Caracterizarea lui Pietro Gralla personaj princpal, complex personaj modern drama de idei „Act Venețian” de Camil Petrescu

Camil Petrescu (1894-1957) este un mare scriitor psihologic român cu o fixație analitică. El și-a petrecut iața concep!nd personaje complexe, frăm!ntate de idealuri și "nsetate de a#solut, intelectuali trăind "ntr-un uni ers al ideilor pure, imposi#il de aplicat "n realitate și perfect irele ante at!t pentru spectator c!t și pentru condiția umană și teatru "n $eneral, constituind cea mai no#ilă și mai intelectuală pierdere de reme din istoria literaturii rom!nești. Creația camil petresciană repre%intă un punct de cotitură "n literatura și arta rom!nești, mai precis momentul exact "n care intelectualul român "n ață lim#a france%ă și scrie literatură franțu%ească pe "nțelesul tuturor. &ar pastișa nu este lipsită de un pitoresc specific local. Dramele sentimentale alambicate, impro#a#ile și complet rupte de de% oltarea reală a relațiilor umane, precum și do$matica lipsă a unei conclu%ii pertinente sunt o frumoasă sinteză modernă a sentimentului rom!nesc al ființei ilustrat "n nemuritoarea #aladă 'iorița, "mpin$!nd fatalismul inutil dar esteti%ant "n literatura contemporană. (pecul!nd fenomenul turnului de fildeș, )amil *etrescu pune #a%ele deri%oriului "n Academia Română. +dată cu el, literatura și filosofia se transformă din instituții dedicate societății "n cercuri ermetice dedicate epatării "n cadru or$ani%at . ,ipsa de idei, de procedură și de experiență, precum și necunoașterea scopului structural al artelor și al științelor au dus la prețio%itate, de%infomare, o#scurantism, auto$ratificare, manipulare și diletantism, i% oarele din care "și tra$e se a modernitatea românească. +dată cu )amil *etrescu, literatura și filosofia sunt deturnate pentru a ar$umenta științific frustrările și complexările personale ale autorului, cu efecte i%i#ile p!nă "n %iua de %i. &atorită lui, intelectualul român de ine cel mai deștept dintre proștii care nu știu unde e -ranța. (arcina deturnării literaturii se face doar sistemic. )amil *etrescu "și sprijină i%iunea pe numeroase opere, a căror intertextualitate concepe sistemul uni ersului său literar. &e reme ce i%iunea sa este simplistă, majoritatea scrierilor sale sunt intersc.im#a#ile și uni oce, at!t "n teatru, c!t și "n roman, nuvelă, proletkult sau teorie , asemenea majorității personajelor, concepute după o fra%ă rostită "n tinerețe și create "n funcție de aceasta p!nă la moartea autorului, "n ciuda demontării lor "ncă pe parcursul ieții cestuia. /or#im de un sistem filosofic și literar #a%at pe cantitatea elementelor sale. &in această cantitate face parte și piesa de teatru Act sale. enețian, dimpreună cu personajele

Pietro Gralla este pesonajul principal al dramei moderne de idei Act enețian de )amil *etrescu. &e reme ce or#im despe un gen literar comple!, *ietro 0ralla nu este un personaj po%iti sau ne$ati , ci complexat, făc!nd parte din nuanțele de super-cenușiu care colorea%ă uni ersul dramatic camilpetrescian.

