Sunteți pe pagina 1din 12

http://www.elitenlp.ro/modifica-ti-convingerile-pentru-succesul-obiectivelor-personale/ Cum poti gandi pozitiv? Si cum poti ajunge la convingerile cu adevarat importante si reale pentru tine?

Pe tot parcursul vietii am invatat si invat in continuare diverse lucruri. Cele mai importante au fost cele in care am crezut cu adevarat. m studiat apoi si am aflat ca acestea se numesc !convingeri" si ca ele pot fi de mai multe feluri. Credintele care ne limiteaza si convingerile negative pe care le avem cu totii despre noi insine# despre cei din jur si despre lume in general stau in calea obtinerii succesului si afecteaza in mod negativ increderea in noi insine. Pentru a depasi credintele negative trebuie in primul rand sa le constientizam. Orice convingere incepe ca un simplu gand care apare in urma unei situatii# unui eveniment sau care a fost transmis de catre parinti sau societate. $andul este repetat de atatea ori pana cand este acceptat ca fiind un adevar absolut care nu mai trebuie verificat. %&ista convingeri si credinte negative cu care poate unii am fost sau suntem de accord: '. (unca este o povara ). *impul inseamna bani +. Pentru adult# viata inseamna doar responsabilitati# nu si distractie ,. Sa visezi nu este practic. -. .u merit sa am succes /. *rebuie sa muncesc din greu pentru a avea bani. .e mentinem aceste convingeri# poate chiar atunci cand realizam ca aceste nu sunt benefice# pentru ca: '. sa stau lucrurile 0cei din jurul nostru gandesc la fel12 ). 3evin o parte din identitatea noastra si este prea greu sa renuntam la ele sau sa le schimbam. %ste necesar sa realizam ca afirmatia 4asa stau lucrurile" este in realitate o asumptie colectiva si pentru ca este o asumptie avem optiunea de a fi de accord cu ea sau nu. 5n acest caz# trebuie sa ne redobandim puterea de a nu fi de accord. tunci cand vorbim despre convingeri# credinte care au devenit o parte din noi este putin mai dificil sa le schimbam deoarece ne identificam cu ele si reprezinta o parte importanta a e&perientei noastre de viata. ! m fost entuziasmat de noua realizare - ca imi puteam schimba caracterul vietii mele prin schimbarea convingerilor. 3eodata am devenit plin de energie pentru ca am inteles ca asta era o dovada stiintifica care ma va duce dinspre 6meseria7 de victima perena catre o alta pozitie# cea de 6co-creator7 al destinului meu." 89:C% ;5P*<. :n biolog american# in urma studiilor crede genele si 3.-ul pot fi schimbate de credintele unei persoane=== Stiti povestea milei in sub , minute? ni la rand atletii au crezut ca este imposibil sa se alerge o mila in mai putin de , minute. In 1954 un atlet numit Roger Banister a reusit sa depaseasca aceasta bariera, si apoi s-a podus un lucru extraordinar: in urmatorii doi ani mai mult de 3 de atleti au reusit sa coboare sub 4 minute. Si totul pentru ca in loc sa fie convinsi ca nu se poate alerga o mila in sub , minute# acum aveau convingerea ca se poate. Convingerile au un rol e&traordinar in viatile noastre. 3in punctul meu de vedere convingerile sunt cel mai important factor ce ne influenteaza vietile. Practic percepem lucrurile ce se intampla in !urul nostru prin prisma con"ingerilor noastre. 3eocamdata am sa scriu despre convingerile care ne dezavantajeaza. :n mare psiholog numit lbert %llis a scris despre cateva convingeri irationale pe care le avem probabil cu totii si care duc la producerea starii de stres sau a an&ietatii 0starea descrisa de obicei prin formula: !are emotii"1. %ste util sa stim care sunt aceste convingeri ca sa le putem limita efectele. #ate"a din con"ingerile dis$unctionale pe care le a"em probabil cu totii:

'. #redem ca trebuie sa facem in asa fel incat sa $im iubiti si admirati de toti ceilalti oameni 0dar mai ales de cei apropiati noua1# sau altfel spus# daca cineva nu ma place 0fie doar si pentru moment1 simt undeva in adanc ca ceva nu e in regula cu mine. ). #redem ca trebuie sa a"em succes pe toate planurile: profesional# personal# financiar etc. +. #redem ca e $oarte rau cand lucrurile nu sunt asa cum ne-am dori sa $ie. ,. #redem ca problemele noastre emotionale sunt cauzate de e"enimente si de oameni din exterior . -. #redem ca nu putem in$runta di$icultatile si realitatile "ietii, e mai bine sa ne $erim de ele. /. #redem ca trebuie sa existe intotdeauna o solutie per$ecta pentru problemele noastre pe care trebuie sa o gasim. Convingerile 0motivatia1 sunt o componenta foarte importanta in orice tip de reusita# dar ai uitat sa mentionezi faptul ca 9oger 8anister# pe langa faptul a avut convingerea ca poate sa-si depaseasca limitele# a avut si o vointa intr-atat de puternica incat sa ajunga la aceasta performanta. <amenii au convingeri puternice# dar fara efortul de vointa nu le pot pune in practica. 5n legatura cu convingerile irationale sunt de acord ca ar trebui sa le cunoastem cu totii pentru a le atenua rezultatele. *otusi# problema rezida tocmai in faptul ca orice convingere este caracterizata de forta# doar convingerile nu sunt degeaba numite !idei forta" / !idei valoare"# ceea ce face procesul inlaturarii convingerilor irationale sa fie unul destul de anevoios.

#um se naste o con"ingere


" :n grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara# iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane# oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. 3upa ceva timp# cand o maimuta incerca sa urce scarile# celelalte nu o lasau sa urce. 3upa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara# in ciuda tentatiei bananelor. tunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara# dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. 3upa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. :n al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. l patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati. 5n final# oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care# desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece# continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. 3aca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara# raspunsul ar fi fost !.u stim. ;ucrurile intotdeauna au fost asa aici2" .e nastem liberi# puri si echipati cu toate elementele necesare pentru a reusi in viata. in care venim pe lume. ceasta este starea naturala

%&perientele prin care trecem inca din copilarie formeaza structura identitatii si aceasta in mare parte este preluata de la parinti# nu ne apartine ca si convingere proprie# invatam ce ##trebuie" si ce nu ##trebuie" ni se spune ce avem voie si ce nu# ce este bine si ce e rau# etc. %&primarea naturala este blocata in prima faza chiar de catre cei care neau dat viata# spunandu-ne e&act ceea ce ei la randul lor au trait# iar daca nu ne place santem pedepsiti. *rebuie sa traim asa# trebuie sa urmam e&emplul# altfel e vai de noi= Pana la urma ajungem sa credem ca asta e viata si incercam sa ne adaptam# in felul acesta primele structuri limitative se consolideaza. (ergem la scoala unde primim un nou set de ##reguli" si evaluari referitoare la ceea ce putem si ce nu. ;uam o nota proasta la fizica sau matematica de cateva ori si santem evaluati ca si incompetenti de profesori iar acasa pedepsiti de parinti. 5ncet# se formeaza convingerea proprie ca nu suntem buni comparandu-ne cu ceilalti# ca avem o ##problema". Preluam problema in mod eronat crezand despre noi insine ca suntem incompetenti si ajungem sa credem ca noi suntem problema prin identificarea cu aceasta. .eincrederea se instaleaza si ocaziile de a o da in bara sant tot mai frecvente# memoria retine e&perienta esecului pe care o proiecteaza apoi in situatii care nu au nici o legatura cu cauzele problemei. Cand# mai tarziu intram in planul doi de dezvoltare impus de societate cosmarul ajunge la apogeu. .imic nu corespunde cu ceea ce stim# totul este nou si nu stim cum sa actionam. Ce facem? 5ncepem sa copiem modele si ne impunem anumite standarde# nu pentru ca asa vrem# ci pentru ca asa trebuie. *rebuie sa fim

