P. 1
Gradina de langa casa

Gradina de langa casa

|Views: 614|Likes:
Published by ucenicool
Gradina de langa casa
Gradina de langa casa

More info:

Published by: ucenicool on Jan 13, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2015

pdf

text

original

SF A TUL POPULAR AL REGIUNII PITESTI

Sqctiunqa asricoli
Ing. BUDAN C.
GRAD INA
DE LINGA CASA
1 9 6 0
CUVINT INTRODUCTIV
Nevoile materi.ale spirituale al·e omului sint multiiple
  priln n:atura lor, :nelimit·a·te : p·e masudi ce sint sati.sfa-
cute unele, apar altele. Gradul de satisfacere a nevoilor
nivelul de tr.ai .al poporului. Oamenii doresc o
abundenta de marfuri frumoase, o locuinta mai spatioasa, o
aHmentatie mai bo•gata mai va:riata decit in tr·ecut.
Congresul al III-lea al Partidului Muncitor·esc Romi:n,
preocupindu-se de buna.sta.re.a p·oporului nostru, a tra.sat un
vast pro.gra:m de 1dezvoltar·e a tuturor .ramurilor economice ale
tMii in p,rimul ;rind a ramurilor ,prindp,al,e : industria
agricultura.
In ceea ce agricultura, principalul obiectiv al
pl,anului de 6 a:ni este .a.Ungerea unui nivel de productie care
sa ·satisfacii integ.ral 1nevoile mereu cresctnde de 1p.roduse
alimenta.r.e .ale populatiei cele de materii prime ale i,n,dus-
triel sa acopere toate celelalte nevoi ale ,st.atului in 1p.roduse
a;gricole.
Pe:ntru .a s·e 01btine o aliment•atie mai bogata mai
va-riaUi, o atentie deosebita se acorda lar.girii co.nsumului de
f.ructe legume de cele mai dHerite specii. ·
Oamenii de au stabiHt ca ,pentru o buna dezvol-
tare .a cor-pului omenesc a rnenti.nerii sanatatii, trebuie
sa se consu:me cit mai multe fructe 1proa.S1pete legume, stabi-
lind chiar c•a.ntitatea mi1nima zil:nic la 200 grame f.ructe
500-800 gname le,gume inclusiv cartofi, de om. Consumind
· fructe le.gume sub ac.est minim cu tntre.ruperi, cum se
!ntltm,pla .aodesea in lunile de iama ,primavadi, in or.ga.ni:smul
omului se produc perturbari ca.r:e slabesc or.ganismul care
3
nu :rareori ·se soldeaza cu boli de stomac.' de ficat, rinichi etc.
care au l.a baza lipsa de vitamine. Datonta valorii lor alimen-
tare, fructele Je,gumele smt produsele cele mai pretioase
pentru hrana oarnenilor. Ele contin multe substrante folosi-
toa.re   omenesc. Astfel,
zaharurile din fructe, glucoz·a fructoza, care dau dulceata
fructelor, ocupa primul loc ca importanta in .alime:ntatie
deoa.rece ele se asimilea.za foa.rt.e de catne or•gani:s'ffi.
Pe lilnga acea1st:a, •gluco.z.a fructoza au o .actiune binefacatoa:re
asupra secretiilor gastrice, asupra digestiei, asupra rinichilor
p1roduc pofta de mtncar.e. celeJ,alte ISUJbs·ta.nt'e din f.ructe le-
gume ca: acizii o.rganici, vitaminel.e, fenmentii, precum nume-
roase elementre minerale (potasiu, calciu, mag.neziu, fier, siliciu
etc.). sint de rnar.e impo.rtanta pent.ru sanatatea omulut
Acizii organici din fructe legume, care dau acestm.a
gustul racoritor, contribuie la di•gestia alimentelo.r in sto-
mac, elementele contribuie Ia formarea intari1rea
scheletului, iar vitaminele fermentii asi,gura functionarea
normala a glandelor cu ·secretie interrna. Upsa vitaminelor
in alimentatie provoaca g.r.ave tulburari .asupra sistemului
nervos, asupra vederii, rpielii, dintilor, a:paratului digestiv
determina slabirea i'ntr.egului o.r,ga,nism.
Toate aceste componente .ale fructelor legumelor,
p.recum aHele aflate in c·antitati extrem de mici (micro-
elemente) foa.rte p.retioase pentru omul sanatos, iar in
multe bali aJ.e stomacului, riniohilor, inimii, precum in
stari de anemie (slabire) a or:ga,nismului au .p.roprietati de
intari.re vindecare neintrecute. lata de ce fructele legu-
mele .si•nt considerate :pe drept cuvi.nt izvor de sa.natate, ia-r
pomicultura legumicultura ,industria de vitarnine a agri-
culturii". Pentru toate aceste ealitati, consumul fructelor
legumelor este de neinlocuit in alimentati·a o.amenilor. Ele
nu trebuie sa lipseasca de la masa, mai ales din alimentatia
capiilor a batrinilor. 0 alimentatie bogata in fructe
legume a ajuns sa fie un indiciu de bunastare a unui .popor.
Pa,rtidul Muncitoresc Romin urma.rind ridicarea con-
tinua a nivelului de trai al oamenilor muncii, a trasat ca
sarcina in planul economic de 6 ani adoptat Ia Congr·esul al
III-lea ca pina in a.nul 1965 plantatiile de :pomi fructiferi
sa fie extinse la 300.000 .hectare, ia1r suprafata cultiv.ata cu
legume sa ajunga la circa 185.000 hectare, .ast:fel oa pro-
ductia de fruct.e sa poaHi ajunge in 1965 la circa 1.700.000
tone, iar productia de legume J,a circa 3.300.000 de tone.
4
Pentru realizarea acestor sarcini s-au creat in toate reg-iu-
niJ.e tfirii nurneroase pepiniere in care se altoiesc anual mim-
oane de pomi din toate speciile din cele mai bune
mai valoroase soiuri, rpentru fiecare zona in parte. Niciodata
in istoria ta,rii noastre, pomicultura, ca de altfel nici cele-
lalte .rarnuri ale a,griculturii, nu s-a bucurat de o atentie
de un avint rnai mare ca sub regimul nostru de demo-
cr.atie populara. Sub .regimul   nu s-a
realizat in mai bine de o jumatate de secol atit cit s-a reali-
zat in mai putin de un deceniu sub .regimul
popular in domeniul pomiculturii legumiculturii. Planta-
tiile mari de tip socialist infiintate in unitatile agricole de
stat cooperatiste, bazinele legumicole create in jurul o.ra-
centrelor au dus Ia o serioasa
irnbunatatke a aprovizionarii cu fructe legume a oamenilor
muncii. ·
Succesele deosebite obtinute in co.nstructia socialista a
agriculturii, puternicul sprijin acordat taranimii muncitoare
de catre statui democrat-popula:r pri:n mijloace mecaniz.ate,
cadre tehn:ice, credit.e,   seminte selectionate
etc., faptul ca piWg,ramul de dezvolta1re a pomiculturii
legumicuJtu,rii in ta,ra noastra este in plina     ca
actiunea aceasta este planificata dupa criterii  
economice sociale. nu haotica ca in trecut ca pina iin
prezent -acest plan a fost nu numai realizat dar
in fiecare an, ne   sa credem cii sa,rcinile tr.as·ate
de Congr,esul a! III-lea a! p.arLidului vor fi nu numai reali-
zate in intregime ci
Alaturi de gospodariile .ag·ricoJ,e de st,at cele colective,
care vo.r da cea mai mare parte din fructele J,egumele
necesare aprovizionii-rii po:pulatiei din intreaga ta:ra, pina
Ia nivelul st.albilit de Congresul al III-lea al P.M.R., un
izvor suplirnentar de o mare importanta in aprovizicmarea
di:r.ecta cu legume fruct:e proaspete il constitui,e gradinile
d.e pe linga oame.nilor muncii.. Asemenea g1radini
intnnim ap,roa,pe in jurul fieciirei gospoda:rii Ele
se creaza pe loturile de 2 000-3 000 m.'p., pamint ce se l<tsa
in folosint:a fiecarei familii colectivist ,pentru gos-poda,ria
personala conform prevederilor model al goSipo-
dariilor agricole colective.
De asemene.a, ele iau fiinta in jurul locuintelor mun-
dtorilor sala-riatilor din centre indus.triale Di:n
totalul pomilor ce trebuie plantati pina in anul 1965, mai mult
5
de o treime vor ·fi .plantati in din jurul ca1selor de
la __ sate o.ra§e. vor lua p1a1r«;
m1hoane de taram munc1ton, hneret, mtelectuali ingLnen
tehnideni. '
mari de ti:p de. pe gos-
podamle agtTlcol.e de stat, ,go.spodanll'e agiTlcole colective,
diferite intrep·rinderi, se infaptuiesc dupa un
plan bine chibzuit aoondat cu 1planul general de stat, cu
nevoile gospoda,fi.ei sau intreprinder.ii cu conditiile de
clima sol, sub directa indrumare sup.raveghene a Sipe-
  apoi g,radinile de linga casa mici, sint mai
variate mai complicate de aceea necesita el.e o mare
nevoie de indrumare l:a tnfiintarea lor.
Faptul ca in trecut nu a existat o orienta.re un spri-
jin in dezvolta!rea pomiculturii legumiculturii, a dus la
cultivarea pomilor .a.partinind unor soiuri de mica valoa.re
economica a unui numar r·edus de specii legumico!.e, atit
in plantatiile maiTi cit in cele din jurul locuintelor. Astazi
cultivarea pomilor cit a oelorlalte culturi dintr-o .gradina
nu se poate face decit pe baze   ceea ce presupune
sa plamtele ca1re se cultiva, modul lor de reparti-
zar•e, condiitile lor de dezvoltare, lucrarile de
  pr·ecurn foloasele pe ca,re le .aduc.
Toomai despre aceste lucruri ne propunem sa scriem in
aceasta   adr:estndu-ne oamenilor muncii din regiunea
dornici infiinteze pe linga casele lor, de ta
sate orai?e, mici gradini de pomi, legume flori. Se inte-
lege ca spatiul unei nu ne permite sa sc.riem pe
larg amanuntit toate lucrarile. insa, ca atit ince·
piitorii cit cei cu oarecare experienta in cultiva!Tea gradi·
nilor vor gasi aci unele sfaturi indrumari folositoa·r,e
pentru a putea o.rganizez,e in :scurt timp linga locuinta
o gradina din c.are vor culege cu multa placere fructe
legume proaspete pentru iif).destula.rea nevoilor de hrana ale
familiei flori pent1ru tnfrumusetarea curtii locuintei.
Pentru cine sa a:profundeze mai bine problemele
aci le recomandam sa consulte, pe linga ingin•erii
tehnicienii agrkoli din a'p1ropiere bibliog,rafia de j,a
  und·e vor gasi lamuri.ri suplimentare Ia un
nivel superior.
SCOPUL   IMPORTANTA GRA.DINILOR
DE LINGA CASA.
Din timpurile cele mai fndepartate oamenii au ciiut,at s2
aiba cit mai aproape de adapostul lor plantele care le asi·
gurau hrana. DeoMece fructele se puteau consuma crude sau
coapt·e la soare, fara o alta pregatire, pomii .au fost cele
dintfi plante care au fost cultivate in jurul locuintelor.
Rezulta deci cii cultivarea pomilor are inceputurile sale
tn jurul .locuintelor, in apropierea omului, care cu priceperea
sa a caut,at sa le irnbunatateasca mereu calitatea. Dadi in
vremurile stravechi fructele er.au socotite ca alimente de
prima necesitate, astazi lor li se atribuie un Tol mai mare
- acela de a asigura corpului omenesc o buna dezvoltare,
de regulator al functiilor organice de ,a contribui Ia men-
tinerea sanatatii organismului omenesc. De aci ,r.ezulta cii pe
viitor trebuie sa dam o atentie mai mare culturii pomilor.
Daca pomicole mMi, de tip socialist, au ca
scop principal producerea de fructe-marfa pentru piata, pen·
tru indust,ria alimentara pentru ex·port, pomii din .gradinile
de ltnga casa au ca scop principal satisfacerea nevoilor de
comum ale familiei cu fructe cit mai variate pe timp cit
rnai indelungat, pe cit posibil pe intregul an. Gradina din
ju·ml casei mai are ca scop producerea legumelor strict
neoesa.re nevoilor de consum ale familiei, precutm a flo-
rilor decorativi pentru infrumusetarea
locuintei.
Cultiv:area •plantelor in gradinile de Hnga casa consti-
tuie o necesita:te organica penhu odihna in orele libere a
7
tuturor celor ce lucrea.za in fabrici, uzine, laboratoare birouri
penbru copiii batrinii .arntrenati sa lucreze in
naturii. Merita tde asemenea ·sa fie subliniat rolul cultural-
educativ al giradinilor de linga casa ;pentru .acei ce l'e cultiva .
. Prin fa,ptul ca cer .Sipeciale, perseverenta ·atentie
in execut:are'a luorarilor, aceste sint adevamte
pentru marsde largi de cultivatO:ri. Plantele din jurul oaselor
in specilal promii, nu numai ca dau produse irmportante
hrana, :nu numai cii infrrumuseteaza satele  
dar 01presc vinturile care aduc praful in oase, reguleaza
actiunea tem.per.aturilor ridicate i'n timpul verii, ·ajuta Ia
imbogatirea .aerrului cu oxi.gen :;;i ne apa·ra ·de furia y,iscolului
in timpul iemii.
Prin frucielc Jegumele ce le produc, gradinile de
linga casii aduc indestularea familiei, nu numai
prin fap1ul ca 0 de cheltuieli de drumuri obosi-
toa,re pina Ia piata, ci din contra, atunci cind in unele
gradini se obtin mai multe procluse decit nevoile de con.sum
ale familiei, vinzarea produsului poate aduc•e importante
venituri Datorita asezarii gradinei in jurul locuintei,
lucrriirile de ·irngriji.re a culturilor se fac mai bine mai
Sema:n:atul executa 13 tdrmp, ori de cite ori
este nevoie, tratamentul contra daunatorilor se face mai
  i·ar fructele l·egumele .se recolteaza proaspete cind
au cea mai mare y,aloare ·ali:men.ta.ra, lucru greu de 're.alizat
cind a1p;rovizionarea se face din rpiata.
In tara rnoastra se desfa:;;oara o lar•ga co:nstructie de
Apar noi si sate, se construiesc mii de case.
Datorita bunasta,rii taranimii, o mare ampl.oarre a
luat constructiile de locui.nte la tara. Est.e na.tural ca
fiecare cetate.an al tarii sa vrea j,nf,rumuseteze locuinta
lui cu p!.ante f,rumoas.e folosito.a.re. Taranimen muncito3re
da tot mai mult s·eama ca modul cum au folosit - si
mrn unii mai continua sa folose.asca - terenul de linga
ca.sa nu mai coresrpunde ceri.nt,elor actuale. Din aceste gra-
dini trebuie inlaturati salcimii,   pmnii nealtoiti
alti IPomi In locul lor trebuie sa se pl.anteze
pomi fructiferi de mare valoa,re economica.
In sprijdnul actiunii de infii.ntar·e a gradinilor de linga
casa vine a:stazi statui nostru demoorat-popular. In regiunea
a fost infiinta;ta o la,r.ga retea de p-epiniere pomicole
in scopul   materi,alului saditor necesar pemtru
.p:lanta•re.a Hvezilor ma,ri din unitatile agricole socialist-
coope.ratiste 1pent,ru ·sa•tis.facere.a cerintelor de mater-Lal
