CURS DE LIMBA GREACA CURSUL 1 SCURT ISTORIC AL LIMBII GRECESTI Introducere Limba greaca scrisa exista deja in sec

1 i!" #ro$ine din %ami&ia &ing$istica indo' euro(eana" 1. Limba greaca clasica Este &imba &ui !omer din (oe)ii&e e(ice *I&iada+ si *Odiseia+" Greaca c&aisca isi cunoaste (erioada de a(ogeu intre sec" , si - i!" Este %oarte de)$o&tata atat gramatica& cat is &exic. dar si din (unct de $edere a& (uterii ei &iterar'ex(resi$e" /orta ei (ictura&a este recunsocuta" 0ia&ecte1 1"1" Ionic+Attic (atic21 are doua rami%icatii 1"1"1" Ionic1 este &imba &ui !omer si !erodot 1"1"3" Atic1 este &imba &ui Esc4i& 5Aisc46&os2. So%oc&e. Euri(ide. Aristo%an" Centru& acestui dia&ict este Atena" 1"3" Doric1 este &imba S(artei. Ita&iei de sud. a Corintu&ui si Rodosu&ui" 0ia&ectu& doric este %o&osit de #indar 5ce& mai renumit (oet &iric a& (eriadei c&asice2 si Teocrit 5(oet a& (eriadei inci(iente greco'e&enistice2" 1" " Eolian-Aiol1 $orbit in insu&a Lesbos si in Tesa&ia" Este &imba &ui Sa((4o si Anacreon"

3" Limba greaca a eria!ei eleniste 0eja din sec 7 i! dia&ectu& atic de$ine (re(oderent. castiga su(rematia (rin comertu& (utenic a& Atenei cu toate (ro$incii&e grecesti" 0e$ine genera&i)ata si u)itata in toate teritorii&e grecesti" 0e aici (ro$ine nume&e de 8&imba comuna9' atica. sau &imba koine atic" Concomitent cu aceasta ex(ansiune &imba koine atic trece (rintr'o sim(&i%icare (rogresi$a" :ariante a&e &imbii ;oine1 3"1" Ale"an!r# cel Mare1 si a(oi diadoc4ii'genera&ii &ui au contribuit &a crista&i)area unei &imbi e&eniste" #erioada aceasta se numeste e&enista 5s%arsitu& sec < i! = d!2" Limba greaca e&enica (ro$ine din dia&ectu& koine atic" Acesta trece (rintr'un (roces de sim(&i%icare si mai radica&a in (erioada e&enista" Si asa de$ine mij&ocu& cu&turii e&ine in toata &umea sta(ania de A&exandru ce& Mare" Cunoscuta sub nume&e de &imba 8comuna9 sau ;oine. ea se im(une in toate domenii&e $ietii socia&e. cu&tura&e. (o&itice. re&igioase din im(eriu& e&enist a& &ui A&exandru" 3"3" Se t#aginta$ simbo&u& ei este L>>" Este &imba greaca e&enista (e care o a$em in traducerea :T in greaca';oine" Ea re%&ecta si re(re)inta o %a)a de tran)itie in de)$o&tarea &imbii e&eniste koine. si $a de$eni ba)a &imbii grecesti a ?T" 3" " %o#l &estament' Limba ?T este o uti&i)are a &imbii L>> ada(tata &a ne$oi&e si circumstante&e $ietii &ui Isus !ristos si a a(osto&i&or scriitori" #re)inta deosebiri ca&itati$e. gamatica&e. sti&istice. sintactice de &a un scriitor &a a&tu&" Marcu si A(oca&i(sa sunt ce&e mai (uti ra%inate" Luca. /a(te&e A(osto&i&or. Iaco$ si 3 #etru au %ost scrise intr'un koine e&e$at si so%isticat. in tim( ce E( c" E$rei (re)inta ce& mai se&ect &imbaj retoric koine" E$ &ui Ioan mani%esta ce& mai sim(&u. dar nu sim(&ist. si accesibi& &imbaj" #a$e& este creati$e. inde(endent. dinamic. origina& si s(ontan" Crea)a noi ex(resii nemaiinta&nite in koine" 3"<" Literat#ra (atristica)Crestina1 Limba greaca e&enista domina crestinismu& (ana in sec" < d! cand Scri(turi&e sunt traduse in &b nationa&e. &atina (re&uand ro&u& &b internationa&e" Asemenea traduceri sunt deci in &atina. siriaca. co(tica. armeana. etc"

CURSUL 3 AL/ABETUL. SEM?E 0E #U?CTUATIE SI ALTE SEM?E S#ECI/ICE 1" Al*abet#l1 are 3< de &itere sau %oneme. si deci este o scriere %onetica cu asemanari intre acestea si &itere&e din a&%abetu& &atin" Ambe&e a&%ebete (ro$in din ce& %enician" Interesant ca si a&%abetu& ebraic s'a de)$o&tat din ce& %enician" In toate scrieri&e antice. &a origine. se gaseste scrierea cu majuscu&e" Manuscrise&e ?T au o categorie a(arte numite MSS majsu&care" 0in sec" 1@ d! a a(arut o a&ta %orma de scriere. numita cursi$a sau minuscu&ara. a ?T" A)i se %o&oseste scrierea cursi$a. cu minuscu&e" 0oar nume&eAsubstanti$e&e (ro(rii. (rima &itera a (aragra%e&or si citari&e ince( cu &itere mari sau majuscu&e" #entru ince(utu& unei (ro(o)itii in interioru& (aragra%u&ui nu se %o&osesc &itere majuscu&e" Cu toate acestea studentu& trebuie sa cunoasca %oarte bine atat &itere&e majuscu&e cat si ce&e mici din a&%abetu& grecesc" +. Iata al*abet#l si transliterarea in latina ?ume&e &itere&or 1" A&%a 3" Beta " Gamma <" 0e&ta 7" E(si&on -" Beta C" Eta ,"T4eta D" Iota 1@" Ea((a 11" Lambda 13" Mi 1 " ?i 1<" >i 17" Omicron Majuscu&e Minuscu&e / Trans&iterare &atina a b g d e ) e t4 i ; & m n x o ?ote

&ung

;si

1-" #i 1C" R4o 8s1," Sigma 1D" Tau 3@" F(si&on 31" /iA#4i 33" C4i 3 " #si 3<" Omega

, / /

( r s t uA6 (4 c4 #s o

%ina&is

u sau G

&ung

,. -bser.atii "1" Anumite consonante ase)ate du(a , , ; , "3" cum ar %i , , in %orma de %ac ca sa %ie (ronuntata 8n9. ca in 9ange&os9"

se (ronunta 8)9 daca este &a ince(utu& cu$antu&ui si 8d)9 daca este in interioru& ,, , . si acesta din urma %iind

unui cu$ant1

" " Se cunosc doua %orme in scris a&e &iterei 8s91

sigma finalis. adica %orma in care se scrie cand se a%&a &a s%arsitu& cu$antu&ui" "<" se scrie 8u9 in trans&iterare &atina doar cand se a%&a intr'un di%tong1 v , , euangelion"

/. 0ocale si !i*tongi <"1" :oca&e1 se cunosc C $oca&e1 , , , , , , . 4.1.1. Scurte1 , <"1"3" Lungi1 , <"1" " Semi$oca&e1 uneori %unctionea)a ca scurte a&teori ca &ungi1 , , <"3" , 0i%tongi1 sunt tot C1 = v , ; = v , ; = ; ; , ; = `

, ;

= v , ;

= v

= v

<

7" Consoane1 se categori)ea)a du(a modu&. gradu& si &ocu& %ormarii sunete&or 7"1" Locu& %ormarii1 7"1"1" Labia&e1 , , 7"1"3" 0enta&e1 , , 7"1" " Gutura&e1 , , 7"3" Gradu& %ormarii 7"3"1" Lic4ide H 7"3"3" Continue 7"3" " ?a)a&e H -" Semne !e #nct#atie1 doua semne se disting atunci cand un cu$ant ince(e cu o $oca&a sau un di%tong. ori cu un : 6.1. S irit lin 5spiritus lenis2. care nu se (ronuntaJ in scris a(are ca o (arante)a con$exa. 2. (usa deasu(ra $oca&ei initia&e sau deasu(ra ce&ei de a doua $oca&e dintr'un di%tong" -"3" S irit as r# 5spiritus asper2 se (ronunta 849J in scris a(are ca o (arante)a conca$a 5" -"3"1" S(iritu&a as(ru (us (e in genera& nu se (ronunta1 -"1"3" Ambe&e s(irite se (un inainte de o &itera majuscu&a &a ince(utu& cu$antu&ui" -" " 0irg#la1 ca in romana -"<" (#nct1 ca in romana -"7" Semn#l intrebarii1 este (unct'si'$irgu&a 5J2 (&asata &a s%aritu& (ro(o)itiei -"-" Un #nct #s in artea s# erioara a #ltim#l#i c#.ant intr'o (ro(o)itie %unctionea)a ca ' ori 1 din &imba romana" C" Iota s#bscrisa 5iota subscriptum, i.s.2 C"1" Este o reminiscenta a unui di%tong C"3" ?u se (ronunta. dar in scris este ob&igatorie I , , ,

C" " Substanti$e&e in ca)u& dati$ si $erbe&e contrase au i"s" Exem(&e1 lo,gw|. avrch/| C"<" Se scrie sub u&tima &itera C"7" In trans&iterare se (une in (arante)a du(a cu$antu& ast%e& trans&iterat ," Semne diacritice ,"1" A(ostro%1 522 indica omiterea unei $oca&e %ina&e du(a care urmea)a un a&t cu$ant care ince(e cu o $oca&a sau un di%tong1 ,"3" Trema 5diaresis21 5G2 doua (uncte deasu(ra unei $oca&e" Acestea indica ne$oia (ronuntarii distincte si se(arate a doua $oca&e a&aturate dar care nu constitue un di%tong" ," " Coronis 522. un a(ostro% care are %unctia sa indice combinarea a doua cu$inte intr' unu& singur cu (ierderea unei sau a mai mu&te &itereA$oca&e intermediare1 v , = , + v ,; ca in eng&e)a I9m. Ke9re"

D" Accentele in greaca sunt de %e&uri si se (un (e una din u&time&e trei si&abe a&e unui cu$ant1 D"1" Ascutit 5acut21 A D"3" Gra$1 L D" " Circum%&ex1 M 13. Im ortanta accentelor ' ' In citire1 se accentuia)a si&aba res(ecti$a In identi%icarea sensu&ui unui cu$ant1 de exem(&u = = esti9J ' v = 9daca9 9tu

Accente&e s'au in$entat (rin anu& 3@@ i!. cu sco(u& ajutorarii straini&or in (ronuntarea corecta a cu$inte&or" E&e indicau mai mu&t intonatia decat accentu& in sine"

'

Se in$ata im(reuna cu %orma de $ocabu&ar a& unui cu$ant

11. Reg#lile !e accent#are

11"1" Accentu& (oat %i (e una dintre u&time&e trei si&abe a&e unui cu$ant1 (e u&tima. (enu&tima sau (e ante(enu&tima" 11"3" Accent asc#tit AacutA (oate sta (e oricare dintre u&time&e trei si&abe" #e u&tima si&aba (oate sta daca nu'i urmea)a un cu$ant cu accent (ro(riu" 0eci a$em accent ascutit (e u&tima si&aba a unui cu$ant daca cu$antu& res(ecti$e este u&timu& in (ro(o)itie. sau daca ii urmea) un (unct. $irgu&a. semn de intrebare. sau doua (unte" ' Accent ascutit (oate sta (e (enu&tima si&aba daca u&tima si&aba este &unga si neaccentuata" ,

' E& (oate sta (e ante(enu&tima daca u&tima si&aba este scurta. indi%erent daca (enu&tima este scurta sau &unga" ; , v , 11" " Accent gra. (oate sta doar (e u&tima si&aba. si anume in ca)u& in care urmea)a un a&t cu$ant cu accent (ro(riu du(a cu$antu& cu accent gra$" ` v . . avpo,stoloj

11.4. Accent circ#m*le" (oate sta doar (e u&tima sau (enu&tima si&aba daca acestea sunt si&abe &ungi" #e u&tima. daca si&aba este &unga1 v /, / . #e (enu&tima. daca si&aba este &unga si cu conditia ca u&tima si&aba sa %ie scurta1 / , / .

Cu$inte&e enc&itice = cu$inte care 8se &i(esc9 de cu$antu& (recedent = isi (ierd accentu&. care se muta (e cu$antu& (recedent1 . ; , . 11.5. Obser$atie In ca)u& $erbe&or. accentu& tinde sa se (&ase)e atat de de(arte de u&tima si&aba cat ii (ermit regu&i&e de accentuare de mai sus" Exce(tie %iind une&e %orme a&e $erbe&or &a aorist 3" 1+. E"ercitii 13"1" Memori)ati a&%abetu& 13"3" Trans&iterati din scrierea &atina in greaca si in$ers textu& de (e %oaia de exercitiu sau (rime&e )ece $ersete din Ioan 1" 13" " Citire cu g&as tare1 Ioan 1

13"<" :ocabu&ar1 %iecare &ectie $a a$ea un numar oarecare de cu$inte" E&e trebuie memori)ate (entru oca)ia urmatoare

CURSUL CO?NUGAREA :ERBELOR LA #REBE?T SI :IITOR. I?0ICATI:. ACTI: .

0erbele la tim #l re4ent in!icati. acti.' &a (ers" 1 singu&ar 5sg2" Acestea sunt

:erbe&e se termina or in ' sau in '

terminatii&e %ormei de $ocabu&ar a&e $erbe&or" 0eci a$em doua ti(uri de ba)a in ca)u& $erbe&or in greaca1 $erbe in ' si $erbe in ' . 1. 0erbe in - : conjugarea &or se %ace (rin adaugarea terminatii&or &a radacina $erba&a1 radacina O terminatie1 + = ,

Sg" 1" , )&eg 3" , de)&egi " , e)&eaga d de

#&" , e)&egam , de)&egati , ( ) )&eaga

de

1"1" Terminatii&e &a (re)ent. indicati$. acti$ Sg" 1" ' 3" ' " ' #&" '5 2 '( ) ' ( )

1"3" :oca&e&e de &egatura &a (ers" 1 si 3 (&" nu a%ectea)a sensu& cu$antu&ui si deci $om in$ata im(reuna cu terminatii&e res(ecti$e. desi trebuie sa %im constienti ca e&e nu %ac (arte din terminatia insasi" :oca&a de &egatura este intodeauna ( omicron2 cand terminatia ince(e in , . In rest a$em ca $oca&a de &egatura"

1" " #ronume&e (ersona& nu se asea)a in %ata $erbu&ui de conjugat" Cand totusi se asea)a. este un ca) de accentuare. un %a(t care trebuie sa %ie &uat in seama atunci cand exegetam textu&" v . ,. 1"<" Traducerea1 tim(u& (re)ent in greaca este un tim( 8continuu9. adica actiunea $erbu&ui este %ie &iniara PPPPPPPPPPP %ie re(etati$a """""""""""""""""""""""""""""""""""" 3" 0erbe - , , . , = Sunt subcatergorii a&e $erbe&or '.

2.1. 0erbe - : Sg" 1. + = / 2. + / 3. + = / =

iubesc

#&" + = / + = / + = /

2.1.1. Regu&i de contractii in ca)u& $erbe&or ' : + = + = + $oca&a &unga sau di%tong Q dis(are iubesc

3"3" 0erbe - : v , =

Sg" #&" 1. + = v + = / 2. + v |/ 3. + = v |/ = v / + = / + v / ( ) = v

3"3"1" Regu&i de contractie &a $erbe&e ' : + ( , , ) = 1@

 + ( , ) = + orice combinatie %onetica ce contine iota Q | ( cu iota subscri(tum2 3" " 0erbe - : , Q a re$e&a. a %ace cunoscut

Sg" 1. + = / 2. + = / 3. + = /

#&" + = / + = / + / ( ) =

3" "1" Regu&i de contractie &a $erbe&e ' : + $oca&a &unga Q + $oca&a scurta sau Q + combinatii %onetice cu iota Q .

&im #l .iitor$ in!icati.$ acti.

1. Semnu& de recunoastere a tim(u&ui $iitor este (usa intre radacina si terminatii&e de mai sus a&e tim(u&ui (re)ent. indicati$. acti$ a&e $erbu&ui. asa du(a cum urmea)a1 Sg" 1. + + = , 2. + + = , 3. + + = , #&" + + = , + + = , + + = , ( )

11

1.1. 0aca radacina $erbu&ui se termina cu una din consoane&e urmatoare. din cau)a 8sigmei9 tim(u&ui $iitor si aceste consoane se (roduc urmatoare&e modi%icari a&e %ormei $iitoru&ui $erbe&or res(ecti$e1 1.1.1. Gutura&e1 , , + = ; ; = + = a$ea9. 8$oi a$ea9 1"1"3" Labia&e1 , , + = ; 8$oi $edea9 1.1.3. 0enta&e1 , , + = ; con$inge9. 8$oi con$inge9 1"1"<" 0aca radacina $erbu&ui se termina intr'o consoana &ic4ida. , , atunci dis(are1 Exem(&e1 , , + = = v /; v , , + /; in aceste ca)uri ne dam seama ca este o %orma a $iitoru&ui (e ba)a sau , , = + = , 9a , = + = , 9a $edea9. [ 9a

8a&u)ii&or9 care ni se dau. cum ar %i sc4imbarea accentu&ui in %orma de $iitor sau (ierderea unei consoane in ca)u& consoane&or du(&e si sc4imbarea accentu&ui" 1"3" :erbe&e ' : daca radacina se termina in , acesta din urma se (re&ungeste in sub in%&uenta , du(a cum urmea)a1 + = , = , 9c4em9. 8$oi c4ema9) , ( exce(tie1

1.3. Traducerea $iitoru&ui1 trei %unctii im(ortante a&e $iitoru&ui1 1" "1" 0enota o actiune in (ers(ecti$a" 1" "3" Se %o&oseste (entru comunicarea unei (orunci. %unctie im(erati$a1 Lc 11 1"

13

1" " " Ex(rima ade$aruri genera& acce(tate. si se numeste $iitoru& gnomic 5h` , 9minte9. 8ratiune9. 8sediu& judecati9. 8sugestie9. 8s%at9. 8maxima92" v , 2e# s#nt2$ la re4ent in!icati.$ acti. . dar se dec&ina a(arte. du(a cum urmea)a1 #&" v , ; v ,( )

III. 0erb#l Este $erb in '

Sg" 1. v , 2. = 3. v ,( )

1" Obser$atie1 este %oarte im(ortant sa se (una accentu& circum%&ex (e (ers" a 3'a sg" a$and in $edere ca ace&asi cu$ant %ara accent inseamna cu totu& a&tce$a. si anume v = 9daca9" 0. A!.erbe !e negatie 1. v = 2n#2$

1"1" se uti&i)ea)a doar cu $erbe &a modu& indicati$J 1"3" (recede cu$antu& (e care i& de%ineste1 v , 1" " daca cu$antu& care ii urmea)a ince(e cu o $oca&a atunci v se sc4imba in v , ca in ca)u& negatiei v v ,; 1"<" inainte de un s(irit as(ru. v se sc4imba in v ca in v ` +. , = 2n#2 , 9nu (regatesc9

3"1" se uti&i)ea)a cu toate ce&e&a&te moduri gramatica&e. conjucti$. o(tati$. im(erati$" 0. Anali4a gramaticala a .erb#l#i

1" Studentu& $a trebui sa %ie in stare sa identi%ice urmatoare&e sa(te e&emente a&e unei ana&i)e gramatica&e1 $erb. tim(. mod. diate)a. (ersoana. numar. %orma de $ocabu&ar" 1"1" Exem(&u1 , : $erb. (re)ent. indicati$. acti$. (ersoana 1'a. (&ura&. de &a , ( sa se %o&oseasca (rescurtari&e e&emente&or ana&itice du(a cum urmea)a1 (re)". ind". act". (ers" 1. (&". de &a , " 0I. E"ercitii 1" :ocabu&ar 3" Traducere in romana " Traducere in greaca 0II. 0ocab#lar ; Q conduc v , = r. intreb bote) cunosc v , = , , = , = , = nc aru ce v , = ascu&tJ aud , = $adJ (ri$esc , = &aud. g&ori%ic. m , s&a$esc ; = (osed am. , Q s = s(un o scr , b&as%emie , = iu ` = ,

, =

in$atiA(redau r v , = ananc = $indec , = c , = con

(regatesc

` , = gasesc. desco(eri , = ma uit. $ad. (ri$esc , = de)&eg. e&ibere) , = n rama

idic. ina&t v

= binecu$inte) , = (redic. (ro(o$aduiesc , = (rimesc. iau

caut jude , = (un , = trimit

$ingJ ma incred. (un increderea

1<

 cred

, = ,

, = mantui

sa&$e). , c4em urasc

, = , =

, =

$or %ac

besc. s(un , =

= marturisesc. dau martuire , = sc. tin. (astre) (a)e

= ma (ocaiesc , =

J cree)J constituiesc v ,

iube v , = iubesc

sc. sunt dragutJ sarut

= anunt. $estesc. s(un o $este

17

CURSUL < 0ECLI?AREA SUBSTA?TI:ELOR1 0ECLI?AREA A 3'a ARTICOLUL !OTARAT 1" Declinrea a +-a1 o tratam inainte de ce&e&a&te dec&inari a&e substanti$e&or (entru ca are ce&e mai regu&ate %orme si. de asemenea. (entru ca = numeric $orbind = substanti$e&e de dec&inarea a 3'a sunt ce&e mai %rec$ente in ?T" 1"1" Substanti$e&e de dec&inarea a 3'a (ot %i mascu&ine. %eminine sau neutreJ ce&e mai mu&te sunt mascu&ine si neutre" 1"3" Semnu& de recunoastere a& substanti$e&or de dec&inarea a 3'a mascu&in si %eminin este terminatia1 'oj ca &a lo,goj$ oi;koj. o`do,j sau &a neutru =on$ ca &a e;rgon. 1" " Sunt si a&te %orme de substanti$e de dec&inarea a 3'a = cum ar %i ce&e contrase de ti( 'eo si 'oo mascu&ine si neutre 5ex" ceima,rrouj Q 8(arau9 si ovstou/n Q 8os92 = dar din cau)a numaru&ui &or mic nu ne re%erim &a e&e acum. ci (e (arcursu& (rocesu&ui de insusire a &imbii grecesti. atunci cand incidenta& ne $om inta&ni ce acestea in texte&e (e care &e $om traduce" 3" Substanti$e mascu&ine si %eminine de dec&" a 3'a1 lo,goj Q 8cu$ant9. o`do,j Q 8drum9 Sg" ?" lo,goj Q cu$ant G" lo,gou Q a&.ai. a. a&e cu$antu&ui 0" lo,gw| Q cu$antu&ui A" lo,gon Q (e cu$ant :" lo,ge Q o4 cu$antu&eR 3"1" Substanti$e neutre de dec&" a 3'a1 e;rgon Q munca. %a(ta Sg" #&" 1#&" lo,goi lo,gwn lo,goij lo,gouj lo,goi Sg" o`do,j o`dou/ o`dw/| o`do,n o`de, #&" o`doi, o`dw/n o`doi/j o`dou,j o`doi,

?" G" 0" A" :"

e;rgon e;rgou e;rgw| e;rgon e;rgon

e;rga e;rgwn e;rgoij e;rga e;rga

3"3" Terminatii&e substanti$e&or de dec&inarea a 3'a ?" G" 0" A" :" " ?" G" 0" A" Sg"AM si / w| #&"AM si / Sg" ?eutru w| #&" ?eutru

Artico&u& 4otarat. mascu&in. %eminin si neutru1 dec&inare Sg" M o` tou/ tw|/ to,n #&" M oi` tw/n toi/j tou,j Sg" / h` th/j th/| th,n #&" / ai` tw/n tai/j ta,j Sg" ? to, tou/ tw/| to, #&" ? ta, tw/n toi/j ta,

A" G" 0" A"

"1" In greaca nu exita artico& ne4otaran" Li(sa artico&u&ui 4otarat de dinaintea unui substati$e inseaman in mod im(&icit (re)enta articu&ui ne4otarat. adica &a traducere se (une artico&u& ne4otarat in &imba in care se %ace traducerea" 0e exem(&u1 lo,goj Q 8#n cu$ant9. 8cu$ant9 &a (&ura& 8niste cu$inte9" "3" 0in (unct de $edere exegetic este im(ortant sa notam ca &i(sa artico&u&ui 4otarat (oate sa insemne ca autoru& sub&inia)a ca&itatea. esenta. sau caracteristica de ba)a a entitatii desemnate de substanti$u& res(ecti$" " " Substanti$e&e (recedate de artico& 4otarat se numesc cu termenu& te4nic arthrous 5de &a a;rqron Q 8artico&92J iar ce&e nearticu&ate se numesc anarthrous" "<" Artico&u& 4otarat se acorda cu substanti$u& in gen. numar si ca)"

1C

"7" Substanti$e&e mascu&ine. %eminine si neutre se in$ata totdeauna im(reuna cu artico&u& 4otarat. &a genu& res(ecti$. in ca)u& ?".singu&ar1 aceasta %iind %orma de dictionar a& substati$e&or" Moti$u& (entru care un substanti$ se in$ata im(reuna cu artico&u& 4otarat este ca artico&u& 4otarat ne ajuta sa identi%icam genu& substanti$u&ui" "-" 0e exem(&u1 (e ba)a terminatiei substanti$u&ui o`do,j noi am %i tentati sa s(unem ca e& este de genu& mascu&in a$and in $edere ca terminatia ' este s(eci%ica substatni$e&or mascu&ine" Insa %a(tu& ca se cere in$atarea &or im(reuna cu artico&u& 4otarat ne ajuta sa stim ca in acest ca) a$em de a %ace cu un substati$ %eminin a& carui artico& este h`" 0eci se in$ata im(reuna1 h` o`do,j" "C" Substanti$u& se dec&ina de regu&a im(reuna cu artico&u& 4otarat. du(a cum urmane)a1 o` lo,goj Q cu$antu& 5masc"2 si to. dw/ron Q daru&. cadou& 5neutru2 ?" G" 0" A" Sg" M ? o` lo,goj to. dw/ron tou/ lo,gou tou/ dw,rou tw/| lo,gw| tw/| #&" M oi` lo,goi tw/n lo,gwn dw,rwn toi/j lo,goij tou.j lo,gouj ? ta. dw/ra tw/n toi/j dw,roij ta. dw/ra

dw,rw| to.n lo,gon to. dw/ron

"," Ca un exercitiu in c&asa. dec&inati artico&u& 4ot" cu substanti$u& %eminin h` parqe,noj Q domnisoara. $irgina. %ata tanara" "D" Cand doua substanti$e articu&ate cu art" 4ot" sunt &egate cu $erbu& 8a %i9. deci ambe&e substanti$e sunt in ca)u& ?. nu este c&ar care este subiectu& si care e com(&ementu&" Exem(&u1 o` lo,goj evsti.n o` Qeo,j" #ro(o)ita aceasta (oate %i tradusa %ie 8Cu$antu& este 0umne)eu9" sau 80umne)eu este Cu$antu&9" In asemena ca)uri com(&ementu& isi (ierde art" 4ot"1 Qeo.j evsti.n o` lo,goj" Singura traducere (osibi&a1 8Cu$antu& este 0umne)eu9" <" Ra(ortu& semantic dintre subiect si com(&ementu& directAobiect in cadru& unei (ro(o)itiiJ adica re&atia dintre ca)uri&e ? si A"

1,

<"1" <"3" ' ' ' <" " <"<"

In greaca terminatii&e ca)uri&or substanti$e&or determina inte&esu& unei (ro(o)itii si nu ordinea sau to(ica cu$inte&or in (ro(o)itie" Exem(&e1 avnqrw,poi le,pousin avgge,louj 8?iste oameni $ad 5niste2 ingeri9" avgge,louj le,pousin avnqrw,poi 0esi to(ica subiectu&ui si a& com(&ementu&ui s'a sc4imbat. traducerea ramane aceeasi" oi` avnqrw,poi le,pousin touj avgge,louj 8Oamenii $ad ingerii9" Ordinea cu$inte&or in (ro(o)itie nu este rigida" In genera& ordinea este urmatoarea1 (redicat'subiect'com(&ement1 le,pei a;nqrwpoj avpo,stolon" 0aca ordinea de mai sus este sc4imbata. aceasta se %ace cu intentia de a accentua im(ortanta ideii ex(rimate de (rimu& cu$ant1 avpo,stolon le,pei a;nqrwpoj"

7" Regua& genera&a a acordu&ui in numar dintre subiect si (redicat s(une ca e&e se acorda in numar" 7"1" Exce(tie %iind substanti$e&e neutre care (ot (re)enta un de)acord in numar dintre e&e si $erbu& sau (redicatu& din (ro(o)ita res(ecti$a1 Ex("1 ta. paidi,a eu`ri,skei ta. i, lia! Co(iii gaseste carti&eABib&ia" In romana este incorect sa se %aca un asemena de)acord de numar. dar nu si in greaca" -" Substanti$u& (ro(riu o` "hsou/j se dec&ina di%erit desi este de dec&" a 3'a1 ?" G" 0" A" :" ?u se dec&ina decat &a sigu&ar o` "hsou/j tou/ "hsou/ tw/| "hsou/ to.n "hsou/n "hsou/

C" /unctii&e ca)uri&or substanti$e&or C"1" Geniti$1

1D

' ' ' ' '

Re&atia de (osesiune sau (ro(rietate1 oi;koj avnqrw,pou sau avnqrw,pou oi;koj" Re&atia de originare sau geniti$ a& sursei1 a;gw dou/lon oi;kou" Geniti$ (artiti$. ex(rima o (arte din tota&1 tij tw/n maqhtw/n 5Luca 11112" #o)itia genti$u&ui este (&asarea &ui du(a substanti$u& (e care i& determina1 eivmi. dou/loj Qeou/" 0aca (o)itia este in$ersata. se %ace cu intentia accentuarii ideii desemnate de substanti$u& in G1 eivmi. Qeou/ dou/loj"

C"3" ' ' ' ' '

0ati$ Com(&etment indirect1 le,gw tw|/ avdel#w/| 0ati$ &ocati$1 avgrw/| 8in cam(9 0ati$ instrumenta&1 lo,gw| 8(rin cu$ant9 0ati$ a& a$antaju&ui (ersona&1 tw|/ law|/ 8(entru (o(orAin %a$oarea (o(oru&ui9 5Luca 11-,2 0ati$ tem(ora&Atemporis1 pa,saij tai/j h`me,raij 5Luca 11C72

," Exercitii ,"1" ,"3" ," " ,"<" D" :ocabu&ar wv o` lo,goj o` o` o` o` o` o` no,moj ov#qalmo,j "srah,l $arisai/oj %risto,j potamo,j O4R cu$antSu&T &ege oc4i Israe& %ariseu !ristos rau o` a;ggeloj o` a`martwlo,j o` avgro,j o` a;nemoj o` a;rtoj o` avdel#o,j o` dia, oloj o` dou/loj ingerJ mesager SomT (acatos cam( $antJ bri)a (aine %rate 0ia$o&u& rob. sc&a$ :ocabu&ar Traducere in romana Traducere in graca Ana&i)a gramatica&a

3@

o` pres u,teroj o` to,poj o` #i,loj o` #o, oj

om in $arstaJ (re)biter &oc (rieten %rica

o` a;nqrwpoj o` h[lioj o` Qeo,j o` avpo,stoloj

om. %iinta umana soare 0umne)eu a(osto&

o` karpo,j o` misqo,j o` dia,konoj o` nao,j

%ructJ rod (&ata. ras(&ata diacon tem(&u. 5sanctuaru& interior2 cer moarte g&oata. mu&time tron is(ita tim(. oca)ie 5o(ortun2 om &e(ros drum dar. cadou. $este buna. e$ang4e&ie

o` dida,skaloj o` oi=koj o` oi=noj o` evcqro,j

in$atator casa $in dusman. inamic

o` ouvrano,j o` qa,natoj o` o;cloj o` qro,noj o` peirasmo,j o` kairo,j o` lepro,j h` o`do,j to. dw/ron to. euvagge,lion

o` ko,smoj o` stauro,j o` ui`o,j o` &Aku,rioj o` lao,j o` cro,noj h` e;rhmoj h` parqe,noj to. e;rgon to. i`ero,n

cosmos. &ume cruce %iu 0omnu&Adomn (o(or 5a&es2 tim( 5istoric2 (ustiu. desert $irgina. %ata munca. %a(ta tem(&u 5tot2

31

CURSUL 7 SUBSTA?TI:ELE 0E 0ECLI?AREA 1'A 1" Semne&e de recunoastere a dec&" 1'a sunt terminatia =a sau =h. in ?. singu&ar. %eminin" La mascu&in. semne&e de recunoastere a dec&" 1'a sunt terminatii&e =aj 'hj. in ?. singu&ar" Exce(tie de &a regu&a %iind substanti$e&e contrase care sunt %oarte (utine in ?T si ca atare &e $om aminti cand &e inta&nim in text 5h` mna/ 8mina9 Q 1@@ de drac4meJ Ssi ca greutate sau sumaT92" 3" Majoritatea substanti$e&or de dec&" 1'a este %eminina" " Ca si in ca)u& dec&" A 3'a. genu& substanti$u&ui se distinge mai usor (e ba)a art" 4ot" /. S#bstanti.ele *eminine' se rec#nosc e ba4a teminatiilor ' -a$ -h <"1" Ce&e cu terminatia 8a&%a9 se im(art in 8a&%a (ur9 si 8a&%a im(ur9" <"1"1"a" Declinarea 1-a in al*a #r1 Substanti$e&e a&e caror radacina se termina in e. i sau in r du(a care urmnea)a terminatia %eminina 'a. se numesc a=(ur" Exem(&e1 h` h`me,ra. h` avlh,qeia. h` leitourgi,a. h` qea," ?" G" 0" A" :" Sg" Term" a'(ur h` h`me,ra 'a th/j h`me,raj 'aj th|/ h`me,ra| 'a| th.n h`me,ran 'an h`me,ra 'a Sg" h` avlh,qeia th/j avlh,qeiaj th|/ avlhqei,a| th.n avlh,qeian avlh,qeia #&" Term" a'(ur ai` h`me,rai 'ai tw/n h`merw/n 'wn tai/j h`me,raij 'aij ta.j h`me,raj 'aj h`me,rai 'ai #&" ai` avlhqei,ai tw/n avlhqei,wn tai/j avlhqei,aij ta.j avlh,qeiaj avlhqei,ai

?" G" 0" A" :"

<"1"1"b" Declinarea 1-a in al*a im #r1 Substanti$e&e a&e caror radacina se termina in a&te %onemeA&itere decat e. i sau r du(a care urmea)a terminatia =a se numesc a= im(ur" Exem(&e1 h` do,'a. h` glw/ssa"

33

?" G" 0" A" :" '

Sg" Term" a'im(ur h` glw/ssa 'a th/j glw,sshj 'hj th|/ glw,ssh| 'h| th.n glw,ssan 'an glw/ssa 'a

#&" Term" a'im(ur ai` glw,ssai 'ai tw/n glwssw/n 'wn tai/j glw,ssaij 'aij ta.j glw,ssaj 'aj glw,ssai 'ai

Ca un exercitiu. sa se dec&ine h` do,'a

4.+. Declinarea s#bstanti.elor *eminine c# terminatia in -h' Exem(&e1 h` avrch,. h` avga,ph. h` gra#h, ?" G" 0" A" :" ' ' Sg" Term" subs" 'h h` avrch, 'h th/j avrch/j 'hj th/| avrch/| 'h| th.n avrch,n 'hn avrch, 'h #&" Term" subs" 'h ai` avrcai, 'ai tw/n avrcw/n 'wn tai/j avrcai/j 'aij ta,j avrca,j 'aj avrcai, 'ai

Sa se dec&ine. ca un exercitiu. si substanti$e&e1 h` avga,ph. h` gra#h, Sa se %aca o com(aratie intre terminatii&e subst" in a&%a im(ur si eta"

5. Declinarea 1-a a s#bstanti.elor masc#line c# term.' -hj$ -aj 5.1. Ince em c# s#bstanti.ele ma6oritare 7hj Exem(&e1 o` pro#h,thj o` maqhth,j ?" G" 0" A" :" Sg" Term" subs" 'hj o` pro#h,thj 'hj tou/ pro#h,tou 'ou tw/| pro#h,th| 'h| to.n pro#h,thn 'hn Swv( pro#h,ta 'a #&" Term" subs" 'hj oi` pro#h/tai 'ai tw/n pro#htw/n 'wn toi/j pro#h,taij 'aij tou.j pro#h,taj 'aj pro#h/tai 'ai

5.+. Declinarea 1-a s#bstanti.elor masc#line c# terminatia' -aj Exem(&u1 o` neani,aj Sg" Term" subs" 'aj o` neani,aj 'aj tou/ neani,ou 'ou tw/| neani,a| 'a| to.n neani,an 'an neani,a 'a #&" Term" subs" 'aj oi` neani,ai 'ai tw/n neaniw/n 'wn toi/j neani,aij 'aij tou.j neani,aj 'aj neani,ai 'ai 3

?" G" 0" A" :"

' O exce(tie de &a regua& de mai sus a subst" mascu&ine in =aj este )atana/j care are aceeasi terminatii &a toate ca)uri&e mai (utin in ca)u& G. unde term" este =a" Sg" o` satana/j tou/ satana/ tw/| satana|/ to.n satana/n satana/ 8. (re o4itii -"1" #re(o)itii care 8atrag9 un singur ca) gramatica&J acestea cer totdeauna un ca) anume. %ie G. 0. sau A1 -"1"1" avpo, O G1 8de &a9. sugerea)a inde(artare. se(arare Sab&ati$T" 9 i&ustratia sagetii indica idea de 8inde(artare9 de &a 8casuta9 Exem(&u1 a;gomen tou.j pro#h,taj avpo. tou/ v"hsou/! -"1"3" eivj O A si pro,j O A1 ex(rima a(ro(iere. miscare s(re. ins(re sau inauntru" :e)i i&ustratii&e de mai jos1 pro,j O A Q 8&a9. 8s(re91 9 a;gw dou,louj pro.j to.n Qeo,n! eivj O A Q 8in9. Sidea de (atrundere dinamica in ce$a. unde$aT :e)i ca $ar%u& sagetii din i&ustratia de mai jos este in interioru& casuteiR a,llomen to.n li,qon eivj oi=kon! #&" ?U ARER

?" G" 0" A" :"

-"1" " evk O G1 8din9. idea se(ararii. dar nu este o inde(artare 8de &a9 ci 8din9 ce$aAcine$a" :e)i i&ustratia cu sageata (ornind dinauntru& casutei si $ar%u& este in a%are ei" a;geij tou.j maqhta.j evk tou/ i`erou/! 3<

-"1"<" evvn O 01 Uin9 idea de static. a %i in re(aus" :e)i i&ustratia cu (unctu& care Usta9 in interiour& casutei" evgw, eivmi evn tw|/ oi=kw|!

:. E"ercitii C"1" :ocabu&ar C"3" Traducere in romana C" " Traducere greaca C" " Exercitii aditiona&e1 Ti(ei ;. 0ocab#lar h` h` h` h` h` h` ade$arSu&T (acat im(aratie. domnie s&ujire. diaconie biserica autoritate. (utere. (utinta. ca(acitate h` evpiqumi,a dorinta. (o%ta h` h`me,ra )i h` kardi,a inima h` marturi,a marturie h` oivki,a *o` 5/2 casuta. 5M2 casa oi=koj+ h` h` h` h` gra#h, diaqh,kh didach, dikaiosu,nh scriere. scri(tura &egamant in$atatura ne(ri4anire. dre(tate (ace &ege scrisoare. e(isto&a avlh,qeia a`marti,a asilei,a diakoni,a evkklhsi,a ev'ousi,a h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` parrhsi,a so#i,a swthri,a cara, w[ra glw/ssa do,'a qa,lassa avga,ph avrch, gh/ ke#alh, ovrgh, para olh, peritomh, indra)nea&a. curaj inte&e(ciune mantuire. sa&$are bucurie ora &imba s&a$a. g&orie mare 5eng&"1 sea2 dragoste. iubire ince(utJ demnitar (amant. so&. teritoriu 5si ca (&aneta2 ca( mVnie (arabo&a. i&ustratie circumci)iune rugaciune sinagoga. adunare rabdareJ (erse$erenta

h` eivrh,nh h` evntolh, h` evpistolh,

h` proseuch, h` sunagwgh, h` u`pomenh,

37

h` ,wh, h` -uch, h` kw,mh h` ne#alh, h` timh,

$iata 5si s(iritua&a2. existenta su%&are. res(iratie. $iata. su%&et. indi$id. sentiment satJ regiune nor

h` #wnh, h` #ulakh, h` avdiki,a h` genea, h` evpaggeli,a h` qu,ra h` qusi,a h` crei,a h` ch,ra o` maqhth,j o` pro#h,thj o` stratiw,thj o` neani,aj to. musth,rion

sunet. $oce inc4isoare. (a)itor garda.

onoareJ (retJ $a&oare h` meta,noia (ocainta h` parousi,a $enire 5a 3'a $enire a &ui Isus2J a %i (re)ent h` pe,tra stanca h` v"erousalh,m Ierusa&im 5ebraism2 *ta.. h`+ Ierusa&im `"eroso,luma o` telw,nhj $ames o` u`pokrith,j 5om2 i(ocrit o` /essi,aj Mesia to. avrgu,rion argintJ bani to. i li,on.h` su&. carteJ 5(a(irus2 i, loj to. daimo,nion to. de,ndron to. i`ma,tion to. mnhmei,on to. shmei/on to. sune,drion

nedre(tate nastere. generatie. cursu& $ietii %agaduinta. (romisiune usa jert%a ne$oie $adu$a ucenic (ro%et so&dat tanarJ secret. 5re$e&at2 co(i&

mister

to. paidi,on. te,kno n demon to. ploi/on barca. &untre (om. co(ac to. poth,rion ceasca. (otir manta. roba. 4aina to. pro, aton oaie 5exterioara2 mormant to. pro,swpon %aWa semn to. sa, aton sabatJ %esti$a& re&igios sinedriuJ adunare. tribuna&

3-

CURSUL A0NECTI:E 0E 0ECLI?AREA 1'A SI A 3'A 1" Consideratii genera&e 1"1" Adjecti$e&e se acorda cu substanti$u& (e care i& ca&i%ica in gen. numar si ca)" 1"3" Adjecti$e&e au in genera& trei terminatii1 mascu&ine. %eminine si neutre" 1" " Sunt adjecti$e care au doar doua terminatii1 ce&e mascu&ine si %eminine a$and aceeasi terminatii. iar ce&e neutre au terminatii se(arate" 1"<" Adjecti$e&e se in$ata cu toate ce&e trei. res(ecti$ doua. terminatii" Acestea sunt terminatii&e &a singua&ar. ?. si constituie %orma de dictionar a& adjecti$e&or" 3" 0ec&inarea adjecti$e&or1 avgaqo,j. 0h,. 0o,n 3"1" Teminatii&e in M. /. ? sunt1 0o,j. 0h,. 0o,n" Bineinte&es ca accente&e (ot %i in a&ta (arte decat (e terminatii&e adjecti$e&or. ca in acest ca)" 3"3" 0ec&inarea in M si ? se %ace du(a (aradigma dec&inarii a 3'a a substati$e&or. iar in / se %ace du(a (aradigma dec&ianrii 1'a a substanti$e&or. asa du(a cum urmea)a1 Sg" ?" G" 0" A" :" #&" ?" G" 0" A" :" M avgaqo,j avgaqou/ avgaqw/| avgaqo,n avgaqe, M avgaqoi, avgaqw/n avgaqoi/j avgaqou,j ?" / avgaqh, avgaqh/j avgaqh/| avgaqh,n ?" / avgaqai, avgaqw/n avgaqai/j avgaqa,j ?" ? avgaqo,n avgaqou/ avgaqw/| avgaqo,n ?" ? avgaqa, avgaqw/n avgaqoi/j avgaqa, ?"

3" " 0ec&inarea adjecti$e&or a&e caror radacina se temina in una din $oca&e&e a. e. i sau r. &a /. singu&ar si (&ura&. se %ace du(a (aradigma a=(ur. du(a cum urmea)a1 Sg" ?" G" 0" A" :" M a[gioj a`gi,ou a`gi,w| a[gion a[gie / a`gi,a a`gi,aj a`gi,a| a`gi,an ? a[gion a`gi,ou a`gi,w| a[gion

3C

#&" ?" G" 0" A" :"

M a[gioi a`gi,wn a`gi,oij a`gi,ouj ?"

/ a[giai a`gi,wn a`gi,aij a`gi,aj ?"

? a[gia a`gi,wn a`gi,oij a[gia ?"

3" " Ce un exercitiu. dec&inati1 mikro,j. 0a,. 0o,n 3"<" Un exem(&u a unui adjecti$e cu doua terminatii1 adu,natoj. 0on" M si / se dec&ina im(reuna du(a (aradigma lo,goj a dec&inarii a 3'a" Sg" ?" G" 0" A" :" M avdu,natoj 0ou 0w| 'on 'e / identic cu M avdu,natoj ' ' ' ' ? avdu,naton ou w| on ?"

" /o&osirea sau %unctia adjecti$e&or in (ro(o)itie1 au trei %unctii sau %o&osiri1 "1" Atrib#ti.a1 avgaqo.j pro#h,thj! pro#h,thj avgaqo,j! Adjecti$u& (oate sta inainte sau du(a substanti$" 0e regu&a sta inainte de substanti$. exce(tie %iind intentia de accentuare 5em%atic2. cand se asea)a du(a substanti$. ca in ca)u& a& doi&ea de mai sus" "1"1" #oate sta in (o)itie 5ascri(ti$a2 atributi$a. adica intre art" 4ot" si substanti$1 o` avgaqo.j a;nqrwpoj" "1"3" Se cunoaste si (o)itia 5restricti$2 atributi$a. cand art" 4ot" se re(eta si substanti$u& se asea)a em%atic inainte de adjecti$. ca in ca)u&1 o` poimh,n o` kalo,j! "1" " ATE?TIE1 Adjecti$e&e in (o)itie atributi$a nu (ot sta %ara art" 4ot" daca substanti$u& (e care i& determina are art" 4ot" "3" (re!icati.a1 o` a;nqrwpoj avgaqo,j! avgaqo.j o` a;nqrwpoj! "3"1" Cand adjecti$u& nu are art" 4ot" si substanti$u& are art" 4ot". atunci $orbim de (o)ita (redicati$a a adjecti$e&or" "3"3" In (o)itia (redicati$a. adjecti$e&e totdeauna au %unctie (redicati$a" Se traduc cu (unerea $erbu&ui co(u&ati$ 8este9 intre substanti$ si adjecti$ c4iar daca in greaca nu a(are $erbu& 8a %i9 5eivmi,2. ca in o` a;nqrwpoj avgaqo,j! 8Omu& este bun9" "3" " 0eosebirea intre (o)itia (redicati$a si cea atributi$a a adjecti$e&or se %ace (e ba)a (re)entei sau a &i(sei art" 4ot" de dinaintea adjecti$u&ui" Un exercitiu de recunoastere1 avgaqo,j o` maqhth,j *evstin+! h` kalh. gunh,! " " S#bstanti.ala' oi` avgaqoi,,. 8oamenii buni9J ai` avgaqai, 8%emei&e bune9J ta. avgaqa, 8&ucruri&e bune9"

3,

" "1" /unctia substanti$a&a a adjecti$e&or. ca si in &b" romana. (oate %i rea&i)ata (rin sim(&a adaugare a art" 4otarat in genu& si &a numaru& res(ecti$e (entru a 8substanti$i)a9 adjecti$u&" In romana a$em. de exem(&u. 8inte&e(tu&9. de &a adjecti$u& 8inte&e(t9" o` so#o,j! <" Exercitii1 <"1" :ocabu&ar <"3" Traducere in romana <" " Traducere in greaca 7" :ocabu&ar avgaqo,j. 0h, 0o,n avgaphto,j. 0h, 0o,n a;lloj. 0h 0on dunato,j. 0h, 0o,n e[kastoj. 0h 0on e;scatoj. 0h 0on kaino,j. 0h, 0o,n kako,j. 0h, 0o,n kalo,j. 0h, 0o,n bun iubit a&t. a&ta (uternicJ (osibi& %iecare u&timu& nou rau. urat bun. %rumos i`kano,j. 0h, su%%icientJ destu& 0o,n loipo,j. 0h, 0o,n restJ ramasita me,soj. 0h 0on deAdin mij&oc ovli,goj. 0h 0on (utinJ mic ptwco,j. 0h, 0o,n tu#lo,j. 0h, 0o,n i;dioj. 0a, 0on evleu,qeroj. 0a 0on kaqaro,j. 0a, 0o,n palaio,j. 0a, 0o,n plou,sioj. 0a 0on o[moioj. 0a 0on avdu,natoj. 0o n aivw,nioj. 0on avka,qartoj. 0o n a;pistoj. 0on o` v"wa,nhj. v"wa, nnhj sarac orb (ro(riuJ s(eci%ic &iber curat $ec4i bogat identic im(osibi& etern. $esnic necurat necredincios Ioan

mo,noj. 0h 0on singurSu&TJ doar pisto,j. 0h, credincios. %ide& 0o,n prw/toj. 0h 0on (rimu& so#o,j. 0h, 0o,n tri,toj h on a[gioj. 0a, 0on a;'ioj. 0a 0on deu,teroj. 0a 0on inte&e(t a& trei&ea s%antJ sacru demn. $rednic a& doi&ea

3D

di,kaioj. 0a 0on e[teroj. 0a 0on ivscuro,j. 0a, 0o,n maka,rioj. 0a 0on mikro,j. 0a, 0o,n nekro,j. 0a, 0o,n neo,j. 0a, 0o,n ponhro,j. 0a, 0o,n de, oude,

dre(t. just a&tu&J di%erit (uternic binecu$antat. %ericit micJ (utin mort nou rau darJ si si nu. nici nu

o` aptisth,j o` evrga,thj o` krith,j o` v1ndre,aj. 0ou o` v2li,aj. 0ou o` v"ou,daj. 0a ga,r ou=n a;ra oi` loipoi,

Bote)atoru& &ucrator. muncitor judecator Andrei I&ie Iuda 5G" doric2 caciJ (entru ca deoareceJ deci deaceeaJ asadar. deci ramasita. cei&a&ti

CURSUL C CO?NUGAREA :ERBELOR LA TIM#UL IM#ER/ECT SI AORIST. I?0ICATI:. ACTI: I" IM#ER/ECTUL. I?0ICATI:. ACTI: 1" Consideratii genera&e1 1"1" Atat tim(u& im(er%ect cat si aorist &a modu& indicati$ ex(rima o actiune in trecut" 0e notat1 Aoristu&. doar &a modu& indicati$ exr(ima o actiune in trecut" In ce&e&a&te moduri ex(rima de regu&a tim(u& (re)ent" 1"3" Indicatoru& tim(u&ui trecut in greaca este mor%emu& tim(u&ui trecut. denumit augment care este un (re%ix atasat &a $erb" Augmentu& este un e0! 1" " Augmentu& se (une doar &a modu& indicati$ im(er%ect si aorist" 3" Im(er%ectu& indicati$ acti$ a& $erbu&ui lu,w. e;luon H 8de)&egam9 Sg" augOradOterm" Term" 1" e 3 lu 3 on Q e;luon 0on 0ej 3" e;luej 0e " e;lue*n+ " Obser$atii "1" Terminatii&e &a singu&ar (ers" 1'a si (&" (ers" a 'a sunt identiceJ contextu& sintactic ajuta &a identi%icarea (ersoanei" "3" Traducerea im(er%ectu&ui1 $erbu& &a im(er%ect ex(rima o actiune &iniara sau re(etati$a continua in trecut1 PPPPPPPPPP'''''''''''''''''" " " Im(er%ectu& este %romat din1 " "1" Augment " "3" Radacina $erbu&ui " " " Terminatie <" Conjugarea $erbe&or contrase &a im(er%ect. ind". act"1 0ew. 0aw. 0ow Sg" 1" 3" " augOradOterm e 5 #ile5 on ev#i,loun ev#i,leij ev#i,lei*n+ #&" ev#ilou/men ev#ilei/te ev#i,loun #&" Term" evlu,omen 0omen evlu,ete 4;luon 0ete 0on

7" Obser$atie1 7"1" Se a(&ica regu&i&e de contractie deja in$atate" 7"3" 0e asemena. regu&i&e de contractie se a(&ica si &a conjugarea $erbe&or1 =aw si 'ow" 1

7" " Ca un exercitiu. sa se conjuge $erbe&e1 tima,w. plhro,w Sg" 1" evtima5on evti,mwn 3" evti,maj " evti,ma*n+ Sg" 1" evplh,roun 3" evplh,rouj " evplh,rou*n+ #&" evtimw/men evtima/te evti,mwn #&" evplhrou/men evplhrou/te evplh,roun

-" Regu&i&e de &ungire a $oca&e&or initia&e sub in%&uenta augmentu&ui -"1" :erbe&e care ince( cu $oca&a 5sau di%tong2 $or (re)enta o &ungire a $oca&ei initia&e din cau)a augmentu&ui e. du(a cum urmea)a1 aHh eHh nesc4imbat2 oHw ai H h| ei H h| oi H w| au H hu eu H hu 5uneori

-"3" Exercitii de augmentare 5doar &a (ers" 1'a sing"21 avkou,w. evgei,rw. aivte,w. oivkodome,w. eu`ri,skw1 avkou,w h;kouon evgei,rw h;geiron aivte,w h|;toun oivkodome,w wv| kodo,moun eu`ri,skw hu[riskon

C" Obser$atii1 C"1" Augmentare neregu&ata1 e;cw H ei=con C"3" :erbe&e com(use dintr'un (re%ix (re(o)itiona& si un $erb %ormea)a im(er%ectu& (rin ase)earea augmentu&ui intre (re(o)itie si $erb" Exem(&e1 avpa,gw. avpo, 5 a;gw H ap 5 e 5 a;gw H a;phgon avpolu,w H avpe,luon evk a,llw H ev'e, allon1 k de &a evk de$ine ' sub in%u&enta augmentu&ui e" II" AORISTUL. I?0ICATI:. ACTI: 1" Aoristu& 1 5Unu2 1"1" Semnu& de recunoastere a& aor" 1 este su%ixu&1 'sa 1"3" 0eoarece aoristu& indicati$ este un tim( trecut. e& are = ca si im(er%ectu& indicati$ = un augment e" 1" " Exem(&u1 lu,w H e 5 lu 5 sa H e;lusa1 8am de)&egat9

Sg" 1" e;lusa 3" e;lusaj " e;luse*n+

Term" 0sa 0saj 0se

#&" Term" evlu,samen 0samen evlu,sate 0sate e;lusan 0san

1"<" Traducerea sau sensu& aoristu&ui1 din (unc de $edere a& actiunii $erbu&ui. aroistu& ex(rima un actio instans. o actiune (uncti%orma care are &oc in trectut. dar a& carei durata instantanee totusi are un (redecent1 X 1"7" /a(tu& ca actiunea $erbu&ui. actio verbi. a a$ut &oc in mod sigur este mai im(ortant decat tim(u& actiunii. in &imba greaca" Tempus verbi. tim(u& $erbu&ui. ex(rima re&atia tem(ora&a intre ce& care re&atea)a des(re o actiune a subiectu&ui si actiunea in sine" 0eci. tim(u& trecut. tempus praeteritum. in geaca ex(rima %a(tu& ca o actiune a a$ut &oc inainte de tim(u& cand (o$estitoru& sau scriitoru& ne da o re&atare des(re ea" 1"-" Actio verbi. actiunea $erbu&ui. ex(rima starea. durata. %e&u& si modu& actiunii sa$arsite de subiect" 0in acest moti$. in &imba greaca actiunea $erbu&ui este mai im(rtanta decat tim(u& $erbu&ui. un %a(t de care trebuie sa tinem cont atunci cand exegetam un text" 1"C" Aoristu& este des uti&i)at ca tim(u& (o$estirii e$enimete&or trecute" 1"," Ama&gamare1 aor" 1 1","1" :erbe&e a&e caror radacina se termina in consonante gutura&e. &abia&e sau denta&e %ormea)a aor" 1 = asemenea $iitoru&ui = in %e&u& urmator1 ' gutura&e1 k. g. c 5 sa H 'a ' &abia&e1 . p. # 5 sa H -a ' denta&e1 d. q. t 5 sa H sa ' Exem(&e1 khru,ssw. e 5 radacina $erbu&u&ui khruk 5 sa H evkh,ru'a ' Exercitii1 le,pw. pei,qw. gra,#w. goggu,,w 3" Aoristu& 3 5doi2 3"1" Terminatii&e aor" 3 sunt identice cu ce&e a&e im(er%ectu&ui1 0on. 0ej. 0e*n+. 0omen. 0ete. 0on" 3"3" Are augmentu& e. ca si aor" 1 si im(er%ectu&" 3" " 0eosebirea dintre im(er%ect si aor" 3 se %ace (e ba)a radacinii $erbu&ui" In ca)u& aor" 3 radacina $erbu&ui su%era o sc4imbare usor (erce(tibi&a" 3"<" Radacina din care se %ormea)a im(er%ectu& se numeste radacina tim(u&ui (re)ent" 3"7" Radacina din care se %ormea)a aor" 3 se numeste radacina $erba&a" 3"-" Aor" 3 nu are mor%emu& 0sa. s(eci%ic aor" 1" 3"C" Exem(&e de radacini a&e tim(u&ui (re)ent si radacina $erba&a1

lei,pw. radacina tim(u&ui (re)ent din care se %ormea)a im(er%ectu& este leip0. radacina $erba&a din care se %ormea)a aor" 3 este lip0" Sg" 1" 3" " #&" 1" 3" " Aor" 3 e;lipon e;lipej e;lipe*n+ evli,pomen evli,pete e;lipon Sg" Im(er%ect e;leipon e;leipej e;leipe*n+ #&" evlei,pomen evlei,pete e;leipon

3"," Exem(&e si exercitii1 3","1" a`marta,nw ' radacina (re)entu&ui1 a`martan0. h`ma,rtanon 5im(er%"2 ' radacina $erba&a1 a`mart0. h[marton 5aor" 32 3","3" eu`ri,skw ' radacina (re)entu&ui1 eu`risk0. eu[riskon ' radacina $erba&a1 eu`r0. eu[ron 3"D" Obser$atii1 3"D"1" Radacina $erba&a de &a ginw,skw este gno0" Omicron se (re&ungeste in omega dand urmatoarea %orma a radacinii $erba&e din care se %ormea)a aor" 31 gnw0 Sg" 1" 3" " #&" 1" 3" " ' e;gnwn e;gnwj e;gnw e;gnwmen e;gnwte e;gnwsan La (ersoana a 'a (&ura&. $erbu& acesta are o terminatie neregu&ata in sensu& ca a im(rumutat (articu&a 0sa si. de %a(t. toata terminatia (ers" a 'a. (&". de &a aor" 1"

3"D"3" Radacini&e $erbu&ui o`ra,w sunt mu&ti(&e. si are %orme se(arate (entru tim(u& (re)ent. aorist si $iitor. du(a cum urmea)a1 ' ' radacina (re)entu&ui1 o`ra0. evw,rwn 5im(er%"2 radacina aor" 31 ivd0. ei=don. ei=dej. ei=de*n+ . ei;domenAei;damen. ei;deteAei;date. ei=donA ei=dan1 radacina

<

'

origina&a a %ost Yid0 58a $edea92. cu &itera digammaY care se (ronunta 8$9. de aici 8$ideo9 in &imbi&e moderne" In ?T. terminatii&e acestui $erb sunt. cu (recadere. de aor" 1" radacina $iitoru&ui1 ovp0

3"D" " Asemenea ca)u&ui de mai sus. $erbu& le,gw isi %ormea)a aor" 3 dintr'o radacina cu totu& di%erita1 ivp0. ei=pon. ei=pa. 5ambe&e sunt &a (ers" 1'a sing"2 are terminatii si de &a aor"1. mai a&es in ?T" 3"D"<" :erbu& a;gw isi %ormea)a aor" 3 (rin redu(&icarea si&abiei initia&e &a care se adauga augmentu&" Acesta se numeste dub&a augmentare1 e 5 ag 5 ag 5 on H h;gagon 5h=gon im(er%"2" 3"D"7" Iata ce&e mai %rec$ente $erbe care au aor" 3 in ?T1 a;gw. h;gagon a`marta,nw. h[ marton avpoqnh,skw. a vpe,qanon a,llw. e; alon eu`ri,skw. eu[r on e;cw. e;scon katalei,pw. kap e,lipon lam a,nw. e;la on manqa,nw. e;m aqon pa,scw. e;paqo n pi,nw. e;pion pi,ptw. e;peson #e,rw. h;negkon le,gw. ei=pon

#eu,gw. e;#ugon e;rcomai. h=lq on. h=lqa evsqi,w. e;#ago n o`ra,w. ei=don

III" SE?SURILE IM#ER/ECTULUI SI ALE AORISTULUI 1" Im er*ect#l are (atru u)ante genera&e1 1"1" Im(er%ectu& (rogresi$1 ex(rima o actiune contiuna sau re(etati$a in trecut" 1"3" Im(er%ectu& obiceiu&ui 54abitua&21 ex(rima o actiune &egata de o obisnuinta in trecut" Luca 3 1 < 1" " Im(er%ect tentati$1 ex(rima o actiune tentati$a in trecut 5incercam sa"""92" 1"<" Im(er%ect initiati$1 ex(rima o actiune initiata in trecut 5ince(eam sa"""92" 3" Aorist#l$ ex(rimand o actiune (uncti%orma. are trei as(ecte semantice1 3"1" Aor" a& constatarii1 actiunea este $a)uta in tota&itatea ei. ca in Ioan 313@. 8Tem(&u& acesta a %ost construita in <- de ani9" 3"3" Aorist inci(ient1 accentuiea)a momentu& inci(ient a& actiunii. ca in Rom" 1<1D. 8!ristos a murit si a in$iat9" #uncti%orm a& 8mortii9 si a& 8in$ireii9" 3" " Aor" conc&u)i$1 (ri$este actiunea din (unctu& de $edere a& conc&u)iei ei. ca in /i&i(eni <111. 8M'am de(rins sa %iu mu&tumit cu starea in care ma gasesc9" 3"<" Aoristu& este %o&osit %oarte des in ?T. asadar cand un im(er%ect este (re%erat %ata de aorist. atunci este ne$oie sa dam cu$enita atentie moti$atiei autoru&ui de a 7

%o&osi un im(er%ect in &oc de aorist" Un exem(&u ar %i conc&udent aici1 Ga&" 111 ' 1<1 3"7" 8Ati au)it Shvkou,sate. aor" conc&usi$T """ cum (rigoneam Sevdi,wkon. im(er%" 4abitua&T biserica &ui 0umne)eu si o de$astam Sevpo,rqoun. im(er%" tentati$. 8incercam sa o (ra(adesc9T. si cum a$ansam Sproe,kopton. im(er%" (rogresi$T in re&igia iudaista. de(asind in )e& (e mu&ti din neamu& meu" I:" TI#URI 0E AUGME?TARE 1" Augmentu& si&abic1 Un $erb care ince(e cu o consoana (rimeste augmentu& e si in %e&u& acesta se inmu&teste cu o si&aba" 3" Augmentu& tem(ora&1 este ca)u& cand $erbu& ince(e cu o $oca&a scurta care se (re&ungeste datorita in%&uentei augmentu&ui" " Augmentu& )ero1 atunci cand $erbu& ince(e cu o $oca&a &unga sau di%tong. augmentu& (oate %i 8in$i)ibi&9. adica nu se %ace nici o (re&ungire a $oca&ei &ungi sau a di%tongu&ui. de aici nume&e de augment 8)ero91 eivrhneu,w H eivrhneu,on" <" Augmentu& dub&u1 une&e $erbe (rimesc un dub&u augment (rin redu(&icarea (rimei si&abe &a care se adauga augmentu&1 h;gagon" 7" Augmentu& neregu&at1 cum am $a)ut deja ca $erbu& e;cw %ormea)a atat im(er%ectu& cat si aoristu& intr'un mod neregu&at1 ei;con. e;scon" :" IM#ER/ECTUL I?0ICATI: AL :ERBULUI 64"/", Sg" 1" 3" " #&" 1" 3" " Im(er%"1 eivmi, h;mhn h=j. h=sqa h=n h=men. h;meqa h=te h=san :I" Exercitii 1" :ocabu&ar 3" Traducere in romana :II" :ocabu&ar avpa,gw suna,gw u`pavgw #e,rw qnh,skw inde(arte) 5ma2 adun 5&ao&a&ta2 ma inde(arte) duc. car. trans(ort mor pros#e,rw u`pakou,w 5 0 avnaginw,skw evpiginw,skw paralam a,nw aduc. o%er ascu&t 5in sens de su(unere2 Citesc recunosc. (erce( (rimesc -

avpoqnh,skw avpolu,w evk a,llw evndu,w pa,scw perisseu,w cai,rw

mor e&ibere) arunc a%ara. trimit a%ara imbrac 5ma2 su%ar am din be&sug. am abundent ma bucur

avnoi,gw dida,skw diw,kw klai,w pisteu,w 5 0 pro#hteu,w #eu,gw

desc4id In$ati. (redau (ersecut. urmaresc #&ang Cred (ro%eti)e) %ug. de)erte)

CURSUL , #RE#OBITII SI #RO?UME 0EMO?STRATI:E I" #RE#OBITII

1" #re(o)itii care cerAatrag doua ca)uri gramatica&e 1"1" di,a O G H U(rin9. Ex(em(&u1 U(rin mare9. dia. Qala,sshj 1"3" di,a O A H Udin cau)a 5ca21 Udin cau)a 0omnu&ui. dia. to.n &u,rion 1" " kata, O G H Uim(otri$a9. Uim(otri$a &egii9. kata. no,mou 1"<" kata, O A H U(otri$it cu9. Uin acord cu9. Udu(aZ9. Udu(a Marcu9. kata. /a,rkon 1"7" meta, O G H Ucu9. Ucu 0omnu&9. meta. tou/ &uri,ou 1"-" meta, O A H Udu(a9. Udu(a moarte9. meta. qa,naton 1"C" peri, O G H Udes(re9. Udes(re e$ang4e&ie9. peri. euvaggeli,ou 1"," peri, O A H Uin juru&9. Uin (eajma9. Uin (reajma marii9. peri. qala,ssan 1"D" u`pe,r O G H U(entru9. U(entru (acatSu&T9. u`pe.r th/j a`marti,aj 1"1@" u`pe,r O A H Udeasu(ra9. U(este9. Udeasu(ra (amantu&ui9. u`pe.r th.n gh,n 1"11" u`po, O G H U(rin9. Ude catre9. Ude9. Ude 0omnu&9. u`po. tou/ &uri,ou 1"13" u`po, O A H Usub9. Udedesubt9. Usub (amant9. u`po. th.n gh,n 3" #re(o)itii cu trei ca)uri gramatica&e 3"1" evpi, 5 G H U(e9. evpi. gh/j 3"3" evpi, 5 0 H U(e9. ''' gh/| 3" " evpi, 5 A H U(e9. ''' gh,n In ?T aceasta (re(o)itie si'a (ierdut deosebirea semantica de aceea in toate ce&e trei ca)uri are ace&asi sens" Aici s'a dat doar sensu& de ba)a. dar exista si a&te sensuri a&e (re(o)itiei in combinatie cu ce&e trei ca)uri" 3"<" para, 5 G H Ude &a9. Ude &a 0umne)eu9. para. tou/ Qeou/ 3"7" para, 5 0 H Ucu9. Ucu 0umne)eu9. para. tw|/ Qew|/ 3"-" para, 5 A H Ua&atur9. U&anga9. (e &anga9. U&anga mare9. para. th.n qa,lassan " Obser$atii1 "1" Mu&te (re(o)itii au %unctii &ocati$e. directiona&e sau orientati$e" :e)i diagrama" "3" A&te (re(o)itii1 pro, O G H Uinainte9 S&ocati$. tem(ora&. meta%oricTJ avna, 5 A H Usus9. Uin sus9. U(rin9. Uintre9" " " In a%ara de peri, si pro, . (re(o)itii&e isi (ierd $oca&a %ina&a daca substanti$u& (e care i& determina ince(e tot cu o $oca&a" :oca&a (ierduta $a %i in&ocuita de un a(ostro%" Exem(&e1 avpo, 5 avdel#ou/ H avp9 avdel#ou/!

"<" 0aca substanti$u& ince(e cu o $oca&a care are s(irit as(ru si daca (re(o)itia care i& (recede se termina intr'o denta&a sau &abia&a. iata ce modi%icare a denta&ei sau a &abia&ei are &oc1 ' t H q. meq9 o`do,n de &a meta,J p H #. av#9 a`marti,aj de &a avpo," II" #RE?UMELE 0EMO?STRATI:

1" ou7toj. au[th. tou/to1 Uacesta9. Uaceasta9. Uacesta9" Au %orme (entru mascu&ine. %eminine si neutru. ca si adjecti$e&e. si se dec&ina du(a mode&u& adjecti$e&or. adica1 dec&" a 3'a in mascu&in si neutru. si dec&inarea 1'a &a %eminine" Sg" ?" G" 0" A" #&" ?" G" 0" A" M ou=toj tou,tou tou,tw| tou/ton ou7toi tou,twn tou,toij tou,touj au[th tau,thj tau,th| tau,thn au7tai tou,twn tau,taij tau,taj / tou/to tou,tou tou,tw| tou/to tau/ta tou,twn tou,toij tau/ta ?

3" evkei/noj. 0h. 0o1 Uace&a9. Uaceea9. Uace&a9 Sg" ?" G" 0" A" #&" ?" G" 0" A" M evkei/noj evkei,nou evkei,nw| evkei/non evkei/noi evkei,nwn evkei,noij evkei,nouj 3"1" Obser$atii1 3"1"1" S(re deosebire de adjecti$e. (ronume&e demostati$e au o terminatie a(arte (entru neutru. singu&ar. ?. si anume1 in &oc de =on ca &a adjecti$e. terminatia este Uomicron9 %ara =n1 tou/to. evkei/no 3"1"3" Substanti$u& &a care se re%era un (ronume demonstrati$e are de regu&a artico& 4otarat. du(a cum urmea)a1 tou/to to. pro, aton sau to. pro, aton tou/to. Uaceasta oaie9" 3"1" " #ronume&e demonstrati$ trebuie ase)at totdeauna in (o)itie (redicati$a. adica. sa n# %ie (us intre artico& 4otarat si substanti$" / evkei,nh evkei,nhj evkei,nh| evkei,nhn evkei/nai evkei,nwn evkei,naij evkei,naj ? evkei/no evkei,nou evkei,nw| evkei/no evkei/na evkei,nwn evkei,noij evkei/na

3"1"<" #ronume&e demonstrati$ se acorda cu substanti$u& in gen. numar si ca)" " 0ec&inarea adjecti$u&ui o[loj. 0h. 0on. Utot9. Uintreg9 5de aici1 U4o&istic92 "1" Se dec&ina ca un adjecti$ care are toate ce&e trei terminatii regu&ate1 'oj. 0h. 0on "3" Se (une in (o)itie (redicati$a Sg" ?" G" 0" A" #&" ?" G" 0" A" M o[loj o[lou o[lw| o[lon o[loi o[lwn o[loij o[louj <" Exercitii <"1" :ocabu&ar <"3" Traducerea in romana <" " Tradcerea in greaca 7" :ocabu&ar avnti, 5 G pro, 5 G su,n 5 0 katoike,w parakale,w peripate,w proskune,w 5 0 avdike,w avkolouqe,w 5 0 avsqene,w game,w. gami, in &oc deJ (entru inainte cu. im(reuna &ocuiesc in$it. rog. indemn. incuraje). mangai merg. umb&u ma inc4in %ac rau. ranesc. %ac nedre(tate. ca&c o &ege i&. ii urme)J merg du(aZ 5aco&itiR2 sunt s&abJ sunt bo&na$ ma casatorescJ dau de,w diakone,w 5 0 doke,w evlee,w euvcariste,w krate,w oivkodome,w #wne,w u`pakou,w 5 0 pisteu,w 5 0 evv'wqe,w &eg s&ujesc. ser$esc ma gandescJ mi se (are 5de &a Ua'i (area9J Udocetism92 imi este mi&a mu&tumescJ dau mu&tumire sta(anesc construiesc. )idesc c4em" ma su(un. ascu&t cred scot a%ara. dau o[lh o[lhj o[lh| o[lhn o[lai o[lwn o[laij o[laj / o[lon o[lou o[lw| o[lon o[la o[lwn o[loij o[la ?

<@

,w

in casatorie 5cand e $orba de %emei2

a%ara. exmatricu&e)

<1

CURSUL D #RO?UMELE #ERSO?AL. RE/LE>I: SI RECI#ROC I" #ronume&e (ersona& 1" 0ec&inarea (ronume&ui (ersona&1 (ersoana 1'a1 evgw, Sg" ? G 0 A evgw, evmou/. mou evmoi,. moi evme,. me 1"1" Obser$atii ' ' ' #ersoana 1'a nu are $ocati$" La G. 0. A are %orme mai &ungi care sunt %orme em%atice si are si %orme scurte care se numesc %orme enc&itice care nu au accent (ro(riu ci isi transmit accentu& cu$antu&ui (recedent" /orme&e scurte sunt ce&e ne'em%atice" #&" h`mei/j h`mw/n h`mi/n h`ma/j

3" #ronume&e (ersona& (ersoana a 3'a1 su, Sg" ? G 0 A : su, sou/ soi, se, su, 3"1" Obser$atii ' ' ? si : sunt indentice" /orme&e em%atice &a G. 0. A au accent" Ace&easi %orme cand nu au accent sunt %orme enc&itice" " #ronume&e (ersona& (ersoana a 'a1 auvto,j. auvth,. auvto, Sg" ? G 0 A M" auvto,j auvtou/ auvtw|/ auvto,n auvth, auvth/j auvth|/ auvth,n /" auvto, auvtou/ auvtw|/ auvto, ?" #&" u`mei/j u`mw/n u`mi/n u`ma/j u`mei/j

<3

#&" ? G 0 A ' ' '

auvtoi, auvtw/n auvtoi/j auvtou,j "1" Obser$atii

auvtai, auvtw/n auvtai/j auvta,j

auvta, auvtw/n auvtoi/j auvta,

#ronume&e (ersona& (ersoana a 'a se dec&ina (otri$it (aradigmei adjecti$e&or. si anume1 3'1'3" In genu& ?" este ca si (ronume&e demonstrati$. adica ii &i(seste =n din terminatia in ca)u& ?. singu&ar" ?u are %orme in $ocati$e"

<" Caracteristici&e (ronume&ui (ersona& in greaca1 <"1" Se acorda cu substanti$u& (e care i& in&ocuieste in gen si numar. dar ca)u& de(inde de %unctia (e care o inde(&ineste in (ro(o)itie" <"1"1" Exem(&u1 le,pw to.n &u,rion kai. ginw,skw auvto,n! Aici se acorda in gen. numar si ca)" <"1"3" le,pw to.n &u,rion kai. piesteu,w auvtw/|! In acest ca) este o discre(anta intre ca)u& (ronume&ui (ersona& care este in 0 si ca)u& substanti$u&ui &a care se re%era. Kyrios. care este in A" <"3" In greaca. subiectu& (utand %i Uinc&us9 si subinte&es din terminatia $erbu&ui care are %unctia sintactica de (redicat. (ronume&e (ersona& nu se s(eci%ica ci se subinte&ege" Atunci. insa. cand se $rea o accentuare a subiectu&ui care %ace actiunea. (ronume&e se s(eci%ica" <"3"1" Exem(&u1 pe,mpw to.n avpo,stolon pro.j to.n lao.n! 8.9.9. evgw. pe,mpw!!! <" " #entru ex(rimarea re&atiei de (osesiune se %o&oseste (ronume&e (ersona& &a G. si de regu&a se %o&osec %orme&e enc&itice1 to. qe,lhma, sou! :edeti ca substanti$u& are doua accente. a doua %iind ce& U(rimit9 de &a %orma enc&itica a (ronume&ui (ersona& (ersoana a 3'a" <"<" /orme&e em%atice se %o&osesc de regu&a du(a (re(o)itii1 avp9 evmou/. evk sou/. evn evmoi,! Exce(tie %iind pro,j me! 7" /o&osirea s(ecia&a a (ronume&ui (ersona& (ersoana a 'a1 auvto,j ' Are doua u)ante s(ecia&e %oarte im(ortante1

7"1" U)anta adjecti$a&a1 se (une in (o)itie atributi$a. deci intre artico&u& 4otarat si substanti$. si se traduce cu Uace&asi9. Uaceiasi9" Exem(&u1 o` auvto.j &u,rioj sw,,ei to.n lao.n auvtou/! UAce&asi 0omn sa&$ea)a (e (o(oru& Sau9 sau o` &u,rioj o` auvto,j Z. UAce&asi 0omnZ9"

<

7"3" /o&osirea intensi$a1 (renume&e (ersona& sta %ara artico& 4otarat. si se traduce cu Uinsusi9. Uinsasi9" Exem(&u1 auvto.j o` &u,rioj 5o` &u,rioj auvto.j2 sw,,ei to.n lao.n auvtou/! UInsusi 0omnu& mantuieAsa&$ea)a (e (o(oru& Sau9" 7" " /o&osirea &ui auvto,j cu a&te (ronume (ersona&e1 auvto.j evgw. le,gw u`mi/n. o[ti u`mei/j evste o` lao.j tou/ :eou/! UEu insumi s(unZ9 sau auvto.j le,gw!!! sau auvtoi. le,gomen!!! Unoi insine s(unemZ9

II" #ronume&e re%&exi$e 1" #ronume&e re%&exi$ are %orme doar &a (ersona a 'a. si se re%era totdeauna &a subiect. deaceea nu are %orme &a ?" Sg" G 0 A #&" G 0 A M" e`autou/ a. a&Z &ui insusi e`autw|/ &ui insusi e`auto,n (e e& insusi e`autw/n e`autoi/j e`autou,j /" e`auth/j a. a&Z ei insasi e`auth|/ e`auth,n e`autw/n e`autai/j e`auta,j ?" e`autou/ e`autw|/ e`auto, e`autw,n e`autoi/j e`auta,

1" Exem(&e1 o` v"hsou/j evpeginw,ske tou/to evn e`autw|/! UIsus sesi)aA(erce(ea &ucru& acesta in sine Insusi" III" 0ec&inarea adjecti$u&ui a;lloj. a;llh. a;llo. Ua&tu&. a&ta. a&t9 ' ' ' este sinonim cu e[teroj Se dec&ina ca (ronume&e demonstrati$e evkei/noj. adica nu are 'n &a neutru singu&ar ?" S(re deosebire de (renume&e demonstrati$e. a;lloj se (une in (o)itie atributi$a" 0e exem(&u1 to. a;llo pro, aton Ucea&a&ta oaie9!

I:" 0ec&inarea (ronume&ui reci(roc1 avllh,louj. Uunu& (e a&tu&9 ' ' ?u are %orme (entru ?. nici (entru singu&ar" Se $or (re)enta doar %orme&e din ?T1

G avllh,lwn Uunu& a&tuia9. unii a&tora9 0 avllh,loij Uunu& &a a&tu&9. Uunii &a a&tii9 A a,llh,louj Uunu& (e a&tu&9. Uunii (e a&tii9 ' ' Exem(&e1 #ilou/men avllh,louj. Une iubim 5reci(roc29. Uunu& (e a&tu&9 <<

' '

oi` #iloi, evsmen avllh,lwn .suntem (rietenii unii a&tora9 gra,#omen evpistola.j avllh,loij Une scriem 5reci(roc29. unu& a&tuia. unu& &a a&tu&

:" Exercitii 1" Exem(&e bib&ice a&e %o&osirii (ronume&ui (ersona& 1" Ioan -1 7 -" Ioan 1C1< 11" Ioan 1<111 3" Luca <1<1 C" Ioan <13D 13" Ioan 11<3 " Ioan 1D1C ," 1Cor" 17171 1 " Ioan 1137 <" Matei 1131 D" /a(te 1@131<" 1Cor" 1317" Ioan 171 1@" A(oc" 311 17" Ioan 11137

3" :ocabu&ar evgw, su, auvto,j. 0h, . 0o, eu tu e&. ea. e& h`mei/j u`mei/j a;lloj. 0h. 0o noi $oi a&tu&. a&ta. a&t

<7

CURSUL 1@ CO?NUGAREA :ERBELOR LA TIM#UL #ER/ECT SI #LU#ER/ECT I?0ICATI:. ACTI: I" Tim(u& (er%ect 1. indicati$. acti$e

1" #re&iminarii 1"1" Semnu& (er%ectu&ui 1 este su%ixu& 0ka 5asemanari cu terminatii&e aoristu&ui 12 1"3" Un a&t semn de recunoastere a& (er%ectu&ui in genera& este (rima si&aba care se redu(&ica 1" " Redu(&icarea (rimei si&abe a $erbu&ui de conjugat are &oc du(a cum urmea)a1 se ia consoana initia&a a $erbu&i &a care se adauga $oca&a 0e 1"<" Exem(&i%icare1 luvw H le 5 lu 5 ka Q le,luka Sg" 1 3 levluka 0 ka #&" lelu,kamen 0 kamen

le,lukaj 0 kaj le,luke5n+ 0 ke

lelu,kate 0 kate lelu,kasi5n+ 0 kasi

3" Obser$atii1 sunt trei exce(tii de &a regu&a redu(&icarii de mai sus 3"1" 0aca $erbu& ince(te cu o consoana as(iranta. q. #. c. &a redu(&icare se (une consoana neas(iranta care'i cores(ude as(irantei res(ecti$e. du(a cum urmea)a1 q H t; # H p; c H k. #ile,w H pe#i,lhka; qerapeu,w H teqera,peuka; cwre,w H kecwrh,ka" S8ma retrag9. 8dau &oc9. 8inainte)9. 8ajung9. 8%ac &oc9T 3"3" 0aca radacina $erba&a ince(e cu o consoana dub&a. cum ar %i ,. '. -. sau cu doua consoane una &anga a&ta. redu(&icarea se %ace (rin sim(&a atasare a unei $oca&e e &a radacina $erba&a" Exem(&e1 ,hte,w H ev,h,thka; ginw,skw gnw0. H e;gnwka! ' Este si o exce(tie de &a aceasta redu(&icare s(ecia&a. si anume. daca consoana initia&a este urmata de l sau r. redu(&icarea $a %i regu&amentara. du(a cum urmea)a1 krate,w H kekra,thka; klhronome,w H keklhrono,mhka" ' Uneori redu(&icarea (rin adaugarea unei e0 are &oc si atunci cand $erbu& ince(e cu s. dar du(a cum $edeti in Marcu 71 < a$em ca)u& regu&amentar de redu(&icare1 se,swken" 3" " Cand $erbu& ince(e cu o $oca&a. redu(&icarea are &oc (otri$it regu&i&or de &ungire a $oca&e&or. ca si &a augmentarea $erbe&or &a aorist" Exem(&u1 e`toima,,w H h`toi,maka" ' ?OTA1 0aca radacina $erbu&ui se termina in denta&e. d. q. t. sub in%&uenta k denta&e&e dis(ar1 e`toima,d 5 k H h`toi,maka" ' :erbe&e 'ew. ca si in ca)u& $iitoru&ui si a& aor" 1. isi &ungesc e in h1 Exem(&u1 #ile,w H pe#i,lhka" <-

" #er%ectu& 3 "1" #er%ectu& este ace&asi tim( $erba& ca si (er%ectu& 1. deosebirea %iind doar ca $erbe&e in (er%" 3 isi (ierd k din terminatii. si. in consecinta. sunt mai greu de recunoscut" "3" Se conjuga &a %e& ca si (er%" 1. si semantic nu exista nicio deosebire intre e&e" Exem(&u1 gra,#w Sg" 1" 3" " ge,gra#a ge,gra#aj ge,gra#e*n+ " " Obser$atii1 ' In ?T sunt 33 de $erbe care au (er%" 3. iata ce&e mai %rec$ente1 avkou,w H avkh,koa. lei,pw H le,loipa. pei,qw H pe,poiqa. pe,mpw H pe,pom#a. pa,scw H pe,ponqa. lam a,nw H ei;lh#a" #&" gegra,#amen gegra,#ate gegra,#asi*n+

<" Im(ortanta tim(u&ui (er%ect <"1" Im(ortanta (er%ectu&ui consta in %a(tu& ca actiunea $erbu&ui &a (er%ect este o actiune terminata in trecut dar consecinte&e. starea re)u&tata si im(&icatii&e acestei actiuni terminate in trecut dainuie in (re)ent 5si $or dainui si in $iitor2" <"3" 0esi este o actiune terminata in trecut. se traduce adesea cu (re)entu& %iind ca e%ecte&e actiunii (ersista in (re)ent. iata de aceea nici nu are augment" 0e %a(t. este = intr'un sens = ec4i$a&entu& (re)entu&ui (er%ect din &imba eng&e)a" <" " Exem(&e1 <" "1" /a(te 3131 h=coj!!! evplh,rwsen o[lon to.n oi=kon! ' Aici a$em aor" 1 care ex(rima actu& um(&erii casei cu sunetu& acesta. %ara nicio re%erire &a urmari&e &ui si mai a&es %ara a a$ea in $edere e%ecte&e &ui in (re)ent. consecinte&e &ui u&terioare" <" "3" /a(te 713,1 peplhrw,kate th.n 6"erousalh.m th/j didach/j u`mw/n! ' In aceste ca) a$em de a %ace cu ace&asi $erb. plhro,w. dar &a tim(u& (er%ect" #er%ectu& sub&inia)a situatia (re)enta. re)u&tate&e actua&e a&e um(&erii orasu&ui cu in$atatura e$ang4e&iei &ui Isus !ristos. iar (er%ectu& ex(rima %a(tu& ca Sinedriu& este constient de e%ecte&e acestei in$ataturi intre &ocuitorii Ierusa&imu&ui"

<" " " I&ustratie1

<C

'

'

Cand Ar4imede 53,C'313 i!2 a desco(erit &egea %ortei ascensiona&e. a %&otabi&itatii 5(&utirii2. tocmai %acea baie in mare" Se s(une ca %ugea co&o'de'co&o (e stra)i&e Atenei strigand1 eu[rhka< eu[rhka< =Am gasit-o$ am !esco erit-o<2 5de &a $erbu& eu`ri,skw2" 0e ce a %o&osit Arc4imede (er%ectu& in &oc de aorist[ /iind ca $roia sa ex(rime ca actu& desco(eririi. desi o actiune terminata. $a a$ea consecinte dainuitare in (re)ent si $iitor" Acest e%ect este (artea im(ortanta care se are in $edere atunci cand se %o&oseste (er%ectu& in &oc de aorist" In ?T %o&osirea genia&a a (er%ectu&ui de catre #a$e& in 1Cor" 171< (oate %i o i&ustrare bine$enita a im(ortantei acestui tim( gramatica&1 kai. o[ti evta,#h kai. o[ti evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j gra#a.j! Este im(ortant sa se obser$e ca $erbu& Ua inmormanta9. qa,ptw. este in arorist = un act istoric (uncti%orm = iar $erbu& a&aturat Ua ridica din morti9A9a in$ia9 este &a (er%ect" E%ectu& in$ierii &ui Isus de catre Tata& are im(&icatii (entru (re)ent"

' ' '

<" "<" A&te exem(&e din ?T de %o&osire a (er%ectu&ui1 ' Ioan 11<1. UL'am gasit (e MesiaZ9 eu`ri,skei ou7toj prw/ton to.n avdel#o.n to.n i;dion )i,mwna kai. le,gei auvtw/|< eu`rh,kamen to.n /essi,an! Ioan C1331 UMoise $'a dat circumci)iuneaZ9 dia. tou/to /wu=sh/j de,dwken u`mi/n th.n peritomh,n 0 ouvc o[ti evk tou/ /wu= se,wj evsti.n avll6 evk tw/n pate,rwn 0 kai. evn sa a,tw| perite,mnete a;nqrwpon> Ioan 1D133. UCe am scris. am scrisZ9 avpekri,qh o` ?ila/toj< o@ ge,grafa( ge,grafa 3 Cor" 131D. USi e& mi'a )is1 !aru& meu it este de ajuns"9 5so&utia Us(usa9 in trecut este $a&ida si in (re)ent21 kai. ei;rhke,n moi< avrkei/ soi h` ca,rij mou! 3 Tim" <1C. UM'am &u(tat &u(ta buna. mi'am terminat cursa 5a&ergarea2. am (a)it credintaZ9 5de &a ince(ut (ana &a s%arsit. iar acest %a(t are consecinte21 to.n kalo.n avgw/na hvgw,nismai. to.n dro,mon tete,leka. th.n pi,stin teth,rhka\ E$rei 11<. UZ a mostenit un nume mai minunat9" 5si in (re)ent i& mai are21 dia#orw,teron par6 auvtou.j keklhrono,mhken o;noma> #&u(er%ect indicati$. acti$

'

' ' '

' II"

<,

1" Este tim(u& trecut a& (er%ectu&ui. si ca tim( trecut i se adauga 8semnu&9 tim(u&ui trecut. augmentu& e" 3" Se %ormea)a din aceasi radacina a (er%ectu&ui. cu redu(&icarea (rimei si&abe (rotri$it regu&ii deja in$atate. si in %ata redu(&icarii se adauga augmentu&" " 0ar (&u%er%ectu& mai are un 8semn s(eci%ic9 de recunoastere (e &anga augment. redu(&icare si consoana k. si anume. di%tongu& ei care a(are in terminatii&e (&u%er%ectu&ui" <" Iata. deci. cum arata un $erb in (&u%er%ect. de%a&cat in e&emente&e sa&e com(onente1 e 5 le 5 lu 5 k 5 ei 5 n! 7" Exem(&u de conjugare in (&u(er%ect1 lu,w Sg" 1" 3" " #&" evlelu,keimen evlelu,keite evlelu,keisan

evlelu,kein evlelu,keij evlelu,kei -" Obser$atii

-"1" Augmentu& este adesea omis" -"3" #&u(er%ectu& se uti&i)ea)a rar in ?T" -" " Este un tim( trecut cu e%ecte in trecut" -"<" Exem(&u1 /a(te C1<< A2 skhnh. tou/ marturi,ou h=n toi/j patra,sin h`mw/n evn th/| evrh,mw| kaqw.j dieta,'ato o` lalw/n tw/| /wu= sh/| poih/sai auvth.n kata. to.n tu,pon o@n e`wra,kei< de &a $erbu& o`ra,w! -"7" 8""" as cum a oranduit Ce& care a s(us &ui Moise sa'& %aca Scortu& marturieiT du(a ti(u&Amode&u& (e care'& $a)use9" -"-" 8:ederea9 mode&u&ui %usese un act in trecut care a$ea totusi e%ecte in (re)entu& istoric a& e$enimentu&ui narat de Luca" Adica. e%ectu& 8$ederii9 mode&u&ui a %ost ca 8starmosii9 &ui Ste%an au a$ut &a dis(o)itia &or 8cortu& marturiei in (ustie9" Asadar. (re)entu& istoric a& e$enimentu&ui este un tim( trecut (entru narator" C" Conjugarea $erbu&ui oi=da. 8stiu9. 8cunosc9 C"1" Este un $erb %oarte %rec$ent inta&nit in ?T 5de 31 ori2 C"3" Este sinonim cu ginw,skw! C" " Are doar %orme (entru (er%ect si (&u(er%ect" C"<" /orme&e de (er%ect se traduc cu tim(u& (re)ent. iar ce&e in (&u(er%ect cu tim(u& im(er%ect" Sg" 1" 3" " STIU 5(er%ect2 oi=da oi=daj oi=de*n+ STIAM 5(&u(er%"2 h|;dein h|;deij h|;dei <D

#&" 1" 3" " III"

oi;damen oi;date oi;dasi*n+

h|;deimen h|;deite h|;deisan

Tim(uri&e sau (arti&e (rinci(a&e a&e unui $erb

1" In greaca sunt sase tim(uri (rinci(a&e care se dau intr'un dictionar care are (retentia sa %ie bine intocmit" 0eci. $eti gasi %orma de dictionar a& $erbu&ui. adica. $erbu& &a tim(u& (re)ent indicati$. acti$. du(a care urmea)a in (arante)a %orme&e ace&ui $erb &a inca cinci tim(uri (rinci(a&e. du(a cum urmea)a1 avgge,llw Savggelw/. h;ggeila. h;ggelka. h;ggelmai. hvgge,lhnT 1"1" In (arate)a a$eti %orme&e (entru urmatoare&e tim(uri a&e $erbu&ui1 1"1" :iitor acti$ 1"3" Aorist acti$ 1" " #er%ect acti$ 1"<" #er%ect medio'(asi$ 1"7" Aorist (asi$ 3" ?u toate $erbe&e au toate ce&e cinci %orme din (arante)a de mai sus" Une&e au <. a&te&e. . 3 sau une&e doar %orma de dictionar" " Exercitii1 ce&e date de (ro%esor si ce&e gasite de student in bib&iogra%ia indicata in si&abus" <" :ocabu&ar kaqw,j avpoktei,nw evgei,rw stauro,w meta ai,nw asileu,w o` neani,skoj ev' *evk+ evla#ro,j. 0a, . 0o,n asa cumJ du(a cumJ o[te asaJ in modu& in care euvcariste,w omor. ucid evrwta,w in$ie)J ridic cruci%ic trec 5dintr'un &oc in a&tu&2 domnescJ sunt im(aratJ gu$erne) tanar din 5inainte de s(irit as(ruR2 usor nika,w h` didach, o` a;rtoj h` -uch, o` qa,natoj h` para olh, candJ &a tim(u& cand mu&tumesc intreb. interog4e). c4estione)J rog in$ing. birui in$atatura (aine su%&etJ $iata moarte (arabo&a

7@

o[moioj. 0a. 0o asemanator. simi&ar n h` skhnh, cort 5marturiei2J tabernaco& qa,ptw inmormante). ingro(

h` ,u,mh h` ev'ousi,a tele,w

a&uat (utereJ autoritateJ regatJ &ibertate s%arsesc. im(&inesc. terminJ desa$arsesc

Iata cate$a $erbe &a tim(u& (er%" 1 sau (er%" 3. %rec$ent inta&nite in ?T" h`ma,rthka*a`marta,n evschka *e;cw+ w+ e, lhka * a,llw+ teqera,peuka e`w,raka *o`ra,w+ pepi,steuk a se,swka *sw,,w+ avkh,koa *avkou,w + ge,gra#a pe,ponq a *pa,scw + pe,poiq a *pei,qw + pe,pom# a *pe,mp w+ pe,#eug a *#eu,gw + le,loipa *lei,pw +

e;gnwka *ginw,skw+

ei;rhka *le,gw+

h`toi,maka *e`toima,,w+ eu[rhka *eu`ri,skw+ ei;lh#a *lam a,nw+

le,luka

mema,qhka *manqa,nw+ meta e, hka*meta ai, nw+

71

LIMBA GREACA II CURSUL 11 CO?NUGAREA :ERBELOR LA 0IATEBA ME0IO'#ASI:A. I?0ICATI: #REBE?T I" De*initie' Se numeste diate)a 8medio'(asi$a9 deoarece $erbe&e in aceasta diate)a au ace&easi terminatii &a mediu si (asi$. indicati$. (re)ent" Contextu& ne ajuta &a identi%icarea diate)ei (ercise si. ca atare. &a e%ectuarea traducerii corecte" Conjugarea $erbe&or in diate)a medie si (asi$a. indicati$. (re)ent

II"

A. Diate4a me!ie 1" Subiectu& este bene%iciaru& actiunii $erbu&ui" Adica. subiectu& actionea)a in a$antaju& sau (ro(riu in asa %e& incat sa bene%icie)e din re)u&tate&e actiunii $erbu&ui" 3" Terminatii&e (rimare a&e diate)ei medii sunt identice cu ce&e a&e diate)ei (asi$e. &a modu& indicati$. (re)ent. si de aceea se numesc1 " Terminatii medio'(asi$e. indicati$. (re)ent" Iata'&e1 1" 3" " Sg" 0 o 0 mai 0 e 0 sai *0h|+ 0 e 0 tai <" :erbu&1 lu,w 1" 3" " Sg" lu 0 o 0 mai. lu,omai lu 0 e 0 sai. lu,h| lu,etai <" Obser$atii <"1" Terminatii&e sunt (recedate de $oca&e de &egatura e si o! Regu&a (unerii $oca&e&or de &egatura este urmatoarea1 inainte de m si n se (une totdeauna o. iar in rest se (une e" #&" luo,meqa lu,esqe lu,ontai #&" 0 o 0 meqa 0 e 0 sqe 0 o 0 ntai

73

<"3" Teminatia medio'(asi$a &a (ers" a 3'a singu&ar isi (ierde s. in %e&u& acesta $oca&a de &egatura e $a su%erii o (re&ungire 5unii s(ecia&isti o numesc 8contractie92 in h|. cu iota subscriptum. sub in%&uenta di%tongu&ui ai care a ramas din terminatia 0sai du(a dis(aritia sigmei" B" Mo!#l !e #tili4are si tra!#cere a .erbelor la !iate4a me!ie 1" Contextu& $a $eni in ajutoru& studentu&ui in a decide care dintre urmatoare&e moduri (osibi&e de traducere sa se a(&ice1 1"1" Medie re%&exi$a1 este asemanatoare diate)ei re%&exi$e din &b" romana. adica actiunea $erbu&ui se res%range direct asu(ra subiectu&ui care %ace actiunea" 1"1"1 Exem(&e1

1"1"1"a" v"ou,daj avnacwrei/ kai. avpa,gcetai 5de &a $erbu& avnacwre,w. 8a (&eca Sdin. de &aT9. si avpa,gcw. 8a s(an)ura9! 8Iuda (&eaca Sdin tem(&uT si se s(an)ura9" 1"1"1"b" lu,omai H .5Eu2 ma de)&eg9" 1"1"1"c" 3 Cor" 1111<1 auvto.j ga.r o` satana/j metaschmati,,etai eivj a;ggelon #wto,j! 8Caci Satana insusi se trans%ormaAsc4imba intr'un inger a& &uminii9" 1"1"3" Obser$atie1 In ?T sunt (utine ca)uri de %o&osire a diate)ei mediu&ui re%&exi$" In &ocu& acesteia se uti&i)ea)a de regu&a (ronume&e re%&exi$ e`autou/ H e`auto,n. e`mautou/ H e`mauto,n! 1"3" Medie a a$antaju&ui (ersona&1 actiunea nu se ras%range direct (e subiect. ci este sar$arsita in a$antaju& sau in a$antaju& ce&or din anturaju& &ui" 1"3"1" Exem(&e1 1"3"1"a" lu,omai H U5Eu2 imi de)&eg9" sau U0e)&eg (entru mine9" 1"3"3"b" Marcu 11 1 v"hsou/j avna ai,nei eivj to. o;roj kai. proskalei/tai tou.j maqeta.j tou.j h;qelen auvto,j! H UIsus urca (e munte si c4eama &a S entr#> Sine (e ucenicii (e SceiT care E& SInsusiT a $rut" C. Diate4a asi.a 1" Asa cum s'a amintit. diate)a (asi$a. &a indicati$ (re)ent. are ace&easi terminatii ca si diate)a medie" 3" Traducerea $erbe&or &a diate)a (asi$a este identica cu cea din &b" romana1 lu,omai H 8sunt de)&egat9 III" :erbe de(onente

1" :erbe&e de(onente sunt $erbe de%ecti$e. adica %orma &or de dictionar este cea medio'(asi$a. idicati$. (re)ent. dar e&e se traduc &a diate)a acti$a. indicati$ (re)ent" 3" Aceste $erbe nu au cores(ondent in diate)a acti$a" " ?ume&e 8de(onent9 $ine din &atina. depono. 8abandone)9" In cursu& de)$o&tarii &imbii grecesti. aceste $erbe au abandonat %orme&e acti$e. (re%erand %orme&e medio'(asi$e cu ro& de acti$" A. Categorii ale .erbelor !e onente 1" Ce&e care ex(rima reci(rocitate1 acestea sunt $erbe a&e caror actiune im(&ica ce& (utin un (artener sau inter&ocutor1 de,comai lutro,omai cari,,omai iva,omai (rimesc. intam(in rascum(ar iertJ grati%ic $indec -eu,domai avspa,,omai avpokri,nomai ma,comai mint sa&ut ras(und &u(t

3" Ce&e care ex(rima re%&exi$itate. adica actiunea se ras%range asu(ra subiectu&ui tu#lo,omai evpendu,omai ma ingan%J ma orbesc s(iritua& ma imbrac evgkrateu,omai ma abtin. ma sta(anesc

" Ce&e care ex(rima o im(&icare de sine e;rcomai mergJ $in h`ge,omai (reiau conducerea. (re)ide). conduc. gu$erne)J iau in consideratie ma manii. ma' n%urii $reau. doresc

poreu,omai dialogi,,omai

merg. ma duc gandesc. re%&ect asu(ra

ovrgi,,omai ou,lomai

<" Sunt $erbe care au %orme si (entru diate)a acti$a si sunt si de(onente" Acestea au inte&esuri di%erinte" Sunt ca)uri %oarte rare" a;rcw a;rcomai gu$erne)J a %i (rimu& ince(

7" Sunt $erbe de(onente carora se (ot atasa (re%ixe (re(o)itiona&e

7<

e;rcomai avpo, H avpe,rcomai eivj H eivse,rcomai evk H ev'e,rcomai

merg (&ec. ma inde(arte) intru ies

-" Sunt $erbe de(onente si nede(onente a&e caror com(&ement direct se a%&a in ca)uri di%erite de ce& regu&amentar. adica acu)ati$" a;rcw O GJ avpokri,nomai O 0 I:" #reci)ari su(&imentare des(re diate)a (asi$a

A. Diate4a asi.a res# #ne #n agent care actionea4a as# ra s#biect#l#i 1" In greaca agentu& se ex(rima in trei %e&uri 1"1" Agentu& direct. se ex(rima (rin1 u`po, O G 1"1"1" Exem(&u1 oi` a`martwloi. sw,,ontai u`po. tou/ Qeou/! 8#acatosii sunt sa&$ati de 5catre2 0umne)eu9" 1"3" Agent intermediar. se ex(rima (rin1 dia, O G 1"3"1" Exem(&u1 oi` a`martwloi. sw,,ontai dia. tou/ avposto,lou! 8#acatosii sunt sa&$ati (rin 5intermediu&2 a(osto&u&SuiT9" 1" " Agent im(ersona&. se ex(rima (rin1 ca)u& 0 cu sau %ara (re(o)itia evn SO 0T" 1" "1" Exem(&u1 oi` a`martwloi. sw,,ontai tw/| lo,gw| *evn tw/| lo,gw|+ tou/ &uri,ou! 8#acatosii sunt sa&$ati (rin cu$antu& 0omnu&ui9" 3" :erbe&e &a diate)a (asi$a (ot sta si %ara un agent :" Cerinte a&e cursu&ui 11

A. E"ercitii 1" 0in manua&u& &ui Ti(ei. (" - . ex" DC" 3" 0ate de (ro%esor B. 0ocab#lar 1" Se scot si se in$ata toate cu$inte&e noi gasite in acest curs 3" A&te $erbe de(onente %rec$ente in ?T euvaggeli,,omai evkporeu,omai gi,nomai (redic e$ang4e&ia ies. merg a%ara de$in. sunt. exist evrga,,omai proseu,comai diamartu,romai &ucre) ma rog %ac o marturie so&emnaJ dec&ar 77

so&emn

7-

CURSUL 13 CO?NUGAREA ME0IO'#ASI:A. #ER/ECT SI :IITOR. I?0ICATI:J A0:ERBE SI CO?NU?CTIILE me,n!!!de, I" Conjugarea medio'(asi$a. (er%ect. indicati$

A. &erminatii 1" Terminatii&e sunt ce&e (rimare a&e medio'(asi$u&ui. indicati$. (re)ent. du(a cum urmea)a1 1" 3" " Sg" 0 mai 0 sai 0 tai 3" Obser$atii 3"1" Terminatii&e de mai sus se atasea)a &a radacina $erbu&ui" 3"3" /iind $orba de tim(u& (er%ect. redu(&icarea (rimei si&abe $a %i Usemnu&9 de recunoastere a (er%ectu&ui" Redu(&icarea se %ace (otri$it regu&i&or deja in$atate &a greaca I" 3" " Intre radacina $erbu&ui si terminatii nu se (un $oca&e&e de &egatura. aceasta %iind o deosebire intre conjugarea &a tim(u& (re)ent si tim(u& (er%ect. medio'(asi$" 3"<" La (ers" a 3'a singu&ar s din terminatia = sai nu se (ierde" " Conjugarea $erbu&ui lu,w &a medio'(asi$. (er%ect. indicati$ 1" 3" " Sg" le, 5 lu 5 mai! le,lumai le,lusai le,lutai B. &ra!#cere 1" /iind medio'(asi$. traducerea corecta de(inde de context" Iata o(tiuni&e1 1"1" Mediu1 le,lumai. 8mi'am de)&egat9. 8m'am de)&egat9. 8am de)&egat (entru mine9 1"3" #asi$1 le,lumai. 8am %ost de)&egat9 Ssi in consecinta sunt &iber si in (re)entT 3" Actiune terminata in trecut cu im(&icatii in (re)ent #&" lelu,meqa le,lusqe le,luntai #&" 0 meqa 0 sqe 0 ntai

7C

3"1" Exem(&u1 1 Cor" 171 '<" %risto.j avpe,qanen u`pe.r tw/n a`martiw/n h`mw/n kata. ta.j gra#a.j!!!! kai. evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j gra#a.j! 3"3" 8!ristos a murit 5aor"2""" si a %ost in$iat 5(er%" (as". ind"29 H si in consecinta !ristos este $iu si a)iR " Obser$atii "1" Une&e $erbe a&e caror radacina se termina in consoana &abia&a su%era modi%icari atunci cand se (un terminatii&e medio'(asi$e &a tim(u& (er%ect. indicati$" "3" Exem(&e1 gra,#w H ge,grammai. dar &a (ers" a 'a $a %i ge,graptaiJ lam a,nw H rad1 la Alh H eilh 5 mai H ei;lhmmai. dar in (ers" a 'a sg" ei;lhptai II" Conjugarea medie &a tim(u& $iitor. indicati$

A" C#m se *ormea4a .iitor#l me!i#$ in!icati.? 1" Se %ormea)a din radacina $iitoru&ui. indicati$. acti$" 3" 0eci. semnu& de recunoastere a& $iitoru&ui. adica s se adauga &a radacina $erbu&ui. indicati$. acti$. du(a care se (une $oca&a de &egatura si a(oi terminatii&e (rimare a&e diate)ei medio'(asi$e" " Exem(&u1 lu,w 1" 3" " Sg" lu 5 s 5 o 5 mai. lu,somai lu,sh| lu,setai #&" luso,meqa lu,sesqe lu,sontai

<" Traducere1 lu,somai. 8imi $oi de)&ega9. 8$oi de)&ega (entru mine9 7" Obser$atie im(ortanta 7"1" Tim(u& $iitor &a diate)a (asi$a are %orme di%erite de diate)a medie. si ca atare se $a discuta mai tar)iu" B" C#m se *ormea4a .iitor#l .erb#l#i eivmi, la mo!#l in!icati.$ acti.? 1" Se cunoaste deja (re)entu& si im(er%ectu& indicati$. acti$ a& $erbu&ui eivmi," 3" Terminatii&e $erbu&ui eivmi, &a $iitor indicati$ sunt terminatii&e (rimare a&e diate)ei medio'(asi$e. dar traducerea se %ace in diate)a acti$a. du(a cum urmea)a1

7,

#re)ent Sg" 1" 3" " #&" 1" 3" " III" evsme,n evste, eivsi,*n+ Ad$erbe eivmi, ei= evsti,*n+

:iitor e;somai 5eu2 $oi %i e;sh| e;stai evso,meqa e;sesqe e;sontai

Im(er%ect h;mhn h=j. h=sqa h=n h=men h=te h=san

A. De*initie 1" Un ad$erb ca&i%ica un $erb" 3" Une&e ad$erbe se %ormea)a din adjecti$e (rin in&ocuirea n din terminatia 0wn a adjecti$u&ui &a (&ura& geniti$" Exem(&u1 kalw/n H kalw/j. 8bine9. 8corect9" Ioan <11C1 le,gei auvth/| o` 6"hsou/j< kalw/j ei=paj o[ti a;ndra ouvk e;cw< " Ce&e mai mu&te ad$erbe au %orme s(eci%ice. de sine statatoare si. in consecinta. trebuie in$atate %iecare indi$idua&" Exem(&u1 Marcu 113@. kai. euvqu.j evka,lesen auvtou,j> <" Iata cate$a asemenea ad$erbe1 <"1" E&e se in$ata ca si $ocabu&ar (entru cursu& 131 a;cri*j+ e;ti e[wj O G Q (ana &a Stem(ora&TJ (ana cand inca O G Q (ana &a S&ocati$TJ (ana cand. in tim( ce. atat tim( cat""" Stem(ora&T cumJ tocmai cum. asa cum acum unde Conjuntii&e me,n si de, 7D o[te ouvke,ti ouvci, cand. (e cand nu mai nu Sema%aticT

kaqw,j nu/n o[pou I:"

sh,meron to,te euvqu,j. euvqe, wj

a)i. a)ta)i atunci indata. imediat

A" @#nctia sintactica a acest#i !#blet !e con6#nctii 1" Adesea ex(rima contrast1 %unctie coordonati$a ad$ersati$a 1"1" me,n!!! de, 8(e de o (arte""" (e de a&ta (arte9 1"3" Exem(&u1 evgw. me,n eivmi ?au,lou. evgw. de. 61pollw/. evgw. de. &h#a/. evgw. de. %ristou/> B. @#nctia stilistica a !#blet#l#i 1" Sti&istic1 este recomandat ca me,n sa nu %ie tradus. iar de, sa %ie tradus cu conjunctii&e ad$ersati$e 8dar9. sau 8insa9" 3" 0ub&etu& de conjuctii me,n!!! de, a(are %rec$ent in texte&e &ui #a$e& si atesta &imbaju& argumentati$ a& acestuia" :e)i in mod s(ecia& E(" c" E$rei 11C',J 17'-J D1-'CJ 1@111'13J 11117'1-" " 0ub&etu& acesta (oate %i %o&osit si cu art" 4ot" &a (&ura& (entru a ex(rima ideea de 8unii""" a&tii9"

"1" Exem(&u1 /a(te 1<1<. evsci,sqh de. to. plh/qoj th/j po,lewj. kai. oi` me.n h=san su.n toi/j 6"oudai,oij. oi` de. su.n toi/j avposto,loij> 80ar mu&timea orasu&ui a %ost di$i)ata 5s'a de)binat2. si #nii erau cu Iudeii. (e cand altii cu a(osto&ii" :" :ocabu&ar

1" Ad$erbe&e din acest curs 3" Lectia 11 din Ti(ei " Tema (entru acasa1 sa se scoata cu$ite&e noi din texte&e exem(&e&or din acest curs" :I" Exercitii

1" Ce&e date de (ro%esor si 3" Ti(ei. (" -D ex" nr" I"

-@