P. 1
Caracterizarea Lui Pietro Gralla

Caracterizarea Lui Pietro Gralla

|Views: 3|Likes:
Published by Codruta Belega
romana
romana

More info:

Published by: Codruta Belega on Dec 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/23/2015

pdf

text

original

Caracterizarea lui Pietro Gralla personaj princpal, complex personaj modern drama de idei „Act Venețian” de Camil Petrescu

Camil Petrescu (1894-1957) este un mare scriitor psihologic român cu o fixație analitică. El și-a petrecut iața concep!nd personaje complexe, frăm!ntate de idealuri și "nsetate de a#solut, intelectuali trăind "ntr-un uni ers al ideilor pure, imposi#il de aplicat "n realitate și perfect irele ante at!t pentru spectator c!t și pentru condiția umană și teatru "n $eneral, constituind cea mai no#ilă și mai intelectuală pierdere de reme din istoria literaturii rom!nești. Creația camil petresciană repre%intă un punct de cotitură "n literatura și arta rom!nești, mai precis momentul exact "n care intelectualul român "n ață lim#a france%ă și scrie literatură franțu%ească pe "nțelesul tuturor. &ar pastișa nu este lipsită de un pitoresc specific local. Dramele sentimentale alambicate, impro#a#ile și complet rupte de de% oltarea reală a relațiilor umane, precum și do$matica lipsă a unei conclu%ii pertinente sunt o frumoasă sinteză modernă a sentimentului rom!nesc al ființei ilustrat "n nemuritoarea #aladă 'iorița, "mpin$!nd fatalismul inutil dar esteti%ant "n literatura contemporană. (pecul!nd fenomenul turnului de fildeș, )amil *etrescu pune #a%ele deri%oriului "n Academia Română. +dată cu el, literatura și filosofia se transformă din instituții dedicate societății "n cercuri ermetice dedicate epatării "n cadru or$ani%at . ,ipsa de idei, de procedură și de experiență, precum și necunoașterea scopului structural al artelor și al științelor au dus la prețio%itate, de%infomare, o#scurantism, auto$ratificare, manipulare și diletantism, i% oarele din care "și tra$e se a modernitatea românească. +dată cu )amil *etrescu, literatura și filosofia sunt deturnate pentru a ar$umenta științific frustrările și complexările personale ale autorului, cu efecte i%i#ile p!nă "n %iua de %i. &atorită lui, intelectualul român de ine cel mai deștept dintre proștii care nu știu unde e -ranța. (arcina deturnării literaturii se face doar sistemic. )amil *etrescu "și sprijină i%iunea pe numeroase opere, a căror intertextualitate concepe sistemul uni ersului său literar. &e reme ce i%iunea sa este simplistă, majoritatea scrierilor sale sunt intersc.im#a#ile și uni oce, at!t "n teatru, c!t și "n roman, nuvelă, proletkult sau teorie , asemenea majorității personajelor, concepute după o fra%ă rostită "n tinerețe și create "n funcție de aceasta p!nă la moartea autorului, "n ciuda demontării lor "ncă pe parcursul ieții cestuia. /or#im de un sistem filosofic și literar #a%at pe cantitatea elementelor sale. &in această cantitate face parte și piesa de teatru Act sale. enețian, dimpreună cu personajele

Pietro Gralla este pesonajul principal al dramei moderne de idei Act enețian de )amil *etrescu. &e reme ce or#im despe un gen literar comple!, *ietro 0ralla nu este un personaj po%iti sau ne$ati , ci complexat, făc!nd parte din nuanțele de super-cenușiu care colorea%ă uni ersul dramatic camilpetrescian.

dar analitic și lucid "n iața personală. -iindcă studiourile de foto$rafie erau puține la 6ucurești și cu totul a#sente "n eneția secolului $ %%%. fapt care a fi contra%is pe "ntre$ parcursul piesei.otăr!t ca moartea "nsăși.iat de soție. el "și . *ietro 0ralla este diletant și delăsător profesional. vite"ia lui răm!ne răm!ne declarati ă. reliefate prin anali%a psi. toate aceste modalități "nscriindu-se "n formula artistică de construire a personajului modern3. e . 1parent este foarte calm și ec. 4n mare critic literar anonim susține că 3portretul etic al prota$onistului reiese indirect din trăirile interioare și %#uciumul sufletesc. *ietro 0ralla pare a fi atins !rsta "nțelepciunii . al comandantului renumit și al strategului neegalat cu realitatea ratatului profesional.. intelectuală a unei re iste de culturism pentru #ăr#ați.ili#rat. *ietro 0ralla este caracteri%at direct de către autor la "nceputul primului act. 1ceasta se datorea%ă "n mare măsură co !rșitoarei și contradictoriei sale complexități.inuit de incertitudini și de carențele umanității. o descriere esteti%antă. "nalt. &rama lui se naște din neconcordanța dintre "ncercările autorului de a ni-l oferi ca model arhetipal și repulsia $enerală pe care o st!rnește prin ideile. &eși comportamentul lui *ietro este compulsi și melodramatic. Portretul său fizic este su$esti pentru trăsăturile lui morale2 $ura mare este principala sa trăsătură de caracter. deoarece conflictul este interior și se manifestă extern prin țipete de diferite intensități și acte de iolență inutil de justificat. &e altfel. el nu tre#uie să facă nimic pentru a-și demonstra superioritatea. 1semenea tuturor personajelor dramatice camil petresciene.olo$ică a stărilor trăite "n profun%ime de intelectualul "nsetat de a#solut.olo$ia și erorile sale de construcție. Comple!itatea lui este redată de armonia cu care "m#ină simultan caracterul intelectualului superior. *e l!n$ă caracterizarea directă făcută de către autor. c.icește "n el o fier#ere interioară fără e$al3.. lipsită de conținut și semnificație. numită Acme la $reci și pe care inter#elicii o numeau #ătr!nețe. asemeni multor calități și ino ații ale piesei 81ct /enețian9. 1cesta ne "nfățișea%ă un #ăr#at prudent și calculat.3 . "nsă de o săl#ăticie ecină cu crimele ce ră%#oi "n timpul #ătăliei 3dar c!nd lupta a "nceput. -iind un personaj de teatru modern. este suficient ca aceasta să fie proclamată de către autor și comentariile literare. psi.*ietro 0ralla este un persona" #nsetat de absolut. o a manifesta p!nă la ieșirea din scenă. precum și semnele fi%ice ale tul#urării #ipolare2 3cu o pri ire de oțel și o expresie "nfricoșătoare care parali%ea%ă pe ad ersar.olo$ică2 34n #ăr#at ca de 45-45 de ani. El "și soluționea%ă conflictul interior or#ind incoerent și părăsind scena. *ietro 0ralla #ntruchipează omul superior. "nșelat de ne astă și șomer.. foarte exactă și potri ită protagonistului. nas puternic. dar se $. nu-l mai recunoști. Arhetipal intelectualului inter#elic din Republica enețiană. $est prin care introduce nu doar anticalofilismul. $ura mare. care pentru neinițiați pare o lipsă de caracter sau de eridicitate psi. :njun$.iar nu face nimic. ci și insipidul "n canonul conceperii personajelor dramatice. ner o%itate #ăr#ătească. pe care. impulsi 3. portretul lui *ietro 0ralla este o ariantă descriptivă. el c. altern!nd-o cu cri%e de iolență și ce a ce #ănuim a fi epilepsie.. suprado%ă de testosteron fiind foarte prețuită "n comuna inter#elică. a em parte și de un portret descris de către 7icola.