saditor ipe1ntru •g'fiidiniJ,e de pie J.inga case. I.noeplnd -''tni.a'r
din to·amna .anului 1960 ,pepini,ereJ,e 1pomicole .din regiune vor
p.roduoe 4.700.000 bucati 1pomi, di'n care peste 1.500.000 pomi
vor fi destilnati ·gddinilor de p.e li:nga casa. P·rin sf.aturile
popul,a1re se va onganiz.a tra.nSiportul materialului sad1i;tor de
Ia pepiniere plna In sat Ia sf,atul popular, de unde
apoi cei int•enesati il pot 1r.idioa. In af1a·ra de ·aceast:a Ia coope-
rativ·e ma'g·azin1e de stat se .gase.sc !p,ermanent de v.lnz.are
instrumente ,neceS1a1r·e ·pl.antar.ii lnlg-rijirii pomi,lor (hnrlet,e,
sape, sa1paJi,gi, ,foarfeci, ,ferastraie, cosoa1re bricege, etc.),
precum diferite mat,eri,al·e ca: V1a1r, piatra vi,nata, oucioasa,
ohimice, .seminte selectionate de le.gume
flolfi etc.
Deoareoe i·nventa1rul de stropit 'PI!'aiuit neces·ita cJhel-
tuieli de investitii .prea ma.ri, ia1r minuirea pompelor pre-
gatiorea solutiilor pentru combatmea bolilor dau.natorilor
pomilor ceJo,rlalte plante din 1goradi·na, necesita
tehnioe s.peciale pentru a evita accidente ,pe<riculoase prin
folosirea fad pricepere a solutiilor f,oa:rt·e ottravitoare pentru
oameni, anima•le, pasaifi al,bine, este absolut neces1ar c.a
aceste lucrar.i sa fi.e executate de echipe de rnuncitmi .anume
inshuiti pe:nt1ru aoeasta sub ·indrumarea de
la sf.aturile po.pulare. Aoeste pire<stari de serviciu se fac
contr.a unor tax·e minime. fara a s1e urmiiori .realizarea de
beneficii di1recte din aoeasta actiune.
Cu putina stradarnie, fieca1re gos1p,odar po.ate f:aca
in jurul c.as.ei o mica gradina . cu .pomi,  
legume, ·plante dewrative flon, 1pentru a .mdesLula .f.amlil·a
cu frude Je.gume proa1S1pete, cu compotun, dulce\un, mar-
melada, poame uscate, conserve pentru a f,ace mai a.tdiga-
toare curtea locuinta.
ALEGEREA SI REPARTIZAREA PLANTELOR
.
IN GRADINA DE LINGA CASA
lntii despre clima plante
Aleger,ea plant,elor pentru ,gradinile de linga oasa se f,ace
;intnd seama in prirnul rind de conditiHe naturale de clima
ale re.giunii asupra careia 1avern putine posibilitati de in-
fluenta tntr-o mai mica masura de natura solului, oare
pe .suprafete rnai rnici poate fi schimbata imbunatatHa
dupa nevoie. De aceea, inainte de a vorbi de plantele ce se
pot cultiva, este necesar sa ne oprim putin · Ia conditiile
naturale de clirna c·e le ·intilnesc pla1ntele ca•re se cultiva tn
gradinile de J:i:nga casa in regiunea
Dupa specificul conditiilo.r naturale de clima favorabile
spedal pentru cultulfa pornilor, regiunea poat'e fi
impa.rtita in doua zone. Prima, denurnita zona dealurilor,
cuprinde uniHitile adrnini,strative care ocupa dealurile ·sub-
c:arp.atice din regiunea   situate in mod conaret in
raioanele Muscel, Curtea de Rimnicu-Vilcea, Horezu,
Babeni-Bistrit.a, ( doua di:n padea de no,rd)
Vedea,   Topolovooi (cu exceptia cornunelor din sud,
Catea·sca, Teiu etc.) 1partea nordica a raionului
Jn cuprinsul aces.tei zone se pot distinge doua sub-
zone: a 'dealurilor rnalte cu paduri de fa,g ,a dealurilor
c:oHnelor cu paduri de stej.ar cuaternar.
Clirna tn ,general p,reziiilta ierni nu tocrnai asp.re, toamne
calde prelungite, primaveri de obicei biJ'usc:e, veri nu p1rea
ciHduroase ploi mai multe. In aceasta zooa s·e gasesc
18
situate cele ma.i importante ·po.micole ale regiunii
bazinul Oltului bazinul superior a! Aci
ga.sesc conditii deosebit de ,favorabile speciile de porni cum
sint : ma,rul, pn1nul, ·parul,   nucul. Dint.re
fructiferi se dezvolta foarte bine   coacazul,
zmeurul. In subzona dealurilor inalte cu ex.pozitii
putin favorabile, nu • specii cum sint caisul.
piersicul vita de vie. In de.alurHe colinele podgoriilor
      Topoloveni, putem cultiva a-
proape toate speciile de pomi fructife.ri ce cresc
in tara noast.ra.
A doua z.ona, denumita zona de cimpie, cuprinde partea
de sud a .regiunii in ca•re se includ: treimea sudica a
raionului   raioa:nele Slatina,   Pot-
coava,   aproape intreg .raionul (cu exceptia
partii nordice) partea sudica a raionului Topoloveni cu
comunele   Cateasca, Teiu. Clima aTe un caracte:r
continental de silvostepa stepa, cu veri calduroase, destul
de frecvent secetoase, cu ierni mai mutt lipsite de zapada
cu primaveri in general umede. Dintre S!peciile de pomi, con-
ditii mai bune de gasesc: ·prunul, caisul, piersicul,
vita de vie. Rezultate satisfacatoare dau soiurile
de vara toamna de mere pere. Dintre fructife,ri
mai bine Coacazul, zmeurul, pot
fi cultivati numai pe vai, in ap:ropie,rea apelor. Legumele
f!orile bine pe tot cuprinsul regiunii, intrucit peste
tot, in gradiniJ,e din jurul locuintelor li se pot crea conditii
din cele mai f,avorabile.
Vorbind de conditiile de viata ale plantelor din g.ra.dinile
de llnga casa este necesar sa tinem seama de f.aptul ca
satele sint de obicei in locur·ile c·ele mai
adaposme - Ia poalele unui deal, !.a gur.a unei vai, pe malul
unui riu sau maca,r unde apa se mai ·ap,ro.a:pe de
sup•flafata pamintului, llnga un izvor, adica tocmai aoolo unde
pomii legumele gasesc de oele mai multe ori conditii mai
bune de viata decit dkect in cimp, pe coastele dealmilor sau
pe platouri. cladirile de tot felul din aceste au
contribuit Ia imbunaHitirea conditiilor looale, oonstituind o
piedica in oalea vinturilor pe care le-au ,domolit. Paminturile
din jurul caselor, din Vlatra satului, sint cele mai .rodnice
Nlai bine luonate, fiind mai J,a indemina conti:nuu
cu bale,gar. Pe llnga aceast,a, plant•ele cultivate in jurul
::.a,sei, fiind zilnic in atentia drumul gospoda•rului, au o
11
situatie o mai buna drealrt cele ditn ctmp, care sint
vizittatte mai tr·alr.
Pe lin1ga conditiile tavor.atbile, plante!,e din jurul oaselor
pot intilni co:nditii rel.e, curetnti weci dre aer .!?i umezi1re mai
rnult deoilt .ttrebuie di1n oauza cladi1r-ilor. Aoestea se pot irnsa
inlatuna, d.aca cultiv;atorul aceste conditii in acel,a;;i
timp plantelor. ·
Ce plante putem cultiva
Pent1ru a abtine maximum de folos prent1ru .a trarns-forma
tenenul diln jmul CJasei ·itntr-un loc placut, de rrecreatie, de
odih:na   g1radina curtrea tre.buire sa cuprinda de
toate: ·pomi,     .f1ructHeri, lergume, plant,e d.ecorative
flori. Toate raoestte prlante tretbuie iaStfel irmbinate intre ele
IncH sa cit s-e po·ate mai armonnos int,reaga
g·raditna, cur:tea locuinta sa sratisfraca in toate rarntotimpurile
familiia cu f1ructe, tJ,egume fllori.
Acest ideal .se :poate infaptui in nenuma.na·te feluri de-
prLnde de p1rioeperea, gustul, ima.gi,nati•a, dra,gostea de progres
p.a1siunea ce o deplllne fiecare 10m in realizare:a lui, precum
de conditiile ntatur,ale de clima ale rregiunii unde ne aflam,
intinder.ea forma. locului pe care dorim sa-t! ttr.ans,formam
in
Alegerea speciilor soiurilor de pomi
fruc.tiferi
Alegerea s:peciilor numarul .de ipomi ftructiferi
se tinitnd seama i:n p1rimul w.ind de supraf.at•a terrenului,
de conditiilre naturale de clima, de ma1rimea pomhlor de
necesitati!te .gostpodatriei. Alegi:nd bine sp·eci'ile soiurilte putem
avea Ia indemina fructe praaspete in tot Umpul •<llnului. In
lunile mai iu:nie, gradin:a •ne 1poate of•etri   .f,ra.gi $i
in luna iulie ajung Ia maturitate titrzii,  
caise·!.e, ,pirersicile timpurii, merele perele de vara,  
coacatZele .zmeur.a, in luna ,august put.ern avea multe ;piersici,
peire, merre, prrune de vara strugurri timpurii, iar in lunile
de toamna, se,ptembrie octombrie, Ia prune, mere, pere se
adauga gutuile, nucile, alunele multe soiu.ri de strruguri. ln
lunile noiembrie-mai, pina Ia aparitia noilor f1ructe consumul
de fructe este asi:gurat ·de merele perde de iarna, de stru-
gurii l•a past1rat, de nuci alune, ,p,recum de tot felul
de fructe uscate, dulceturi, compoturi etc.
12
Ca sa .avem ,f,rude in tot cursu! anului, trebuie sa plan-
tam i1n ,g.radina de lin1ga ca:sa .a,p.roximatv 25-30 ,pomi. In
raioanele dim zona de:almilor tS•e !poa:te recomanda mmatoru1
raport int.re sp.eciile de pomi pentru o suprafata de 1.000 mp:
I 0 meri (din 5 de iama, 3 de toamna :;;i 2 de v.ara), 3
peri, 8 pruni, 2 cire:;;i, 2 vi:;;ini, cite 10 tuf·e de coacaz, ag•ri:;;,
zmeur :;;i ci.rca 500 de plante de cap:;;u.ni. Aci marul es•te
speda de baza, care poate da cite 50-75 k.g fructe fieoatre
pom, i:ar in ca,zul unei       ·sup•etrioare, de J.a unii pomi
se .pot obtin·e recolte recnrd pina la 200-300 kg.
In zona de cimpie :a re,giunii, unde clima este mai sece-
toasa se 1roecomanda .a se pla:nt.a in ca.zul ·aceleia:;;i su1pna:f,ete
de 1.000 mp: 12-15 pmni, 2 cai:;;i, 2 1pie1!"sici, 2 cilre:;;i, 2
vi:;;itni, 3 meri :;;i 2 peri de vatra. I:n acea,sta zona s,peci.a de
baza este p:mnul, deoarece 'r:ez.ista mai bine t.a s·ece.ta. S.pre
deosebi:re ·insa de so.iurile comune de •p.rune cuHiva1e pina
acum :;;i .folosite in ma;re masulrfi pentru tuica, in gradini se
vor cultiva numai soiuri dintre ceJ.e ma,i va.!oroa:se, cu o lt3Jr,ga
posi>bilitat.e de folosire .a f,ructelor: in stane ptroslpa,ta, c·a
des.etrt, conse,rvat'e ptrin opari,re :;;i uscar•e ·pe   ·afumate,
p.relucrate in ma;giun, tdulceata, compoturi etc.
Recomandarile di,n exemplul dat cloa:r orie.nt1ative,
numa,rul pomilor ditn ·fiec:are specie 'putind fi mai mare sau
mai mic dupa .nevoile :;;i clorintele fiecarui goSipodar.
Daca avem te1ren mai putin, de .exernplu rnumai 500 mp
vom :p.refe:ra in locul 1pomilor de t.alie i:nalta, pomi :pit'ici:
meri altoiti pe pa1radis :;;i 1peri ·altoiti pe ,gutui. Aoe:;;tita fiind
mai mici ocupa loc mai .putin, se mult mai u:;;or, dau
fructe mai f:mmoas:e :;;i de mai 1buna     intra mai ,rep:ede
pe Tod :;;i :put·em ·avea tot amea .f1ructe ca :pe 1.000 mp. Chiar
:;;i pe o suprafata de 100-200 mp cultivind pomi .pilici in forme
reduse :;;i ·in ,forme de s;p.alieri, putem sa.tis·face lin mare ma.sura
nevoile de fwcte ale unei familii.
Arbu:;;tii i:ncep sa ,rodeasca din a! doilea :an dutpa p.Jan-
ta:re, awpa suprafete trel•ativ mici :;;i dau •ptroductii mari. De
ace,ea ele nu t1rebuie sa !i,pseasca din ,nici o gradina de linga
casa. 0 :mare atentie trebuie data coacii1zului ne,gru
:;;i acHmat,i.zat cu mare greut:at•e i·n 1regiunea noa:stra, .ale carui
fruct.e contin cantit.atea cea mai mare de vita:mi1ne - de 4-5
ori mai multa vitamina C decit smoc;hinele, ma:nda,rinele :;;i
lamiile.
Im zona de colin•e :;;i de 1podganii, 1in grad·i-na de Ji,nga
casa, SJe vor cultiva :;;i citiva ibutuci de vie din soiurile
13
de masa : Perla de Csaba, Regina viilor, ctore
1
Coarna Muscat Hamburg altele .
. . in alegerea speciHor de
pom1 fruchfen, In tabelul Nr. 1 dam numarul
speciilor care se pot planta pe 1.000 mp in cele doua zone
principale ale regiunii, precum productiile minime de fructe
ce sc: pot obtine.
Tabel nr. 1
Speciile de pomi fructiferi ce pot fi cultivate
in gdidinile de linga casa pe o suprafata de cca. 1.000 mp.
Distanta
I intre
1 Specia 1 plante
I \ (metri)
I I
Miir •••• 7X6
Par..... 7X6
Prun ••• 7X6
Cais.... 7X6
•• 7X6
I
... 7X6
Piersic,. 7X6
Coacaz .! 1.5X1.5
••• ' 1,5 )( 1.5
Zmeur • • 0,8X0,8
Ciip5un • 0,4X0,4
Vita de
vie.... 1.5X1.10
In zona dealurilor \ __ In zona de cimpie
I
Recol'a 1
1
Nr. plan- Supra- probabiHl Nr. plan- Supra- Recolta
telor I lata !kg. telor lata probabila
(buc.) (m.p.) pe porn\----;-;;:- (buc.) (m.p.) (kg.)
sau tufA tall
10
3
7
2
2
10
10
10
500
20
420
)26
294
84
84
33
I !8
30
25
20
25
20
1
1
0,5
0,2
2
400
120
210
50
40
10
10
5
100
40
3
2
12
2
2
2
2
10
500
20
126
84
504
84
84
84
84
15
120
80
360
50
40
50
40
5
100
40
In total pe an kg. lructe 985 885
Din tabelul nr. 1 se •poate vedea ca .print,r-o .alegere ohibzu-
ita a speciilor de porni fructiferi pe o surp.afata de
aproximativ 1.000 mp :se pot ,recolta ·anual 800-1.000 kg f,ructe
ceea ce este pe dephn ·suficient ·pentru acoperirea nevoilor unei
nume1roase f•amilii, raminind o importanta cantitate pentru
vtnzare. La calcular€a atestui exemplu am :socotit o :producti€ ·
mijlocie, i:nsa dacii. tngrijim bine ,pomii, atunci numai de pe
500 mp cu un numa.r pe jumata1te de pomi soe poate obtine
recolta ca oea aratata mai :sus.
In ceea ce     :alegere,a soiurilor de diferite s:pecii,
va trebui sa chibzuim in a9a fel ca ele sa aiba coacer•ea la
14
epoci difelfite pentru nevoilor de consum ale fami·-
lid pe un inte,rval de timp cit mai tndelun.gat. Aproape toate
speciile de pomi au soiuri care ,s,e coc Ia intervale diferite.
Pepinierele sfatudlor populare raionale sau ale gos.podariilor
agricole de 1s•tat de unde S·e pot p1rocura pomi, 1produc cele mai
nobile specii soiuri de ·pomi aclimatizati in raioanele de
deservLre. cu agronomii pomicultorii h:ali ur-
meaza ,sa a]e.gem soiurile cor-espunzatoare fiedirei g.ri:Jdini,
tinl1nd s·eama de conditiile locale dorintele fiecarui gospoda r.
Pentlfu a alegerea dam mai jos cele mai valoroas(·
soiuri de pomi $i fifuctiferi adaptate Ia conclitiile din
regiune.a pe zone in orclinea coacerii fntctelor :
Zona dealurilor.:
P.ent:ru aceasta zona se recomanda urmi:itoarele soiuri de
pomi fructife:ri :
Miir - Soiuri de vara : Astrahan alb, Roz de Virginia.
Pdr
Prun
Cais
Pier sic

