de hrana ae dgen[e
- sarcna pe care Bruno, mut ma descurcare[ dect Nzb, o ndepn
mnunat.
Cteva ceasur ma trzu schmbau ca n oraeu Aek , cobornd,
se ndreptara spre stmu Perekop care eaga Crmeea de torau Ruse
merdonae. Dn Aek, Ahmet trmse o scrsoare datata a Odessa. Cnd
reuara ocure n dgen[a atea|u porn cu nade|de spre Perekop, domnu
Keraban ntreba pe nepotu sau daca a avut gr|a sa adauge sautar dn
partea u pretenuu Sem.
- Bnen[ees, n-am utat unchue, raspunse Ahmet am ma scrs ca
ne stradum dn rasputer sa a|ungem a Scutar ct ma ute cu putn[a.
- A facut bne, nepoate trebue sa e da reguat vet despre no, or
de cte or n caea noastra vom ntn un ofcu pota.
- Dn pacate, cum nu tu ncodata dnante unde ne oprm, scrsore
noastre vor ramne fara raspuns, zse Ahmet.
- Aa e, ntar Van Mtten.
- E, fndca ven vorba, rost Keraban, adresndu-se u Van Mtten, m
se pare ca nu te prea grabet sa- scr doamne Van Mtten? Ce va crede
dstnsa ta so[e despre o astfe de tacere? Oare pac tot att de mut
aeee ca une adevarate oandeze?
- Terb, ne-am certat tocma pe tema aeeor, a frumoaseor aee,
cutvate de amator care fac parte dn speca Genners. Sunt cee ce stau
drept pe tupna exsta ma mute sute de sour. E bne, doamne Van
Mtten vne ntr-o z deea sa smuga o Vaenca s-o nocuasca cu Ochu
Soareu. Eu ma opun! Ea se ncapa[neaza! Eu vreau s-o opresc. Ea ma da
a o parte se arunca asupra Vaence. O smuge dn radacna. Atunc ma
reped eu spre Ochu Soareu. Se dezan[ue o adevarata poae de boboc
de aea, cum nu s-a ma vazut, cred, ncodata. A durat o |umatate de ora.
Am devastat toata gradna ntreaga sera. Pna n-a ma ramas nmc dn
coec[a mea.
dupa aceea am pecat, reua Van Mtten, am dat dspoz[ sa se
chdeze partea mea de avere ban sa fe depu a banca dn
Constantnopo. Apo am fugt dn Rotterdam cu credncosu meu Bruno,
hotart sa nu ma ma ntorc a mne dect cnd doamna Van Mtten va f
parast casa. pentru o ume ma buna.
- Unde nu cresc aee, zse Ahmet.
Dgen[a se oprse tocma a o hata. Schmbara ca, mersera noaptea
ntreaga , a doua z, a amaza, destu de obos[, dar, a starun[ee u
Ahmet, hotar[ sa nu parda nc o cpa, a|unsera a oraeu Perekop, aezat
n fundu gofuu cu acea nume, char a mbucatura stmuu care eaga
Crmeea de Rusa merdonaa.
XIII CUM STRABAT CALATORII NOTRI ANTICA TAURIDA I N CE FEL IES
CAII DIN EA.
Crmeea! Acest Chersones taurc a antcor, un cadrater sau ma
degraba un romb nereguat care parca a fost rapt ceor ma fermecatoare
[armur ae Itae, o pennsua, cndva regat a Bosforuu, cucerta pe rnd
de heraceen 600 de an nantea ere noastre, apo de Mthrdate, de aen,
de go[, de hun, de tatar, de genovez. Mahomet a II-ea a facu dn ea, n
cee dn urma, o provnce a Imperuu otoman, ar Ecaterna a II-a a ntegrat-
o defntv Ruse n 79.
Acest [nut darut de natura att de dsputat de pamnten a fost
eaganu mutor egende mtoogce. n matne dn Svas s-a spus ca se pot
gas urmee tauror ggantc a probematcuu popor a atan[or. Capuu
Kuberan, poe[ antchta[ -au atrbut chpu u Cerber, cee tre stavare
acatund cee tre capee ae monstruu. tot ac Ifgena, fca u
Agamemnon a Cytemnestre, deventa preoteasa a Dane n Taurda, a
fost gata sa- |ertfeasca caste ze[e pe fratee e, Oreste.
Crmeea n partea e merdonaa pre[uete, ea sngura, ma mut dect
toate nsuee sterpe ae arhpeaguu, cu ace Ceadr-Dag45 care a 500 de
metr ntnde espedea ca o masa unde s-ar putea serv un ospa[ pentru
to[ ze Ompuu, cu amfteatree mpadurte, manta de verdea[a
acoperndu-e pna a mare, cu pcure de castan sabatc, de chparo, de
mgda, de sacm gaben, cu cascadee cntate de Pukn. Nu- ea oare
pera raguu de [nutur care se-nan[ue de a Marea Neagra pna a Marea
Arctca? n aceasta cma proaspata, duce, ru dn nord sau dn sud vn
sa- caute adapost fe ferndu-se de arna hperboreeana, fe de vnture
aducatoare de seceta dn tmpu ver.
n |uru capuu Aa46, adoma une frun[ de berbec care nfrunta
vaure Pontuu Euxn, a capatu de sud a Taurde, s-a na[at o puzdere de
conace ve, ca Yata Aupka, n st feuda a exteror orenta n
nteror, or Lvada, paat admrab, ntr-un oc cu zvoare mpez torente
caprcoase, vara, cu stepe uxurante, arna. Se pare ca sprtu care vrea sa-
satsfaca dn pn curoztatea sufetu ce ma sentmenta ubtor de
arta mpnete aspra[e n acest co[ de [ara. E un adevarat mcrocosmos
n care- dau ntnre Europa Asa. Ac se reunesc sate trgur grecet,
orae orentae, seraure hanor pustur unde s-au adapostt aventurer
romantc.
Ce mnun ar f avut de vazut Van Mtten! Ce mpres -ar f putut nota
n acest [nut spre care mpnsese soarta! Dar pretenu Keraban nu
caatorea cu un asemenea scop Ahmet, cunoscator de atfe a spendoror
Crmee, nu -ar f acordat nc macar o ora pentru a- face ct de ct o
parere despre frumuse[ea ocuror.
,Poate ca, a urma urme, zcea Van Mtten, m va f cu putn[a sa
reuesc, n trecere, sa zaresc ceva dn stravechu Chersones pe buna
dreptate att de audat".
Dar saba speran[a n aceasta prvn[a! Dgen[a o va ua pe drumu ce
ma scurt, mergnd pe o ne obca dn nord spre sud-vest fara a trece nc
prn centru, nc pe coasta merdonaa a antce Taurde.
Itneraru fusese aes de un consu n care oandezu n-a avut nc
macar dreptu a un vot consutatv. Dar strabatnd Crmeea, te scutea sa
fac ncon|uru Mar Azov, ceea ce ar f preungt cu 50 de eghe, ce pu[n,
aceasta caatore crcuara, ma ctga o scurtare a dstan[e tand drept de
a Perekop pna a Pennsua Kerc. Apo, de ceaata parte a strmtor
Imkae, pennsua Taman oferea o cae dreapta pna a torau caucazan.
Dgen[a merse aadar pe stmu ngust de care atrna Crmeea ca un
fruct mnunat pe creanga unu portoca. De o parte era gofu Perekop, de ata
matna Svas, ma cunoscuta sub numee de ,Marea Putreda", vast az de
doua marde de metr patra[, amentat de apee Taurde ae Mar Azov,
despar[te de canau Genbesk. Pasager putura vedea, trecnd pe nga ea
ca Svas n-are dect un metru adncme un grad de santate aproape de
satura[e n anumte ocur. Or, cum n aceste cond[ sarea crstazata
ncepe sa se depuna n mod natura; dn aceasta ,Mare Putreda" s-ar putea
face una dn cee ma productve sane de pe gob. Dar mergnd de-a ungu
u Svas, trebue sa recunoatem ca nu sm[ un mros prea pacut. n aer se
amesteca o canttate oarecare de acd sufurc pet care patrund n ac
mor numadect, a fe ca n Lacu Asfatt47 dn Orentu M|ocu.
Prntre matn trece trenu care coboara de a Aexandrov a
Scvastopo. nct domnu Keraban putu sa auda cu oroare uerature
asurztoare aruncate n noapte de ocomotvee care nechezau, aergnd pe
nee zbte, uneor, de apee gree ae ,Mar Putrede".
A doua z, pe 3 august, mersera prntr-o cmpe nverzta. Pcur de
masn cu frunzee rascote de vnt scpeau acoperte parca de argnt vu,
ar aatur de e se-na[au chparo de un verde aproape negru, ste|ar fanc
arbatu sve[. Pretutnden pe coste se-ntndea v[a care produce sour
de vn asemanatoare nu cu mut nferoare ceor franceze.
ntre tmp, datorta pumnor de rube pe care Ahmet arunca n
dreapta n stnga, gaseau mereu ca bun, gata sa fe nhama[ a dgen[a,
ar surug, stmua[ de bacur grase, o uau pe drumu ce ma scurt. Seara
depasera trgu Dorte cteva eghe ma ncoo se afau dn nou pe mau
,Mar Putrede".
n acest oc, cudata aguna nu era despar[ta de Marea Azov dect de o
mba de nsp |oasa, acatuta de un bru de scoc a caru a[me m|oce
poate f evauata a un sfert de eghe. Aceasta mba de nsp se cheama
,Sageata u Arabat" se ntnde de a satu cu acea nume n sud, a
Genbesk n nord pna a uscatu ferm, scobt doar ac pe o por[une de 300
de pcoare unde aa cum am ma spus ntra apee Mar Azov.
La sosrea zoror, domnu Keraban nso[tor u fura ncon|ura[ de
abur umez, gro, daunator, care se rspra ncetu cu ncetu sub ac[unea
razeor Soareu. Pamntu era ma pu[n mpadurt ma pustu. Se vedeau
pascnd ber dromader mar - ca cum [nutu ar f fost o anexa a
Deertuu arab. Caru[ee care treceau, construte dn emn, fara o sngura
buca[ca de fer, te asurzeau cu scr[ture osor frecate cu btum. Totu
parea destu de prmtv, dar casee dn sat ca gospodare zoate erau
deosebt de prmtoare, dovada a cunoscute osptata[ a ocancor. Orcne
putea sa ntre, sa se aeze a masa, sa a dn mncarea ce se servea
nencetat, sa se hraneasca pna potoea foamea, sa bea pna- stngea
setea sa pece fara sa pateasca nmc, zcnd doar ,mu[umesc". Se-
n[eege de a sne ca domnu Keraban nso[tor u se ferra sa profte de
aceste obceur stravech. Seara, atea|u stovt de o unga cursa, se opr n
trgu Arabat a capatu de sud a sage[. Acoo, cadta pe nsp, se na[a o
fortarea[a a poaee e casee au fost construte cum s-a nmert.
Pretutnden se afa cutur de marar anason, pe unde muna naprce
cmpur de pepen ce dau o recota foarte mare.
La noua seara dgen[a se opr n fa[a unu han cu nfa[are modesta,
dar n regune acestea departate ae pennsue nu trebue sa te ara[ prea
preten[os.
- Nepoate, zse domnu Keraban, de cteva ze nop[ mergem ntr-
una fara at popas dect pentru a schmba ca. A dor dec sa ma ntnd
macar cteva ore ntr-un pat, fe n patu une camere de han.
- Iar eu a f ncntat, adauga Van Mtten ndreptndu-se dn ae.
- Poftm? Sa perdem 2 ore, ntreba ndgnat Ahmet, 2 ore dntr-o
caatore de ase saptamn?
- Vre sa avem o dscu[e pe tema asta? I se adresa Keraban cu
obnutu u gas tunator care se potrvea att de bne.
- Nu, nu unchue! Raspunse Ahmet. Daca te sm[ obost a nevoe
de odhna.
- Da, am nevoe, eu, Van Mtten Bruno, presupun, char Nzb
care ar f foarte mu[umt cu un mc ragaz.
- Domnue Keraban, raspunse Bruno, socotndu-se nterpeat drect,
socot aceasta dee drept cea ma grozava pe care a[ avut-o vreodata, ma
aes daca o cna buna ne pregatete un somn duce.
Remarca u Bruno venea a momentu potrvt. Provze dgen[e se
mpu[nasera foarte mut. Nu trebuau sa se ma atnga de ce ramasese n
chch[e nante de a a|unge a Kerc, mportant ora a pennsue cu acea
nume, unde vor putea f rennote cum se cuvne.
Dn pacate, daca pature hanuu dn Arbat erau destu de bune, char
pentru ubtor de confort, mncarea asa de dort. Nu prea sunt numero
turt care sa se aventureze n orce anotmp spre cee ma ndepartate
meeagur ae Taurde. Doar c[va negu[ator sau carau care transporta
sare de a Kerc a Perekop, se opresc de obce a hanu Arbat. Nu se arata
preten[o tnd sa doarma pe tare sa mannce ce se pune n farfure.
Domnu Keraban nso[tor u fura nevo[ a se mu[um cu o masa de
seara saracacoasa acatuta dntr-un paf, mncarea na[onaa, ma mut
orez dect pu, ar acesta dn urma ma mut oase dect carne. n pus, bata
pasare se doved aa de batrna , prn urmare, att de tare, nct era gata
sa- rezste pna u Keraban, dar maseee sode ae ncapa[natuu
persona| au nvns-o astfe, nc n aceasta mpre|urare, nu ceda ma mut
ca de obce.
Dupa feu nt urma o oaa de aurt care sos a momentu potrvt
pentru a a|uta a ngh[rea pafuu; a sfrt aparura nte pacnte destu de
apetsante, cunoscute n [nut sub numee de katama.
Bruno Nzb avura parte de o mncare ma pu[n buna sau ma
proasta, cum vre[ s-o ua[, dect stapn or. Face or s-ar f uptat cu
succes cu ce ma recactrant pu, dar n-au avut pre|u s-o demonstreze.
Pafu a fost nocut a masa or prntr-un so de substan[a negrcoasa,
afumata ca o tava de cuptor dupa ce a stat muta vreme n fundu vetre.
- Ce- asta? ntreba Bruno.
- Nu tu, raspunse Nzb.
- Cum sa nu t, nu et de pe-ac?
- Nu.
- E, ba da, doar et turc! Excama Bruno. E bne, gusta pu[n dn
aceasta tapa uscata spune-m ce crez.
Nzb, ascutator ca-ntotdeauna, muca dn sus-zsa tapa.
- E bne? ntreba Bruno.
- E bne, nu- gustoasa, dar po[ s-o mannc pna a urma.
- Da, Nzb, cnd mor de foame n-a atceva de pus n gura.
ntr-adevar o ngh[ra cu a|utoru ctorva pahare dntr-un so de bere
acoozata.
Curos totu sa te ce a mncat, cac Nzb se temea sa nu fe carne de
porc, Bruno se duse sa a nforma[ a stapnu hanuu. Famosu fe nu era
carne c pete, un pete ce se numea ebac; despc de obce n doua ca
pe-un morun pu sa se usuce a soare, apo afum aga[ndu- deasupra
vetre - mannc aproape crud. Se exporta n cantta[ mar pe tot torau
de a Rostov pna a Marea Azov.
Dupa cna stapn suge se dusera a cucare. Pature se parura
ma tar dect pernee dgen[e, dar ce pu[n scapau de hurducatur; somnu
care- cuprnse e fu de-a|uns ca sa- revna dupa un drum obostor.
A doua z, pe 2 septembre, a rasartu soareu Ahmet era n pcoare
peca spre hata sa schmbe ca. Aceta erau stov[ dupa o etapa unga
grea n-ar f putut s-o porneasca dn nou fara sa se odhneasca 24 de ore.
Ahmet dorea sa aduca a han ca, gata nhama[ a dgen[a, nct
unchu Van Mtten sa n-aba dect sa urce pentru a- urma drumu spre
Kerc. Hata se afa a capatu satuu. Se vedea casu[a cu acoperu ntart cu
crose de emn care semanau cu mnere de contrabas; dar se parea ca n-au
ca. Gra|du era go orce pre[ -a f ofert, stapnu nu [- putea procura.
Ahmet dezamagt de aceasta pedca se ntoarse dec a han. Domnu
Keraban, Van Mtten, Bruno Nzb ateptau, gata de pecare, sa soseasca
dgen[a. Unu dntre e - nu- nevoe sa spunem care - ncepuse char sa dea
semne de nerabdare.
- E bne, Ahmet, strga, v sngur? Trebue sa mergem cu to[ pna a
hata ca sa uam dgen[a?
- Ar f, dn pacate, de prsos, unchue, raspunse Ahmet. Nu ma au nc
un ca.
- N-au ca? Zse Keraban.
- nc nu vom putea gas pna mne.
- Pna mne?
- Da. Vom perde 24 de ore.
- Sa perdem 24 de ore? Strga Keraban. Nc n ruptu capuu. Nu
vreau sa perd nc zece, nc cnc, nc macar o ora.
- Totu, nterven oandezu, daca nu sunt ca?
- Vor f! Raspunse domnu Keraban.
La un semn a sau, cu to[ urmara.
Un sfert de ceas ma trzu a|unsera a hata se oprra n fa[a u.
efu de hata sta n prag, cu attudnea nepasatoare a omuu care te
foarte bne ca nu poate f st sa dea ceea ce nu are.
- Nu-s ca, nu- aa? ntreba Keraban, cu un gas de a nceput suparat.
- Nu- am dect pe ce cu care a[ vent aseara, raspunse efu de
hata, aba daca se [n pe pcoare.
- de ce nu sunt, ma rog, ca odhn[ n gra|du dumtae?
- Pentru ca au fost ua[ de un negustor turc care se duce a Kerc de
unde trebue sa a|unga a Pot dupa ce trece Caucazu.
- Un negustor turc, strga Keraban. Unu dn ffzon otoman care-
mamu[arete pe europen, fara ndoaa. Asta- nemapoment! Nu se ma
mu[umesc sa-[ ncurce trebure pe straze Constantnopouu, ma trebue
sa- ntnet prn Crmeea. cne- ndvdu?
- tu doar ca se numete domnu Saffar, raspunse cam efu de
hata.
- cum de [-a ngadut sa da to[ ca pe care- avea acestu domn?
ntreba Keraban cu ce ma dspre[utor gas cu putn[a.
- I-am dat, deoarece domnu Saffar a sost er dmnea[a, dec cu 2
ore nantea dumneavoastra, ar ca fnd ber n-aveam nc un motv sa-
refuz.
- Ba da, avea.
- Care?
- Faptu ca trebua sa sosesc eu.
Ce sa ma spu a un argument att de tare?
Van Mtten vru sa ntervna, dar se aese cu cteva vorbe rastte dn
partea pretenuu sau. Ct despre efu de hata, dupa ce- prv zefemtor pe
Keraban, era gata sa ntre n casu[a, cnd negu[atoru de tutun opr, zcnd:
- La urma urme ce ma prvesc prcne! Daca a ca sau nu, no
trebue sa pecam numadect.
- Numadect? Se mra efu de hata. Nu v-am tot repetat ca n-am
ca?
- N-a dect sa gaset!
La Arabat nu exsta.
- Gasete macar do, macar unu, raspunse Keraban care ncepea sa-
asa dn fre, macar o |umatate de ca, dar gasete!
- daca totu nu exsta? Crezu ca e dator sa- atraga aten[a Van
Mtten.
- Trebue sa fe!
- Poate ca ne pute[ procura catr? ntreba Ahmet pe efu de hata.
- Da, da, catr, adauga domnu Keraban. O sa ne mu[umm cu
att.
- N-am vazut ncodata vreun catr n [nutu asta, e zdrob orce
speran[a efu de hata.
- E bne, vede astaz unu, murmura Bruno a urechea stapnuu sau,
aratnd cu degetu spre Keraban, nca unu dntre ce ma famo.
- Dar magar? Zse Ahmet.
- Nc magar!
- Nc magar! Strga domnu Keraban. [ ba[ |oc de no? Cum? Nu sunt
magar prn [nut? N-a cu ce acatu un atea| orcare ar f e? N-a ce nhama
a dgen[a mea?
ndaratncu persona| arunca vorbnd nte prvr foroase n dreapta
n stnga spre ce vreo dosprezece ocanc care se strnsesera n fa[a
casu[e.
- Ar f n stare sa- nhame a potaon! Zse Bruno.
- Da. pe no aatur de e! Raspunse Nzb care- cunotea bne
stapnu.
Totu era mpede ca neavnd nc ca, nc catr, nc magar, nu vor
putea peca. Aadar trebuau sa se resemneze sa atepte 24 de ore. Ahmet,
de era a fe de suparat de aceasta ntrzere ca unchu sau, ncerca sa-
faca sa n[eeaga ca e vorba de o mposbtate absouta, cnd domnu
Keraban rost cu o voce rasunatoare: ,Cne m procura un atea| prmete de
a mne 00 de rube".
Un murmur se auz prntre ocanc. Apo unu dn e facu un pas nante
spuse:
- Domnue, va vnd do dromader.
- cumpar, raspunse Keraban.
Pna atunc nu se ma pomense ca dromader sa fe nhama[ a
dgen[a. Dar aa se-ntmpa. n ma pu[n de o ora trgu fu ncheat nca
a un pre[ bun.
Dar ce mportan[a avea! Domnu Keraban ar f patt de doua or pe
att. Anmaeor se pusera, de bne de rau, hamure a fagaduaa unu
bac excep[ona, fostu or propretar, preschmbat n surugu, se su pe una
dn came. Sub och uu[ a popua[e dn Arabat spre marea satsfac[e a
caatoror, dgen[a se urn dn oc o ua pe drumu mare catre Kerc, trasa
de cudatu sau atea|.
Seara, a|unsera fara nc o ncurcatura n satu Argn, a 2 eghe de
Arabat. Nc ac nu gasra ca dn cauza ca domnu Saffar e-o uase nante.
Se hotarra sa doarma a Argn ca sa ase dromader sa se odhneasca. n
zor, pe 3 septembre, dgen[a peca, n acea cond[un, parcurgnd n
tmpu ze dstan[a dntre Argn Marentha48, adca 7 eghe. Petrecura ar
noaptea n sat, parasra ds-de-dmnea[a seara, dupa o etapa de 2 ore,
sosra a Kerc, fara accdente, dar nu fara a f hurduca[ puternc, cac
robustee anmae se tot opnteau, nefnd obnute sa traga a ham.
Dec pna acum domnu Keraban nso[tor sa, peca[ a 7 august,
dupa 9 ze de drum, facusera tre eptm dn caatore. Mersesera cu o
vteza mede buna daca o [neau tot aa nca 26 de ze pna a 30
septembre, vor f facut ncon|uru Mar Negre n rastmpu dort.
- totu, repeta adesea Bruno stapnuu sau, presmt ca o sa se
sfreasca rau.
- Pentru pretenu Keraban?
- Pentru pretenu dumtae Keraban. pentru ce care- nso[esc!
XIV N CARE DOMNUL KERABAN SE ARATA MAI TARE LA GEOGRAFIE
DECAT L CREDEA NEPOTUL LUI, AHMET.
Orau Kerc e aezat n pennsua Kerc care- poarta numee, a capatu
sudc a Taurde. Are forma de corn, pe coasta de nord a aceste mb de
pamnt. Un munte pe care se na[a atadata acropoa domna cu mare[e. E
muntee Mthrdate. Numee terbuu nemosuu duman a romanor
care a fost pe punctu sa- goneasca dn Asa, generau ndrazne[, pogotu
emert, egendaru cunoscator de otravur, are ce ma potrvt oc n
fruntea une ceta[ care a fost captaa Bosforuu. Ac acest rege a Pontuu,
acest nenfrcat Eupator, a fost strapuns de spada unu sodat ga, dupa ce
ncercase zadarnc sa otraveasca trupu- de fer pe care- obnuse cu
otravure49. Aa suna scurtu curs de store pe care Van Mtten [nu
tovaraor sa de drum, n tmpu |umata[ de ceas petrecuta a hata. Cnd
sfr, Keraban comenta:
- Mthrdate a tau nu era dect un netutor.
- De ce? ntreba Van Mtten.
- Daca voa cu adevarat sa se otraveasca, n-avea dect sa se duca sa
cneze a hanu dn Arabat unde am tras no.
Auznd aceste cuvnte, oandezu nu crezu ca trebue sa contnue cu
eogu so[uu frumoase Monma; dar fagadu, n gnd, sa vzteze orau
care fusese captaa regaa, n tmpu ceor cteva ore ct vor ramne a
Kerc. Dgen[a trecu prn cetate cu cudatu e echpa| strnnd umrea a
numero ocutor, popua[a pestr[a a aceste aezar urbane rdcndu-se a
vreo 2 000 de sufete50.
Prma gr|a a u Ahmet, cnd sosra a ,Hoteu Constantn" fu sa se
ntereseze daca- putea procura ca pentru dmnea[a urmatoare. Spre
marea u mu[umre, acest artco nu psea.
- Avem noroc, zse Keraban ca domnu Saffar n-a uat totu de a
hata asta.
Nengadutoru unch a u Ahmet pastra totu o mare pca ceu care,
n mod cu totu nedort, permsese sa -o a nante sa nha[e ca de a
hate.
Orcum, nemaavnd nevoe de dromader, revndu unu conducator
de caravana n drum spre strmtoarea |enkae; dar numa a pre[u unor
came moarte, de ac rezutnd o perdere destu de sm[toare, trecuta de
catre razbunatoru Keraban n contu domnuu Saffar. Se-n[eege de a sne
ca Saffar nu se ma afa a Kerc - ceea ce fer de o dscu[e dntre cee ma
nferbntate cu concurentu sau. De doua ze parasse orau ca sa se-
ndrepte spre Caucaz, mpre|urare fercta cac nu va ma merge nantea
caatoror, hotar[ sa dea oco Mar Negre. O cna buna a Hote Constantn,
o noapte ntta ntr-o camera destu de confortaba, facura att pe
stapn ct pe servtor sa ute toate necazure avute. nct Ahmet putu
trmte o scrsoare a Odessa transm[nd ca urmeaza cu bne caatora n
cond[ normae.
Cum pecarea, a doua z, 5 septembre, fusese fxata a oree 0
dmnea[a, contncosu Van Mtten se trez odata cu soaree ca sa vzteze
orau. De asta data gas pe Ahmet gata sa- nso[easca. Amndo o pornra
aadar pe straze arg ae Kcrcuu.
Cheu de patra construt a mare, n fundu gofuu format de o
cottura a coaste care se preungete pna a mau strmtor, e permse sa
se pmbe ma n voe. Ac se na[au reedn[a guvernatoruu vama. Ma
nspre arg ca urmare a pse de apa, erau ancorate vapoaree carora portu
Kerc e ofera un bun adapost, nu departe de spta. Portu a dobndt un
trafc comerca destu de mare dn 774 ncoace are un vast antrepozt de
sare, furnzata de sanee dn Perekop.
- Avem tmp sa urcam? ntreba Van Mtten aratnd spre muntee
Mthrdate, unde se-na[a un tempu grec, mboga[t de rama[ee tumuor,
att de numero n provnca Kerc - tempu care a nocut antca acropoe.
- Hm, facu Ahmet, nu trebue sa rscam sa- facem sa atepte pe
unchu Keraban.
- Nc pe nepotu u! Rost surznd Van Mtten.
- E adevarat, marturs Ahmet, ca n tot tmpu caatore nu ma
gndesc dect a apropata noastra ntoarcere a Scutar. Ma n[eege[, nu-
aa, domnue Van Mtten?
- Da. n[eeg, tnaru meu preten, raspunse oandezu, de so[u
doamne Van Mtten ar f avut tot dreptu sa nu prceapa.
Cu aceasta cugetare, va, prea |ustfcata de ncercare prn care
trecuse casnca u Van Mtten, amndo ncepura sa urce pe muntee
Mthrdate, avnd nantea or nca doua ore bune pna a pecare. De pe
na[m, prvetea gofuu era mnunata. La sud se contura capatu
pennsue. Spre est se rotun|eau cee doua mb de pamnt care ncon|ura
gofu Taman, dncoo de strmtoarea Yenkae. Ceru, senn, [ ngadue sa
zaret dversee forme de reef ae [nutuu ,kurganee", adca mormntee
strabunor presarate pe tot ntnsu cmpe, pna pe movee de cacar.
Cnd Ahmet socot ca a vent momentu sa se ntoarca a hote, arata
u Van Mtten o scara monumentaa, mpodobta cu baustr care coboara de
pe muntee Mthrdate pna n pa[a orauu. Un sfert de ceas ma trzu,
amndo erau nga domnu Keraban, care ncerca zadarnc sa- vorbeasca
gazde u, un tnar cu o fre dntre cee ma netuburate. Vensera a tmp,
cac unchu u Ahmet ar f sfrt prn a se supara, negasnd pre|u sa se-
nfure.
Dgen[a era gata de pecare. La ea se-nhamasera ca persan, cu care
se face mare nego[ a Kerc. Fecare reua ocu atea|u o porn ntr-un
trap marunt, care nu strn parer de rau dupa obostoarea cursa cu
dromaderee.
Apropndu-se de strmtoare, Ahmet fu cuprns de ngr|orare. Va
amnt[ ca tneraru fusese schmbat a Cherson. La starun[ee nepotuu
sau, domnu Keraban consm[se sa nu faca ncon|uru Mar Azov sa
scurteze drumu prn Crmeea. Dar acceptnd aceasta modfcare, e credea,
probab, ca uscatu nu- va ps pe parcurs nc o cpa. Se nea. Iar Ahmet
nu facuse nmc ca sa ndrepte greeaa.
Po[ f un exceent negu[ator sa nu cunot foarte bne geografa.
Unchu u Ahmet n-avea habar, fara-ndoaa, ca Marea Azov se varsa n
Marea Neagra prntr-o strmtoare ata, stravechu Bosfor cmeran care
poarta numee de strmtoarca Yenkae; aadar, n mod obgatoru, va trebu
traversata aceasta strmtoare ntre Pennsua Kerc Pennsua Taman.
Ahmet ta demut ca unchu Keraban nu suporta marea. Ce va zce, prn
urmare, cnd se va afa n fa[a strmtor daca, dn cauza curen[or sau a
apeor |oase, vor f nevo[ s-o treaca pe unde era ma mare dstan[a ntre
maur, adca de vreo 20 de me? ce se va ntmpa n cazu ca va refuza s-
o traverseze? daca va pretnde s-o a napo pe toata coasta orentaa a
Crme pentru a merge pe nga Marea Azov pna a prm contrafor[ a
Caucazuu? Ce preungre a caatore! Ct tmp perdut! Cum ar ma putea
a|unge a Scutar pna a data de 30 septembre? Iata a ce se gndea Ahmet
n tmp ce dgen[a strabatea pennsua. n ma pu[n de doua ore va a|unge
a strmtoare unchu va afa despre ce e vorba. Era bne sa- pregateasca
de pe acum pentru aceasta grava eventuatate? Dar de cta ndemnare va
trebu sa dea dovada ca dscu[a sa nu degenereze n controversa
controversa n cearta. Daca domnu Keraban se-ncapa[na, nmc nu -ar face
sa renun[e a deea u cu voa sau fara voa ceora[, ar s dgen[a sa se
napoeze a Kerc.
Ahmet nu ta dec a ce sa se decda. n cazu ca- martursea unchuu
vcena de care se su|se, rsca sa- scoata dn fre. Nu era ma cumnte sa se
prefaca a nu t nmc, sa se arate surprns a vederea strmtor acoo unde
credea, pasamte, ca se gasete uscatu?
Se hotar dec sa se resemneze sa atepte ce-o vrea soarta.
Pennsua Kerc e dn antchtate strabatuta de o tranee unga numta
,Meterezu de a Akos". Drumu care merge parae cu an[u e destu de bun
dn ora pna a spta, apo devne aunecos greu cnd coboara spre tora.
Atea|u nu nanta foarte repede n cursu dmne[ - ceea ce ngadu u
Van Mtten sa aba o vedere ma cuprnzatoare a aceste por[un dn
Chersones. Pe scurt e pur smpu stepa ruseasca cu toate caracterstce e.
O strabateau cteva caravane care veneau sa- caute adapost de-a ungu
meterezuu de a Akos unde aezara tabara cu tot ptorescu e orenta.
Nenumarate ,kurgane" acopereau cmpa, dndu- nfa[area trsta a unu
mens cmtr. Erau tot attea mormnte acoo unde specat facusera
sapatur pna-n adncu pamntuu. Boga[e or: vase etrusce, monumente
funerare, guvaerur vech care mpodobesc zdure tempuu sae
muzeuu dn Kerc.
Spre prnz se zar a orzont un turn patrat, mpunator, cu patru
turnue[e: era fortu care se na[a a nord de oraeu Yenkae. Spre sud, a
margnea Gofuu Kerc se desena capu O-Burun51, deasupra torauu Mar
Negre strmtoarea cu cee doua mb de pamnt ae e, care formeaza
gofu Taman. n departare prmee conturur ae Caucazuu pe coasta de est
a Mar Negre acatuau parca o rama ggantca ncadrnd tabou Bosforuu
cmeran. Strmtoarea semana att de bne cu un bra[ de mare nct Van
Mtten, care cunoate repusa u Keraban pentru caatore pe apa, prv
mrat pe Ahmet. Dar acesta facu semn sa taca. Dn fercre unchu a[pse
nu vazu nmc dn apee Mar Negre ae Mar Azov, care se amestecau n
aceasta strmtoare a care cea ma ngusta parte masoara cnc pna a ase
me a[me.
- La naba! zse Van Mtten.
Era ntr-adevar pacat ca domnu Keraban nu se nascuse cu cteva sute
de an ma trzu! Daca ar f pornt n caatore atunc, Ahmet n-ar f avut
motve sa fe cuprns de ngr|orare ca n momentu acesta, cac strmtoarea
tnde sa se astupe cu nsp. n vtor va sfr prn ngramadrea farm[area
scocor, sa nu ma fe dect un cana ngust cu un curs de apa rapd. Daca,
acum 50 de an corabe u Petru ce Mare au trecut pe-ac pentru a aseda
Azovu, acum vasee comercae sunt ste sa atepte ca apee mpnse de
vnture dn sud sa a|unga a o adncme de 0 pna a 2 pcoare.
Dar erau n anu 882 nu n anu 2000 trebuau acceptate cond[e
hdrografce aa cum se prezentau ee. ntre tmp dgen[a coborse pantee
Yenkae, gonnd crdur asurztoare de drop care se adaposteau n erbure
nate. Ea se opr n fa[a prncpauu han a orauu domnu Keraban se
trez.
- Am a|uns a hata? ntreba e.
- Da! La hata de a Yenkae, raspunse Ahmet.
Coborra cu to[ ntrara n han, n tmp ce potaonu merse ma
departe spre hata. De-acoo trebua sa se duca pe che, unde se gasea bacu
care transporta pe caator ven[ pe |os, caare, cu caru[a char caravanee
ce merg dn Europa n Asa sau dn Asa n Europa.
Yenkae e un orae unde se face un nego[ actv cu sare, cre negre,
suf na O mare parte dn popua[e se ocupa cu pescutu nsetruu
cacanuu. Marnar fac pu[n cabota| n strmtoare aproape de torau
vecn pe ambarca[un uoare cu doua pnze atne. Yenkae are o poz[e
strategca mportanta. De aceea ru -au fortfcat dupa ce -au uat turcor
n 77. E una dn por[e Mar Negre, care aa cum e aezat poseda doua che
de sguran[a: chea oraeuu Yenkae pe de o parte a u Taman pe de
ata.
Dupa o oprre de o |umatate de ora, domnu Keraban dadu nso[toror
sa semnau de pecare se-ndreptara spre che unde- atepta bacu.
La nceput Keraban prv n dreapta, apo n stnga o excama[e
scapa de pe buze.
- Ce a unchue? ntreba Ahmet care nu se prea sm[ea a argu u.
- Asta- un ru? Zse Keraban, aratnd spre strmtoare.
- Da, un ru, raspunse Ahmet care crezu ca- bne sa nu- aduca a
cunotn[a unchuu sau adevaru.
- Un ru! Excama mrat Bruno.
Un semn a stapnuu sau facu sa prceapa ca nu trebue sa starue n
aceasta prvn[a.
- De unde! E o. zse Nzb.
Nu apuca sa- termne vorba. Un cot a amcuu sau Bruno reteza
spusa n cpa cnd era sa denumeasca fenomenu geografc dn fa[a ochor
sa.
Keraban prvea ma departe a apa care- taa drumu. ,E at ru asta"!
Zse.
- Da, destu de at, probab s-a umfat, raspunse Ahmet.
- n urma topr zapezor, fara-ndoaa! Adauga Van Mtten pentru a-
spr|n pe tnaru u preten.
- Toprea zapezor. n una septembre? Rost Keraban, ntorcnd
capu spre oandez.
- Da. da. toprea zapezor. depuse ma de mut n Caucaz!
ngama Van Mtten care nu ma ta ce spune.
- Dar nu vad nc un pod pentru a trece peste ru, constata Keraban.
- ntr-adevar unchue, nu ma este! Excama Ahmet, facndu- un
ochean dn cauu pameor strnse pe |umatate ca cum ar f vrut sa
zareasca aa-zsu pod de peste aa-zsu ru.
- totu trebue sa fe un pod. gra Van Mtten! n ghdu meu se
men[oneaza exsten[a unu pod.
- Ah! n ghd se men[oneaza exsten[a unu pod? ntreba Keraban
ncruntnd dn sprncene prvndu- drept n och pe pretenu sau Van
Mtten.
- Da. un pod vestt. ncepu sa se bbe oandezu. tu bne. Pont
Euxn. Antcu Pontus Axenos.
- Att de antc, rost Keraban uerator prntre buzee strnse ca n-a
putut sa rezste apeor umfate de toprea zapezor ce s-au strns demut n
Caucaz.
- n Caucaz! Repeta Van Mtten carua secase magna[a.
Ahmet se retrasese ma a o parte, cac nu ta ce sa- raspunda
unchuu nu voa sa provoace o dscu[e care ar f et, fara ndoaa, prost.
- E bne, nepoate, zse taos Keraban, cum vom trece ru daca nu e
sau nu ma e pod?
- Vom gas vreun vad, asgura cam Ahmet. Apa- aa de mca.
- Aba ct sa-[ mo tape. adauga oandezu care ar f facut mut ma
bne daca -ar f [nut gura.
- Atunc, Van Mtten, zse Keraban, sufeca-[ pantaon, ntra tu n
acest ru no te vom urma.
- Dar.
- Ha. ce ma atep[?
Credncosu Bruno crezu ca- de datora u sa- scoata pe stapnu sau
dn ncurcatura.
- N-are rost, domnue Keraban. Vom trece fara sa ne udam. Vad coo
un bac.
- Da? Vez un bac? Se rast Keraban. Ce noroc sa s-a gndt cneva sa
aduca un bac pe ru asta ca sa nocuasca podu smus de ape, vesttu
,Pont Euxn"! de ce n-a spus ma devreme ca exsta un bac? Unde e?
- Ute-, unchue, raspunse Ahmet, aratnd spre bacu ancorat a che.
Dgen[a noastra a fost urcata pe e.
- Nu ma spune! Dgen[a noastra e acoo?
- Da, cu ca cu tot.
- Cu ca cu tot. cne a dat porunca sa fe urcata pe bac?
- Nmen, unchue, raspunse Ahmet. efu de hata n persoana a dus-
o, aa cum face de obce.
- De cnd nu ma exsta podu, nu?
- De atfe, unchue, nu avem at m|oc de a ne contnua caatora.
- Ba avem atu, nepoate Ahmet! Putem sa ne ntoarcem sa facem
pe a nord ncon|uru Mar Azov.
- Doua sute de eghe n pus, unchue. La nunta mea nu te gndet?
- Ba da, nepoate. vom f napo a Scutar nante de data fxata. Sa
mergem.
Ahmet era copet de o mare emo[e. Unchu sau va mpn panu
nesabut sa se ntoarca, strabatnd ar pennsua? Sau, dmpotrva, va
consm[ sa a oc pe bac sa treaca strmtoarea Yenkae?
Domnu Keraban se ndrepta spre bac. Van Mtten, Ahmet, Nzb
Bruno urmau, nevrnd n nc un fe sa- dea pre|u sa nceapa dscu[a
mnoasa care amenn[a sa zbucneasca. Keraban se opr un tmp pe che
prvnd n |uru u. nso[tor u se oprra e.
Keraban su pe bac.
Cea[ urcara n urma u.
Apo bacu porn curentu duse spre mau ceaat.
Keraban tacea cea[ mtau.
Dn fercre marea era ntta untra manevrara fara greutate
bacu cnd cu cang ung, cnd cu ope[ ate, dupa adncmca ape. Totu,
a un moment dat era gata-gata sa se produca un accdent. Curentu
nfuen[at de capu sudc a gofuu Taman mpnse bacu, obc. nct n oc sa
a|unga drect a [nta, fu pe cae de a f antrenat pna-n fundu gofuu. Ar f
nsemnat o trecere de 5 eghe nu de una, ar domnu Keraban a caru
nerabdare se manfesta vadt, s-ar f putut sa porunceasca barcagor sa se-
ntoarca. Dar aceta, carora Ahmet nante de mbarcare e spusese cteva
cuvnte - rube era unu dn ee, des repetat - manevrara cu atta
ndemnare ca totu se sfr cu bne.
Aadar, o ora dupa ce parassera cheu de a Yenkae, caator, ca
dgen[a acostara a capatu merdona a gofuu.
Dgen[a debarca fara greutate untra prmra un numar
respectab de rube.
Odnoara gofu forma doua nsue o pennsua, adca era taat n
doua ocur de un cana nu putea sa- straba[ cu potaonu. Dar cee doua
taetur au fost astupate de nsp. Aa ca atea|u facu dntr-o sufare cee
patru verste care despart capu de oraeu Taman.
O ora ma trzu ntrau n mca aezare domnu Keraban se mu[um
sa zca, prvndu- nepotu n fa[a:
- Hotart ucru, apee Mar Azov ae Mar Negre nu se-n[eeg prea
rau mpreunndu-se n strmtoarea Yenkae.
Asta fu tot n-a ma fost vorba ncodata de ru nepotuu Ahmet, nc
de podu ,Pont Euxn" a amcuu Van Mtten.
XV N CARE DOMNUL KERABAN, AHMET, VAN MITTEN I SLUGILE LOR
|OACA ROLUL DE SALAMANDRE.
Taman nu- dect un trguor cu nfa[are mohorta datorta casu[eor
saracacoase cu pere[ scoro|[, bordeeor cu acoper de pae bserc de
emn cu copotn[a ncununata de necontentu zbor a omor.
Daca n Kerc ocuesc mu[ grec, a Taman predomna cazac. De ac,
un contrast pe care Van Mtten nu- putu observa dect n trecere.
Dgen[a und-o ntotdeauna pe drumu ce ma scurt, merse tmp de o
ora pe nga torau sudc a gofuu Taman. Fu de-a|uns ca pasager sa-
poata da seama ca [nutu parea deosebt de bun pentru vnatoare, ma
bogat char n aceasta prvn[a dect orcare atu de pe gob. ntr-adevar era
mpnzt de pecan, cormoran, cufundac mar, fara a ma pune a socoteaa
crdure de drop, care se adaposteau n matn ntr-un numar de necrezut.
- N-am ma vazut ncodata atta vnat de apa! Remarca Van Mtten.
Po[ trage cu puca a ntmpare tot nmeret ceva. Nu s-ar perde nc un
gonte.
Aceasta oberva[e a oandezuu nu sca nc un protest. Domnu
Keraban nu era vnator, ar Ahmet se gndea a ae u. Totu se auz un
nceput de contesta[e n egatura cu zboru unor ra[e pe care e spere
dgen[a n cpa cnd se departa de tora, asndu- pe partea stnga,
pentru a o ua pez spre sud-est.
- Ute o compane! Strga Van Mtten. Ba char un ntreg regment.
- Un regment? Vre sa spu o armata! Zse, rdcnd dn umer domnu
Keraban.
- A dreptate, pe egea mea! Aproba Van Mtten. Sunt ma bne de o
suta de m de ra[e.
- O suta de m? Spune ma bne doua sute de m!
- E bne! Doua sute de m.
- A zce char tre, Van Mtten, tot ar f ma pu[n dect n reatate.
- A dreptate, pretene Keraban, raspunse prevazator oandezu care
nu vru sa- contrazca pe amcu sau, de teama ca acesta sa nu- arunce n
cap cu un mon de ra[e.
Dar, de fapt, e era ma aproape de adevar. Ra[ee sa f fost vreo suta
de m. O canttate frumuca aa. Desfaurndu-se n vazduha crdu
acatu un nor ura ce- pmba umbra deasupra gofuu, acopernd umna
Soareu. Vremea era destu de buna drumu uor. Atea|u nanta repede
ca putura f schmba[ a dversee hate. Domnu Saffar nu e-o ma ua
nante pe drumure pennsue. Se-n[eegea, de a sne ca toata noaptea o
vor petrece aergnd pna a prm contrafor[ a Caucazuu care se zareau,
nedesut, a orzont. De vreme ce noaptea trecuta dormsera a hoteu dn
Kerc, nmanu nu- trecea prn gnd sa paraseasca dgen[a nante de a f
caatort cu ea 36 de ore. Totu, spre seara, a ora cne, se oprra a o hata
unde era un han. fndca nu tau cum vor f resursee de hrana pe
torau caucazan daca vor gas uor de-ae gur, socotra ca- prudent sa
economseasca provze cumparate a Kerc.
