Caracterizarea lui Pietro Gralla personaj princpal, complex personaj modern drama de idei „Act Venețian” de Camil Petrescu

Camil Petrescu (1894-1957) este un mare scriitor psihologic român cu o fixație analitică. El și-a petrecut iața concep!nd personaje complexe, frăm!ntate de idealuri și "nsetate de a#solut, intelectuali trăind "ntr-un uni ers al ideilor pure, imposi#il de aplicat "n realitate și perfect irele ante at!t pentru spectator c!t și pentru condiția umană și teatru "n $eneral, constituind cea mai no#ilă și mai intelectuală pierdere de reme din istoria literaturii rom!nești. Creația camil petresciană repre%intă un punct de cotitură "n literatura și arta rom!nești, mai precis momentul exact "n care intelectualul român "n ață lim#a france%ă și scrie literatură franțu%ească pe "nțelesul tuturor. &ar pastișa nu este lipsită de un pitoresc specific local. Dramele sentimentale alambicate, impro#a#ile și complet rupte de de% oltarea reală a relațiilor umane, precum și do$matica lipsă a unei conclu%ii pertinente sunt o frumoasă sinteză modernă a sentimentului rom!nesc al ființei ilustrat "n nemuritoarea #aladă 'iorița, "mpin$!nd fatalismul inutil dar esteti%ant "n literatura contemporană. (pecul!nd fenomenul turnului de fildeș, )amil *etrescu pune #a%ele deri%oriului "n Academia Română. +dată cu el, literatura și filosofia se transformă din instituții dedicate societății "n cercuri ermetice dedicate epatării "n cadru or$ani%at . ,ipsa de idei, de procedură și de experiență, precum și necunoașterea scopului structural al artelor și al științelor au dus la prețio%itate, de%infomare, o#scurantism, auto$ratificare, manipulare și diletantism, i% oarele din care "și tra$e se a modernitatea românească. +dată cu )amil *etrescu, literatura și filosofia sunt deturnate pentru a ar$umenta științific frustrările și complexările personale ale autorului, cu efecte i%i#ile p!nă "n %iua de %i. &atorită lui, intelectualul român de ine cel mai deștept dintre proștii care nu știu unde e -ranța. (arcina deturnării literaturii se face doar sistemic. )amil *etrescu "și sprijină i%iunea pe numeroase opere, a căror intertextualitate concepe sistemul uni ersului său literar. &e reme ce i%iunea sa este simplistă, majoritatea scrierilor sale sunt intersc.im#a#ile și uni oce, at!t "n teatru, c!t și "n roman, nuvelă, proletkult sau teorie , asemenea majorității personajelor, concepute după o fra%ă rostită "n tinerețe și create "n funcție de aceasta p!nă la moartea autorului, "n ciuda demontării lor "ncă pe parcursul ieții cestuia. /or#im de un sistem filosofic și literar #a%at pe cantitatea elementelor sale. &in această cantitate face parte și piesa de teatru Act sale. enețian, dimpreună cu personajele

Pietro Gralla este pesonajul principal al dramei moderne de idei Act enețian de )amil *etrescu. &e reme ce or#im despe un gen literar comple!, *ietro 0ralla nu este un personaj po%iti sau ne$ati , ci complexat, făc!nd parte din nuanțele de super-cenușiu care colorea%ă uni ersul dramatic camilpetrescian.