Vi#rz

Coaciiz
Zmeur
Ciippun
- Soiuri de toamna : Parmcn auriu, Gravcnstein,
Rene-t de Landsberg,
- Soiuri de iarna : Cretesc, London Pf'pping, Jor.<•-
than, Domneso, Patul, Frumos de Boskoop, Renet de
Canada, Renet de Champagne.
- Soiuri de vara: Favorita lui Clapp, Williams, Sint-
iliesti, Zaharoase de varl, Orze,tt.
- Soiuri de toamnii. : Untoasll Bose, Ducesa de An-
gouleme, Untoasii. Diel.
- Soiuri de iarna : Cure, Conlesa de Paris, Untoa·;a
Harclenpont, Decar..a de iarnll
- Soiuri de varii. : Nectarine   Renclod verde,
Renclod Althan.
- Soiuri de toaannii. : Tuleu gras, Grasll. romineascA,
Vinete rominetti, Anna Spath, Agen.
Timpurii de Arad, Cea mai bunl de   Fa!dl
rosie, Luizet, Paviot, Tirzii de
Floare de mal, Amsden, Razii. de soare, J..olo.
Cea mai timpurie, Ramon Oliva, Germersdorf, I\.-,am-
be de Cotnari, Pietroase negre.
Spaniole,  
  Triurnf alb, Triumf   Victoria,
cu fructul mare.
de Olanda, de Versailles, Alb de Versailies,
Alba de Olanda, De Neapole, de Boskoop, G()-·
liath, Produotiva lui Lee.
Malboro, Productiv, EnglezA, Progres.
Laxton, Invingii.tor, Jucunda, Creasta   Com-
somolca.
15
Zona de cimpie :
P<lr
i'rii!L
Cais
fliersic
Cire,s
Ccip,mll
- Soiuri de v2rii : Astrahan alb, Astrahan Clar
alb, Roz de Virginia.
- Soiuri de toumnii : Gravenstcin, Parmen auriu.
- Soiuri de vara : Favorita lui Clapp, Williams.
- Soiuri de iarnii: Cure (Popeasca).
- Soiuri de vara : Renclod verde, Renclod Althan.
- Soiuri de tmimnii : 'fuleu gras, Vinete
Anna Spath, Renclod auriu, Agen.
'fimpurii de Arad, Cea mai b•Jnii de Ungaria, Falca
Luizet Paviot, Ananas, Tirzii de
Floare de mai, Amsden, Raza de soare, Lolo, Elberta.
Cea mai timpurie, Rrunon Oliva, Pietroase, Napoleon,
Pietroase de Leordeni, Germersdorf, de Dobra.
Timpurii engleze, Spaniole, Crii;;ana,
 
Laxton, Creasta Invingator, Jucunda.
Ale.gerea speciilor soiurilor de legume
Legumele bilne ,pe .ilntreg cup:rinsul regiunii Pite;;ti
lnt:rudt pe1st.e tot In .g;riidi,ni!.e dirn jurul locuint.elor li se pot
crea conditii din ceJe mai f.avor.aibile. Prin imbinarea judicioasii
a culturilor pe terenurile din jurul caselor .se pot obtine ptro-
ductii itnrsemnrate din cele mai V'adat•e legume care pot acoperi
nevoHe de consum ale familiei pe tot timpul anului. In mod
obi;;nuit :griidi:n.a de legume din jurul oa.sei se or,g•anizeazii
sepamt.
I:n naport c.u sup,r.af.ata rezervatii special ,pentru c.ultura
le,gumelor vom putea cul·tiva mai multre sau ma·i puti,ne specii.
.o\Junci citnd dis.punem de :p;r.e.a tputin teren vom eiiuta oa de pe
fiecar•e 'portiune de ·piimint sii seo.atem eel putin douii rec.olte
de legume •pe an, ;;i vom r.ezerva in p:rimul r-i,nd loc :penbru
acel.e c.ulturi pentru catre gos,podiiria are zilnic. nevoie : miJ.,r.a·r,
piit,runjoel, !.eu;;t,ea•n, ee:a1pii v.erde, Slp.an.ac., salatii, fasole oloa1gii,
fas:ole .grasii, maziine pitic.ii, morcov, ro;;ii :;;i altele. J,n oa1zul
unor supmfet.e ma·i iffi'3Jri de teren vom c.iiuta 1sii p;roduoem
toate legumeJe de da1r-e a:re nevoie f,amHia. In ac.est c.az, p•ri:mul
Joe l.n griidinii se y,a da c.artofului ea 1p1rodus .alimenta,r de b.azii
in hrana omuJui. De asemene,a 1p:e li:ngii Jegumele de ptrimii ne-
eesitate ,amintHe :m.ai sus, un Joe impmta.nt i1n g.riidinii vo.r
treibui sii-J owpe v.a.re;a timpurie de toamnii, castmv·etii ;;i
dovJeceii, ardeii ;;i vinetele, usturoiul eeapa uscatii.
16
Marimea gradi1nei de legume depi,nde de nevoile .gospoda-
riei. In medie pentru ,apwvizionarea unui membru familiei
legume !?i cartofi a fi suficienta suprafata de
100 mp. Suprafata pentru fiecare cultura legumicolii in pa-rte
poate fi mai mare sau mai mica dupa posibilitati kebui,nte.
Ln tabe!ui m. 2 dam speciile de le-gume ce pot fi cultiv.ate,
precum datele necesare pentru cultura lor pe o suprafata de
100 mp.
Tabel nr. 2
Repartizarea a 100 mp de teren intre culturile de legume
producfiiJ.e ce se pot obfine.
I
Distanta
g = grame
Recolta (kg)
"
mtre rtn.
Supra.
sam tnta
' Felul culturii
duri
rata
r = rasad
·" plonte
  ! Tota l.ll

(em)
(mp)
t = !u[e
!
1 a) Cartoii timpurii·
80X60 20
3-4 kg
I
2 40
b) Varza de to"mna
70X70 (12)
24-30 r 4 48
c) Cast' aveti de toamnli 120X80
3-4 g
3 24
2 a) Mazare
15X8 3
45-50 g 1 3
b) Ardei gras
30X40 (3)
25-30 r 1 ,5
4.5
3
a) Fasole pastai
40X20 3
35-40 g
1 3
b) Ridichf de iarna
30X15 (3)
1,5-2 g 2 5
4 a) Salata
30X20 2
0,4-0,5 g 2
4
b) Vinete
60X5o (2)
7-8 r
2
I
4
5 a) Spanac
25X10 2
8-10 g
1 2
b) Varza
60X50 (2)
7-8 r
I
2
4
6
a) Ridichi de luna
10X8 2
2-2,5 g
1
2
b) Conopida
5: X50 (2)
8-10 r
2
4
!
l
7
Cartoii tirzii
80X5o 25
4-5 kg
4
100
;
H
Varzil timpurie
60X40
4
16-20 r
8
I
9
Caslravetl timpuril
100X80 2
1-1,5 g
2
4
10
Dovlecei
150 • 100
2
1-1,5 g
2
4
11
Ceapa arpagic
20X10 10 0,5-1 kg
2 20
I
12
Usturoi
20Xl0 2
lDD-120 catei 0,5
1
13
Praz
20X10 2
100-120 r
3
6
14

70X70 tO
20-25 r
2 20
15
Sfecla
30x15 1
1,5-2 g
2
2
16
Telina
30X20 1
16-17 r I 1 1
17
Patrunjel
20X10 1 1-1,2 g
I
1
1
18
Pastirnac
25 >(to
1
1-1,2 g
2
2
I
19 Morcov
20X10 4
4-5 g
1,5
6
20
Marar
20X10 1
1-1,2 g
3
3
21
Loboda
40X30 0,5
0.5-0,6 g
3
1,5
22

40X30 0,5
0,2-0,3 g
1 0,5
23

20Xto 0,5 0,4-0,6 g
1 0,5
24
Tarhon
30'-'20 0,5 6-H t
1 0,5
In total pe an legume cartofi
kg
330
17
In tabelul nr. 2 pentru unele din sup.rafete s-au previi.zu!
cite doua sau kei cuHuri. Prima planta (a) <Se seama1na prima-
var.a timpuriu numai dupa ce aceasta se recolteaza se-
seamana sau se planteaza cultur:a .a doua (b ori c) ; din aceasta
cauza sup:rafetele care arata culturile di·n etapa a doua sin!
trecute in pa.nanteza.
Pentru a veni in 'ajutorul celor interes·ati recoma1ndam cC:2
mai bune soiuri de legume ce trebui·e cultivate in gradi.na:
Fasole oloagii: Fidel uta verde, Fideluta galbena, Muntele de aur,
Saxa, Record, Conserva etc.
Fasole urciiloare: Grasa cu pastaia galbena lata, Grasa cu pastaia verde
de munte, Grasa de Transilvania etc.
:Wazare pitied:
Doulecei:
Castraue!i:
.Morcoui :
Sfecla ro,sie :
Minunea Americii, Timpuria de mai, Lincoln eto.
  Dovlecei ,fara vrej", de Constantinopol et;c.
    Lungi, De Tulcea, Senzatia .
Carotte de Paris, de Nantes. Cartel etc.
Turtita de Egipt, Eclips, Lunga de Erfurt, Corr. de
bou, Bordeaux etc.
Pa!runjel riidiicirri: Zaharat, Tirziu cu radacina lungi'i, Bulgaresc.
Ridichii de luna: Saxa, cu virful alb, Jumatate ro!?ie -
alba, Turturi de gheata etc.
Salata ciipafirri Inciipatinata, De Lovrin, Regele de mai,  
Spanac:

Vinele:
Ardci gras:
Ardei fungi :
Cartofi:
Polul nord etc.
Viroflay, !Vlatador, De Rostov etc.
California, Micado, Olandeze,   Lucullus.
Portocale, Inima de bou etc.
Delicates,   Lungi de impanat etc.
Kalinkov, Citron-Kalinkov, Ideal, Uria!;l de California.
Bulgareso etc.
Cm·nul caprei, Trompa de elefant, Teaca de Plovdiv
Galben timpuriu, Viola, Roz de vara, Si'\punari, GL•l-
baba etc.
Alegerea florilor c;i a plantelor decorative
0 adevaraUi podoaba in ·gra·di1nile de linga casa o con-
stituie flolfile ;;i clecorativi care nu trebuie sa lipseasc;1
din nici o gos·poda:ie. Locul lor i1 gasim chiar tn gradinile
cele mai mici, de-a lungul :lieilor, de o de alta a
sc.3..rilor, •pe mioa peluza de iarba, Ia coltul cL1dirii sau in jurul
unui strat de legume.
Numarul rriare de pbnte florale care se cultiva ne M
posibilitate sa le grupam in a;;a iel incH gradina sa fie plint
18
de flolfi din prirnavara .pina toamna tirziu. La ale·gerea s:peciilor
de flori vorn da p.referinta florilor vivace, adica .1
celor ce traiesc mai multi ani pe Joe care cer
foarte pup:na sint rnai .rezist.ente Ia seceta, l.a boli ;>i
Ia insecte. Fiorile anuale sint necesare Ia inceputul infiintarii
gradinii deoarece irnfloresc irn anul in care sint sernanate sau
plantate. La unde dispunem de mai putin teren este bi·ne
oa pe o parte din el sa cultivarn flori anuale sub forma de
borduri rondulet·e care trebuie sc!himbate de doua ori pe an.
Calauziti de aceste p:rincipii, penhu zona de cimpie a
regiunii expusa mai mult ·ta seceta, rec:omandam urrnatorii
flo.riferi: liliacul, clopotelul galben, larniita, cununita
;>i trandafirii, care trebuie preferati inaintea orica,ror ,alte
flori. Dintre florile vivace, cele mai recoma·ndate sint: Ciu-
botica cucului, sUnjeneii, orinii albi, nalba, bujorii, ·
c.rizanternele. Dintre flori anuale 1recornandam:
circiumaresele, craitele, .ager,aturn, vetuniile, gura leului, rnixan-
drele, garofitele, panselele etc. Pentru zo:na ciealurilor unde
cad ploi rnai rnuJt,e se recornanc!a floriferi
flori, Ia cMe se adauga gutuiul japonez. buxus,
gherghinele, (dalii!e), paraiutele, begoniile, salvia etc.
Dintr.e aceste sortimente, arnato.rii de organiza gra-
dinite de flori vor alege pe cele oare Ie vo•r conside:ra rnai
nirnerite in pro;portie mai mare sau mai mica in functie
sup:rafata te:renului. La .alegNea florilor trebuie sa se tina
seama d.e armonia coloritului : culo.area   se armonizeaza
cu verdele, .gaJ.benul cu violetul, al·bastrul cu oranjul. In cali-
tat,e de culori intermedia.r·e, rnenite sa inlature contrastele,
arnintim albul de.schis.
Cu cit gradina de linga casa v.a fi mai judicios folosita,
cu atit va satisface mai bine nevoile familiei, va cia o infa-
mai placuta -gospodiiriei y,a arata drago.stea de progres
a fiecarui cetatean.
Repartizarea culturilor pe teren
Planul de repartizare al culturilor in gradina de linga
casa se de fiecare gospodaT in strinsa legatura cu
conditiile terenului, cerintele plantelor, dorintele nevoile
person ale.
Daca p.rivirn o gospodarie nu-i greu sa observarn ca orice
plan de folosire a terenului de linga casa cup.rinde doua parti
principale: curtea ;;i gradina. In curte se arnplaseaza casa,
19
cO/Il.structiile   gradinita de flori adesea locul
pentru furaje. l1n 1gradina ·repa,rtizam locul pentru pomi,
fructiferi legume. De obicei in gradinile de linga casa cea
mai mare atentie se acorda pomilor.
Penbru ca plantele sa gaseasca conditiuni bune de viata
intr-o gradina fnJimoasa, In care lucra,rile de ingri}ire sa se
poata f.ace   ele nu vor fi plantate Ia Intimpla,re ci in
rinduri drepte, dispuse .Ia distantele cerute de fiecare specie
repartizate cu multa chibzuinta. De aceea inainte de ,pla,ntare
sau semanare vom insemna pe te.ren 1prin infigerea unor
(picheti) locul fiecarui porn, strat de legume sau rond de flori.
Pentru a asigura o mai buna luminozitate caldura luturor
plantelor este necesar sa dam rindurilor de pomi fruc-
tife,ri directia nord-sud.   plantatiilo.r de talie mai
joasa trebuie sa 1i se dea partea de sud a gradinei, bineinteles
daca nu ne impiedica alte conditii. Pe terenurile cu latura cea
mai lunga pe directia nord-est, in partea de nord a gradinii
de pomi, se repartizeaza de regula, pomii cu lalie inalta, -
marul, parul - mai departe spre sud - prunul,   iar
in partea de sud fructiferi : coacazul, zrneurul,  
Pe tNenurile cu di<rectia .rasarit-:a,pus, se
amplaseaza int1r-una din parti. In cele rnai multe cazuri ar-
f.ructiferi se pot intre rindurile de pomi, mai
ales in .primii 8-10 ani de Ia plantarea livezii.
PentlrU a mari de pomi f,ructife,ri pe
SUip.r.af,ata, de multe ori se recurge Ia planta,rea inter-
calata a piersicilor printre de meri peri cu trunohiul
inalt. Coacazul sau se planteaza pe alei sau in curte pe
linga ga,nd Ia 1,25-1,50 m distanta pe rind Intre plante.
Zmeurul in semiumbra cladi!rilor sau sub pomii de
talie inalta.
a1re iinsa nevoie de multa lumina, din care cauza
se planteaza 'Pe parcele libere, separat sau pomi cit
sint tineri. Vita de vie pl.antea.za in forma de bolta
in lungu1l unui gard expus Ia soare sau pe o parcela separat.
Atunci cind pomii se plantea,za in imedi:ata apropiere a
cas·ei constructiilor trebuie tinut seama de
p,retentiile lor de lumina. Pentru piersic, cais   trebuie
sa avem lumina toata ziua. Prunul dau rezultate
cu mai putina lumina. fi plantat pe Iocuri
semiumbrite. Prin curte se pot planta pomi cu tru:nohi inalt,
care vor folosi spatiul curtii, cautind a-i feri prin aparatori
sp·eciale de a,nimalele din curte. Pomii cu talie inalta tre-
20
buie plantati Ia distante de 6-7 metri unul de altul de
canstructii. Pentru p·run, piersic, mar pa,r .altoiti pe
portaltoi pitici ( duseu, p.a.r.adis pentru mar gutui lpentru
par) distanta dintre pomi se :reduce l•a 4-5 met•ri. Distant-a
intre rirnduri kebuie sa fie in primul caz 7 metri, iar in a!
doilea de 5-6 met•ri.
Coacazul se ·pianteaza Ia dista.nta de 1,5X 1,5
me1ri, zmeurul la 0,80X0,80 metri, iar   Ia distanta
de 0,40X0,40 metri. Speciile de pomi arbu!?ti fructiferi este
bine sa le pJ,an1am separat. Soiurile in cadrul speciei brebuie
insa plant.ate intercalat (amesteoat) deoarece florile pomilor
Ia majoritatea s;peciilor cind sint polenizate cu polenul lor
sau cu polenul rp·rove:nit de Ia soi nu fecundeaza de
loc, ori foarte putin. Pentru a obtine recol,te mari de pere,
mere, caise, vi!?ine !?i prune este necesar sa plantam citeva
soiuri din fiecare specie care asigura o polenizare 'reciproca.
Pentru alege·re·a soiurilor polenizatoa•re, e bine sa luam le-
gatura cu ag.ronomii tehnicienii ·din .apropie.r·e in vederea
lamuriiilor suplimentare. Nu trcbuie uitat ca rpentru o buna
polenizare a pc::nilor !?i in general a pla.ntrelor ag.ricole, este
absoluta nevoie de participarea insectelor, mai ales a albi-
nelm. De aceea in gradina de linga casa este de preferat sa
gasim Joe penbru 2-6 stupi de albine.
Pentru cultura legumelor - acolo unde dispunem de
teren suficient - se va rezerva o portiune apart•e de 200-
500 mp cit mai aproape de bucata,rie, int:r-un loc i'nsorit.
Atit timp cit pomii sint tineri, legumele se pot cultiva pe
intervalele dint,re ei. Printre pomi nu se admite in rniciun
caz cultura porumbului, fasolei urcatoare, floarea-soarelui,
sfeclei furajere etc. cum adesea se intimpla i1n .gradi,nile de
Ia tara. Porumbul pentru wpt !?i fie.rt s·e va cultiva in pa•rtea
de nord a .terenului destinat gradinii de legume.
Una !?i acee.a!?i cultura de !e.gume am se poate cultiva pe
aaela!?i Joe .a•ni de-a rindul deoarece, pe de o parte extrag·e din
pamint in fieoa.re an substante de hrana de care
are nevoie, dudnd Ia saradr·ea soluiui, iar pe de alta parte,
pericolul dezvoltarii bolilor ap.aritiei daunatorilor.
Pentru aceste motive se ce,re c.a fel de legume sa nu
se cultive ani Ia rind in acela!?i loc. In acest caz gradina de
legume se impade i1n primul rj.nd in doua 'parcele e.gale, una
cultivindu-se cu cadofi, ia.r cealalta cu legume. In fiecare an
intre aceste culturi se va schimba locul astfel ca fiecare
parcela un an sa fie cultivata cu ca,rtofi iar anul a! doilea
21
cu legume. In afa:ra de aceasta, parcela destinata cultivarii
legumelor in a'nul respectiv se imparte in circa 4 tarlale
despartife prin poteci, pe fiecare tarla cultivind legumele
intr-o anumita ordine astfel, c.a pe fa,rJa sa nu se
cultive fel de legume mai devreme de 4 ani - in
cazul cultiva,rii teren numai cu legume - dupa
8 ani in cazul rotatiei cultivarii legumelor de ca•rtofi.
Pentru flori decorativi se va .rezerva o
de 2-3 metri liiFme in fata casei o suptrafata de 30-50 m.p
intre strada casa. Dacii casa iese cu un capiit sau cu fatada
ptna !.a strada - cazuri mai frecvente Ia - atUJnci vom
rezerva Joe pe o latura a casei unde vom cultiva flori ftr.atn-
dafki pe ambele parti ate aleii principale ca·re obi:;muit tr·ece
prin mijlocul gradinii. Pentru a separa gradina curte sau
pentru delimitarea aleilm se fac gaduri vii din decora-
tivi : lemn ciinesc, mahonie,   margean, ca.r·e se plan-
teaza in 2-3 rinduri Ia distanta de 20-30 C'm intre ei.
Prin organizarea gra-
dinilor de .Jinga casa fie-
care gospodar trelmie sa
tina seama de sistemati-
zarea satului, astfel ca toa-
te loouintele, itn ansamblu,
sa dea o cit mai
placuta satului.
Pentru in-
tocmirii planului dimen-
sionarii gradinii de Iinga
casa prezentam in paginile
urmatoare citev a scheme
p•entru orientare, in care
se arata cum se pot repar-
tiza pomii, fructi-
f.eri, legumele florile pe
suprafete de teren de 500,
1.800 2.500 mp.
22
:2o, ----t
Schita de plan a unui teren
de 500 m.p.
1 - cas a: 2 - constructii
., - curtea; - flori; 5 - legume;
6 - cap
0
uni: 7 - fructiferi:
B - \"it::l de vie; 9 - porn!.
Schita de plan a unui teren de 1800 m.p.
:1 - casa ; 2 - constructii : 3 - cur!ea ; 4 - cup!or ; 5 - pu\ul
o=u apA ; 6 rond de flori ; 7 - par" ; 8 - depozit de furaje ; 9
de pomi ; lO - grAdina cte legume ; 11 - fructiferi ; 12 -- cu1tur11
de ; 13 - gard viu ; 14 - vitA de vie.

. · 8 ·
  :
=:n:g::;:::\"
I
C3
"'' (5,<, •  

. ,'
1
'') . • . ;n; \ . ..,,, ,,,, , t :'>)1; \ .1
1
\_ '')
! "-- ...__../ "---' ---- I
l"lr
Schita de plan a unui teren de 2500 m.p_
1 - casa ; 2 - constructii ; 3 - pare ; 4 - curtea ; 5 - pu\ul
Cl' apA ; 6 - platforma de bAlegar ; 7 - w.c. ; 8 - depozit de furaje 1
- straturi de legume ; 10 - grAdina de legume; 11 - fructiferi;
12 - ; 13 - vitfl de vie ; 14 - grfldina de pomi.
Din cele ariitate pinii acum oricine poate da seama de
flenumii.ratele cazuri situatii ca:re se ivesc Ia crea.rea unci
gradini in jurul casei. Nu sc pot prezenta planuri
fiecare gospodar urmind pune in joe toatii puterea lui de
conceptie, toatii pasiunea, de a crea ceva uti! frumos; iar
inainte de a Ia realizarea planului griidinii este bine sa
consulte un specialist.
23
LUCRARILE NECESARE PENTRU INFIINTAREI\
GRADINEI
Pregatirea terenului
Pomii, fructiferi, cei clecorativi, precum unelc·
flori pe.rene, sint plante care tr;iiesc mai multi an::
pe loc de aceea este nevoie ca Ia plantarca lor si1
gaseasca un tcren cit mai bine lucrat.
Radiic:inile pomilor patrund In pamint Ia o aclincimL' dc-
3-4 metri inainteaza in sens orizontal (lateral) de Ia
trunchi in toate clirectiile, intrecind cu mai mutt de ori
ma.rginea Cele mai numeroase •radftcini, care
din pamint apa cu hrana necesara, se afla in stratul de Ia
15-80 em adincime.
Pregatirea terenului este bine sa se faca cu eel putin 1-2
luni inainte de plantare. ln primul .rind se elibereaza terenul
destinat plantarii pomilor de arborii 1pomii cu mic.a valoare
economica cum ar fi:   prunii nealtoiti, ceilalti pomt
imbatriniti etc. Curiitirea sc face P'rin scoate·rea tuturor r{t-
dacinilor dupa ca.r-e urmeaza nivclarea lui. Pent•ru a orca cele
mai bune conditii de clezvolt.are a ra,dacinilor hdinirii pomi-
lor dupa pichetarc, se fac gropile cu eel putin 2-:3 s{tplft-
mini inainte de plantare. Daci:i sint posibilitati timp este
bine ca terenul sa se desfunde Ia adincimea de 40-bO em.
Cu aceasta ocazie stratul de dea.supra al solului mar
fertil se in,groapa la adincimea unde oresc cele mai multc
radacini ale pla:ntelor, iar eel de Ia fund se amesteca Ia supra-
rata. Aceasta lucra.re este costisitoa.re, dar pe gos-
podar mai tirziu, cind pomii celelalt.e culturi incep sa
rodeasca. Pentru ca pomii sa oreasca vi.guros, pe
teren, inainte de desfundat, se 6-8 kg bale.ga.r Ia
metrul patrat asHe! ca acest.a sa fie ing,ropat cit mai adinc
o data cu desfundatul. In cazul cind nu ·putem desfunda tert>nu[
24
!nai1ntea .plantarii, lucr.anea o putem face dupa plantat
toamna ti:nziu sau in timpul dernii, 'Pe toata suprafa\a .ramasa
nomobilizata in jurul pomilor.
Pent,ru legume flori, primavua din v,reme, imediat dupa
zvintatul .pamintului, irn gradina se pregatesc straturile de
1,20 met.ri laFme cu o lungime dictata de necesitate. In
znn<U de dmpi-e, uncle ploua ma.i putin, stra,tmile se :derspart
1ntre ele pr·in carari de 00 em Iatime, mai inalt·e dedt .stratul,
iar in zona dealiUrilor inaHe, uncle ploua mult solul este prea
nmed rece, stMturile se fac rirdicate se dcspalf't intre ele
pritt poteci ad1nci. Pentnt V<l'rza patlagele pamintul
es'le sa se lucreZJe in 'biloane ('va!.uri de :p<1milnt) carre

dtt i
  )\ A
\\;: ..... •.   . '. ·,. t ·_ ,. :, • · \' :">frr:::•"<A ·'.
t . ·"'L_ · , ' ' • ' - ,, ' . I .t .. ( /".( If '"•
L
.. ; 'i I • t.. . . . " ... : ._      
- _:_ -- - - - }:__ - _..... ---- __, ....,....-- _.... --:. . - !
Strat ridicat pentru
Strat adincit pentru legume
---- --....:. __ - -
Brazde inguste (biloane)
sustin mai bine rplantele se incalzesc mai repede. Pentru
scmanaturile de v.a,di legumele care se iriga (patJa,gele
vinete, ardei, varza etc.) se pregatesc brazde spec:iale.
In cele mai multe cazuri satele sint pe
locuri plarne. I·n asemenea conditii nu g·reutati i.n amena-
jarea pregatilrea t·erenurilor.
25
Materialul saditor pomicol
Pentru plantarea gradinilor de linga casa, materialul
saditor pomicol se compune din soiuri raionate pe care· le
procuram din pepini-erele sfaturilor popula.re r.aionale, infiintate
in acest scop. De calitatea materialului saditor de-pinde ii1
mare masura prrinderea, dezvoltarea pomilor
precum productia de f,ructe. De ace·ea Ia infiin-
tar.ea gradinilor de linga casa se vor folosi numai pomi
cu ramuri puternice, bine repartizate in
co:roana, cu scoar1a lneteda, sanatoasa, cu muguri bine
dezvoltati, fara .rani cu radacini lungi de 30-35 em.
trebuie sa aiba frunzele saniHoase :?i sa fie bine
imadacinati.
Procurarea materialului saditor se poate face direct de
Ia pepiniera, prin sectiile agrioole ale sfaturilor populare
raionale, rprf'n Slfaturile comunale, sau p:rin go51podariihe
agricole colective.
Mate:rialul saditor trebuie sa fie tral11s.portat -din pepiniera
pina la locuJ de plantare cit mai 1repede ca sa nu sufere de
uscaciune inghet. tn aoest scop pomii se trans:por.ta in
carmioane sau carute, cu radacinile acoperite cu paie umede
sau prelate. De obicei, p-epini·erele vind materialul saditor
I
I
_)
I)0-100cm
Stratificarea pomilor
toamn11. De aceea, indife:rent cind vom planta pomii, toamna
ori pnmavara, ei trebuie procurati din toamna pastrati
"tratificati in   special prcgatitc.
26
Pentru stratificarea lor pe t•impul iernii se alege un Joe
adapostit, ferit ·de inundatii lipsit de Pomii se
stratifica in adinci de 50-60 em late de 0,5-1 m
In care se pomii cu :radacilnHe fasonate ca :pentru
plant.are intr-un si,n,gur •rind pe fieoa·re Pe masura ce
se pomii, .radadnile lor o parte din tulpina se
acopera cu parnint marunt reavan. Pamintul se indeasa
bine printre .radacini se oalca astfel ca sii nu ramina
goluri de aer. In veder·ea luptei impot,riva   se
ramuri de brad, ia·r in timpul iernii se za.pada
dupa fieoare ninsoa;re. Terenul pentru stratifioane trebuie sa
fie imprejmuit ·pentru a fi ferit de iepuri. De asemenea se
va avea In vedere sa nu se amesteoe soiurile.
Timpul tehnica plantarii pomilor
Pomii pot fi plant.ati toamna pnmava.ra.
Dato,rita insa faptului ca Ia noi toamnele slnt lungi cal-
duroase, urmate de ploi abundente, ia,r primaverile scurte
seoetoase, trebuie ca pornii • sa fie pla:ntati toamna.
Datorita .ploilo.r, Ia pla:nta•rea de toamna, paml,ntul se
bine In groa.pa vine l·n contact strins cu radacinile. In
aceste conditii radacinile cresc plna Ia lnceperea iemii,
vindeca ranile dau radacini noi, .ceea ce face ca pomii
plantati di·n toamna sa porneasca In veget,atie pri-
rnavara odata cu de·zghetul zvl.ntatul •pamintului. La
plantarea de p,rimavara, din cauza vlnturilor puternice, pa-
mlntul se usuca nu se bine In jurul radaci:nilor;
ca urmare prinderea este anevoioasa. Dar in cazul cind
pomii se prind in aceste conditii, •ei pornesc in
vegetatie mult mai ti.rziu declt cei plantati din toamna. Fiind
de caldurile mari din timpul verii, ei cresc foarte
anevoios, tlnjesc ramln in unma fata de pomii plantati de
toamna. In cazul cind plantarea nu s-a putut efectua
din toamna, se va face .primavara.
Toamna plantarea da cele mai bune ·rezultate dupa ca-
derea fmnz,elor pina ap.roape de inceperea inghetului,· iar
primavara cit mai devreme, imediat dupa zvintarea pamintului.
Tinind seama de faptul ca fructiferi pomes·c sa
creasca primavara foarte de vreme, este mai bine sa fie
plantati din toamna.
27
Sapatul gropilor
Dupa ce s-a fixat ondinea re:parti.zarii pomilor !?i arbu!?-
tilor pe teren !?i s-a facut pichetajul cu eel putin 2-3 sapta-
mini inainte de plantare, se tre,ce Ia sapatul gropilor. Pe
locurile desfumdate gropile se fac numai aUt de ma1ri incit
si'i incapa bine radacinile pomilor. In terenurile nede.s.fundate
p-ropile se fac patr,ate cu latura de un mebru !?i adinci de
RO em. La sapatul gropilor, stratul de deasupra solului se
-.--------------2--- n
Groapa pentru plantare
1 - pllmintul de deasupra ; 2 - pllm!ntul de Ia fund ; 3 - tu-
tore ; 4 -   ; 5 - sc!ndura de plantare
a!?aza de o parte, iar eel de Ia fund de cealalta ,pa,rte a
gropii. Sub influenta ploilor, gerului !?i soa,Pelui, pamintul
din gropi se afineaza, se imbiba cu apa !?i se imbogate!?te
in substante hranitoare.
Tehnica plantarii
In mijlocul fiecarei gropi, inainte de tragerea pamintu-
lui se bate un tutore inalt de 120-140 em. Cu eel putin o
saptamina i,nainte de plantare se trage pamintul gmpi,
pe jumatatP din adincimea lor, pentru ca acesta sa se
pinir Ia plantare.
Pentru umplerea gropilor se ia pamint mamnt reavan
din eel scos de Ia suprafata, care se amesteca cu 15-20 kg
balega,r putred se in forma de in jurul
tutorelui. Ilflainte de plantare se face fasonatul Tadacinilor,
28
pentru indepartarea celor rupte sau lovite, .se improspateaza
se netezesc riinile din vidul ,radacinilor, se scurteaza
cele subtiri Ia 7-8 em, ia.r cele foarte subtiri la 1-2 om.
Dupa fasonat, radaci.nile se mocirlesc, adidi se in.moaie
intr-un amestec de apa, piimint balega proaspiita de vacii.
La       pe lfnga fasonare mocirlirea rii·diicinii se
scurteaza tulpinele Ia 15-20 om fieoare.
Pomul trebuie plantat, avind in vedere c3. pamintul din
groa·pa se va mai   cu 3-4 em mai sus dedt a fost in
pe piniera.
Pentru stabilirea adincimii de plantare, peste groapa,
aliituri dP tutore se a;;.aza o scindura groasa de 4-5 em
care se sprijina direct pe marginea gropii. Pomul se
in pozitie dreapta in partea de nord a tutorelui, pe
roiul din groapa in fel ca radacinile sa se s:prijine P'e
el, fiira sa se indoaie farii sa ramina goluri sub ele.
Fasonatul riidiicinilor
inainte de plantare
1 - bine ; 2 - rau. Porn plantat
In timpul ope.ratiei de pla.ntat, un lucriitor tine pomul
lin.gii tutore, iar altul a;runcii peste riidiicini pamint marunt
reavan amestecat cu balegar, pe care il indeasa printre
radacini cu de.getele. Dupii ce piimintul a ajuns peste tot la
nivel, lucriitorul care a pomul linga tutore
intra in groapa calcii bine piimintul incepind de la mar-
gine, cu virful piciorului indreptat spre porn. Se adauga
apoi piimint pinii Ia umplerea completa a gropii se oalca
29
din nou. Imediat dupa calcat, In jurul pomilor se mai amnca
pamint se face o co pea cu diametrul de 80-100 om in
care se toarna 2-3 galeti de apa. Dupa ce apa se scurge
·pamintul se zvinta, in jurul pomului se f·ace - ;in cazul
plantarilor de toamna - un de 30-40 om iniil-
Ume. Dupa ?.-3 saptarnini de Ia plantare cind pamintul s-a
definitiv pomul se leaga de tutor-e.
se planteaza in gropi facute cu plantatorul in
car·e se introduce planta pina Ia baza frunzelor din rozeta
avind grija ca radadnile sa nu fie intoarse in sus.
Plantarea raP!IUnului
a - rAu, prea sus ; b - bine ; c -   prea adinc
Coacaz11l,   zmeurul se planteaza cu 3-5 em
mai adinc decit au crescut in pepiniera, iar dupa plantare,
tufele se mu;;uroiesc astfel ca tulpi·nele sa fie acoperite in
int,regime cu .pamint.
30
Producerea rasadului de legume flori
Unele specii de legume cum sint .ma,z;ire.a, .f.asolea,
ridichiile de luna sau span,acul multe feluri de flori (zo-
relele, flo.area mi.r,esii, wzeta) necesita u:n timp mai scurt
pentru dezvoltarea lor se seamana primav.a;ra
direct in gra,dina.
AlteJ.e insa, cum sint vinetele, ardeiul sau telina
numemase s.pecii de flori (ga.roafele, gum leului, r-egina
noptii, salvia, au rnevoie de temp·eraturi 1mai
:ridicate pentru rasarire un timp mai indelungat pentru
ne:;.terea dezvoltarea lor. De aceea e!e se cultiva mai
tv--------- s
a -
  calctii
pAmlnt ; b - bA!egar
Toe de rasadni t!i
intii in rasadnite un-
de se obtin disaduri
c;,i apoi se planteaza
in gra·dina Ia locul
.definitiv. Legumele
florile care se
pri.n rasad se
::-:eamana in rasadnite
calde care se pot
face in gospoda-
riile care di.s:pun de
balegar proas.pi'it .
. Pentru acest lucru
{rebui.e Sa avem UTI
toe facut din scindu-
ri de 1,5 m latime,
25-30 em inaltime.
4 m lungime. To-
cui se c!easu-
pra unui ,,pat" de
balegar proaspat, in-
calzit, lung ·de 5 m,
lat de 2 m inalt
de 56-60 em. Peste
ioc se pun geamuri
(rame) de 1,50 m
lungime 1 m lati-
me acoperiie cu ro-
gojtni. Sub acest a-
dapost balegarul in- L,f::::=:=:==::==:=::=V' '-Sftda
CE'pe sa Se tndilzeas- pe ,?em
ca din nou. FE'rcastra de rasadnita
3!
Dupa ce patul s-.a inciilzit in tocului se in-
troduce .parnint de telina amestecat i·n parti eg.ale cu mranita
(balegar foa.rte bine 1putr•ezit) ni,sip,   i•ntr-un strat
de 15-18 em •grosime. Dupa ce se bine
ra,gar burui:e,nile .pe care le dist.rugem, se po·ale ,g.emarua.
Semanatul se face cit mai rar, astfel ca 1seminiele sa
cada Ia 2-3 em una de alta. SeminteJ.e se acQpera cu un
strat de :pamint sau mai bine cu mranita in grosime de
aproa;pe doua ori mai mare decit diametrul semii11ielor.
Pina ce rasar plantele, tocurile se tin acoperite cu w-
gojini iar dupa ce lncep sii rasara primele plante, rogojinile
SP ridica pentru a upune plantele Ia lumina. Ingrijirea
rasadurilor consta in aerisi•rea lor in zilele calduroase, in
udat, repicat sau rarit ·pe Joe. Noaptea rasadnitele se aco-
pera cu .rogojini.
Cind au ajuns Ia dezvoltarea neoesara (dupa 45--60
zile) pamfntul dm gri:idina s-a incalzit timpul este fa'Vo-
rabi'l, rasadurile se scot se planteazi:i in gri:idina. Un
rasad bun trebuie sa fie sound, cu tulpinita groasa, cu 4--6
frunze sa aiba un smoc mare de radadni.
RasadurHe ina.inte de a le scoCilte, se ciilesc, adid se
incetu.l cu incetul ·CU atmosfera din afad prin
aerisire tot mai puternica, astfel ca ult.imele zile nopti
sa stea fara ferestre.
Rasadurile de varza de toamna, ceapa de apa, prazul,
verbinele, circ-iumaresele altele se produc in dl.sadnite reci
pe razoare sub cerul liber prin luna mai iunie. Pamintut
pentru acest•e rasadnite trebuie sa fie bine
lcm
r-
..._ ___ __,50cm----
Liidit<J, pentru rasaduri
In gospodarii.le uncle nu exi·sta posib.iliU1ti de a face
rasadnite ou ba.legar, rasadurile de legume flori se pot
produce in ladite tinute in camere incalzite. Pentru pastrarea
completa a radacinilor, rasadul crescut in casa poate fi cul-
tivat cubu.ri nubritive.
32
Pentru pregiitire.a cuburilor nutritive se un
amestec campus din 6 parti mranita, 2 pa,rti o
parte de pamint. La fiecare kg de amestec se adauga 3
grame superfosfat 4-5 grame
Toate acestea se uda se amesteoa bine sub forma
de ·pasta se in ladite inalte de 10-12 em. Dupa
indesare amestecul se ta.i•e cu un cutit de masa in cuburi
mar,i de 5X5, 7X7 sau lOX 10 em. In a·ceste cuburi se sea-
mana cite 2 seminte de varza,   vinete alte plante.
Cutiile cu cuburi nut1ritive se in locuri c.alde unde
temperatura se mentine Ia plus 20-25 grade nu sca.de
sub plus 15 g-rade.
Pina Ia rasarirea plantelor, laditele se tin 2COperite cu
cartoane, placaje ori saoi. Cum apar primele plante acope-
ri;;ul se ia, ia.r laditele se mutii linga fereastra pe partea
insoriUt .a c.amerei. Cin.d temperatura aerului y,a fi mai mare
de plus 7 grade, laditele trebuie scoase Ln cursu! zilei a.fara
iar noaptea trecute in inca,peri racorOa!Se unde riJ.,s,a,duJ y,a fi
apar.at de i'ng.het. In general laditele 1nu tr.ebuie tinute •noaptea
in camt>re calde.
Cind Ia rasaduri apare a doua frunza se repeta inca o
data taieturile intre cuburi. Ultima taietura se faoe pe ace-
urme cu 4-6 zile inai.nte de scoaterea rasadurilor in
grad ina.
Udatul rasadului se face cite odata de doua or1i pe
zi i1n fel ca pamintul sa fie mereu umezit in
acest caz inainte de plantarea in gradina se.
calesc, adica se !asa u!timele zile noaptea afara.
Sernanatu1 plantarea 1egumelor florilor
Semintele de legume flori trebuie p1rocurate de Ia
Agrosem, controlate de catre stat, pu,re ca soi, J,ibere de
impuritati cu mare putere de germinatie.
Puterea de inwltire a semintelor o putem face sin-
guri, punind semintele intre doua cirpe umede, in nisip umed
sau intre doua foi de sugativa pe fundul unei far-
furii. Dad dintr-o suta de seminte puse Ia incercare nu
rasar toate, ci mult mai putine, vom mari caniitaFie de
seminte Ia metrul patrat.
Semanatul tre'buie sa se f.acil. in pamint bine afinat,
reavan clestul de cald.
33
Unele legume rezistente Ia fri,g (spa.nacul, mazarea,
ceapa precum !;ii numeroase specii de flori) ra.sar :;;i Ia o
temperatura mai joasa, i:n timp ce altele cum .sint fasolea.
-:-astravetii, dovleceii, au nevoie de o temperatura mai ri;di-
  De aceea legumele :;;i florile mai rezistente Ia frig se
seamana in gradina primavara de timpuriu, de indata ce ne
permite starea solului, sau chiar toamna. Culturi!e preten-
(i'"lase Ia caldura se seamana numai dupa ce trece per-i,oolul
bra mel or.
Sema:natul legumelor :;;i florilor se face prin impra:;;tiere
fn rlnduri sau cuiburi. Gradinarii incepatori ingroapa de
.r:,bicei semintele prea adinc. In acest caz rasaritul plantelor
intirzie sau nu are Joe din !ipsa de oxigen, care este tot
de necesar pentru incoltirea semintelor ca :;;i apa :;;i
caldu.ra. Chia,r :;;i atunci cind se mai ,gase:;;te oxi,gen data-
rita cantitatilor mari de substante de rezerva cheltuite de
r>lante pentru a birui rezistenta mecanica a solului, ele se
-< puizeaza :;;i mor sub pa_mint. Nu da rezultate bune ni:ci
semanatul prea Ia suprafata, deoarece seminte!e se usuca
se spulbera de vint.
De a:ceea semintele de dimensiuni mici, ca cele de
telina, marar, patrunjel, salata, pa,ralute, pansele :;;i altele
se seamana Ia 0,5-2 em adincime. Semintele mai mari, ca
cele de mazare, fasole, dovlecei, caltuna:;;i :;;i altele se sea-
!a 3-5 em.
Pentru o mai buna ingrijire a ·culturilor se p.refera
semiJ.,natul in rincluri, execulat in mici, cai·e se face
de obicei cu coacla greblei. Pe fundul brazdei se impra:;;tie
semintele :;;i se acopera cu pamint amestecat cu mra.nita
pina !a nivelul cerut de marimea semintelor.
Unele seminte. pentlrU ca sa rasara bi:ne, inai,nte de
semanat se tin o noapte intr-o farfurie cu putiina apa sau
.chiar se pun Ia umezeala · :;;i cal dura pentru inco.ltire. Astfel
cle seminte trebuie apoi sema.nate numai i1n pamint umed,
deoar,ece altfel se zbiroesc :;;i se usuca.
Pentru legumele :;;i florile care se cultiva prin rasaduri,
o atentie deosebita se da scoaterii rasadului. In acest scop
inainte de a le scoate se uda bine rasadnita pentru ca
plantele sa iasa cu pamint Ia radacina. Daca rasadurile au
fost scoase fii.ra pamint, rada6nile lor i.nainte de ;pJa,ntat
se inmoaie intr-a mocirla facuta din pamint ;;i balega de
vita.
34
Pamintul unde urmeaza sa plantam legumele florile
se niveleaza, se in f,oruna de straturi se afinea:za
prin Rasadurile se planteaza in cite o gropita
facuta cu ajutorul pla111tatomlui, a unei lopatele, a sa.paligii,
'
Rcpicarea riisadului cu plantatorul
sau chi,ar cu mina, ceva mai adinc fata de cum au crescut
fn rasadnitii .. fara insa sa acoperim mugurele din virf cu
pamint. Dc:!ca parnintul nu este destul de gras, cu ocazia
plantatului se pun in fiecare gropita cite l-2 pumni de
balega,r bine putrezit pentru .a f.avorlz.a o de,zvoltare vi·gu-
roasa a plantelor. Pamintul se indeasa bi,ne cu clegetele in
jurul plantei apoi se face o strachina astfel ca planta sa
pe fundul ei se uda cu l-2 litri de apa. Pentru o
mai buna   plantatul trebuie sa se faca pe timp noros
sau spre seara.
Rasadurile crescute in cuburi nutritive se pJa,nteaza in
gropi adinci facute cu casmaua dupa ce din pa-
mintul scos a fost din nou introdus, cu mranita
bine udat. Rasadul cu cubul de pamint il introducem sub
nivelul solu!ui, indesam bine pamintul in jurul lui udam
din nou groapa cu apa. Dupa ce apa se infiltreaza, astupam
restul gropii cu pamintul ramas $i nivelam. Rasadul in
cuburi dupa 1ranspla!11are nu sufer3 de fapt nici o schirn-
bare.
Dupa 2-3 saptamini de Ia pl3ntare, plantele TIC'prinse
se in1ocuiesc cu rasad:1ri viguroase, special retinute.
35
LUCRARILE DE INGRIJIRE A CULTURILOR
DIN GRADINA
Tngrijirile care se dau culturilor din gdidina de linga
casa au scopul de a le crea conditii cit mai L'l.Vorabile de
veget.atie a le ieri de vatamaturile provocate de boli
insecte. Vom descrie pe scurt citeva din   lucrari
vom da unele amanunte tehnice.
Lucrarea solului
Pri.n unele lucrari p.rivind solul se   pastrarea
unui strat maruntit, afinat, reavan, lipsit de buruieni
bine aprovizionat cu hranii. Deoarece in primii ani dupa
plantare pomii nu folosesc in intregime spatiul ce le-a fost
rezervat, este bine ca intervaie.le dintre pomi sa fie cultivate
cu legume, cartofi   fruct.iferi. Cult:urile de legume
nu trebuie sa se faca insa in apropierea pomi1lor, in jurul
carora trebuie sa se lase cercuri neocupate ou raza de ce.l
putin I ,5 m. Primavara, de in data ce pamintul se zvinta,
pe aceste cercuri se     facute toamna Ia
plantare se sapa pamintul Ia 7-8 em adincime. La sapa-
rea de p1rimavara b.razdeie nu trebuie i·ntoarse, ci sfari-
mate cu latul casmalei. Totodata se sapa pamintul de pe
intervale Ia 15-18 em adincime, bineinteles dad lucrarea
nu s-a executat din toamna.
In timpul verii pamintul din jurul pomilor se  
de cite ori este nevoie pentru a-1 mentine afinat curat de
buruieni. Daca vara este secetoasa pomii se uda neaparat Ia
radacina cu 4-5 galeti de apa. Toamna cind incep sa cada
36
frunzele, cercurile din jurul pornilor cit intervalele dintre
ei se sapa adinc, cu rasturnarea brazdelor, avind girija sa
nu taiern radaoinile. In tot cursu! verii, pe intervalele dintre
pomi se fac Iuora1rile cerute de plantele intercalate faia sa
vatarnarn pornii sau sa rniqorarn cercurrle din jurul trun-
chiurilor.
Pentru ca pornii sa creasca viguros sa
rodeasca bine, este necesar ca ·eel putin odata Ia 2 ani sa se
faca o a solului cu ba!egar putred calculind pen-
tru f,iecare rnetru patrat de suprafata cite 3-4 kg. Balegarul
se ingroapa toamna o data cu siipatul cu casrnaua. In lips.a
ba.Iegarului se folosesc Ia mp 40 grarne superfosfat, 15 grame
sare potasica 10 grarne azotat de arnoniu. In gradini:le
de Ia sate superfosfatul sarea potasica pot fi inlocuite
cu 60 grarne Ia rnp. Foarte bune rezultate dau
solutii'Ie diluate de gainat de pasari urina ( 1 parte Ia
10 parti apa) ,jntroduse in tirnpul vegetatiei.
Ingrijirea solului in gradina de legume de flori, cere
rnuH rnai rnulta vointa staruinta deoarece consta din pra-
  pliviri udari repetate, astfel incit gradina sa fie
intotdeauna curata rnereu scorrnonita Ia suprafata. Legu-
rnele florile se dupa fiecare ploaie sau udare,
atit pentru a sparge scoarta parnintului cit pentru a
distruge toate buruienide.
In -ceea ce udatul, acesta trebuie facut rar dar
bine, rnai des in zona de cfmpie a regiunii. Ce.a mai buna
apa ·pentru udat este apa de ploaie sau de riu. · In !ipsa
a·cesteia se poate folosi apa de izvor sau de fintina, insa
trebuie sa stea rnai intii 1-2 zi:le Ia soare. Legurnele
florile udate cu apa rece, tinjesc. Cel rnai potrivit timp
pentru udat este dirnineata inainte de rasaritul soarelui, dar
mai ales seara dupa apusul soarelui. Udatul in gradina
se face cu stropitoarea cind avern apa putina sau pe brazde
prin inunda.re cind avern apa curgatoa·re. 0 data cu udatul
se pot da legurnelor lichide. Dupa fiecare
udat, parnintul din jurul plantelor trebuie rnarunt
spre a se irnpiedica formarea scoartei.
Taierile pomilor fructiferi
S-ar parea ca pornii fructiferi cresc, for-
rneaza coroana, dau roade fara interventia ornului prin
taieri. $i tntr-a,devi'ir acest lucru ti inttlnim in rnajoribatea
37
Iivezilor noastre de porni autohtoni, care nu au primit nici un
fel de interventie in dirijarea formarii lor. Pomii rodesc fara
aplica,rea luora1rilor de taieri, dar :nu-i de loc g:reu de observat
ca un porn lasat in voia lui inalt, cu o coroana deasa
umbrita, cu r.a.muri slabe lu.ngi, golite de rarnificatii de rod
stingherite in   Rodire,a acestora incepe tirziu ;;i
mai mult spre periferie, fructele sint marunte, neindestulator
hra:nite din cauza numi:irului mic de frunze care acope:ra ra-
murile de rod. Neajunsurile ce le avem din cauza neaplicarii
taierilor se manifesta ;;i prin rodirea ner,egulata a pomilor de
!a an Ia an, precum prin prabu;;ire.a pomi!or sau distrugerea
coroa:nelor i,n anii cu productii mari, i:n ierniJ,e cu zap·ada multa
sau pe vreme de -furtuna. lata de ce taierile sint lucrari din
cele mai importante cu care se poate imbunatati direct cre;;terea
rodirea pomilor.
Taierile se aplid pomilor de toate virstele. Indiferent de
speci.a de timpul pla:ntarii, taiere.a coroanei Ia plantare
s.e Jiace prirnava1ra ilnainte de
1
pornirea veget.atiei. Prin
ea se stabi,Je;;te o potrivire intre radacina taiata cu ocazia
scoaterii pomi,Jor din pepiniera ;;i coroana ramasa intreaga.
Totodata se alege definitiv forma coroanei. Coroana pomilor
poarta roadele in conditiile gradinii de linga casa, unde
recolte!e mari de fructe vor deveni o regula, ea trebuie sa se
deosebeasca printr-o mare rezistenta a ramurilor de scheJ,et
pentru a putea suporta greutati de 200-300 kg fructe.
Pomul format du1pa sistemul coro.anei etajate vine din
pepiniere in mod oibi;;nuit cu 5-7 ramuri. In momenlul in
care :se t1rece Ia taierea de formare, o atentie cleosebita se da
alegerii principalelor ramuri de schelet. Prima condipe de
care trebuie sa se tina seama in a'legerea rammilor coroanei
este lor deopotriva i:n jurul tulpinei. AxuJ-,ramura
care trunchiul trebuie sa fie Ia mijlocul
coroanei. Pentru ,a pobrivi ramurilor in jurul tulpinei,
se aleg pe ax 3-4 ramuri repartizate astfel incit sa imparta
cercul coroanei in egale. Restul 1ramurilor se t,aie complet
de J,a baza. Dupa ce au fost alese ramurile principale, care
forme.aza prirnul etaj se scmteaza Ia 20-40 om, .ctupa cum
sint mai slabe sau mai puternice, avind grija ca virfurHe
taiate sa se gaseasca pe cit posibi! Ia nivel ;;i sa aiba
mugurii de Ia virf de regula in afara coroanei. Stabilitatea
coroanei se realizeaza prin subordona,rea acesto:r ramuri
fata de ax, de .aceea axul se taie cu 20-25 om deasupra ra-
murilor latePale.
38
Pentru a asigura o sudura mai puternidi a ramurilor
in locul lor de pwindere este necesar ca ele sa se alea1ga mai
distant·at una fata de alta pe ax, iar unghiul lor de aplicare
sa fie mai mare de 45 .grade. Daca una din cele 3-4 ramuri
aproape drept (vertical), ca axul, se va inde.parta
de ax prin punerea unui iar in caz ca este aplecata se
va aduce in. pozitia nor.mala prin legarea ei de ax.

:"
,i
;
(;
i)
t:
.,

\t
:.
:
!i

t!
i!

I
i
I
·.i
,
e:.
!
\!.
Taierea coroanei dupa
primavara
I
!I
H
,,
:o
 
"
plan tare,
; :
:
-------,
:;

I
E
"'
""
"'
·. \:'"
--r
s

c:::,
" l
-------- _y
Taierea de formare a coroanei
in am:l al doilea de la plantare
- Parti!e din ramurJ !acute din puncta
din liniute luate impreunA. arat!lt
pomului de Ia plantare.
- PArtile punctate luate separat aratll.
ceca ce se taie in primAvara anu-
lui a! doilea.
- PArtile cu liniute !mpreunA cu celt!
negre aratli ce ramine dupa tAlerea.
din anul a! doilea.
Atunci cind coroana are forma de vas, adica ii
axul centr·al, Ia taiere se vor alege 3-5 ramuri principale.
respectind reguli ca Ia coroana etajata. Restul
39
ramurilor se inliHudi iar cele aJ,ese se scurteaza Ia 20-40 em
avinrl grija ca in acest caz virfurile taiate sa se gaseascii
pe cit posibil Ia     nivel.
In cursu! anului, din cei 3-4 muguri     Ia virful
ramurilor lasate in coroa,na vor lastari noi cu 'rolul de
pre
1
1ungire de obtinere a ramifioatiilor urmatoare. Daca
pomii au vegetat normal, noile constituie baza for-
marii in continu,a,re a coroanei pomilor in al doilea an.
In anul al doilea dupa plantare se   formarea
ramurilor de ordinul 2 pe ramurile e:rescute in anul precedent
40
Taierea de formare a coroanei in anul al treilea
- Partlle d1n ramur! fl!cute din puncte cele ha-
  Iuate lmpreun!l, arata   pomulul
dupQ tAierea d1n anul al doilea.
- PArtile punctate luate separat aratA ceea ce
cade din ramur! dupA tAierea din pr!rnAvara anu-
1 ui al treilea.
- Partile     lmpreuna cu cele negre aratil
ce ramine pe porn dupa   din anul a!
treilea.
formarea de .ramuri ,de ordinul intii pe prelungirea axului.
in etajul a! doilea. In aeest seop ramurile din eoroana se taie
Ia   inaltime de 60-80 om dea.supra unui mugure ea,re
in af,ara. Toate ramurile seeundare de pe ramurile
pri.ndpale se seurteaza l·a 4-5 em. Axul eoroanei s·e t,aie .rna)
lung eu 25-35 em.
In urma aeestei taieri 1pe fieeare ramura din wroana vor
2-4 lastmi puterniai. ln primavara celui t,reilea
an se ale.g·e cea mai slaba ramura din etajul I. Pe aeea·sta.
ineepind de Ia :ramificati.a ordinului doi, se masoara in
sus 50-60 em se taie deasupra unui mugure ca,re pri-
in afa.ra. Prima ra.mific,atie de ordinul doi se taie eu
15-20 em mai seurta decit ramura de prelungire. Celelalte
ramuri din etajul I se seurteaza Ia fel Ia inaltime.
Toate celelalte ramurele de pe ramurile principale se
seurteaza Ia 4-7 muguri pentru a le for\a sa se tr.ansforme
in ·ramuri de •rod. Cele !rei ramuri din etajul a! II-·lea se
taie in asa fel ea virful lor sa fie mai sus cu 20-30 em
decit virful ramurilor din etajul I. fata de aceste ramud
axul se lasa mai lung cu 30 em.
Taierea coroanei in forma de
vas dupii plantare, primavara
Taierea coroanei in forma de
vas in anul al doilea de Ia
plan tare
41
In prtmavara anului patru de vegetatie, prelun,girile ra-
murilor din etajul I se taie Ia 50-60 em deasupra ultimei
ramificatii de ordinul II. Ramificatiile de ordinul II se
scurteaza Ia rindul lor cu 20 em fata de virtu! lastarilor de
prelungire. La ramurile din etajul II se aplica taieri
ca Ia ramurile din etajul I. Axul coroanei se traieaza Ia
fel ca in anul precedent pentru formarea etajului al III-lea.
Toate ramurile crescute in intcriorul coroanei se scudeaza
pentru a fi transformate in ramuri de rod sau se indepartea:za.
Dupa ce se termina formarea coroanei pomul intra pe rod
se aplica o taiere slaba, oa•re consta in special! in riirirea
ramurilor din coroana scurtare'a de prelungire.
:: ,\
_.., --------.....;
Cu oca:zia rartrii co-
roanei, se indrt'lpteaza
prin taief'e Ia inel, ramo-
rile concurente ale pre-
lungirilor, cele uscate,
mpte, dezbinate, cele oare
cr,esc s,pre interiorul co-
roanei una din cele
doua ramuri care eventual
cresc prea apropia1e.
La   fructiferi
cei decorativi, in fie-
care pri:mav,ara inainte de
pornilfea vegetatiei se a-
plica taierea de rfi,rire sau
de ilntdnerir'e care constii
di:n inlaturarea tulrpinilor
ce 4-6 ani, a
ramurrilor biHrine usoate
sau rupte inlocuirrea lor
cu tulpini anuale ca1re
oresc dirrect di,n colet. Tot
'l'aierea coroane1 m forma de vas primavar.a devreme se taie
in anul al tn·ilea de la plantar€' g:a:rdurile vii din grra-
dina cu scopul de a le
reduce inaltimea a provoca indesirea lor. D.aca. g'ardul
viu are inaltimea dorita in cursu! verii se va tunde de 2--3
ori pentru a-1 mentine Ia inalFme a-i da o forma
artistica. Prin Hiieri in cursu! verii se inlatura f.lorile
trecute de trandafir pentru a p-rovoca 0 noua lastarire
fnflorire.
42
Ti:iierea coadizului
a - inainte de t!Uere b ,_ dupA tAiere
 
a - lnainte de tAiere b -
aJ
dupA tAiere
b)
Tunderea gardurilor Vii
a - in trapez ; b - in triungh!
Zmeur dup:>. t;:\iere
43
Lucri'irile de Hiiere sint lucdiri hotaritoa.re pentru
rodirea an de an a .pomilor fructiferi. De aceea
ele trebuie execut;a.te obngato,riu cu multa grija in fie-
care a.n.
Alte lucrari in gradina de linga casa
La pomi
In afara lucrarilor aratate rnai sus mai sint ne-
cesare in gradina de pomi alte lucra.ri menite sa protejeze
atit pomul cit recolta. Toamna tirziu, sau in eel mai rau
caz primavara devreme, trunchiul ramurile groase se curata
cu perii de sirma sau eu eutit de lemn, de scoarta imbatri,nita,
  lic.heni. Tot ce rezulta de Ia curatirea trunchiului se
aduna pe rogojini sau prelate se ard pe:nt.ru a distruge
insectele cuibarite in scoarta pentru iernat. Trunchiurile
ramurile groase razuite se varuiesc cu Ia pte de var ( 100 litri
apa Ia 5-10 kg var stins) pentru a le .dezinfeda apara de
boli arsuri.
Ranile de pe trunchi sau .ramuri se netezesc se ung cu
mastic sau cu amestec de balega de vadi cu Jut.
Scorburile se dezinfecteaza cu pacura sau cu solutie de
calaican se astupa cu un dop de diramida cu morta,r sau
eu ciment.
Pentru a lupta cu brumele tirzii de primavara, se inHrzie
inf,)oritul pomilor prin adunarea batatori'fea zapezii in jurul
lui, prin varuirea cu lapte de var inainte de pornirea vegeta-
tiei (februarie, inceputul lui madie) prin realiZia·rera unui
strat gros de fum in gradina atunci dnd caderea
brumei. In acest scop pent<ru 3-5 pomi se face cite o gramada
de paie, gunoi, frunze, buruieni semirputrede putin umede
careia i se da foe irmediat dupa miezul noptii, lasindu-se sa
arda inca 2-3 ore dupa rasiiritul soarelui. Bruma c.ade de
obicei in noptile senine, care :se cunosc dupii timpul
Ia .apusul soarelui racirea vremii dint·r-o data, mai ales in
jurul orei 9 seara.
Ca o lucra,re de ingrijire a rodului trebuie sii socotim
proptelelor sub rarmurile inciircate cu fructe. Propte-
lele se in partea dins:pre vi:rf a ramurilor trebuie sa
aiba in virf dte o bifurcatie (craoana) in care se un
de paie pentru a preveni ranirea ramurilor sub oare
se
44
ln griidina de legume
Pe lin.ga lucrarile amintite mai sus in gradina de Jeaume
se fac unele lucrari de ingrijire care privesc doar
culturi. La culturile semanate
de-a dreptul in gradina cum
sint: mo.rcovi, patrunjelul
pastirnacul, sfecla, castravetii,
dovlecei altele se face rari-
tul plantelor inainte de
La radacinoase (morcov.
patrunjel, sfecla) raritul se
face in 2-3 rinduri iar plantele
ramase se folosesc- in consum.
se adicesc St'
Ieaga linga arac pentru a nu
le lasa culcate pe pamint si
pentru a expune mai bine fruc-
tele Ia soare. Pentru a obti'lP
fructe mari cu coacere
timpurie, se copif.esc,
adica li se i.ndeparteaza Ias-
tarii care cresc Ia subtioara
frunzelor ori de cite ori apar.
Tot cu scop se face
ciupitul vrejurilor de cas-
traveti dovlccei, lasind doar
2-3 fmnze bi.n.e formate. Ariicitul piitl"igelelor
Lupta impotriva bolilor insectelor daunlitoare in gradina
Insecte,)e daunatoare boli.Ie pomilor,   f,ructiferi
legumelor dijmuiesc o buna parte din recoltele de fructe
legume aducind pagube foarte mari. In lupta cu dauna-
tori in gradi,nile de lin.ga casa o importanta ma,re o .au masu-
rile simpl·e de combatere: aplicarea taierilor Ia timp inlatu-
rarea ramurilor uscate bolnave, curatirea trunchiurilor a
ramurilor scheletice de scoarta moarta, licheni, varu-
itul tulpinelor, sbri.ngerea distrugerea frunzelor cazute,
!ucrarea pamintului toamna primavara, adunarea cuiburilor
de omizi altele.
45
Atunci cind avrm atacuri puternice de insecte boli, se
aplica stwpima prafuirea pomil·or cu diferite substante
chimice otravitoare.
Un ajutor pretios al cultivatorului in lupta cu i.nsedele
diiuniitoare sint piisiirile. Ele
di:strug foarte multe insecte.
larve, omizi ouii. Cele mai
folositoare piisiiri pentru grii-
dinii sint : ciociinito.arele, gra-
mii, codobaturile, rindunicile,
privighetorile, vriibiile, .pitigoii
altele. Aceste pii.sari trebuie
atrase p\l'in toate mijloacele in
livadii, construind pe.nt,ru ele
adaposturi speciale pent·ru cui-
buri mai ales ciisute pe
care le vorn ati:·.na in porni.
In fiecare gra.clina indivi-
duala trebuie sa   eel
putin 2-3 cuiburi. Pentru a
lua miisuri preventive sau de Stropitul pomilor
de pasari
46
combatere impotriv.a insectelor bolilor est.e neoesar sa le
 
P1rimavara din vreme se string din po.mi cuiburile de omtzr
ale fluturelui alb, ale fluturelui cu pintecul auriu. Faptul
cii in cuiburile stau ,ascllinse omizile vii, este necesara
distrugerea lor arde1re, imediat dupa cules. Datorita
faptului di 1pe ramuri trunchi spori (;germe:1i
Frunze cu omizi de
fluture alb
ai bolilor), in cursu! iernii po-
mii se stropesc cu
solutii in.seoto-fu.ngicide cum ar
fi carboli;neum 5-8%, ulei mi-
ner.al 3-6%, sau zeama sulfo-
calcica 20 %. Aplidnd aceste
Fmze cu omizi de
fluture cu pintecul auriu
Paduchele din San Jose
a - mascu:ul ; b - larva in pr;r,,_,l
stadiu
Far[;. atacata de
paduchele din San Jose
47
Gargarita florilor de mar
Putregaiul fructelor
48
trata.mente vom combate atlt ciup·ercile cit insectele dauna-
toare printJre ca•re paduchele din San Jose. Acesta su,ge seva,
din c·are c.auza tpomii slaibesc ditn .a.n tn .an in cele din ur.ma
se usuca. Deoatrece 'paduchele din Sa;n Jose se foart·e
repede este necesar sa stropim pomii r.egulat a!Hel se pro-
due pagube enonme.
Primavar.a indata ce se u.mfla bobocii de ·floare de mar
si par, ap.are gargarita florilor (Athonomus pomomm) c.are-
de')pune cite un ou in fi.ecare lboiboc. Larva ce iese dis.truge or-
gatnele itntNioare ale florii din care cauza ele nu leaga fructe.
Lupta cont.ra •ga,ngarit,elor se duce prin scuturare.a •pOtmilor
dimineata pe racoare cind insectele sint inca .amortite. Garga-
ritele cazute tSe aduna 'Pe ,rogojini ·s:au p,r,elate se clist.mg
pri:n ard,ere. Contra .gargaritei Horilor .s.e 1poate lupta 'Prin
stropirea cu Ga.mexan 20/
0
.
In momentul cleschide•rii florilor gindacul paros dis-
truge pet.alele si ipa,rtile gi:ngase din floare iar de
mai distru;g.e frun.ze!.e. Comba:terea ace;stor gitndaci se f:ace-
prirn scuturatma lor din .porn sau pri:n stropitrea cu Gamexa·n 2%.
tDupa ce :apa.r fmnzele si boibocii din floare, marul parul
se strop e-sc cu ,zeama bordeleza I%. in ca.re se adaug1a
250-400 gra.me de aneniat1e Ia 100 litri solutie. Prin aceasta
solutie se combat rapanul .pe fructe si petele cafenii pe frunze
produse tde ciuperci si omizile de cotari care disbrug atit
frunzele cit bobocii cl'e floare.
Pentru combaterea fainarii marului   precum
si frunzelor Ia pi·ersic, .produse tot de ciuperci,
folosim zeama sulfocalcica 2%.
lndata dupii scuturar.ea pdalelor, pomii se stropesc a
rloua oara cu solutiile a.ratate mai ·sus. Cu acest tratament se
combat·e ciuruirea frunzelor Ita cai's cires, rapanul petele
cafenii de pe frunzele de malr par, putregaiul fructelor
(Monilia) de l.a toate speciile, precum viermele merelor.
La 2-3 sap,tami:ni dupa eel de-·al ·doile.a tratament, pomii
se stropesc cu solutii 1penttru combatere;a vienmelui
merelor si pmnelor, a rapa.nului a petelo.r cafetnii de pe-
frunze, precum si a vi·e.nmelui .frunzelor. Paduchii. verzi, ca.re
ataca po.mii,   va.rz.a, se com!bat iprin stropiri cu solutie
de tnicotox 0,4-0,5% sau cu emulsie de sa;pun !?i petrol 1 D,/o.
s.e combate •ptri.n uruiala otravi.ta sau se-
prinde in .ghivece ingmpate la nivel cu ·suprafata pamintului.
verzei, pul"ecii de pamint si musca verzei se-
com:bat p.rin prafui•re cu D.D.T. sau analcid ·stear.a s.au 1dimineata
4!)
Mana se produce pe cea.pa, c·astraveti se corn"
bate prin stropiri cu zeama bordeleza 0,5-1% repetate la
intervale de 7-8 zile. La fel se trateaza putregaiul inelar
al tomatelor care produce putrezirea fructului.
Molia marului
1 - ponta ; 2 - larva ; 3 - pupa ; - adultul ; 5 - cuib de
larva
Viermele merelor perelor
1 - adultul; 2 - Jarvi!.
Stropir.ea plantelor se .face pe vreme   fa.ra
sau r-Ioaie . .Solutia cu care se stropesc plantele trebuie sa s·e
pe toate organele plantei ca o ceata foarte fina.
Deoarece solutiile de stropi1 sint otravitoare, .f,ructele
legumele supuse tratamentului nu se dau in consum decit
<lupa 7-10 zile de Ia stropire bine spalate.
P1entru a modul de preparare a! solutiilor folo-
site in combaterea bolilor daunatorilor ca·re ataca plantel·e
din ·gradina vom folosi instructiunile care insotesc de obicei pre-
parateJ,e chimice ori de cite ori este nevoie, vom cere
.sfatul agronomului din apropiere.
50
RECOLTAREA FRUCTELOR ~ ~ LEGUMELOR
Fructele In gdidina de Hnga casa se recolteaza f.n mo-
mentul coaoerii depline, dnd lntrunesc maximum de calitati:
(:Uloa.re normalii, gustul ~ i aroma speciiice soiului, seminte
complet hrumifieate. Timpul eel mai bun pent:ru recoltat este
dimineata ,pe riicoare dupa svl.nt.area picaturilor de rouiL
0
.
.
'
~ : ~           ....
Tehnica culesului merelor Tehnica culesului prunelor
Recoltatul se face cu multii grija farii a viitiima f.ructele ;:.i
a rupe .ramurile purtiitoare de rod. Este interzisii scuturarea
sau baterea pomilor cu priijina, deoarece fructele se izbesc
de ra:muri ~ i de piimlnt cii.piittnd nu numai lovituri ci ~ i riini
1
care exclud orice posibilitate de piistrare mai lndelungatii.
51
Tn afara de aceasta dad pomii .sint scuturati se rup r.amurile
de •rod, f,a1p.t oa,re diminuiaza r·ecoHra a'nilor urmatori.
Marui tre,buie cuprins cu mina, pedunculul trebuie aparat
cu degetul aratator !Inga locul de .prinderea lui de ramura
fructul trebuie tras in p.artea npusa aceleia in care atkna.
Fructele se in ladite sau in cu fin, ia,rba,
pima de .sac etc.
Tehnica culesului zmeurei
  zmeura se recoltea:za cu o portiune de co-
dita, f<'iira 'a le at'i.n,ge cu mina se ingrijit i,n cutii
mici de 1-2 kg ca·pacitate. Coaca.zele se recolteaza
Ia 2-3 zile dupa ce au capatat culoarea caracteristica.
Legwmele se r.ecolteaza cind ajung Ia maturitatea dorita.
Tomatele, vinetele, se 1recolteaza ;numai cirnd .sint bine coapte;
dovleceii, caskavetii, •salata, fasolea ;pastai alteie, din oontdi
se culeg crude iar .ardeiul, morcovii, sfecla, .patrunjelul, se
recoltea,za crude coa,pte. Recoltatul se f:aoe dimirneat·a
sau ,P'e !,nserak Peste zi, di1n cauza caldurii, legumele pi·erd
o parrte din gust fra,gezimea lor. Legumele destin1ate pas-
trarii pentru i.ar.na se ,r,ecolteaza cit mai tirziu pe timp
frumos USC·at aJe.gi1ndu-se exempJareJe ceJ.e mai sanato.ase
nevatarmate, fa:ra insa sa le s.palam, chi:a,r dacii au ,pamint
pe ele.
PASTRAREA PREPARAREA FRUCTELOR
LEGUMELOR IN GOSPODARIE
Pastrarea fructelor iarna
Vreme indelun,gata, in stare prroaSJpata se pot piist1
numai soimile de mere ;;i pere de iar.na. Soiurile de mere
pere de vara se pastreaza putirn, rpirna Ia doua sarptamini
recolt,are, iar cele de toamna 1-2 luni.
In carntitati mici, merele ;;i perele se .pastrrea.za in pivnit
In C·amere nelocuite, in camara sau :pe balcon. fncaperea pentJ
pastrnarea fructelor trebuie sa
fie curata, fara mirosuri stra-
irne, uscata ;;i ·bine ve.ntil·ata,
iar balcoanele sa fie ferite de
'bat,aia clirecta a soar.elui. In
  Hpsite de ,aerisi:ne
sau rprea uscate, frructele se
sbircesc, se pas tre.aza a nevoios
;;i :putrezesc re:pede. Mai bine
se pastreaza fructele de mari-
me mijlocie, fara zgirietl!!ri sau
lovituri, sanatoase ;;i neatac.ate
de bolli sau irnsecte.
In veclerea past;rarii. fruc-
tele se a;;aza .pe polite sau se
ambalemz:a in liizi. Pe polite
.fructele se a;;aza in 3-4 rin-
duri; cele tirzii se pot Pastrarca mcr21or in pivni1ii
ptna Ia 5-6 rinduri. In ladite s.e 1n ,finduri separate
prin straturi de talaj uscat, fara mims. La fiecare 3-4 sii.pta-
mini fructele se controleaza, indepartind pe cele putrede sau
cu inceput de putrezire. Pentru racirea incaperii, toamna s·e
deschid ferestrele in timpul noptii se inchid ziua.
Temperatura in incaperile de pastrat fructe se mentine
de 2-?"C. Atunci cind temperatura scade sub
oo fructC'le se acopera cu rogoji.ni, paturi sau prelate.
U scatul fructelor
Fructele se pot usca Ia soare, in cuptoa.re, pe plita in
uscatorii speciale. Uscatul Ia soare se face sub cerul liber (pe
pe stelaje, prelate s.au   in camere in poduri.
magazii sau alte incape.ri. La soare fructele se usuca rnai re-
pede decit in incaperi :;;i calitatea produselor este mai buna.
Pentru uscat fructele (prunele, caisele, piersicilc, poamele
de mere pere) se sorteaza p·e e:alitati gradul de coace.re
se sp.ala cu apa curata. Di.n mere pere se inlatura camerele
semintelor •partile vierrna.noase, daca exista.
La f·ructele simburoaselor inainte de uscare li se inliitur3.
prunelor, caiselor piersicilor li se scot simburii.
Dupa spalat curatat merele :;;i pere1e se taie in lung in
bucati groase de 6-8 em iar p·runele ITI"ii caisele in juma-
tati sau sferturi. Fructele astfel pregatite se afunda in apa
fierbinte pentru ,oparit" timp de 2-3 minute (roerele
perele) un minut :;;i jumiltate prunele. Din apa fierbinte
fructele se scot repede se racesc 2-3 minu1e in apa rece.
Zmeura, coacazele negre nu se oparesc.
Dupa oparire fructele se a:;;aza uniform pe gratii sau
sci.nduri care se expun Ia soare pe stelaje, tnclinate spre sud.
Se pot tntinde fructele pe rogojini, prelate curate care se
intind de obicei pe
Pentru uscatul fructelor sub in poduri, magazii,
sau alte incaperi, stelajul se in 2-4 ri.ndUJri. I.n timpul
uscatului fructele se amesteca de 2:..._3 ori. Pe timp de ploaie
sau roua fructele uscate se string in inca:peri curate.
La aer se pot usca fructele taiate pe sfori, a,gatate
tn partea de miazazi a pe peretii constructiilor
in pomi.
Uscatul fructelor Ia soare durea.za a·proximativ 1-6 zile
in functie de timp felul fructelm. .pmnele se
)4
usuca de obicei mai incet dectt merele perele. Rezultate
bune da uscarea la soa·re a coadizelor negre.
Usc.atul fructelor, in speciai al .prunelor din soiurile Agen
Tuleu ,gr.as se face in cuptoa.re de uscat speciale !-mde se
obtin produse de cea mai buna calitate.
Dulceafa care este nelipsita in casele noastre se poate pre-
gati din orice fruct, fara a mai vorbi de magiunuri marmelada
pe care le putem pregati cu   in orice gospoda.rie.
Lista produselor ce se obtin din fructe poate fi cu mult
marita acest lucru se poate realiza cu ajutorul g.ra-
dinilor de linga casa.
Pastrarea legumelor
Legumele ca fructeJ.e se pastreaza in pivnite, bo.rdeie
sau in silozuri afara.
Ca urmare a continutului mare de apa prezenta in
=le a substantelor asimilabile, legumele sint foarte
supuse vestejirii rapide stricarii. De aceea ele se 'pastreaza
Ia temperaturi joase (nu mai jos de O"C) constante cu o
umiditate relativ ridicata a aerului (90-95%). ln acest fel
multe legume pot fi pastrate in stare proaspata timp de
7-8 luni.
Legume\.e cele rnai bine de pastrat sint : morcovul, pa-
trunjelul, pastirnacul, telina, ridichile .de iarna, sfecla  
ceapa, usturoiul, prazul, cartoful, varza cii1patini etc.
Inainte de a fi puse Ia pa.strat legurnele trebuie .pre-
gatite; i:n acest scop l.a unele se curata se indepa.rteaza
frunzele de prisos (varza, salata) la altele s·e indeparteaza
toate frunzele afara ·de centr.ale (sfecla, morcovul, pa-
trunjelul) s·e usuca, fara tnsa a I.e spala.
In pivnita legumele se in straturi care s.e despart
intre ele cu nisip, pentru a izola eventualele exemplare
stricate, sau impachetindu-se in hirtie de ziar fi.ecare exemplar
in parte - aceasta metoda da rezultate bune mai ales in
cazul radacinoaselor al verzei.
Cea.pa impletita in funii s·e pastreaza bine ati.mata in
carnara.
In silozuri se pastreaza in special legurnele radacinotlsE'
(rnorcov, patrunjel, sfecla) Ia ca1Pe se adauga cartoful.
De cele mai :multe ori silozu.rile se fac la sup.rafat.a pa-
mtntului, late de 1-1,5 metri Ia ba·za, inalte de 0,8-1 rnetru
?i lungi in .functie de cantitatea de legume ce o punem Ia
55
pastrat. Pe foodul silozului se sapa un   iar Ia rnar-
ginea lui, de o 1parte de alta .pentlfU ev.acuarea apelor sa.parn
alte I·n .siloz legumel·e se     varsate :sau se
dadesc se acopera cu mai mult·e straturi de pam\.nt
J
Siloz de cartofi
1 - cartofi ; 2 - paie ; 3 - pAmint ; 4 - canal de ventilatie ; 5 -
de ventilatie ; 6 -· canal pentru captarea scurgerea apei
paie. Din 2 in 2 metri se f•ace pentru aerisire care
pe timp fri1gwros s.e urnple cu .paie. Tempenatura de ·past.rare
trebuie sa fie de numai c-It eva gna1de ( l-5°C).
un:ele flori oa gher.ghinele, gladiolele etc., se swt toamna
din rpamint se pa.stre.aza in indperi ie.rite de ger pina
primavara. Gl·adiolele se .pastreaza pe stelaje sau in lazi
suprapuse ia.r tuberculii ghenghimelor in
Locurile de pastrare trebuie di.n dnd in dnd ,aerisite,
iar le·gumele :se revizuiesc inlatlllrind pe cele stricate.
Tnamna din o ,p.arte di.n \.egume (var,zii c·astraveti,
etc.) se ,p.re,gatesc muraturile conservele care nu sa
lipseasca din nici o gospodarie.
CALENDARUL LUCRARILOR DIN GRA.DINA
DE· LINGA CASA *)
Ianuarie februarie
- Revizuirea repararea inventarului necesar pent.ru
gdidina.
- Procurarea
- Procurarea semintelor de legume flori.
- Scutura.rea zapezii in jurul pomilor.
- Adunarea zapezii in jurul :pomilor.
Martie
- Curatirea scoartei pomilor de licheni, va-
ruirera trurnchilor.
- Aduna.rea cuiburilor de omizi, a iructelor mumificate-
arJerea lor.
- Taierea pomilor fructiferi.
- Arplicarrea t.ratamentului Ia pomi pentru combaterea pa-
duchelui din San Jose a a.ltor insecte boli.
- Altoirea cu r.amura
Sa,parea gropilor pentru plantarile de p.rimavara.
- Plantarea :pomilor  
- Sortarea semi:ntelor de flori.
- Sapatul terenului in gradina.
- Pregatirea rasad:nitelor calde pentru p.roducerea rasa--
dti;rilor de tomate, virnete, varza de vara, a,rdei flori.
- P.retgatirea straturilor, .semanatul spanacului, mazarei.
cepei; pla.ntatul arrpagicului al usturoiului.
- Despartirea plantare.a tufelor de flori perene.
Aprilie (inainte de pornirea Vt"getatiei)
- Continua1rea lucrarilor netenminate in luna precedenta.
- Realtoirea pomilor.
- Plantarea de primavara a pomilor
- Administrarea sarpatul in gradi.na.
- Curatirea f.runzelor uscate din pla.ntaFa de
indepartarea stol011ilor uscati.
- Stropirea piersicului cu ze.ama bordeleza 2-3 % contra
basicarii frunzelor.
- Stropirea c·elorlalte simburoase cu zeama bordeleza
4-5% contra putregaiului fructelor altar boli criptogamice.
•) Dup!l. T. Bordeianu $i Livia
57
. Aprilie (·dUJpii ·pomirea vegetatiei).
- In.grijir-ea rasadurilor; repicatul rasadurilor in alt'€
rasadnite l:a dist,ante mai mari.
- Continuarea semanatului pl.antatului in de
tegume ;;i flo,ri.
- Luc.r.a.rea ;;i mulcirea solului.
- Stl!"opir-ea cu zea.ma bordeleza l% .plus 250-
400 g verde de P,aris .pentru combaterea bolilo.r criptogamice.
- Scuturarea pe pomi pe prelate adunarea ,gar,ga·
ritei florilor de mar.
- Prafuirea pomilor cu D.D.T. contra gargaritei de mu-
guri flori.
- Aplic.area tratamentelor cu nicotox 0,4-0,50fo., cu pari·
dol 0,2% ecatox 0,2% sau cu D.D.T. contra paduchilor verzi.
Inlaturaf'ea materialelor cu care ,au fost inveliti pomii
contra in timpul iernii.
- Aranjarea in gradina a materialelor fumigene
lupta contra brumei.
-     in gradi:na de legume ;;i pe straturile de flolfi.
- Plantare.a in gradi.na a primelor rasaduri de ro;;ii, vi-
nete, ardei :;.i flori.
Mai
Continuarea luptei contra brumei.
- Desfacerea mu;;uro·aielor de l·a pomii plantati i:n toamna.
- Combaterea gindacului paros at florilor p.ri1n scutur.area
pomilor dimineata.
- Pra;;itul ;;i mulcitul solului Ia toate culturile.
- .A;plicarea t:ratamentului cu zeama bordeleza 1% pentru
combaterea rapanului, putregaiului ;;i .altor boli. In caz de
nevoie, Ia zeama bordeleza se adau.ga 0,3% verde de Paris im-
potriva daunatorilor care distrug fmnzele.
• - Aplioa.rea t.ratamentului contna fainarii marului cu
zeama sulfocalcicii 2% prima data Ia desfacerea mugurilor, a
doua - inainte d-e inflorit ;;i .a tr.eia dupa inflorit).
- Aplicarea ingra;;amint.elor suplimenta,re Ia pomi, arbu;;ti,
legume ;;i flori.
- Continuarea plantarii in gradina a rasadurilor de ro;;ii,
vinete, ardei ;;i flori.
- Pra;;itul ;;i udatul culturilor de legume ;;i flori.
- Facerea riisadurilor reci pentru .producNeia
de varza, cono:pida ;;i .gulie de toamna .
. 58
Junie
- U datu! pomilor ti.neri.
- pami:ntului din livada gradina.
- Aplicarea tratament·elor cu eoatox 1parridol in con·
centr.atire de 2% contra rpaduchelui din Sal!l Jo.se a 1paduchi·
lor verzi.
- Aplicarea tratrament.elor cu zeama sulfooalicica 2-
2,5% contra ra1panului Ia mar :pa1r.
- Lndeparta.rea drajonilor (lastarilor ce cresc din .radii·
cini) de prisos Ia zmeur !?i a stolonilor Ia
- Stringerea distrugerea f.rud:elor viermanoase ca·
zute.
- Ta.ierera din radacina a   a.paruti liD jurui
pomilor.
- udatul ingra!?.atul suplimentar a! culturi-
1or de legume flori.
- Tutoratul, palisatul !?i copilitul patliigelelor
- Combatre.rea bolilor daunatorilor in gradirna de
legume flori.
- Scoaterea bulbilor de lalele, zambile, cri.ni in
despartirii bulbilor mici.
- Semanatul florilor bienale.
Iulie
- distrugerea buruienilor in gradina.
- Aplicarea potasice fosfatioe.
- U dare a pomilor, legume! or florilor.
- Udarea culturii de ciiNuni dupa s.t.ringerea recoltei.
- Aplicarea tratamentelor contrra paduchilor verzi r2
paduahelui din Sam Jose, precum contrra daunatorilo.r din
gradina.
Recoltarea fructelor de va.ra.
- Plantarea verzei de toamna.
- Continuarea semanarii plantelor bienale.
August
- Aplicarea tratamentelor Ia soiurile de iarna de mar
par.
- Punerera p.roptelelor Ia pomii cu rod abundent.
- Indeparrt.area tupinilor care au rrodit la zmeur.
. - udatul culturilor de legume flori.
- Recoltarea semirntelor de flori conUnua,rea sema·
natului florilor bienale.
Septembrie
- Riirirea tufelor de coaciiz indepiirtarea
tul,pi.nilor usc.ate Ia zmeur.
- Recoltarea fructelor.
- Sii.paiul gropilor .pentru pla.ntiirile de toamna.
- Pregiitirea straturilor i'n gradina pentru &emiinatul
de toamnii.
- Des.piirtitrea tufelor de flori perene.
- Recoltarea semintelor de flori.
Octombrie
- Admi1nistrarea balegarului ingrop.area lui o data cu
lucrarea .adincii a solului.
- Riiritul ramurilor din coroana pomului, prin inde,piir-
tarea celor .rupte dezbinate.
- Curatitul trunchiurilor de scoarta moarta, licheni
varuitul lor.
- Adun:area f,runzelor Jructelor cazuk
Plantarea de toamnii a pomilor  
Invelirea tmnchiurilor Ia pomii tineri contr•a iepu-
rilor.
Recolta,rea celor mai muUe legume.
Recoltarea pla,ntatul de toa.mnii al legumelor rezis-
tente la ger.
- Scoaterea bulbilor de sabiute. tuberculii de gher-
ghine rizomii de Canna punerea lor l:n incaperHe in
care se pastreazii peste ia.rna.
- Plantare.a 1bulbilor de lalele; zambile, crini.
Noiembrie
- Contilnuarea lucriirilor neterminat.e i1n luna prece-
dootii.
- Aplicarea Ia pomi a tratamentelor de iarnii dupa
ciiderea frunzelo.r.
- Sbringerea disbrugerea cuiburilor de omizi.
- Siip·atul ,g.ropilor pent,ru plantii.rile de primavarii.
- Controlul bulbilor, rizomilor tuberculilor de flori
Ia piistnare.
Decembrie
Continuarea, daca tirnpul permite, a lucriirilor neter-
min.ate in luna rprecedentii.
- Stringerea biitiito.rirea ziipezii i•n jurul pomilor.
- Controlul bulibilor, rizomilor tuberculilor de flori
Ia pastrare.
so
INCHEIERE
Da·torita grtJll Partidului ,Muncitor,esc Romin, pentru
ridicarea continua a nivelului de trai, oamenii muncii din
tara noa.stra folo.sesc in hrana lor - pe linga celelalte
alimente - oantitati din ce in ce mai mari de frructe
legume.
Comitetul Regional de Partid Sfatul ,popular
al r-egiunii au irnitiat organizarea unor adeva.nate
pentru plarntarea unor livezi mari de pomi
fructiferi, pe coastele dealurilor astazi nepwduc-
tive. Un interes deoseJbit se manifesta pentru crearea
buna cultivare a rgradinilor de pe lirnrga locuintele oamenilor
muncii. Acest interes trebuie dezvoltat mai ales in raioanele
din zona de cimpie a regiunii noastre, li:p·site pi,na acum de
fructe. Fiec·are .gospodar are posibilitati neli:mitate pentru
fac.e linga locuinta o gradina :ba:g,ata in fructe, legume
flori de toate In ,spriij:nul acestei actiuni vine astaz.i
statui nostru democrat-popular care ajuta pe oamenii muncii
cu materiale, preparate pentru stropit, material saditor, asis-
tenta tehnica Celelalte sarcini sint ale noastre, ale culti-
vatorilor. Munca staruitoare, la.rgirea continua a
agricole, sint mijloacele care ne vor duce Ia rezultatele dorite.
Pentru a veni in ajutorul oamenilor muncii s-a sc.ris
de fata in care sfnt   sumar, cele mai
importante lucrad cu privire Ia cultivarea i·n modul oel mai
bun a gradinilor de pe linga casa. Pentru intocmirea ei,
alaturi de luc:rarile aparute ptna acum, in aceasta directie,
s-a folosit cea mai buna ex•perienta a go5podarilo.r din
regiunea noastra, incit, rapliotnd sfaturile cuprinse in
aceasta   oramenii muncii de Ia s.ate vor
putea obtirne productii mari de .flfucte legume neceSiarre
pent:ru 'hnana multe flori pentrru infmmusetarea locuintelor.
Cultivind cu chibzuinta terenurile de pe linga casii vom
contribui mai mult Ia tr.ansformarea .regiunii intr-o
adevar·ata gradirnii de pomi frucHferi rraspunzind asUel J,a
chema.rea ce ne-a fost adresata de :partid guvern privitoa.re
la ridicarea nivelului de trai.
Ill
BIBLIOGRAFIE
N. CONSTANTINESCU Pomicultura Bucure!?ti 1958
MAIER, M. DUMITRESCU,
M. BULBOACA Legumicultura, vol. II Bucure!?ti 1958
TEODOR BORDEIANU,
LIVIA ~ T E F   N
V. SONEA,
I. MILITIU,
FL. LUZESCU
V. EGOROV,
E. NAZARIAN
N. CONSTANTINESCU.
T. BORDEIANU,
C. IONITA
Cum sa ne cultivam
gradina de linga casa
Sa plantiim !?i sa ingri-
jim cit mai bine po-
mii din jurul casei.
Indrumatorul pomicol
Regiunile poanioole din
R.P.R. cu premizele
pentru dezvoltarea in
perspectiva a pomi-
culturii.
Colee. SRSC 1960
Moscova 1958
CUPRINSUL
Cuvint introductiv
•••••••••••••••• •••••••••• •• •••••• ••••••••• 0
Scopui importanta griidinilor de lingii casa .................. :
Alegerea repartizarea plan tel or in griidina de lingii casii ....... .
Intii despre clima plante ........................... -.. .
Ce plante putem cultiva ................................. .
Alegerea speciilor !;li soiurilor de pomi   fruc-
tiferi ....................................... .
Alegerea spec.iilor soiurilor de legume ........... .
Alegerea florilor a plantelor decorative ......... .
Repartizarea culturilor Pe teren ......................... .
Lucriirile necesare pentru infiintarea griidinii ................. .
Pregiitirea terenului ......................... _ ........... .
Materialul siiditor pomicol ............................... .
Timpul tehnica plantiirii pornilor ....................... .
Sapatul gropilor ................................. .
Tehnica plantiirii ................................... .
Producerea riisadului de legume flori ................. .
Semanatul plantarea Iegumelor florilor ............. .
Lucrarile de ingrijire a culturilor din griidina ................. .
Lucrarea solului ....................................... .
Taierile pomilor   fruc.tiferi ................... .
Alte luoriiri in gradina de lingi\ casa ..................... .
La pomi ........................................ ..
In griidina de legume ............................. .
Lupta impotriva bolilor insectelor diiuniitoare in griidinii ..
Recoltarea fructelor Iegumelor ............................... .
Pastrarea :;;i prepararea fructelor Iegumelor in goS'podiirie ..... .
Piistrarea fructelor iarna ................................. .
Uscatul fructelor ......................................... .
Piistrarea Iegumelor ..................................... .
. Calendarul lucriirilor din griidina de linga casa ................. .
Incheiere .................................................... .
Bib!iografie
pag.
3
7
to
10-
12
12
16-
lS
19
24
24
26
27
2B
2S
31
33
36
36
37
44
44
45
45
51
53
53
54
55
57
61
62
I.C.P.-M.F.A. - Cd. 3281/960
Lei 0,50

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->