Hanu era modest, dar mncarea nu psea n-avea a te pnge de ea.
Numa ca, amanunt semnfcatv, hangu, fe avnd o fre banutoare, fe
dupa obceu pamntuu, vru sa se pateasca pe masura ce consumau
fecare fe. Cnd se aduse pnea opt:
- Face zece copec.
Cnd se servra ouae, zse:
- Face 80 de copec.
Ahmet trebu sa- pateasca cee 80 de copec. Cvasu atta, ra[a
atta, sarea (da, sarea) atta!
Ahmet se executa.
Pna fa[a de masa, ervetee bance au trebut sa fe patte,
separat nante, nemavorbnd de cu[te, pahare, furcu[e farfur.
E esne de n[ees, acest ucru nu putu sa nu- enerveze pna a urma
pe domnu Keraban, nct sfr prn a cumpara n boc dversee tacmur
necesare cne, nu nsa fara crte pe care hangu e prm cu o nepasare
demna de Van Mtten.
Dupa ce mncara, Keraban revndu propretaruu obectee
cumparate, dar. a |umatate de pre[.
- Noroc ca nu te pune sa-[ patet dgesta, zse. Ce om! Merta sa fe
mnstru de fnan[e n Imperu Otoman. Iata un ns care ar t sa a br pe
fecare mcare de vsa a caacuror de pe Bosfor.
Dar, mportant era ca mncasera destu de bne, aa cum remarca
Bruno, pecara dupa caderea nop[ - o noapte ntunecoasa, fara una.
E o senza[e cu totu deosebta, dar nu psta de farmec, de a te sm[
dus de trapu vguros a unu atea|, ntr-o bezna adnca prntr-un [nut
necunoscut, unde satee sunt foarte departe unu de atu, ar fermee rspte
prn stepa a mar dstan[e. Zurgaa caor, caden[a nereguata a potcoaveor
pe so, scr[tu ro[or pe suprafa[a terenuror nspoase, hurducature pe
fagaee unor drumur adesea desfundate de po, pesnetu bcuu cu care
surugu mna ca, caru fenareor perzndu-se n ntunerc cnd caea e
neteda, sau aga[ndu-se |ucau de copac, de bocur de patra sau de stp
cu tab[e ndcatoare de a margnea osee, toate acestea consttue un
ansambu de zgomote dverse de magn fugare a care pu[n drume[
ramn nesm[tor. Auz sunetee, vez prvete prntr-o toropeaa care e da
un nmb oarecum fantastc. Domnu Keraban nso[tor u erau cuprn
e de un asemenea sentment a caru ntenstate e uneor foarte mare. Cu
och pe |umatate nch zareau pe geamure dn fa[a ae cupeuu umbree
ung ae atea|uu, umbre caprcoase, mcatoare, marndu-se nemasurat
nantea ta pe drumu sab umnat. Era pe a 11 noaptea, cnd un zgomot
cudat trez dn revere. Semana cu un fst ca ce pe care- face apa
gazoasa cnd deschz stca, dar de zece or ma puternc. Ma curnd parea
ca chdu dntr-un cazan asa sa- scape aburu prn [eava de gore. Atea|u
se opr. Surugu stapnea cu greu ca. Ahmet, vrnd sa te ce se
ntmpa, cobor geamu se apeca n afara.
- Ce se petrece? De ce ne-am oprt? ntreaba. De unde vne zgomotu
asta?
- De a vucan noroo, raspunse surugu.
- Vucan noroo? Ne-a dus ntr-adevar pe un drum foarte pacut,
nepoate Ahmet, n-am ce zce!
- Domnue Keraban a[ face bne sa cobor[ mpreuna cu nso[tor
dumneavoastra, rost surugu.
- Sa coborm?
- Da! sa urma[ pe |os dgen[a, ct tmp strabatem acest [nut, cac
nu pot stapn ca ar putea sa se spere.
- Omu are dreptate, zse Ahmet. Trebue sa coborm.
- Sunt de mers vreo cnc sau ase verste, ncunotn[a surugu,
poate opt, dar nu ma mut!
- Ha, unchue, hotarate-te.
- Sa coborm, pretene Keraban, gasu Van Mtten. Vucan noroo!
Sa vedem ce-o f asta.
Domnu Keraban se decse, nu fara sa protesteze. Se dadura |os; apo
urmnd degen[a, a care ca mergeau a pas, ncepura sa nanteze a
umna fenareor. Noaptea era foarte ntunecoasa. Daca oandezu sperase
sa vada ct de pu[n fenomenee naturae semnaate de surugu, se nease;
dar nu era greu sa auz uerature asurztoare. De fapt, daca ar f fost zua,
ata ce ar f vazut: o stepa presarata pe ntreaga- ntndere cu mc conur de
erup[e, adoma unor muuroae urae cum ntnet n unee par[ ae Afrc
ecuatorae. Dn aceste conur se na[a surse gazoase btumnoase numte
,vucan noroo", cu toate ca ac[unea vucanca nu ntervne n nc un fe n
producerea fenomenuu. E doar un amestec de m, gps, cacar, prta
char petro care, mpnse de hdrogenu carbonat uneor fosforat, es afara
cu o anume voen[a. Aceste tumescen[e care se na[a ncetu cu ncetu
perd coroana, pentru a asa sa asa matera eruptva se fecaesc dupa
aceea cnd terenure ter[are ae pennsue s-au got ntr-o peroada de tmp
ma mut sau ma pu[n unga.
Hdrogenu care se produce n aceste cond[ se datoreaza
descompuner ente dar nencetate a petrouu, amestecat cu dverse
substan[e. Pere[ stnco n care e nchs, se sfarma pna a urma sub
ac[unea apeor, apa de poae sau apa de zvor, ae caror nftra[ sunt
permanente. Atunc [nete, cum bne s-a spus, precum o bautura
spumoasa dntr-o stca pe care eastctatea gazuu o goete cu totu.
Asemenea conur de de|ec[e se deschd n numar mare pe suprafa[a
Pennsue Taman. Le ntnet pe terenure asemanatoare ae pennsue
Kerc, dar nu n vecnatatea drumuu parcurs de dgen[a - ceea ce expca
de ce caator nu e observasera.
Treceau acum ntre mare grop acoperte de trmbe de abur, prn
m|ocu [nturor de noro chd a caror natura e-o expcase, de bne, de
rau, surugu. Erau att de aproape cteodata, ca prmeau n pn obraz sufu
gazuu cu mros caracterstc, ca cum ar f scapat dn gazometru une
uzne.
- E, zse Van Mtten, recunoscnd prezen[a gazuu de umnat,
drumu asta nu- pst de prme|d! Sa speram ca n-o sa aba oc vreo
expoze.
- Ave[ dreptate, ncuvn[a Ahmet. Ar trebu, dn prevedere, sa
stngem. Remarca exprmata de Ahmet o facuse n snea u fara ndoaa,
surugu obnut sa strabata regunea asta, cac fenaree dgen[e se
stnsera brusc toate deodata.
- Aten[e, nu fuma[! Zse Ahmet, adresndu-se u Bruno Nzb.
- Nc o gr|a, domnue Ahmet, raspunse Bruno. Nu [nem sa sarm n
aer.
- Cum adca, strga Keraban, nu ma e perms sa fumez ac?
- Nu, unchue, spuse ferm Ahmet, nu. ce pu[n pe o dstan[a de
cteva verste.
- Nc macar o [gara? ntreba ndaratncu care nvrtea ntre degete o
fo[a pe care o umpu cu tutun cu ndemnarea unu vech fumator.
- Ma trzu. pretene Keraban. ma trzu. n nteresu nostru a
tuturor! Gra Van Mtten. n aceasta stepa ar f a fe de prme|dos sa fumez
ca ntr-un depozt de mun[.
- Frumos [nut, n-am ce zce! Murmura Keraban. M-a mra sa se
mboga[easca ac negu[ator de tutun. Sa t, nepoate Ahmet, char cu
pre[u une ntrzer de cteva ze, ar f fost ma bne sa f ncon|urat Marea
Azov.
Ahmet nu raspunse. Nu voa sa nceapa dn nou o dscu[e pe aceasta
tema. Unchu u, bombannd, puse a oc tutunu n buzunar mersesera
ma departe n urma dgen[e care aba se desuea n bezna adnca.
Trebuau sa umbe cu deosebta precau[e ca sa se fereasca de orce
cadere. Drumu desfundat dn oc n oc nu oferea nc o sguran[a. Urca n
und-o spre est. Dn fercre nu batea vntu, nct, n aeru nnegurat,
vapor se na[au n ne dreapta fara a se abate nabutor asupra caatoror.
nantara vreo |umatate de ceas cu pa mc. Ca dgen[e nechezau se
cabrau mereu. Surugu stapnea cu greu. Ose potaonuu scr[au
cnd ro[e aunecau n cte un an[; dar dgen[a era, pe ct se te, soda
cum o dovedse n matne dn par[e |oase ae Dunar. nca un sfert de
ceas vor f trecut por[unea vucanca a regun. Deodata observara un foc
vu pe stnga. Unu dn conur se aprnsese dn e se na[a o facara
puternca. Stepa fu umnata pe o raza de o versta.
- Cneva fumeaza! Excama Ahmet, care o uase pu[n nantea
ceora[ se dadu ute napo. Dar nu fuma nmen. Auzra dn fa[a strgatee
suruguu. Apo pesnture ovturor de bc. Era mpede ca omu nu- ma
putea stapn ca care, nspamnta[, goneau tragnd dupa e dgen[a cu o
mare vteza.
Se oprra cu to[. Stepa avea, n noaptea adnca, o nfa[are
nfrcoatoare. Facare scoase de un crater se raspndsera a crateree
nvecnate. Expodau unee dupa atee, cu voen[a, ca batere unor focur
de artfc ae caror |etur de foc se-ncrucau. O umna orbtoare nvau
cmpa. La straucrea e se vra sutee dc buboae vucance ae caror gaze
ardeau n m|ocu de|ec[or de mater chde, unee cu carrea snstra a
petrouu, atee de cuor dverse datorta prezen[e pucoase abe, prte
sau carbonatuu de fer. n acea tmp, bubutur surde razbateau dn
maruntaee pamntuu. Sou se va deschde oare, preschmbndu-se ntr-un
ura crater a presunea preapnuu materor eruptve?
Prme|da era mare. Instnctv, domnu Keraban nso[tor u se
departasera unu de atu, pentru a mcora percou de a se prabu cu to[
deodata n go. Dar nu trebuau sa se opreasca, c sa mearga ct ma ute
pentru a depa n tmpu ce ma scurt aceasta zona prme|doasa. Drumu,
bne umnat, putea f urmat. Strecurndu-se prntre conur strabateau stepa
n facar.
- nante! nante! Strga Ahmet.
Nu se raspunse, dar ascutara cu to[.
Departe n zare parea ca ntunercu cuprndea dn nou acea parte a
stepe. Acoo era aadar capatu [nutuu cratereor pe care trebuau sa-
depaeasca. Deodata, o expoze ma puternca avu oc char pe drum. Un |et
de foc [nse dntr-o groapa uraa care se scobse ntr-o cpa n so.
Keraban fu trntt a pamnt zarra zbatndu-se nga facara. Daca nu se
rdca numadect se sfrea cu e n cteva secunde. Facnd un sat, Ahmet
se repez sa- a|ute unchu. prnse n bra[e nante ca gazee aprnse sa- f
putut a|unge. Apo tr ma ncoo pe |umatate sufocat de emana[e de
hdrogen.
- Unchue, unchue, strga.
Cu to[, Van Mtten, Bruno, Nzb, dupa ce- dusera a margnea unu
tauz, ncercara sa- prmeneasca pamn cu aer curat.
n sfrt se auz un ,brum! Brum!" vguros de bun augur. Peptu
robustuu Keraban ncepu sa se rdce sa se ase a ntervae scurte,
expuznd gazee otravtoare care- umpeau. Pe urma, respra ndeung,
ven n sm[r prmee cuvnte pe care e rost fura urmatoaree:
- ma ndraznet sa sus[, Ahmet, ca n-ar f fost ma bne sa f facut
ncon|uru Mar Azov?
- A dreptate, unchue.
- Ca de obce, nepoate, ca de obce!
Domnu Keraban nc nu apuca sa- termne vorba, ca o bezna adnca
nocu umna ve care straucse n stepa. Crateree se stnsera brusc n
acea tmp. S-ar f spus ca mna unu manst oprse refectoaree unu
teatru. Totu fu ngh[t de o noapte neagra, cu att ma neagra cu ct och
pastrau nca pe retna magnea umn orbtoare a care sursa secase pe
neateptate.
Ce se ntmpase? De ce conure uasera foc de nmc ce e putea
nfama nu se apropase de crateru or?
Iata probab expca[a: sub nrurrea unu gaz care se aprnde de a
sne n contact cu aeru, se produsese un fenomen dentc cu ce care a
ncedat mpre|urme Tamanuu n 840. Acest gaz era hdrogenu fosforat,
datorat prezen[e produseor fosfatce provente dn cadavree anmaeor
marne ngropate n strature de marne. E se aprnsese transmsese focu
hdrogenuu carbonat care nu e atceva dect gaz de umnat. Dec, n orce
cpa, sub nfuen[a, poate, a anumtor cond[ cmatce, aceste fenomene
vucance spontane pot avea oc fara sa e po[ prevedea.
Dn acest punct de vedere, drumure pennsueor Kerc Taman sunt
prme|doase, ma aes ca percoee nu pot f prentmpnate, deoarece se
dezan[ue pe neateptate.
Domnu Keraban nu greea, prn urmare, cnd spunea ca orcare at
drum ar f fost ma bun dect ce pe care nerabdarea u Ahmet facuse sa-
urmeze. Dar, n fne, scapasera cu to[, unchu nepotu se arsesera pu[n,
cea[ esera nevatama[.
La o departare de tre verste, surugu, reund sa fe dn nou stapn pe
ca, se oprse sa- atepte. Dupa ce se stnsesera facare, aprnsese ar
fenaree dgen[e , caauz[ de umna or, caator putura fara perco, dar
nu fara oboseaa, sa a|unga a potaon.
Fecare reua ocu. Pecara, noaptea se sfr n nte. Van Mtten
pastra nsa n sufet o emo[onanta amntre a spectacouu vazut. N-ar f fost
ma mpresonat daca ntmparea -ar f dus prn [nuture No Zeeande n
momentu cnd se aprnd zvoaree eta|ate pe amfteatru coneor e
eruptve.
A doua z, pe 6 septembre, a 8 eghe de Taman, dgen[a, dupa ce
daduse oco manuu Kztas, strabatea trgu Anapa n |ur de 8 seara se
oprea n oraeu Ra|evskaa52 a gran[a regun Caucaz.
XVI N CARE E VORBA DE NEPRE|UITUL TUTUN DIN PERSIA I ASIA
MICA.
Caucazu este acea parte a Ruse merdonae acatuta dn mun[ na[
podur nesfrte, a care sstem orografc are o orentare aproape de a
vest spre est, pe o ungme de 350 de kometr. La nord se-ntnde [nutu
cazacor de a Don, guberna Stavropo cu stepee kamucor nogaor, a
sud Tfs, captaa George, [nutu kutaor, Baku, Esavetopo, Erevan, apo
provnce Mngrea, Imeretr, Abhaza Gure. La vest de Caucaz e Marea
Neagra, ar a est Marea Caspca. ntreaga regune stuata a sud de
prncpau an[ a Mun[or Caucaz se ma numete Transcaucaza n-are
ate frontere dect cee cu Turca Persa aproape de punctu de contact
afndu-se muntee Ararat, unde - cum spune egenda - s-a oprt arca u
Noe, dupa potop.
Mute neamur ocuesc sau parcurg aceasta regune. Ka[eve, armen,
erkez, ecen, esghen. La nord sunt kamuc, noga, tatar de orgne
mongoa, a sud tatar de orgne turca, kurz cazac.
Daca ar f sa te e dupa parerea savan[or ceor ma competen[, dn
aceste par[ cu popua[e pe |umatate europeana, pe |umatate asatca, s-ar
trage rasa aba care se afa acum n Asa Europa. De aceea s-a dat
numee de rasa caucazana.
Tre drumur mar strabat enorma barera domnata de cume Skat-
Ebrus de 4000 de metr, Kazbek de 4800 - attudnea Mont Banc-uu
Ebrus de 5600 de metr53.
Prmu dntre aceste drumur, de o mare mportan[a strategca
comercaa, merge de a Taman a Pot, de-a ungu torauu Mar Negre, a
doea de a Mozdok a Tfs trecnd prn pasu Dara; a treea de a Kzar a
Baku, prn Derbent.
Se-n[eege de a sne ca dn cee tre drumur, domnu Keraban era de
acord cu nepotu sau Ahmet, sa- aeaga pe prmu. De ce sa o a prn
abrntu Mun[or Caucaz, sa ntmpne obstacoe greuta[ , prn urmare
sa fe, poate, s[ sa ntrze? Aveau cae bera pna a Pot nc trgure
nc satee nu psesc pe torau estc a Mar Negre.
Exsta, desgur, un tren de a Rostov a Vad-Cavkaz54 atu de a
Tfs a Pot, care puteau f uate succesv, deoarece cee doua n sunt
despar[te de o dstan[a de nc macar o suta de verste; dar Ahmet fu destu
de n[eept sa se fereasca de a propune acest m|oc de ocomo[e dupa
proasta prmre facuta de unchu sau sugeste de a caator pe caea ferata
de a Taurda a Chersones.
Dupa stabrea tneraruu, dgen[a, ndestructba dgen[a carea
se facura doar cteva mc repara[, paras orau Ra|evskaa n dmnea[a
ze de 7 septembre porn pe drumu torauu.
Ahmet era hotart sa mearga ct ma ute. ramasesera nca 24 de ze
ca sa a|unga a Scutar a data fxata. n aceasta prvn[a unchu era de acord
cu e. Fara ndoaa, Van Mtten ar f preferat sa caatoreasca ma n voe, sa-
strnga ma pu[n n fuga mprese, sa nu fe zort de un termen anume; dar
cne- cerea parerea? Nu era dect un oaspete nmc ma mut, care
acceptase sa cneze a pretenu sau Keraban. Se duceau sa faca acest ucru
a Scutar. Ce preten[ putea sa ma aba?
Bruno, ca sa se smta cu contn[a mpacata, n cpa cnd sa se
aventureze n Caucaz, se crezu obgat sa exprme unee observa[.
Oandezu, dupa ce- ascuta, ntreba ce ncheere vrea sa traga.
- E bne, stapne, zse Bruno, de ce nu -am asa pe domnu Keraban
pe domnu Ahmet sa aerge sngur, fara ragaz ncetare, n |uru Mar
Negre?
- Sa- parasm, Bruno?
- Sa- parasm, da stapne, sa- parasm dupa ce e vom f urat ,drum
bun".
- sa ramnem ac?
- Da, sa ne oprm, sa vztam n nte Caucazu, de vreme ce soarta
cea cruda ne-a adus pna ac. La urma urme ne vom sm[ a fe de bne ca
a Constantnopo, a adapost de revendcare doamne Van.
- Nu- pronun[a numee, Bruno!
- Nu - vo pronun[a, stapne, pentru a-[ f pe pac! Dar e datoram,
de fapt, ca ne-am bagat ntr-o asemenea aventura! Sa aergam z noapte
cu dgen[a, sa rscam sa ne nnamom n matn sau sa ne frgem n ocur
care au foc. Pe egea mea e mut, prea mut! [ propun dec ca fara sa dscu[
cu domnu Keraban - n-a scoate-o a capat - sa- a sa pece, vestndu-
prntr-o scrsorca amaba, ca va ve[ revedea a Constantnopo atunc cnd
ve avea chef sa te ntorc.
- N-ar f cuvncos, raspunse Van Mtten.
- Dar ar f prudent, sus[nu Bruno.
- Crez ca trebue sa-[ png de ma?
- Da; de atfe, nu tu daca a[ observat, dar am nceput sa sabesc.
- Nu cne te ce. Bruno!
- Ba da, smt; daca vo tra ma departe n feu asta, vo a|unge n
curnd n stare de scheet.
- Te-a cntart, Bruno?
- Am vrut sa ma cntaresc a Kerc, dar n-am gast dect un cntar
pentru scrsor.
- n-a fost bun? Raspunse rznd Van Mtten.
- Nu, stapne, rost grav Bruno, dar peste pu[na vreme va f de-a|uns
pentru greutatea mea! E, asam pe domnu Keraban sa- contnue sngur
drumu?
Desgur, acest fe de a caator nu- putea pacea u Van Mtten, om
cumsecade, fre ntta care nu se grabea ncodata. Dar gndu de a- |gn
pe pretenu sau Keraban, parasndu-, stn|enea aa de tare ca nu se asa
convns. Nu, Bruno, nu, sunt oaspetee u.
- Oaspete! Excama Bruno. Un oaspete care e st sa faca 700 de
eghe n oc de una!
- E ?
- ngadue-m sa-[ spun ca n-a dreptate, stapne! Gra Bruno. |-o
repet pentru a zecea oara. N-am a|uns a capatu necazuror am o
presm[re ca dumneata, n speca, ve avea de sufert.
Presm[re u Bruno se vor mpn? Numa vtoru putea da raspunsu.
Orcum, prevenndu- pe stapnu sau, ndepnse datora de su|tor
devotat, ar de vreme ce Van Mttcn era decs sa contnue caatora aceasta
pe ct de absurda, pe att de obostoare, nu- ramnea dect sa- urmeze.
Drumu torauu se desfaura, aproape tot tmpu, pe mau mar.
Daca se ndeparta uneor de [arm, pentru a oco un obstaco sau a trece
prntr-un orae stuat n spatee pa|e, o facea ce mut cteva verste.
Utmee rur ae an[uu caucazan care se-ntnd aproape parae cu coasta
se termna a margnea acestor maur destu de pust.
n zare, spre est, se deseneaza o creasta venc acoperta de zapez, cu
vrfur negae precum nte co[ care vor sa mute vazduhu.
Aceasta fe de pamnt ntre poaee mun[or mare are o nfa[are
pacuta. Sou e mpadurt. Cresc pcur de ste|ar, de te, de nuc castan,
de patan pe care v[a de ve sabatca e mpodobete cu ghrande adoma
aneor dn padure tropcae. Pretutnden prvghetor sv se rdca
crpnd dn cmpure de for pe care natura e-a semanat pe aceste
pamntur rodtoare.
Spre prnz, caator ntnra o ceata de kamuc nomaz, dntre ce care
se-mpart n ,uu" adca grupur, formate fecare dn ma mu[ ,Koton".
Acet ,koton" sunt adevarate sate ambuante acatute dn ,kbtke", cortur
pe care e aeaza c coo, cnd n stepa, cnd n vae nverzte, cnd pe
mau apeor, dupa cum vor capetene or. Se te ca acest neam e de
orgne mongoa. Era foarte numeros odnoara n [nuture caucazene, dar o
mare parte s-a ndreptat spre Asa. Kamuc -au pastrat portu obceure
dn mo-stramo. Van Mtten nota ca barba[ purtau pantaon arg,
czme de marochn, un ,haat", adca un fe de mante foarte ampa o
cacua patrata captuta cu pee de oae. Peste mante se eaga un bru de
stofa. Femee au, n mare, aceea mbracamnte, n afara de bru, ar dn
cacua e es cod[ee prnse cu pangc coorate. Ct despre cop, aceta
merg aproape go arna. Pentru a se ncaz, se ghemuesc n vatra kbtka
dorm a cadura cenue.
Mc de statura, dar robut, caare[ nentrecu[, vo, ndemnatec,
kamuc traesc cu pu[na fertura de fana cu apa buca[ de carne de ca,
beau zdravan sunt n ma|ortate netutor de carte. E cutreera fara
ncetare stepee Caucazuu. Dgen[a trecu prntr-unu dn koton or,
aproape fara sa e atraga aten[a. Aba daca ntoarsera capu ca sa-
prveasca pe caator dntre care macar unu se uta a e cu nteres. Poate ca
aruncara o cautatura de admra[e rapduu atea| care gaopa prn stepa. Dar
nu ncercara sa- a|unga. Ca putura a|unge dec nestngher[ a urmatoarea
hata.
Dupa ce dadu oco gofuu Zem55 dgen[a o ua pe o carare ngusta
ntre contraforture an[uu muntos tora, dar ma ncoo drumu se arg
sm[tor nantara ma esne.
La opt seara a|unsera a Geendzk, schmbara ca, mncara n graba
pecara dn nou a ora noua. Aergara toata noaptea sub un cer uneor noros,
uneor nsteat, auznd vuetu mar, nvoburata a vremea echnoxuu. Fara
a se opr a|unsera a opt n zua urmatoare a Goovnsk, a 11 n trgu
Laovsk peste doua ore a Dua56.
Ahmet n-avea de ce sa se pnga. Caatora decurgea fara accdente -
ucru care- mu[umea pe depn, dar fara ncdente - ceea ce nu era pe
pacu u Van Mtten. Notee sae nu se-mboga[eau dect cu nume
geografce. Nc o prvete memoraba, nc o mprese demna sa se-
ntpareasca n mnte.
La Dua, dgen[a trebu sa sta[oneze doua ore, tmp n care efu
pote se duse dupa ca care erau a pascut.
- E bne, zse Keraban, ha sa stam a masa ct ne ngadue
mpre|urare sa mncam no ca umea.
- Da, sa mncam, ncuvn[a Van Mtten.
- bne, daca se poate! Murmura Bruno, prvndu- pntecu ceva
ma supt.
- Cne te daca hata asta, reua oandezu, nu ne va da ceva dn
neprevazutu care psete caatore noastre? Sper ca tnaru nostru preten
Ahmet ne va asa pu[n sa rasufam.
- Pna a sosrea caor, zse Ahmet. Suntem pe noua ae un!
- Iata un raspuns care-m pace! Rost Keraban. Sa vedem ce bucate
au pe-ac!
Hanu dn Dua nu era prea grozav. Se afa pe mau unu mc ru,
Mzymta, care zvorate ca un torent dn contraforture na[mor nvecnate.
Oraeu semana mut cu satee cazacet cu numee de ,stamst"; avea un
zd por[ ncununate de turnur patrate unde veghea cte o santnea z
noapte. n casee cu acoper nat de pae, cu pere[ de emn ntar[ cu
arga, adapostte sub copac fanc, ocua o popua[e daca nu nstarta, ce
pu[n departe de a f saraca, n rest, cazac -au perdut aproape n
ntregme specfcu n contactu nencetat cu [aran dn Rusa orentaa. Au
ramas nsa vte|, sprnten, stnd de veghe pe poz[e mtare ce s-au
ncredn[at. Trec pe buna dreptate drept ce ma prcepu[ caare[ dn ume,
att n upta ct n tmpu sarbatoror petreceror, cnd arata
scusn[a n ntrecer |ocur. Locutor acestor [nutur se caracterzeaza prn
frumuse[e, [nuta eeganta, forme bne propor[onate. Portu nu ese n
evden[a, asemanator ceu a orcaru muntean dn Caucaz. Dar sub cacua
nata mbanta regaset un chp pn de energe, acopert cu barba pna a
pome[ obra|or.
Cnd domnu Keraban, Ahmet Van Mtten se aezara a una dn
mesee hanuu, se serv o trata[e ae care bucate fusesera uate de a
,dukhanu" vecn, un fe de dugheana unde un sngur ns vnde aoata
produse de mezeare, bacane maceare. L se aduse frptura de curcan,
mamagu[a cu brnza de bvo[a, carea zce ,gatcapur", obnuta
mncare na[onaa ,bn", un so de catta, cu apte acru; apo, ca bautura,
cteva stce de bere groasa vodca, un rachu foarte tare.
Sncer vorbnd, nu putea cere ma mut ntr-un han a unu trguor
perdut undeva pe meeagure Mar Negre. cum pofta nu e psea,
caator facura cnste mese care era o vara[e fa[a de provze pe care e
uasera cu e e consumau de obce.
Pe cnd stapn termnau de mncat, Ahmet peca, n tmp ce Bruno
Nzb se ospatau dn pn dn frptura de curcan cattee na[onae. Nepotu
domnuu Keraban se dusese, cum facea ntotdeauna, a hata ca sa
grabeasca schmbarea caor, hotart fnd sa nzeceasca, daca era nevoe,
cee 5 copec de versta de ca pe care reguamentu e acorda efuu
pote, fara a ma pune a socoteaa bacu surugor.
Pna a ntoarcerea u, domnu Keraban pretenu sau Van Mtten se
aezara ntr-un choc cu verdea[a, unde ru scada susurnd stp
acoper[ de much.
Era ma mut ca ncodata pre|u de a te asa n voa vsaror pacute,
numte de orenta ,chef". Se pusera sa- fumeze nargheee ca sa termne
o masa buna.
L se adusesera ppee dn dgen[a petreceau cum se cuvne aceasta
duce trecere de vreme carea amndo datorau buna stare. Domnu
Keraban fuma tutun persan, cum era obceu, ar Van Mtten, unu dn Asa
Mca pe care- foosea n mod curent. Tmp de cteva cpe pastrara tacere.
Dar deodata Keraban zse:
- Am mpresa ca strmb dn nas de cnd m fumez ppa.
- Nu strmb dn nas. Amce Keraban, protesta Van Mtten.
- Ba da.
- Crede-ma.
- Ba da, pe chpu tau se vede.
- Nu, nu se vede absout nmc, rost Van Mtten care, fara sa- dea
seama - poate sub nrurrea mese copoase - ncepea sa se enerveze ca
pretenu sau cauta nod n papura.
- Ba da, daca vre sa t, eu am a rndu meu sa-[ fac o
observa[e.
- Poftm!
- Nu n[eeg cum fumez tutunu asta! E o psa de gust pentru un
fumator.
- M se pare ca am dreptu, zse Van Mtten, sa fumez tutunu care-m
pace.
- Asta dn Asa Mca? Nu ma spune! Asa Mca e n prvn[a asta mut
n urma Perse.
- Depnde.
- Tutunu persan, char dupa o duba spaare, poseda nca propreta[
actve mut superoare ceorate sour.
- Te cred! Excama oandezu. Propreta[ prea actve datorate
beadone.
- Beadona, n propor[ convenabe, nu face dect sa sporeasca
nsure tutunuu.
- Pentru oamen care vor sa se otraveasca ncetu cu ncetu! Rposta
Van Mtten.
- Nu- o otrava.
- Ba da nca dntre cee ma tar.
- Atunc eu ar trebu sa fu mort! Zse Keraban, care pentru a-
sus[ne punctu de vedere trase tot fumu n pept.
- Nu, dar ve mur daca o [ tot aa!
- E bne, n ceasu mor[, gra Keraban, rdcnd ngr|orator gasu, vo
sus[ne ma departe ca tutunu persan e preferab fnuu uscat pe care-
fumez!
- Nu po[ face, fara ca eu sa ma opun a o asemenea afrma[e, strga
Van Mtten care- ese e dn fre.
- Ba pot o fac.
- spu aa ceva unu om care tmp de 20 de an a cumparat tutun.
- ndraznet sa sus[ contraru fa[a de un om care tmp de 30 de
an a vndut tutun!
- Douazec de an!
- Trezec de an!
La aceste cuvnte dscu[a ntra ntr-o noua faza ce do se scuara n
pcoare n aceea cpa. Dar gestcund cu mne, ppee e scapara dn gura
cazura pe |os. Amtndo e rdcara grabnc fara a- ntrerupe cearta.
- Hotart ucru, Van Mtten, zse domnu Keraban, et ce ma mare
ndaratnc dn c[ am cunoscut.
- Dupa dumneata, Keraban.
- Dupa mne?
- Da, strga oandezu care nu se ma putu stapn. Uta-te numa a
fumu pe care- scoate ppa aa umputa cu tutun dn Asa Mca.
- Vez- ma bne pe a meu care se na[a ca un nor nmresmat.
fecare tragea dn narghea sufa fumu n obrazu ceuat.
- Ha, respra, sa sm[ aroma tutunuu meu.
- Ba s-o sm[ dumneata pe cea a tutunuu meu.
- Am sa te sesc sa recunot, rost n cee dn urma Van Mtten, ca n
matere de tutun nu te prcep deoc.
- Dmpotrva, cu am sa te fac sa recunot, rposta Keraban, ca et
ma pre|os dect ce ma netutor dntre fumator.
Vorbeau att de tare fnd supara[ foc, ca- auzeau ce de-afara.
A|unsesera a punctu cnd te putea ateapta sa zbucneasca n nsute ca
nte obuze gata sa expodeze pe cmpu de batae. Dar n ace moment
aparu Ahmet, ar Bruno Nzb, atra de zgomot, urmau. To[ tre se oprra
n pragu chocuu.
- Ia te uta! Rost Ahmet, prntre hohote de rs, unchu Keraban
fumeaza dn nargheaua domnuu Van Mtten domnu Van Mtten fumeaza
dntr-a unchuu Keraban.
Nzb Bruno scoasera e excama[ facnd haz de ntmpare.
ntr-adevar, cnd rdcasera nargheee de pe |os, ce do se
neasera e schmbasera ntre e; fara sa- dea seama, contnuau sa
procame cata[e superoare ae tutunuu or preferat, Keraban tragnd dn
ppa cu tutun dn Asa Mca, n tmp ce Van Mtten fuma tutun persan.
Vaznd ncurcatura, nu se putura mpedca sa zbucneasca n rs, a
rndu or , n cee dn urma, dadura mna dn toata nma, ca do
adevara[ preten a caror amc[e n-o putea ntna nc o cearta, char daca
pornse de a un subect att de grav.
- Ca au fost nhama[, vest Ahmet. Ha sa pecam.
- Da, sa pecam ncuvn[a Keraban.
Van Mtten nmna u Bruno, ar amcu sau u Nzb, ustensee de
fumat care fusesera ct pe ce sa provoace un razbo sa se preschmbe n
arme. Apo cu to[ reuara ocure n dgen[a.
Urcnd treapta potaonuu, Keraban nu se putu mpedca sa-
opteasca pretenuu sau:
- De vreme ce -a sm[t gustu, Van Mtten, recunoate ca tutunu
persan e ma bun dect ce dn Asa Mca.
- Bne, recunosc, raspunse oandezu care se mustra n snea u ca
nfruntase pe Keraban.
- Mu[umesc, Van Mtten! Raspunse ncapa[natu, mcat fara sa vrea
de atta condescenden[a, ata o martursre pe care n-o vo uta ncodata.
amndo cmentara prntr-o puternca strngere de mna un nou
pact a pretene, ce n-avea sa se ma rupa ncodata.
ntre tmp dgen[a, trasa de ca care mergeau ntr-un trap sus[nut,
parcurgea repede drumu torauu. La opt seara a|unsera a frontera cu
Abhasa se oprra a o hata unde dormra pna a doua z dmnea[a.
XVII N CARE ARE LOC O NTAMPLARE DINTRE CELE MAI GRAVE, CU
CARE SE NCHEIE PRIMA PARTE A ACESTEI POVESTIRI.
Abhasa este o provnce ce se-nvecncaza a sud cu Mngrea, unu dn
prncpaee dstrcte ae guberne Kutas, gran[a naturaa formnd-o fuvu
Ingur.
Prma oprre pe care au facut-o caator dupa trecerea frontere a fost
n oraeu Gagra, un trg frumos cu un fort servnd de spta mtar, un
torent, secat a vremea aceea, margnt de o parte de mare, de ata de vez
de pom fructfer de cmp unde se-na[au creteau tufe de trandafr
sabatec raspndnd o mreasma mbatatoare. n departare, dar a ma pu[n
de 50 de verste se vede ru de mun[ care desparte Abhasa de Crcaza a
care ocutor, nfrn[ de ru n 859, au parast torau.
Dgen[a a|unse ac a noua seara ramase peste noapte a hata.
Domnu Keraban nso[tor u se odhnra a un han dn orae o pornra
dn nou a drum a doua z dmnea[a.
Schmbara ca a ora prnzuu, ase eghe ma departe de P[unda; Van
Mtten avu |umatate de ceas a dspoz[e sa admre acau fotor patrarh
dn Caucazu occdenta; edfcu cu cupoa de caramda, odnoara acoperta
cu arama, cu naosu n forma de cruce greaca cu frescee de pe pere[, cu
fa[ada a umbra umor secuar, merta sa se numere prntre cee ma
cudate monumente dn peroada bzantna a secouu a VI-ea.
n aceea z caator trecura prn oraeee Gudauta Gunsta, ar a
mezu nop[, dupa o etapa rapda de 8 eghe, se odhnra cteva ore n
orau Suhum-Kae57, cadt nga un vast gof care se-ntnde spre sud pna
a capu Kodor. Suhum-Kae este prncpau port a Abhase unde prntre
batna se amesteca grec, armen, turc ru. Vasee cu abur vn de a
Odessa or de a Pot, aducnd numero vztator, mu[ dntre e mtar,
caza[ n cazarme de nga vechea fortarea[a, construta n secou a XVI-
ea, sub Amurah n epoca ocupa[e otomane.
Luara o masa cu bucate specfc georgene: o corba de gana, pr|oae
dn carne tocata cu apte acrt cu ofran pecara a ora noua dmnea[a.
Dupa ce asara n urma frumosu orae Keasur, aezat n umbroasa vae cu
acea nume, caator trecura ru Kodor a 27 de verste de Suhum-Kae.
Dgen[a o ua apo pe nga codr ura adoma unor adevarate padur
vrgne cu copac mpnz[ de ane de nedescurcat, cu maracnur unde nu-
[ putea cro drum dect cu toporca sau cu focu unde se adapostesc
erp, up, ur aca, ca ntr-un co[ a Amerc tropcae, aruncat pe mau
Mar Negre. Dar a nceput expoatarea emnuu ucrator forester
cutreera aceste padur neumbate tmp de attea secoe. Arbor fanc vor
dspare n curnd su|nd nevoor ndustre dn e se vor face arpante de
case sau nave.
Ocemkr, captaa dstrctuu dn care fac parte Kodor Samurzakan,
mportanta aezare martma, stuata ntre doua cursur de apa Hor, avnd
un sanctuar bzantn ce merta vazut, ceea ce nsa nu se putu, n
mpre|urare date, dn psa de tmp. Depara Ga|da Anaka ntr-o sngura
z, una dn cee ma ung ca tmp petrecut pe drum dntre cee ma scurte
n ce prvete vremea n care ngh[ra kometr n gaopu caor. n schmb
avura satsfac[a de a a|unge seara pe a unsprezece a frontera Abhase.
Trecura prn vad fuvu Ingur dupa ate 25 de verste se oprra a Redut-
Kae, captaa Mngree, una dn provnce guberne Kuas.
Utmee ore ae nop[ fura harazte somnuu. Totu, orct era de
obost, Van Mtten se scua n zor pentru a face macar o excurse nante dc
pecare. Dar Ahmet se trezse a fe de devreme, n tmp ce domnu Keraban
ma dormea nca ntr-o camera buncca uata a unu dn prncpaee hanur
ae orauu.
- Te-a dat |os dn pat? ntreba Van Mttem zarndu- pe Ahmet gata
sa asa. Oare tnaru meu preten are nten[a sa ma nso[easca ntr-o
pmbare matnaa?
- Am eu tmp de-aa ceva, domnue Van Mtten? Nu trebue sa ma
ocup de remprospatarea provzor noastre? Vom trece n curnd frontera
ruso-turca nu va f uor sa ne aprovzonam n deerture Lazstanuu
Anatoe. Vede[ aadar ca n-am nc o cpa de perdut.
- Dar, dupa aceea, rost oandezu, nu ve f ber cteva ore?
- Dupa aceea, domnue Van Mtten, va trebu sa cercetez starea
dgen[e, sa ma n[eeg cu un rotar sa strnga cteva pu[e, sa unga ose,
sa vada daca fru nu |oaca sa schmbe an[u a pedca ro[. Nu trebue sa
avem nevoe de repara[ dupa ce trecem frontera. Vreau dec sa fac
dgen[a ca noua, ca sa pot f sgur ca va sfr cu no aceasta umtoare
caatore.
- Bne. dupa aceea? Repeta Van Mtten.
- Dupa aceea ma vo ocupa de schmbarea caor ma vo duce sa
aran|ez sa acht treaba asta.
- Foarte bne. dupa aceea? Zse ar Van Mtten care avea ceva n
cap.
- Dupa aceea, raspunse Ahmet, va f tmpu sa pecam vom peca.
- Sta o cpa, tnere preten, reua oandezu, ngadue-m sa-[ pun o
ntrebare.
- Vorb[, dar repede, domnue Van Mtten.
- t, desgur, ce este acest cudat [nut a Mngree?
- Da, tu cte ceva.
- Ac se ntnde egendara Cohda unde Iason argonau[ u, a|uta[
de Medeea, au cucert famoasa na de aur, pazta de un formdab dragon,
fara a ma pune a socoteaa taur care varsau pe nar facar fantastce.
- Da, aa se spune.
- tot ac, n mun[ ce se na[a n zare, pe stnca de a Khom, dn
fa[a moderne ceta[ Kutas, Prometeu, fu u |apet a Cymene, dupa ce a
rapt cu ndrazneaa focu dn cer, a fost nan[ut dn ordnu u |upter un
vutur -a smus nma farma cu farma.
- tu toate astea, domnue Van Mtten; v-am repetat nsa ca sunt
foarte grabt. Ce dor[ de a mne?
- Iata ce, tnere preten, raspunse oandezu cu un surs dntre cee
ma duc: cteva ze petrecute n aceasta parte a Mngree pna a Kutas,
ar putea nfrumuse[a caatora noastra, ne-ar mboga[ cunotn[ee.
- Dec, trase concuza Ahmet, m propune[ sa ramnem o peroada
de tmp a Redut-Kae?
- Da, patru sau cnc ze ar f de-a|uns.
- I-a[ cere-o unchuu meu Keraban? ntreba Ahmet cu un gas pu[n
zefemtor.
- Eu! Nc gnd, tnere preten! Raspunse oandezu. Ar f un pre| de
dscu[e de a regretaba scena cu nargheee n-o sa m se ma ntmpe
ncodata, te asgur, sa ma au a har[a cu prea bunu meu preten.
- V-a[ gndt foarte bne.
- Dar acum nu ma adresez nendupecatuu Keraban, c tnaruu meu
amc Ahmet.
- Va nea[ n prvn[a asta, domnue Van Mtten, raspunse Ahmet
undu- de mna. Acum nu- vorb[ tnaruu vostru preten.
- Dar cu?
- Logodncuu Amase, domnue Van Mtten t[ prea bne ca
ogodncu Amase n-are nc o cpa de perdut.
Acestea fnd zse, Ahmet fug sa se ocupe de pregatre de pecare.
Van Mtten, dezamagt, n-avu ce face atceva dect sa honareasca prn
Redut-Kae, pmbare aproape nenstructva, mpreuna cu credncosu, dar
posomortu Bruno.
La prnz, to[ caator erau gata de pecare. Dgen[a cercetata cu
gr|a, n parte revzuta, fagadua sa parcurga nca mute etape ung n
cond[ exceente. Chch[ee fusesera umpute cu provz, nct nu ma
trebuau sa se teama ca nu vor avea mernde tmp de numeroase verste sau
ma curnd de ,agac", deoarece vor strabate n aceasta a doua parte a
drumuu provnce Turce asatce. Ahmet, ca un om prevazator ce era, nu
putea dect sa se fecte ca a reut sa se-ngr|easca de toate nevoe
posbe ae amenta[e transportuu.
Domnu Keraban vedea cu o ve mu[umre ca drumu decurge fara
ncdente. N-are rost sa ma spunem ct de satsfacut va f amoru u propru
cnd va apare pe mau stng a Bosforuu, dnd cu tfa autorta[or
egutoror de mpozte nentemeate.
Redut-Kae era a vreo 90 de verste de frontera turca ce ma
ndaratnc dntre oamen se vedea punnd pcoru a e acasa.
- La drum, nepoate! Strga e bne dspus.
Amndo uara oc n cupeu, urma[ de Van Mtten care ncerca n van
sa zareasca mtoogca cume a Caucazuu, pe care Prometeu -ar f spat
fapta.
Pecara, a pesntu bcuu dn mna suruguu a nechezatu unu
atea| vguros. Peste o ora dgen[a trecea frontera regun Gure a care
captaa e Pot, port destu de nsemnat a Marea Neagra, egat de Tfs,
captaa George, prntr-o ne de cae ferata. Drumu urca pu[n peste o
cmpe rodtoare. Ic coo se vedeau sate n care casee nu erau grupate; c
raze[te n m|ocu anuror de porumb. Nmc ma neobnut dect
nfa[area acestor case care nu ma sunt de emn, c dn pae mpette,
ucrate parca de ce ce fac cour. Van Mtten nu uta sa noteze, aceasta
partcuartate n carnetu sau. Dar nu asupra unor asemenea deta marunte
se atepta sa se opreasca n nsemnare u cnd trecea prn Cohda antca.
n sfrt, poate va f ma norocos cnd vor a|unge pe [armure Ronuu,
fuvu ce strabate Pot care nu e atu dect ceebru Phase dn antchtate.
O ora ma trzu, caator se opreau n fa[a ca ferate Pot-Tfs, ntr-un
oc unde oseaua tae na, o versta dupa sta[a Sakaro. Acoo se deschde
un pasa| de nve pe care trebuau sa- treaca neaparat daca voau, scurtnd
drumu, sa a|unga a Pot pe mau stng a fuvuu.