aliniati sistemului# altminteri sistemul ne e&clude. .oi limite ne autoimpunem ca sa corespundem# ca sa supravietuim. 5ncepem sa traim din perspectiva supravietuirii si nu din cea a dezvoltarii cum am fost conceputi. .e-am modificat scopul vietii inconstient. (area majoritate traiesc ca sa supravietuiasca si nu ca sa se dezvolte# acesta este adevarul. >edem realitatea doar prin aceste convingeri construite din e&periente acumulate. Putem simti de multe ori ca se poate# ca avem potential dar frica ne blocheaza de cele mai multe ori actiunile. ?rica de esec# frica de critica# chiar si frica de succes uneori. :nii sant atat de acaparati de esec incat chiar si atunci cand urca putin se simt inconfortabil deoarece nu au e&perienta succesului si ajung sa creada ca nu-l merita. 5n astfel de imagine creata mental# mintea va cauta intotdeauna cai sa duca acea persoana inapoi deoarece ea nu ##crede" ca e posibil# sigur trebuie sa fie o greseala. Si nu trece mult timp pana ce# e&act ceea ce crezi despre tine se confirma in realitate. Cheia este imaginea de sine pe care am construit-o in minte si dupa care interpretam o situatie ca fiind posibila sau imposibila. 5n realitate nimic nu este imposibil e doar ceea ce credem. >ederea e pana acolo unde mintea crede ca nu se poate# mai departe nu e&ista. Chiar asa o fi? 3esi vedem nenumarate e&emple de oameni care au refuzat sa accepte o viata de imprumut si si-au construit una proprie# spunem ca au avut noroc sau au fost favorizati. 5-i aratam cu degetul si i-i judecam in loc sa invatam de la ei. Credem ca suntem inferiori si asta naste invidie. 3ar aceasta nu este realitatea pentru ca orice fiinta are un mecanism incorporat din nastere pentru a se dezvolta# diferenta consta in faptul ca nu toti il folosim sau il folosim gresit pentru ca mintea este un instrument si nu un conducator. Cand mintea conduce actiunile independent de vointa noastra viata devine insuportabila. Si daca ne uitam in jur chiar asa e. ?iecare vrea sa aiba dreptate# fiecare intelege diferit# intelegerea e obstructionata de vederea fiecaruia in raport cu e&perientele traite. Ce ajungi sa crezi in final cand te lovesti de zidurile mintii fiecaruia? Ca viata nu merita traita sau ca lumea e un camp de lupta pentru supravietuire. Cu astfel de convingere intiparita incearca majoritatea sa fie fericiti sau accepta ca fericirea nu e pentru ei.

Convingerile pe care ni le insusim de-a lungul vietii ne limiteaza sau ne dau $orta, ne sustin sau ne doboara, ne moti"eaza sau ne demoti"eaza, ne maresc sau ne distrug sansele de reusita. Convingerile despre oameni# viata# timp# munca# bani# prienie# dragoste# succes# sanatate etc. sunt esentiale pentru felul in care gandim# simtim si ne comportam. #on"ingerile sunt opiniile noastre despre: - noi insine - ceilalti - lume #redintele noastre ne pot in$luenta: - sanatatea - cum interactionam cu oamenii - reactia in fata esecurilor - starea de multmire/implinire/fericire - succesul - gradul de dezvoltarea al inteligentei - creativitatea #on"ingerile se $ormeaza din 3 surse di$erite: - preluand convingerile oamenilor influenti din viata noastra - preluand si prelucrand informatii din carti# ziare# reviste# emisiuni *># filme# internet etc. - interpretand si generalizand ceea ce ni se intampla# e&perientele prin care trecem de-a lungul vietii %nele con"ingeri preluate din alte surse ne pot a!uta, altele pot $i distructi"e. &ulti dintre noi poarta po"erile altora, "ad lumea prin prisma altora deoarece au luat de bun ceea ce li s-a spus la "arste $oarte mici ca $iind ade"ar absolut si nu interpretare.

