Osmolalitate serica

35 Lei

Informatii generale
Osmolalitatea se refera la presiunea osmotica a unei solutii exprimata in miliosmoli (mOsm) pe kilogram de apa (solvent). Osmolaritatea este un termen similar insa difera de osmolalitate prin unitatea de masura: miliosmoli (mOsm) pe litru de solvent. Substantele care afecteaza osmolalitatea serica sunt molecule mici, prezente in concentratii ridicate. De exemplu, sodiul, potasiul, clorul, bicarbonatul, ureea si glucoza sunt singurele componente ale caror concentratii sunt suficient de mari pentru a afecta in mod individual osmolalitatea. Acestea considerate impreuna constituie peste !" din totalul osmolilor din ser. #omponentele serice mari contribuie mai putin la osmolalitatea de ansamblu, concentratia molara de albumina fiind de aproximativ $,% mmol&'. Doar unii compusi exogeni, cum ar fi etanolul, metanolul, etilen glicolul si manitolul prezenti in sange in cantitati mari pot afecta in mod semnificativ osmolalitatea. (umarul de particule sau ioni determina in solutie numarul de osmoli, fiecare particula avand o valoare unitara. Astfel ) mmol de glucoza determina ) mOsm&*g +,O deoarece glucoza nu disociaza, in timp ce ) mmol de (a#l formeaza , ioni in solutie apoasa avand, deci , mOsm&*g +,O. #apacitatea unei particule de a participa la mentinerea osmolalitatii este data de proprietatea acesteia de a strabate membrana celulara. 'a pacientii cu glicemie si functie renala normale, orice modificare osmolara este de obicei determinata de modificari ale valorilor sodiului seric, ureea si glucoza fiind relevante doar daca nivelele lor sunt crescute. Substantele ce difuzeaza liber prin membrane sunt -inofensive. deoarece nu creeaza gradiente osmolare intre spatiul intra si extracelular. Osmolalitatea serica este controlata prin doua mecanisme de feedback, ce mentin o distributie normala a apei in spatiile intra si extracelulare: secretia de AD+ si senzatia de sete. /liberarea de 0ormon antidiuretic secretat la nivelul neuro0ipofizei este determinata c0iar si de cresteri ale osmolaritatii serice cu )". Acest mecanism produce reabsorbtia apei la nivelul colectori. 1ecanismul setei este activat atunci cand osmolalitatea depaseste , $ mosm&kg +,O, ingestia de apa regland deficitul creat. Setea este mecanismul prin care organismul este prote2at de des0idratare, fiind capabil sa regleze singur osmolalitatea serica atat timp cat ingestia de lic0ide este posibila. 1odificari ale osmolalitatii, din cauza pierderii sau ingestiei exagerate de apa, determina o redistribuire a apei intre spatiile intra si extracelulare, cu aparitia edemului sau des0idratarii la nivel celular. 1anifestarile clinice datorate acestor sc0imbari ale statusului celular depind de etiologia, viteza cu care se produc aceste variatii, precum si de natura electrolitului. Astfel, o scadere lenta a osmolalitatii cu %$34$ mosmol&kg +,O poate sa nu fie letala, in timp ce o crestere cu 5$3%$ mosmol&kg +,O, produsa ca urmare a depletiei de apa sau a cresterii unor electroliti, ce nu strabat membrana celulara (sodiu, glucoza), poate determina coma si moarte. 6ulburarile 0idroelectrolitice se pot manifesta clinic prin: letargie, confuzie, fatigabilitate, delir, convulsii, dar pot fi si asimptomatice ,,,5,!,%.