altern!nd-o cu cri%e de iolență și ce a ce #ănuim a fi epilepsie. lipsită de conținut și semnificație. -iind un personaj de teatru modern. nu-l mai recunoști. *ietro 0ralla este caracteri%at direct de către autor la "nceputul primului act.icește "n el o fier#ere interioară fără e$al3. numită Acme la $reci și pe care inter#elicii o numeau #ătr!nețe. vite"ia lui răm!ne răm!ne declarati ă. reliefate prin anali%a psi. o descriere esteti%antă. -iindcă studiourile de foto$rafie erau puține la 6ucurești și cu totul a#sente "n eneția secolului $ %%%..*ietro 0ralla este un persona" #nsetat de absolut. :njun$. 4n mare critic literar anonim susține că 3portretul etic al prota$onistului reiese indirect din trăirile interioare și %#uciumul sufletesc. intelectuală a unei re iste de culturism pentru #ăr#ați. &eși comportamentul lui *ietro este compulsi și melodramatic. &e altfel. *e l!n$ă caracterizarea directă făcută de către autor. care pentru neinițiați pare o lipsă de caracter sau de eridicitate psi. 1cesta ne "nfățișea%ă un #ăr#at prudent și calculat. dar analitic și lucid "n iața personală. foarte exactă și potri ită protagonistului. $est prin care introduce nu doar anticalofilismul. "nsă de o săl#ăticie ecină cu crimele ce ră%#oi "n timpul #ătăliei 3dar c!nd lupta a "nceput. "nșelat de ne astă și șomer. impulsi 3. ci și insipidul "n canonul conceperii personajelor dramatice. portretul lui *ietro 0ralla este o ariantă descriptivă. este suficient ca aceasta să fie proclamată de către autor și comentariile literare. 1parent este foarte calm și ec. fapt care a fi contra%is pe "ntre$ parcursul piesei. nas puternic. el nu tre#uie să facă nimic pentru a-și demonstra superioritatea. Comple!itatea lui este redată de armonia cu care "m#ină simultan caracterul intelectualului superior. Arhetipal intelectualului inter#elic din Republica enețiană. ner o%itate #ăr#ătească. c. e . 1semenea tuturor personajelor dramatice camil petresciene. pe care..olo$ia și erorile sale de construcție. al comandantului renumit și al strategului neegalat cu realitatea ratatului profesional. &rama lui se naște din neconcordanța dintre "ncercările autorului de a ni-l oferi ca model arhetipal și repulsia $enerală pe care o st!rnește prin ideile.inuit de incertitudini și de carențele umanității.otăr!t ca moartea "nsăși. el "și . dar se $. "nalt. precum și semnele fi%ice ale tul#urării #ipolare2 3cu o pri ire de oțel și o expresie "nfricoșătoare care parali%ea%ă pe ad ersar. toate aceste modalități "nscriindu-se "n formula artistică de construire a personajului modern3. deoarece conflictul este interior și se manifestă extern prin țipete de diferite intensități și acte de iolență inutil de justificat. suprado%ă de testosteron fiind foarte prețuită "n comuna inter#elică. Portretul său fizic este su$esti pentru trăsăturile lui morale2 $ura mare este principala sa trăsătură de caracter.iar nu face nimic.3 .. psi. El "și soluționea%ă conflictul interior or#ind incoerent și părăsind scena.iat de soție.. *ietro 0ralla pare a fi atins !rsta "nțelepciunii . a em parte și de un portret descris de către 7icola. 1ceasta se datorea%ă "n mare măsură co !rșitoarei și contradictoriei sale complexități.olo$ică2 34n #ăr#at ca de 45-45 de ani. $ura mare. *ietro 0ralla #ntruchipează omul superior. el c.olo$ică a stărilor trăite "n profun%ime de intelectualul "nsetat de a#solut. asemeni multor calități și ino ații ale piesei 81ct /enețian9. o a manifesta p!nă la ieșirea din scenă.ili#rat. *ietro 0ralla este diletant și delăsător profesional.

. Aristotel sau %sus Christos. femeia pe care eu. )amil *etrescu ne redă esențialul conceptului iu#irii. pentru literatura rom!nească și pentru societatea contemporană "n $eneral. iar *ietro 0ralla se "ntrece pe sine "n a oferi c!t mai multe și mai reformulate ersiuni ale acestuia. societatea și cit!nd cea mai $roasă carte din 6i#liotaca )entrală 4ni ersitară. ci ca pe un prăjitor de p!ine. 1ici.anali%ea%ă un aparat electrocasnic. printre multele precedente pe care le sta#ilește "n literatura rom!nă. de reme ce *ietro 0ralla. ci prin importanța celui pastișat. ai a ut o edere clară. El o aprecia%ă "n mod matematic. >. -enomenul se propa$ă. conform interpretării sale proprii.? 1sta nu m-a "mpiedicat să mă port ca un nătărău ridicol care ținea cu orice preț să-ți dea lecții. un su#iect de ma$istrală importanță pentru anii <5. c!t și pentru personajul principal. (ilosofia românească a "nceputului de secol reușește prin această trimitere să anule%e <55 de ani de de% oltare europeană. al cărui unic scop este $ratificarea ps. &edus de iluzia iubirii absolute. ai cunoscut mai #ine meandrele caracterului femeiesc. am ales-o. 1stfel. foarte la modă "n perioada inter#elică #ucureșteană. )rgoliul nemăsurat al lui *ietro 0ralla "l face să respin$ă ima$inea ridicolă a soțului "ncornorat. *entru *ietro. scriitorii inter#elici. =nterpretarea matematicianului care a inspirat fractalii răm!ne "nsă mediocră. ci ca el "nsuși s-a "nșelat asupra ei.. strecurat "n discursul alter*egoului său *ietro 0ralla. 1cest pasaj ne ilustrea%ă cu acuratețe ideea iubirii absolute "n uni ersul literar camil petrescian. să ăd cum a fost cu putință o asemenea "nt!mplare de necre%ut3. o mai justă "nțele$ere a realului. folosind procedee literare noi. )amil *etrescu transformă #ătaia domestică #anală a omului de r!nd "ntr-o tra$edie a intelectualului "n%estrat cu o pesonalitate plenară. ci un o#iect dedicat mastur#ării emoționale. așa cum "i mărturisește lui Cellino2 3:n orice ca%. mă trudesc cu "ntrea$a mașinărie. Absolutul #n iubire este ilustrat de teoria lui 'eibnitz pri ind monadele. at!t pentru autor. "n ciuda "ncercărilor autorului și ale istoricilor literaturii rom!ne.i. politica.ei#nit% de enind un conta#il al iubirii universale. &espre femei și despre iu#ire. *ietro 0ralla "nțele$e dra$ostea nu ca pe o formă de comunicare profundă "ntre două persoane. cu care interacționea%ă emoțional "ntr-o comunicare tot mai aprofundată. ca #un cunoscător. să ăd care sunt rotițele rupte. mecanic. o ilu%ie a existenței umane care l-a sedus pe )amil *etrescu. ocolind cu $rație pro#leme artificiale precum etica.. este ar. nu merita. *ietro 0ralla. =mpro#a#ilitatea și irele anța conceptului sunt din plin compensate prin sinonimie.ei#nit% a fost un filosof și matematician din secolul 17. dar marea sa dramă nu este că l-a "nșelat Alta. iar teoria respinsă a monadelor de enind un pitoresc pretext de epatare. Alta nu este o persoană reală. este un personaj plat și ireal.olo$ică a lui 0ralla.3 ..opatolo$ie... Pastișa literară cu influențe platonice se "nscrie "n canonul remii. incapa#ili de a produce literatură rele antă la ni el uni ersal. cu at!t este mai $reu de contestat. sim#ol al pro$resului uman "n perioada inter#elică2 3acum desfac totul. Drama de idei 81ct /enețian9 are ca temă principală motivul iubirii absolute. printre care și )amil *etrescu.. . El consideră că soția lui este o unitate metafizică a universului. asemenea monadei lui 'eibnitz.. *ietro 0ralla. .. se justifică literar nu prin aloarea i%iunii proprii. prin care am!ndoi să se cunoască și să se #ucure reciproc de existența celuilalt.etipul omului iluminist care "ncearcă să pună "n . -olosind introspecția conflictului interior și observarea stărilor psihologice.. autorul psi.. cu c!t este mai $rosolan inspirată o lucrare de marii clasici precum Platon."ntoarce pe toate fațetele situția. demonstr!ndu-și astfel "nclinația spre autism și psi..