'poi, nu ceea ce ni s-a intamplat in trecut ne modeleaza "iata, ci $elul cum am interpretat acele lucruri, intelesul pe care li l-am dat, con"ingerile pe care ni le-am $ormmat ca urmare a acestor experiente. 5mediat ce ne-am format o convingere uitam ca ea e doar o interpretare# si ii dam valoare de adevar de necontestat# cu toate ca este doar o generalizare a unor e&periente trecute. %&ista lucruri in viata personala 0in relatiile sociale# de cuplu# cu copii etc1 sau profesionala despre care va spuneti !.u pot sa2"# !.u sunt in stare sa2"# ! m probleme cu2"? 5n spatele lor stau convingerile limitative pe care vi le-ati format din cauza generalizarilor e&cesive. Si astfel ia nastere autosabotarea: ea apare atunci cand in trecut n-am reusit sa indeplinim anumite lucruri si teama de un nou esec ne face sa ne intrebam: !3e ce sa mai incerc daca tot nu pot / nu stiu / nu sunt in stare?" Schimbarea sistemului de convingeri poate fi un prim pas spre calea catre succes in ceea ce pri"este $iecare dintre domeniile "ietii. 5n acest wor@shop vom invata despre cum sa ne descoperim credintele limitative si despre cum sa lucram asura lor. (emele cursului: - Cum se identifica o convingere limitativa? A Cum se ajunge de a o convingere limitativa la o convingere-nucleu limitativa? A %&ercitiu de schimbare a unei credinte-nucleu limitative cu o credinta potentatoare A Convingerile oamenilor de succes A .ivelurile neurologice de prelucrare a informatiilor A %&ercitiu de identificare si rescriere a unei convingeri limitative cu ajutorul piramidei nivelurilor neurologice desea suntem tentati sa credem ca ceea ce ne inconjoara detine controlul asupra e&istentei noastre si ca mediul in care am crescut ne-a modelat asa cum suntem. 5nsa nu intamplarile din viata noastra ne modeleaza ci convingerile in legatura cu aceste intamplari. <amenii isi dezvolta mult prea des convingeri limitative in legatura cu cine sunt 0identitate1 si de ce sunt in stare. Pentru ca nu au reusit in trecut# ei sunt convinsi ca nu sunt in stare sa reuseasca nici in viitor. (ai in profunzime se ascund sentimente de neincredere in propria persoana. <ricare ar fi lucrurile pe care noi le consideram ca fiind obstacole in demersul de a ne atinge obiectivele# acestea sunt credinte si vin din perceptia noastra si nu din realitate. <bstructiile suntin lumea e&terioara de credintele limitative prezente in mintea noastra. Convingerile nu se bazeaza neaparat pe un cadru logic de idei ci# dimpotriva# reactioneaza destul de slab la logica. < sa iti spun o istorioara legata de convingeri care# pe langa faptul ca este amuzanta# contine si modul in care convingerile ne influenteaza viata. >orbesc despre acele convingeri limitative care ne fac sa nu dam tot ce este mai bun in noi. !:n psiholog trata un barbat care se credea cadavru. 5n ciuda tuturor argumentelor logice ale psihologului# barbatul isi pastra neclintita convingerea. 5ntr-o clipa de inspiratie psihologul l-a intrebat: "Ce crezi# cadavrele sangereza?" Pacientul i-a replicat: " sta-i buna= Sigur ca nu sangereaza=" Cerand mai intai permisiunea pacientului# psihologul l-a intepat in deget si asa cum era de asteptat a curs o picatura de sange. Pacientul si-a privit degetul un timp indelungat dupa care e&clama: ":au# si cadavrele sangereaza=" .u uita: cata vreme crezi ceva# creierul este pe pilot automat# filtrand orice informatie din jur si cautand punctele de reper pentru validarea convingerii# indiferent care ar fi ea. (intea e cea care face din bine rau# care ne face nenorocit sau fericit# bogat sau sarac. Stii povestea milei in , minute? Sute de ani oamenii au fost convinsi ca este imposibil ca fiinta umana sa alerge o mila 0'./BC metri1 in mai putin de patru minute. 9oger 8annister a reusit sa depaseasca bariera acestei convingeri e&traordinare la <&ford in 'C-,. %l a atins 4imposibilul" nu doar prin antrenamente fizice ci si vizualizand cum depaseste recordul de patru minute# de atatea ori si cu o inalta intensitate emotionala# incat si-a creat repere foarte vii care au devenit un ordin indiscutabil pentru sistemul sau nervos de a obtine acest rezultat. Ca a depasit 9oger