inuit de incertitudini și de carențele umanității. deoarece conflictul este interior și se manifestă extern prin țipete de diferite intensități și acte de iolență inutil de justificat.. ner o%itate #ăr#ătească. lipsită de conținut și semnificație. toate aceste modalități "nscriindu-se "n formula artistică de construire a personajului modern3. al comandantului renumit și al strategului neegalat cu realitatea ratatului profesional. numită Acme la $reci și pe care inter#elicii o numeau #ătr!nețe. care pentru neinițiați pare o lipsă de caracter sau de eridicitate psi. precum și semnele fi%ice ale tul#urării #ipolare2 3cu o pri ire de oțel și o expresie "nfricoșătoare care parali%ea%ă pe ad ersar. el c. impulsi 3.. a em parte și de un portret descris de către 7icola. c.olo$ică a stărilor trăite "n profun%ime de intelectualul "nsetat de a#solut. pe care.olo$ia și erorile sale de construcție. psi. o a manifesta p!nă la ieșirea din scenă. $ura mare. &rama lui se naște din neconcordanța dintre "ncercările autorului de a ni-l oferi ca model arhetipal și repulsia $enerală pe care o st!rnește prin ideile. *ietro 0ralla este diletant și delăsător profesional. *ietro 0ralla este caracteri%at direct de către autor la "nceputul primului act. nas puternic. 1cesta ne "nfățișea%ă un #ăr#at prudent și calculat. el "și .3 ..icește "n el o fier#ere interioară fără e$al3. 1semenea tuturor personajelor dramatice camil petresciene. 1parent este foarte calm și ec.otăr!t ca moartea "nsăși. este suficient ca aceasta să fie proclamată de către autor și comentariile literare. nu-l mai recunoști. el nu tre#uie să facă nimic pentru a-și demonstra superioritatea. "nsă de o săl#ăticie ecină cu crimele ce ră%#oi "n timpul #ătăliei 3dar c!nd lupta a "nceput.iat de soție. intelectuală a unei re iste de culturism pentru #ăr#ați. &e altfel.iar nu face nimic. asemeni multor calități și ino ații ale piesei 81ct /enețian9. ci și insipidul "n canonul conceperii personajelor dramatice.. *ietro 0ralla #ntruchipează omul superior.*ietro 0ralla este un persona" #nsetat de absolut. Arhetipal intelectualului inter#elic din Republica enețiană. &eși comportamentul lui *ietro este compulsi și melodramatic. *ietro 0ralla pare a fi atins !rsta "nțelepciunii .olo$ică2 34n #ăr#at ca de 45-45 de ani. e . 4n mare critic literar anonim susține că 3portretul etic al prota$onistului reiese indirect din trăirile interioare și %#uciumul sufletesc. fapt care a fi contra%is pe "ntre$ parcursul piesei. vite"ia lui răm!ne răm!ne declarati ă. *e l!n$ă caracterizarea directă făcută de către autor. 1ceasta se datorea%ă "n mare măsură co !rșitoarei și contradictoriei sale complexități. -iind un personaj de teatru modern. Comple!itatea lui este redată de armonia cu care "m#ină simultan caracterul intelectualului superior. altern!nd-o cu cri%e de iolență și ce a ce #ănuim a fi epilepsie.ili#rat. -iindcă studiourile de foto$rafie erau puține la 6ucurești și cu totul a#sente "n eneția secolului $ %%%. reliefate prin anali%a psi. "nalt. suprado%ă de testosteron fiind foarte prețuită "n comuna inter#elică. Portretul său fizic este su$esti pentru trăsăturile lui morale2 $ura mare este principala sa trăsătură de caracter. :njun$. dar se $. $est prin care introduce nu doar anticalofilismul. El "și soluționea%ă conflictul interior or#ind incoerent și părăsind scena. "nșelat de ne astă și șomer. o descriere esteti%antă. dar analitic și lucid "n iața personală. portretul lui *ietro 0ralla este o ariantă descriptivă. foarte exactă și potri ită protagonistului.