. Aristotel sau %sus Christos. societatea și cit!nd cea mai $roasă carte din 6i#liotaca )entrală 4ni ersitară. (ilosofia românească a "nceputului de secol reușește prin această trimitere să anule%e <55 de ani de de% oltare europeană. )rgoliul nemăsurat al lui *ietro 0ralla "l face să respin$ă ima$inea ridicolă a soțului "ncornorat. autorul psi.ei#nit% a fost un filosof și matematician din secolul 17. )amil *etrescu ne redă esențialul conceptului iu#irii.etipul omului iluminist care "ncearcă să pună "n . *ietro 0ralla. scriitorii inter#elici. așa cum "i mărturisește lui Cellino2 3:n orice ca%. printre care și )amil *etrescu.opatolo$ie.i. cu c!t este mai $rosolan inspirată o lucrare de marii clasici precum Platon.. &edus de iluzia iubirii absolute. 1cest pasaj ne ilustrea%ă cu acuratețe ideea iubirii absolute "n uni ersul literar camil petrescian. al cărui unic scop este $ratificarea ps. foarte la modă "n perioada inter#elică #ucureșteană. strecurat "n discursul alter*egoului său *ietro 0ralla.olo$ică a lui 0ralla. o mai justă "nțele$ere a realului.. Pastișa literară cu influențe platonice se "nscrie "n canonul remii.. este un personaj plat și ireal. -enomenul se propa$ă. printre multele precedente pe care le sta#ilește "n literatura rom!nă. Absolutul #n iubire este ilustrat de teoria lui 'eibnitz pri ind monadele. *ietro 0ralla. iar *ietro 0ralla se "ntrece pe sine "n a oferi c!t mai multe și mai reformulate ersiuni ale acestuia. ci prin importanța celui pastișat. Drama de idei 81ct /enețian9 are ca temă principală motivul iubirii absolute. at!t pentru autor. )amil *etrescu transformă #ătaia domestică #anală a omului de r!nd "ntr-o tra$edie a intelectualului "n%estrat cu o pesonalitate plenară. =mpro#a#ilitatea și irele anța conceptului sunt din plin compensate prin sinonimie. ci ca pe un prăjitor de p!ine.anali%ea%ă un aparat electrocasnic. cu care interacționea%ă emoțional "ntr-o comunicare tot mai aprofundată.. folosind procedee literare noi. ai cunoscut mai #ine meandrele caracterului femeiesc. mecanic. asemenea monadei lui 'eibnitz. de reme ce *ietro 0ralla. 1stfel.? 1sta nu m-a "mpiedicat să mă port ca un nătărău ridicol care ținea cu orice preț să-ți dea lecții. am ales-o. cu at!t este mai $reu de contestat. mă trudesc cu "ntrea$a mașinărie. demonstr!ndu-și astfel "nclinația spre autism și psi. politica. o ilu%ie a existenței umane care l-a sedus pe )amil *etrescu. ci ca el "nsuși s-a "nșelat asupra ei. &espre femei și despre iu#ire.. .. un su#iect de ma$istrală importanță pentru anii <5. ci un o#iect dedicat mastur#ării emoționale. pentru literatura rom!nească și pentru societatea contemporană "n $eneral."ntoarce pe toate fațetele situția. conform interpretării sale proprii.. >. Alta nu este o persoană reală. =nterpretarea matematicianului care a inspirat fractalii răm!ne "nsă mediocră. -olosind introspecția conflictului interior și observarea stărilor psihologice. c!t și pentru personajul principal. nu merita. iar teoria respinsă a monadelor de enind un pitoresc pretext de epatare. incapa#ili de a produce literatură rele antă la ni el uni ersal. ca #un cunoscător. ocolind cu $rație pro#leme artificiale precum etica.. ai a ut o edere clară.3 . dar marea sa dramă nu este că l-a "nșelat Alta. El o aprecia%ă "n mod matematic. 1ici. sim#ol al pro$resului uman "n perioada inter#elică2 3acum desfac totul. *entru *ietro. se justifică literar nu prin aloarea i%iunii proprii.. prin care am!ndoi să se cunoască și să se #ucure reciproc de existența celuilalt.. să ăd care sunt rotițele rupte.ei#nit% de enind un conta#il al iubirii universale. este ar. femeia pe care eu. *ietro 0ralla "nțele$e dra$ostea nu ca pe o formă de comunicare profundă "ntre două persoane.. El consideră că soția lui este o unitate metafizică a universului.. "n ciuda "ncercărilor autorului și ale istoricilor literaturii rom!ne. să ăd cum a fost cu putință o asemenea "nt!mplare de necre%ut3.

"ntr-o sinte%ă locală "ntre -ebermensch-ul lui . sau toată filosofia construită "n jurul omului. susținute de o iolență disproporționată "ndreptată nu doar spre celelalte personaje. +nsetat de absolut sau a#solutist. odată ce nu poate percepe conținutul etic al omului datorită premiselor false pe care "și construiește rațiomentul pur formal. susținută prin ornamente textuale irele ante pentru structură. re#el. "l transformă pe *ietro 0ralla dintr-o fi$ură tra$ică. omul nou și sentimentul românesc al ființei. un mare idealist și dema$o$ incapa#il să ia atitudine și să acțione%e odată create premisele ( e%i lo itura de stat pre$ătită de )ellino) și pur și simplu o persoană incapa#ilă să .ea%ă o frumoasă și foarte prudentă "mpletitură "ntre două i%iuni totalitare anta$onice la modă "n perioada "n care )amil *etrescu a rescris piesa 81ct /enețian9. &e altfel. precum enumerarea unor personaje din secolul @/=== foarte importante și apreciate "n perioada inter#elică. să respin$ă ființa "n totalitate ( Cellino este un ierme. c!t unei "ncercări nai e de auto$ratificare printr-o formă epatantă de didactism. diformi. &e menționat este că *ietro 0ralla este un alter e$o al autorului.practică platonismul și este surprins că eșuea%ă. *ietro face apel la un tineret sănătos ca ori$ine și constituție. pentru a cita un urmaș al lui 'eibnitz. 1ceste viziuni. un rățoi $ătit. 1ceeași i%iune primiti ă face ca. 1cestea sunt menite și să ne demonstre%e că autorul cunoaște secolul 18 de parcă ar trăi "ncă "n el. norme sociale. -ebermensch-ul niet%sc. nedemni de iață sau. #ăr#at ade ărat și c. demonstr!nd lipsa a priori de conținut a raționamentului. nepotrivirea procustiană a lui *ietro 0rallase naște din eșecul de a "nțele$e raportul sintetic "ntre formă și substanță. 1l treilea element. pentru cei ce nu "nțele$ su#tilitățile. de$enerați. &ar acest fapt nu se datorea%ă at!t diletantismului.iteratura lui )amil *etrescu nu tre#uie să fie pe "nțelesul tuturor. demnă de milă. de conținutul etic al omului. iar Alta ar tre#ui să fie fără slă#iciuni).osomatică a persoanei asumată de la . culti !nd și propa$!nd idei de mult fumate "n plin secol <5. de reme ce nu searată capa#il să respecte unitatea psi. corupți. fiind total de%interesat de aparențe. o lepădătură . :n ciuda "ncercărilor eșuate de a con in$e cititorul de măreața carieră a lui 0ralla. dar cate$oric. pirat. ci și spre e entualii contestatari.-ist A apoi "n mod isteric.emarea unică.ietzsche. care să "i lic. cel al sentimentului mioritic al ființei . nici măcar al celor din domeniu. precum și incapacitatea autorului de a o depăși. dar tre#uie "ndoctrinați2 eneția este putredă. autorul se putea "nscrie "n ta#ăra c!ști$ătoare datorită acestei pitorești și tradiționale am#i$uități.a. inferiori $enetic. "n cadrul structurii dramatice. unlebenswert. )mul nou.p. un soț incapa#il să facă față realității că soția lui nu "l iu#ește și nu "l "nțele$e. 1stfel. autorul recur$e la modul de expunere al #ulei de săpun pentru a ne oferi un ratat pofesional incapa#il să "și facă datoria "ntr-un moment crucial. *reocuparea sa pentru esența și refuzul total al formelor denotă o prețioasă repliere "n filosofia medie ală. muncitorești a lui *ietro 0ralla A fost scla . osteoporotici. neatent citită. indiferent care ar$ument pentru ucidere ar fi triumfat. . #un simț sau raportul elementar cau%ă-efect. *ietro 0ralla este preocupat de esență.ide%e pe enețieni. con eniențe . este redat prin frumoasa și "ndelun$ata expunere de idei fără reun scop real și fără reo conclu%ie. venețienii decă%uți. menită să con in$ă prin forță acolo unde al$oritmul eșuea%ă.ean ne apare "ntr-o formă nai ă. #ăiat din popor cu "naltă conștiință socială este introdus mai "nt!i su#til prin descrierea ori$inii sănătoase. sintetică la $enocid marc.oetius "ncoace. eine grausame Jugend. 1lternarea de ar$umente de tip social și $enetic pentru c. precum și a unor cunoștințe și idei de mult depășite "n afara insulei de latinitate.

)omandant lucid și responsabil. asemănătoare )mului revoltat al lui Albert Camus2 nefericirea lui *ietro 0ralla are ca moti conștienti%area faptului că este un personaj de du%ină. c!t și e!istențialistă. loilitatea lui le$endară se re$ăsește "n ușurința cu care se contra%ice și recur$e la scandal pentru a da ina pe alții pentru propriul eșec. pentru 8arsura soarelui de /alta9. :n final. de%#răcat. "n care irtuți masculine. printre care enumerăm cri%a de ner i. fără imixtiunea femininului 9. un conflict interior sfâșietor pentru cei ce pri esc sau citesc piesa. reacție umană intensă. :n conclu%ie. El este primul personaj literar care se re oltă "mpotri a autorului care l-a scris. fapt pentru care or#im de un secol decă%ut. hipersensibilă de natură superioară și principiu de viață după care se $. căut!nd maxime demonstra#ile și uni ersal ala#ile. secolul @@ s-a remasculini%at. . el fiind prins "ntre tipul intelectualului mereu lucid. "n inflexi#ilitatea-intan$i#ilă. o pornocrație asemănătoare/eneției. lansea%ă un soliloc iu "n care "și ar$umentea%ă științific temerile și frustrările sexuale. 1cest raport creea%ă un nou paradox procustian "n caracterul unidimensionalal lui 0ralla. prin ocea alter*egoului său. socialismul științific și frenolo$ie au dus la "m#o$ățirea ieții culturale rom!nești și europene. dornic să distru$ă rafinamentul pe care nu "l poate "nțele$e. &ar o pri ire aprofundată ne oferă o i%iune at!t ontologică. repre%entati pentru i%iunea literară. dar unic "n literatura uni ersală a introdus modul de expunere al Bama$otc. 8și de acest secol feminin. alături de teoriile rasiale. cum afirmă %on artic. at!ta dramă9 (trăin. cel mai inteli$ent om din eneția după caracteri%area directă și ar. *entru 0ralla.se autoevalueze și să se accepte. mai dornică să o ștear$ă itejește de pe scenă ca oamenii superiori dec!t să "și re%ol e pro#lemele.idea%ă numeroase personaje camil petresciene. mai ales că se considerase "ntotdeauna un #ăr#at puternic si intransi$ent.a prima edere. filo%ofică și personală a lui )amil *etrescu. a părăsi /eneția pentru 8aerul tare al mării9. din care cau%ă se autodisprețuiește. . printre care . alături de alți #ăr#ați. e 8frumos ca un cal arăpesc9 și 8mirose a ier#uri marine9. iar miso$inismul științific. nefericirea lui 0ralla este pro ocată de faptul că de enise un om de r!nd. &ecolul feminin este alter-e$o-ul secolului @@. secolul feminin este moti ul inadpatării intelectuale. un 8uriaș taciturn9 care. eroul nu admite dec!t o dra$oste desă !rșită. *ietro 0ralla și piesa 81ct /enețian9 fac parte din fundamentul pe care se construiește literatura rom!nă "n forma pe care o edem a%i și sunt moti ul pentru care o studiem și apreciem "n maniera contemporană. asasinatul și ră%#oiul sunt mar$inali%ate. *ietro 0ralla. persona"ul principal al dramei 8Act enețian0 este un personaj complex și no ator. )amil *etrescu. să se emancipe%e și să "i refu%e a ansurile.icola. asemenea majorității #ăr#aților nesi$uri și alter-e$o-urilor lor .i-ului "n literatura proastă de pretutindeni. conform maximei 8c!tă luciditate.etipul țăranului complexat de propria neci%elare. "n care femeile au ajuns să citească. )u ajutorul personajelor precum Pietro Gralla și al autorilor precum Camil Petrescu. eșu!nd răsunător "n a-și "ndeplini traseul sta#ilit "n actul = și "n caracteri%are. 1cest exemplu o#scur.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->