recordul# putem spune: o@# se intampla. Ce m-a impresionat a fost ca alti +D de alergatori au depasit recordul in acelasi an# iar in anul urmator# alti +BB de alergatori au reusit acelasi lucru. 9eusita lui 8annister a schimbat o credinta universala# convertind imposibilul in posibil. 5nca un e&emplu de convingere limitativa generala: 3oua femei implinesc DB de ani si fiecare are o alta parere despre acest eveniment. :na dintre ele 4stie" ca viata ei se apropie de sfarsit. Pentru ea saptezeci de ani de viata inseamna ca trupul e obosit si ca ar fi mai bine sa-si puna ordine prin lucruri. Cealalta hotaraste ca ceea ce este in stare sa faca la orice varsta depinde de convingerea pe care o are si isi stabileste un standard si mai inalt. %a decide ca este ideal sa te apuci de alpinism la DB de ani. 5n urmatorii - ani ea se dedica acestei noi aventuri escaladand unele din cele mai inalte varfuri ale lumii# pentru ca in prezent# la cei CB de ani ai sai# Eulda Croo@s sa intre in Cartea 9ecordurilor ca cea mai in varsta femeie care a escaladat vreodata muntele ?uji. www.psihologie-psihoterapie.ro

con"ingeri
.u este o noutate pentru nimeni ca functionam de regula dupa programele care sunt in subconstientul nostru. Programele astea sunt acele filtre prin care am fost educati de familie## societate si !opinia publica" sa vedem lumea si pe noi.

(are parte dintre ele se formeza in copilarie pana la varsta de D ani# dar creearea lor continua pe parcursul adolescentei si vietii de adult. < parte ne sprijina. %ste vorba despre acele convingeri care ne vorbesc despre calitatile noastre# despre ce este bun in lume si in viata si despre ce ne face fericiti. 0!Sunt destept"# !?amilia mea ma iubeste"# !Sunt norocos"# !<amenii sunt de incredere"# !Sunt puternic"# !*oate dorintele mele se implinesc"# !3umnezeu ma iubeste" etc1 Cealalta parte insa ne saboteaza constant. %ste vorba despre acele credinte care ne vorbesc despre limitele noastre# despre tot ceea ce se poate intampla rau# despre entitati superioare razbunatoare 0!(ereu am ghinion"#"Sunt sarac si asa voi fi mereu"#".u sunt sufient de competent"# !<amenii sunt rai"# !(ereu mi se intampla lucruri rele"# !<amenii bogati sunt rai"# !.u merit sa fiu iubit"# !3umnezeu ma pedepseste"1. %&ista diverse metode prin care sa nu mai permitem convingerilor care nu ne ajuta sa ne influenteze viata. Prima si# cred eu# cea mai importanta este aceea de a le observa atunci cand ele apar. Pur si simplu sa fim prezenti la ele atunci cand se declanseaza# iar in felul acest nu ne vor mai putea controla. :n lucru foarte important este sa avem grija cum anume ne programam de aici incolo. Care sunt mesajele media la care ne e&punem# ce spun melodiilie pe care le ascultam frecvent# ce anume ni se transmite constant in familie si cercul de prieteni. 3e asemenea# am putea acorda atentie la ceea ce ne spunem noi insine serios sau !in gluma". <bserv foarta multa ironie si auto-ironie in jur si ma intreb cum anume a glumi constant pe seama ta# a-ti asocia diverse adjective si !calitati" defaimatoare te vor ajuta sa ai viata de e&ceptie pe care susti ca o vrei? 5nconstientul nu are simtul umorului. Spunandu-ti cu consecventa un lucru# cu mult inainte sa iti dai seama# programul va fi deja creat si instalat. Si apoi nu intelegem de ce lucrurile nu functioneaza in viata 2.

