Cultura apare atunci cind apare regula sau norma!!!@Rolul fundamental al cul.

Este asigurarea existeei grupului uman si inlocuirea hazardului prin organizarea.@ Analiza structural la Levi Straus 1. Notiunea de structura sociala nu se raporteaza la realitatea impirica, dar la modelile construite dupa cele impirice 2. Pentru a construi un model este nevoie de a studia relatiile sociale, ele pun in evidenta structura sociala 3. ntre realitate si model se afla cercetatorul, modelul nu poate fi arbitrar intre totul, el depinde de observatile si deductile cercetatorului. ntre realitate si model exista niste regului exacte de formalizare care determina validitatea tratari teoretice a modelului 4. Faptele tb. sa fie studiate in sine, in raport cu intregu si contextu, ca sa putem selecta modelul cel mai ezact si simplu 5. Este necesar de a distinge modelele constiente si inconstiente, primele sunt traduse in norme, fiind mai sarace ca incarcatura, dar ele pot transmite credintele, obiceiurile. Exista modele statice si mecanice Adoua obsearva transformarile structuri, primele pun in evidenta ceea ce este general valabile. Tema: Micheli Faucault: 1926-1984 n 1963 apare lucrarea Naterea Clinicii. Oargheologie a viziunii medicului. n 1966 apare Cuvinte i lucruri. O argheologie a tiinelor umane. 1969 arheologia cunoaterii. 1975 A uspravechea i a pedepsi. Naterea nchisorii. 1976 Voina de cunoatere. (primul volul din istoria sexualitii care va fi scrie 1992 n ntregime) Studenii public o lucrare postum: Hermeneutica subiectului. Apoi o uclegere de texte Teatrum filosogicum. Michel Foucault este considerat un strcturalist ct i un post-structuralist. Trecerea este ghimpoas. Michel Foucault prea analiza strctural i deasemena valorific incotientul. Dar cunoatinele sale socio-umanistice (psihologie, sociologie) l face mai profund i mai riguros. Michel Foucault se plaseaz la hotar ntre disciplinele filozofie, psihologie, semiotic, culturologie, antropologie. La fel ca i Claude Strauss, Foucault consider c limbajul nu este un mod de expresie ci este un cadru biologic n care se formeaz din momentul naterii. Limbajul este anterior omului. Adic, omul nu vorbete dar este vorbit, nu gndete dar este gndit. Omul este vorbit de ctre limbaj i este la fel gndit de ctre limbaj. Fiecare i construiete felul su de a vorbi i de a gndi dup limbaj. Omul este gndit n funie de sistmeul verbal i mental care exist n societate i care modeleaz conduita verbal. Limbajul esste o materie mediat care exprim raposrtul dintre om i lume.

Cuvintele este o carte de cptit att pentu istorici, fiosofic, cultruoologic.Epistmee este locul i condiia n care se produc enunurile. n lucrarea cuvintele l=i lucruri Foucault vorbete despre entiti nchise despre configuraii specifice culturii europene. ntre aceste entitii nu exist nici o continuitate fiecare epoc este un organism lingvistic eutonom. Esteo tructurp nchis Focucoult descoper umtorarele pisteme. Perioada renatentist, clsicismul epoca luminilor, i secolul 19 al socioogie progresului. Pentur periaoda renatentist era important de a reflecta ct mai fidel lumea nconjurtorate i caracteristica imbajului de baz este similitudinea. Sau asemnnarea. n perioada clasicist funcia limbjaului este de a construi clasificri, taxonomii ale lucrurilor. Tot n aceast perioad sutn stabilite normele unii gramtici generale. Mediul academic la limba latin i folosesc limbile locale. Primul care scrie n limba latin este Rene Descartes. Mediul academic are nevoie de gramtici despre norme. Atunci cnd apar se pune ntre barea care este rolul limbajului. Gramtica apare pe scar larg. Periaoda luminilor apare necesitatea de a tocmi istorii naturale. Planul evolutiv au istoric ncepe s predomine. Sunt n vog istoriile. Biografii, se caut origine. Spre tindem, finalitatea istoriei. Cnd vorbim despre dezvoltarea unui matesis noi defapt vorbitm despre zona epistemic a tiinelor reale. Anume sociologia i psihologia i mai trziu cuturologia ncununeaz setul socio-umanistic. Auguste Comte. Primile scrieir pshologice este un amalagm mistic, nu-i clar ce-i energie instern... Une este invenie i unde este. Pentru secolul 19 tema central este cea a tiineot umanistice. Aduc apr sociolgoi ,psihologia, cu demersuri tiinifice. Foucautl vine i explic epistema este un cmp un spaiu pe fundalul cruia aau loc interpretri ale experieinelor. Deaceea este imposibil de a cuprinde succesiunea diferitor epoci. La fiecare etap omul reviziunete relaia cu limbajul i limbjaului cu lumea. Epistema este o problematizare specific fiecrei societi. Pentru a analiza epistemel Foucautl ivneteaz o metod nou: arheologie. Care va fi o naliz ce nu ine de istoria ideilor sau a tiinelor ci este un studiu care stabilete punctul de plecare care a fcut posibil cunotinele i teoriile i cmpul epistemologic cuprins ntr-o epistem este un fel de armtur incontient a unei epoci sau a unei discurs tiinific. Argeologul atrage atenia asurpa iscursului dintr0o anumit epistme. Noi de fapt putem s njc=ghebpm . Sarcina e s depisteze urm a de alt dat. Interesul care bntuie. Continuare Introduce termenul de paradigm(epistem) care este un interval un ntreaga socetate si creaz probleme intre sine si persoanele sinelui. El epistema: clasic(intre om si natura exista o legatura limbajul care reflecta atitudinea mea, omul face taxonomii), renascentista(cuvintele sunt obiecte materiale), interesul fata de sine e in a treia epistem. Dou metode: arhiologic 29.11.2013 Dorinele este dorinta de celelat. Celalat este desprins de controlul constient. Celalalt mare este mama pentru copil i complexul de imfioritate ete atunci cind copilul descopera ca celalat nu este complet.

Dorinta de celalalt ne puntind fi imaginar si scapind simbolicului da o senzatie de insuficiet existentiala. Ea trezeste cunoasterea de sine. Consteentizind dorinta omul se cunoaste pe sine, ea presupune existent. Dorinta e subectivare. Subiectul nu gindeste da vorbeste i prin aceasta Lacant se opune interpretari carteziene despre subiect. Cultura semnelor apare atunci cind lipseste obiectu, functia limbajului nu este de-a imforma ci de-a trezi reprezentari. Lipsa obiectului il determina pe subiect sa vorbeasca. Eu vorbesc deci exist, vb constiena apacientului e semnifantul, iar inconsientul e semnificatu. Inconstientul dirijiaza vorbire evitin cogitoul cartezian. Omul e subiectul inconstientului..... feriiv s nelegei... Mercuri lucrare structuralism.... ce reprezinta metodele arhiologica(cunoastere) i genialogice(interpretarea puteri) la foucault Vineri odectivele si scopurile politicilor culturale..... Derida preia de la haidinger o metoda deconstructiei(deseminare). Imbina textul fil. Cu textul literar...