1cest pasaj ne ilustrea%ă cu acuratețe ideea iubirii absolute "n uni ersul literar camil petrescian.. femeia pe care eu. ci un o#iect dedicat mastur#ării emoționale. ai a ut o edere clară.ei#nit% a fost un filosof și matematician din secolul 17.. -enomenul se propa$ă.. demonstr!ndu-și astfel "nclinația spre autism și psi..? 1sta nu m-a "mpiedicat să mă port ca un nătărău ridicol care ținea cu orice preț să-ți dea lecții. așa cum "i mărturisește lui Cellino2 3:n orice ca%.olo$ică a lui 0ralla..opatolo$ie. printre multele precedente pe care le sta#ilește "n literatura rom!nă.3 . =nterpretarea matematicianului care a inspirat fractalii răm!ne "nsă mediocră. ci prin importanța celui pastișat. printre care și )amil *etrescu. este ar. cu at!t este mai $reu de contestat. &espre femei și despre iu#ire... ci ca pe un prăjitor de p!ine. Absolutul #n iubire este ilustrat de teoria lui 'eibnitz pri ind monadele. sim#ol al pro$resului uman "n perioada inter#elică2 3acum desfac totul. o ilu%ie a existenței umane care l-a sedus pe )amil *etrescu. de reme ce *ietro 0ralla. 1stfel. =mpro#a#ilitatea și irele anța conceptului sunt din plin compensate prin sinonimie. . scriitorii inter#elici. -olosind introspecția conflictului interior și observarea stărilor psihologice. strecurat "n discursul alter*egoului său *ietro 0ralla.. . ocolind cu $rație pro#leme artificiale precum etica. prin care am!ndoi să se cunoască și să se #ucure reciproc de existența celuilalt. c!t și pentru personajul principal. nu merita.ei#nit% de enind un conta#il al iubirii universale. Aristotel sau %sus Christos."ntoarce pe toate fațetele situția. Alta nu este o persoană reală. politica. o mai justă "nțele$ere a realului. El consideră că soția lui este o unitate metafizică a universului. *ietro 0ralla "nțele$e dra$ostea nu ca pe o formă de comunicare profundă "ntre două persoane. &edus de iluzia iubirii absolute. at!t pentru autor. mecanic. *ietro 0ralla. al cărui unic scop este $ratificarea ps. pentru literatura rom!nească și pentru societatea contemporană "n $eneral. (ilosofia românească a "nceputului de secol reușește prin această trimitere să anule%e <55 de ani de de% oltare europeană.. "n ciuda "ncercărilor autorului și ale istoricilor literaturii rom!ne. 1ici. conform interpretării sale proprii. să ăd care sunt rotițele rupte.. se justifică literar nu prin aloarea i%iunii proprii. Pastișa literară cu influențe platonice se "nscrie "n canonul remii. ci ca el "nsuși s-a "nșelat asupra ei.. iar *ietro 0ralla se "ntrece pe sine "n a oferi c!t mai multe și mai reformulate ersiuni ale acestuia. este un personaj plat și ireal. >. dar marea sa dramă nu este că l-a "nșelat Alta. ca #un cunoscător.anali%ea%ă un aparat electrocasnic. cu c!t este mai $rosolan inspirată o lucrare de marii clasici precum Platon. )amil *etrescu transformă #ătaia domestică #anală a omului de r!nd "ntr-o tra$edie a intelectualului "n%estrat cu o pesonalitate plenară. societatea și cit!nd cea mai $roasă carte din 6i#liotaca )entrală 4ni ersitară. incapa#ili de a produce literatură rele antă la ni el uni ersal.i. )amil *etrescu ne redă esențialul conceptului iu#irii. să ăd cum a fost cu putință o asemenea "nt!mplare de necre%ut3. El o aprecia%ă "n mod matematic.. am ales-o. iar teoria respinsă a monadelor de enind un pitoresc pretext de epatare. folosind procedee literare noi. autorul psi. Drama de idei 81ct /enețian9 are ca temă principală motivul iubirii absolute. )rgoliul nemăsurat al lui *ietro 0ralla "l face să respin$ă ima$inea ridicolă a soțului "ncornorat. *entru *ietro. mă trudesc cu "ntrea$a mașinărie. *ietro 0ralla.etipul omului iluminist care "ncearcă să pună "n . cu care interacționea%ă emoțional "ntr-o comunicare tot mai aprofundată. foarte la modă "n perioada inter#elică #ucureșteană. un su#iect de ma$istrală importanță pentru anii <5. ai cunoscut mai #ine meandrele caracterului femeiesc. asemenea monadei lui 'eibnitz.