o lepădătură . este redat prin frumoasa și "ndelun$ata expunere de idei fără reun scop real și fără reo conclu%ie.ide%e pe enețieni. autorul se putea "nscrie "n ta#ăra c!ști$ătoare datorită acestei pitorești și tradiționale am#i$uități. fiind total de%interesat de aparențe. un rățoi $ătit. de$enerați.ea%ă o frumoasă și foarte prudentă "mpletitură "ntre două i%iuni totalitare anta$onice la modă "n perioada "n care )amil *etrescu a rescris piesa 81ct /enețian9. con eniențe . un mare idealist și dema$o$ incapa#il să ia atitudine și să acțione%e odată create premisele ( e%i lo itura de stat pre$ătită de )ellino) și pur și simplu o persoană incapa#ilă să . ci și spre e entualii contestatari. "n cadrul structurii dramatice. susținută prin ornamente textuale irele ante pentru structură.p. susținute de o iolență disproporționată "ndreptată nu doar spre celelalte personaje. +nsetat de absolut sau a#solutist. de conținutul etic al omului. 1cestea sunt menite și să ne demonstre%e că autorul cunoaște secolul 18 de parcă ar trăi "ncă "n el. odată ce nu poate percepe conținutul etic al omului datorită premiselor false pe care "și construiește rațiomentul pur formal. eine grausame Jugend. dar cate$oric.-ist A apoi "n mod isteric. *ietro 0ralla este preocupat de esență. care să "i lic. un soț incapa#il să facă față realității că soția lui nu "l iu#ește și nu "l "nțele$e. re#el. norme sociale. #un simț sau raportul elementar cau%ă-efect. neatent citită. unlebenswert. c!t unei "ncercări nai e de auto$ratificare printr-o formă epatantă de didactism. să respin$ă ființa "n totalitate ( Cellino este un ierme. corupți.osomatică a persoanei asumată de la . 1ceste viziuni. sau toată filosofia construită "n jurul omului. menită să con in$ă prin forță acolo unde al$oritmul eșuea%ă. demnă de milă.iteratura lui )amil *etrescu nu tre#uie să fie pe "nțelesul tuturor. #ăr#at ade ărat și c. &ar acest fapt nu se datorea%ă at!t diletantismului. &e altfel. osteoporotici. pentru cei ce nu "nțele$ su#tilitățile. diformi.a. nici măcar al celor din domeniu. iar Alta ar tre#ui să fie fără slă#iciuni). )mul nou. cel al sentimentului mioritic al ființei . indiferent care ar$ument pentru ucidere ar fi triumfat. *reocuparea sa pentru esența și refuzul total al formelor denotă o prețioasă repliere "n filosofia medie ală. 1ceeași i%iune primiti ă face ca. culti !nd și propa$!nd idei de mult fumate "n plin secol <5. pentru a cita un urmaș al lui 'eibnitz. -ebermensch-ul niet%sc. precum și incapacitatea autorului de a o depăși. "l transformă pe *ietro 0ralla dintr-o fi$ură tra$ică. venețienii decă%uți. &e menționat este că *ietro 0ralla este un alter e$o al autorului. *ietro face apel la un tineret sănătos ca ori$ine și constituție. precum enumerarea unor personaje din secolul @/=== foarte importante și apreciate "n perioada inter#elică.practică platonismul și este surprins că eșuea%ă.ietzsche. 1lternarea de ar$umente de tip social și $enetic pentru c. omul nou și sentimentul românesc al ființei. de reme ce nu searată capa#il să respecte unitatea psi. demonstr!nd lipsa a priori de conținut a raționamentului. "ntr-o sinte%ă locală "ntre -ebermensch-ul lui . pirat. nepotrivirea procustiană a lui *ietro 0rallase naște din eșecul de a "nțele$e raportul sintetic "ntre formă și substanță. sintetică la $enocid marc. 1l treilea element. muncitorești a lui *ietro 0ralla A fost scla . :n ciuda "ncercărilor eșuate de a con in$e cititorul de măreața carieră a lui 0ralla. #ăiat din popor cu "naltă conștiință socială este introdus mai "nt!i su#til prin descrierea ori$inii sănătoase. autorul recur$e la modul de expunere al #ulei de săpun pentru a ne oferi un ratat pofesional incapa#il să "și facă datoria "ntr-un moment crucial. nedemni de iață sau.emarea unică.ean ne apare "ntr-o formă nai ă. dar tre#uie "ndoctrinați2 eneția este putredă.oetius "ncoace. . precum și a unor cunoștințe și idei de mult depășite "n afara insulei de latinitate. 1stfel. inferiori $enetic.

)u ajutorul personajelor precum Pietro Gralla și al autorilor precum Camil Petrescu. alături de teoriile rasiale. iar miso$inismul științific. 1cest exemplu o#scur. eșu!nd răsunător "n a-și "ndeplini traseul sta#ilit "n actul = și "n caracteri%are. el fiind prins "ntre tipul intelectualului mereu lucid. o pornocrație asemănătoare/eneției. dar unic "n literatura uni ersală a introdus modul de expunere al Bama$otc. mai dornică să o ștear$ă itejește de pe scenă ca oamenii superiori dec!t să "și re%ol e pro#lemele. nefericirea lui 0ralla este pro ocată de faptul că de enise un om de r!nd. e 8frumos ca un cal arăpesc9 și 8mirose a ier#uri marine9. de%#răcat. mai ales că se considerase "ntotdeauna un #ăr#at puternic si intransi$ent. asemănătoare )mului revoltat al lui Albert Camus2 nefericirea lui *ietro 0ralla are ca moti conștienti%area faptului că este un personaj de du%ină.idea%ă numeroase personaje camil petresciene. 1cest raport creea%ă un nou paradox procustian "n caracterul unidimensionalal lui 0ralla. )amil *etrescu. secolul feminin este moti ul inadpatării intelectuale. căut!nd maxime demonstra#ile și uni ersal ala#ile. a părăsi /eneția pentru 8aerul tare al mării9.icola.i-ului "n literatura proastă de pretutindeni. "n care femeile au ajuns să citească. socialismul științific și frenolo$ie au dus la "m#o$ățirea ieții culturale rom!nești și europene. *ietro 0ralla. )omandant lucid și responsabil. . fără imixtiunea femininului 9. *entru 0ralla. asemenea majorității #ăr#aților nesi$uri și alter-e$o-urilor lor . dornic să distru$ă rafinamentul pe care nu "l poate "nțele$e. asasinatul și ră%#oiul sunt mar$inali%ate. loilitatea lui le$endară se re$ăsește "n ușurința cu care se contra%ice și recur$e la scandal pentru a da ina pe alții pentru propriul eșec. c!t și e!istențialistă. printre care . lansea%ă un soliloc iu "n care "și ar$umentea%ă științific temerile și frustrările sexuale. reacție umană intensă. :n conclu%ie. eroul nu admite dec!t o dra$oste desă !rșită. conform maximei 8c!tă luciditate. cum afirmă %on artic. &ar o pri ire aprofundată ne oferă o i%iune at!t ontologică. un 8uriaș taciturn9 care. cel mai inteli$ent om din eneția după caracteri%area directă și ar. *ietro 0ralla și piesa 81ct /enețian9 fac parte din fundamentul pe care se construiește literatura rom!nă "n forma pe care o edem a%i și sunt moti ul pentru care o studiem și apreciem "n maniera contemporană. El este primul personaj literar care se re oltă "mpotri a autorului care l-a scris.se autoevalueze și să se accepte. &ecolul feminin este alter-e$o-ul secolului @@. să se emancipe%e și să "i refu%e a ansurile.a prima edere.etipul țăranului complexat de propria neci%elare. . "n inflexi#ilitatea-intan$i#ilă. repre%entati pentru i%iunea literară. hipersensibilă de natură superioară și principiu de viață după care se $. :n final. alături de alți #ăr#ați. "n care irtuți masculine. prin ocea alter*egoului său. persona"ul principal al dramei 8Act enețian0 este un personaj complex și no ator. pentru 8arsura soarelui de /alta9. secolul @@ s-a remasculini%at. printre care enumerăm cri%a de ner i. filo%ofică și personală a lui )amil *etrescu. fapt pentru care or#im de un secol decă%ut. din care cau%ă se autodisprețuiește. un conflict interior sfâșietor pentru cei ce pri esc sau citesc piesa. at!ta dramă9 (trăin. 8și de acest secol feminin.