Studiul incalzirii motoarelor electrice de actionare

1.Notiuni teoretice Admitind unele ipoteze simplificatoare (motorul este un corp omogen si izotrop), ecuatia echilibrului termic a masinii este: p*dt=C*d +A* *dt; unde: p- reprezinta pierderile din masina[ !; "#m$c; m-masa masinii; c-caldura specifica; "-capacitatea calorica %&'grad!; A-coeficient de cedare a caldurii [ 'grad! (A()uprafata); -incalzirea[grad! #tma*-ta; tma*-temperatura ma*ima la care a&unge masina; ta-temperatura mediului ambiant; +ezol,and ecuatia de mai sus se obtine solutia: = max(1-exp(-t/Ti)); -i-constanta termica de timp la incalzire a masinii; -.#"'A; ma*-incalzirea ma*ima la care a&unge masina; ma*#p'A; /a racire se obtine solutia: = 0*exp(-t/Tr) ; 0-incalzirea la care a a&uns masina cand incepe procesul de racire. 1raficul (t) pentru procesul de incalzire si pentru cel de racire arata ca mai &os: -i ma* 0

t -r 2upa cum se ,ede si din grafice atingerea regimului termic stationar se atinge dupa 3..4 constante termice de timp, lucru ,erificat si analitic: (3-.)#ma*(1-e*p(-3))#0,56ma*; (4-.)#ma*(1-e*p(-4))#0,57ma*. 8entru determinarea incalzirii ma*ime ma* .a,and o parte din graficul (t) se procedeaza astfel: 9$d: 9$d1 ma* d : d1

;d dt1 dt: t )e aleg minim doua inter,ale de timp dt1 si dt: pentru care se determina incalzirile corespunzatoare d1 si d:. )e construiesc segmentele ;d1 si ;d:, paralele cu a*a <t, ca in figura de mai sus, ; fiind o constanta oarecare. =nind e*tremitatile opuse semia*ei < se obtine o dreapta care intersecteaza a*a < in punctul ma* care reprezinta incalzirea ma*ima. 8entru determinarea constantelor termice de timp la incalzire si la racire a,and graficele (t), se duc subtangentele la grafic in orice punct, iar ,aloarea acestora reprezinta chiar constantele termice . .n cazul in care motorul lucreaza in alt ser,iciu de functionare decat )1 atunci se ,a tine cont de caracteristicile ser,iciului respecti,. Serviciul S Acesta este caracterizat printr-o durata de functionare ta la putere constanta 8a ta>3..4-., urmat de o perioada de repaus tp?3..4-i. 8entru ca motorul sa fie bine dimensionat trebuie ca incalzirea ma* la care a&unge motorul dupa timpul ta sa fie chiar incalzirea ma*ima admisibila a motorului. 2aca notam cu f incalzirea ma*ima la care ar a&unge motorul in ser,iciul )1 de functionare la puterea 8a?8n, atunci ecuatia incalzirii este: max= !(1-exp(-ta/T")); 8, f ma* (t) ta tc tp t 8(t)

+aportul t#f'ma*?1- se numeste coeficient de suprasarcina termica; t#1'(1-e*p(-ta'-.)); Admitind incalzirile proportionale cu pierderile totale putem scrie: t#pa'pn#(a@m:)'(a@1); cu a#pc'p,n; iar m#8a'8an;

a) 2aca se cunoaste ta, -., atunci il gasim pe t si mai departe pe m, cu a&utorul caruia gasim puterea ma*ima 8a la care poate lucra motorul in ser,iciul ):, fara ca ma* sa depaseasca ,aloarea ma*ima admisibila. b) 2aca se cunoaste m se gaseste t si se compara cu tadm: treal#(a@m:)'(a@1)>#tadm#1'(1-e*p(-ta'-.); 2aca nu este satisfacuta inegalitatea trebuie micsorat t a. :.)chema de monta& + ) < c: c1 c1 c1 A-+ b1 c1 b: e1 c1
M 3~ G c.c.

b0

c1 c:

f1
V E

+p

Aparatele de masura si reostatul se ,or alege in functie de datele nominale ale masinilor. A 3(-motor asincron trifazat ; 1cc- generator de curent continuu; 8n#1,B9C; 8n#1,39C; 370'::0 D; 3,5'E,B A; .n#6,E6 A; n#14:0[rot'min!; n#1430[rot'min!; cos#0,7:; #71,6F. +p Greostat de sarcina; f1-traductor de temperatura; DH- mili,oltmetru electronic. 3"hestiuni de studiat )e ,or determina e*perimental: a)constanta termica de timp la incalzire -.; b)constanta termica de timp la racire -r;

c)incalzirea finala ma* atinsa in regim termic stationar pentru o anumita incarcare a motorului; d))e ,a ridica graficul (t) pentru ser,iciul )1 si ):. 4.Aod de lucru 4.1)8entru studiul incalzirii motorului in ser,iciul )1 se ,a apasa butonul b1 pentru pornirea motorului asincron. 8rin apasarea butonului b: se alimenteaza infasurarea de e*citatie a generatorului. "u a&utorul autotransformatorului se regleaza flu*ul de e*citatie. "u reostatul +p se incarca motorul la ,aloarea nominala. )e ridica e*perimental (citind indicatiile mili,oltmetrului electronic si con,ertindu-le in unitati de temperatura) o portiune din caracteristica (t), suficienta pentru a determina grafic constanta - . si ma*, care pentru ser,iciul )1 este chiar incalzirea ma*ima admisibila. )e decupleaza motorul de la retea. .n starea calda a motorului se masoara rezistenta pe faza statorica + f, necesara pentru calcule mai departe. )e masoara periodic temperatura in timp ce motorul se raceste pentru ridicarea graficului (t) din care se ,a determina -r. 4.:)8entru studiul incalzirii motorului in ser,iciul ): se alege un coeficient de suprasarcina in &ur de m#:. )e incarca motorul cu puterea corespunzatoare 8a#m$8n si se incepe masurarea temperaturii pana la timpul t a, corespunzator incalzirii motorului la ,aloarea admisibila admis,si se ridica graficul (t). 2in curba astfel obtinuta se determina incalzirea finala f. 8entru ,erificarea relatiilor de calcul in ser,iciul ): se ,a compara timpul t a, obtinut e*perimental cu cel calculat analitic. "orespondenta dintre ,aloarea indicata de mili,oltmetrul electronic si temperatura masinii se ,a lua din graficul functiei de transfer a traductorului de temperatura. 2atele e*perimentale obtinute pentru ser,iciile )1 si ): se trec pentru fiecare ser,iciu intr-un tabel de forma ta#el 1pentru incalzire si de forma ta#el pentru racire. ta#el1 =DH[mD! t[minute! [grad "! ta#el =DH[mD! t[minute! [grad "! a#pc'p,n#(8n(1-)'3+f.n:)-1; +f Grezistenta pe faza a statorului(s-a masurat) [ !; 8n-puterea nominala a motorului [ !; .n- curentul nominal pe faza [A!;

- randamentul nominal.