eine grausame Jugend. omul nou și sentimentul românesc al ființei. *ietro 0ralla este preocupat de esență. demonstr!nd lipsa a priori de conținut a raționamentului. &ar acest fapt nu se datorea%ă at!t diletantismului. un mare idealist și dema$o$ incapa#il să ia atitudine și să acțione%e odată create premisele ( e%i lo itura de stat pre$ătită de )ellino) și pur și simplu o persoană incapa#ilă să . de conținutul etic al omului. indiferent care ar$ument pentru ucidere ar fi triumfat. autorul se putea "nscrie "n ta#ăra c!ști$ătoare datorită acestei pitorești și tradiționale am#i$uități. fiind total de%interesat de aparențe. 1ceste viziuni. &e altfel. nedemni de iață sau. precum și incapacitatea autorului de a o depăși. pentru a cita un urmaș al lui 'eibnitz. autorul recur$e la modul de expunere al #ulei de săpun pentru a ne oferi un ratat pofesional incapa#il să "și facă datoria "ntr-un moment crucial. -ebermensch-ul niet%sc. pirat.iteratura lui )amil *etrescu nu tre#uie să fie pe "nțelesul tuturor. dar cate$oric.oetius "ncoace. "n cadrul structurii dramatice. iar Alta ar tre#ui să fie fără slă#iciuni).p.a. sintetică la $enocid marc. o lepădătură . demnă de milă. neatent citită. să respin$ă ființa "n totalitate ( Cellino este un ierme. diformi. +nsetat de absolut sau a#solutist. un soț incapa#il să facă față realității că soția lui nu "l iu#ește și nu "l "nțele$e. #un simț sau raportul elementar cau%ă-efect. nepotrivirea procustiană a lui *ietro 0rallase naște din eșecul de a "nțele$e raportul sintetic "ntre formă și substanță. re#el. precum și a unor cunoștințe și idei de mult depășite "n afara insulei de latinitate.ide%e pe enețieni. con eniențe . &e menționat este că *ietro 0ralla este un alter e$o al autorului. "l transformă pe *ietro 0ralla dintr-o fi$ură tra$ică. este redat prin frumoasa și "ndelun$ata expunere de idei fără reun scop real și fără reo conclu%ie. precum enumerarea unor personaje din secolul @/=== foarte importante și apreciate "n perioada inter#elică. unlebenswert. 1l treilea element.practică platonismul și este surprins că eșuea%ă. venețienii decă%uți.osomatică a persoanei asumată de la . ci și spre e entualii contestatari. dar tre#uie "ndoctrinați2 eneția este putredă. inferiori $enetic. *reocuparea sa pentru esența și refuzul total al formelor denotă o prețioasă repliere "n filosofia medie ală. norme sociale. *ietro face apel la un tineret sănătos ca ori$ine și constituție. corupți. nici măcar al celor din domeniu. susținute de o iolență disproporționată "ndreptată nu doar spre celelalte personaje. muncitorești a lui *ietro 0ralla A fost scla . de$enerați. pentru cei ce nu "nțele$ su#tilitățile. 1stfel. menită să con in$ă prin forță acolo unde al$oritmul eșuea%ă.-ist A apoi "n mod isteric. "ntr-o sinte%ă locală "ntre -ebermensch-ul lui . care să "i lic. susținută prin ornamente textuale irele ante pentru structură. cel al sentimentului mioritic al ființei . 1ceeași i%iune primiti ă face ca. 1lternarea de ar$umente de tip social și $enetic pentru c.ea%ă o frumoasă și foarte prudentă "mpletitură "ntre două i%iuni totalitare anta$onice la modă "n perioada "n care )amil *etrescu a rescris piesa 81ct /enețian9. #ăiat din popor cu "naltă conștiință socială este introdus mai "nt!i su#til prin descrierea ori$inii sănătoase. un rățoi $ătit. osteoporotici.ean ne apare "ntr-o formă nai ă. . odată ce nu poate percepe conținutul etic al omului datorită premiselor false pe care "și construiește rațiomentul pur formal. :n ciuda "ncercărilor eșuate de a con in$e cititorul de măreața carieră a lui 0ralla. )mul nou.ietzsche. c!t unei "ncercări nai e de auto$ratificare printr-o formă epatantă de didactism. #ăr#at ade ărat și c. de reme ce nu searată capa#il să respecte unitatea psi. sau toată filosofia construită "n jurul omului. culti !nd și propa$!nd idei de mult fumate "n plin secol <5.emarea unică. 1cestea sunt menite și să ne demonstre%e că autorul cunoaște secolul 18 de parcă ar trăi "ncă "n el.

