STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

STRATEGII ARGUMENTATIVE N DEZBATEREA TELEVIZAT

Lector univ. drd. STELUTA COCULESCU Univer it!te! "#etro$%G!&e'( #$oie ti Lmission de dbat tlvisuel MTS met en place un double dispositif : conversationnel et tlvisuel. Le dispositif conversationnel comprend le cadre spatio-temporel (conte te! et le cadre participatif (les locuteurs" #nimateur et $nvits!" ainsi %ue le but de la communication. L&'pot&(se gnrale sur la fonction du discours mdiati%ue prsuppose le istence dun cadre de contraintes du contrat de communication (le dispositif! et un cadre de liberts" o) les locuteurs dveloppent des stratgies discursives dans le but de dterminer le public * ad&rer * leurs t&(ses. Sur le corpus enregistr de lmission du + fvrier ,--." nous nous proposons de dmontrer notre t&(se : la stratgie concessive est un mo'en efficace de rsolution de la contradiction entre les locuteurs. n analiza noastr vom adopta un demers semio-discursiv si vom lua n considerare situatia de comunicare ca actor !enerator al oricrui discurs" #om adopta termenul de contract de comunicare, implic$nd perspectiva comunicativ si mai ales intentia partenerilor de a e%ercita, prin producerea semnelor, o in luent asupra receptorilor" Tipul de comunicare analizat apartine spatiului mediatic si priveste comunicarea televizual& mai precis, dez'aterea televizat, tip de interactiune ver'al n (urul unei pro'lematici de interes sociopolitic de actualitate, des surat n platou si mediatizat prin sunet si ima!ine, n direct" Corpusul e constituit prin nre!istrarea emisiunilor )arius Tuc S*o+ ,Antena-." #om aplica analiza pe te%tul emisiunii din / martie 011-" Contr!ctu$ de co)unic!re Termenul apartine lin!vistului rancez 2atric3 C*araudeau ,-456. care consider sensul ca iind rezultatul unui du'lu proces de semiotizare7 de transformare, operat de su'iect n reprezentarea lumii, orientat spre interlocutor, si de tranzactie a reprezentrilor interlocutorilor care introduc n sc*im'urile dintre ei (ocul propriilor reprezentri, cut$nd iecare s si le impun" 2ostulatul /ontractului de comunicare se ondeaz deci pe recunoasterea reciproc si dreptul iecruia la cuv$nt" Comunicarea devine ast el o activitate contractual" 2lec$nd de la cele doua sensuri ale ver'ului a comunica 7 a comunica ceva 8 a comunica cu cineva, 9odolp*e :i!lione ,-45/. su'liniaz c nu este vor'a doar despre trans er de in ormatie, dar si despre sta'ilirea unei relatii" Contr!ctu$ de co)unic!re )edi!tic* ;in perspectiva acestui cadru teoretic, comunicarea mediatic este un macro-act de lim'a(, comport$nd o situatie !lo'al n care comunicarea se realizeaz via un suport te*nolo!ic 7 *$rtie, sunet, ima!ine" Evenimentul 'rut este trans ormat de ctre instanta mediatic n stire ,n spatiul de
<=

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

trans ormare." Stirea ast el a'ricat n scopul tranzactiei este livrat instantei receptoare ,pu'licul. care o oloseste pentru a o'tine, evenimentul interpretat, corespondent al evenimentului 'rut" Cele dou instante partenere ,de producere si de receptare. actioneaz n circumstante speci ice ,de timp si spatiu. av$nd inalitti proprii ,de in ormare si de captare." Contr!ctu$ de co)unic!re te$evi&u!$* Ca medie de comunicare social, in ormativ si distractiv, televiziunea a desc*is o nou etap n e%perienta uman 7 aceea a simultaneittii 7 instrumentul su privile!iat este ima!inea, avoriz$nd prin posi'ilitatea transmisiei n direct, co-e%istenta evenimentului re erential si a evenimentului televizat, sentimentul de co-participare la construirea nu numai a discursului ci si a lumii" >ma!inea este e%ploatat pentru a !aranta autenticitatea aptelor n 'ene iciul intentiei de in ormare si pentru a crea spectacularul mesa(ului n 'ene iciul intentiei de captare" Televiziunea, at de alte media, plaseaz ima!inea n plin proces al evenimentului 7 aparitia sa n lumea enomenal si crearea produsului mediatic livrat pu'licului ca produs apt pentru interpretare, sunt dou procese simultane" 2rocesul natural si procesul a'ricat se suprapun7 primul primeste dreptul la cunoastere si posi'ilitatea interpretrii lui simultane& al doilea primeste le!itimitatea autenticittii si rolul social de co-participare la crearea 8 interpretarea nu doar a discursului ci si a lumii" 2u'licul receptor este ast el contactat printr-un du'lu dispozitiv, mediatizarea iind ver'al si vizual, cci misiunea televiziunii este de a ace vizi'il cuv$ntul ? a da cuv$ntului vizi'ilitate ? ,@A>9E #O>9 LA 2A9OLE." Ast el inalitatea comunicrii are o du'l tinta7 de in ormare , @A>9E SA#O>9. & cu e%i!enta de a respecta principiul de serios si principiul de credi'ilitate" de captare ,@A>9E 9ESSEAT>9. 7 cu e%i!enta de a produce plcere prin punerea n spectacol a in ormatiei, pentru a stimula reactii emotionale produc$nd e ecte de seductie" Aceast du'l inalitate determin (ocul su'til al discursului televizual ntre cei doi poli, scopul inal al acestui macro-act de lim'a( iind captarea, prin serios si plcere, a pu'licului lar!, cel numeros, pentru a ocupa n spatiul pu'lic un loc si o pozitie" De&+!tere! MTS, C!r!cteri tici )TS este o emisiune de dez'atere pe teme de actualitate social, politic, cultural etc" Ca orice emisiune televizat, )TS pune n scen un du'lu dispozitiv 7 conversational ,mediere ver'al. si televizual ,mediere vizual." n analiza noastr vom dezvolta medierea ver'al" Di -o&itivu$ conver !tion!$ instalat pe platou se caracterizeaz prin toate elementele conte%tuale ale interactiunii ver'ale at n at" ;i erenta const n aptul c pe platou conte%tul este construit si deci nu este natural, iar discursul are o du'l destinatie& alocutorul care se !seste pe platou si alocutorul care se !seste n ata ecranului, pu'licul telespectator" Sceno!ra ia spectacolului are deci drept scop s avorizeze cuv$ntul li'er, eli'erat n 'ene iciul marelui pu'lic care, izic a'sent, nu va putea intra n ritualul sc*im'urilor de cuv$nt dec$t cu acordul si prin !estul permisiv al instantei mediatice" Emisiunea din / martie nu cuprinde secvente interactive cu telespectatorii" ;in perspectiva teoriilor conversationaliste dispozitivul conversational cuprinde conte%tul ,cadrul spatio-temporal. si cadrul participativ ,Cat*erine Ber'rat Orecc*ioni, -445." S-!tiu$ evenimentului mediatic este studioul de televiziune" ;in punct de vedere izic, este un spatiu nc*is, init, delimitat de c$mpul vizual al invitatilor" Accesul n spatiu este controlat, participantii iind invitati de Animator" Este locul de producere al discursului, univers nc*is unction$nd ca la'orator de e%aminare a opiniilor asupra realittii" Or!anizarea spatiului izic este
</

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

simpl7 o'iectele ,masa, scaunele. su!ereaz cadrul adecvat dez'aterii" ;ispozitia o'iectelor indic polemica ,asezarea la mas at n at. si nu consensul ,a'senta asezrii circulare." Acest cadru pro esional unde se creeaz cuv$ntul este n acelasi timp locul unde si des soar activitatea specialisti n transmiterea ima!inii ,te*nicieni, instrumente te*nice etc". si care nu este accesi'il pu'licului telespectator" C!dru$ te)-or!$ se nscrie n strate!ia prin care este transpus n ima!ine scena real" )odalitatea proprie acestei emisiuni si care i con er spectacularul, este transmisia n direct" A i n mi(locul evenimentului, a asista la spectacolul care tocmai se construieste, creeaz pu'licului un sentiment de pro%imitate, de contact, de intimitate" Contemporaneitatea activittilor A @ACE ,@A>9E. si A #E;EA ,#O>9. se realizeaz prin te*nica ce pune n raport direct evenimentul si di uzarea lui mediatic 7 receptarea se ace n timp ce se asist la crearea discursului" C!dru$ -!rtici-!tiv al emisiunii din / martie 011- este ormat din Animator, )arius Tuc si doi invitati 9o'ert 9adulC si Adrian 2unescu" n !eneral, participantii, prin caracteristicile lor ,'iolo!ice, izice, a ective, psi*o-sociolo!ice. si n unctie de numrul lor pe platou, detin rolul determinant n realizarea interactiunii ver'ale" Ansam'lu luctuant, cadrul participativ se descompune n iecare moment al interactiunii n ormatul de producere a discursului si ormatul de receptare& n cadrul interactiunii at-n- at, statutul participantilor se modi ic n unctie de momentele succesive ale interactiunii ,locutorul devenind alocutor si invers." Sco-u$, inalitatea comunicrii mediatice se descompune ntr-un du'lu plan7 scopul !lo'al al instantei mediatice care produce evenimentul si scopurile individuale ale invitatilor care au iecare propriul o'iectiv, scopuri care se suprapun scopurilor !lo'ale" Contractul de comunicare presupune urmatoarele tinte7 informativ ,a in orma pu'licul asupra ultimelor evenimente din viata politic si social." e plicativ7 a o eri pu'licului e%plicatia evenimentelor" emotional7 a crea pu'licului emotii puternice, o stare emotional participativ puternic, de preferint participativ, com'ativ" factitiv7 a determina n ultim instant atitudinea pu'licului, capa'il s ai' propria opinie si s determine la r$ndul su o re!lementare a proceselor socio-politice care s tin cont de opiniile sale" 2roiectele individuale !lo'ale ale invitatilor vizeaz toate acelasi lucru7 a provoca adeziunea pu'licului telespectator la tezele pe care le sustin n dez'atere" 2roiectele punctuale ale invitatilor vizeaz rezolvarea con lictelor ver'ale din iecare secvent" @iecare locutor si propune victorii punctuale pentru a o'tine n inal victoria asupra interlocutorilor, n msura n care a reusit s-i domine prin discursul su" Notiune! de tr!te.ie 2atric3 C*araudeau ,-44<. considera actul de lim'a( ca iind locul de nt$lnire al contractului si strate!iei" Actul de lim'a(, din punct de vedere al producerii sale, poate i considerat ca o e%peditie si o aventur7 o e%peditie n ce priveste aspectul su intentional, pentru ndeplinirea cruia su'iectul va utiliza contracte si strate!ii" /ontractul priveste acordul participantilor la comunicare asupra reprezentrilor n lim'a( ale practicilor sociale" Strategia priveste or!anizarea si activarea intentiilor, pentru a produce anumite e ecte" o aventur, marcat de imprevizi'il7 dac locutorul este stp$n pe modul n care si or!anizeaz cuv$ntul, el nu este totusi stp$n pe e ectele produse de discursul su asupra alocutorului"
<D

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

Strate!ia nu este rezultatul intentiilor si sc*emelor preala'ile interactiunii" Strate!ia este un ansam'lu de comportamente si de raporturi interpersonale e ectiv constatate n des surarea sc*im'ului" Strate!ia se construieste n cadrul sc*im'ului" Liniile de conduit sunt ne!ociate si construite mpreun" Su'iectul se vede constr$ns s construiasc mpreun cu partenerul" Constructia strate!iilor se realizeaz prin !estiunea imprevizi'ilului comportamentului discursiv al partenerului" @rancis EacFues ,-4D4. de ineste strate!ia discursiv ca iind Gun ansam'lu de interactiuni comunicative coordonate ast el nc$t si construiesc propriul conte%tH" #aloarea de strate!ie discursiv apare c$nd avem7 o situatie de incertitudine le!at de comportamentul imprevizi'il al partenerului sau necunoasterea total a situatiei& un scop pe care si-l propune locutorul& Gre!ulile (oculuiH, ce pot i olosite n unctie de scopul de atins& o evaluare a structurilor succesiv realizate& o succesiune re!lat de ale!eri si care traduce un plan de ansam'lu nu n mod o'li!atoriu constient Cu c$t o interactiune este mai comunicativ, cu at$t mai putin sunt unilaterale strate!iile" ;in contra, n acest caz strate!iile sunt 'ilaterale si si ne!ociaz e ectele" O strate!ie ver'al nu presupune n mod o'li!atoriu o situatie de con runtare" Strate!ia nu nseamn n mod o'li!atoriu polemic" ;e cele mai multe ori, comportamentul cooperativ este mult mai e icace pentru a controla partenerul" nainte de a analiza strate!iile discursive n emisiunea indicat, s rspundem la o ntre'are7 Este emisiunea )arius Tuc S*o+ o emisiune televizat de dez'atereI 9spunsul este pozitiv, av$nd n vedere7 raportul simetric ntre participanti , iecare atac si este la r$ndul su atacat.& relatia de competitie care domin relatia de cooperare& natura e%tern a inalittii, care nu se rezolv n platou& caracterul ormal al interactiunii, rolul Animatorului iind de a impune respectarea ormatului emisiunii" Selectia invitatilor este cut n unctie de tema tratat& ei apartin lumii politice, iind de(a cunoscuti de pu'lic7 Adrian 2unescu senator 2;S9 ,la data emisiunii. si deputatul U;)9 9o'ert 9adulC" Str!te.ii di cur ive /n MTS Tema emisiunii , olosirea lim'ilor materne ale minorittilor din 9om$nia. este pro'lematizat" Este 'ine c s-a votat n 2arlament, cu spri(inul partidului de !uvernm$nt, le!ea privind olosirea lim'ii minoritatilor n localittile unde proportia lor este de 01JI Cei doi invitati sustin teze opuse7 A27 le!ea votat este o e%a!erare7 ea va provoca ulterior mari pro'leme" 997 le!ea votat este o normalitate, n con ormitate cu le!islatia european& ea va aduce, n plus, o 'un ima!ine puterii politice din 9om$nia" Cei doi locutori si construiesc discursul pe 'aza unor strate!ii di erite" Strate!ia lui 99 este cooperativ" 2roiectul su este de a sustine caracterul (ust al le!ii" ;in contr, strate!ia lui A2 este polemic" Cooperarea este plasat la nivelul strict comunicational7 el a acceptat invitatia la emisiune si accept ritualul, dar rm$ne in le%i'il n plan tematic" 2ozitia sa este totusi delicat7 desi este mpotriva le!ii, A2 nu o poate spune e%plicit cci nu doreste s se a irme n dezacord cu propriul partid" 2entru asi rezolva dilema, A2 ale!e s nu com'at le!ea, ci discursul interlocutorului& proiectul su nu este de a spune e%plicit c este mpotriva le!ii, ci de a desta'iliza ima!inea interlocutorului, provoc$ndu-l si pun$ndu-l n di icultate, mpiedic$ndu-l ast el s-si sustin teza" ;i erenta ntre strate!ii are urmatoarele consecinte7
<5

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

-" n plan ilocutionar7 99 emite asertiuni, pe care are intentia mai mult sau mai putin realizat de a le e%plica& e%plicatiile sale au valoare ar!umentativ" A2 emite ntre'ri, evit$nd asertiunile" ntre'rile sale provocatoare au ca scop s-l desta'ilizeze pe 99" n planul relatiei, ntre'area i con er lui A2 pozitia superioar, plas$ndu-l prin complementaritate pe 99 n pozitia in erioar" ;eci, desi n a'senta unei teze puternice, e%plicite, A2 recupereaz pozitia dominant n planul relatiei" 0" n planul acordului cu auditorul7 iecare locutor si ondeaz discursul pe tipuri de o'iecte presupuse a i admise de pu'lic" 99 se spri(in pe o'iecte care apartin realului7 apte si prezumtii" Le!ea este un apt" 9ealitatea care a acut-o posi'il este un ansam'lu de apte& deci totul este nor)!$. ;eci, 99 si construieste discursul n de ensiv apr$nd ceea ce s-a n ptuit" A2 oloseste o'iecte de credint din domeniul pre era'ilului7 valori si ierar*ii" #aloarea suprem este natiunea& lim'a, valoare aprat de A2 este mi(locul prin care se mani est natiunea" Lim'a este n acelasi timp norma, iar nor)! este superioar nor)!$u$ui" 6" n planul dinamicii ar!umentative7 99 realizeaz parcursul de la !eneral la particular ,toate minorittile, dar ma!*iarii n particular." A2 rm$ne i%at n particular7 lim'a ma!*iara" ;e(a vizi'il nemultumit de decizia propriului partid, A2 nu-si poate permite s-si multiplice adversarii incluz$nd si celelalte minoritti printre cei pe care i atac" Str!te.i! conce iv* Ae propunem s demonstrm c cei doi interlocutori rezolv uneori contradictia ar!umentativ utiliz$nd tr!te.i! conce iv*" n ata unui enunt 2 care constituie un ar!ument pe care locutorul l contest, acesta poate adopta dou pozitii7 sau admite 2, dar ncearc s-l depseasc opun$ndu-i un alt ar!ument K, mai puternic ,concesia.& sau nea! 2, contest$nd vala'ilitatea ar!umentului si avanseaz un ar!ument contrar ,re utatia." Concesia este orientat spre continuarea dialo!ului, cci K relanseaz interactiunea& este un act reactivinitiativ" 9e utatia, act reactiv, este orientat spre nc*ierea sc*im'ului" n opinia noastr modelul # d!r 0 red o modalitate de a rezolva contradictia punctual, pentru a putea continua sc*im'uri, n timp ce tezele locutorilor continu s ram$n pe pozitii e%clusiviste" n corpusul analizat nt$lnim dou variante ale modelului # d!r 0( iecare are doua orme de mani estare7 A. -" %7 p L. -" %7 p C7 p dar K C7 nu p dar K 0" %7 p C7 dar K A
,-.

0"

%7 p C7 nu p dar K deci nu-9

1.

567 6 - d!r 0
23. R7 Le!iuitorul asa a sta'ilit" Acuma putem s discutm"""" 24. A#7 Lun, acum eu stiu c le!iuitorul asa a sta'ilit"""" dar dac noi ne-am ntrunit aici putem s discutm"""" e simplu acordm imnuri de slav le!iuitorului, atuncea"""""

<4

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

24 A#

2 dar Le!iuitorul a sta'ilit asa 9 nu mai discutm 2 e%plicite K e%plicite 2. 567 6 d!r 0
88. R6 D!r aici nu e discutia ntre 41 si -1I 89. A#7 2i d!r dac ne raportm la sut, -1 din sut""" 83. R7 ;eci, discutia aici nu este din pcate pentru dvs"""

K noi ne-am instruit aici non-9 discutm

,0.

89 A#

2 su'stantial 9 e mult

dar

K dac ne raportm la -11 non-9 e putin

,6.

93. R7 ;eci, Uniunea Europeana este de asa natur cut nc$t s permit statelor care rati ic aceast conventie cadru ca s interpreteze cu 'un credinta, e su'liniat n aceast conventie cadru , cum doresc dumnealor" Si 2arlamentul 9om$niei e interpretat n urmtoarea manier7 01J se aplic acest drept, se !aranteaz acest drept mem'rilor comunittilor minoritare" 94. A#7 ;omnule cole!N D!r de ce nu se !aranteaz si altora cu -4JIAia de ce s ie npstuitI 9:. R7 Aicea e o pro'lem""" e o pro'lem""" eu v-am spus""" noi am i vrut s ie -1J, deci eu v spun aici"""

94 A#

2 se !aranteaz la 01J R avanta(

dar M

K nu se !aranteaz la -4J dezavanta( non%R

,<.

3;. A# 7 2i cum, Constitutia e clar""" 31. R 7 )ai departe mer!$nd""" 'inenteles c e clar""" oarte clar s stiti""" )ai departe mer!$nd" 32. A# 7 D!r si clestarul e clar""" si sunt"""

32 A#

2 constitutia e clar 9 deci se respect

dar si clestarul e clar M

=1

non-9 deci nu se respect

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

<3=

:9. A# 7 #i se pare un !est civilizat I :3. R 7 )i se pare un !est cole!ial, da" :4. A# 7 D!r de ce tre'uie s-i trimiteti"""

:4 A#

2 vrea s nvete lim'a ma!*iar 9 nu e o ensator

dar

K de ce tre'uie s-i trimiteti dictionar non-9 e o ensator

<4=

::. R 7 2entru c d$nsul a a irmat n pu'lic c vrea s nvete lim'a ma!*iar""" si atuncea noi""" :>. A# 7 D!r se !sesc solutii""" :?. R 7 """oamenii de 'un credint"""

:> A#

2 i-ati trimis dictionarul e o ensator

dar M

K se !sesc solutii nu e o ensator

<:=

?3. R 7 Oaideti s revenim la discutia de principiu""" ?4. A# 7 Au, dar c*estia asta cu dictionarul pe care ati cut-o n-ar i vala'il si invers, adic s nvete"" ?:. R 7 La da N ?>. A# 7 ;a I ??. R 7 D!r cred c toti oamenii de 'un credint au dictionare n cas" 1;;. A# 7 Au prea au lim'a rom$n N

?? R

2 c*estia cu dictionarul ar i vala'il si invers deci ma!*iarii nu stiu lim'a noastr

dar

K cred c toti oamenii de 'un credint au dictionar n cas ma!*iarii stiu lim'a rom$n

B
<>=

567 6 nu - d!r 0 <deci nu%R=

:;. A# 7 Al oricui ar i ost n situatia n care s""" 9$deti asa c vi se ia dictionarul si""" astea nu sunt""" :1. R 7 Au, d!r c*iar i s-a trimis dictionarul s stiti"

:1 R

vi se ia dictionarul 9 s nvete lim'a rom$n

,nu.

dar M

i s-a trimis dictionarul non-9 s nvete lim'a ma!*iar

=-

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

;ez'aterea )TS este o ar!umentatie n situatie de con lict" >nterlocutorii si e%prim interesele, iar strate!ia concesiv unctionez ca un actor desta'ilizator al continutului tematic" Ar!umentul concedat 2 are valoarea unei teme e%prim$nd o'iectul unei diver!ente dintre puntele de vedere ale locutorilor& n corpusul nostru, n ma(oritatea e%emplelor, locutorul P nu reia asertiunea 2" ;eci aparent, nu concede interlocutorului Q acest ar!ument" Ceea ce urmeaz, K, constituie ocarul in ormativ al ansam'lului enuntului" Acordul lui Q pentru 2 este deci ictiv" El nre!istreaz actul enuntului dar contraatac ar!umentul prin K" >poteza noastr privind unctionarea modelului concesiv # d!r 0 n structura ntre'are ? rspuns din dez'aterea televizat se con irm su' aspectele urmtoare7 din punct de vedere discursiv concesia constituie un mi(loc e icace de rezolvare a contradictiei iind cea mai avora'il interlocutorului& din punct de vedere structural, strate!ia concesiv semni ic optiunea locutorului pentru continuarea sc*im'ului" Ar!umentul su, mai puternic, este o initiativ de relansare a sc*im'ului& din punct de vedere in ormativ, K, ar!umentul mai puternic, relanseaz sc*im'ul introduc$nd un nou o'iect de discurs" Bi+$io.r!@ie Anscom're, E"C"& ;ucrot, Os+ald, -45-: $nterrogation et argumentation, Lan!ue @ranRaise =0 C*araudeau, 2atric3, -44<7 Langage et discours. 0lments de smiolinguisti%ue, 2aris, Oac*ette C*araudeau, 2atric3, -44-7 La Tlvision: Les dbats culturels, Coll" Lan!a!e, discours, sociStS CA;, 2aris, ;idier C*araudeau, 2atric3, -44D7 Les discours dinformation mdiati%ue, >AA 2aris, Aat*an @rancis, EacFues, -4557 Trois stratgies interactionnelles1 conversation" ngociation" dialogue dans E" Cosnier ? Ec*an!es sur la conversation CAS, 2aris @rancis, EacFues, -44D7 2ialogi%ue. 3ec&erc&es logi%ues sur le dialogue, 2aris, 2U@ :i!lione, 9odolp*e, -45/7 L4omme communi%uant, 2aris, Armand Colin Ber'rat-Orecc*ioni, Cat*erine, -4457 Les interactions verbales. #pproc&e interactionnelle et structure des conversations, 2aris, Armand Colin )oesc*ler, E, -4547 La modlisation du dialogue, Oermes, 2aris )oesc*ler, E, -4507 2ire et contredire, 2eter Lan!, Lerne )orel, )"A", -44/7 La concession en fran5ais, Orp*Cs, 2aris

=0