Ca se oprra dec nantea barere nchse. Geamure dgen[e
fusesera coborte n aa fe, nct domnu Keraban nso[tor sa sa poata
vedea ce se petrece nantea ochor or. ,Surugu ncepu prn a- strga pe
cantoner care nsa nu se v numadect.
Keraban scoase capu pe geam.
- Oare bestemata asta de socetate a caor ferate, strga e, ne va s
sa ne perdem ara vremea? De ce e nchsa barera pentru trasur?
- Pentru ca, fara ndoaa, un tren va trece peste pu[n tmp.
- de ce ar trece trenu? ntreba Keraban.
Surugu strga ma departe fara nc un foos. Nmen nu aparea a
poarta casu[e cantoneruu.
- Ah, am sa- sucesc gtu! Strga Keraban. Daca nu vne, vo t sa
deschd eu sngur barera!
- F pu[n ma cam. Unchue, zse Ahmet, tragndu- napo pe
Keraban care se pregatea sa coboare.
- Sa fu cam?
- Da, ute- pe cantoner.
ntr-adevar cantoneru, end dn casu[a, se ndrepta ntt spre
atea|.
- Putem trece, da sau nu? ntreba Keraban cu un gas taos.
- Pute[, raspunse cantoneru. Trenu spre Pot nu va sos dect peste
zece mnute.
- Atunc rdca barera nu ma ntrza fara rost! Suntem grab[!
- Ma duc s-o rdc, raspunse cantoneru se duse nt sa dea a o
parte barera de ceaata parte a ca ferate, apo se-ntoarse sa manevreze pe
cea n fa[a carea se oprse atea|u, dar toate e ndepnea tactcos ca cneva
care n-are pentru preten[e caatoror dect o depna nepasare.
Domnu Keraban cocotea de nerabdare.
n sfrt, trecerea fu bera dn toate par[e dgen[a ncepu sa
treaca peste caea ferata.
n aceasta cpa, dn drec[a opusa, se v un at grup de caator. Un
turc, pe un armasar mnunat, urmat de patru caare[ care acatuau o
escorta, se pregateau sa treaca e. Era fara ndoaa un om de vaza. n
vrsta de vreo 35 de an, statura u nata dadea o prestan[a specfca
tpuror asatce. Avea un chp frumos, cu och mpez care nu se nsufe[eau
dect de focu patme, cu fruntea smeada, cu o barba neagra ce se ncre[ea
pna a m|ocu peptuu; buzee ntre-deschse, unde se vedeau dn[ foarte
ab, nu tau sa surda. Pe scurt, avea nfa[area unu ns obnut sa
porunceasca sa fe ascutat, puternc datorta stua[e aver sae,
convns ca trebue sa se ndepneasca orce dorn[a orce ordn pe care
mpotrvrea -ar mpnge a fapte sngeroase.
Importantu persona| purta un smpu costum de caare, dupa moda
adoptata de protpendada turceasca. Fara ndoaa, sub caftanu sau de
cuoare nchsa, ncerca sa ascunda ca era un bogata.
n cpa n care atea|u a|unsese n m|ocu pasa|uu de nve, sosra
acoo caare[. Dar trecerea fnd ngusta nu permtea dgen[e grupuu
caare sa nanteze n acea tmp; trebua sa dea napo or omu cu escorta
or potaonu. atea|u caare[ se oprra. Dar nou vent nu parea sa
aba de gnd sa- ase pe domnu Keraban sa treaca nantea u.
- Da[-va a o parte! Strga Keraban caare[or, ca acestora vrnd
parca sa- nfrunte pe ce a atea|uu.
- Ba dumneata sa te da a o parte! Raspunse nou vent care parea
hotart sa nu faca nc un pas napo.
- Eu am a|uns prmu!
- E bne, a sa trec a doea!
- N-am sa te as!
- Nc eu!
Lund-o pe caea asta, dscu[a amenn[a sa degenereze n cearta.
- Unchue, zse Ahmet, ce mportan[a are.
- Ba are, nepoate!
- Pretene! Interven Van Mtten.
- Lasa[-ma n pace! Le spuse Keraban cu un gas care- [ntu pe
oandez n co[u sau.
Cantoneru e strga ntre tmp:
- Grab[-va, grab[-va! Trenu spre Pot va ven fara ntrzere! Grab[-
va!
Dar domnu Keraban se facea ca nu- aude. Dupa ce deschsese
portera dgen[e, coborse urmat de Ahmet Van Mtten, ar Bruno Nzb
se repezra e afara.
Domnu Keraban se duse drept spre caare[ , undu- cau de
capastru, ntreba cu o mne nestapnta:
- Vre sa ma a sa trec?
- Nu!
- O sa vedem no!
- Adca?
- Nu- cunot pe domnu Keraban!
- Nc dumneata pe domnu Saffar.
Era ntr-adevar domnu Saffar care se-ndrepta spre Pot, dupa o scurta
excurse n provnce Caucazuu merdona.
Numee de Saffar, numee ceu care acaparase ca a hata dn Kerc,
ata un ucru ce nu putea dect sa mareasca fura domnuu Keraban. Sa -o a
ar nante omu care- pagubse fara sa- cunoasca? Ncodata! Era gata ma
curnd sa rte sa fe zdrobt sub coptee caor.
- Aha! Dec dumneata et domnu Saffar? Strga e. E bne, n atur!
- nante, zse Saffar, facnd semn caare[or dn escorta u sa for[eze
trecerea.
Atunc Van Mtten, n[eegnd ca nmc nu- va face pe Keraban sa
cedeze, se pregat sa- vna n a|utor.
- Hade, trece[, trece[ odata! Repeta cantoneru. Trece[. Sosete
trenu!
- Se auzea, ntr-adevar, ueratu ocomotve care nu se zarea nca dn
prcna cotuu pe care- facea na.
- n atur! Strga Keraban.
- n atur! Strga Saffar.
n acea cpa, ueratu ocomotve se auz ma tare. Cantoneru,
ngrozt, futura fanonu pentru a opr trenu. Dar era prea trzu. trenu
depase curba.
Domnu Saffar, vaznd ca nu ma are tmp sa treaca peste caea ferata,
dadu ute napo. Bruno Nzb sarra de o parte de ata a ne. Ahmet
Van Mtten apucara pe Keraban - trasera peste ne, n vreme ce surugu
dnd bce caor, urma dncoo de barera.
Trenu trecu cu vteza unu expres ov partea dn spate a dgen[e
care nu putuse f ferta, o facu buca[ dsparu fara ca pasager sa f sm[t
macar cocnrea cu acest mc obstaco. Domnu Keraban, endu- dn fre,
vru sa se napusteasca asupra adversaruu sau; dar acesta, ndemnndu-
cau, trecu peste caea ferata dspre[utor, fara sa- arunce o sngura prvre,
, urmat de ce patru caare[, o ua n gaop pe oseaua care se ntndea pe
mau drept a fuvuu. Peste cteva cpe se perdu n zare.
- Lau! Tcaosu! Strga Keraban pe care Van Mtten [nea sa nu se
repeada dupa domnu Saffar, daca m ma ese vreodata n cae.
- Da, dar pna atunc nu ma avem dgen[a, rost Ahmet, prvnd a
rama[ee de nerecunoscut ae potaonuu, aruncate n afara ne.
- Fe, nepoate, fe! Dar ce pu[n am trecut prmu. n vorbee astea
recunotea pe Keraban suta a suta.
n ace moment se apropara c[va cazac, dntre ce nsarcna[ cu
supravegherea drumuror. Vazusera tot ce se-ntmpase a barera. Prma or
pornre fu sa- nha[e pe domnu Keraban. Keraban, frete, protesta, nepotu
u nterven fara succes, ce ma ncapa[nat dntre oamen rezsta cu
voen[a , dupa o contraven[e a reguamentu po[e caor ferate, era n
prme|de sa- nrauta[easca stua[a mpotrvndu-se ordneor autorta[.
Pna a urma, n cumea fure, fu dus a sta[a Sakaro, n tmp ce Ahmet, Van
Mtten, Bruno Nzb ramasesera nauc[ n fa[a dgen[e strcate.
- Frumoasa treaba! Zse oandezu.
- unchu! Adauga Ahmet. Nu putem sa- parasm.
Douazec de mnute ma trzu, trenu dn Tfs mergnd spre Pot trecu
prn fa[a or. ndreptara prvre spre e. La fereastra unu compartment,
se v capu domnuu Keraban cu paru vvo, rou de mne, cu och
n|ecta[, a fe de furos ca a fost arestat ct pentru ca prma oara n va[a a
fost obgat sa mearga cu trenu. Dar nu trebua asat sngur n aceasta
mpre|urare. Aveau sa se straduasca sa- scoata dn ncurcatura n care
numa ndaratnca u vrse sa nu- ntrze, prntr-o oprre nedorta, ce
se putea preung, ntoarcerea a Scutar.
Lasnd aadar pe ocu unde erau rama[ee dgen[e care nu ma
su|eau a nmc, Ahmet nso[tor sa nchrara o caru[a, surugu nhama
ca a ea ct de repede cu putn[a o pornra spre Pot. Aveau de parcurs
ase eghe. Le facura n doua ore. Ahmet Van Mtten, cum a|unsera n ora,
se-ndreaptara spre postu de po[e ca sa ceara eberararea neferctuu
Keraban. Afara acoo ceva care- nt ntr-o oarecare masura n ce-
prvea pe decvent refertor a posbee no ntrzer.
Domnu Keraban, dupa ce patse o amenda mare nt pentru
contraven[e, apo pentru ca se mpotrvse agen[or, fusese trms sub paza
spre frontera. Trebuau, prn urmare, sa- a|unga ct ma ute n acest scop
sa- procure un m|oc de transport.
Ahmet vru sa se nformeze despre ce s-a ntmpat cu domnu Saffar.
Domnu Saffar pecase dn Pot. Se mbarcase pe un vapor care face escaa n
dverse portur ae Ase Mc. Dar Ahmet nu putu afa unde se dusese trufau
persona| nu ma vazu n zare dect utma dra de fum a bastmentuu
care se-ndrepta spre Trebzonda.
Sfrtu prme par[.
Partea a doua.
I N CARE L REGASIM PE DOMNUL KERABAN, FURIOS CA A CALATORIT
CU TRENUL.
Va amnt[, fara ndoaa, ca Van Mtten, dezamagt de a nu f putut
vzta runee antce Cohde, manfestase nten[a de a se despagub
expornd mtoogcu Phase, care sub numee ma pu[n sonor de Ron, se
varsa a Pot formnd portu orauu pe torau Mar Negre. nsa betu
oandez trebu de data asta sa renun[e a- mpn dorn[a. Ma putea f
vorba s-o e pe urmee u Iason ae argonau[or, sa parcurg ocure
ceebre unde ndrazne[u fu a u Eson s-a dus sa cucereasca na de aur?
Nu! Prmu ucru de facut, ct ma repede era sa paraseasca Pot s-o a
pe urmee domnuu Keraban pentru a- a|unge a frontera ruso-turca. ata
cum Van Mtten avu ar o decep[e. Era cnc dupa amaza aveau sa pece a
doua z dmnea[a, pe 3 septembre. nct Van Mtten nu putu sa vada dn
Pot dect gradna pubca unde se na[a runee une vech fortare[e, case
construte pe pon, care adapostesc o popua[e de ase-apte m de
ocutor, straze arg margnte de an[ur de unde se aude fara ncetare un
asurztor concert a broateor portu, destu de nsufe[t, stra|ut de un far
puternc, de prma catate. Van Mtten nu se consoa de a f avut att de
pu[n tmp a dspoz[e dect a gndu ca, oprndu-se ma mut ntr-un ora
stuat n m|ocu matnor ar f rscat sa se-mbonaveasca de frgur.
Pe cnd oandezu cugeta a aceste ucrur, Ahmet ncerca sa gaseasca
ata dgen[a n ocu cee vech care ar ma f putut f foosta nca muta
vreme fara mpruden[a nemapomenta a propretaruu e. n nc un caz, a
Pot nu avea de unde sa cumper o ata trasura noua sau de ocaze. O
,perecadnaa", o ,haraba" ruseasca ma vedea daca avea a ndemna
punga domnuu Keraban putea pat pe ea un pre[ orct de rdcat. Dar
asemenea vehcue nu sunt, de fapt, dect caru[e care n-au nmc comun cu
o trasura de caatore. Orct de vguro ar f fost ca pe care- nhama a
ee, astfe de caru[e nu merg cu vteza unu potaon. De aceea te po[
atepta a unee ntrzer pna a sfrtu parcursuu. Totu, trebue sa
recunoatem ca Ahmet nu avu de ce sa se framnte n ce prvete aegerea
vreunu vehco, deoarece nu se gaseau nc trasur nc caru[e. Nmc nu era
dsponb n ace moment. Ahmet trebua sa- a|unga dn urma pe unchu
sau ct ma curnd ca sa- mpedce ca nu cumva temperamentu sau sa nu-
bage ntr-o ncurcatura ma mare. Se decse dec sa faca drumu caare,
strabatnd cee aproxmatv 20 de eghe ntre Pot frontera ruso-turca. Era
bun caare[ Nzb nso[se adesea n pmbare sae. Van Mtten,
ntrebat, raspunse ca avea cteva no[un de echta[e adauga ca Bruno,
char daca nu se prcepea, ce pu[n - ascutator cum era - va urma n
aceste cond[, stapnu.
Hotarra dec sa pece a doua z dmnea[a ca sa a|unga n aceea
seara a frontera.
Dupa ce stabra acest ucru, Ahmet trmse o unga scrsoarea
bancheruu Sem, scrsoare care ncepea cu cuvntee: ,Draga Amasa!"
povestea ogodnce sae toate perpe[e caatore, ce se-ntmpase a Pot,
de ce fusesera despar[[ de unchu u cum socotea sa- regaseasca.
Adauga ca nu- vor amna ntoarcerea dn cauza aceste stua[, ca va t sa
se su|easca de anmae oamen ca sa se men[na n mtee med de tmp
pe partea de drum care e ma ramnea de parcurs. Aadar sa atepte cu
tata e Ned|eb a va dn Scutar, a data fxata char ceva ma nante, ca
sa fe acoo a sosrea caatoror.
Aceasta scrsoare n care erau exprmate cee ma duoase
sm[amnte pentru Amasa avea sa fe expedata a doua z dmnea[a cu
vaporu care face cursa reguata de a Pot a Odessa. Aadar, nante de
trecerea a 24 de ore va a|unge a destna[e, va f deschsa, ctta pna
prntre rndur poate strnsa a pept de Amasa care va crede ca aa aude
batae nm ogodncuu e de a ceaat capat a Mar Negre. n tmp ce
Ahmet scra Amase cuvnte antatoare, ce facea oare Van Mtten?
Oandezu, dupa ce cnase a hote, honarea pe straze dn Pot sub copac
Gradn Centrae, pe cheure portuu, pe dgu a caru construc[e era pe
termnate. Dar se pmba sngur. Bruno nu- nso[se de data asta. de ce nu
mergea Bruno aatur de stapnu sau, cht ca ar f facut-o pentru a- atrage
respectos sau ntemeat aten[a asupra compca[or prezentuu
amenn[aror vtoruu? Fndca u Bruno vense o dee. Daca a Pot nu
exsta nc trasura nc potaon, poate ca se gasea totu un cntar. n caz ca
da, oandezu sabt avea acum or ncodata pre|u sa se cntareasca, sa
vada cfra exacta care ndca greutatea u actuaa s-o compare cu cea
dnante. Bruno peca dec de a hote, und cu e, fara a spune nmc, ghdu
stapnuu sau care trebua sa- ndce n vre oandeze echvaentu masuror
ruset a caror vaoare n-o cunotea. Pe cheu unu port unde se vamuesc
marfure se afa ntotdeauna nte cntare mar pe care un om se poate
cntar cu uurn[a. Bruno nu ntmpna nc o greutate n prvn[a asta.
Pentru cteva copec ntr-un tager Bruno, cu ngr|orarea n sufet se urca
pe ceaat. Spre marea sa nepacere, taeru cu greuta[ nu se rdca aproape
deoc. Bruno, orct se sea sa fe ma greu (crezu char ca reuete
umfndu- burta) nu zbut sa- mte.
- La naba, zse, nu ma temeam degeaba!
Se puse n tager o greutate pu[n ma mca. Tageru nu se rdca.
- Nu- cu putn[a! Strga Bruno, sm[nd ca tot sngee navaete n
nma.
n acea cpa, prvrea se opr asupra unu chp cunoscut, pe care se
ctea numa bunavon[a a adresa u.
- Stapne! Excama.
Era ntr-adevar Van Mtten pe care, ntmpator, pmbarea adusese
pe che char n ocu unde hama cntareau pe Bruno.
- Stapne, repeta Bruno, dumneata ac?
- Eu, raspunse Van Mtten, n carne oase. Vad cu pacere ca vre sa
te.
- Sa ma cntaresc. da!
- care- rezutatu aceste opera[?
- Rezutatu aceste opera[ este ca nu tu daca exsta greuta[ att
de mc ca sa arate ct cntaresc a ora asta.
Bruno raspunsese cu atta durere zugravta pe chp nct mustrarea
patrunse u Van Mtten pna n adncu nm.
- Cum, de cnd am pecat a sabt n hau asta, sarmanu meu Bruno?
- N-a dect sa te aprop ca sa te convng sngur, stapne.
ntr-adevar se pusese n tageru cntaruu o a trea greutate mut ma
mca dect cee doua dnante.
De data aceasta, dupa urcarea u Bruno pe tageru ceaat, prmu se
rdca ncetu cu ncetu, ceea ce duse pna a urma a aezarea tagereor n
echbru pe o ne orzontaa.
- E bne, zse Bruno, de ct crez ca e greutatea asta, stapne?
- Da, de ct? ntreba Van Mtten.
Era n greuta[e ruset o greutate de exact 4 vre nc ma mut, nc
ma pu[n.
Atunc Van Mtten ua n mna ghdu pe care - ntndea Bruno
deschse a tabeee de echvaen[a ntre dversee vaor de masuratoare ae
ceor doua [ar.
- E bne, stapne? ntreba Bruno prada une mar curozta[
amestecata cu oarecare ngr|orare, ct nseamna o vra ruseasca?
- Ar ven n cee oandeze vreo 6 |umatate.
- Adca greutatea mea ar f de.
- L5 de pounds58 |umatate, adca vreo 73 de kograme.
Bruno scoase un strgat de dsperare sarnd de pe tageru cntaruu,
ceea ce facu ca tageru ceaat sa se zbeasca de pamnt, ar e cazu pe o
banca pe |umatate enat.
- aptezec tre de kograme, repeta ca cum -ar f perdut a
noua parte dn va[a.
ntr-adevar a pecare Bruno avea 68 de pounds adca peste 82 de
kograme. Sabse dec cu 7 vre! asta n 26 de ze de caatore, reatv
uoare, fara reae prva[un mar obose. Acum ca ncepuse sa scada, unde
se va opr? Ce va a|unge ace pntece pe care Bruno - rotun|se cu atta
truda, pe care tmp de aproape 20 de an se straduse sa- bombeze prntr-o
gena bne n[eeasa un regm amentar [nut cu strcte[e? Cu ct se va
stua sub onoraba greutate m|oce, pastrata pna acum, ma aes n
prezent cnd e psea dgen[a aveau de strabatut [nutur fara resurse,
fnd amenn[a[ de stove percoe, cnd aceasta absurda caatore se va
desfaura n cond[ no? Iata ce se-ntreba cu teama su|toru u Van Mtten.
n mntea u se perndau, sub forma unor vzun fugare, mpre|urar
ngroztoare n care se vea un Bruno de nerecunoscut, adoma unu scheet
ambuant. De aceea ua fara ovare o mare hotarre. Se rdca, trase cu
sne pe oandez fara ca acesta sa aba puterea sa se-mpotrveasca ,
oprndu-se pe o aee, nante de a se ntoarce a hote, spuse:
- Stapne, pna prosta omeneasca are un capat. Nu vom merge
ma departe.
Van Mtten ascuta decara[a u Bruno cu camu sau obnut pe care
nmen nmc nu- putea tubura.
- Cum, Bruno, raspunse, m propu sa ma stabesc ac, n co[u asta
perdut dn Caucaz?
- Nu stapne, nu! [ propun pur smpu sa- asam pe domnu
Keraban sa se-ntoarca a Constantnopo cum te, n tmp ce no vom ua
nt[ vaporu a Pot. Dumneata n-a rau de mare, eu cu att ma pu[n nu
rsc sa ma sabesc, ucru ce se va-ntmpa fara doar poate daca vo
contnua caatora n asemenea cond[.
- Hotarrea e, probab, n[eeapta dn punctu tau de vedere, Bruno,
zse Van Mtten, dar eu vad ucrure atfe. nante de a- paras pe pretenu
Keraban, acum cnd am parcurs tre sfertur dn drum, trebue sa ma
gndesc bne.
- Domnu Keraban nu e pretenu dumtae, rost Bruno. E e amc
numa cu domnu Keraban, asta- tot. Orcum nu e n-are cum sa fe a meu
nu- vo |ertf ce-m ramne dn rotun|mea trupuu ca sa- satsfaca
toanee trufe. Caatora a fost facuta pe tre sfertur, a spus; e adevarat, dar
a patruea preznta cu totu ate greuta[ prntr-un [nut ard. Nu [ s-a
ntmpat nmc nepacut dumtae persona pna acum, sunt de acord. Dar [
repet, daca staru, a seama! Te va ov o nenorocre.
Inssten[a u Bruno care- tot prevestea compca[ grave de unde nu
va scapa teafar cam neca|ea pe Van Mtten. Sfature unu su|tor credncos
nu puteau sa nu aba o oarecare nrurre asupra u. ntr-adevar trebua sa te
gndet ma bne de doua or nante de a ntreprnde drumu dncoo de
frontera rusa, prn [nuture pu[n umbate dn paacure Trebzonde
Anatoe septentronae. |nnd seama de caracteru sab a u Van Mtten,
era mposb ca oandezu sa nu aba o cpa de ovaaa pe care Bruno o
observa nmu[ starun[ee. Aduse no argumente n spr|nu cauze sae,
arata cum hanee sunt arg pe e, ma aes n tae, unde pntecee devense
dn z n z ma supt. Insnuant, convngator, eocvent, fnd char stapnt de o
convngere profunda, facu pe Van Mtten sa- mpartaeasca dee despre
necestatea de a nu- urma pe pretenu sau Keraban. Van Mtten chzbua.
Ascuta cu aten[e, ncuvn[nd dn cap unde trebua. Cnd aceasta grava
convorbre se nchee, nu- ma mpedca sa renun[e sa- ntovaraeasca pe
Keraban dect teama de a avea o dscu[e pe tema asta cu ndaratncu u
amc.
- E bne, zse Bruno care avea raspuns a toate, mpre|urare ne sunt
prence. De vreme ce domnu Keraban nu- ac, sa nu ne ma uam ramas
bun de a e sa- asam pe nepotu Ahmet sa se duca sngur sa- ntneasca
a gran[a.
Van Mtten catna dn cap.
- Nu putem face aa ceva.
- De ce? nrreba Bruno.
- Am pecat dn Constantnopo aproape fara ban acum punga m-e
goaa!
- N-a putea stapne, sa cer banc de a Constantnopo sa-[ trmta o
suma sufcenta pentru no do?
- Nu, Bruno, nu- cu putn[a. Depoztu pe care- am a Rotterdam nu s-
a transferat nca.
- Dec ca sa avem ban de ntoarcere.
- Trebue neaparat sa ma adresez pretenuu Keraban, zse Van
Mtten. Nu era un raspuns care sa- nteasca pe Bruno. Daca stapnu u
revedea pe domnu Keraban, daca ntn[a de panure sae, avea sa se
ncnga o corovaaa Van Mtten nu va ob[ne ctg de cauza. Dar cum sa
ocoeasca acest ucru? Sa se adreseze drect tnaruu Ahmet? Nu! Ar f fost
degeaba. Ahmet nu va ua asupra u raspunderea de a- da u Van Mtten
posbtatea sa- paraseasca pe unchu sau. Aadar dnspre partea asta,
saba speran[a!
n fne, ata ce se hotarra sa faca dupa o unga dezbatere. Vor peca
dn Pot mpreuna cu Ahmet, vor a|unge cu to[ a frontera unde- vor ntn
pe domnu Keraban. Acoo Van Mtten, nvocnd motve de sanatate, va
decara - [nnd seama de por[unea de drum greu pe care o ma aveau de
parcurs - ca- este mposb sa contnue deocamdata caatora n asemenea
cond[. n aceasta stua[e, pretenu Keraban nu putea nssta nc refuza
sa- dea ban necesar ca sa se-ntoarca a Constantnopo cu vaporu.
- Orcum! Gnd Bruno, o convorbre pe tema asta ntre stapnu meu
domnu Keraban e un ucru anevoos.
Amndo se-ntoarscra a hote unde Ahmet atepta. Nu- spusera
nmc despre panure or, carora ma mut ca sgur nepotu u Keraban s-ar f
mpotrvt.
Cnara, dormra. Van Mtten vsa ca pretenu sau Keraban taa
buca[ee. Se trezra n zor gasra n fa[a por[ patru ca gata sa aerge
mncnd pamntu.
Trebua sa vez ce mutra facu Bruno cnd fu nevot sa ncaece! O noua
prcna de suparare mpotrva domnuu Keraban! Dar n-aveau cum caator
atfe. Bruno se supuse dec. Dn fercre, cau u era o goaba batrna,
ncapaba sa se ambaeze uor de [nut n fru. Ca u Van Mtten Nzb
nu dadeau nc e motve de ngr|orare. Doar Ahmet avea un armasar ma
nabadaos; dar, ca bun caare[ ce era, putea fara efort sa nu- ase s-o a
nantea tovaraor sa de drum.
Pecara dn Pot a 5 dmnea[a pe a 2 dupa-amaza, Ahmet, facea o
hata a Batum, port aezat a gure Corochuu care este Bathysu dn
antchtate. Frontera se afa a o departare de 20 de verste. Acoo, a margne
de drum un om atepta pazt de un detaament de cazac.
Pro[apt pe amndoua pcoaree, dncoo de na de demarca[e a
frontere ruso-turce, pe tertoru otoman, ntr-o stare de fure ma uor de
n[ees dect de zugravt, statea domnu Keraban. Era ase seara dn a|un,
de a mezu nop[ cnd se daduse bertatea n fa[a gran[eor Ruse,
cocotea de mne.
O coba darapanata de a margnea osee, saracacos mobata, cu
acoperu strcat cu o ua care nu se nchdea servse de adapost sau
ma degraba de refugu. Cu o |umatate de versta nante de a a|unge a [nta,
Ahmet Van Mtten, zarndu- unu pe unch, atu pe preten, mbodra
ca n scurt tmp descaecau a c[va pa de e. Domnu Keraban mergea
ncoo ncoace, dadea dn mn, vorbea sau ma bne zs se certa cu e
nsu, deoarece nu era nmen acoo care sa- raspunda.
Parea ca nu- vazuse pe tovara sa de drum.
- Unchue! Strga Ahmet sarnd dn a deschznd bra[ee, n tmp
ce Bruno Nzb pazeau ca, a u a oandezuu.
- Pretene! Adauga Van Mtten facnd acea ucru.
Keraban e ntnse o mna fecarua , aratnd nspre cazac care se
pmbau a margnea drumuu, rost:
- Pe caea ferata! M-au st sa merg pe caea ferata!
Evdent, faptu ca a trebut sa fooseasca acest m|oc de transport
neca|ea a cume. Nu! Nu putea ngh[ ca fusese st sa se sue n tren.
ntnrea cu domnu Saffar, cearta cu acest ndvd nerunat, strcarea
dgen[e, stua[a n care se afa n ce prvete contnuarea caatore, e
utase pe toate n fa[a nenorocr nemapomente de a f mers cu trenu.
- Da, e de nesuportat, zse Ahmet care nu voa cu nc un chp sa-
contrazca, n cpa de fa[a, unchu.
- Da, de nesuportat, ntar Van Mtten. Dar, a urma urme, pretene
Keraban nu [ s-a ntmpat nmc prea grav.
- Nmc prea grav! Ia seama a ce vorbet, domnue Van Mtten.
Un semn a u Ahmet arata oandezuu ca a pornt-o pe un drum
gret. Pretenu u se adresase cu ,domnue Van Mtten" contnua sa-
nterpeeze astfe:
- Poate ca m spu me ce n[eeg prn cuvntee de necafcat
,nmc prea grav".
- Amce Keraban, m-am gndt a obnutee accdente de cae ferata:
deraer, tamponar, cocnr.
- Domnue Van Mtten ar f fost ma bne ca trenu sa f deraat, rost
Keraban. Da, ma bne sa f deraat, ar eu sa-m f perdut bra[ee, pcoaree
capu dect sa suprave[uesc une asemenea run.
- Daca aa crez, raspunse Van Mtten care nu ma ta cum sa- a
napo mprudentee cuvnte.
- Nu- vorba despre ce cred eu, rposta Keraban nantnd amenn[ator
spre oandez, c despre ce crez dumneata. Despre feu cum consder cee
ntmpate omuu care de 30 de an se socotea pretenu dumtae.
Ahmet vru sa dea at curs dscu[e care n-ar f fost menta dect sa
nrauta[easca ucrure.
- Unchue, zse, cred ca a n[ees gret ceea ce voa sa spuna domnu
Van Mtten.
- Nu zau!
- Sau ma degraba domnu Van Mtten s-a exprmat gret. Ca mne
e profund ndgnat de tratamentu a care a fost supus.
Noroc ca toate acestea fusesera rostte n mba turca paznc nu
n[eesesera.
- Dar, a urma urme cee petrecute se datoresc atcuva, anume
neobrazatuu ndvd care te-a oprt sa trec caea ferata a Pot! Lu Saffar!
- Da! Lu Saffar! Strga Keraban mucnd nada pe care nepotu -o
aruncase cu atta dbace.
- ntr-adevar, u Saffar, se grab sa adauge Van Mtten. Asta am vrut
sa spun, amce Keraban.
- Tcaosu! Excama Keraban.
- Tcaosu! Repeta Van Mtten, punndu-se a unson cu pretenu sau.
Ar f vrut sa ntrebun[eze un cuvnt de ocara ma dur, dar nu- ven n mnte.
- Ah! Daca- ma ntnm vreodata. zse Ahmet.
- Ce pacat ca nu ne putem ntoarce a Pot, pentru a- pedeps
neobrazarea, a- provoca a upta, a- smuge sufetu a- da pe mna
caauu, gra mnos Keraban.
- Sa fe tras n [eapa! Se crezu dator sa adauge Van Mtten, devennd
feroce ca sa rectge pretena a Keraban.
ntr-adevar aceasta propunere fu raspatta de o strngere de mna
a amcuu sau.
- Unchue, zse Ahmet, n-ar avea rost acum sa pornm n cautarea u
Saffar.
- De ce, nepoate?
- Pentru ca nu se ma afa a Pot, raspunse Ahmet. Cnd am a|uns no,
se mbarca tocma pe pachebotu care face cursa ntre porture de pe
torau Ase Mc.
- Ltorau Ase Mc? Dar drumu nostru nu trece pe-acoo?
- Ba da, unchue.
- E bne, daca tcaosu de Saffar m ese n cae va f va de e.
Dupa ce rost aceste cuvnte care sunau ca un egamnt, domnu
Keraban tacu.
Se punea probema cum or caator ma departe fara dgen[a. Nu
puteau merge caare, cac corpoen[a domnuu Keraban era o pedca
seroasa. Daca e nu [nea a ca, cu att ma mut nu -ar f [nut cau pe e.
Se decsera aadar sa se duca pna a Hopa, oraeu ce ma apropat. Aveau
de strabatut doar cteva verste pe care domnu Keraban e va face pe |os ca
Bruno - de atfe - cac era att de frnt ca nu s-ar ma f putut urca n a.
- Ce- cu cererea de ban dc care trebua sa- vorbet? ntreba pe
stapnu sau, undu- a o parte.
- La Hopa! Raspunse Van Mtten.
Se gndea nu fara ngr|orare ca se aprope cpa cnd va f nevot sa
abordeze aceasta chestune decata.
Cteva momente ma trzu caator coborau panta osee care
mergea pe nga mau Lazstanuu.
II N CARE VAN MITTEN SE DECIDE SA DEA CURS OBSESIILOR LUI
BRUNO URMARILE ACESTEI HOTARARI
,Ce [nut cudat! Scra Van Mtten n carnetu sau, notnd cteva
mpres n fuga. Femee ucreaza pamntu poarta pover, n tmp ce
barba[ torc cnepa mpetesc na".
Oandezu nu se nea. Aa se obnuete n departatu [nut a
Lazstanuu, unde- ncepura a doua parte a tneraruu. Acest tertoru e o
regune pu[n cunoscuta care se-ntnde de a frontera cu Caucazu, ntre vae
arcutuu, Corochuu [armu Mar Negre. De a francezu Th. Deyroes
ncoace, pu[n caator s-au aventurat prn dstrctee acestu paac a
Trebzonde, prn mun[ de na[me m|oce, a caror r ca un scu de na
ncurcat a|unge pna a Lacu Van ncon|ura orau Erzurum dn Armena
turceasca, ocatate cu peste 2000 de ocutor59.
totu acest [nut a fost cadru unor mar apte storce. Parasnd
podure u, acoo unde se desfac cee cteva bra[e ae Eufratuu, Xenofon
ce zece m de osta a sa, retragndu-se n fa[a armateor u Artaxerxes
Mnemon, a a|uns a mau u Phase. Acest Phase nu- Ronu care se varsa a
Pot, c ru Kura care coboara dn Caucaz; cursu u nu- departe de Lazstan,
pe care se pregateau sa- strabata domnu Keraban nso[tor sa.
Ah! Daca Van Mtten ar f avut tmp, ce observa[ pre[oase ar f facut,
fara ndoaa, observa[ care au fost perdute pentru erud[ dn Oanda. de
ce, ma rog, n-ar f gast char ocu unde Xenofon, genera, storc fosof, s-a
uptat cu taoc abr, cnd eea dn [nutu karducor, precum muntee
enum, de unde grec au sautat cu urae mut dortee vaur ae Pontuu
Euxn?
Dar Van Mtten n-avea tmpu sa vada, nc ragazu sa cerceteze aceste
ocur sau, ma curnd, nu era asat.
Bruno profta de parere u de rau pentru a staru ar, mbodndu-
stapnu sa mprumute de a domnu Keraban suma necesara ca sa se poata
despar[ de e.
- La Hopa! Suna de fecare data raspunsu.
Se afau n drum spre Hopa. Dar vor gas oare acoo un m|oc de
transport, un vehcu oarecare, capab sa nocuasca dgen[a or att de
confortaba? Compca[a era destu de grava. Aveau de parcurs aproape 250
de eghe ma erau doar 7 ze pna a 30 ae un, data pna a care ar f
trebut sa a|unga a Scutar. Ahmet [nea neaparat sa nu- amne sosrea
pentru a- putea ceebra, a tmp, casatora cu Amasa care- atepta n va
unchuu sau. Se-n[eege de ce domnu Keraban nepotu u erau unu ma
nerabdator dect ceaat. De aceea se afau n mare ncurcatura n ce
prvete feu n care vor face a doua parte a caatore. Nc gnd sa gaset
un potaon sau macar o trasura n mce aezar rspte ae Ase Mc.
Aveau sa fe s[ sa se mu[umeasca cu unu dn m|oacee de transport
fooste n aceste [nutur e nu putea f dect rudmentar. Neca|[
gndtor mergeau de-a ungu [armuu, domnu Keraban pe |os, Bruno a fe,
[nnd de capastru cau u a stapnuu care prefera sa paeasca aatur
de pretenu sau. Nzb, caare, se afa n fruntea mc caravane. Ahmet o
uase nante ca sa vada de un oc de dormt a Hopa sa cumpere vehcuu
de care aveau nevoe ca sa poata porn n zor.
Umbau ncet, n tacere. Domnu Keraban ferbea n sne, manfestndu-
mna doar prn cuvntee: ,paza, tren, vagon, Saffar!". Van Mtten pndea
pre|u de a- deschde sufetu cu se cuvenea, martursnd proectee u de
despar[re: dar nu ndraznea, negasnd momentu favorab n starea n care
se afa pretenu sau care s-ar f nfurat a ce ma mc cuvn[e.
Sosra a Hopa a ora noua seara. Dupa etapa aceasta, strabatuta pe
|os, se cerea neaparat sa se odhneasca o noapte ntreaga. Hanu nu era cne
te ce, dar datorta obose dormra to[ vreo zece ore, n afara de Ahmet
care, n aceea seara se puse sa caute un m|oc de transport.
A doua z, pe 4 septembre a ora apte, o haraba gata nhamata se
afa a ua hanuu.
Avea toate motvee sa regre[ vechea dgen[a nocuta cu un so de
caru[a pe doua ro[ n care aba puteau ncapea tre persoane. Ce do ca nu
erau prea mu[ pentru a trage ada asta grea. Noroc ca Ahmet ceruse ca
harabaua sa fe acoperta cu o preata mpermeaba ntnsa pe cercur de
emn ca sa- apere de poae de vnt. N-aveau ncotro, cu ea trebuau sa se
mu[umeasca pna vor gas ceva ma bun. Dar probab pna a Trebzonda
nu aveau sa poata cumpara un vehcu convenab.
Cum e esne de n[ees, a vederea harabae, Van Mtten, cu orcta
fosofe prvea ucrure, Bruno, frnt de oboseaa, nu se putura stapn sa
nu strmbe dn nas, dar o smpa prvre a domnuu Keraban facu sa dspara
expresa de nemu[umre de pe chpure or.
- Asta- tot ce-am gast, zse Ahmet aratnd nspre haraba.
- Asta- tot ce ne trebue! Raspunse Keraban care pentru nmc n ume
n-ar f vrut sa se cteasca pe fa[a o umbra de parere de rau pentru perderea
dgen[e.
- Da, reua Ahmet, cu o satea de paa n harabaua asta.
- Vom caator mparatete, nepoate!
- Ca mpara[ une trupe de satmbanc, murmura Bruno!
- Poftm? Zse Keraban.
- De atfe, contnua Ahmet, nu suntem dect a vreo 60 de eghe de
Trebzonda sper ca acoo vom avea parte de un echpa| ma bun.
- Repet ca asta va f de-a|uns! Rost Keraban, prvndu- cercetator, cu
sprncenee ncruntate, doar-doar va surprnde o urma de protest pe
chpure nso[toror sa.
Dar to[, [ntu[ de aceasta prvre terba, nc macar nu cpra.
Convenra ca domnu Keraban, Van Mtten Bruno sa a oc n haraba,
ar pe unu dn ca caru[e sa stea surugu care va avea gr|a sa- schmbe
ca a hate. Ahmet Nzb vor urma caare. Sperau sa a|unga, astfe, fara
ntrzere a Trebzonda. Acoo, ntr-un ora mare, vor vedea cum ar putea sa
caatoreasca n cond[ ma bune pna a Scutar.
Domnu Keraban dadu semnau de pecare, dupa ce pusera n haraba
cteva mernde ustense, pus doua narghee care scapasera nevatamate
dn cocnrea dgen[e cu trenu.
Trgure dn aceasta parte a torauu se afau a mca dstan[a unu de
atu, rareor ma mut de patru-cnc eghe. Vor putea dec cu uurn[a sa se
odhneasca sau sa se aprovzoneze, cu cond[a ca nerabdatoru Ahmet sa
consmta sa e acorde cteva ore de ragaz ca sa aba ce cumpara n
dughenee oraeeor.
- La drum! Repeta Ahmet semnau dc pecare a unchuu sau care
uase oc n haraba.
n aceasta cpa Bruno se aprope de Van Mtten, spuse cu gas grav
aproape porunctor:
- Stapne, avea sa- fac o propunere domnuu Keraban!
- N-am gast nca pre|u, raspunse Van Mtten. De atfe nu m se pare
prea dspus sa.
- Aadar vom urca n chesta asta? ntreba Bruno aratnd spre haraba
cu un profund dspre[.
- Da. provzoru.
- Dar cnd te ve hotar sa- cer ban de care depnde bertatea
noastra?
- La urmatoarea oprre.
- Unde?
- La Archav60.
Bruno catna dezaprobator dn cap se aeza n spatee stapnuu
sau n fundu harabae. Caru[a greoae se urn dn oc ca o uara a trap
mergnd destu de repede.
Vremea asa de dort. Nor de furtuna se-ngramadeau n vest. Dncoo
de zare amenn[a sa poua. Pe aceasta parte a coaste, bcuta de vnture
care bat dnspre arg, nu era uor de mers. Se putea ca pentru caator notr
Marea Neagra sa nu- |ustfce mut tmp numee grec de Pontus Euxnos,
adca ,foarte prmtoru", c ma degraba ce turc de Kara Denz, de ma pu[n
bun augur.
Noroc ca nu treceau prn regune muntoase ae Lazstanuu. Acoo
drumure nu sunt umbate trebue sa te ncume[ sa merg prn padur
unde toporu paduraror n-a crot carar pna acum. Foosrea harabae ar f
fost cu neputn[a. Pe coasta e atfe exsta ntotdeauna o posbtate de a te
duce de a o aezare a ata. Drumu erpuete prntre pom fructfer, a
umbra nucor castanor, ntre tufe de aur trandafr, pe care sue
mpettura deasa a curperor de v[a sabateca.
De a margnea Lazstanuu caator crcua destu de uor, n par[e
|oase regunea e nesanatoasa, fndca acoo se-ntnd matn rau mrostoare
exsta percou mbonavr de tfos dn august pna n ma. Dn fercre
pentru domnu Keraban a sa a|unsesera n acest [nut n septembre nu-
puneau n prme|de sanatatea. Oboseaa, da! Moma, nu! asta era bne
pentru ca daca de boaa nu te vndec ntotdeauna, de odhnt e po[ odhn.
Aa gndea domnu Keraban pas daca avea ce- raspunde.
Harabaua se opr a Archav pe a noua dmnea[a. Reura sa pece o
ora ma trzu fara ca Van Mtten sa f gast o ocaze ca sa- vorbeasca
pretenuu sau de famosu mprumut.
La ntrebarea u Bruno - ,E bne, stapne, s-a facut?" e raspunse:
- Nu Bruno, nca nu.
- Dar ar f tmpu sa.
- La urmatoarea oprre.
- Unde?
- La Vce61.
Bruno, care dn punct de vedere fnancar depndea de stapnu u
aa cum acesta depndea de Keraban, se aeza ar n haraba fara a-
ascunde de data asta nadufu.
- Ce- cu baatu? ntreba Keraban.
- Nmc, se grab sa raspunda Van Mtten ocond subectu. Poate ca-
pu[n obost.
- E! Rost Keraban. Arata foarte bne. Parca s-a ma ngraat.
- Eu? Excama Bruno, sarnd ca ars.
- Da, are sa capete nfa[area unu turc vonc.
La acest compment att de nepotrvt, Bruno fu gata sa zbucneasca,
dar Van Mtten trase de bra[ credncosu sau su|tor tacu.
ntre tmp harabaua mergea neateptat de repede. Fara hrtoapee
care hurducau destu de tare pe ce dnauntru facndu-e vnata nu foarte
dureroase, dar orcum nepacute, drumu nu se desfaura prea rau. ntnra
n caea or c[va ocanc cobornd dn Ap Pontc. Daca Van Mtten ar f
fost ma pu[n preocupat de cererea pe care avea a o face u Keraban, ar f
putut nota dferen[a dntre mbracamntea or cea a caucazenor. Un fe de
cacua frgana ae care brde sunt nfaurate n |uru capuu n chp de
peptanatura nocua tcha georgana. Pe peptu acestor munten na[, bne
facu[ cu peea aba, eegan[ sve[ se vad doua cartuere aezate ca
tubure nauu. O puca cu [eava scurta, un pumna cu ama ata, nfpte ntr-
un bru tvt cu arama, consttue armee obnute.
C[va oamen transportau, cu magar, n ocata[e martme produc[a
dn soure de fructe care cresc n zona.
Pe scurt, daca vremea n-ar f fost schmbatoare ceru n-ar f aratat
semne de furtuna, caator n-ar f avut teme sa se pnga de caatora facuta
n cond[e cunoscute. La unsprezece dmnea[a a|unsera a Vce, pe
stravechu Pyxtes, a caru nume grecesc, meror,, se trage de a aceasta
panta care crete n abunden[a n mpre|urm. Prnzra sumar - char prea
sumar pentru gusture domnuu Keraban. De data aceasta e asa sa- scape
un bombant ce- trada nemu[umrea. Van Mtten nu gas dec nc ac
momentu potrvt ca sa- vorbeasca despre probema u. a pecare, cnd
Bruno undu- a o parte zse ,E bne, stapne?", raspunse dn nou.
- E bne, Bruno, a urmatoarea oprre.
- Unde?
- La Ardeen.
Bruno, revotat de atta sabcune, se cuca mormand n fundu
harabae, n tmp ce stapnu sau arunca o prvre emo[onaa romantcuu
pesa|, unde cura[ena oandeza parca se-mpetea cu ptorescu Itae.