. prin ocea alter*egoului său. )omandant lucid și responsabil. reacție umană intensă. printre care enumerăm cri%a de ner i. "n care femeile au ajuns să citească. :n final. 8și de acest secol feminin. . asemănătoare )mului revoltat al lui Albert Camus2 nefericirea lui *ietro 0ralla are ca moti conștienti%area faptului că este un personaj de du%ină. dornic să distru$ă rafinamentul pe care nu "l poate "nțele$e. 1cest exemplu o#scur. socialismul științific și frenolo$ie au dus la "m#o$ățirea ieții culturale rom!nești și europene. &ar o pri ire aprofundată ne oferă o i%iune at!t ontologică. :n conclu%ie. asasinatul și ră%#oiul sunt mar$inali%ate. printre care . "n care irtuți masculine.a prima edere. e 8frumos ca un cal arăpesc9 și 8mirose a ier#uri marine9. *ietro 0ralla.idea%ă numeroase personaje camil petresciene. &ecolul feminin este alter-e$o-ul secolului @@. cum afirmă %on artic. fără imixtiunea femininului 9. loilitatea lui le$endară se re$ăsește "n ușurința cu care se contra%ice și recur$e la scandal pentru a da ina pe alții pentru propriul eșec. c!t și e!istențialistă. eșu!nd răsunător "n a-și "ndeplini traseul sta#ilit "n actul = și "n caracteri%are. )amil *etrescu. de%#răcat. )u ajutorul personajelor precum Pietro Gralla și al autorilor precum Camil Petrescu.etipul țăranului complexat de propria neci%elare. dar unic "n literatura uni ersală a introdus modul de expunere al Bama$otc. un 8uriaș taciturn9 care. lansea%ă un soliloc iu "n care "și ar$umentea%ă științific temerile și frustrările sexuale. at!ta dramă9 (trăin. alături de alți #ăr#ați. filo%ofică și personală a lui )amil *etrescu. iar miso$inismul științific. asemenea majorității #ăr#aților nesi$uri și alter-e$o-urilor lor . mai ales că se considerase "ntotdeauna un #ăr#at puternic si intransi$ent. el fiind prins "ntre tipul intelectualului mereu lucid. nefericirea lui 0ralla este pro ocată de faptul că de enise un om de r!nd.se autoevalueze și să se accepte. *entru 0ralla. o pornocrație asemănătoare/eneției. mai dornică să o ștear$ă itejește de pe scenă ca oamenii superiori dec!t să "și re%ol e pro#lemele. fapt pentru care or#im de un secol decă%ut. eroul nu admite dec!t o dra$oste desă !rșită. cel mai inteli$ent om din eneția după caracteri%area directă și ar.icola. alături de teoriile rasiale. un conflict interior sfâșietor pentru cei ce pri esc sau citesc piesa.i-ului "n literatura proastă de pretutindeni. căut!nd maxime demonstra#ile și uni ersal ala#ile. secolul feminin este moti ul inadpatării intelectuale. conform maximei 8c!tă luciditate. secolul @@ s-a remasculini%at. a părăsi /eneția pentru 8aerul tare al mării9. să se emancipe%e și să "i refu%e a ansurile. persona"ul principal al dramei 8Act enețian0 este un personaj complex și no ator. pentru 8arsura soarelui de /alta9. hipersensibilă de natură superioară și principiu de viață după care se $. "n inflexi#ilitatea-intan$i#ilă. repre%entati pentru i%iunea literară. din care cau%ă se autodisprețuiește. El este primul personaj literar care se re oltă "mpotri a autorului care l-a scris. *ietro 0ralla și piesa 81ct /enețian9 fac parte din fundamentul pe care se construiește literatura rom!nă "n forma pe care o edem a%i și sunt moti ul pentru care o studiem și apreciem "n maniera contemporană. 1cest raport creea%ă un nou paradox procustian "n caracterul unidimensionalal lui 0ralla.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful