ALCAPTONURIA

RACOVITA VIORICA ANUL I AMG 2008

ALCAPTONURIA

Alcaptonuria este o form rar de tulburare metabolica ce se caracterizeaza prin incapacitatea organismului de a degrada tirozina si fenilalanina. Este o boala autozomal recesiva conditionata de o defectiune a genei homogentisic 1, 2- dioxygenase care particip, prin stimularea organismului la producerea unei enzime(acid homogentisic oxidaza , la degradarea acidului homogentisic- produs intermediar al tirozinei. !a rezultat al acestei defectiuni, acid homogentisic (sau alcapton se acumuleaz "n s#nge, $i este excretat "n urin "n cantit%i mari, ceea ce face ca urina sa se coloreze in negru- brun. Genetica
&lcaptonuria este o boala genetica ce se transmite autozomal recesiv. &lcaptonuria apare atunci cand se produce o mutatie a genei homogentisic 1,2-dyoxigenaza de pe cromozomul '(. )efectul genei induce lipsa enzimei care degradeaza acidul homogentisic-produs intermediaral tirozinei. &lcaptonuria apare "n cazul persoanelor care au mo$tenit doua gene anormale *+) de la ambii prin%i. ,umeroase mutatii ale genei *+) au fost identificate (-. . &lcaptonuria poate fi indusa si de agenti externi/ - medicamente, cum ar fi chinina - depozite de fenol(acid carboxilic utilizat in trecut la tratamentul piciorului ulceros - rareori, exces de hidrochinon

Istoric
&lcaptonuria a fost una dintre cele patru boli descrise de 0ir &rchibald Ed1ard +arrod, in 1232, ca fiind rezultat din acumularea de intermediari din cauza deficien%elor metabolice. &cest defect al acidului homogentisic oxidaza a fost descris pentru prima oara intr-un studiu publicat in 1245. +ena pentru acidul homogentisic dyoxigenaza (*+) a fost izolata "n 122-, cand -. de muta%ii diferite au fost definite.

Epide iolo!ie
6n 07& prevalenta este de 1/1333333. 6n diferite grupuri etnice prevalenta a fost intre 1/133333 si 1/243333. 6n 0lovacia a fost nascut 1/123338 in 9epublica )ominicana nasterile de copii cu alcaptonurie au fost mai numeroase, dar nu se cunoaste cu exactitate prevalenta.

"e ne si si pto e
&lcaptonuria "n sine este asimptomatica, dar sclera ochilor poate fi pigmentata (adesea doar la o v#rst mai t#rzie $i pielea se "ntuneca "n zonele expuse la soare, precum $i "n :urul glandelor sudoripare pielea se poate colora in maro. )e asemeni urina se poate colora in maro atunci cand intra in contact cu aerul un timp mai lung8 acest lucru ii poate alerta pe parintii cu copii mici care folosesc scutece. &paritia de pietre la rinichi si afectari ale prostatei( la barbati sunt comune si pot sa apara in mai mult de un sfert din cazuri. ;rincipalele simptome de alcaptonurie sunt cauzate de acumularea de acid homogentisic "n %esuturi. A#ectare cutanata/ pe piele apar pete pigmentare, modificari de culoare maro sau neagra $i este cel mai vizibil "n zonele "n care au fost expuse la soare. )e asemenea zonele cu glande sudoripare sunt mai sensibile si sufera o colorare in maro. 2

A#ectare osoasa/ acumularea de acid homogentisic in organism afecteaza oasele si articulatiile umerilor, soldurilor, genunchilor si mai ales coloana vertebrala. < deteriorare prematur $i progresiv a acestor articula%ii are loc cauza cartilagiilor care devin fragile, coloana vertebrala este de asemeni foarte afectata ducand la dureri de spate chiar de la varste mici, dar si dureri ale soldului si umarului. A#ectare cardio$asculara/ &lcaptonuria poate provoca boli valvulare cardiace, in principal calcificarea valvelor aortica si mitrala. =olile arterelor coronare pot fi accelerate "n alcaptonurie. ;ot fi afectate si arterele mai ales cele afectate de:a de ateroscleroza. A#ectare respiratorie/ sistemul respirator implic organe care sunt implicate de respira%ie. &cumularea si depozitarea acidului homogentisic afecteaza si aceste structuri, cele mai comun afectate fiind trahea, bronhiile (canale de aer care merg la plamani putand apare dificultati de respiratie8 apare de asemeni si afectarea laringelui. 0imptomele "ncep "n general "n cel de-al treilea sau al patrulea deceniu de viata $i progreseaza pana la incapacitate de miscare, spondiloza, artropatii si fracturi ctre cea de-al $aselea- al optulea deceniu de viata.

%ia!nostic
)iagnosticarea prezumptiva se poate face prin adugarea de hidroxid de sodiu sau de potasiu a urina si dupa '3 de minute chiar 1 or se formeaza un pigment de culoare maro chiar negru pe suprafa%a stratului de urin . ,ivelul ridicat de acid homogentisic "n urin, s#nge $i alte %esuturi poate fi determinat prin teste colorimetrice $i enzimatice specifice, metode spectrofotometrice directe, de "nalt performan% , precum $i tehnicile moleculare. )iagnosticul este pus prin msurarea cantit%ilor, in grame, de acid homogentisic in urina si se poate pune efectuand anumite teste utiliz#nd cromatografia de h#rtie $i cromatografia "n strat sub%ire. 6n ambele teste se poate folosi plasma, sange si urina. >a subiec%ii snto$i, acidul homogentisic este absent "n ambele- s#nge $i plasm. ?n alcaptonurie, nivelurile plasmatice sunt -,- micrograme @ ml "n medie8 in urin nivelurile creatininei sunt "n medie cu ',12 mmol @mmol. &lcaptonuria este diagnosticata, de obicei, atunci c#nd o persoan "ncepe s sufere de artrit progresiv, "n special dureri de spate, disconfort in miscare $i colorare a pielii in maro. ?n corpul uman, acumularea de acid homogentisic ia o forma caracteristic/ culoaratie albastruie a urechii, cartila: de culoare maro $i coloratie a sclerei din ochi.

Trata ent
,u exista o modalitate de tratament, demonstrata fr echivoc, pentru a reduce riscul de complica%ii in alcaptonurie sau chiar de reducere a manifestarilor bolii. Arecvent se recomanda tratamente ce includ restric%ie dietetica de fenilalanin $i tirozin , adica un consum redus de proteine $i doze mari de acid ascorbic (vitamina ! . )ieta restrictiva poate fi eficient la copii, dar beneficiile la adul%i nu au fost demonstrate. 6n ultima vreme cercetarile au demonstrat ca nitizinona inhiba formarea de acid homogentisic. ;rincipalele reac%ii adverse- iritatii ale corneei, $i exist o preocupare pentru faptul c el va cauza simptome de ereditare a tirozinemiei de tip 666, din cauza posibilei acumulari de tirozin sau a altor intermediari. Bai multe studii sunt efectuate pentru a demonstra eficacitatea tratamentului cu nitizinona ca si reducerea efectelor adverse a acestui tratament.

'

!and un pacient care a suferit un transplant de ficat pentru o problem care nu avea legtur cu alcaptonuria, dar care suferea de aceasta boala, a fost stabilizat dup transplant, si simptomele alcaptonuriei s-au diminuat considerabil, s-aconfirmat c ficatul este principala sursa de produc%ie de acid homogentisic "n alcaptonurie.

"e&
6nciden%a alcaptonuriei este egala la ambele sexe.

V'rst(
&lcaptonuria este prezent la na$tere $i este deseori diagnosticata dupa colorarea scutecelor. ?n msura "n care 24C din pacien%ii cu alcaptonurie nu au urina colorata in brun caracteristic, mul%i pacien%i rm#n nediagnosticati p#n la maturitate.

Pro!nostic
;acientii cu alcaptonurie pot avea o viata destul de lunga, dar dupa varsta de D3-43 de ani incep sa manifeste afectari si usoare incapacitati motorii. !u o buna educatie viata poate decurge aproape normal, mena:andu-se fizic.