La Ardeen ucrure se petrecura ca a Vce Archav. A|unsera a tre
dupa amaza, schmbara ca pecara a patru; dar, somat de Bruno care nu
ma voa sa atepte. Van Mtten fagadu sa- vorbeasca u Keraban, nante de
oprrea a Atna unde hotarsera sa petreaca noaptea.
Ma aveau cnc eghe pna acoo - cu care numaru de eghe strabatut
n acea z se rdca a vreo 5. Nu era rau pentru o smpa caru[a. Dar poaa,
gata sa cada, va ncetn, probab, mersu, facnd drumure aunecoase.
Ahmet vedea cu ngr|orare ca vremea se strca. Nor amenn[ator se
strngeau n arg. Aeru umed devenea nabutor, nct resprau cu greutate.
Cu sguran[a ca a noapte pe mare se va desan[u furtuna. Dupa prmee
fugere, vazduhu brazdat de descarcar eectrce va f cura[at de v|ee
furtuna nu se va dezan[u fara ca vapor de apa sa nu se preschmbe n
poae.
Harabaua nsa nu putea transporta dect tre caator. Nc Ahmet, nc
Nzb nu s-ar putea adapost sub preata care, de atfe, poate ca nu va rezsta
rafaeor. Dec pentru caare[ pentru cea[ trebuau sa a|unga ct ma
repede a popasu urmator.
De doua sau tre or domnu Keraban scoase capu de sub preata
prv, ceru care se nnora dn ce n ce.
- Vremea rea? ntreba.
- Da, unchue, raspunse Ahmet. De-am putea sa a|ungem n ora
nante sa-nceapa furtuna.
- n cpa n care ncepe poaa a sa v cu no n trasura.
- cne m va da ocu?
- Bruno! Acest baat vrednc va merge caare.
- Bnen[ees, adauga Van Mtten care socotea ca ar f fost nepotcos
sa refuze, ma aes ca accepta pe spnarea su|toruu sau credncos. Dar nu-
prv cnd spuse aceste cuvnte. N-ar f ndraznt. Bruno ferbea aba se
stapnea sa nu zbucneasca, ar stapnu sau sm[ea acest ucru.
- Ce ma bne ar f sa ne grabm, urma Ahmet. Daca se dezan[ue
furtuna, poaa va razbate prn pnza preate.
- Da bce caor, zse Keraban suruguu, fa- sa fuga ca vntu.
Surugu care se grabea a fe de tare ca pasager sa a|unga a Atna facu
ce putu. Dar betee anmae copete de zaduf nu aveau cum sa aerge ma
repede pe un drum neasfatat. Ct trebue sa- f nvdat domnu Keraban a
sa pe ,ceaparu" cu care harabaua se-ntn n cae n |ur de apte seara. Era
potaonu engezesc care transporta a Teheran depeee dn Europa de
doua or pe una. Nu facea dect 2 ze de a Trebzonda pna n captaa
Perse, tras de do sau tre ca escortat de c[va paznc. La oprr se
dadea ntetate fa[a de orcare a[ caator Ahmet se temea ca a sosrea
or a Atna nu va ma gas dect ca stov[. Noroc ca gndu acesta nu- ven
domnuu Keraban. Ar f avut un nou pre| sa se supere sa se pnga
nu -ar f asat sa- scape. Poate char cauta o asemenea samn[a de cearta.
E bne, ea fu oferta de Van Mtten. Oandezu nu ma putu sa dea napo,
dupa promsune facute u Bruno, se-ncumeta, n fne, sa e [na, dar
ncercnd sa manevreze ct ma ndemnatec. Vremea rea se paru o
exceenta ntrare n matere.
- Pretene Keraban, ncepu cu gasu cuva care nu vrea sa dea, c sa
prmeasca un sfat, ce crez despre faptu ca ceru se-ntuneca?
- Ce cred?
- Da! Precum se te, ne apropem de echnoxu de toamna avem a
ne teme ca n partea a doua a caatore noastre nu vor f cond[ atmosferce
a fe de prence ca n prma.
- E bne, nu vor f gata! Raspunse taos Keraban. Nu sta n puterea
mea sa e schmb. Nu comand sthor, pe cte tu, Van Mtten.
- Nu. frete, raspunse oandezu, prea pu[n ncura|at de acest
nceput. Nu asta am vrut sa spun, dragu meu preten.
- Atunc ce-a vrut sa spu?
- Ca, a urma urme, poate ca furtuna ne amenn[a doar nu va
zbucn sau, daca va zbucn, va f trecatoare.
- Toate furtune sunt trecatoare, Van Mtten. Dureaza ma mut sau
ma pu[n trec ca dscu[e. dupa aceea vne ar vremea buna. aa-s
ege fr.
- Cu cond[a, zse Van Mtten, ca aeru sa nu fe prea ncarcat de
vapor de apa. Ah, daca n-ar f peroada echnoxuu.
- Cnd vne echnoxu trebue sa te resemnez ca -a apucat pe drum.
Nu sta n puterea mea sa fac sa nu fe peroada echnoxuu. S-ar spune ca
ma nvnuet pe mne de asta!
- De unde! Dar te asgur. cum sa te nvnuesc. eu, amce Keraban?
Raspunse Van Mtten.
Van Mtten o pornse cu stngu, era mpede. Poate ca daca Bruno n-ar
f fost n spatee u sa- mbodeasca n oapta, ar f ntrerupt aceasta
prme|doasa convorbre, cht ca ar f reuat-o ma trzu. Dar nu ma putea da
napo - cu att ma mut cu ct Keraban se adresa, ncruntnd dn
sprncene:
- Ce- cu dumneata, Van Mtten? S-ar zce ca-[ umba ceva prn
mnte.
- Me?
Da, era vna u numa a u! Dar oandezu se fer sa -o spuna n fa[a,
care fac pe supara[ fara sa zca de ce.
- Eu! Fac pe suparatu!
- A sa-m reproez ceva? Te-am poftt a masa a Scutar te duc a
Scutar, nu- aa? E vna mea ca dgen[a s-a cocnt cu bestematu aa de
tren?
- Da, era vna u numa a u! Dar oandezu se fer sa -o spuna n
fa[a. Keraban contnua:
- E vna mea ca se strca vremea, ca trebue sa caatorm cu o haraba?
Ha, vorbete!
Van Mtten, tuburat, nu ma ta ce sa raspunda. Se margn dec sa-
ntrebe pe ara[agosu u tovara de drum daca se gndea sa ramna fe a
Atna fe a Trebzonda n cazu cnd vremea rea va face caatora prea grea.
- Grea nu nseamna mposba, nu? Zse Keraban. cum vreau sa
a|ung a Scutar pna a sfrtu un, ne vom urma drumu char daca toate
sthe s-ar dezan[u mpotrva noastra.
Van Mtten ua atunc nma n dn[ formua nu fara o ovaaa att
de mare nct tremura vocea, famoasa u rugamnte:
- E bne, pretene Keraban, daca asta nu te supara prea tare, [-a
cere, pentru Bruno pentru mne, ngadun[a. da, ngadun[a sa ramnem
a Atna.
- m cer ngadun[a sa ram a Atna? ntreba Keraban scandnd
fecare saba.
- Da. ngadun[a. consm[amntu. cac n-a vrea sa fac nmc fara
sa ma autorzez sa.
- Sa ne despar[m, nu- aa?
- Va! Doar trecator. o bucata de tmp. o scurta bucata de tmp, se
grab sa adauge Van Mtten. Bruno cu mne suntem a capatu puteror. Am
prefera sa ne ntoarcem pe mare a Constantnopo, da. pe mare.
- Pe mare!
- Da, pretene Keraban. fndca [e nu-[ pace marea. Nu zc asta
ca o mustrare. n[eeg foarte bne de ce orce traversare cu coraba sau
vaporu [-e nepacuta. Aa ca gasesc fresc sa merg ma departe pe drumu
torauu. Dar pe mne oboseaa ma face sa- gasesc anevoos. . daca-
prvet bne pe Bruno a sa vez ca a sabt.
- Aha! Bruno a sabt! Zse Keraban fara a ntoarce macar capu spre
neferctu su|tor, care cu o mna tremuratoare arata vemntee
futurnd pe trupu sub[at.
- De aceea, pretene Keraban, reua Van Mtten, te rog sa nu ne por[
pca daca ramnem a Atna de unde vom peca spre Europa n cond[ ma
bune. [ repet ca ne vom revedea a Constantnopo sau ma degraba a
Scutar, da. a Scutar te asgur ca nu eu vo f acea care sa ma fac
ateptat a nunta tnaruu meu amc Ahmet!
Van Mtten a|unsese a capatu a tot ce avea de spus. Atepta raspunsu
domnuu Keraban. Va f o smpa ncuvn[are a rugamntea u att de
freasca sau un acces de fure?
Oandezu statea cu capu pecat fara sa ndrazneasca sa rdce och
spre terbu sau tovara de drum.
- Van Mtten, raspunse Keraban cu un gas ma ntt dect era de
ateptat. Van Mtten cred ca adm[ ca propunerea ta are motve sa ma
umeasca char ca- de natura sa provoace.
- Pretene Keraban! Strga Van Mtten care a utmu cuvnt crezu ca
va urma un act de voen[a.
- Lasa-ma sa termn, te rog! Zse Keraban. Cred ca-[ da seama ca nu
pot sa vad despar[rea asta fara sa fu ntr-adevar ndurerat. Adaug ca nu m-
a f ateptat a un asemenea gest dn partea unu cent pe care- eaga de
mne 30 de an de afacer.
- Keraban! Excama Van Mtten!
- E! Lasa-ma sa termn! Zse Keraban, rdcnd gasu ceea ce a e era
o pornre aproape obnuta. Dar a urma urme, Van Mtten, et ber. Nu-m
et nc ruda, nc suga. Nu et dect pretenu meu un preten poate
ngadu orce, char sa rupa egature une vech amc[!
- Keraban, dragu meu Keraban! Zse Van Mtten foarte mcat de
mustrarea pretenuu sau.
- Ve ramne dec a Atna, daca asta [-e dorn[a, sau a Trebzonda
daca-[ pace sa ram a Trebzonda.
zcnd acestea, domnu Keraban se retrase n co[u u ca un om
care nu are nga e dect ndferen[, stran, caatornd doar ntmpator
aatur de e.
Daca Bruno parea ncntat de ntorsatura pe care o uasera ucrure,
Van Mtten se sm[ea foarte neca|t ca- mhnse pe amcu sau. Da, n fond,
proectu u reuse cu toate ca avu poate mpusu sa- retraga
propunerea, nu crezu de cuvn[a s-o faca. De atfe, Bruno era de fa[a
veghea. Ma ramnea probema banor, mprumutu, pentru a f n stare or
sa ramna ctva tmp n [nut, or sa- nchee caatora n ate cond[. Dar
nu vedea n asta nc un obstaco. Partea ce- revenea u Van Mtten de a
frma sa dn Rotterdam va f varsata foarte curnd a banca dn
Constantnopo domnu Keraban n-avea dect sa- a napo suma
mprumutata cu cecu pe care avea sa - dea Van Mtten.
- Pretene Keraban, zse Van Mtten, dupa cteva cpe de tacere pe
care nmen n-o ntrerupse.
- Ce ma e, domnue? ntreba Keraban de parca ar f raspuns unu
nepoftt.
- Cnd a|ungem a Atna. reua Van Mtten care sm[ acest
,domnue" ca un |ungh n nma.
- E bne, cnd a|ungem a Atna, rost Keraban, ne vom despar[. Ne-
am n[ees.
- Da, aa- Keraban!
Pe drept cuvnt nu ma ndrazn sa- spuna ,pretene Keraban".
- Da, aa-. De aceea te rog sa-m a ceva ban.
- Ban? Ce ban?
- O suma mca pe care o ve ua ndarat a banca dn Constantnopo.
- O suma mca?
- t doar ca am pecat aproape fara ban cum te-a ofert cu atta
bunavon[a sa patet chetuee de caatore.
- Aceste chetue nu ma prvesc dect pe mne!
- Fe! Nu vreau sa dscut.
- Nu te-a f asat sa da dn buzunar nc o sngura ra, zse Keraban,
ncuna sngura!
- [ sunt foarte recunoscator, raspunse Van Mtten, dar az nu ma am
nc o para [-a f ndatorat daca.
- N-am ban de mprumutat, raspunse taos Keraban nc me nu-m
ramne dect att ct sa termn cu bne caatora.
- Totu,. n-a sa-m da.?
- Nmc.
- Cum? Facu Bruno.
- M se pare ca acum Bruno permte sa se-amestece n vorba?
Zse Keraban amenn[ator.
- Bnen[ees, gra Bruno.
- Tac, Bruno, spune Van Mtten, care nu dorea ca nterven[a
su|toruu sau sa nvenneze ma mut dscu[a.
Bruno tacu dn gura.
- Dragu meu Keraban, reua Van Mtten, nu- vorba, a urma urme,
dect de o suma reatv foarte mca, care ne va permte sa ramnem cteva
ze a Trebzonda.
- Mca sau nu, domnue, nu atepta nmc de a mne!
- Ar a|unge 000 de patr.
- Nc o me, nc o suta, nc zece, ncunu! Rost Keraban care ncepea
sa- asa dn fre.
- Cum! Nmc?
- Nmc!
- Dar atunc.
- Atunc n-a dect sa v ma departe cu no, domnue Van Mtten. Nu-
[ va ps nmc. Dar sa-[ as un pastru, o para, o |umatate de para, ca sa
honaret cum a chef, asta nu! Ncodata!
- Ncodata?
- Ncodata!
Dn feu cum Keraban pronun[a acest ,ncodata", Van Mtten n[eese,
pna Bruno prcepu, ca hotarrea ndaratncuu era de nezdruncnat.
Cnd spunea ,nu", nsemna de zece or ,nu". Van Mtten se sm[ oare
deosebt de |gnt de refuzu u Keraban, cndva pretenu u de a care
odnoara cumpara tutun? E greu de spus, deoarece sufetu omenesc , n
speca, sufetu unu oandez, fegmatc rezervat, nchde mute tane. n
schmb ce ce, nendoenc, se revota era Bruno. Cum adca? Va trebu sa
caatoreasca n aceste cond[ poate n unee ma proaste? Va trebu sa
faca ma departe un drum absurd, sa urmeze tneraru acesta fara rost, n
caru[a, caare, pe |os cne ma te n ce fe? toate astea fndca aa
dorea un ncapa[nat n fa[a carua stapnu sau tremura? Va f st sa parda
ceea ce ramnea dn pntecee sau supt, n vreme ce domnu Keraban n
pofda pedcor oboseor va pastra nfa[area u robusta
maestuoasa? Da, dar ce era de facut?
Lu Bruno, n psa banor necesar, nu- ramnea dect sa bombane.
Bomban, aadar, n co[u u. O cpa se gnd sa- paraseasca pe Van Mtten
drept urmare mertata a une asemenea tran. Dar probema banor se
rdca pentru e ca pentru stapnu sau care nc macar n-avea cu ce sa-
pateasca eafa.
n tmpu dscu[e, harabaua nanta cu greu. Ceru foarte nnegurat
parea ca se unete cu marea. Mugetu surd a taazuror arata ca vaure se
formeaza n arg. Dncoo de zare, vntu batea puternc vestnd furtuna.
Surugu mna ca ct putea ma bne. Be[ de e nantau cu sfor[ar mar.
Ahmet mbodea a rndu u, att se grabea sa a|unga a Atna; dar era
mpede ca- va prnde furtuna pe drum.
Domnu Keraban, cu och nch, nu rostea un cuvnt. Tacerea asta
mpovara pe Van Mtten care ar f rabdat ma curnd o bruftuuaa dn partea
pretenuu sau. Sm[ea tot ce acesta strnsese n sufetu u n cursu
dscu[e avute. Daca ntreaga supararea asta stapnta ar f zbucnt, ar f
fost o ere terba.
n sfrt, Van Mtten nu ma putu ndura apecndu-se spre urechea
u Keraban, n aa fe nct Bruno sa nu- auda, opt:
- Pretene Keraban.
- Ce e?
- Cum a putut oare, macar o cpa, sa-m vna n mnte sa te parasesc?
- Da! Cum?
- ntr-adevar, nu prcep!
- Nc eu, raspunse Keraban.
Asta fu tot; dar mna u Van Mtten o cauta pe cea u Keraban care
prm can[a amcuu sau, strngndu--o att de puternc nct degetee
oandezuu purtara muta vreme semnee ertar dobndte.
Era noua seara. Se asa o noapte ntunecoasa. Furtuna se dezan[use
cu o foarte mare voen[a. Orzontu fu brazdat de mar fugere abe, dar nu se
puteau nca auz tunetee. V|ea se-nte[ aa de mut ca, de cteva or, avura
a se teme ca harabaua sa nu se rastoarne n drum. Ca, stov[,
nspamnta[, se opreau mereu, se cabrau, dadeau ndarat surugu nu-
putea stapn dect cu mare greutate.
Ce sa faca n asemenea mpre|urar? Nu se puteau opr fara sa se
adaposteasca undeva, pe aceasta faeza batuta de vnture dn vest. Ma
aveau ce pu[n |umatate de ora pna a Atna.
Ahmet, foarte ngr|orat, nu ta ce hotarre sa a, cnd, a o cottura a
coaste, e aparu n fa[a o umna ve, a o dstan[a de c[va pa.
Era raza faruu de a Atna, na[at pe faeza nante de ntrarea n ora.
Raspndea n bezna nop[ o umna destu de puternca. Ahmet avu buna
dee sa ceara gazdure pazncor.
Batu a ua casu[e construta a poaee faruu. Era tmpu, cac
domnu Keraban nso[tor sa n-ar f fost n stare sa [na pept furtun ma
mut de cteva cpe.
III N CARE BRUNO II |OACA LUI NIZIB O FESTA PE CARE, TRAGEM
NADE|DEA CA CITITORUL VA BINEVOI SA I-O IERTE.
O casu[a de emn mpar[ta n doua camere cu ferestree dnd spre
mare, un stp dn grnde pe care era montat aparatu catoptc, adca o
anterna cu refectoare depand cu azec de pcoare acoperu - acesta
era faru de a Atna dependn[ee u. Instaa[e aadar dn cee ma smpe.
Dar aa cum era, umna sa aducea mar servc navga[e de-ac. Fusese
construt numa cu c[va an n urma. Va da[ seama ca nante ca enaee
mcuu port Atna, afate ma spre vest, sa fe umnate, mute nave s-au
scufundat n aceasta fundatura a contnentuu asatc! Cnd e mpns de
vnturc dn nord vest, un vapor poate cu greu men[ne drec[a, n
pofda man cu abur cu att ma pu[n o corabe cu pnze, care nu upta
dect mergnd pez mpotrva vntuu.
Do paznc stateau permanent n casu[a de emn de a poaee faruu;
prma ncapere e servea de saa comuna, ceaata avea doua patur
suprapuse pe care nu e ocupau ncodata n acea tmp, deoarece unu
dntre e era totdeauna noaptea de garda, ca sa ntre[na focu sa dea
semnaee necesare cnd vreo nava se aventura, fara a f caauzta de o
barca pot, n enaee Atne.
La batae n ua, unu dntre paznc deschse. Domnu Keraban, mpns
de furtuna, ntra e nsu ca o furtuna, urmat cu grabre de Ahmet, Van
Mtten, Bruno Nzb.
- Ce dor[? ntreaba pazncu de servcu. Tovarau sau, trezt dn
somn de gaage, ven e.
- Ne gazdu[ pentru noaptea asta? ntreba Ahmet.
- Daca n-ave[ nevoe dect de un acoper deasupra capuu, casa va
e deschsa.
- Da, trebue sa ne adapostm sa mbucam ceva.
- Fe, zse pazncu, dar a[ f gast un oc ma bun ntr-un han de a
margnea Atne.
- La ce dstan[a se afa? ntreba Van Mtten.
- La vreo |umatate de eghe de far, pe na faezeor, nspre nteror,
raspunse pazncu.
- O |umatate de eghe pe vremea asta ngroztoare! Rost Keraban!
Nu, oamen bun, nu! Ute nte banc ac unde ne putem petrece noaptea.
Daca harabaua ca notr pot sa se adaposteasca n spatee casu[e, ne
este de-auns. Mne n zor ze vom porn spre Atna unde nada|dum sa
gasm un vehcu ma bun.
- Ma aes unu ma rapd! Adauga Ahmet.
- unde sa stam ma pe moae, murmura prntre dn[ Bruno.
- De harabaua asta nu- char att de rea, rost domnu Keraban
aruncnd o prvre severa crttoare sug a u Van Mtten.
- Domnue, vorb pazncu, va repet ca ocun[a noastra va sta a
dspoz[e. Mu[ caator au gast adapost ac pe vreme proasta s-au
mu[umt.
- Cu ceea ce vom t sa ne mu[umm no! Raspunse Keraban.
Acestea fnd zse, caator ncepura sa se pregateasca sa petreaca noaptea
n casu[a pazncor faruu. N-aveau dect sa se bucure c-au gast un
adapost, orct de pu[n confortab ar f fost, auznd cum afara batea un vnt
turbat poua cu gaeata.
nante de a se cuca sm[eau totu nevoa sa a ceva n gura.
Bnen[ees, Bruno fu acea care vorb de masa, amntndu-e ca merndee dn
haraba se termnasera.
- Oamen bun, spune Keraban, n-ave[ nmc de mncare? Va vom
pat, frete.
- Bun sau rau, zse unu dn paznc, n-avem atceva, to[ patr
tezauruu mpera nu v-ar su| sa gas[ ac dect pu[nu ce ne-a ramas dn
provze faruu.
- Va f destu! Raspunse Ahmet.
- Da, daca va f destu. murmura Bruno carua se ungsera ureche
de foame.
- Trece[ n camera ceaata, spuse pazncu. Ce se afa pe masa e a
dumneavoastra.
- Bruno ne va serv, hotar Keraban, n tmp ce Nzb va a|uta pe
surugu sa puna, de bne de rau, harabaua ca a adapost de vnt poae.
La un semn a stapnuu sau, Nzb e numadect sa ndepneasca
cee poruncte.
ntre tmp, domnu Keraban, Van Mtten Ahmet, urma[ de Bruno
ntrara n camera a doua se aezara a o masu[a n fa[a sobe unde ardea
un foc bun. Pe farfur erau restur de carne rece pe care caator hames[ e
ngh[eau ct a cp.
Bruno, vaznd cu cta acome nfuecau, se gndea char ca mannca
prea repede.
- Opr[-va, nu trebue sa- utam pe Bruno Nzb, spuse Van Mtten
dupa un sfert de ora nchnat mestecatuu.
- Bnen[ees, raspunse domnu Keraban, nu trebue sa moara de
foame ma mut dect stapn or.
- E ntr-adevar, foarte marnmos, murmura Bruno.
- Tmpu trece. Ha sa dormm, adauga Keraban.
- Da, a dreptate, zse Van Mtten.
Domnu Keraban, Van Mtten Ahmet se-ntoarsera aadar n prma
camera, cnd Nzb ntra pe ua sa a masa cu Bruno. ntn pe banc, nve[
n mantaee or, to[ tre ncercau sa treaca n somn, cu bne, oree ung ae
une nop[ furtunoase. Dar e venea greu sa adoarma n asemenea cond[.
n acest tmp Bruno Nzb, aeza[ unu n fa[a atua, se pregateau sa
termne contncos ceea ce ramasese pe farfur n fundu canor. Bruno
se purta ca de obce foarte de sus cu Nzb care se arata a fe de cuvncos
ca ntotdeauna.
- Nzb, dupa parerea mea, dupa ce stapn au cnat e dreptu
su|toror sa mannce rama[ee daca [ s-a asat ceva.
- |-e foame, domnue Bruno? Zse Nzb convns dnante de
ncuvn[area comeseanuu sau.
- Ma ntreb! Ma aes ca sunt 2 ore de cnd n-am pus nmc n gura!
- Nu se vede!
- Nu se vede? Pa n-a observat, Nzb, ca am sabt cu nca zece vre
de opt ze ncoace? Cu hanee mee s-ar putea mbraca acum cneva de
doua or ma vonc ca mne.
- ntr-adevar e cudat ce [ se-ntmpa, domnue Bruno, eu ma ngra,
ma curnd, n mpre|urare astea.
- Ah! Te ngra? Murmura Bruno prvndu- chor.
- Ha sa vedem ce-a ma ramas n farfur, rost Nzb.
- Hm! Facu Bruno, nu mare ucru. aba daca a|unge pentru unu
sngur, darmte pentru do?
- Cnd caatoret trebue sa te mu[umet cu ce gaset, domnue
Bruno!
,Aha, fac pe fosofu, zse Bruno n snea u, pe deasupra
ndraznet sa te ngra!"
, tragnd spre e farfura u Nzb, zse:
- Ce naba a mncat?
- Nu tu, parea o buca[ca dntr-o frptura de oae, raspunse Nzb care
trase napo farfura n fa[a sa.
- Oae?! Excama Bruno. Cred ca greet. E porc.
- Porc? Rost Nzb. Ce ma fac, domnue Bruno?
- n ocu tau m-a mu[um cu buca[ca asta de brnza de capra.
Bruno -o puse nante. Nzb ncepu sa mannce, nu fara sa faca o
mutra pouata, n tmp ce comeseanu sau nfueca dn frptura pe care o
decretase m-propru drept porc. Dupa aceea se rdca de a masa, frecndu-
se pe pntece ca cneva care a mncat pe saturate se-ntoarse n saa de
mese, urmat de pacatu famndu Nzb. Domnu Keraban, Van Mtten
Ahmet, ntn pe bance de emn, nca nu- gassera somnu. Afara furtuna
se-nte[ea parea sa smuga faru dn oc. Va reu e sa [na pept asatuu
rafaeor de vnt ca umna sa- caauzeasca pe navgator pe marea asta
dezan[uta? Se facuse de unsprezece |umatate.
- Nu se poate dorm ac! Rost Keraban, scundu-se umbnd de
coo-coo prn saa comuna.
- Nu, raspunse Ahmet, daca ma crete fura uraganuu casu[a asta
va f n perco sa se narue. Ar trebu sa fm pregat[ pentru orce
eventuatate.
- Dorm, Van Mtten, po[ dorm? ntreaba Keraban se duse sa-
scuture.
- A[psem, murmura Van Mtten.
- Aa- cu fre astea pacde! n mpre|urar n care atu n-ar putea
nchde un och, oandezu e n stare sa traga a aghoase.
- N-am ma vazut o asemenea noapte! Rost unu dn paznc. Vntu
bate spre coasta cne te daca mne stnce de a Atna nu vor f
acoperte de epave.
- A[ vazut nave n arg? ntreba Ahmet.
- Nu, raspunse pazncu, ce pu[n nante de apusu soareu. Cnd am
urcat sa aprnd faru, n-am zart ncuna. Dn fercre cac se ntra greu n port
pe tmp de furtuna char cu faru care umneaza pe o dstan[a de cnc
me, nu- smpu sa acostez.
n cpa aceea o rafaa deschse voent ua trntnd-o s-o faca buca[.
Dar domnu Keraban se repezse spre ea o nchse mpreuna cu pazncu,
uptnd mpotrva vntuu.
- Ce ndaratnca! Excama e, dar eu am fost ma ncapa[nat dect
ea.
- Terba furtuna! Zse Ahmet.
- Terba, ntr-adevar, raspunse Van Mtten; aproape ca se poate
compara cu cee de pe coastee oandeze dupa ce trec Atantcu.
- Ah, zse Keraban, se poate aproape compara.
- Pa, pretene Keraban, gndete-te ca sunt furtun care vn dnspre
Amerca traversnd ntregu ocean!
- dezan[ure oceanuu crez ca se pot compara cu cee ae Mar
Negre?
- Amce Keraban, n-a vrea sa te contrazc, dar, sa-m fe cu ertare.
- Nu vre, dar ma contrazc, raspunse Keraban care n-avea nc un
motv sa fe bne dspus.
- Nu. spuneam doar.
- Ce spunea?
- Spuneam ca pe nga ocean, pe nga Atantc, Marea Neagra nu- -
a drept vorbnd - dect un ac.
- Un ac! Strga Keraban na[nd capu.
- Un ac mare, daca vre! Raspunse Van Mtten care ncerca sa-
nduceasca afrma[e, un ac ura. dar un ac!
- De ce nu un az?
- N-am zs az.
- De ce nu o bata?
- N-am zs bata.
- De ce nu un castron?
- N-am zs castron.
- Nu! Van Mtten, dar a gndt!
- Ba te asgur ca nc prn mnte nu m-a trecut.
- E bne fe! Un castron! Dar daca un catacsm ar arunca Oanda
dumtae n castronu asta, ar ngh[-o vaure n ntregme! Auz, coo! Un
castron!
repetnd mormat acest cuvnt, domnu Keraban ncepu dn nou sa
umbe ncoacc ncoo prn camera.
- Sunt sgur ca n-am zs castron! Murmura Van Mtten cu totu
descumpant. Crede-ma, tnere preten, adauga adresndu-se u Ahmet,
expresa asta nc nu m-a vent n mnte. Atantcu.
- Fe, domnue Van Mtten, raspunse Ahmet, dar nu- nc ocu nc
tmpu acum pentru o asemenea controversa.
- Castron! Contnua sa repete prntre dn[ ndaratncu persona|.
Vreme de o ora voen[a furtun crescu mereu. Paznc, foarte
ngr|ora[, eeau dn cnd n cnd sa supravegheze stpu de emn n vrfu
carua se egana fenaru. Oaspe[, frn[ de oboseaa, se cucasera dn nou
pe banc n saa comuna ncercau zadarnc sa nchda och.
Deodata, pe a doua dmnea[a, se trezra cu to[ dn a[peaa.
Ferestree erau smuse dn [[n geamure se faceau [andar. n acea
moment, n tmpu une scurte acam, n arg se auz o bubutura de tun.
IV N CARE TOTUL SE PETRECE PRINTRE TUNETE I FULGERE.
Se rdcara cu to[ se repezra a ferestre, prvnd marea ae care
vaur puverzate de vnt asatau cu roae bcutoare casa faruu. Domnea
o bezna adnca n-a f putut vedea nmc, nc macar a c[va pa daca,
dn cnd n cnd, mar fugere gabu n-ar f umnat orzontu. n tmpu unua
dntre ee Ahmet zar un punct mcator care aparea dsparea n arg.
- Sa fe o nava? ntreaba e.
- daca da, de-acoo s-o f tras cu tunu? Adauga Keraban.
- Ma duc sus a far, spuse unu dntre paznc, ndreptndu-se catre
scar[a de emn care dadea spre gaera unde se afa fenaru.
- Te nso[esc, zse Ahmet.
n acest tmp domnu Keraban, Van Mtten, Bruno, Nzb a doea
paznc ramasera, n pofda v|ee a stropor rec purta[ de vnt, n fa[a
ferestreor cu geamure sparte.
Ahmet nso[toru sau a|unsera repede, a nveu acoperuu, a
patforma ce servea de temee stpuu. De acoo se urca pe o scara de
ncendu; a 60-a treapta se adapta a partea superoara a faruu formnd
suportu fenaruu.
Furtuna era aa de mare nct urcatu nu putea f dect foarte
anevoos. Baree sode ae scar se eganau. Ahmet se sm[ea dn cnd n
cnd att de pt de baustrada ca cuprndea teama ca n-o sa se ma poata
desprnde de ea, dar, proftnd de o scurta acame, zbut sa urce doua-tre
trepte urmndu- pe paznc, care sua a fe de greu, a|unsera n cee dn
urma pe patforma. n fa[a ochor, se nfa[a o prvete formdaba. O
mare dezan[uta, vaur urae spargndu-se de stnc, strop recaznd ca o
aversa peste far, mun[ de apa cocnndu-se n arg cu crestee abur
desundu-se n umna dfuza pe ceru negru, acopert de nor |o ce se
fugareau cu o u[eaa nemapomenta. La anumte ntervae se zareau, n
na[me, prntr-o spartura a or a[ nor ma den dn care scapau fugere
vde, dre de umna tacute pade, semne ae une furtun zbucnte n
departare.
Ahmet pazncu se [neau de margnea gaere superoare. Aeza[ n
stnga n dreapta patforme, cercetau marea, contnund sa zareasca fe
punctu mcator pe care- ntrevazusera o cpa, fe facara une no ovtur
de tun care e-ar f dezvaut ocu.
Nu vorbeau cac nu s-ar f putut auz unu pe ceaat. n fa[a ochor
aveau o prvete vasta. Faru proecta nantea or un fascco umnos pe o
raza de ma mute me. Dar n-aveau a se teme ca se va stnge? Cnd cnd
o rafaa a|ungea a facara care se mcora pna a a- perde toata
straucrea. Totodata pasar de mare nnebunte de furtuna se repezeau spre
far, ca ne nsecte urae atrase de ampa, se oveau cu capu de gra|u
de fer care apara fenaru sa nu se sparga, sco[nd [pete ce se amestecau
cu vuetu furtun.
Ahmet pazncu ncercau sa regaseasca, n rastmpu unu fuger,
punctu mcator pe care- observasera nante. Dar e perse sau umna nu
cadea pe ocu unde se afa. Daca era o nava poate ca se scufundase.
Deodata mna u Ahmet se-ndrepta spre zare. Prvrea u nu se-nea. Se
petrecea ceva nfrcoator. De a suprafa[a mar pna a suprafa[a noror se
na[au doua cooane, |os chde, sus gazoase care se-ntneau ntr-un vrf
conc. Aveau o mcare gratore extrem de rapda, ar n gou dntre ee
patrundea Vntu. Se depasau nvrte|nd apa n |uru or. n cursu acamor
se auzea un uer ascu[t att de puternc nct, probab, se propaga a o
mare dstan[a. Fugere repez brazdau n zg-zag panau enorm a ceor doua
cooane ce se perdea n nor. Erau doua trombe marne. Deodata, nu departe
de una dntre ee, tunu bubu dn nou, dupa ce se zar, o umna ve.
- De-acoo s-a tras, de asta data! Strga Ahmet.
pazncu ndreptase prvrea spre ace oc, zcnd:
- Da,. Ute! Ute!
La umna unu fuger puternc, Ahmet vazu o ambarca[e de tona| mc
care upta mpotrva furtun. Era o tartana, descumpanta, cu pnzee
sfate catargu rupt. Fara nc un m|oc de a se mpotrv, derva spre
coasta. Cu stnce, spre care o purta vntu, n aproperea ceor doua trombe
care se ndreptau spre ea, nu avea cum sa scape. totu rezsta. Poate,
daca nu era sfarmata de trombe, va f uata de un curent care s-o duca n
port. Cu vntu care batea spre coasta, char fara pnze, avea eventua
ansa sa patrunda n ena, faru aratndu- drec[a. Era utma e speran[a.
De aceea, tartana ncerca sa upte mpotrva trombe cee ma apropate care
amenn[a s-o atraga n vrte|. Trasese ovture de tun, nu ca o chemare n
a|utor, c ca sa se apere. Trebua naruta cu ghueee cooana rottoare de
apa. Reura, dar nu ntru totu. Un proect strabatu tromba a vreo treme
dn na[mea e cee doua segmente se despar[ra pentru un tmp n spa[u
ca doua par[ ae unu anma fantastc; apo se unra dn nou reundu-
mcarea gratore asprnd aeru apa pe unde treceau. Era ora tre
dmnea[a. Tartana derva ma departe spre capatu enauu. n acea cpa o
rafaa zgudu dn teme stpu faruu. Ahmet pazncu se temura sa nu- f
scos dn pamnt. Grnze crapate erau gata sa se desprnda. Coborra ct
ma ute se adapostra n casa. Nn fu uor, cac scara se rasucea sub
pcoaree or. Reura totu a|unsera pe treptee ce dadeau n nteroru
sa.
- E? ntreba Keraban.
- E o corabe, raspunse Ahmet.
- Gata sa se scufunde?
- Da, raspunse pazncu, n afara de cazu ca nmerete n enau
Atna.
- Are posbtatea asta?
- O are cu cond[a ca enau sa- fe cunoscut captanuu daca faru
arata drec[a.
- Nu se poate face nmc s-o caauzm, sa- venm n a|utor?
- Nmc.
Deodata un fuger umna casu[a numadect se auz tunetu.
Keraban a sa se sm[ra ca n[epen[ de como[a eectrca. Era o mnune
ca nu fusesera trasn[ n ocu acesta, daca nu drect, macar de un oc
ntrzat. n acea tmp se auz un zgomot asurztor. Ceva greu cazu peste
acoperu care se prabu uraganu, patrunznd prn spartura, dstruse
saa a care pere[ de emn se darmara. Prntr-un mare noroc ncunu dn
ce prezen[ nu fu rant. Acoperu, smus, aunecase spre dreapta pe cnd e
se strnsesera n co[u stng, nga ua.
- Afara! Afara! Strga unu dn paznc repezndu-se pe stnce de pe
[arm. urmara cu to[ acoo dadura seama ce a provocat catastrofa.
Trasnetu, caznd pe far, stpu se rupsese a temee partea u superoara
se prabuse spargnd acoperu. Apo, ntr-o cpa uraganu darmase
ntreaga casu[a. Acum nu ma exsta nc o umna care sa arate caea spre
enau mcuu port. Daca tartana nu era ngh[ta de trombe, nmc n-o va
putea mpedca sa se zbeasca de stnc. Se vedea nca [nndu-se pe apa, n
tmp ce cooanee de aer vaure formau vrte|ur n |uru e. O despar[ea
doar |umatate de cabu de o stnca uraa care se na[a cu 50 de pcoare
deasupra mar a capu dnspre nord-vest. Acoo va f mpnsa, probab,
mcu[a corabe pentru a se sfarma a per.
Keraban nso[tor sa mergeau ncoace ncoo pe ma, prvnd
ngroz[ a cee ce se ntmpau sub och or, neputnco sa vna n a|utoru
nave n upta cu vaure, fndu-e aproape mposb or n sa [na pept
furtun care uda cucuete turna asupra or apa de mare amestecata cu
nsp. C[va pescar dn portu Atna esera e pe [arm. Domnu Keraban,
Ahmet cea[ voau sa faca totu pentru a- sava pe naufraga[. Ar f dort
ma mut, anume sa se arate ehpa|uu tartane drec[a enauu.
- Tor[e! Tor[e! Strga Keraban.
Se aprnsera cteva creng ranoase, smuse dntr-un pc de pn
martm care se afau pe coasta, nga casu[a naruta. Lumna or saba
fumegnda nocu, de bne de rau, pe cea a faruu, nsa tartana contnua sa
mearga n derva. De cte or fugera se vedea echpa|u executnd un numar
de manevre. Captanu ncerca sa rdce o pnza ca sa se-ndrepte spre
focure aprnse pe ma, dar nc n-o na[a bne ca fu smusa de uragan ,
bcute de vntu puternc, buca[e de pnza fura proectate pna pe faeze,
zburnd ca un sto de pescaru, care cum se te, e pasarea furtun.
Coca mc nave se rdca uneor a o na[me ame[toare recadea ntr-
un abs n care s-ar f scufundat pe vec daca s-ar f zbt de o stnca
submarna.
- Neferc[! Strga Keraban. Preten. nu se poate face ceva pentru
e?
- Nu! Raspunsera pescar.
- Nu! Dau o me de patr! Zece m de patr! O suta de m cu e
vne n a|utor!
Dar cne sa prmeasca generoasa raspata? Era cu neputn[a sa te
arunc n m|ocu vauror mar dezan[ute pentru a gas o cae ntre tartana
capatu enauu. Poate cu m|oace moderne s-ar f putut ncerca stabrea
une comuncar. Dar mcu port Atna n-avea nc macar o barca de savare.
- Totu nu- putem asa sa para! Repeta Keraban care nu ma suporta
sa asste a un asemenea spectaco.
Ahmet cea[ caator, ngroz[ ca e, n-aveau nc e ce sa
ntreprnda.
Deodata un strgat se auz de a bordu tartane - facu pt Ahmet sa
sara n sus. I se paru ca- desuete numee - da, numee u - prn vuetu
vauror vntuu. ntr-adevar, n tmpu une scurte acam, strgatu se
repeta auz mpede:
- Ahmet! Ahmet! A|utor!
Cne chema oare? Un presentment facu nma sa- bata de sa-
sparga peptu. Tartana. Parca o recunotea, parca o ma vazuse. Unde? Nu
a Odessa, n fa[a case bancheruu Sem, n zua pecar?
- Ahmet, Ahmet! Numee u rasuna dn nou.
Keraban, Van Mtten, Bruno Nzb se apropara de tnaru care,
ntnznd bra[ee spre mare, ramasese nemcat, ca mpetrt.
- Numee tau! Sa fe numee tau? Repeta Keraban.
- Da, da! raspunse nepotu sau. E numee meu.
Pe neateptate, un fuger cu o durata de ma mut de doua secunde
brazda spa[u de a o zare a ata. La aceasta umna ve, tartana aparu a te
de car ca cnd ar f fost conturata n ab de un fr eectrc. Catargu mare
pe care cazuse trasnetu ardea ca o tor[a a sufu rafae.
La pupa doua fete se strngeau n bra[e, strgnd nca o data:
- Ahmet! Ahmet!
- Ea! E ea! Amasa! Rost tnaru ca[arndu-se pe o stnca.
- Ahmet! Ahmet! Strga a rndu- Keraban.
se repez spre nepotu sau nu ca sa- opreasca, c ca sa- a|ute, a
nevoe.
- Ahmet! Ahmet!
Acest nume se auz pentru o utma oara rasunnd n vazduh. Nu ma
ncapea nc o ndoaa.
- Amasa! Amasa! Strga Ahmet.
, aruncndu-se n vaure nspumate, dsparu n ntunerc.
n acea cpa, una dntre trombe a|unse a prova tartane, o ua n
vrte|u e o arunca spre stnga char pe stnca cea mare care se na[a
nga capu dn nord-vest. Acoo mca nava se sfarma cu un tunet nforator
care acoper vuetu furtun; apo se scufunda ntr-o cpta , tromba zbndu-
se ea de stnca, se sparse ca o bomba ggantca napond mar, masa de
apa, noror, abur ce acatuau rottoru e pana.
Se parea ca to[ ce de pe tartana persera ca vteazu tnar care se
azvrse n vaur sa e saveze pe cee doua fete. Keraban vo sa se arunce
e n apee cocottoare pentru a- gas. nso[tor u se uptara cu e ca sa-
mpedce sa- parda va[a ntr-o astfe de ncercare.
ntre tmp zarra pe Ahmet a umna fugereor nentrerupte care
brazdau vazduhu. Cu puter supraomenet se ca[arase pe stnca. Ducea n
bra[e pe una dn naufragate, ar pe ceaata, care se prnsese cu mne de
hanee u, o tra dupa e. n afara de ee nu se ma vedea nmen dn ce de
pe tartana. Fara ndoaa, tot echpa|u care se aruncase n mare, n cpa
cnd nava fusese atrasa de tromba, perse doar cee doua fete
suprave[usera naufraguu. Ahmet, dupa ce se trase dn caea vauror ce se
zbeau de stnca, se opr o cpa se uta a ce dstan[a se afa enau. Erau
ce mut 5 pcoare. Proftnd de retragerea unu va ura care asase numa
o dra de apa pe [arm se repez cu povara u, urmat de ceaata naufragata,
spre mau stncos; dn fercre reu sa a|unga acoo a tmp. Un mnut ma
trzu se afa n m|ocu tovaraor sa de drum. Dupa ce asa n bra[ee or
pe cee pe care e savase, se prabu frnt de emo[e oboseaa.
- Amasa! Amasa, strga Keraban.
Da! Era ntr-adevar Amasa. Amasa de a care uasera ramas bun a
Odessa, fca bancheruu Sem. Cum a|unsese a bordu tartane care se
scufundase, cum se afa a 300 de eghe departare dc casa, a ceaat capat
a Mar Negre? mpreuna cu Ned|eb, su|toarea sa devotata! Ce se
ntmpase oare? Dar nc Amasa, nc tnara [ganca nu e puteau spune
nmc, cac amndoua perdusera cunotn[a.
Domnu Keraban o ua n bra[e pe Amasa, n tmp ce unu dntre paznc
facu acea ucru cu Ned|eb. Ahmet, de vense n fre, prvea nauct n |ur
ca un om care a perdut sm[u reata[. Cu to[, se-ndreptara spre Atna,
unde unu dntre pescar gazdu n coba u.
Amasa Ned|eb fura duse nga vatra unde ardea un foc bun.
Ahmet, apecndu-se spre ogodnca u ua capu n mn ncepu s-
o cheme pe nume, sa- vorbeasca.
- Amasa. ubta mea. Nu ma aude! Nu-m raspunde! Ah! Daca a
murt, vo mur eu.
- Nu, n-a murt, rost Keraban. Respra! Ahmet! Traete!
n acea cpa Ned|eb se scua se arunca peste trupu Amase.
- Stapna. stapna scumpa! Zse. Da! Traete! Deschde och!
ntr-adevar, peoapee ogodnce u Ahmet se rdcara o cpa.
- Amasa! Amasa! Strga Ahmct.
- Ahmet! Dragu meu Ahmet! Raspunse fata.
Keraban strngea pe amndo a pept.
- Dar ce-a fost cu tartana asta? ntreba Ahmet.
- Era cea pe care trebua sa ne ducem, domnue Ahmet, sa cumparam
cte ceva, nante de pecarea dumtae dn Odessa, raspunse Ned|eb.
- Gudare a captanuu Yarhud?
- Da. E ne-a rapt pe amndoua.
- Dn ordnu cu?
- Nu tu.
- unde mergea tartana?
- Nc asta nu tu, Ahmet, raspunse Amasa. Dar et ac nga mne.
Am utat totu.
- Eu nsa nu vo uta! Strga domnu Keraban.
Daca ar f ntors capu n acea cpa, ar f vazut cum un om, care
scodea nga ua cobe, o ua a fuga. Era Yarhud, snguru suprave[utor a
echpa|uu pe care- conducea. Aproape numadect, fara sa f fost vazut,
dsparu n drec[a opusa portuu Atna. Captanu matez auzse cuvnt cu
cuvnt tot ce se spusese. ta acum ca, prntr-o ntmpare de nenchput,
Ahmet se afase n ocu unde se scufundase Gudare, char n cpa cnd
Amasa era gata sa para. Dupa ce e dn orae, Yarhud se opr a o cottura
a drumuu.
,Caea de a Atna a Bosfor e unga, zse n snea u, vo gas
pre|u sa execut porunca domnuu Saffar"!
V DESPRE CE SE VORBETE I CE SE VEDE MERGAND DE LA ATINA LA
TREBIZONDA.
N-are rost sa starum asupra bucure ogodncor de a f ar mpreuna,
asupra sentmenteor or n care se amestecau fercrea groaza. Dar Ahmet
Keraban voau sa te ct ma repede ce s-a ntmpat de a pecarea or dn
Odessa Amasa, a|utata de Ned|eb, e povest grabnc totu. Fetee gasra
hane a gazda or Ahmet mbraca e un costum cum purtau ocanc. Se
aezara to[ pe scaunee n fa[a focuu, fara a se ma snchs de furtuna de-
afara care, de atfe, ncepea sa se potoeasca. Cu cta emo[e afara cee
petrecute a cteva ore dupa pecarea or de a va u Sem.
n ce prvete va[a a bordu tartane, Amasa n-avu mare ucru de
spus. Captanu echpa|u se purtasera foarte cuvncos cu ee, probab
datorta porunc une persoane suspuse. L se daduse cabna cea ma buna.
Acoo uau masa se odhneau. Puteau urca pe punte or de cte or
doreau; dar se sm[eau supravegheate tot tmpu ca, nu cumva, ntr-o cpa
de dsperare sa se sustraga, prn moarte, soarte care e atepta. Ahmet
ascuta cu nma strnsa. Se ntreba daca de rapre era raspunzator numa
captanu, ac[onnd pe cont propru cu nten[a sa- revnda captvee pe
pe[ee Ase Mc - trafc odos dar care avea oc destu de des - sau daca
executa o porunca prmta de a vreun bogata. Amasa Ned|eb nu putura
sa raspunda a aceasta ntrebare pe care e-o puse drect. De cte or
mporasera pngnd pe Yarhud sa e amureasca, acesta refuzase. Nu tau
dec nc n su|ba cu se pusese Yarhud, nc ceea ce ar f vrut Ahmet
neaparat sa afe - unde trebua sa e duca Gudare.
La nceput traversarea s-a aratat buna, dar nceata, dn prcna
acamor care au durat ze ntreg. Se vedea, de a o pota, ct de mut
suparau pe captan aceste ntrzer. Cee doua fete trasera concuza - ar
Ahmet domnu Keraban fura de acord - ca Yarhud se anga|ase sa a|unga
undeva a un termen anume. dar unde? Habar n-aveau cu toate ca parea
evdent ca Gudare sa f fost ateptata ntr-un port dn Asa Mca.
n sfrt acame ncetara tartana putu reua mersu spre est sau
- cum spunea Amasa - spre soare-rasare. Trecura doua saptamn fara nc
un ncdent. De ma mute or ntn n cae corab cu pnze, vase comercae
sau de razbo, or vapoare rapde care brazdau, cu cursee or reguate, uraa
suprafa[a a Mar Negre. Yarhud obga przoneree sa coboare n cabna
or de teama sa nu faca vreun semna care sa fe n[ees.
Vremea se strca, apo se nrauta[ dn ce n ce ma tare; cu doua ze
nante de naufragu se dezan[u o furtuna terba. Amasa Ned|eb
prcepura, dupa chpu mnos a captanuu, ca e st sa schmbe ruta ca
vntu mpngea pe meeagur unde nu voa sa a|unga. Fetee sm[ra o
adevarata fercre ca sunt n voa furtun, deoarece astfe se ndepartau de
[nta u Gudare.
- Da, draga Ahmet, zse Amasa nchendu- povestrea, gndndu-ma
a soarta ce-m era harazta, vazndu-ma despar[ta de tne, dusa undeva
unde nu m-a f rentnt ncodata, uasem o hotarre defntva. Ned|eb te!
Nu m-ar f putut mpedca s-o ndepnesc. nante ca tartana sa f a|uns a
[armu bestemat, m-a f aruncat n vaur a f murt. Dar a vent furtuna!
Ceea ce parea o perzane, ne-a savat! Scumpu meu Ahmet, te-a vt n fa[a
mea n m|ocu taazuror furoase. Nu! Nu vo uta ncodata.
- Iubta mea Amasa. raspunse Ahmet. aa a fost sa fe, sa te savez
eu. Dar daca nu saream n apa nantea unchuu meu, e ar f fost acea
care [-ar f vent n a|utor.
- Nu-ncape ndoaa! Excama Keraban.
- E de necrezut ca un om att de ndaratnc, murmura Ned|eb, sa aba
o nma att de buna.
- Ah! Mcu[a asta m-o spune de a obraz! totu, drag me preten,
recunoate[ ca ncapa[narea mea are partea e buna, uneor.
- Oare? ntreba Van Mtten, nencrezator. A vrea eu sa tu cnd.
- Ute, amce Van Mtten. Daca m-a f asat ndupecat de
nesabun[ee u Ahmet am f uat trenu n Crmeea Caucaz, n oc sa
facem ncon|uru Mar Negre pe nga coasta, ar f fost nepotu meu acoo, n
momentu naufraguu ca sa- saveze ogodnca?
- Sgur ca nu, raspunse Van Mtten; dar, pretene Keraban, daca nu -a
f st sa paraseasca Odessa, raprea n-ar f avut oc .
- Aha! Aadar aa |udec, Van Mtten! Vre sa avem o dscu[e pe tema
asta?
- Nu! Interven Ahmet care dadea seama a ce-ar f dus o asemenea
dscu[e. E prea trzu acum sa ntoarcem ucrure pe fa[a pe dos. Ma bne
sa ne odhnm pu[n.
- Ca sa putem peca mne.
- Mne, unchue, mne? Amasa Ned|eb n-ar avea nevoe de.
- Ah! Zse Amasa. Eu sunt rezstenta, Ahmet mne.
- Nepoate, rost Keraban rdcnd gasu, vad ca acum, ca o a nga
tne pe Amasa, nu te ma grabet deoc. totu sfrtu un se aprope
cu e termenu fna! A un nteres care nu trebue dat utar dec ngadue
unu batrn negu[ator sa fe ma practc dect tne. La cucare! Dorm[
fecare ct ma bne mne, cnd vom f gast un m|oc de transport, vom
porn a drum!
Se odhnra cteva ceasur n casa pescaruu, caznd, dupa attea
emo[, ntr-un somn adnc. Van Mtten vsa ca- convnge pe ndaratncu sau
preten, ar acesta ca se afa fa[a n fa[a cu domnu Saffar, pe capu carua
spera sa se abata toate nenorocre posbe. Numa Ahmet nu nchse och
nc o cpa. ngr|ora scopu rapr Amase, nu numa pentru cee
ntmpate, c pentru vtor. Se ntreba daca, odata cu naufragu u
Gudare, orce prme|de fusese naturata. Lua dec hotarrea sa vegheze cu
och-n patru. Nu se va ma despar[ de Amasa, va f mereu n fruntea mc
caravane , a nevoe, va ua o caauza ncercata care sa- conduca pe ce
ma scurt drum. Totodata Ahmet se decse sa- puna a curent pe bancheru
Sem, tata Amase, cu cee petrecute dupa raprea fce sae. Trebua,
nante de toate, sa afe ca a fost savata pe urma sa fe a Scutar cum se
stabse, adca peste vreo 5 ze. Dar o scrsoare expedata dn Atna sau dn
Trebzonda ar f a|uns dupa prea muta vreme a Odessa. Aa ca Ahmet fara a
spune nmc unchuu sau - pe care cuvntu teegrama -ar f facut sa sara-n
sus - se hotar sa trmta o depea. va scre bancheruu ca percou s-ar
putea sa nu f trecut cu desavrre, nct n-ar f rau, eventua, ca Sem sa
vna n ntmpnarea mc caravane.
A doua z, cnd o revazu pe Amasa, Ahmet mparta panure u, ce
pu[n n parte, fara a staru asupra percoeor care, poate, o ma pndeau.
Amasa nu re[nu dect un sngur ucru dn toate acestea: ca vete u Ahmet
vor nt pe tata e nca n tmpu ce ma scurt. Aadar voa sa a|unga
ct ma repede a Trebzonda de unde va f expedata teegrama, fara trea
unchuu Keraban.
Dupa cteva ore de somn, se scuara cu to[, Keraban ma nerabdator
ca ncodata, Van Mtten resemnat sa faca pe pacu toaneor acestua, Bruno
strngnd cureaua peste ce- ramasese dn pntece n vemntee devente
prea arg raspunznd stapnuu sau doar prn monosabe.
Ahmet cercetase ma nt Atna, orae fara nsemnatate care - aa
cum arata numee sau - a fost odnoara ,Athena" Pontuu Euxn. Se ma vad
char cteva cooane dorce, ramase dntr-un tempu nchnat zeor. Dar daca
astfe de rune nteresara pe van Mtten, pe Ahmet asara ntru totu rece.
Ce -ar f dort, ar f fost sa gaseasca un vehcu ma pu[n rudmentar dect
caru[a uata a frontera ruso-turca. Dar se vazura nevo[ sa pece ma
departe tot cu harabaua care fu ocupata de fete. De ac, necestatea de a-
procura ca, magar or catr ca cea[ sa poata a|unge caare a Trebzonda.
Ah, ct de rau parea domnuu Keraban ca dgen[a sa fusese strcata
de cocnrea cu trenu a Pot. cu cte besteme, n|ur amenn[ar
copeea pe trufau Saffar pe care- socotea raspunzator pentru toate
necazure sae. Ct despre Amasa Ned|eb, nmc nu e putea bucura ma
mut dect caatora cu harabaua. Era ceva nou, neprevazut. N-ar f schmbat
caru[a nc pe caeaca padahuu. Ct de bne se vor sm[ pe cucuu de
pae ce putea f mprospatat a fecare oprre. Preata mpermeaba e va fer
de vremea rea. Dn cnd n cnd vor poft aatur pe domnu Keraban, pe
Ahmet or pe domnu Van Mtten. -apo cne ma era ca ee, escortate de
cavaer ca nte prn[ese? Totu se parea ncntator. Se-n[eege de a sne
sa asemenea de veneau dn partea nebunatce Ned|eb care prvea ucrure
dn unghu or romantc. Amasa nu avea nc ea a se pnge de nmc de
vreme ce, dupa ncercar att de gree, se afa nga Ahmet, ar caatora se
va sfr n cond[ deosebte ntr-un rastmp foarte scurt. apo vor
a|unge n sfrt a Scutar.
- Sunt sgura ca daca ne na[am n vrfu pcoareor am putea sa
vedem va domnuu Keraban, repeta mereu Ned|eb.
De fapt numa do oamen dn grup nu erau mu[um[: domnu Keraban
care, dn cauza pse unu vehcu ma rapd, se temea de vreo ntrzere
Bruno fndca- despar[eau 35 de eghe de Trebzonda - 35 de eghe facute pe
spatee unu catr. Acoo, tot asgura Nzb, vor procura uor un m|oc de
transport ma potrvt cu caatora prn ntnsee cmp ae Anatoe.
Pe 5 septembre parasra Atna pe a unsprezece dmnea[a. Coborau
pe drumure Lazstanuu occdenta ct ma ute cu putn[a ca sa treaca
nante de asarea ser gran[a paacuu Trebzonda. |nutu nu era pustu;
vazura caravane cu sute de came; [ [uau ureche de sunetu copo[eor,
ba char a copoteor pe care e purtau a gt, ar ochu [-era nveset de
cuore v feurte ae cucuror de coama mpetta n cos[e mpodobte
de scoc. Caravanee veneau dn Persa or se-ntorceau acoo. Ltorau era a
fe de popuat. dadusera ntnre parca numero pescar vnator.
Pescar eeau n arg a caderea nop[ cu barce or umnate a pupa cu
rana aprnsa prndeau cantta[ consderabe de hams, so de pete, care
se consuma foarte mut pe toata coasta Anatoe pna n [nutu Armene
centrae. Vnator n-aveau de ce sa- nvdeze pe pescar pentru abunden[a
de pete, deoarece gaseau e vnat dn beug, ma aes dn ce cautat, a
pasaror marne ce muna pe acest a Ase Mc.
Pe a tre dupa-amaza, mcu[a caravana se opr n oraeu Mapavra, a
gure ruu cu acea nume, n ae caru ape mpez se amesteca un chd
ueos provent dntr-o scurgere de petro dn zacamntee nvecnate. Era nca
prea devreme pentru cna; dar cum aveau sa a|unga foarte trzu a ocu de
nnoptat, se gndra sa mbuce ceva. Se-n[eege de a sne ca pe masa
hanuu unde se aezara domnu Keraban a sa se afa o gramada de
hams, una dn mncarure preferate n paacure Ase Mc. Se servesc
sarate sau proaspete dupa gustu cen[or. Dar au urmat feur ma
consstente carora mesen e facura cnste. ce vesee domnea! Nu-
aceasta mrodena cea ma buna ce da gust orcaror ucrur?
- E bne, Van Mtten, zcea Keraban, ma regre[ acum ca m-am
ncapa[nat - cac m-am ncapa[nat e drept - te-am st sa ma urmez?
- Nu, Keraban, nu! Raspunse oandezu , orcnd vre, putem s-o
uam de a capat.
- Vom vedea, vom vedea, Van Mtten! tu mcu[a mea Amasa ce ma
crez despre unchu ce rau care [ -a rapt pe Ahmet?
- Ca este, aa cum prea bne tam, ce ma bun dntre oamen,
raspunse fata.
- ce ma n[eegator! Adauga Ned|eb. Char m se pare ca nu se ma
ncapa[neaza att de mut ca nante.
- Ia te uta! Nebuna asta bate |oc de mne! Excama Keraban rznd
cu bunatate.
- Nu domnue, va asgur ca nu!
- Ba da, dragu[o! Bne, a dreptate! Sa nu ma dscutam. Nu ma ma
ncapa[nez! Nc macar pretenu Van Mtten n-ar reu sa ma ntarte.
- A vrea s-o vad pe asta! Rost oandezu catnnd dn cap nu prea
convns.
- S-a vazut, Van Mtten!
- Daca te-a pune a ncercare?
- [ vo arata ca te ne. [ |ur.
- Nu |ura!
- Ba da! Vo |ura! Gra Keraban care ncepea sa se-nferbnte. De ce sa
nu |ur?
- Pentru ca e adesea greu sa [ un |uramnt.
- Ma pu[n greu, n orce caz, dect sa-[ [ gura, cac e mpede ca n
cpa asta pentru pacerea de a ma contrazce.
- Eu, pretene Keraban?
- Dumneata! Cnd [ tot repet ca sunt hotart sa nu ma ma
ncapa[nez n nc o mpre|urare, te rog sa nu te ncapa[nez fara rost sa
sus[ contraru.
- Sgur ca de data asta greet, Van Mtten, zse Ahmet, nca foarte
tare.
- Da, tare de tot, spuse rznd Amasa.
- ntr-adevar, adauga Ned|eb.
Vredncu oandez, vaznd ca ma|ortatea se rdca mpotrva u crezu
de cuvn[a ca- ma bne sa taca.
Oare domnu Keraban trasese nva[atura cuventa dn aceasta caatore
era ecut aa cum pretndea? Ramnea de vazut; n reatate to[ se-ndoau
ca Van Mtten.
- La drum! Zse Keraban cnd termnara cu masa. A fost o cna
buncca, dar tu una ma buna.
- Care? ntreba Van Mtten.
- Cea care ne ateapta a Scutar.
Pecara pe a patru a opt seara a|ungeau n oraeu Rze, cu [armu
presarat de stnc ascu[te. Aveau sa- petreaca noaptea ntr-un han destu
de prost, nct fetee preferara sa ramna n haraba, sub preata. Lucru ce
ma mportant era sa- refaca for[ee, ca catr. Dn fercre, paee
orzu nu pseau. Domnu Keraban a sa se cucara pe cte o satea se
mu[umra cu att.
Pe Ahmet nu- nteresa cum unde doarme, cac obsedat de temere
sae, tot nu putea nchde och. Se gndea ca fetee nu sunt n sguran[a ca
nu fusese naturat orce perco, odata cu naufragu u Gudare. Veghea,
aadar, bne narmat, n prea|ma hanuu.
Banuee u erau ntemeate.
ntr-adevar, Yarhud nu perduse toata zua dn och mcu[a caravana.
Mergea pe urmee e, dar pe fur, ferndu-se sa fe vazut, cac att Ahmet ct
fetee cunoteau.
Pndnd, urzea n mntea sa panur ca sa- nha[e dn nou prada care-
scapase. scrsese, pentru orce eventuatate, u Scarpante.
Intendentu domnuu Saffar, dupa cum convensera a Constantnopo,
trebua sa se f ntors demut a Trebzonda. De aceea, Yarhud chema n
zua urmatoare a o ntnre fara a- pomen de naufragu tartane de
nefastee sae urmar. n tmpu nop[ captanu se aprope destu de mut de
han ca sa se asgure ca cee doua fete dormeau n haraba. Avu noroc ca- zar
a tmp pe Ahmet care veghea reu sa se ndeparteze fara a f vazut de
ogodncu Amase.
De data aceasta, n oc s-o a pe urmee caravane, Yarhud o porn spre
vest, spre Trebzonda. Voa sa a|unga nantea domnuu Keraban pentru a
vorb cu Scarpante. Astfe ca se-ndrepta caare spre caravanserau Rssar.
A doua z, 6 septembre, toata umea se scuase bne dspusa - n afara
de Bruno care se-ntreba cte kograme va ma perde pna a Scutar.
- Mcu[a mea Amasa, zse domnu Keraban frecndu- mne, vno
sa te mbra[ez.
- Bucuros, unchue, raspunse fata, daca-m ngadu sa-[ spun astfe
de pe acum.
- Cum sa nu-[ ngadu scumpa mea fca? Po[ sa-m spu tata. Oare
Ahmet nu- fu meu?
- Ba da, ntr-o asemenea masura, nterven acesta nct vrea sa-[
dea o porunca cum se obnuete dn partea unu fu catre parntee sau.
- Ce porunca?
- Sa pecam, numadect. Ca sunt gata trebue sa a|ungem n seara
asta a Trebzonda.
- Vom f, decse Keraban, vom peca de-acoo a rasartu soareu. E
bne, amce Van Mtten, soarta a vrut sa vez Trebzonda!
- Da, Trebzonda, ce nume frumos pentru un ora, raspunse oandezu.
Trebzonda cona e unde ,Ce Zece M" au organzat |ocur ntrecer de
gmnastca sub preeden[a u Dracontus, daca e sa dau crezare ghduu
meu care m se pare foarte bun. ntr-adevar, pretene Keraban, ma bucur sa
vad Trebzonda.
- Trebue sa recunot, Van Mtten, ca dn caatora asta ve ramne cu
amntr frumoase.
- Ar f putut f ma compete.
- Pe scurt nsa n-a de ce te pnge!
- nca nu s-a sfrt, murmura Bruno a urechea stapnuu sau ca o
paza rea.
Caravana paras hanu a apte dmnea[a. Vremea se ameora dn ce
n ce, ceru era senn cea[a sub[re a dmne[ avea sa fe rspta n curnd
de razee soareu.
La prnz se oprra n trguoru Of, pe Ophsu antc unde se regasete
orgnea maror fam ae Eade. Mncara ntr-un han modest, dn provze
ncarcate n haraba, care erau pe termnate. n pus, hangu n-avea capu a
cen[, cac nevasta u cazuse a pat, grav bonava, nu exsta nc un medc
prn mpre|urm. Ca sa aduca unu dn Trebzonda -ar f costat prea scump.
Domnu Keraban, a|utat de Van Mtten, crezu de datora u sa faca pe
,hakm" adca pe doctoru, prescre cteva eacur foarte obnute ce se
puteau gas cu uurn[a a Trebzonda.
- Va mu[umesc dn sufet, domnue, zse zgrctu hangu, dar
eacure astea ct ma vor costa?
- Vreo 20 de patr, raspunse Keraban.
- 20 de patr! Strga hangu. La pre[u asta ma bne m cumpar ata
nevasta.
- Iata un om practc! Zse Keraban. Ac ar f trebut sa te casatoret,
Van Mtten!
- Poate, raspunse oandezu.
La cnc dupa-amaza, caator se oprra sa a masa a Strmene, de
unde pecara a ase ca sa a|unga a Trebzonda dupa apusu soareu. Dar
ntrzara dn prcna ca a doua eghe nante de ntrarea n ora, o roata a
harabae se rupse. Fura nevo[ prn urmare sa petreaca noaptea ntr-un
caravansera bne cunoscut de ce care caatoresc prn aceste par[ ae Ase
Mc.
VI N CARE E VORBA DE NOI PERSONA|E PE CARE KERABAN LE VA
NTALNI LA CARAVANSERAIUL RISSAR.
Caravanserau dn Rssar era acatut dntr-o curte vasta ntre patru
zdur cu o poarta mare ce se deschdea spre cmpe. De fecare parte a por[
se afa o ghereta de paza cu acoper conc, dn natu carea puteau f
supravegheate mpre|urme, n cazu cnd drumure n-ar f fost sgure. n
grosmea zduror, cteva u dadeau spre nte ch unde caator
petreceau noaptea, cac rareor erau ocupate n tmpu ze.
La margnea cur[ se-na[au c[va scomor care aruncau umbra pe
sou nspos, ncazt puternc de razee amez. n m|oc se gasea un pu[ cu
ghzdu a nveu pamntutu, deservt de nesfrtu an[ a unu ,nora" ae
caru pahare se puteau go ntr-un fe de adapatoare ce forma un bazn
semcrcuar. n afara cur[, se afa un rnd de boxe adapostte sub hangare,
unde ca gaseau hrana se puteau odhn n voe. n spate nu pseau par
de care se egau catr dromader, ma pu[n obnu[ dect ca cu statu
n gra|d.
n acea seara caravanserau, fara a f pn, gazdua un numar destu de
mare de caator, un n drum spre Trebzonda, a[ spre provnce dn est,
Armena, Persa sau Kurdstan. Erau re[nute vreo 20 de ch a ora aceea
ma|ortatea oaspe[or se odhneau.
Pe a noua numa, do oamen se pmbau prn curte. Stateau de vorba
supara[ nu se-ntrerupeau dect pentru a arunca spre drum o prvre
nerabdatoare.
Ce do, mbraca[ n hane foarte obnute ca sa nu atraga aten[a
trecatoror sau caatoror erau domnu Saffar ntendentu u, Scarpante.
- Ac e, domnue Saffar, spuse acesta dn urma, ac e caravanserau
Rssar, unde ne-a dat az ntnre Yarhud n scrsoarea u.
- Cnee! Excama Saffar. Cum se face ca nca n-a sost?
- Trebue sa vna dn cpa n cpa.
- Ce dee nastrunca s-o aduca ac pe tnara Amasa, n oc sa vna
cu ea drect a Trebzonda.
Saffar Scarpante nu tau nmc de naufragu u Gudare de
urmare u.
- Scrsoarea pe care m-a trms-o Yarhud venea de a Atna. Nu spune
nc un cuvnt despre fata rapta; se margnete sa ma roage sa ma-ntnesc
cu e asta seara a caravanserau Rssar.
- nca n-a sost! Strga domnu Saffar facnd do-tre pa spre
poarta. Ah! Sa nu-m puna prea mut rabdarea a ncercare! Presmt ca o
nenorocre.
- De ce, domnue Saffar? Vremea a fost foarte proasta pe Marea
Neagra. Probab ca tartana n-a putut a|unge a Trebzonda a fost mpnsa
spre portu Atna.
- de unde tu eu, ca Yarhud a reut cnd a ncercat s-o rapeasca
pe fata, a Odessa?
- Yarhud nu- numa un marnar ndrazne[, domnue Saffar, raspunse
Scarpante, dar un om foarte ret.
- retena nu- ntotdeauna de-a|uns! Raspunse cam captanu
matez, care de cteva cpe statea nemcat n pragu caravanserauu.
Ce do ntoarsera capu spre e, ar Scarpante excama:
- Yarhud!
- n sfrt et ac, zse destu de nemu[umt Saffar nantnd spre
e.
- Da, domnue Saffar, rost captanu ncnndu-se respectuos, da,
ata-ma!
- Ce- cu fata bancheruu Sem? N-a reut s-o rapet a Odessa?
- Ba da, zse Yarhud, am rapt-o acum vreo ase saptamn, pu[n
dupa pecarea ogodncuu e, Ahmet, st sa- urmeze unchu ntr-o
caatore n |uru Mar Negre. Am pornt numadect spre Trebzonda, dar n
peroada asta de echnox, tartana mea a fost mpnsa spre est, n pofda
tuturor stradanor s-a sfarmat de stnce Atne, unde a pert tot
echpa|u.
- Tot echpa|u! Excama Scarpante.
- Da!
- Amasa? ntreba nentt Saffar, pe care perderea u Gudare
parea sa- ase rece.
- A fost savata, raspunse Yarhud, mpreuna cu tnara e su|toare pe
care a trebut s-o rapesc odata cu ea.
- Dar daca a fost savata. ncepu Scarpante.
- Unde este? Interven Saffar.
- Domnue, gra captanu matez, fatatatea s-a-nverunat mpotrva
mea sau ma curnd mpotrva dumneavoastra.
- Vorbete odata, rost amenn[ator Saffar.
- Fca bancheruu Scm, reata Yarhud, a fost savata de ogodncu e
Ahmet, pe care o ntmpare regretaba -a adus a ocu naufraguu.
- A fost savata. de e? ntreba Scarpante.
- acum? Vru sa te Saffar.
- Acum, fata, sub protec[a u Ahmet, a unchuu acestua a ctorva
persoane care nso[esc, se ndreapta spre Trebzonda. De acoo vor sa
a|unga a Scutar ca sa faca nunta, care trebue sa aba oc nante de sfrtu
un.
- Neprceputue! Strga domnu Saffar. S-o a pe Amasa sa scape n
oc s-o savez tu!
- A f savat-o prme|dundu-m va[a, domnue Saffar, raspunse
Yarhud s-ar f afat n acest moment n paatu dumneavoastra, a
Trebzonda, daca Ahmet n-ar f fost acoo tocma cnd Gudare se scufunda.
- Ah? Et nedemn de msunea pe care [-am ncredn[at-o! Rost
Saffar care nu- putu stapn o pornre de fure.
- Bnevo[ a ma ascuta, domnue Saffar, nterven Scarpante. Daca a[
prv ucrure cu pu[n cam a[ recunoate ca Yarhud a facut tot ce -a stat n
putn[a.
- Tot! Interven captanu matez.
- Tot dar nu destu, raspunse Saffar, cnd e vorba sa execute un ordn
de-a meu.
- Ce-a fost, a trecut, domnue Saffar, reua Scarpante. Sa vedem ce
anse avem n prezent. Nmc nu e nca perdut!
- Da! Nmc, zse Yarhud. Dupa naufragu -am urmart scodt pe
Ahmet tovara sa de drum. Caatoresc fara gr|a ma au de facut cae
unga prn ntreaga Anatoe, de a Trebzonda pna a maure Bosforuu.
Nc tnara Amasa, nc su|toarea e nu tu care era destna[a u Gudare.
n pus, nmen nu- cunoate nc pe domnu Saffar nc pe Scarpante. Mcu[a
caravana ar putea f atrasa ntr-o capcana, .
- Scarpante, rost cu raceaa Saffar, o vreau pe fata asta! Daca soarta
m-e potrvnca, vo t sa upt mportrva e. Nu se va putea spune ca vreuna
dn dorn[ee mee n-a fost mpnta.
- Se va face voa dumneavoastra, domnue Saffar, zse Scarpante. Da!
ntre Trebzonda Scutar, prn [nutur pust, va f posb. ba char destu
de uor sa prndem caravana. poate facnd-o sa a o caauza care s-o duca
pe un drum gret unde s-o atace o ceata de oamen n su|ba
dumneavoastra. Dar daca am reu prn vreun retc ar f ma bne dect cu
for[a.
- Ce propu? ntreba Saffar.
- A spus, Yarhud, contnua Scarpante, adresndu-se captanuu
matez, ca Ahmet nso[tor u se ndreapta acum spre Trebzonda, nu?
- Da, Scarpante, raspunse Yarhud ma adaug ca vor ramne cu
sguran[a sa- petreaca noaptea a caravanserau dn Rssar.
- E bne, ntreba Scarpante, nu putem pune a cae ac ceva, o
pedca, o compca[e care sa- ntrze s-o desparta pe Amasa de
ogodncu e?
- Am ma muta ncredere n for[a! Rost cu asprme Saffar.
- Fe, ncuvn[a Scarpante o vom ntrebun[a daca vcena va f
neputncoasa! Dar asa[-ma sa atept ac. sa vad.
- Tac, Scarpante, ntrerupse Yarhud prnzndu- de bra[, nu ma
suntem sngur.
ntr-adevar, do oamen ntrasera n curte. Unu era Kdros, pazncu
caravanserauu, ceaat - o persoana de vaza, pe ct se parea, pe care se
cuvne s-o prezentam cttoror.
Domnu Saffar, Scarpante Yarhud se trasera a o parte ntr-un co[
ntunecos a cur[. De acoo puteau auz n voe ce se vorbea cu att ma uor
cu ct omu nu se sfa sa gasuasca tare pn de trufe.
Era un kurd, se numea Yanar sosse n a|un a caravanserau dn
Rssar mpreuna cu sora sa, preacnstta Sarabu. Parassera amndo Mosu
cu doua un nante pentru a face o caatore de pacere. Se duceau a
Trebzonda unde voau sa ramna cteva saptamn. Preacnstte Sarabu -
cum era numta n paacu e nata - mursera pna a data aceea tre so[.
Aceta nu putusera sa- nchne dect o va[a prea scurta. La vrsta de 32 de
an vaduva fnd, o vaduva cu o nfa[are nca pacuta, s-ar f asat bucuros
consoata de un a patruea so[ dupa perderea prmor tre. Dar acest ucru
nu era uor de ob[nut daca apuca s-o cunot, cac, de era bogata de
fame buna, prn purtare nabadaoase temperamentu e voent,
nspamnta pe orce pretendent. Fratee Yanar care o nso[ea o [nea sub
protec[a u, o sfatuse sa caatoreasca - poate aa va ntn norocu. Iata
de ce amndo pecasera dn Kurdstan se afau n drum spre Trebzonda.
Domnu Yanar era un barbat de 45 de an, nat, cu un aer nendurator,
cu chpu sabatc - unu dn ace geaa[ care au fost ncrunta[ nca dn
eagan. Cu nasu coroat, cu och nfunda[ n obte, ras n cap cu musta[
stufoase parea ma curnd armean dect turc. Purta un turban nat de fetru
peste care se nfaura o banda de matase roe ca focu, o hana care- cadea
pna a gezne; nca[at cu czme de pee strns a bru cu un a de na
de care era aga[ata o adevarata panope, pstoae atagane, baga n
spere[ pe orcne.
|upn Kdros vorbea cu un respect deosebt, avnd attudnea unu
om st sa mu[umeasca gura unu tun gata sa traga.
- Da, domnue Yanar, zcea, va repet ca |udecatoru va sos char n
seara aceasta de mne n zor va ncepe ancheta.
- |upn Kdros, raspunse Yanar, et pazncu caravanserauu , ve
da seama daca nu a uat toate masure ca ce ce se opresc ac sa fe n
sguran[a.
- Bnen[ees, domnue Yanar, bnen[ees!
- E bne, noaptea trecuta, nte raufacator, ho[ sau ma tu eu ce, au
patruns. au ndraznt sa patrunda n camera suror mee, preacnstta
Sarabu! Yanar arata spre una dn ue deschse n zd n partea dreapta a
cur[.
- Tcao! Strga Kdros.
- Nu vom paras caravanserau, urma Yanar, pna ce nu vor f
descoper[, aresta[, |udeca[ spnzura[!
|upn Kdros nu parea prea convns ca noaptea trecuta avusese oc o
tentatva de furt. Sgur era nsa ca vaduva neconsoata se trezse dntr-o
cauza sau ata ese dn camera [pnd ct o [nea gura, chemndu-
fratee n a|utor, nct scuase tot caravanserau, ar ho[, daca or f fost,
dsparusera fara urma.
Orcum, Scarpante care nu perdea un cuvnt dn ce se vorbea, se
gnd ce ctg ar putea trage de pe urma aceste ntmpar.
- No suntem oamen mndr, contnua Yanar, ocutor a mnunate
captae a Kurdstanuu nu ne vom asa ncodata pagub[ fara sa ob[nem
o dreapta repara[e dn partea |ust[e.
- Dar, domnue, cu ce-a[ fost pagub[? ndrazn sa ntrebe |upn
Kdros, dndu-se, prudent, cu c[va pa napo.
- Cu ce-am fost pagub[? Strga Yanar.
- Da. domnue. Nu-ncape ndoaa ca nte raufacator au ncercat sa
patrunda, noaptea trecuta, n camera preacnstte dumneavoastra suror, dar
a urma urme n-au furat nmc.
- Nmc! Raspunse domnu Yanar, nmc. e adevarat, dar asta numa
datorta cura|uu, energe suror mee! E a fe de prceputa n mnurea
pstouu ca a ataganuu.
- Tocma, reua |upn Kdros, ar raufacator, orcne-or f fost, au uat-
o a fuga.
- bne-au facut, |upne Kdros. Preacnstta, vteaza Sarabu -ar f
ucs, do daca era do, patru daca erau patru! Iata de ce n noaptea asta va
sta de veghe narmata ca mne va de ce care va ndrazn sa se aprope
de camera e.
- Sa-m fe cu ertare, domnue Yanar, zse |upn Kdros, dar cred ca va
da[ seama ca n-ave[ a va ma teme de nmc ca ho[ - daca au fost ho[ -
nu se vor ma ncumeta.
- Cum: ,daca au fost ho["! Strga Yanar cu gas de tunet. ce-a f
vrut sa fe band[ aa?
- Poate nte nesabu[. nte nebun! Raspunse Kdros care ncerca
sa apere onorabtatea caravanserauu. Da! De ce nu. vreun ndragostt
atras. sptt. de farmecee preacnstte Sarabu?
- Nu spune vorba mare, rost domnu Yanar. Daca asta a fost, o sa
vada e! A vrut sa atenteze a vrtutea suror mee? Atunc nu-s de-a|uns
arestarea, ntemn[area, nc trasu n [eapa. Nc cee ma ngroztoare chnur
n-ar f destu dect n cazu cnd ndrazne[u ar avea o stua[e o avere care
sa- permta sa- repare greaa!
- Va rog sa va nt[, domnue Yanar, zse |upn Kdros sa ave[
rabdare. Ancheta va descoper pe autoru sau autor acestu. atentat. Va
repet, am chemat |udecatoru. Eu nsum am fost a e, a Trebzonda cnd
-am povestt cee ntmpate, m-a ncredn[at ca are un m|oc - un m|oc
sgur - sa- gaseasca pe raufacator, orcare ar f e.
- Ce m|oc? ntreba cu gas bat|ocortor domnu Yanar.
- Nu tu, raspunse |upn Kdros, dar |udecatoru zce ca- un m|oc
care nu da gre.
- Fe! Rost Yanar, vom vedea mne, dar vo veghea. vo veghea
narmat.
Acestea fnd zse forosu persona| se ndrepta spre cha u, nvecnata
cu cea a suror sae. Oprndu-se n pragu camere, ntnse un bra[
amenn[ator spre curtea caravanserauu gra cu gas tunator:
- Nu se gumete cu onoarea une feme! Apo dsparu nauntru.
|upn Kdros rasufa uurat.
- n fne, zse, vom vedea cum se va sfr stora asta! Ct despre
ho[, daca or f fost, bne ar f sa- f uat tapa[a!
n acest tmp, Scarpante vorbea n oapta cu Yarhud cu domnu
Saffar.
- Da, e spunea, poate ca am putea face ceva pornnd de a supararea
kurduu.
- Crez ca. zse Saffar.
- Da, cred ca amestecndu- pe Ahmet ntr-o poveste nepacuta, -a
putea re[ne cteva ze a Trebzonda, ba char sa- despart de ogodnca u.
- Fe, dar daca retcu nu reuete?
- Atunc vom apea a for[a, raspunse Scarpante.
n acea cpa, |upn Kdros zar pe Saffar, Scarpante Yarhud pe care
pna atunc nu- vazuse. nanta spre e e spuse cu vocea sa cea ma
amaba.
- Poft[ ceva, domnor?
- Ateptam nte caator care trebue sa soseasca dntr-o cpa ntr-
ata sa petreaca o noapte n caravansera, raspunse Scarpante.
Char atunc se auz de-afara gaaga facuta de caravana a care ca
sau catr se oprsera a poarta.
- E trebue sa fe! Rost |upn Kdros.
se duse spre poarta ca sa- ntmpne pe no sos[.
- ntr-adevar, urma e, oprndu-se a ntrare, ute un grup de caator
caare. Sunt oamen avu[ daca |udecam dupa nfa[are. E de datora mea sa
e es nante sa ma pun a dspoz[a or.
e pe poarta.
n acea tmp Scarpante nanta e pna a ntrarea n curte prvnd
afara, se adresa u Yarhud:
- Ata sunt Ahmet nso[tor u?
- Da, raspunse captanu matez dndu-se grabnc napo pentru a nu f
recunoscut.
- E sunt? ntreba domnu Saffar, pand a rndu u spre poarta dar
fara a e dn curtea caravanserauu.
- Da, repeta Yarhud, ute- pe Ahmet, pe ogodnca u, pe su|toare.
pe cee doua sug.
- Sa fm cu och-n patru! Zse Scarpante, facndu- u Yarhud semn sa
se ascunda.
- Vocea domnuu Keraban a nceput sa rasune, observa captanu
matez.
- Keraban! Excama Saffar.
se repez spre poarta.
- Dar ce- cu dumneavoastra, domnue Saffar? ntreba Scarpante,
umt. De ce numee u Keraban v-a facut sa tresar[?
- E! E e ntr-adevar! Raspunse Saffar. L-am ntnt pe ndvdu asta
a caea ferata dn Caucaz. A vrut sa ma nfrunte sa- mpedce pe ca me
sa treaca.
- Va cunoate?
- Da nu-m va f greu sa- cer ac socoteaa. sa pun sa fe arestat.
- E, asta n-o sa- opreasca pe nepotu u sa- vada de drum! Zse
Scarpante.
- Vo t sa ma descotorosesc de unch de nepot!
- Nu! Nu! Fara cearta! Fara scanda! Staru Scarpante. E ma bne,
domnue Saffar, ca neobrazatu de Keraban sa nu banuasca prezen[a
dumneavoastra ac! Sa nu afe ca Yarhud a rapt-o, a porunca
dumneavoastra, pe fca bancheruu Sem. Am rsca sa perdem, totu.
- Fe, zse Saffar, ma retrag ma bzu pe prceperea ta. Dar trebue
sa zbutet.
- Vo zbut, domnue Saffar, daca ma asa[ sa ma desfaor cum tu,
ntorce[-va char deseara a Trebzonda.
- Bne, pec.
- tu, Yarhud, parasete numadect caravanserau, urma
Scarpante. Nu trebue sa f recunoscut.
- Ute-, zse Yarhud.
- Lasa[-ma! Lasa[-ma sngur! Strga aproape Scarpante, mbrncndu-
ct coo pe captan.
- Dar cum sa dspar fara sa ma vada? ntreba Saffar.
- Pe-ac! raspunse Scarpante, deschznd o ua afata n zdu dn
stnga care dadea spre cmpe.
Domnu Saffar captanu matez era pe acoo fara ntrzere.
- Era tmpu! zse Scarpante. -acum sa deschdem och sa
cum ureche.
VII N CARE |UDECATORUL DIN TREBIZONDA FACE ANCHETA NTR-UN
MOD DESTUL DE INGENIOS.
ntr-adevar domnu Keraban nso[tor u, dupa ce- asasera
harabaua ca n gra|dure de nga curte, ntrara n caravansera. |upn
Kdros caauzea fara a se zgrc cu saamaecure cuvntee de bun vent.
Aeznd ntr-un co[ fenaru aprns care umna sab nteroru cur[,
repeta ncnndu-se mereu:
- Da, domnue, ntra[, va rog. Bnevo[ a ntra. Ac e caravanserau
Rssar.
- nu suntem dect a doua eghe de Trebzonda? ntreba domnu
Keraban.
- La ce mut doua eghe!
- Bne! Ave[ gr|a de ca notr! vom ua napo mne a revarsatu
zoror.
Apo, ntorcndu-se catre Ahmet care o nso[ea pe Amasa pentru ca
ogodnca sa voa sa se aeze pe o banca, aatur de Ned|eb. Rost cu vooe:
- Iac-aa! De cnd nepotu meu -a regast ubta, nu se ma ocupa
dect de ea eu sunt ce obgat sa pregatesc totu ca sa ne urmam drumu.
- E fresc, domnue Keraban. Atmnter a ce-ar su| sa f unch?
Interven Ned|eb.
- Nu trebue sa-m por[ pca, zse Ahmet surznd.
- Nc me, adauga fata.
- E! Nu port pca nmanu! Nc macar stmabuu Van Mtten care a
avut de gnd - da! Cu totu de neertat - sa ma paraseasca a m|ocu
drumuu.
- Ha sa nu ma vorbm de asta ncodata, zse Van Mtten.
- Na-[-o buna! Excama Keraban. de ce sa nu vorbm? O mca
dscu[e pe tema asta. sau ata. m-ar ma nvora.
- Credeam, unchue, atrase aten[a Ahmet, ca a uat hotarrea sa
nu ma dscu[.
- Bne spu nepoate! n-am s-o ma fac char daca a avea dreptate
de o suta de or.
- Vom vedea! Murmura Ned|eb.
- De atfe, zse Van Mtten, ma bne sa ne odhnm cteva ore.
- Daca se poate dorm ac, bomban Bruno, morocanos ca de obce.
- Ave[ sa ne da[ camere pentru a noapte? ntreba Keraban pe |upn
Kdros.
- Da, domnue, raspunse |upn Kdros, ct de mute va trebue.
- Bne! Foarte bne! Excama Keraban. Mne vom f a Trebzonda, n
vreo zece ze a Scutar, unde vom ua o masa buna - masa a care te-am
poftt, amce Van Mtten!
- Cu atta macar et dator, amce Keraban!
- O masa a Scutar? opt Bruno a urechea stapnutu sau. Da! Daca
vom a|unge vreodata acoo.
- Ha, Bruno, raspunse Van Mtten, pu[n cura|, ce naba! Sus capu, ce
pu[n ca sa aper cnstea Oande noastre.
- Pa acum seman Oande noastre! Raspunse Bruno, ca e m se
vad coastee.
Scarpante statea de o parte ascuta ce se vorbea, ateptnd
momentu potrvt cnd -ar conven sa ntervna n dscu[e.
- E bne, ntreba Keraban, care e camera pentru fete?
- Aceasta, zse |upn Kdros aratnd spre o ua care se deschdea n
zd spre stnga.
- Atunc, buna seara, draga mea Amasa, dor Keraban, vse
pacute.
- La fe dumtae, domnue Keraban, raspunse fata. Pe mne,
scumpe Ahmet!
- Pe mne, scumpa Amasa, raspunse tnaru, dupa ce-o strnse n
bra[e.
- V, Ned|eb? O chema Amasa.
- Te urmez, stapna draga, zse Ned|eb, dar t bne despre ce o sa
vorbm nca o ora ntreaga!
Fetee ntrara n camera pe ua pe care e-o [nea deschsa |upn
Kdros.
- -acum unde se vor cuca bae[ notr? ntreba Keraban aratnd
spre Bruno Nzb.
- ntr-o camera dn partea de afara a zduu, unde vo duce, rost
|upn Kdros.
, ndreptndu-se spre poarta dn fund, facu semn u Bruno Nzb sa
vna dupa e, ar ce do ,bae[", frn[ dupa o z unga de drum, se grabra
sa- dea ascutare dupa ce urara stapnor ,noapte buna".
- Acum or ncodata trebue sa-m ncerc norocu, zse Scarpante.
Domnu Keraban, Van Mtten Ahmet se pmbau prn curte n ateptarea u
|upn Kdros. Unchu era vese ca un p[go. Totu mergea pe roate. Va
a|unge a tmp pe maure Bosforuu. Se bucura nchpundu- mutra pe
care o vor face autorta[e cnd vor vedea sosnd.
Pentru Ahmet, ntoarcerea a Scutar nsemna ceebrarea mut dorta a
nun[. Pentru Van Mtten napoerea era. napoere.
- E, ce se-ntmpa, ne-a utat? cameree noastre? Rost curnd
Keraban. ntorcnd capu, zar pe Scarpante care se apropase de e pe
nesm[te.
- Va-ntreba[ unde sunt cameree pentru domnu Keraban nso[tor
sa? Zse e ncnndu-se ca cum ar f fost una dn suge caravanserauu.
- Da.
- Ac.
Scarpante arata spre dreapta ua ce da spre un cordor unde se afa
camera ocupata de caatoarea kurda, nga cea n care veghea domnu
Yanar.
- Hade[, preten, a cucare! Zse Keraban dnd cu putere n atur
ua catre care e facuse semn Scarpante. To[ tre o uara pe cordor, dar
nante sa nchda ua se auzra [pete arma mare. Rasuna o voce strdenta
de femee numadect dupa aceea gasu unu barbat.
Domnu Keraban, Van Mtten, Ahmet, neprcepnd nmc dn ce se
ntmpa, se retrasera ct ma ute n curtea caravanserauu.
De ndata pretutnden se deschsera ue. Caator era dn camere.
Amasa Ned|eb auznd zgomot aparura ee n curte. Bruno Nzb venra
de afara prn stnga. Apo, n semobscurtate se putu desu chpu forosuu
Yanar. , n urma u, o femee e dn cordoru unde domnu Keraban a
sa patrunsesera att de neprevazator.
- Ho[! Ucga! Strga femea.
Era preacnstta Sarabu, vonca, nata, cu pasu apasat, cu och v,
rumena n obra|, cu paru negru, cu o gura porunctoare cu dn[ puternc -
ntr-un cuvnt, un Yanar n hane femeet. Caatoarea veghea, pentru orce
eventuatate, n camera e, n cpa cnd nte nepoft[ for[asera ua. Noroc
ca nu se dezbracase! Ma avea pe ea ,mtanu" de postav brodat cu aur pe
pept a mnec un ,entar" de matase ucoasa cu ape gabene, strns
pe tae cu un bru, de unde nu pseau nc pstou nc ataganu n teaca u
de marochn verde; pe cap purta un fes evazat ncns cu batste de cuor
[patoare, dn care atrna un ,pusku" ung ca nuru unu copo[e. Era
nca[ata cu czme de pee roe peste avar - pantaon femeor dn Orent.
C[va caator au sus[nut ca femea kurda mbracata astfe seamana cu o
vespe. Fe! Preacnstta Sarabu nu dezmn[ea aceasta compara[e, ar
vespea cu prcna trebue ca avea un ac de temut.
- Ce femee, zse n oapta Van Mtten.
- ce barbat, adauga Keraban aratnd spre fratee Yanar. Acesta
tocma se apucase sa strge:
- Un nou atentat. Sa fe arestata toata umea.
- |n-te bne, murmura Ahmet a urechea unchuu sau, cac m-e
teama ca dn cauza noastra e tot scandau.
- A! Nmen nu ne-a vazut, raspunse Keraban n-are cne sa ne
recunoasca.
- Ce se-ntmpa, Ahmet? ntreba Amasa aergnd spre ogodncu e.
- Nmc, draga mea, nmc!
n acea cpa, |upn Kdros se v n pragu por[ dn fundu cur[ zcnd:
- Da, pca[ a tanc, domnue |udecator!
ntr-adevar |udecatoru dn Trebzonda chemat sa faca ancheta ceruta
de perechea de kurz, sosse a caravansera unde avea sa- petreaca
noaptea urmnd ca a doua z dmnea[a sa nceapa nvestga[e. Urmat de
greferu sau se opr n prag.
- Cum, ntreba e, tcao au repetat tentatva dn noaptea trecuta?
- Aa se pare, domnue |udecator, raspunse |upn Kdros.
- Sa fe nchse toate por[e caravanserauu, rost sever omu eg. E
nterzs sa asa cneva fara permsunea mea.
Ordnu fu executat numadect caator devenra przoner, re[nu[
n caravansera.
- acum, domnue |udecator, zse preacnstta Sarabu, cer sa m se
faca dreptate mpotrva raufacatortor care nu s-au temut, pentru a doua
oara, sa atace o femee fara aparare.
Scarpante, cum esne banu[, urmarea fecare amanunt a scene.
|udecatoru - o fgura dc vupo, cu do och patrunzator, un nas ascu[t
buzee strnse care- dspareau n barba- focoasa - cerceta chpure
persoaneor nchse n caravansera - ucru destu de greu n umna saba,
raspndta de snguru fenar ce se afa ntr-un co[ a cur[.
- Sus[ne[, o ntreba e pe preacnstta Sarabu, dupa ce termna cu
scurta examnare a ceor dn |uru sau, ca noaptea trecuta nte raufacator
au ncercat sa se ntroduca n camera dumneavoastra?
- Da.
- ca au reut astaz tentatva or crmnaa?
- E sau a[!
- Acum cteva cpe?
- Acum cteva cpe.
- I-a putea recunoate?
- Nu! n camera mea e ntunerc, n curte a fe nu e-am vazut
chpure.
- Erau ma mu[?
- Habar n-am.
- Vom afa, suroara, strga domnu Yanar, vom afa va f va de e.
acea cpa, domnu Keraban repeta a urechea u Van Mtten:
- N-avem de ce sa ne temem. Nu ne-a vazut nmen.
- Dn fercre, raspunse oandezu, nu prea ntt n ce prvete
urmare aceste perpe[, cac cu cautator ata de gceava nu era de
gumt.
ntre tmp |udecatoru umba ncoace ncoo. Nu ta ce hotarre sa a
spre maree necaz a recaman[or.
Domnue |udecator, urma preacnstta Sarabu ncrucndu- bra[ee
pe pept, |ust[a va ramne dezarmata n mne dumneavoastra? N-avem
dreptu sa fm ocrot[ de ege? O femee de rangu meu poate f vctma unu
asemenea atentat vnova[, care n-au avut cum sa fuga, sa scape
nepedeps[?
- E grozava vctma! Remarca pe buna dreptate domnu Keraban.
- Grozava. dar nspamntatoare! Rost Van Mtten.
- Ce-a[ hotart, domnue |udecator?
- Sa se aduca face, tor[e! Strga preacnstta Sarabu. Vo vedea, vo
cauta. vo recunoate, poate, pe raufacator care au ndraznt.
- Nu- nevoe, zse |udecatoru. Ma nsarcnez eu cu descoperrea
vnovatuu sau vnova[or.
- Fara umna?
- Fara umna!
Dupa acest raspuns, |udecatoru facu un semn greferuu care e pe
poarta dupa ce ncuvn[a dn cap.
ntre tmp oandezu nu se putu mpedca sa zca, n oapta, amcuu
sau Keraban:
- Nu tu de ce dar nu ma smt ntt n ce prvete sfrtu aceste
povet!
- E, [e [-e mereu frca, zau aa! Raspunse Keraban.
To[ taceau ateptnd ntoarcerea greferuu cu un sm[amnt de
ndrepta[ta curoztate.
- Aadar, domnue |udecator, rost Yanar crede[ ca n pofda
ntunercuu ve[ recunoate.
- Eu? Nu! Raspunse |udecatoru. De aceea vo ncredn[a aceasta
sarcna unu anma ntegent care m-a a|utat nu o data cu muta prcepere
n anchetee mee.
- Un anma?! Excama caatoarea.
- Da. o capra. o capra sprntena stea[a care va da n veag pe
vnovat, daca se ma afa ac. trebue sa fe, deoarece nmen n-a parast
curtea caravanserauu dn cpa savrr atentatuu.
- E nebun, |udecatoru asta! Murmura domnu Keraban.
n acea cpa, greferu se ntoarse, tragnd de zgarda o capra pe care o
aduse n m|ocu cur[. Era o capr[a dragaaa, dn ace so care are
cteodata n ntestne o concre[une petroasa - bezoardu - socotta n
Orent, ca posednd deosebte cata[ gence. Capr[a cu botu sub[re, cu
barb[a cron[ata, cu prvrea ve, ntr-un cuvnt cu nfa[area e ntegenta,
parea demna de rou de ghctoare pe care - daduse stapnu. Turme dn
aceasta rasa po[ ntn n numar mare n toata Asa Mca, Anatoa, Armena,
Rusa se dstng prn ochu or ager, auzu mrosu or foarte fn ma
aes prn umtoarea or sprnteneaa.
Capra, pre[uta de |udecator pentru perspcactatea e, nu era nc mare
nc mca, abcoasa pe pept, pntece gt, dar cu fruntea, spnarea
barba negre. Se cucase gra[os pe nsp cu un aer ret, prvea
,socetatea" mcndu- corn[ee.
- Ce capr[a dragu[a! Excama Ned|eb.
- Dar ce-o f vrnd |udecatoru de a ea? ntreba Amasa.
- Vreo vra|tore, fara ndoaa, raspunse Ahmet, prot ata se vor
asa prn n pasa.
De aceea parere era domnu Keraban, care nu se sfa sa rdce dn
umer, n tmp ce Van Mtten prvea pregatre cu oarecare ngr|orare.
- Cum, domnue |udecator, rost preacnstta Sarabu, pe capra asta o
ve[ ntreba cne sunt vnova[?
- Da, zse |udecatoru.
- va va raspunde?
- Bnen[ees.
- n ce fe? Se nteresa domnu Yanar.
- Nmc ma smpu, zse |udecatoru. To[ caator ac de fa[a vor ven
pe rnd sa puna mna pe spatee capre , n cpa cnd va sm[ mna
vnovatuu, capra mea cea nazdravana va scoate un behat.
- Tpu asta e pur smpu un scamator de a bc! Murmura Keraban.
- Dar domnue |udecator, ncodata. staru Sarabu, ncodata un
smpu anma.
- Ve[ vedea cu och votr!
- de ce nu? Interven domnu Yanar. Prn urmare, cu toate ca nu pot
f nvnut de atentat, vo f eu prmu care, ca sa dau un exempu, am sa trec
prn aceasta ncercare.
Nc nu- termna bne spusee ca se duse nga capra - trecu
mna pe spnarea e de a gt pna a coada. Capra ramase muta.
- E rndu ceora[, zse |udecatoru.
unu dupa atu caator afa[ n curtea caravanserauu facura
ntocma ca domnu Yanar, mngnd anmau pe spate; dar probab nu erau
vnova[, cac capra nu scoate nc un behat acuzator.
VIII CARE SE SFARETE NTR-UN FEL CU TOTUL NEATEPTAT MAI ALES
PENTRU AMICUL VAN MITTEN.
n tmpu defar n fa[a capre, domnu Keraban ua de o parte pe
Van Mtten Ahmet sa stea de vorba cu e. Dn convorbre reeea ca utase
de hotarrea u de a nu se ma ncapa[na cu orce pre| ca nu se
vndecase de a vo sa mpuna ceora[ feu u de a vedea de a proceda.
- E! Preten, vra|toru asta m se pare pur smpu ce ma mare
netot.
- De ce? ntreba oandezu
- Pentru ca nmc nu mpedca pe vnovat or pe vnova[ - no, de
pda - sa se prefaca a mnga capra, trecndu- mna deasupra spnar fara
s-o atnga. |udecatoru ar f trebut sa faca ce pu[n opera[unea n pna z, a
umna, ca sa prevna orce neatore. Dar n ntunerc, e absurd!
- ntr-adevar, zse Van Mtten.
- Prn urmare eu aa vo face va poftesc sa-m urma[ pda.
- Fug de ac, unchue, raspunse Ahmet, t foarte bne ca betu
anma, daca- mng sau nu, pe spnare, nu va beha, nc pentru vnova[
nc pentru nevnova[.
- Bnen[ees, Ahmet, dar de vreme ce deteptu de |udecator crede n
povestea asta, eu vo f ma detept ca e n-o sa atng capra! va rog sa
face[ ca mne.
- Dar, unchue.
- Ha, destua vorba de prsos, rposta Keraban, care ncepea sa se-
nferbnte.
- Totu. rost oandezu.
- Van Mtten, daca et att de sab de mnte sa frec spnarea aceste
capre, n-o sa [-o ert ncodata!
- Fe, n-o vo freca ca sa nu te supar, pretene Keraban! De atfe n-are
nc o mportan[a, cac n ntunerc nu vom f vazu[.
Ma|ortatea caatoror trecusera prn ncercarea a care supusese
|udecatoru capra nca nu acuzase pe nmen.
- E rndu nostru, Bruno, zse Nzb.
- Ce proste sa te ncrez ntr-o capra! Excama Bruno.
unu dupa atu, ce do servtor se dusera sa mnge spatee
anmauu care nu beha, cum nu behase nc a cea[ caator.
- Dar capra asta nu zce nmc, domnue |udecator, strga preacnstta
Sarabu.
- Sper ca nu- o guma proasta! Adauga domnu Yanar. Cu no nu- de
gumt.
- Rabdare! Raspunse |udecatoru catnnd dn cap cu o mutra reata,
daca n-a[ auzt capra behand nseamna ca vnovatu nca n-a atns-o.
- La naba! Nu ma suntem dect no! Murmura Van Mtten care, fara
sa te bne de ce, se sm[ea cuprns de nente.
- E rndu nostru, zse Ahmet.
- Da! Ma duc eu prmu! Rost Keraban.
, trecnd prn fa[a pretenuu nepotuu sau, e amnt n oapta:
- n nc un caz sa nu pune[ mna pe ea!
Apo ntnznd degetee deasupra capre, se prefacu a o mnga uor
pe spnare fara, nsa, sa- atnga nc un sngur fr de par. Capra nu beha.
,Iata un ucru nttor!" gnd Ahmet.
, urmnd exempu unchuu sau, mna u aba daca se aeza o cpa
pe spatee capre.
Capra nu beha.
Vense rndu oandezuu. Van Mtten trecea utmu dntre to[ caator
prn proba a care- supunea |udecatoru. nanta dec spre capra, care parea
sa- prveasca chor, dar e, ca sa nu asa dn cuvntu pretenuu sau
Keraban, se mu[um sa- pmbe uure mna deasupra spnar capre.
Capra nu beha.
Se auz dn m|ocu assten[e o excama[e de umre ata de
satsfac[e.
- Capra dumtae e nendoenc o bruta, strga Yanar cu gas de tunet.
- Nu -a recunoscut pe vnovat, strga a rndu e preacnstta Sarabu
totu e ac de vreme ce nmen n-a putut e dn aceasta curte.
- He! Murmura Keraban, |udecatoru asta cu stea[a u capra nu-
dect un caraghos! Nu, Van Mtten?
- Ba da, raspunse Van Mtten, care se ntse acum cu desavrre n
ce prvea rezutatu ncercar cu capra.
- Va, bata capr[a, zse Ned|eb stapne sae, o sa se faca vreun
rau fndca n-a zs nmc?
Cu to[ se utau a |udecator a caru och re[ strauceau n ntunerc
ca nte carbun aprn.
- acum, domnue |udecator, zse Keraban, cu un gas pu[n
zefemtor, acum ca v-a[ termnat ancheta, nu ma exsta, cred, nc o
pedca, sa ne retragem n cameree noastre.
- Ba deoc! Strga suparata sora u Yanar. S-a savrt o faradeege.
- Uure, doamna, se adresa Keraban destu de acru, doar n-a
preten[a sa mpedc nte oamen cumsecade sa se duca a cucare daca e
e somn?
- Aa vorb[ suror mee, domnue? Strga domnu Yanar.
- Char aa! Raspunse domnu Keraban.
Scarpante creznd ca a dat gre cursa pe care o ntnsese de vreme ce
vnova[ nu fusesera recunoscu[, se bucura de cearta scata ntre domnu
Keraban domnu Yanar. Poate ca va duce a o compca[e care sa su|easca
panuror sae.
ntr-adevar cocnrea devenea ma aprga. Keraban s-ar f asat ma
degraba arestat condamnat dect sa nu aba utmu cuvnt. Char Ahmet
se pregat sa- spr|ne pe unchu sau, cnd |udecatoru spuse:
- Ana[-va sa se aduca tor[e aprnse.
|upn Kdros se grab sa execute ordnu. O cpa ma trzu patru sug
dn caravansera ntrara cu facee curtea fu umnata puternc.
- Fecare sa rdce mna dreapta! Rost |udecatoru.
La aceste cuvnte to[ rdcara mna dreapta. toate aceste mn
aveau cauu pame degetee nnegrte, toate - n afara de cee ae u
Keraban, Ahmet Van Mtten.
|udecatoru, aratnd spre e, zse:
- Iata- pe raufacator!
- Ce? Facu Keraban.
- No? Strga oandezu fara sa n[eeaga acuza[a asta att de
neateptata.
- Da. e sunt! Reua |udecatoru. Ce mportan[a are daca s-au temut
sau nu ca vor f recunoscu[ de capra. Fapt este ca tndu-se vnova[, n oc
sa mnge spnarea anmauu care era unsa cu un strat de funngne, -au
trecut mna pe deasupra fara sa- atnga spatee astfe s-au acuzat sngur.
Se auz un murmur de aprobare, foarte magutor pentru scusn[a
|udecatoruu, n tmp ce domnu Keraban nso[tor sa pecau
dezumfa[, capetee.
- Aadar, zse domnu Yanar, aceta sunt ce tre raufacator care au
ndraznt noaptea trecuta.
- E! Noaptea trecuta, strga Ahmet, am fost a zece eghe de
caravanserau Rssar.
- Ce dovada ave[? Rost |udecatoru. Orcum, cu cteva cpe n urma,
vo a[ fost acea care a[ ncercat sa patrunde[ n camera preacnstte
Sarabu.
- E bne, da, strga Keraban, furos ca s-a asat prns att de uor n
capcana, da. no am fost acea care am ntrat n cordor. Dar dn greeaa
sau ma bne zs am fost gret ndruma[ de una dntre suge dn
caravansera.
- Nu ma spune! Raspunse bat|ocortor domnu Yanar.
- Nu-ncape ndoaa! N se aratase ca a noastra camera aceste
doamne.
- Asta s-o vnde[ atora, gra |udecatoru.
,Prn asupra faptuu, zse Bruno, unchu, nepotu stapnu meu
aatur de e".
Adevaru era ca, orcta sguran[a de sne arata n mod obnut domnu
Keraban, acum se sm[ea tota descumpant. tuburarea u crescu atunc
cnd |udecatoru rost ntorcndu-se spre e, Van Mtten Ahmet:
- Sa fe du a nchsoare.
- Da! La nchsoare! Repeta domnu Yanar.
to[ caator, carora se aatura personau caravanserau, strgara:
,La nchsoare! La nchsoare!"
Scarpante nu putea dect sa se fecte, dat fnd ntorsatura pe care o
uasera ucrure, de cee puse a cae. Domnu Keraban, Van Mtten, Ahmet,
pu a popreaa, nseamna ntreruperea caatore, o ntrzere a nun[ ma
aes despar[rea medata a Amase de ogodncu e, dec o posbtatea de a
reua, n cond[ ma bune, ncercarea nezbutta a captanuu matez.
Ahmet, gndndu-se a urmare ce e-ar putea avea cee petrecute, a
eventuaa despar[re de Amasa, se sm[ suparat pe unchu sau. Oare nu
domnu Keraban prntr-o noua ndaratnce pusese n aceasta ncurcatura?
Nu- mpedcase, ba char e nterzse sa mnge capra asta ca sa |oace un
rengh |udecatoruu care se dovedse, n cee dn urma. Ma detept ca e? A
cu era vna de a f cazut n cursa ntnsa proste or de a f amenn[a[,
pentru ce pu[n cteva ze, cu nchsoarea?
domnu Keraban turba n sne, gndndu-se a pu[nu tmp care e
ramnea pentru a- nchea caatora daca voa sa a|unga a Scutar a
termenu stabt. nca un rod a ncapa[nar sae pe ct de fara foos, pe att
de absurda care putea sa- coste pe nepotu sau o avere!
Ct despre Van Mtten, se uta a dreapta a stnga, se asa cnd pe
un pcor, cnd pe atu, mpovarat parca de sne nsu netnd ce sa faca.
Aba daca ndraznea sa- ndrepte och spre Bruno care parea sa- repete ca
o cobe: ,V-am prevent, domnue, ma devreme sau ma trzu o sa n se-
ntmpe ceva rau". n cee dn urma, oandezu adresa u Keraban o smpa
mustrare, pe care acesta o merta dn pn:
- De ce ne-a mpedcat sa atngem spnarea betuu necuvntator?
Pentru prma oara n va[a domnu Keraban tacu, neavnd ce raspunde.
ntre tmp strgatee ,a nchsoare" rasunau ma nfocat Scarpante -
se-n[eege de a sne - [pa ma tare ca to[ cea[:
- Da, a nchsoare cu tcao ata: repeta razbunator Yanar, gata, a
nevoe, sa dea o mna de a|utor autorta[or. Sa fe arunca[ n temn[a to[
tre!
- Da, to[ tre. doar daca unu dn e nu martursete! Adauga
preacnstta Sarabu care nu dorea ca do nevnova[ sa pateasca pentru un
borfa.
- Aa e drept! Zse |udecatoru. E bne, care dntre vo a ncercat sa
patrunda n camera?
Ce tre acuza[ ovara cteva cpe, dar dupa acest scurt rastmp
domnu Keraban ceru |udecatoruu sa- ngadue sa stea de vorba n
partcuar cu nepotu pretenu sau. |udecatoru dadu permsunea.
Lundu- a o parte pe Van Mtten Ahmet, pe un ton care nu admtea
repca, e spuse:
- Drag me, nu- de facut dect un sngur ucru. Unu dntre no
trebue sa a asupra u ntmparea asta nefercta, care a urma urme nu-
dect un feac. Oandezu ncepu, mnat parca de o presm[re, sa ascute cu
mare aten[e.
- Aegerea e dntru nceput foarte mpede. Prezen[a u Ahmet a
Scutar, a o data foarte apropata, pentru ceebrarea casatore, e absout
necesara.
- Da, unchue, ntar Ahmet.
- a mea a fe, frete, cac trebue sa fu de fa[a n catate de tutore.
- Poftm? Excama Van Mtten.
- Aadar, amce Van Mtten, reua Keraban, cred ca n-a nmc de
obectat! Trebue sa fac acest sacrfcu.
- Eu? Cum?
- Martursnd. Ce a de perdut? Sa fac cteva ze de pucare. Nc o
gr|a, o sa te scoatem no de-acoo.
- Dar. vru sa protesteze Van Mtten carua se parea ca prea face
amcu sau cu e ce vrea, fara macar sa- ntrebe.
- Draga domnue Van Mtten, zse Ahmet, te rog prmete! Pentru
Amasa! Vre ca, nea|ungnd a tmp a Scutar, sa- ntunecam tot vtoru?
- Va, domnue Van Mtten, gasu fata, care auzse ce vorbeau.
- Ce. ce vre[ de a mne? Rost Van Mtten.
- Hm! I zse Bruno, care n[eegea foarte bne ce se petrecea,
mpng pe stapnu meu a o noua proste".
- Domnue Van Mtten! Repeta Ahmet.
- Ha. fa o fapta buna! Staru Keraban strngndu- mna sa -o
frnga nu atceva.
- ntre tmp strgatee: ,La nchsoare! La nchsoare" deveneau dn ce
n ce ma nerabdatoare.
Sarmanu oandez nu ta ce sa faca cu sa dea ascutare. Cnd
ncuvn[a dn cap, cnd catna n semn ca nu.
n cpa n care suge dn caravansera nantau pentru a pune mna pe
e, a un gest porunctor a |udecatoruu, Van Mtten rost deodata cu o voce
destu de pu[n convnsa:
- Opr[-va! Opr[-va! Cred ca, de fapt, eu am fost ce care. ,Bun,
gnd Bruno, ar s-a asat dus de nas." ,Am dat gre!" zse Scarpante care
nu- putu stapn un voent gest de dezamagre.
- Dumneata? ntreba |udecatoru pe oandez.
- Eu! Da! Eu!
- Ce bun et domnue Van Mtten, murmura Amasa a urechea u.
- Da, ah, da! opt Ned|eb.
Ce facea n acest tmp preacnstta Sarabu? E bne, aceasta femee
deteapta cerceta, nu fara nteres, pe ce care avusese ndrazneaa s-o
atace.
- Aadar, ntreba domnu Yanar, dumneata a vrut sa patrunz n
camera suror mee?
- Da, raspunse Van Mtten.
- Totu n-a aeru unu thar.
- Un thar! Eu! Un negu[ator! Un oandez dn Rotterdam! Bnen[ees
ca nu! Strga Van Mtten care n fa[a aceste acuza[ nu- putu stapn o
zbucnre freasca de ndgnare.
- Dar atunc. contnua Yanar.
- Atunc. zse Sarabu, a vrut sa ma comprom[?
- E bne, vo neca n snge o asemenea |gnre! Zse Yanar.
- Frate! Frate! Interven Sarabu.
- n cazu ca ve refuza sa da o repara[e pentru.
- Va de mne! Excama Ahmet.
- O ve ua de so[e pe sora mea sau.
- La naba, zse Keraban, am ntrat acum n ata ncurcatura.
- S-o au de so[e? Eu? Rost Van Mtten rdcnd bra[ee spre cer.
- Prn urmare refuz? Strga domnu Yanar.
- Sgur ca refuz, raspunse Van Mtten nspamntat a cume. Sunt n.
Van Mtten n-avu tmpu sa- termne fraza, cac se sm[ strns
puternc de bra[ de domnu Keraban care- opt:
- Tac prmete! Trebue! Fara nc o ovare.
- Sa prmesc? Casatort fnd! Sa devn bgam, reu sa ngame Van
Mtten.
- n Turca po[ avea ma mute neveste. Ha, spune: da.
- Dar.
- Ia-o de so[e, Van Mtten! n feu asta n-o sa fac nc un ceas de
pucare. Vom caator ma departe mpreuna. cnd vom a|unge a Scutar,
pe-ac [-e drumu ado noua doamna Van Mtten.
- Nu Keraban, de data asta m cer un ucru mposb, raspunse
oandezu.
- Trebue sau totu e perdut! Staru Keraban.
n ace moment domnu Yanar undu- pe Van Mtten de bra[u drept
repeta e:
- Trebue!
Iar Sarabu care- prnse de bra[u stng, rost ca un ecou:
- Trebue.
- E, daca trebue, ncuvn[a Van Mtten carua se taasera pcoaree.
- Cum stapne, ve f de acord cu asta? Zse Bruno apropndu-se.
- Cum sa fac atfe, Bruno! Murmura Van Mtten cu o voce att de
saba ca aba putea f auzta.
- Ha, drep[! Strga domnu Yanar, rdcndu- pe pcoare cu un brnc
pe vtoru sau cumnat.
- nu f moae! Rost preacnstta Sarabu, smucndu- de bra[ pe
vtoru e so[ ca sa se [na drept.
Van Mtten se propt pe pcoare a acest dubu ndemn; dar capu
contnua sa se baangane ncoo ncoace ca cum se desprnsese
aproape de pe umer.
- Nu te teme, opt Keraban. E o smpa guma.
- Nu- bne ncodata sa gumet cu astfe de trebur, raspunse Van
Mtten cu un gas pngare[, att de caraghos nct nso[tor sa aba se
stapnra sa nu zbucneasca n rs.
Ned|eb, aratndu- Amase chpu straucnd de bucure a preacnstte
Sarabu, opt:
- Daca nu ma-ne, asta- o vaduva n cautarea unu nou so[.
- Betu domn Van Mtten! Raspunse Amasa.
A f preferat opt un de nchsoare, zse Bruno catnnd dn cap, dect
opt un de asemenea casatore.
ntre tmp domnu Yanar se ntoarse spre ce de fa[a rost cu gas
tunator:
- Mne, a Trebzonda, vom sarbator cu mare pompa ogodna
domnuu Van Mtten cu preacnstta Sarabu.
Auznd cuvntu ,ogodna", domnu Keraban tovara sa de drum,
dar ma aes Van Mtten, spusera ca aceasta perpe[e era ma pu[n
seroasa dect se temusera.
Yanar se adresa oandezuu:
- Aadar ogodnc a Trebzonda!
- so[ a Mosu, adauga duos Sarabu.
Ma ncoo Scarpante, n momentu cnd se pregatea sa paraseasca
caravanserau a caru poarta tocma se deschsese, rost amenn[ator:
- Vcena a dat gre. Trebue recurs a for[a!
Apo dsparu fara sa f fost observat de domnu Keraban, nc de vreunu
dn a sa.
- Betu domn Van Mtten, repeta Ahmet vaznd mutra unga a
oandezuu.
- De unde! Zse Keraban. Trebue sa rdem. Logodna nu- vaaba.
Peste zece ze o vom f dat utar. Nc nu conteaza.
- Bnen[ees, unchue, dar pna atunc - sa f ogodt tmp de zece
ze cu femea asta autortara nabadaoasa conteaza destu de mut.
Cnc mnute ma trzu, curtea caravanserauu era goaa. To[ caator
ntrasera n cameree or sa se odhneasca. Dar pe Van Mtten vtoru sau
cumnat nu- sabea dn och n vreme ce tacerea nop[ cuprndea ocu unde
se destaurase tragcomeda ce- afase deznodamntu pe peea
neferctuu oandez.
IX N CARE VAN MITTEN, LOGODINDU-SE CU PREACINSTITA SARABUL,
ARE CINSTEA DE A DEVENI CUMNATUL DOMNULUI YANAR.
Un ora datnd dn anu 4790 nantea ere noastre, ntemeat de o
coone mesana, cucert de Mthrdate, a|uns sub domna[a u Pompe,
ocupat de per de sc[, uat n stapnre de Constantn ce Mare, eberat
de Bezare, mboga[t de |ustnan, trecnd n posesa comnenor a caror
descedent se pretndea Napoeon I , pe a |umatatea secouu a XV-ea,
apt a Imperu otoman n tmpu domne sutanuu Mahomed a II-ea,
peroada cnd a sfrt Imperu Trebzonde, dupa o durata de 256 de an -
un asemenea ora, trebue sa recunoatem avea tot dreptu sa fgureze n
stora um. Nu- de mrare ca n prma parte a caatore, Van Mtten se
bucurase a gndu de a vedea famoasa cetate aeasa, pe deasupra, de
romanee cavaeret, drept cadru unor mnunate aventur. Dar cnd
nchpua cu nespusa pacere vztarea Trebzonde, Van Mtten era ber
fara gr|. N-avea dect sa- urmeze pe pretenu sau Keraban pe drumu n
|uru Pontuu Euxn. Acum ogodt fnd - char daca provzoru, char daca
numa pentru cteva ze - cu preacnstta Sarabu care- [nea dn scurt, nu
ma avea ntea sufeteasca necesara pentru a putea pre[u spendore
storce ae Trebzonde.
Pe 7 septembre, catre noua dmnea[a, doua ore dupa ce parassera
caravaserau Rssar domnu Keraban a sa, domnu Yanar, sora u
su|tor or facura ntrarea fanca n captaa acestu modern paac,
na[ata n m|ocu unu pod apn cu va, mun[ erputoare cursur de apa
- pesa| care amntete de [nuture Europe Centrae, precum Eve[a
Trou.
Orau are doua par[ dspuse n amfteatru pe o cona. n prma,
ncon|urata de un zd cu turnur mar, se vad gradn de portoca, masn
ate sour de pom ce- dau nfa[are ncntatoare. n a doua, ma curnd un
centru comerca, se gasete maree bazar pn de stofe, covoare, guvaerur,
arme, monede vech, petre pre[oase, mute atee. Exsta curse
saptamnae de vapoare care pun Trebzonda n comunca[e drecta cu
prncpaee podur ae Mar Negre. n zua sosr mcu[e caravane, orau era
n sarbatoare zec de m de vztator vensera sa a parte a serbar. De
acea, gasra cu greu unde sa stea cee 24 de ore pe care aveau sa e
petreaca a Trebzonda, hotarrea domnuu Keraban de a peca a doua z a
Scutar fnd de necntt. ntr-adevar, nu ma aveau nc o z de perdut daca
voau sa a|unga a Scutar nante de sfrtu un.
Trasera a un hote franco-taan, n m|ocu unu ntreg carter de
caravanseraur hanur tcste de caator n centru comerca agomerat a
orauu. Hoteu era destu de confortab pentru ca sa se poata cu to[
odhn, nct unchu u Ahmet n-avu nc o prcna sa se-nfure.
Dar, n tmp ce domnu Kereban a sa, a|un a acest punct a
caatore, credeau ca au temnat daca nu cu o bucata de drum obostoare,
macar cu prme|de de orce fe, se [esea o urzeaa mpotrva or n partea
veche a orauu unde ocua dumanu or de moarte. Acoo se-na[a paatu
domnuu Saffar, construt pe prmee contrafortur ae mun[or Bostepeh, ae
caror pante coboara n spre mare. Scarpante a|unsese n ora cu o ora ma
devreme dect e, dupa ce parasse caravanserau Rssar. Era ateptat de
domnu Saffar captanu Yarhud, Scarpante e povest ma nt cee
ntmpate n noaptea trecuta cum Keraban Ahmet fusesera scut[ de
nchsoare, ceea ce ar f asat-o pe Amasa fara aparare, sava[ datorta
stupduu devotament a unu oandez, Van Mtten. n urma spuseor sae, ce
tre uara o hotarre care punea n prme|de pe caator, pe parcursu ceor
25 de eghe de a Trebzonda a Scutar. Proectu or, ce se va dezvau n
vtor, avu n aceea z, nsa, un nceput de mpnre; domnu Saffar
Yarhud, fara sa se snchseasca de serbare dn ora, parasra Trebzonda o
uara spre vest pe drumu ce duce prn Anatoa a Bosfor. Scarpante, n
schmb, ramase pe oc. Fnd un necunoscut att pentru domnu Keraban
Ahmet, ct pentru cee doua fete, putea sa se mte fara gr|a. E avea sa
|oace dec, n drama ce urma sa se desfaoare mportantu ro a ceu care
trebue sa nocuasca de-acum ncoo vcena cu for[a.
Scarpante se amesteca n mu[mea dn fa[a hoteuu unde trasese
domnu Keraban. Faptu ca a caravanserau Rssar vorbse o cpa n
ntunerc cu negustoru de tutun nepotu sau nu putea sa e f ntpart
acestora n mnte chpu sau, nct fu uor sa sponeze orce mcare a or.
vazu pe Ahmet a pu[n tmp dupa sosrea a Trebzonda, ndreptndu-se spre
port unde se afau pe uscat, dupa ce caator debarcasera marfure
fusesera descarcate, vase de cabota|, papuc, epur barc de toate feure.
Navee comercae ma mar sta[onau n arg, cac apa nu era destu de
adnca. Un hama arata u Ahmet unde era teegrafu Scarpante afa ca
ogodncu Amase trmtea o depea destu de unga bancheruu Sem a
Odessa.
- E bne! zse, ata o teegrama care nu va a|unge ncodata
destnataruu. Sem a fost mpucat morta de Yarhud nu spre rau nostru.
Ahmet se-ntoarse a hote. Amasa atepta nerabdatoare n tovaraa
u Ned|eb fu mu[umta ca peste cteva ore Sem se va nt cu prvre a
soarta e.
- O scrsoare ar f facut prea mut pna sa a|unga a Odessa, adauga
Ahmet. De atfe tot ma ma tem.
Ahmet se-ntrerupse.
- De ce te tem, draga Ahmet? Ce-a vrut sa spu? ntreba Amasa pu[n
surprnsa.
- Nmc, draga Amasa, nmc. Am vrut sa- aduc amnte tatau tau sa
vna a Scutar a sosrea noastra char pu[n ma nante ca sa faca toate
demersure necesare pentru ca nunta noastra sa aba oc fara ntrzere.
Adevaru era ca Ahmet, temndu-se de o noua ncercare de rapre, n
cazu cnd compc u Yarhud afasera ce s-a ntmpat dupa naufragu u
Gudare, prevenea pe bancheru Sem ca s-ar putea sa nu fe naturata
nca orce prme|de; dar nevrnd s-o ngr|oreze pe Amasa ct va ma dura
caatora, se fer sa- marturseasca temere sae, ma aes ca ee nu se
spr|neau pe nmc precs, nu erau provocate dect de presentmente.
n tmpu acesta, ce facea Van Mtten? Van Mtten, fara voa u,
devenea ferctu ogodnc a preacnstte Sarabu |ancu cumnat a
domnuu Yanar.
Cum s-ar f putut mpotrv! Pe de o parte Keraban repeta ca trebue
sa se |ertfeasca pna a capat, atmnter |udecatoru -ar f trms pe to[ tre
a nchsoare - ceea ce ar f mpedcat caatora or de a se sfr cu bne;
casatora, ma zcea, era vaaba doar n Turca, unde era admsa pogama
nerecunoscuta n Oanda, deoarece Van Mtten era nsurat. Pe de ata parte,
fratee sora nu voau sa- parda prada. Nu era dec prudent sa-
nemu[umet pna cnd n-o putea terge, adca dncoo de maure
Bosforuu, acoo unde n-avea cum sa- ma exercte pretnsee dreptur de
so[e cumnat. nct u Van Mtten nu- ma ramnea dect sa se ase n
voa ntmpar. Dn fercre, domnu Keraban ob[nuse ca, nante de a merge
sa faca nunta a Mosu, domnu Yanar sora sa sa- nso[easca pna a
Scutar pentru a ua parte a casatora Amase cu Ahmet.
Bruno, de gndea ca stapnu sau n-are dect ce merta, pentru
nemapomenta sabcune de care da dovada, pngea totu vazndu- a
cheremu une feme att de despotce. Dar nu se putu [ne sa nu
zbucneasca n rs - rs pe care aba - nfrnsera Keraban, Ahmet cee
doua fete - cnd vazu pe Van Mtten, n momentu cnd trebua sa aba oc
ogodna, mbracat ntr-un costum kurd.
- Dumneata, Van Mtten, strga Keraban, n hane orentae?
- Da, eu, amce Keraban.
- E! Nu-[ vne rau sunt sgur ca, dupa ce te ve obnu, ve gas
aceste vemnte ma comode dect cee europene, aa de strmte.
- Et foarte dragu[, amce Keraban.
- Ha, Van Mtten, nu ma f att de ngr|orat. Spune-[ ca az e
carnava te-a deghzat pentru un |oc de-a nsuratoarea.
- Nu deghzarea ma nentete ce ma mut, zse Van Mtten.
- Atunc ce?
- Casatora.
- F seros, casatore provzore, amce Van Mtten, raspunse Keraban,
coana Sarabu o sa pateasca scump fanteze e de vaduva prea uor de
consoat. Da, aba atept sa fu de fa[a cnd ve spune ca aceasta ogodna
nu te anga|eaza cu nmc, ca era dnante nsurat a Rotterdam o sa- da
papuc. Nu este ngadut sa te mar[ cu cneva mpotrva von[e u. E destu
s-o fac cu ce ce consmt.
Cu a|utoru acestor argumente, oandezu sfr prn a accepta stua[a.
Ce ma bne era sa e partea sa haze, cac nu- psea, sa te resemnez,
ceea ce era n nteresu tuturor. De atfe, n acea z Van Mtten de-aba
vedea capu de trebur. Domnu Yanar suror sae nu e pacea sa
taraganeasca ucrure. Preacnstta Sarabu era superba n rocha e de
ogodna - pe care o uase cu sne n caatore dn pura ntmpare - precau[e,
trebue sa recunoatem, foarte foostoare de aceasta data. Dar daca
ogodnca era superba, domnu Van Mtten nu se asa ma pre|os, ar pretenu
sau Keraban cope cu compmente, ucru ce nu putea f socott o
zefemea dn partea unua ce ramasese credncos portuu orenta. Costumu
dadea u Van Mtten o [nuta mar[aa, un aer trufa, ceva domnator,
destu de pu[n n concordan[a cu frea negu[atoruu dn Rotterdam.
Ceremona de ogodna se desfaura cum se cuvne. Doar ca ogodncu
se paru cam rece domnuu Yanar suror sae. Erau destu |udecator a
Trebzonda cu func[a de ofcan[ mnstera, care ar f dort sa aba cnstea
sa nregstreze un asemenea contract - cu att ma mut cu ct opera[unea
nu era fara un oarecare proft, dar aceasta msune de onoare reven omuu
eg a caru ste[me a putut f aprecata n cazu |udecat a caravanserau
Rssar; e fecta prmu pe vtor so[.
Casatora trebua sa aba oc ma trzu, n Kurdstan, unde sarbatorrea
e va [ne ma mute saptamn.
Noroc ca ace moment era nca departe.
X N TIMPUL CARUIA EROII POVESTIRII NU PIERD NICI O ZI I NICI UN
CEAS.
A doua z, 8 septembre, cnd prmee raze ae soareu ncepeau sa
aureasca cee ma nate ture ae orauu, o mcu[a caravana eea pe una
dn por[e ceta[ - ua ramas bun de a Trebzonda. Grupu se ndrepta
spre maure Bosforuu, sub conducera une caauze tocmte de domnu
Keraban. Omu era unu dn nomaz cunoscu[ n [nut sub numee de
,ucrator de nodur". Aa se cheama un so de padurar a caror mesere e sa
bata codr dn aceasta parte a Anatoe Ase Mc unde nucu crete pe
suprafe[e ntnse. Pe acet copac se vad nodur sau excrescen[e naturae
deosebt de tar, emnu or fnd foarte cautat, deoarece raspunde tuturor
cern[eor ebenstuu.
Unu dn ,ucrator de nodur", afnd ca nte stran parasesc
Trebzonda pentru a se duce a Scutar, vense n a|un sa- ofere servce.
Paruse detept, cu experen[a, bun cunoscator a acestor drumur cu
numeroase ntortoche ncrucar. Astfe, dupa ce dadu raspunsur mpez
sgure a ntrebare puse de domnu Keraban, caauza fusese tocmta a un
pre[ bun care avea sa fe dubat n cazu n care caravana va a|unge pe
na[me Bosforuu n ma pu[n de douasprezece ze - utmu termen fxat
pentru ceebrarea casatore Amase cu Ahmet.
Ahmet, dupa ce vorb e cu ghdu, de se paru un om rece, nchs,
cu o fgura ce nu nspra smpate, nu socot ca exsta un motv sa nu aba
ncredere n acesta. revenea aadar caauze sa a conducerea mc
caravane. Ea va aege ocure de popas, va spune unde sa se faca tabara, va
veghea ca to[ sa fe n sguran[a. Cnd se fagadu o eafa duba cu cond[a
sa a|unga a Scutar a o anume data, zse:
- Domnu Keraban poate f sgur ca-m vo da toata sn[a fndca m
propune o pata ndota daca vom sos a tmp, eu ma anga|ez sa nu- cer
nmc n cazu cnd, n ma pu[n de 2 ze nu se va f ntors n va u de a
Scutar.
- Pe egea mea, ata un om care-m pace! Spune Keraban cnd
repeta nepotuu sau vorbee ghduu.
- Da, raspunse Ahmet, dar orct de buna ar f caauza noastra
unchue, nu uta ca nu trebue sa faca vreo mpruden[a pe drumure
Anatoe.
- E! Vencee tae temer.
- Unchue, nu ma vo sm[ a adapost de prme|d dect cnd ne vom
afa a Scutar.
- cnd ve f nsurat! Fe! Raspunse Keraban strngnd bra[u u
Ahmet. E bne, peste 2 ze [ fagaduesc ca Amasa va f nevasta ceu ma
banutor dntre nepo[.
- nepoata.
- Ceu ma bun dntre unch! termna fraza Keraban, zbucnnd n
rs.
Materau caravane era acatut dn doua ,tac", un so de caeaca
destu de confortaba care se poate nchde pe vreme rea. Fecare era trasa
de o pereche de ca. Le nso[eau a[ do ca de caare. Ahmet fusese ma
mut dect bucuros, cnd gasse, char a pre[u rdcat pe care- patse,
aceste vehcue a Trebzonda, ceea ce e permtea ca utma parte a
caatore sa se desfaoare n cond[ bune.
Domnu Keraban, Amasa Ned|eb uara oc n prma taca, ar Nzb se
aeza pe scaunu dn spate a acestea. n cea de-a doua trona preacnstta
Sarabu nga ogodncu e fa[a n fa[a cu fratee Yanar, n tmp ce u
Bruno se haraz scaunu dn spate.
Ahmet ncaeca pe unu dn ca ar caauza pe ceaat. E gaopau cnd
pe nga caet, cnd nantea or n chp de cerceta. Cum [nutu putea f
bntut de thar, caator aveau a e put pstoae, fara a ma pune a
socoteaa armee purtate, n mod obnut, a bru, de domnu Yanar sora
u, precum cee frumos mpodobte, dar nu prea foostoare, ae domnuu
Keraban. Ahmet, de caauza asgurase ca n-avea a se teme de nmc pe
drumure ce e vor parcurge, a vrut sa fe prevazator sa se poata sa se
apere de orce agresune.
Regunea care se-ntnde de a Trebzonda a Snope e numta de turc
D|ahk. De acoo ncepe Anatoa propru-zsa, stravechea Bythne care
cuprnde partea de vest a Ase Mc cu captaa Ktahya cu oraee
prncpae Brusa, Smrna62, Angora63.
Mcu[a caravana pecata a ora ase dmnea[a dn Trebzonda a|unge a
noua a Patna, antca Hermonassa. Strabatusera o vae unde cretea orz,
gru, porumb unde exstau mnunate panta[ de tutun.
La prnz depaeau trguoru Fo, asnd pe stnga prmee an[ur ae
Apor Pontc.
ntnra n drum [aran care mergeau a Trebzonda sau se-ntorceau
de-acoo. Erau mbraca[ n hane groase de na cafene, cu fesur sau cacu
de oae pe cap. nso[eau nevestee care se-nfaurau n aur de stamba n
dung deasupra fusteor de na roe.
|nutu era ntr-o oarecare masura ce a u Xenofon, unde se petrecuse
famoasa retragere a Ceor Zece M. Dar neferctu Van Mtten strabatea
sub prvrea crunta a u Yanar, fara sa- fe macar ngadut sa se ute n ghd.
De aceea poruncse u Bruno sa consute cartea n ocu u sa a dn mers
cteva note. nsa u Bruno numa de faptee de arme ae generauu grec nu-
ardea ata de ce a erea dn Trebzonda nu- arata stapnuu sau cona
care domna coasta dn vrfu carea Ce Zece M, ntorcndu-se dn
provnce macronene sautasera cu strgate entuzaste vaure Mar Negre.
La drept vorbnd nu avea purtarea unu su|tor credncos.
Seara, dupa o z n care strabatusera vreo 20 de eghe, caravana se
opr pentru a- petrece noaptea a Trebo. ,Cavak"-u facut dn apte de
oae prns dn care se ob[ne prn ncazre un so de smntna ,yaurku", o
brnza dn apte acru e pacura foarte mut caatoror, carora ungu drum e
strnse pofta de mncare. n zua de 9 septembre depara Zep ngustu
sau port unde se pot adapost doar tre sau patru vase comercae de tona|
mc. Apo, tot sub conducerea caauze care - nmc de spus - cunotea n
cee ma mc amanunte drumure ce aba se desueau cteodata n m|ocu
vasteor ntnder, ntrara seara trzu n Keresum, dupa ce strabatusera 25
de eghe. Keresum se-na[a a poaee une cone ntr-o duba fee a coaste.
Antca Pharnacea, unde Ce Zece M s-au oprt tmp de zece ze pentru a-
reface for[ee, este foarte ptoreasca, stra|uta de runee casteuu care se
afa a ntrarea n port.
Creu crete n numar mare n acest [nut Van Mtten crezu de
cuvn[a sa- povesteaca ogodnce u un nsemnat fapt storc: de a Keresum
proconsuu Lucuus trmsese prm cre n Europa pentru a f acmatza[.
Sarabu nu auzse ncodata de ceebru amator de mncarur aese nu dadu
prea mare aten[e cunotn[eor expuse de Van Mtten. Aatur de trufaa
femee, parea ce ma |anc kurd cu putn[a. totu, pretenu u, Keraban,
n guma sau n seros, nu nceta sa- fecte pentru feu n care- venea nou
costum.
- Da, Van Mtten! [ sta de mnune cu hana asta, cu avar turban.
Ca sa f ntru totu kurd [ psesc doar musta[ groase foroase ca ae
domnuu Yanar.
- N-am avut ncodata musta[, raspunse Van Mtten.
- N-a musta[a? Strga Sarabu.
- N-are musta[a! Repeta dspre[utor Yanar.
- E bne, ve avea, decse Sarabu au asupra-m s-o fac sa-[
creasca.
- Betu domn Van Mtten, murmura Amasa, raspatndu- pe oandez
cu o prvre cada.
- Lasa, totu se va sfr cu un hohot de rs! Zse Ned|eb n tmp ce
Bruno catna dn cap prevesttor de nenorocr ca o cobe.
Pe 20 septembre, dupa ce mersera pe o cae romana, construta, se
zce, de Lucuus pentru a pune n egatura Anatoa cu provnce armene,
mcu[a caravana, proftnd de vremea frumoasa, nanta repede a|unsera
a prnz a Ordu. Trecura pe a zera unor padur mnunate de ste|ar, um,
carpen, ar[ar, patan, pop, nuc ate sour, care se ntndeau pe cone.
Fore cee ma feurte sma[uau poene , dntre ee, nu psea nc macar
aeaua sabatca pe care Van Mtten n-o putea prv fara ca sa se trezeasca n
e toate sm[amntee cutvatoruu de exempare rare, cu toate ca vederea
acestor pante ar f fost, ma curnd, de natura sa evoce amntr nepacute
dn prma sa casatore. E adevarat ca exsten[a prme doamne Van Mtten
era acum o garan[e mpotrva preten[or de mart ae cee ce voa sa-
devna nevasta.
Dupa ce depara capu Yasun Burnu, caauza ndrepta caravana prntre
runee antce ceta[ Poemonum spre oraeu Fasa, unde ca caator
dormra tun o noapte ntreaga.
Ahmet, care nu- scapa dn och pe ghd, nu surprnsese pna acum
nmc suspect. Strabatusera peste 50 de eghe de cnd parassera Trebzonda
nc o prme|de nu- amenn[ase pe domnu Keraban nso[tor sa.
Caauza, tacuta de feu e, se descurcase foarte bne pe drum a hate,
cu prcepere scusn[a. totu Ahmet avea fa[a de acest om o
nencredere ce nu -o putea stapn. De aceea nu asa de o parte nmc dn
masure mente sa e asgure securtatea veghea asupra tuturor fara sa se
observe.
n 2 parasra Fatsa. Pe a prnz trecura de portu nye cu anteree n
construc[e a gure antcuu Oenus. Apo drumu o ua prn urae cmpur
de cnepa pna a gure u Cercenbeb, acoo unde egenda spune ca au trat
Amazoanee. Seara a|unsera a Samsun, o veche coone atenana; e una dn
cee ma mportante aezar de pe mau Mar Negre, cu toate ca rada
portuu nu ofera destua sguran[a apee portuare nu sunt ndea|uns de
adnc a gure u Yes-Irmak. Totu are o va[a comercaa nfortoare. De
ac se trmt a Constantnopo pepen verz; sub numee de harbu| cresc n
numar mare prn mpre|urm.
De sabt, Bruno gas harbu| prea apo refuza sa mannce, spre
deosebre de Keraban nso[tor sa care nu se ma saturau de e. nsu
Keraban fu st a recunoate ca betu baat perdea mereu dn greutate.
- Dar, zse ca sa- consoeze, ne apropem de Egpt acoo Bruno va
avea mare succes.
- Cum? ntreba su|toru.
- Ca mume.
Bruno nu putea sufer asemenea gume - dorea domnuu Keraban o
ncurcatura ma rea dect a doua casatore a stapnuu sau.
nsa domnu Keraban se sm[ea mnunat vooa u era nesecata de
cnd vedea panu mpnndu-se n cee ma bune cond[.
Pe data de 23 mcu[a caravana sos a Snope, gran[a propru-zsa a
Anatoe.
Snope, un at ora nsemnat a Pontuu Euxn, aezat pe stmu cu
acea nume, e antcu Snope a u Strabon Pobu. Are o rada exceenta
ac se construesc vapoare cu emn de nata catate dn Mun[ Ayo-
Antono care se-na[a n mpre|urm.
Ah! De ce Van Mtten nu se nascuse cu 3000 de an nante? Ct ar f
admrat ceebra cetate care, se spune, ca a fost ntemeata de argonau[
devense att de mportanta sub o coone mesana, nct fusese porecta
,Cartagna Pontuu Euxn". Daca Snope poarta numee fce u Asope a
u Methonu rapta de Apoo adusa n acest oc, acum, gnd Van Mtten cu
o strngere de nma, nmfa care rapea bucura de a contempa ce era drag
nm u, se chema Sarabu.
Dstan[a de a Snope a Scutar e de vreo 25 de eghe. Ca sa e
strabata, u Keraban ramnea doar o saptamna. Nu era n ntrzere, dar
nc nu ctgase tmp. Dec, nu trebua perduta nc o cpa.
Pe 24, a rasartu soareu, parasra Snope, o uara pe mau anatoan
seara, dupa ce facusera 5 eghe n tmpu ze, se oprra a Inebou unde
rada, batuta de vntur, nu- un adapost prea bun pentru vasee comercae.
Ahmet propuse sa nu se odhneasca dect doua ore sa caatoreasca
ma departe n tmpu nop[. Douasprezece ore ctgate mertau pu[na
oboseaa.
Keraban accepta nmen nu fu de ata parere, nc macar Bruno.
Caauza nu se opuse decara ca e orcnd gata de pecare.
Pornra aadar a opt seara. O una pna, frumoasa strauctoare se
rdca a est deasupra mar, pu[n dupa ce apusesc soaree. Amasa, Ned|eb
domnu Keraban, preacnstta Sarabu, Yanar Van Mtten, toan[ n
caete or adormra, egana[ de tropotu caor.
Nu zarra dec capu Kerempe, n |uru carua ffau pasare de mare
facnd o gaage asurztoare. Seara poposra a Amasra. Aveau dn pn
dreptu a cteva ceasur de odhna dupa ce strabatusera o dstan[a de ma
mut de 60 de eghe n 36 de ore. Poate ca Van Mtten - deoarece trebue sa
[nem mereu seama de vredncu oandez, care se hranse cu srg cu ecture
dn ghdu sau - poate ca Van Mtten daca ar f fost ber sa faca ce vrea, daca
nu -ar f pst tmpu ban, ar f ntreprns cercetar arheoogce n portu
Amasra. E cunoscut ca 290 de an nantea ere noastre, regna Amostrs,
so[a u Lsmah, unu dn captan u Aexandru Macedon, ceebra
ntemeetoare a orauu, a fost bagata ntr-un sac de pee aruncata de
fra[ e n apee portuu pe care- na[ase. Ce gore ar f fost pentru Van
Mtten daca, bzundu-se pe ghd, ar f pescut famosu sac storc. Dar trebua
sa renun[e cu parere de rau a acest vs.
La 26 septembre, n zor, pecara ma departe. Dupa ce strabatura ma
mute trgur, se oprra o noapte a Ereg, de unde o uara ar a drum ds-de-
dmnea[a. Le ma ramneau patru ze ca sa a|unga a tmp a sfrtu
tneraruu, fara a ma pune a socoteaa ca aveau de scazut utma, pe care
trebuau s-o ntrebun[eze cu totu atfe. Daca domnu Keraban nso[tor
sa nu apareau pe 30, n prmee ore ae dmne[, pe maure Bosforuu, nu
ma era nmc de facut. Nu- puteau ngadu, prn urmare, sa parda nc o
cpa. Domnu Keraban grab pecarea nante de rasartu soareu.
Ereg, antca Heracea, de obre greceasca, fusese odnoara o ntnsa
captaa ae care margn e amnteau doar zdure darmate, stra|ute de
smochn ura. Acum devense un orae oarecare fara nmc dn straucrea
trecutuu. Ferctu ogodnc a u Sarabu -ar f putut satsface ac
curoztatea n ate prvn[e. Lnga Heracea nu se afa oare pennsua
Acherusa, unde, zce-se, se deschde, ntr-o caverna mtoogca una dn
ntrare Tartaruu? Dodor dn Sca povestete ca, prn aceasta ntrare,
Hercue -a readus pe Cerber. Dar Van Mtten trebu dn nou sa- zavorasca
dorn[ee n adncu nm. De atfe nu- regasea pe Cerber n cumnatu Yanar
care nu- perdea nc o cpa dn och? Fara ndoaa, n-avea tre capete, dar
unu a|ungea cnd - na[a cu o exprese de cruzme.
Pe 27 septembre, mcu[a caravana sosea a capu Kerpe, n ocu unde,
cu 6 secoe nante, a fost omort mparatu Aurean.
Oprndu-se sa- petreaca acoo noaptea, [nura sfat cum sa schmbe
pu[n tneraru, ca sa a|unga a Scutar n 48 de ore, adca n dmnea[a
utme ze fxate pentru ntoarcerea or.
XI N CARE DOMNUL KERABAN SPRI|INA PROPUNEREA CALAUZEI,
MPOTRIVA PARERII NEPOTULUI SAU, AHMET.
Caauza socotea ca ce ma potrvt ucru era sa paraseasca drumu
cott , de aceea, ma ung, a coaste , und-o pe o scurtatura, prn par[e
Anatoe, cuprnse ntre Marca Neagra Marea Marmara, sa mcoreze astfe
dstan[a cu vreo douasprezece eghe.
- Iata dar, domnue Keraban, propunerea mea, rost caauza cu
raceaa u obnuta, a adauga ca ave[ tot nteresu s-o accepta[
numadect.
Dar drumu de-a ungu torauu nu ofera o ma mare sguran[a dect
ce pe care vre sa- aegem? ntreba Keraban.
- N-avem a ne teme de nc o prme|de nc pe coasta, nc n m|ocu
Anatoe, raspunse caauza.
- cunot bne ocure prn care ne ndemn sa trecem? Staru
Keraban.
- Le-am strabatut de zec de or cnd ucram n padure Anatoe,
spuse caauza.
- Atunc n-avem de ce sa ovam, se decse Keraban. Daca scurtam
cee aproxmatv 60 de eghe pe care e-am ma avea de parcurs cu vreo 2,
merta osteneaa de a schmba tneraru.
Ahmet ascuta fara sa spuna nmc.
- Ce crez, Ahmet? ntreba unchu sau.
Ahmet nu raspunse. Avea rezerve n prvn[a caauze - rezerve care,
trebue sa recunoatem, crescusera, nu fara prcna, pe masura ce se
apropau de [nta.
Vcena ndvduu, cteva absen[e de neexpcat, atunc cnd o ua
mut nantea caravane, gr|a de a se [ne de o parte n tmpu popasuror,
sub motv ca trebue sa vada de aezarea tabere, prvr cudate aruncate
Amase, veghea nentrerupta a care scop era ma cu seama fata, toate
acestea n-aveau daru sa- nteasca pe Ahmet. Aa ca nu- perdea dn och
pe ghdu tocmt a Trebzonda, fara a se t bne cne era de unde venea.
Dar unchu Keraban nu- mpartaea temere greu putea sa- convng de
ceva, ce nu era pna acum dect un presentment.
- E bne, Ahmet? ntreba dn nou Keraban, nante de a raspunde
caauze. Ce crez despre nou tnerar?
- Cred, unchue, ca ne-a mers bne ct n-am parast mau Mar Negre
ar f, poate, o mpruden[a s-o facem.
- De ce, Ahmet, de vreme ce ghdu cunoate ca pe propru u
buzunar drumu pe care ne propune sa- urmam? Am ctga un tmp pre[os.
N-ar f bne?
- Am putea, dnd bce caor, necru[nd atea|u, sa avem acea
rezutat.
- E, Ahmet, vorbet aa pentru ca Amasa ne nso[ete. Dar daca ne-
ar atepta a Scutar, a f ce dnt care sa zoreasca sosrea noastra.
- E posb, unchue.
- E bne, eu care-[ apar nteresee, [ spun - cu ct vom a|unge ma
repede cu att va f ma bne. Suntem mereu n perco de a ntrza atunc
cnd putem ctga 2 eghe schmbnd pu[n tneraru, nu vad de ce ne-am
mpotrv.
- Fe, unchue, raspunse Ahmet, daca aa vre nu vo ma dscuta pe
tema asta.
- Nu fndca aa vreau, c fndca [ psesc argumentee, nepoate, a
avea prea esne ctg de cauza.
Ahmet nu raspunse. Ghdu observa ca tnaru nu vedea cu och bun
schmbarea propusa de e. Prvre or se ncrucara doar o cpa. Dar asta e
ngadu sa ncerce terenu, cum se zce. Ahmet sm[ ca trebue sa fe n garda
a propru a fgurat, cac ghdu era duman nu atepta dect pre|u
potrvt sa- dea o ovtura sub centura.
Ceora[, hotarrea de a scurta caatora nu putea dect sa e fe pe
pac dupa cursa rapda pe care o facusera de a Trebzonda pna ac.
Propunerea fu dec bne prmta. Caauza e spuse nsa ca sunt de uat cteva
masur de prevedere. Trebuau sa a mernde pentru 24 de ore, cac n [nutu
pe care aveau sa- strabata nu vor ntn nc trgur, nc sate, aa ca nu se
vor putea opr a nc un han. Avura noroc ca gasra tot ce e era de trebun[a
a capu Kerpe, patnd un pre[ bun. Cumparara un magar pentru a
transporta surpusu de ncarcatura. Domnu Keraban avea o smpate pentru
magar - ncapa[nat a ncapa[nat trage - ar ce uat a capu Kerpe
pacea n mod deosebt. Era mc dar puternc, putnd purta greuta[ pentru
un ca - adca n |ur de 90 de ,ok", ceea ce nseamna ma mut de 00 de
kograme - unu dntre acee anmae de povara obnute n Anatoa, care,
cu me, duc cereaee pna a dferte portur ae coaste. I se facuse cte o
spntecatura n fecare nara ca sa poata f descotorost ma esne de mutee
ce- ntrau n nas. Asta dadea un aer vese ar f putut f numt,
parafrazndu- pe Hugo, magaru care rde,, cu totu deosebt de betee
dobtoace despre care scre Theophe Gauter ,cu ureche beg cu
spnarea saba ranta,; era probab a fe de ndaratnc precum domnu
Keraban. Ct despre provz, uara un sfert de oae ce avea sa fe frpta pe oc
,burgu", un fe de pne facuta dn gru, uscat nante n cuptor
amestecat cu unt. O caru[a mcu[a cu doua ro[, trasa de magar, e
transporta cu uurn[a.
Pu[n nante de rasartu soareu, a 28 septembre, toata umea era
scuata. Ca fura de ndata nhama[ a caet, n care fecare reua ocu
obnut. Ahmet caauza ncaecara o uara nantea caravane n fruntea
carea mergea magaruu. n aceasta forma[e o pornra a drum. O ora ma
trzu, vasta ntndere a Mar Negre dsparu pe dupa faezee nate. n fa[a
caatoror esu nu era neted, c pu[n vaurt.
Seara, caravana se opr nga un catun acatut dn cteva bordee n
care traau vreo suta de oamen sarman. n aer se sm[ea un mros urt;
venea de a ,tzc", un so de turba artfcaa, dn noro baegar, snguru
combustb dn aceste satue[e, foost uneor pentru a constru pere[
cobeor.
Petrecura noaptea ntr-un hambar darapanat unde gasra pae
proaspete. Ahmet veghea cu ma muta gr|a ca ncodata, nu fara motv.
ntr-adevar, n m|ocu nop[, caauza paras catunu o ua nante cu vreo
cteva sute de pa. Ahmet urmar fara sa fe vazut nu se-ntoarse a
tabara dect odata cu ghdu. Ce se dusese sa faca? Ahmet nu putea sa
ghceasca. Se asgurase ca omu nu vorbse cu nmen. Nc o fn[a nu se
apropase de e. Nc un strgat nu sfase ntea nop[. Nc un semna nu
se zarse n vreun co[ a cmpe.
,Nc un semna? Se ntreba Ahmet dupa ce se ntoarse n hambar. Dar
poate ca focu care s-a vt o cpa n zare era un semna ateptat?" atunc
un fapt, de care pna acum nu [nuse seama, reven starutor n mnte.
amntea foarte mpede ca, n tmp ce caauza statea pe o mova, o umna se
aprnsese n departare de tre or a rnd, a scurte ntervae, apo
dsparuse. Ahmet o uase a nceput drept un foc, facut de pastor. Acum, n
tacere ntunerc, n acea stare specaa pe care [-o da toropeaa care nu e
somn, chbzund, revazu umna o socot un semna, cu o convngere care
depaea smpa presm[re.
, Da, zse, ghdu ne tradeaza. Lucreaza pentru un om de vaza. Cne
sa fe acea?" Nu ta. Dar presm[ea ca tradarea are egatura cu raprea
Amase.
Ahmet petrecu utma parte a nop[ cuprns de o mare ngr|orare.
Nu ta ce hotarre sa a. Sa- demate pe ghd - cac nu se-ndoa de tcaoa
u - sau sa atepte sa- surprnda asupra faptuu sa- pedepseasca?
n zor se ma nt pu[n. Se decse sa ma atepte o z ca sa afe ma
mut despre nten[e caauze. Era hotart sa nu- ma parda o cpa dn och
sa nu- ma ase sa se ndeparteze nc n tmpu mersuu, nc a hate.
De atfe e a sa erau bne narma[, gata sa rezste orcare
agresun.
A doua z ds-de-dmnea[a parasra catunu. Daca nu vor f vctmee
une tradar, or gree, aceasta z trebua sa fe utma dn caatora
ntreprnsa pentru a satsface orgou ceu ma ndaratnc dntre oamen. n
orce caz se arata foarte grea. Atea|ee strabatura cu mar sfor[ar [nutu
muntos. De cteva or, Keraban a sa fura s[ sa mearga pe |os ca
trasure sa fe ma uor de tras. Amasa Ned|eb se dovedra foarte energce
n aceasta mpre|urare. Nc preacnstta Sarabu nu se asa ma pre|os,
mbodndu- [nndu- dn scurt pe Van Mtten, aesu nm e, care se cam
muase de cnd parasse Trebzonda. De atfe, nu exsta nc un perco sa se
rataceasca. Caauza cunotea toate potece [nutuu. Dupa Keraban, e ta
pe dnafara. Dupa Ahmet, e ta prea bne. De ac audee unchuu, nepotu
neputnd accepta sa fe adresate unu om cu o purtare suspecta. Dar n
tmpu acee utme ze, caauza nu- paras nc o cpa, afndu-se mereu n
fruntea caravane. Lucrure decurgeau dec norma, n afara de greuta[e
drumuu care erau de ateptat. Ca se descurcara [nnd seama ca era
cea dn urma etapa a caatore, e putea cere o sfor[are n pus.
Pna magaruu purta fara mpotrvre povere. Domnu Keraban
[nea mut a e.
,m pace dobtocu asta, repeta mereu, am chef ca sa-m bat |oc de
ce care m-au st a aceasta caatore, sa sosesc pe maure Bosforuu
coco[at pe spnarea magaruu".
Pe a noua seara, dupa o z cu adevarat obostoare, mca trupa se opr
rdca tabara.
- Ct ma avem pna a Scutar? ntreba Ahmet.
- Cnc sau ase eghe, raspunse caauza.
- Atunc de ce sa nu mergem ma departe? n cteva ore am parcurge
ntreaga dstan[a, zse Ahmet.
- Domnue Ahmet, repca ghdu, nu vreau sa umbu noaptea pe
aceste cocaur unde a rsca sa ma ratacesc. Mne n zor n-a avea a ma
teme de nmc mne nante de amaza vom a|unge a capatu caatore.
- Are dreptate, nterven domnu Keraban. Graba strca treaba. Sa ne
odhnm ac, nepoate, sa uam utma masa mne nante de zece vom
sauta apee Bosforuu.
To[, n afara de Ahmet, fura de aceea parere cu caauza. Ghdu
aesese bne ocu ntr-un defeu ngust dntre mun[, mun[ care nu sunt de
fapt ma na[ dect conee dn partea aceasta a Anatoe apusene. Pasu se
numea Chee Nersse. n fund, stnc urae se-nruau a poaee masvuu
ce se rdca spre stnga. La dreapta se deschdea o petera adnca unde,
dupa o scurta cercetare, vazura ca ntregu grup putea gas adapost. Daca
n grota ncapeau to[ caator, atea|ee nu ntrau. Dar a cteva sute de pa
departare era o poen[a unde nu psea nc apa, nc arba. Nzb duse ca
acoo dupa obceu u, n tmpu nop[, a hate, ramase sa- pazeasca.
Ahmet care- nso[, nu observa nmc suspect. Poen[a, margnta a vest de
un r de deaur cu cum ung rotun|te, era puste. Se asa o noapte
ntta ar una, care trebua sa rasara pe a unsprezece, avea s-o umneze
n curnd, destu de bne. Cteva stee strauceau prntre nor aproape
nemca[, parca adorm[, dn natu ceruu. Nc un sufu nu se sm[ea n
aer, nu se auzea nc un sunet. Ahmet cerceta zarea cu mare bagare de
seama. Se va v oare vreo umna n vrfu coneor dn |ur? Caauza va prm
vreun semna? Nu, nc un foc nu se zar a margnea poen. Nc un semna
nu aparu n departare. Ahmet spuse u Nzb sa vegheze cu cea ma mare
aten[e. Apo facu grabnc drum ntors pna a Chee Nersse.
XII N CARE SE AFLA DESPRE CATEVA SCHIMBURI DE CUVINTE NTRE
PREACINSTITA SARABUL I NOUL EI LOGODNIC.
Cnd Ahmet se ntoarse a grota, nso[tor sa orndusera totu n
vederea cne apo a dormtuu. Aveau sa se odhneasca n petera nata,
spa[oasa cu mute co[ur unghere unde fecare se putea cuca dupa pac
char n voe. Daca aa arata dormtoru comun, sufragera va f n partea
neteda unde cteva stnc pravate, cteva petre puteau su| drept mese
scaune.
O parte dn mernde fura scoase dn caru[a trasa de magaru, care se
numara prntre mesen, fnd poftt de domnu Keraban. Pu[n nutre[ - aveau
destu - ngadua sa partcpe a ospa[ e zbera de pacere.
- La masa, strga Keraban voos, a masa, preten.
Fecare se aezase unde dorea pentru aceasta cna uata, n m|ocu
grote, umnata de tor[e. n fund trona, pe o stnca precum ntr-un adevarat
fotou de onoare, domnu Keraban. Amasa Ned|eb, una aatur de ata ca
doua pretene, se aezara pe nte petre ma mc, chemndu- nga ee
pe Ahmet. Ct despre Van Mtten, se n[eege de a sne ca avea a dreapta
pe nepstu Yanar a stnga pe Sarabu, care nu se despea de e nc un
moment. To[ tre uara oc n fa[a une petre ma mar pe care suspnee
ogodncuu ar f putut-o nduoa. Bruno ma sab ca ncodata ron[aa mereu
cte ceva, gemnd mergnd de coo-coo pentru a aduce mncarea a
mese.
Domnu Keraban era bne dspus ca omu carua reuete totu ,
dupa bunu sau obce, vooa se revarsa n gume a caror [nta era, ce ma
ades, amcu u. Van Mtten. Da! Perpe[e matrmonae ae betuu oandez
- ce se datorau devotamentuu fa[a de tovara sa de drum - a[[au
necontent verva satrca. Peste 2 ore toata povestea va ua sfrt Van
Mtten nu va ma auz de ce do kurz. Keraban ntea contn[a cu acest
ucru, pretext de a nu se da napo de a nc o zefemea a adresa amcuu
sau.
- E bne, Van Mtten, [ merge bne, nu- aa? Rostea frecndu-
mne. A tot ce-[ po[ dor. Preten ta ce ma sncer [ sunt aatur, o
femee ubtoare, pe care norocu [-a scos-o n cae, te nso[ete.
Oandezu prv amcu, strmbnd pu[n dn buze, dar nu- raspunse.
- Ce fac, tac? ntreba Yanar.
- Nu, vorbesc, vorbesc n snea mea.
- Cu cne, nterven medat energca Sarabu, undu- de bra[.
- Cu tne, draga Sarabu, cu tne, raspunse neconvns Van Mtten.
Apo rdcndu-se rost: Uf!"
Domnu Yanar sora u se scuara n aceea cpa pentru a- urma, ca
de obce, orunde se ducea.
- N-a vrea, zse Sarabu, cu un gas meros dar care nu permtea nc o
mpotrvre, n-a vrea sa stam doar cteva ore a Scutar?
- Eu daca n-a vrea?
- Desgur, nu et domnu stapnu meu? Urma starutor Sarabu.
,Dn fercre, zcea Van Mtten n snea u, mne a Scutar rup cu ea
-o parasesc. Dar va f o scena terba."
Amasa prvea cu sncera compatmre , nendraznnd sa- pnga
fa[a de toata umea, vorbea cteodata cu Bruno.
- Betu domn Van Mtten, spunea. Iata unde -a adus devotamentu
fa[a de no to[.
- neputn[a de a- contrazce pe domnu Keraban, raspundea Bruno,
care nu- putea erta stapnuu sau atta sabcune.
- E, rost Ned|eb, e, ce pu[n, o dovada ca domnu Van Mtten are o
nma buna marnmoasa.
ntre tmp oandezu se aezase ntr-at oc, tot ntre ce do paznc a
sa. Bruno ven sa- aduca nscava bucate. Dar Van Mtten n-avea pofta de
mncare.
- Nu mannc? Zse Sarabu prvndu- [nta.
- Nu m-e foame.
- Nu [-e foame? Se mra domnu Yanar. La no ne e foame
ntotdeauna, char medat dupa ce uam masa.
- Da? Rost Van Mtten , supus, ncepu sa nghta cu mbucatur mar
ce se adusese.
- Bea, adauga preacnstta Sarabu.
- Nu- destu ca-[ sorb cuvntee? Cauta s-o magueasca Van Mtten
fara a ndrazn sa contnue: ,Doar ca nu tu daca face bne a stomac".
- Bea, daca [ se spune! Gasu domnu Yanar.
- Nu m-e sete.
- La no, ne e sete mereu. char medat dupa ce uam masa.
ntre tmp Ahmet, banutor, nu- perdea dn och pe ghd. Acesta,
eznd mereu a o parte, mnca dar nu- putea ascunde nerabdarea. Ce
pu[n aa se paru u Ahmet. cum sa creada atfe? Dupa e, omu era un
tradator. Trebue ca aba atepta ca domnu Keraban a sa sa se duca n
grota sa adoarma pentru ca atacu, pus a cae, sa- gaseasca fara aparare.
Poate ca ar f vrut char sa se ndeparteze pentru a da o mna de a|utor
compcor sa, dar nu ndraznea n prezen[a u Ahmet.
- Preten, a fost buna cna asta. Ne-am ntart for[ee nantea utme
etape. Nu- aa mcu[a mea Amasa?
- Aa e, domnue Keraban raspunse fata. De atfe eu sunt puternca
daca ar f sa uam de a capat caatora.
- A ua-o de a capat?
- Ca sa va urmez.
- Ma aes dupa o anume hata a Scutar! Zse Keraban rznd cu
bunavon[a, o hata ca cea facuta de amcu Van Mtten a Trebzonda.
- Ma a peste pcor pe deasupra, murmura Van Mtten.
Turba n snea u, dar nu se ncumeta sa raspunda, ct era de fa[a
Sarabu cea ute a mne.
- Ah! Reua Keraban, ceremona casatore Amase cu Ahmet nu va f
poate a fe de frumoasa ca ogodna u Van Mtten cu preacnstta kurda. Dar
vreau ca tot orau sa fe poftt a nunta preten notr dn Constantnopo
sa umpe va gradna.
- Nu ne trebue atta ume! Raspunse fata.
- Ba da! Ba da, stapna! Strga Ned|eb.
- Eu doresc o asemenea petrecere, adauga Keraban. Oare mcu[a mea
Amasa vrea sa ma supere?
- Nu, domnue Keraban.
- E bne, zse unchu, rdcnd paharu. n cnstea Amase a u
Ahmet care merta dn pn sa fe ferc[!
Vesea cna se sfr. Ma aveau cteva ore de odhna vor putea
nchea cu bne caatora.
- Hade[ sa ne cucam. Am sa- spun ghduu sa ne trezeasca a
vreme.
- Bne, domnue Keraban, rost caauza. Dar n-ar f de dort sa-
nocuesc pe Nzb a paza caor?
- Nu, ram cu no! Interven Ahmet. Nzb sta foarte bne acoo unde e
prefer sa veghez cu mne ac.
- Sa veghez? ntreba ghdu ascunzndu- cu greu nepacerea de a
se f spuberat panu. N-avem a ne teme de nc o prme|de n partea asta a
Anatoe.
- E posb, raspunse Ahmet. Dar nu poate sa strce un pus de
prevedere. Eu vo nocu pe Nzb a paza caor.
- Cum crez, domnue Ahmet, raspunse caauza. Sa orndum totu n
graba ca nso[tor dumtae sa poata dorm n thna.
- Foarte bne, zse Ahmet o sa te a|ute Bruno, daca ngadue
domnu Van Mtten.
- Du-te, Bruno, du-te rost oandezu.
Ghdu Bruno ntrara n grota und cu e patur, mantae caftane
care aveau sa su|easca de aternut.
n acest tmp Amasa se apropa de Ahmet:
- Dragu meu, ve ma putea sta nca o noapte fara sa te odhnet?
- Da, raspunse Ahmet ferndu-se sa- arate ngr|orarea. Nu trebue sa
veghez asupra ceor ce-m sunt drag?
- Dar va f pentru utma oara, nu?
- Utma. Mne se va termna cu toate ostenee aceste caator.
- Mne! Repeta Amasa rdcnd och spre ogodncu e, a caru
prvre raspunse, m se pare ca n-o sa ma vna ncodata.
n cpa cnd Keraban era gata sa ntre n grota, Ahmet re[nu zcnd:
- Unchue, o cpa.
- Dar una sngura, Ahmet. Sunt obost vreau sa dorm.
- Bne, dar te rog sa ma ascu[.
- Ce vre sa-m spu?
- t unde ne afam?
- Da, n defeu Cheor Nerssa.
- La ce departare de Scutar?
- Cnc sau ase eghe.
- Cne [-a spus asta?
- Caauza noastra.
- a ncredere n omu asta?
- De ce nu?
- Pentru ca, supraveghndu- de cteva ze ncoace, am bagat de
seama ca are purtar dn ce n ce ma suspecte, zse Ahmet. cunot,
unchue? Nu. La Trebzonda a vent sa se ofere sa ne conduca pna a Bosfor.
A acceptat servce u fara sa t cne e. Am pecat cu e.
- E bne, Ahmet, a dovedt ndea|uns ca drumure Anatoe e
cunoate pe degete.
- Fara ndoaa, unchue.
- m cau[ prcna, nepoate? Zse Keraban ncruntndu-se.
- Nu unchue, te rog sa crez ca nu doresc sa te neca|esc n nc un fe.
Dar, ce vre, nu sunt ntt m-e teama pentru to[ ce pe care ubesc.
Emo[a u Ahmet era att de vadta n tmp ce vorbea, nct Keraban se
sm[ turburat.
- Hade, Ahmet, fue, ce a? De ce aceste temer cnd mne toate
ncercare prn care trecem se vor sfr. Trebue sa recunosc, dar numa fa[a
de tne, ca am facut o proste ntreprnznd aceasta caatore nesabuta.
Martursesc char ca, fara ncapa[narea mea de a te face sa paraset
Odessa, Amasa, probab, n-ar f fost rapta. Da! Totu e dn vna mea! Dar, n
fne, ata-ne a capatu caatore. Nunta ta va avea oc fara a f ntrzata nc
macar cu o z. Mne vom a|unge a Scutar. mne.
- daca mne nu vom a|unge a Scutar, unchue? Daca ne afam a
o departare ma mare dect spune ghdu? Daca ne-a dus cu buna tn[a pe
un drum gret, dupa ce ne-a sfatut sa parasm torau? Daca acest om e un
tradator?
- Un tradator? Excama Keraban.
- Da, reua Ahmet, daca acest tradator e n su|ba ceor care au pus
sa fe rapta Amasa?
- Va de mne, Ahmet. De unde [-au vent gndure astea? pe ce te
spr|n? Pe smpe presm[r?
- Nu, pe fapte, unchue! Ascuta-ma! De cteva ze ndvdu ne-a
parast destu de des n tmpu hateor, sub pretext ca vrea sa cerceteze
drumu. De cteva or s-a ndepartat nu ngr|orat, c nerabdator, ca cneva
care nu dorete sa fe vazut. Noaptea trecuta a pecat o ora dn tabara. L-am
urmart fara sa bage de seama a zce. ba char zc ca, n mod sgur, s-a
facut un semna umnos de undeva departe, un semna pe care- atepta.
- ntr-adevar, asta e grav, Ahmet. Dar de ce eg unetre caauze de
mpre|urare ce au dus a raprea Amase?
- Pentru ca ma gndesc ncotro se-ndrepta Gudare. Spre mcu port
Atna unde a naufragat? Frete ca nu. Dupa parerea mea, destna[a u era
Trebzonda. Acoo s-a putut afa uor ca fata rapta a fost savata dn
naufragu, s-a uat urma n s-a trms acest ghd ca sa atraga caravana
noastra ntr-o capcana.
- Da. Ahmet, s-ar putea sa a dreptate. E posb sa ne amenn[e o
prme|de. A vegheat n noaptea asta bne a facut. De-acum ncoo am sa
veghez eu cu tne.
- Nu, unchue, spuse Ahmet odhnete-te. Sunt narmat a prma
mcare.
- Am zs ca vo veghea eu, rost Keraban. Nu se va putea spune ca
nebuna unu capa[nos de sou meu a provocat o noua nenorocre.
- Nu, nu te obos fara rost. Ghduu -am spus ca vreau sa petreaca
noaptea n grota. Du-te acoo.
- Nu ma duc.
- Unchue.
- Ah, ct a sa ma contrazc n prvn[a asta? Ia seama, Ahmet. De
muta vreme nmen nu m s-a pus mpotrva.
- Fe, unchue. Vom veghea mpreuna.
- Da, cu arma n mna va de ce ce se va apropa de tabara
noastra.
Domnu Keraban Ahmet mergnd ncoace ncoo, cu och [nta a
chee nguste, cund urechea a ce ma mc zgomot care ar f putut turbura
ntea nop[, facura de paza a ntrarea grote.
Trecura doua ore, apo nca una. Nu se-ntmpa nmc suspect care sa
|ustfce banuee u Ahmet. Puteau dec spera ca noaptea va decurge fara
nc un ncdent, cnd, pe a tre, strgate de spama rasunara a margnea
defeuu.
Numadect Ahmet unchu sau pusera mna pe armee aezate a
poaee une stnc. De asta data, n ocu pstoaeor sae mpodobte cu care
[ntea aa de prost, domnu Keraban uase o puca.
n cpa aceea Nzb aergnd, cu rasufarea taata, se v a ntrarea
defeuu.
- Ah, stapne!
- Ce- Nzb?
- Stapne. ute. coo.
- Coo? ntreba Ahmet.
- Ca.
- Ca?
- Da!
- Dar vorbete odata, strga Keraban. Ce- cu ca?
- Au fost fura[!
- Fura[?
- Da, zse Nzb. Do sau tre oamen au navat pe paune -au
nha[at.
- Ne-au furat ca! Excama Ahmet. ncotro -au dus? ntr-acoo?
Contnua e aratnd spre vest.
- ntr-acoo.
- Trebue sa aergam dupa e, dupa tcao ata sa- prndem,
strga Keraban.
- Sta ocuu, unchue. E cu neputn[a sa- ma a|ungem. Ceea ce
putem sa facem este sa ne pregatm de aparare.
- Ah, stapne! Murmura Nzb. Uta-te! Uta-te! cu mna arata spre
creasta une stnc nate ce se afa n partea stnga.
XIII N CARE DOMNUL KERABAN, DUPA CE A |INUT PIEPT MAGARULUI
SAU, I-A NFRUNTAT I DUMANUL DE MOARTE.
Domnu Keraban Ahmet ntoarsera capu. Prvra n drec[a spre care
arata Nzb. Ceea ce vazura facu sa se dea medat napo pentru a nu f
vazu[. Pe stnc, n partea opusa grote, se tra un om care ncerca sa a|unga
a capatu creste - fara ndoaa pentru a cerceta de ma aproape aezarea
tabere. Concuza nu era greu de tras. ntre ghd omu de pe stnca exsta
o n[eegere tanca. Ahmet avusese dreptate n ce prvete urzeaa n |uru u
Keraban nso[toror sa. Percou era nendoenc; se pregatea o agresune
dn umbra n noaptea asta caravana, dupa ce fusese atrasa ntr-o
ambuscada, avea sa fe nmcta. Fara sa se gndeasca, domnu Keraban
puse puca a och era gata sa traga n sponu de pe stnca.
- Oprete-te, unchue! Zse n oapta Ahmet.
- Dar, nepoate.
- Nu, nc o detunatura care poate deven un semna de atac. Ct
despre scoada, ma bne s-o prndem ve. Trebue sa tm n su|ba cu sunt
tcao ata.
- Dar, cum sa punem mna pe e?
- Las' pe mne, raspunse Ahmet.
dsparu spre stnga, pentru a urca pe stnca pe versantu ceaat.
ntre tmp Keraban Nzb erau gata sa ntervna daca panu u Ahmet
dadea gre.
Sponu, cucat pe burta a|unsese a capatu creste. Numa capu
depaea stnca. La umna un cauta sa zareasca ntrarea grote.
O |umatate de mnut ma trzu, Ahmet se vea pe cumea neteda,
trndu-se e cu mare bagare de seama nantnd spre sponu care nu-
putea vedea.
Dn pacate, o mpre|urare neateptata atrase aten[a scoade -
dezvau prme|da care-o patea.
Amasa e dn grota cuprnsa, fara sa te de ce, de o mare ngr|orare.
Era att de tuburata nct n-avea somn. Sm[ea ca Ahmet e n perco, ca
poate f zbt de un gonte sau dobort de o ovtura de pumna.
n cpa cnd Keraban o vazu, facu semn sa se opreasca. Dar Amasa
nu n[eese ce vrea cnd na[a capu, zarndu- pe ogodncu e cum
ncerca sa se scoae n pcoare pe creasta, scoase un strgat de spama. La
acest [pat, sponu se-ntoarse ute, se rdca observndu- pe Ahmet, nca
pe |umatate apecat, se repez asupra u.
Amasa, [ntuta ocuu de groaza, ma avu puterea sa strge: ,Ahmet!
Ahmet!". Sponu cu cu[tu n mna era gata sa- nfga n adversar. Dar
Keraban ua puca, och trase. Gontee ov pe spon n pept, ranndu-
morta. Pumnau scapa dn mna bandtu se rostogo pna a poaee
stnc. O cpa ma trzu, Ahmet o strngea n bra[e pe Amasa, dupa ce se
asase sa aunece de pe creasta vense nga fata.
La auzu detunatur to[ caator era dn grota - to[ n afara de ghd.
Domnu Keraban cu arma n mna strga:
- Ce mpucatura de maestru!
ntre tmp Ahmet se aprope de trupu nensufe[t a scoade.
- Omu acesta e mort, zse, m-ar f trebut vu.
Ned|eb care vense nga e excama:
- Dar e. dar e.
Amasa se aprope ea de mort rost:
- Da. E e. Yarhud! Captanu de pe Gudare.
- Dec am avut dreptate, spuse Ahmet.
- ntr-adevar. contnua Amasa. E omu care m-a rapt.
- recunosc, adauga Ahmet, recunosc eu. A vent a va u Sem
ca sa ne ofere sa- cumparam marfa, cteva cpe nante sa pec. Dar nu
poate f sngur. O ntreaga banda de raufacator e pe urmee noastre. ca sa
ne mpedce sa mergem ma departe ne-au furat ca.
- Ca au fost fura[? Strga Sarabu.
- Nmc dn toate astea nu s-ar f ntmpat daca ne-am f ntors n
Kurdstan! Gra Yanar - prv pe Van Mtten ca cum sarmanu de e ar f
fost raspunzator de toate compca[e.
- Dar n su|ba cu o f fost Yarhud? ntreba Keraban.
- Daca ar f trat, -am f smus no secretu, zse Ahmet.
- Poate ca are vreo hrte asupra u, rost Amasa.
- Da, trebue sa- scotocm prn buzunare, fu de parere Keraban.
Ahmet se apeca deasupra euu u Yarhud, n tmp ce Nzb aprope de
trupu mortuu un fenar aprns, adus dn grota.
- O scrsoare, am gast o scrsoare, vest Ahmet.
Scrsoarea era adresata unu anume Scarpante.
- Ctete, nepoate, ctete odata! Strga nerabdator Keraban. Ahmet
deschse scrsoarea ct: ,Dupa ce ve[ fura ca cnd Keraban nso[tor
u vor dorm n grota unde -a dus Scarpante.
- Scarpante! Strga Keraban. Asta e numee tcaosuu de ghd.
- Da, nu m-am neat n prvn[a u, zse Ahmet.
Apo contnua sa cteasca: ,Scarpante sa faca un semna cu o tor[a
oamen notr vor nava n Chee Nersse."
- Semneaza cneva? ntreba Keraban.
- Da; semneaza Saffar.
- Saffar! Saffar! Nu cumva o f.
- Ba da, raspunse Ahmet, e fara ndoaa, neobrazatu ndvd pe care -
am ntnt n gara Pot. Cteva ore dupa aceea s-a mbrarcat sa pece a
Trebzonda. Saffar a pus sa fe rapta Amasa vrea dn nou s-o prnda cu
orce pre[.
- Ah! Domnue Saffar! Strga Keraban, facnd cu pumnu ncetat
gestu de a ov pe cneva, daca ne vom afa fa[a de fa[a va f va de tne.
- Dar unde-o f Scarpante? ntreba Ahmet.
Bruno ntra ca o furtuna n grota, dar e numadect spunnd:
- A dsparut, prntr-o ata ere pe care o cunotea probab.
ntr-adevar, vaznd ca tradarea u fusese descoperta, Scarpante
fugse prn fundu grote. Dar daca tau acum ca au fost atra ntr-o
capcana, percou era a fe de mare, mcu[a caravana putnd f atacata
dntr-o cpa ntr-ata. De aceea, Ahmet, fre energca, hotar sngura cae de
urmat.
- Preten, rost, trebue sa parasm numadect Chee Nersse. Daca
suntem ataca[ n acest defeu ngust, margnt de stnc nate, ne vom
perde va[a.
- Sa mergem, raspunse Keraban. Bruno, Nzb dumneata, domnue
Yanar, pregat[-va armee pentru a putea face fa[a orcare mpre|urar.
- Bzu[-va pe no, domnue Keraban, raspunse Yanar, ve[ vedea de
ce suntem n stare, sora mea cu mne.
- Bnen[ees, ntar spusee vteaza Sarabu, rotndu- ataganu. Nu
vo uta ca trebue sa-m apar ogodncu.
Sm[ndu-se profund umt s-o auda vorbnd astfe pe ntreprnzatoarea
femee, Van Mtten apuca a rndu u un revover, foarte hotart sa- faca
datora. Erau cu to[ gata sa urce coasta pentru a a|unge pe podure dn |ur
cnd Bruno, mereu cu gndu a ae gur, spuse:
- magaru? Nu- putem asa ac.
- Aa e, raspunse Ahmet. Poate ca Scarpante ne-a neat ca sa
ratacm n aceasta por[une sabatca a Anatoe. Cne te daca nu ne afam
mut ma departe de Scutar, dect credem. n caru[a se afa snguree
provz pe care e avem.
Banuee u Ahmet erau foarte ntemeate.
- E bne, magaru ne va urma, rost Keraban.
und ha[u ncerca sa urneasca anmau dn oc. Magaru nu se
cnt.
- V de buna voe sau nu? Se rast Keraban tragnd ma tare.
Magaru, ncapa[nat dn fre, tot nu se mca.
- mpnge-, Nzb, zse Keraban.
Nzb, a|utat de Bruno, ncercara sa- mpnga de a spate. Dar magaru
dadu napo n oc sa nanteze.
- Aha! Te ncapa[nez, strga Keraban care ncepea sa se supere.
- Bun, murmura Bruno, capa[nos a capa[nos!
- M te-mpotrvet, me? Contnua Keraban.
- Stapnu tau -a gast nau! opt Bruno u Nzb, avnd gr|a sa
nu fe auzt.
- M-ar mra, murmura Nzb.
Ahmet repeta nerabdator:
- Trebue sa pecam. Nu ma putem perde nc o cpa, char daca ar
trebu sa asam magaru ac.
- Eu! Sa- as sa- faca mendree? Ncodata, strga Keraban.
und magaru de urech tragea de sa e smuga, [pnd:
- Merg or ba?
Magaru nu se mca.
- Aha! Nu vre sa ma ascu[. E bne, am sa te sesc.
Keraban aerga pna a ntrarea grote, cuese cteva omooage de
arba uscata facnd un manunch - arata magaruu. Acesta nanta cu un
pas.
- Aadar, asta vre ca sa merg! E bne, a sa a ce mer[.
O cpa ma trzu, mcu manunch de arba era atrnat a capatu
huubeor caru[e a o dstan[a destu de mare ca magaru, char ungnd
gtu, sa nu a|unga a e. Anmau momt de nada care se depasa mereu
nantea u, se decse sa mearga spre defeu.
- Foarte ste[! Observa Van Mtten.
- E bne, fa ca e, rost preacnstta Sarabu, tragndu- n urma
caru[e. Ea se socotea o momeaa care se mca n fa[a oandezuu, dar spre
deosebre de magar, Van Mtten se temea ma mut ca orce sa se aprope de
o asmenea nada.
Mergnd n grup, unu dupa atu, asara repede n urma tabara unde n-
ar f putut [ne pept agresoror.
- Aadar, Ahmet, zse Keraban, dupa parerea ta, Saffar asta e acea
cu tpu neobrazat care, pur smpu dn ncapa[nare, a provocat
dstrugerea potaonuu nostru n gara Pot?
- Dar nante de toate e mzerabu care a rapt-o pe Amasa cu ma
vo rafu cu e.
- Pe dn doua, nepoate Ahmet, pe dn doua sper sa zbndm. Nc n-
apucasera bne sa urce cnczec de pa pe coasta defeuu, ca pe creasta
stncor se vra raufacator. Dn toate par[e se auzeu strgate de upta
mpucatur.
,napo! napo!" [pa Ahmet se retrasera cu to[ pna a margnea
tabere Era prea trzu pentru a ma paras Chee Nersse, pentru a gas pe
podur o poz[e defensva ma buna.
Ce dosprezece oamen n su|ba u Saffar pornra a atac. efu or
ndemna a crmnaa or agresune , n stua[a data, aveau toate ansee de
reuta. Soarta u Keraban aor sa era n mne or.
- La mne! La mne! Strga Ahmet cu un gas care se rdca deasupra
arme.
- Femee a m|oc! Porunc Keraban.
Amasa, Sarabu Ned|eb acatura numadect un grup n |uru carua
se rndura barba[. Erau ase ca sa [na pept ceor dosprezece oamen a
u Saffar - adca unu contra do - ma aveau dezavanta|u poz[e.
Aproape numadect band[ se repezra racnnd prn che se rostogora ca
o avaana asupra tabere.
- Preten, rost Ahmet, sa ne aparam pna a moarte.
Lupta ncepu de ndata. Nzb Bruno fura ran[ uor, dar nu se asara
se bateau vte|ete, ca cura|oasa Sarabu care raspundea a
mpucature dumanor descarcndu- fara oprre pstou.
Era mpede ca band[ aveau ordn sa puna mna pe Amasa, s-o
prnda ve ca trageau ma mut n aer ca nu cumva s-o nmereasca dn
greeaa. De aceea, n prmee cpe, cu toate ca erau ma mu[, perdeau
teren destu cazura, grav ran[. Atunc ntrara n upta a[ do combatan[
dntre ce ma prme|do, Saffar Scarpante.
- Ah! Excama Keraban. Tcaosu! E este! Omu dn gara.
De cteva or cauta sa- aba n bataa put, dar nu zbut ma aes ca
trebua sa faca fa[a ceora[ atacan[. Ahmet a sa rezstau temerar.
Aveau cu to[ un sngur gnd: s-o saveze pe Amasa, sa mpedce caderea e
n gharee u Saffar.
Dar, n pofda devotamentuu cura|uu, fura cope[ de numaru
band[or. Pu[n cte pu[n dadeau napo, se mpratau, erau mpn catre
stnce defeuu, ncepura sa- parda capu. Saffar baga de seama.
- nha[-o, Scarpante, nha[-o! Strga aratnd spre Amasa.
- Da, domnue, raspunse Scarpante, , de data asta n-o sa va ma
scape.
Proftnd de deruta, Scarpante reu sa se repeada asupra Amase
ncercnd s-o trasca n afara tabere.
- Amasa! Amasa! Strga Ahmet.
Vru sa aerge spre ogodnca sa, dar c[va band[ taara drumu fu
st sa se opreasca pentru a se bate cu e.
Yanar ncerca s-o smuga pe fata dn strnsoarea u Scarpante, dar nu
reu acesta rdcnd-o n bra[e facu c[va pa spre defeu. Dar Keraban
[nt, trase - dobor pe tradator, care dadu drumu Amase. Fata cauta
zadarnc sa se-ndrepte spre Ahmet. efu band[or strga:
- Scarpante. mort! Sa- razbunam, sa- razbunam!
Oamen u Saffar se aruncara atunc asupra u Keraban aor sa cu o
ndr|re cu neputn[a de stapnt. ncon|ura[ de toate par[e, aceta aba
daca puteau sa- fooseasca armee.
- Amasa! Amasa! |pa Ahmet, ncercnd sa- ve fete n a|utor.
Dar Saffar care pusese mna pe ea o tra afara dn tabara.
- Cura|! Cura|! Nu nceta sa strge Keraban.
n ace moment, o mpucatura dn natu stncor dobor pe unu dn
band[. Atee urmara. Dntre raufacator se ma prabura c[va a pamnt,
semannd spama prntre cea[.
Saffar se opr o cpa ca sa- dea seama de unde vne aceasta
dversune. Oare domnu Keraban prmea ntarr neateptate? Amasa profta
pentru a se smuge dn bra[ee u Saffar, descumpant de acest atac
neprevazut.
- Tata, tata! Strga fata.
ntr-adevar, Sem, secondat de douazec de oamen bne narma[,
vense n a|utoru mc caravane, tocma n momentu cnd era sa fe
nmcta.
- Fug[, strga efu raufacatoror, dnd prmu pda oamenor sa.
mpreuna cu suprave[utor bande dsparura n grota, care, cum se te,
avea o a doua ere.
- Laor! Excama Saffar, parast astfe. E bne, n-o s-o aba ve pe
Amasa.
se repez asupra fete n cpa n care Ahmet se arunca asupra u.
Saffar trase asupra tnaruu utmu gonte, dar nu- nmer. Keraban, n
schmb, care nu- perduse sngee rece, nu asa dumanu sa- scape. Sar
asupra u Saffar, apuca de gt - nfpse pumnau n nma. Saffar scoase
un racnet , pe cnd se zbatea n chnure mor[, nu putu sa nu- auda
adversaru strgnd:
- Asta ca sa te nve[ mnte sa nu-m ma strc trasura!
Keraban a sa erau sava[. n afara unor ranr uoare, smpe
zgretur, esera dn upta tefer nevatama[.
- Tata! Tata! Rost Amasa se arunca n bra[ee u Sem.
- Vechu meu preten, zse Keraban, dumneata et?
- Da, eu, raspunse Sem.
- Ce ntmpare te-a adus? ntreba Ahmet.
- Nu- deoc o ntmpare, raspunse Sem. De mut m-a f apucat sa-
m caut fca daca, atunc cnd captanu a rapt-o dn va, n-a f fost rant.
- Rant, tata?
- Da, de un gonte tras de pe tartana. O una, zacnd dn cauza ran,
n-am putut paras Odessa. Dar, acum cteva ze, o depea a u Ahmet.
- O depea? Strga Keraban carua denumrea acestu m|oc de
comunca[e modern zgra ureche.
- Da, o depea dn Trebzonda!
- Aha! O depea.
- Bnen[ees, unchue, zse Ahmet - strnse a pept pe Keraban,
recunoate ca prma oara cnd am trms o teegrama fara tn[a ta, n-am
facut rau.
- Da. nu e rau, raspunse Keraban catnnd dn cap, dar sa nu te ma
prnd cu chest de astea, nepoate.
- Afnd dn aceasta depea, urma Sem, ca n-a fost naturat orce
perco pentru caravana noastra, m-am strns vredncee mee sug, am
a|uns a Scutar am pornt-o pe drumu torauu.
- , spre norocu nostru, a sost a tmp, rost Keraban. Fara
dumneata eram perdu[, cu toate ca ne-am uptat cu nfacarare!
- Da, adauga Yanar, sora mea a aratat cum te, a nevoe, sa
mnuasca pstou!
- Ce femee! Murmura Van Mtten.
Prmee umn ae zoror ncepeau sa abeasca zarea. C[va nor
putnd a rasart prnsera o cuoare trandafre sub prmee raze ae soareu.
- Dar unde ne afam, pretene Sem, ntreba Keraban, cum a putut
sa ne gaset n [nutu n care ne-a atras tradatoru?
- Departe de drumu nostru, adauga Ahmet.
- Nu, drag me, nu prea departe, raspunse Sem. Sunte[ char pe
drumu spre Scutar, doar a cteva eghe de mare.
- Poftm? Se mra Keraban.
- Ute maure Bosforuu! Rost Sem ntnznd mna spre nord-vest.
- Ce bucure! Scutar! Excama Keraban. Iata prvetea care se
desfaoara deasupra strmtor.
O cpa ma trzu mcu[a caravana o pornea spre drumu de nga
mau stng a Bosforuu.
Dupa patru ore, pe data de 30 septembre, utma z fxata pentru
ceebrarea casatore Amase cu Ahmet, domnu Keraban, nso[tor sa
magaruu, dupa ce facusera ncon|uru Mar Negre, se afau pe na[me de
a Scutar sautau cu strgate de bucure maure Bosforuu.
XIV N CARE VAN MITTEN NCEARCA S-O LAMUREASCA PE
PREACINSTITA SARABUL CARE E SITUA|IA.
Va domnuu Keraban se gasea ntr-un oc ncntator, a m|ocu
urcuuu pe coasta cone unde e stuat Scutar. De a fereastra putea
contempa spendda prvete, unca n ume, a aceste suburb asatce a
Constantnopouu, vechu Chrysopos, cu carteree u pestr[e unde traesc
50 000 de ocutor, cu debarcaderu putnd n apee strmtor, cu perdeaua
uraa de chparo a cmtruu, o eghe ma ncoo muntee Buguru care
stra|uete ntreg ansambu ngadue prvr sa cuprnda Marea Marmara,
gofu Ncomed Cornu de Aur.
Era amaza. De tre ore gazda oaspe[ se nstaasera n va. Bruno
constata ca se ma ngraase nu fara prcna. Luasera o masa bogata
gustoasa. Acum, strn n fermecatoru saon a ve, ae caru ferestre
dadeau spre Bosfor, musafr vorbeau vrute nevrute se fectau recproc.
- Dragu meu Van Mtten, zse domnu Keraban care mergea de a unu
a atu strngnd mna musafror sa, te-am nvtat a cna, dar nu trebue
sa te super daca ora ne-a obgat.
- Nu ma png, raspunse oandezu. Bucataru dumtae a facut
ucrure cu muta prcepere.
- Da, bucatare buna, foarte buna! Adauga domnu Yanar care
mncase ma mut dect trebua, char pentru un kurd, cu o pofta nepotota.
n tmp ce preacnstta Sarabu se apropa de fereastra saonuu care
dadea spre Bosfor, Van Mtten opt u Keraban:
- A vent momentu sa- spun ca e nua casatora noastra.
Sarabu, ndreptndu-se dn nou spre ogodncu e care ramasese
gndtor n co[u u, ntreba:
- Ce a, domnue Van Mtten? m par ngr|orat.
Keraban, Ahmet, Amasa Ned|eb, Bruno Nzb era pentru a- asa
sngur pe oandez pe ce do kurz.
- Cura|, Van Mtten, opt trecnd pe nga e Keraban strngndu-
mna. Nu ma ndepartez, ramn n camera aaturata ca sa veghez asupra
dumtae.
- Cura|, stapne, adauga Bruno.
O cpa ma trzu ramasera n saon doar preacnstta Sarabu, Van
Mtten domnu Yanar.
Van Mtten ua nma n dn[ ncepu, bbndu-se ncurcndu-
se:
- Frumoasa Sarabu, f sgura ca. mpotrva von[e mee, ma vad
st. m pare rau.
- [ parc rau? Sar n sus Sarabu. De ce-[ pare rau? Poate fndca
trebue sa te casatoret cu mne, nu? Asta- a urma urme o repara[e
egtma.
- Ah! O repara[e, rost ovaenc Van Mtten.
- eu regret, nu- vorba, gra ronc Sarabu.
- Da?
- Da, regret ca ndrazne[u care a patruns n odaa mea a
caravanserau Rssar n-a fost domnu Ahmet or macar domnu Keraban. Cne
ar f putut crede ca autoru acestu atentat poate f un oandez conservat n
ghea[a!
- Protestez, strga Van Mtten, |gnt a cume ca a fost facut conserva.
-apo, doamna Sarabu, n-a fost nc un atentat.
- E, nu! Excama Yanar.
- Nu, reua Van Mtten, a fost o greeaa. Dn cauza une nforma[
perfde, am nmert n ata camera. datorta aceste nen[eeger am fost
nevot, fnd amenn[at cu nchsoarea, sa accept aceasta casatore grabta.
- Grabta sau nu, rposta Sarabu, te ve casator cu mne. crede-ma,
domnue Van Mtten, ca ce s-a nceput a Trebzonda se va nchea a Mosu.
, cum vad ca prezen[a pretenor dumtae te face sa te por[ urt cu mne,
vom paras az Scutar vom peca n Kurdstan.
- Sunt mpotrva! Strga Van Mtten.
- nca un cuvnt pecam n aceasta cpa!
- Peaca, doamna Sarabu! Raspunse Van Mtten cu gas zefemtor.
Peaca, daca vre, nmen nu ncearca sa te mpedce. Eu, nsa, nu pec.
- Nu pec? Zse Sarabu, |gnta de mpotrvrea neateptata a unu
me fa[a de do tgr.
- Nu!
- t ce femee sunt, rost preacnstta Sarabu pornnd spre ogodnu
e, t ce femee sunt. ce femee am fost. a 5 an eram vaduva.
- Fe, doamna, raspunse Van Mtten. Dar, n cuda obceuu dumtae
de a-[ ngropa so[, te desfd sa ram vreodata vaduva dupa mne.
- Domnue Van Mtten, strga Yanar punnd mna pe atagan, n-ar f
nevoe dect de o sngura ovtura.
- Te ne amarnc, domnue Yanar, saba dumtae n-ar face dn
doamna Sarabu o vaduva. pentru bunu motv ca n-am putut f ncodata
so[u e.
- Poftm?
- Da, deoarece daca doamna Sarabu a avut fercrea de a f vaduva
dupa moartea prmor e so[, nevasta mea e n va[a.
- nsurat! nsurat! Strga Sarabu, scoasa dn fre de aceasta uutoare
martursre.
- Da! Zse e, sunt nsurat! m-am sacrfcat pentru a- sava pe
preten me de a arestare a caravanserau Rssar.
- Sacrfcat! Repeta Sarabu prabundu-se pe un dvan.
- tnd ca aceasta casatore nu- vaaba, urma oandezu, deoarece
doamna Van Mtten traete ma ateapta n Oanda.
Sarabu se rdca, utragata, - spuse domnuu Yanar:
- A auzt, frate?
- Da.
- tradatoru care a dus-o de nas pe sora ta ma e nca n va[a?
- Nu ma are dect cteva cpe de trat.
- Au turbat! Excama Van Mtten ngr|orat pe buna dreptate de
attudnea amenn[atoare a ceor do kurz.
- Te vo razbuna, sora! Strga domnu Yanar care se ndrepta spre
oandez.
- Ba ma vo razbuna sngura.
zcnd aceste cuvnte, preacnstta Sarabu se repez asupra u Van
Mtten sco[nd [pete de fure care fura, dn fercre, auzte n camera
aaturata.
XV N CARE SE VA VEDEA CA DOMNUL KERABAN E MAI NCAPA|ANAT
CA NICIODATA.
Ua saonuu se deschse n prag se vra domnu Keraban, Ahmet,
Amasa, Ned|eb Bruno. Keraban smuse pe Van Mtten dn mne u
Sarabu.
- E, doamna, rost, nu sugrum aa oamen pentru o smpa
nen[eegere, ntre tmp Van Mtten venea n fre.
- A fost greu? ntreba Keraban.
- nca o cpa -m dadeam duhu, raspunse Van Mtten.
Auznd acestea, preacnstta Sarabu apostrofa pe domnu Keraban:
- Dumneata te-a pretat a aceasta.
- Mstfcare, raspunse amab Keraban. Acesta- cuvntu - mstfcare!
- Ma vo razbuna. Ma sunt |udecator a Constantnopo.
- Frumoasa Sarabu, vna o por[ doar dumneata. A vrut pentru un
pretns atentat sa provoc arestarea noastra sa ne strc caatora. E, ce sa-
fac?! Ne-am descurcat cum am putut. Adca prntr-o pretnsa casatore.
Aveam dreptu sa ne uam revana, nu?
La acest raspuns Sarabu se prabu a doua oara pe dvan prada une
crze de nerv.
Dar n acea cpa, Nzb se v n pragu u.
- Ce s-a ntmpat? ntreba Keraban.
- O depea de a brou dn Gaata, zse Nzb.
- Pentru cne?
- Pentru domnu Van Mtten, stapne.
- Da-m-o, zse Van Mtten.
Lua teegrama, o deschse se uta cne o semneaza.
- E prm-comsu meu dn Rotterdam, spuse. Apo ct cu gas tare
prmee cuvnte:
- De cnc saptamn doamna Van Mtten. a pecat dntre no.
Mototond teegrama n mna, ramase nauct - de ce sa nu
recunoatem acest ucru - och se umpura de acrm.
Dar Sarabu, care- auzse, se rdca deodata ca arsa.
- Cnc saptamn, rost ncntata, cnc saptamn!
- Ce mpruden[a dn partea oandezuu, murmura Ahmet. Ce nevoe
avea sa cteasca teegrama cu gas tare!
- Aadar, urma Sarabu trumfatoare, acum zece ze cnd [ faceam
cnstea de a ma ogod cu dumneata.
- Naba s-o a! Spuse Keraban cu o voce ma puternca dect vose.
- Era vaduv, scumpu meu so[! nchee Sarabu vctoroasa.
- Vaduv, cumnate, adauga Yanar.
- Iar casatora ramne vaaba!
Van Mtten, zdrobt de ogca acestu argument, se prabu a rndu u
pe dvan.
- Betu om, opt Ahmet unchuu sau, nu ma are dect sa se
arunce n Bosfor.
- Hm! Raspunse Keraban, femea asta s-ar arunca dupa e f n stare,
dn razbunare, sa- saveze.
n ace moment se deschse ua se v Sem, ngr|orat, gfnd ca
cum ar f aergat pna sa se tae rasufarea.
- Tata, ce- cu tne? ntreba Ahmet.
- Drag me, e cu neputn[a sa ceebram casatora Amase cu Ahmet.
- Ce spu?
- Ce pu[n a Scutar, contnua Sem.
- La Scutar?
- Nu se poate nchea dect a Constantnopo.
- La Constantnopo? ntreba Keraban. De ce?
- Deoarece |udecatoru dn Scutar refuza sa nregstreze contractu.
- Refuza?
- Da! Pe motv ca domcu u Keraban , prn urmare, a u Ahmet,
nu- a Scutar c a Constantnopo.
- La Constantnopo, repeta Keraban ncruntnd dn sprncene.
- , urma Sem, az e utma z cnd fca mea trebue sa se marte
pentru ca sa poata ntra n posesa aver ce s-a asat. Hade[, aadar, sa ne
ducem a Constantnopo, fara sa ma perdem nc o cpa, sa nregstram
contractu.
Ce do kurz uara de bra[ pe neferctu oandez, pe care amc sa
ncercara zadarnc sa- re[na, pecara.
- Sa pecam, rost Ahmet ndreptndu-se spre ua.
- Sa pecam, adauga Amasa, pornnd n urma u. Domnue Keraban
nu v cu no? ntreba fata.
Domnu Keraban o prvea nemcat tacut.
- E bne, unchue, ce fac? Zse Ahmet ntorcndu-se.
- Nu v? Gasu Sem. Am pregatt un cac ca sa trecem Bosforu.
- Bosforu! Excama Keraban.
contnua cu gas taos:
- Tot se ma cere o taxa de zece parae pe cap de om pentru
traversarea Bosforuu?
- Bnen[ees, pretene Keraban. Dar acum dupa ce e-a |ucat un
rengh autorta[or mergnd de a Constantnopo a Scutar, fara s-o patet,
cred ca n-a sa refuz.
- Ba da! Raspunse car domnu Keraban.
- Atunc nu ve f asat sa trec, spuse Sem.
- Foarte bne! n cazu asta nu vo trece!
- casatora noastra, strga Ahmet, casatora noastra care trebue
neaparat facuta az!
- O sa va casator[ fara mne.
- Cu neputn[a! Et tutoree meu, unchue, t prea bne ca trebue
sa f de fa[a.
- E bne, Ahmet, ma vo stab a Scutar, domcu, meu va f a
Scutar a sa te nsor a Scutar.
Toate aceste raspunsur erau rostte cu un gas att de aspru nct
asau ceora[ prea pu[na speran[a de a- convnge pe ndaratncu persona|.
- Pretene Keraban, zse Sem, toata averea care trebue sa revna
fce mee va f perduta daca.
Keraban catna dn cap n semn ca nu, - ntar hotarrea facnd
acea semn cu mna.
- Unchue, staru Ahmet, n-a vrea.
- Daca trebue sa patesc taxa de zece parae, ncodata nu vo trece
Bosforu, rost Keraban. Ma curnd a face nca o data ncon|uru Mar Negre!
- Unchue, reua Ahmet, nu- bne sa te ncapa[nez ntr-o asemenea
mpre|urare. Nu ma ateptam a aa ceva dn partea dumtae! Ve aduce
nenorocre ceor care [-au fost ntotdeauna ce ma crednco preten.
- Ahmet, supravegheaza-[ cuvntee! Raspunse Keraban cu o mne
surda n gas.
- Nu, unchue, nu! S-a umput paharu nmc nu ma va mpedca sa
vorbesc. E foarte rau ce fac.
- Draga Ahmet, rost atunc Amasa, potoete-te! Nu vorb aa cu
unchu tau! Daca nu vo prm averea pe care avea dreptu sa contez.
renun[a a aceasta casatore.
- Sa renun[ a tne? Excama Ahmet, strngnd-o pe Amasa n bra[e.
Ncodata. Nu! Ncodata! Vno! Vom paras orau asta nu ne vom ma
ntoarce ncodata! Ma avem no zece parae ca sa a|ungem a
Constantnopo!
Ahmet o trase pe Amasa spre ua.
- Keraban! ruga Sem pentru utma oara.
- Lasa-ma, Sem, asa-ma.
- Pacat! Sa pecam, tata, zse Amasa prvndu- pe Keraban aba
[nndu-se sa nu zbucneasca n pns.
Era gata sa se-ndrepte cu Ahmet spre ua saonuu, cnd acesta dn
urma se opr.
- Pentru utma oara, unchue, refuz sa ne nso[et a Constantnopo,
a |udecator unde prezen[a ta este absout necesara ca sa ne casatorm?
- Ceea ce refuz, raspunse Keraban batnd dn pcor ma-ma sa
desfunde podeaua, este sa patesc vreodata aceasta taxa.
- Keraban, zse Sem.
- Nu, nu, ncodata!
- Ram aadar cu bne, unchue! Rost Ahmet. ncapa[narea ta ne
costa o avere. O ve runa pe cea care trebue sa-[ fe nepoata. Fe! Nu de
ban m pare rau. Dar ne ntrz fercrea. Nu ne vom ma revedea.
tnaru mpreuna cu Amasa, urmat de Sem, Ned|eb Nzb
parasra saonu va. Cteva mnute ma trzu se mbarcara cu to[ pe un
cac pentru a se napoa a Constantnopo.
Domnu Keraban, ramas sngur, mergea ncoace ncoo, prada cee
ma mar framntar. ,Nu, spunea. Ar f dn partea mea o psa de
demntate. Sa f facut ncon|uru Mar Negre ca sa nu patesc aceasta taxa
a ntoarcere sa scot dn buzunar cee zece parae. Nu! Ma curnd nu vo
pune ncodata pcoru a Constantnopo. Vo vnde casa mea dn Gaata. Vo
nceta sa ma ucrez. vo da toata averea mea u Ahmet pentru a o nocu
pe cea pe care a perdut-o Amasa. E va f bogat ar eu sarac, dar de cedat
nu vo ceda ncodata!"
Tot vorbnd aa upta u auntrca devenea dn ce n ce ma crncena.
,Sa cedez! Sa patesc, repeta. Eu. Keraban. Sa ma afu nantea efuu de
po[e care m-a sfdat. care m-a vazut pecnd. care ateapta sa ma
ntorc. care m-ar rde n nas n fa[a tuturor cerndu-m acest mpozt
nentemeat? Ncodata!" Era mpede ca domnu Keraban caca pe
contn[a, ca sm[ea foarte bne ca a[ vor pat urmare ndaratnce sae,
n fond, absurde. ,Da, reua, dar Ahmet va accepta, oare? A pecat furos pe
ncapa[narea mea, suparat foc pe mne. n[eeg. E mndru. Va refuza
acum orce -a ofer. Hade! Sunt un om cumsecade. Vo mpedca prntr-o
hotarre stupda fercrea acestor cop?"
Domnu Keraban mergea, nervos, ncoace ncoo prn saon. Dadea cu
pcoru n foto perne mpngndu-e ct coo. Cauta sa sparga ceva ca sa
se racoreasca curnd doua vase de ut se facura [andar. ,Amasa.
Ahmet. nu! Nu pot f prcna nenorocr voastre pentru o cheste de amor
propru. Sa amn casatora nseamna, poate, s-o mpedc. Dar sa ma dau
batut? Eu? Eu?"
Dupa ce- puse aceste ntrebar, domnu Keraban, mnos, e ca o
furtuna dn saon.
XVI N CARE SE ARATA NCA O DATA CA NIMIC NU POTRIVETE MAI
BINE LUCRURILE DECAT NTAMPLAREA.
Daca Scutar forfotea de ume, daca pe cheur mu[mea se vntura de
coo, coo, cu att ma mut se putea spune acest ucru despre mau ceaat
a strmtor, despre cheu Gaate de a prmu pod de vase pna a
cazarme dn pa[a Top-Hane.
Apee Europe care formeaza Cornu de Aur apee sarate ae
Bosforuu dspareau sub fota de cace, de ambarca[ cu feurte pavoaze,
de aupe cu motor ncarcate cu turc, abanez, europen sau asatc. Era un
nencetat du-te-vno ntre [armure ceor doua contnente.
Ahmet, Sem, Amasa Ned|eb, dupa ce patra noua taxa, debarcara
a scara de a Top-Hane.
Pe che regasra pe fot or tovara de drum, pe domnu Van Mtten
cu ogodnca sa, preacnstta Sarabu, cumnatu sau, domnu Yanar, urma[
de credncosu Bruno.
Dn mu[me se na[au, dn cnd n cnd, strgate care vadeau o anume
nerabdare. Dar Ahmet Amasa nu e dadura nc o aten[e.
- Nu, draga Amasa, zcea Ahmet, de cunosc pe unchu meu, nu -
a f crezut ncodata n stare sa mpnga ncapa[narea pna a o atare
cruzme.
- Aadar, rost Ned|eb, ct va trebu patt mpoztu n-o sa se ma
ntoarca a Constantnopo?
- Nu, raspunse Ahmet.
- Daca m pare rau de averea pe care o vom perde datorta domnuu
Keraban, zse Amasa, nu pentru mne regret, c pentru tne draga Ahmet,
numa pentru tne.
- Sa utam toate astea! Gra Ahmet. ca sa utam ma bne, ca sa
rupem cu un unch att de nemos, n care am vazut un tata pna acum,
vom paras Constantnopou ne vom napoa a Odessa.
- Ah! Keraban! Strga Sem, adnc |gnt de purtarea pretenuu sau.
Ar merta sa fe supus a cazne.
- Da, sus[nu Ned|eb, de pda s-o a de nevasta pe preacnstta
Sarabu. De ce nu a fost e st sa se-nsoare cu ea?
Ahmet nso[tor sa nu bagau n seama ce se ntmpa n acest tmp
pe cheure dn Pera Cornu de Aur. n starea de sprt n care se gaseau nu
e prea pasa aba daca auzra cteva frntur de fraze spuse de un turc
atua:
- E un om cu adevarat ndrazne[, Storch asta! Sa a cura|u sa trec
Bosforu ntr-un fe.
- Da, raspunse ceaat rznd, ntr-un fe neprevazut de taxator,
nsarcna[ cu ncasarea nouu mpozt a caceor.
Dar, daca Ahmet nc nu ncerca sa n[eeaga despre ce vorbeau ce do
turc, trebu sa raspunda cnd fu nterpeat cu aceste cuvnte:
- E! Iata- pe domnu Ahmet!
I se adresa efu de po[e - acea care provocase pe domnu
Keraban sa faca ncon|uru Mar Negre.
- Ah, dumneavoastra sunte[, domnue? Raspunse Ahmet.
- Da. fectare mee! Am afat ca domnu Keraban a reut sa- [na
fagaduaa. A a|uns a Scutar fara sa treaca Bosforu!
- ntr-adevar! Rost Ahmet cu un gas destu de taos.
- Are o fre eroca! L-a costat o groaza de banet ca sa nu pateasca
zece parae!
- Precum spune[!
- ce-a ctgat, a urma urme? Zse ronc efu de po[e. Taxa nu
s-a desfn[at daca se-ncapa[neaza ma departe va f st sa faca acea
ucru ca sa se-napoeze a Constantnopo.
- Daca- pace, are sa- faca! Rposta Ahmet care, orct era de suparat
pe unchu u, nu voa sa ascute a adresa acestua, fara sa raspunda,
observa[e bat|ocortoare ae efuu de po[e.
- E, pna a urma o sa se dea batut va trece Bosforu. Dar agen[
me pndesc cacee sae ateapta a debarcadere. Doar daca n-o sa
treaca not sau n zbor.
- de ce nu daca are chef? Repca ma taos Ahmet.
n acea cpa, mu[mea se mca pna de curoztate. Se auz un
murmur genera. Toate bra[ee se-ntnsera spre Bosfor n drec[a Scutar.
Toate capetee se na[ara.
- Iata-, Storch! Storch!
Strgate zbucnra dn toate par[e. Ahmet Amasa, Sem Ned|eb,
Sarabu, Van Mtten Yanar, Bruno Nzb se afau, n acea cpa, a co[u
cheuu de a Cornu de Aur, nga scara de a Top-Hane putura vedea
emo[onantu spectaco care mpresona mu[mea.
Dnspre Scutar, n afara apeor Bosforuu, a vreo 600 de pcoare de
ma, se rdca un turn care, mpropru, se cheama Turnu u Leandru. De fapt
famosu notator trecuse Heespontu, adca strmtoarea Dardanee, Seytos
Abydos, ca s-o ntneasca pe Hero, fermecatoarea preoteasa a u Venus.
Fapta u temerara a savrt-o Byron acum vreo 60 de an, mndru, cum
poate f un engez, ca a strabatut ce 1 200 de metr dntre cee doua maur
ntr-o ora zece mnute.
Oare avea oc o noua tentatva de a trece not Bosforu? Nu. O frnghe
unga fusese ntnsa ntre mau de a Scutar Turnu u Leandru care
actuamente poarta numee de Keuz-Kues, ceea ce nseamna Turnu
Fecoare. De acoo, frngha, dupa ce gasse un punct sod de spr|n,
traversa strmtoarea pe o ungme de 1 300 de metr apo era fxata de un
stp de emn afat a co[u dntre cheu Gaata pa[a Top-Hane. Pe aceasta
frnghe un famos acrobat, Storch - ucencu nu ma pu[n vesttuu Bondn
- ncerca sa treaca peste Bosfor. E drept ca, daca Bondn, mergnd astfe
deasupra Nagare -ar f pus n prme|de va[a caznd de a aproape 50 de
pcoare n m|ocu vrte|uror de nenfruntat ae cascade, ac n apee
ntte ae strmtor, Storch - n caz de accdent, ar f scapat cu o smpa
sartura n mare de unde ar f et fara prea mare greutate.
Dar, aa cum Bondn trecuse peste Nagara ducnd pe umer un
preten de ncredere, Storch avea sa parcurga drumu sau aeran mpreuna
cu un at gmnast. Dar nu- purta n spate, c mpngea o roaba n care edea
acesta. Roaba avea o roata cu un an[ a obada pentru a se nfge ma adnc
de-a ungu frnghe ntnse.
Storch aparu pe prma por[une a frnghe care se afa ntre mau
asatc Turnu Fecoare. mpngnd nantea u roaba n care se afa
coechperu, a|unse cu bne a faru dn vrfu turnuu. Numeroase urae
sautara acest prm succes. Gmnastu trase de frnghe deoarece, orct
fusese de bne ntnsa, se asase a m|oc aproape sa atnga apee Bosforuu
o aeza dn nou cum trebue. Apo o porn ma departe mpngnd roaba,
pastrndu- echbru avansnd cu o mare sguran[a o prcepere de
nezdruncnat. Era ntr-adevar un spectaco mnunat! Cnd Storch a|unse a
m|ocu drumuu, dfcuta[e crescura, cac trebua sa urce panta ca sa
a|unga a vrfu stpuu. Dar acrobatu avea much de o[e, ar mne
pcoaree u ucrau fara gre cnd mpngea roaba unde tovarau sau sta
necntt, a fe de expus prme|de a fe de cura|os ca e, fara sa-
ngadue nc cea ma mca mcare n stare sa dezechbreze vehcuu. n
sfrt, dn toate pepture, mpreuna cu o rasufare de uurare, rasuna un
strgat de admra[e.
Storch a|unsese a [nta teafar nevatamat cobora ca coechperu
sau, pe o scara de a capatu cheuu, char n prea|ma ocuu unde se afau
Ahmet a sa.
ndraznea[a acroba[e reuse pe depn. Trebue recunoscut ca ce dn
roaba pe care Storch mpnsese n feu acesta peste Bosfor avea dreptu a
|umatate dn acama[e mu[m de pe mau asatc, ce rasunau pna a
mau european.
Deodata Ahmet scoase un strgat puternc. Nu- putea crede ochor!
Tovarau famosuu acrobat, dupa ce strnsese mna u Storch, se oprse
n fa[a u - prvea surznd.
- Keraban, unchue! Strga Ahmet n tmp ce fetee, Sarabu, Van
Mtten, Yanar, Sem Bruno ncon|urara.
Era char domnu Keraban n carne oase!
- Eu sunt, preten, raspunse cu un gas trumfator. L-am prns pe acest
brav gmnast gata de pecare, am uat ocu tovarauu sau am trecut
Bosforu. Adca, nu, am trecut deasupra Bosforuu ca sa semnez contractu
de casatore, nepoate Ahmet.
- Ah! Unchue! Excama Amasa. tam eu ca n-o sa ne paraset.
- A facut foarte bne, adauga Ned|eb batnd dn pame.
- Ce om! Zse Van Mtten. N-are pereche n umea-ntreaga.
- Asta- parerea mea! Interven destu de taos Sarabu.
- Da, am trecut, urma Keraban, adresndu-se de asta data efuu de
po[e, fara sa patesc dect 2000 de patr ct m-a costat sa au oc n
roaba, pus a[ 800 000 chetu[ cu caatora.
- Fectare mee, raspunse efu de po[e care nu putea dect sa se
ncne n fa[a une asemenea ncapa[nar.
n cnstea domnuu Keraban rasunara urae dn toate par[e, n tmp ce
acesta mbra[a pe Ahmet Amasa.
Dar nu era e omu sa- parda vremea char n be[a vctore.
- Hadem acum a |udecatoru dn Constantnopo, zse Keraban.
- Da, unchue, rost Ahmet. Ah! Et ce ma bun dntre oamen.
- orce-a[ spune, repca domnu Keraban, nu-s ndaratnc deoc.
cu cond[a sa nu fu contrazs!
N-are rost sa ne ma oprm asupra a ceea ce a urmat. n aceea z,
dupa-amaza, |udecatoru semna contractu, pe urma se-ntoarsera cu to[
acasa a Gaata , nante de mezu nop[, pe data de 30, Ahmet era nsurat
cu scumpa u Amasa. n aceea seara, Van Mtten, dstrus, se pregatea sa
pece n Kurdstan cu domnu Yanar cu preacnstta Sarabu, care avea sa-
devna so[e n acea [ara ndepartata.
Cnd sa- a ramas bun n prezen[a Amase, u Ahmet, Ned|eb
Bruno, nu se putu mpedca sa- spuna pretenuu sau cu o bnda mustrare
n gas.
- Cnd ma gndesc Keraban ca m-am nsurat a doua oara numa ca sa
nu te supar.
- Betu meu Van Mtten, raspunse domnu Keraban, daca aceasta
casatore va f atceva dect o uze, nu m-o vo erta ncodata!
- O uze! Rost Van Mtten. Arata oare ca o uze? Ah, fara depea pe
care am prmt-o.
tot vorbnd, scoase teegrama mototota dn buzunar o ma ct
mana nca o data:
- Da. Fara ce scre n teegrama, adca ,De cnc saptamn doamna
Van Mtten a pecat dntre no a so[u.
- La so[u? Strga Keraban. Ce-nseamna asta?
Smugnd teegrama dn mna u Van Mtten, ct cu gas tare:
- De cnc saptamn, doamna Van Mtten a pecat dntre no a so[u
e, a Constantnopo."
- Nu- vaduv, strgara to[ ce de fa[a.
- Nu- de mrare o asemenea ncurcatura daca te su|et de teegraf,
rost Keraban.
- Nu-s vaduv, nu-s vaduv, repeta Van Mtten, prea ferct sa se-ntoarca
a prma nevasta de frca cee de a doua.
Cnd domnu Yanar preacnstta Sarabu afara adevaru avu oc o
scena terba. Dar n-avura ce face. Van Mtten era nsurat. n aceea z se
revazu cu so[a u care n semn de mpacare adusese un mnunat bub de
Vaenca.
Pna a urma domnu Keraban recunoscu ca nu putea crcua mereu de
a Constantnopo a Scutar pe o frnghe ntnsa deasupra strmtor. Ctva
tmp nu se ma duse a Scutar. Dar ntr-o z vndu cacee statuu ca sa se
poarte ca un ceta[ean de rnd, ceea ce facu ma popuar prntre ocutor
de pe cee doua maur ae Bosforuu.
SFARIT
1 Az Tbs, Captaa R. S. S. Gruzne (N. R.).
2 Az Kzy-Su (N. R.).
3 Az Ord|ankd|e dn R. S. F. Rusa (N. R.).
4 Astaz orau numara 1 140 000 ocutor (1984). (N. R.).
5 A gre e omenesc. (N. R.).
6 Az, Krovabad (R. S. S. Azerbad|an) cu 257000 ocutor (1984). (N.
R.).
7 Ateapta pu[n! (n mba engeza n text). (N. R.).
8 Veche masura de capactate. (N. R.).
9 Az Kaz-Magomed. (N. R.)
10 Az Hebe. (N. R.).
11 Az YarKand. (N. R.).
12 Nu pot tra fara tne. (N. R.).
13 Az, Oso. (N. R.).
14 Az are 14600 ocutor (1984). (N. R.).
15 Az, Kash. (N. R.).
16 Abstnen[a preungete va[a. (N. R.).
17 Az, Mary. (N. R.).
18 n 1984 avea 204 000 ocutor. (N. R.).
19 Az se afa n Uzbekstan. (N. R.).
20 Numara 55 000 ocutor n 984. (N. R.).
21 n orgnau francez Knko, transcrs n romnete Cncu, conform cu
studu, 20 000 de pagn n cautarea u |ues Verne" de Ion Hobana. Ed.
Unvers. L979, pp. L58-66.
22 Az Lennabad. (N. R.).
23 Az Lennabad, are 63 000 ocutur. (N. R.).
24 n 984 avea 118 000 ocutor. (N. R.).
25 Az Pk Sevna (1134 m). (N. R.).
26 Az Pk Kommunzma (7495 m). (N. R.).
27 Az Kashgabshe. (N. R.).
28 Az |unng. (N. R.).
29 |oc de cuvnte n mba franceza, ntraductb - ada casa de ban
fnd omonme. (N. R.).
30 Termna[a, zhou, ndca oraee de prm rang sau captaee de
provnce; termna[a, cen" ndca oraee de rangu do. (Nota autoruu).
31 Az Herbe. (N. R.).
32 n reatate vrfu Chogon (K2 sau Codwn Austen) are 8611 m
attudne. (N. R.).
33 Az, |nquan. (N. R.).
34 n chneza Uan Baban. (N. R.).
35 Locu[une chneza care nseamna, sa fu dezonorat". (n.a.).
36 Az Uskndar, carter a Istanbuuu, stuat pe mau asatc. (N. R.).
37 Az orau-port Trabzon. (N. R.).
38 Ora n partea europeana a Turce; az, Edrne. (N. R.).
39 Az Brusa, ora turc pe coasta Medtcrane. (N. R.).
40 Az orau Krkare, cu 36 300 ocutor, (980). (N. R.).
41 Az Prorad|a, ora n R. P. Bugara. (N. R.).
42 Az orau Tobuhn n R. S. Bugara. (N. R.).
43 ntr-adevar n 1986 Medgda numara 48000 ocutor. (N. R).
44 Az orau Metopo dn R. S. S. Ucraneana. (N. R.).
45 Az vrfu Roman Ko. (N. R.).
46 Az capu Saryc. (N. R.).
47 Referre a Marea Moarta care ma purta acest nume n secou
trecut. (N. R.).
48 Az ocatatea Bagerovo dn R. S. S. Ucraneana. (N. R.).
49 Mthrdate a VI-ea Eupator, supranumt ce mare, duman
nempacat a romanor, rege a Pontuu (112-63 . C.), temndu-se de
compotur, se obnuse att de bne cu otravure, nct acestea nu ma
aveau asupra u nc un efect. Vorbea 32 de mb. Luptee u cu roman au
durat dn 89 pna n 63 . C. aproape fara ntrerupere. O revota a fuu sau,
Fhaernace a II-ea, mpedcndu- sa cucereasca Itaa, a fost constrns sa se
snucda. (N. R.).
50 n 984 orau Kerc numara 66 000 ocutor. (N. R.).
51 Az capu Taky. (N. R).
52 Az, orau Novorossk. (N. R.).
53 n reatate vrfu Ebrus are 5642 metr Kazbec 5037 metr (N. R.).
54 Az, orau Or|onkdze. (N. R).
55 Az gofu Cernes. (N. R.).
56 Az orau Ader. (N. R.).
57 Az orau Suhuru dn R. S. S. Gruzna. (N. R.).
58 Masura engezeasca, un pound echvaeaza cu 453 grame.
59 n 980 Erzurum avea peste 90 000 ocutor. (N. R.).
60 Az Musazade, ocatate n Turca asatca. (N. R.).
61 Az Emdk, ocatate n Turca asatca. (N. R.).
62 Az, orau Izmr. (N. R).
63 Az, orau Ankara, captaa Turce. (N. R.).