Recomandari pentru determinarea osmolalitatii serice 3investigarea ec0ilibrului 0idro3electrolitic si acido3bazic7 3evaluarea starii de 0idratare7 3monitorizarea secretiei de AD+7 3evaluarea crizelor epileptice7 3diabet insipid7 3polidipsie primara7 3intoxicatie cu apa7 3ingestia de etilenglicol, metanol7 3boli 0epatice7 3detectarea pseudonatremiei, 0ipernatremiei5,!. Pregatire pacient 3 8 2eun (pe nemancate) sau postprandial7 se evita consumul de alcool9. Specimen recoltat 3 sange venos9. Recipient de recoltare 3 vacutainer fara anticoagulant cu&fara gel separator 9. Prelucrare necesara dupa recoltare 3 se separa serul prin centrifugare9. Volum proba : minim )m' ser9. Cauze de respingere a probei 3 specimen 0emolizat9. Stabilitate proba 3 serul pastrat in tuburi inc0ise ermetic este stabil 3 zile la ,3 4;#9. Metoda osmometrie cu reducerea punctului de ing0et (freezing point depression)9. Aceasta metoda se bazeaza pe una din proprietatile coligative ale solutiilor : acele proprietati care sunt proportionale cu concentratiile molare ale substantelor dizolvate.3 capacitatea lor de a scadea punctul de ing0et al apei. Apa fara solviti are punctul de ing0et la $;#7 daca se adauga ) mOsmol din orice solutie la ) kg de apa punctul de ing0et al apei se va reduce cu ).4%;#. De exemplu, punctul de ing0et al unei plasme normal este in 2ur de 3$.!,);#. Acesta corespunde unei osmolalitati de ,4$ mOsmol&kg9. Valori de referinta - ,4$ : 9$$ mOsmol&kg9. Valori critice: < ,5$ mosmol&kg +,O sau = 9,) mosmol&kg +,O7 > 94! mosmol&kg +,O determina stupor7 5$$35,$ mosmol&kg +,O apar convulsii generalizate7 = 5,$ mosmol&kg +,O au caracter letal). Interpretarea rezultatelor Osmolalitatea serica poate fi calculata dupa formula: (mg&d') & )4 Daca diferenta intre valorile masurate si calculate ale osmolalitatii serice este mai mare % mosmol&kg +,O se creeaza un gap osmolar. #alcularea acestui parametru este importanta in detectia si monitorizarea intoxicatiilor cu etanol, etilen glicol, metanol, izopropanol sau diclormetan. Daca aceasta valoare este =5$ mosmol&kg +,O la un pacient in stare critica, prognosticul este rezervat. Osmolalitatea ? , ((a@ m/A &') @ glucoza (mg&d') & ,.4 @ uree

Bn mod normal, raportul dintre sodiul seric, in m/A&', si osmolalitate, in mosmol&kg, variaza intre $.593$.!. Caportul poate fi modificat de orice conditie care afecteaza concentratia serica de sodiu, precum si de ingestia de substante toxice. Osmolalitatea serica creste in 0ipernatremie, des0idratare, 0iperglicemie, 0ipercalcemie, leziuni cerebrale, tratament cu manitol, azotemie, ingestie de etanol, metanol, etilen glicol, afectiuni renale, reprezentand un factor important in evaluarea toxicologica si monitorizarea pacientilor comatosi ),5,!,%,D.

Cresteri ale osmolalitatii Cresterea osmolalitatii serice, sodiu seric si gap osmolar normal: E afectiuni asociate cu 0ipovolemie sau normovolemie si 0ipernatremie, cum ar fi: diaree sau febra la copii, diureza osmotica insotita de 0iperglicemie, tulburari 0ipotalamice cu 0ipodipsie, diabet insipid de cauza centrala sau nefrogenic, boli caracterizate prin absenta setei si reducerea secretiei de AD+. Cresterea osmolalitatii serice, sodiu seric sau normal si gap osmolar normal: E insuficienta renala (uremia = )5$mg&d'), coma 0iperglicemica (glicemia = %$$mg&d'), ingestia de alcool. Cresterea osmolalitatii serice, sodiu si gap osmolar crescut E intoxicatii cu etanol, metanol, soc 0emoragic posttraumatic, acidoza lactica),!.
Osmolalitatea serica scade in conditii de 0iper0idratare, 0iponatremie si in cazul sindromului de secretie inadecvata de 0ormon antidiuretic (SBAD+) (apare cel mai adesea ca sindrom paraneoplazic al unui carcinom de pulmonar) ),!. Limite si interferente Scaderi ale gap3ului osmolar pot fi asociate cu: altitudinea, variatii diurne cu retentie nocturna de apa, unele medicamente. Fe de alta parte, cresteri ale gap3 ului osmolar pot fi intalnite in: 0ipertrigliceridemie, 0iperproteinemie, administrarea de substante de contrast).