?iti prezenti la ce anume va conduce viata si fiti prezenti la modul in care va construiti credintele care va vor duce la e&perientele viitoare. C<.S*5%.*5F 9% desea suntem tentati sa credem ca ceea ce ne inconjoara detine controlul asupra e&istentei noastre si ca mediul in care am crescut ne-a modelat asa cum suntem. 5nsa nu intamplarile din viata noastra ne modeleaza ci convingerile in legatura cu aceste intamplari. <amenii isi dezvolta mult prea des convingeri limitative in legatura cu cine sunt 0identitate1 si de ce sunt in stare. Pentru ca nu au reusit in trecut# ei sunt convinsi ca nu sunt in stare sa reuseasca nici in viitor. (ai in profunzime se ascund sentimente de neincredere in propria persoana. <ricare ar fi lucrurile pe care noi le consideram ca fiind obstacole in demersul de a ne atinge obiectivele# acestea sunt credinte si vin din perceptia noastra si nu din realitate. <bstructiile suntin lumea e&terioara de credintele limitative prezente in mintea noastra. Convingerile nu se bazeaza neaparat pe un cadru logic de idei ci# dimpotriva# reactioneaza destul de slab la logica. < sa iti spun o istorioara legata de convingeri care# pe langa faptul ca este amuzanta# contine si modul in care convingerile ne influenteaza viata. >orbesc despre acele convingeri limitative care ne fac sa nu dam tot ce este mai bun in noi. !:n psiholog trata un barbat care se credea cadavru. 5n ciuda tuturor argumentelor logice ale psihologului# barbatul isi pastra neclintita convingerea. 5ntr-o clipa de inspiratie psihologul l-a intrebat: "Ce crezi# cadavrele sangereza?" Pacientul i-a replicat: " sta-i buna= Sigur ca nu sangereaza=" Cerand mai intai permisiunea pacientului# psihologul l-a intepat in deget si asa cum era de asteptat a curs o picatura de sange. Pacientul si-a privit degetul un timp indelungat dupa care e&clama: ":au# si cadavrele sangereaza=" .u uita: cata vreme crezi ceva# creierul este pe pilot automat# filtrand orice informatie din jur si cautand punctele de reper pentru validarea convingerii# indiferent care ar fi ea. (intea e cea care face din bine rau# care ne face nenorocit sau fericit# bogat sau sarac. Stii povestea milei in , minute? Sute de ani oamenii au fost convinsi ca este imposibil ca fiinta umana sa alerge o mila 0'./BC metri1 in mai putin de patru minute. 9oger 8annister a reusit sa depaseasca bariera acestei convingeri e&traordinare la <&ford in 'C-,. %l a atins 4imposibilul" nu doar prin antrenamente fizice ci si vizualizand cum depaseste recordul de patru minute# de atatea ori si cu o inalta intensitate emotionala# incat si-a creat repere foarte vii care au devenit un ordin indiscutabil pentru sistemul sau nervos de a obtine acest rezultat. Ca a depasit 9oger recordul# putem spune: o@# se intampla. Ce m-a impresionat a fost ca alti +D de alergatori au depasit recordul in acelasi an# iar in anul urmator# alti +BB de alergatori au reusit acelasi lucru. 9eusita lui 8annister a schimbat o credinta universala# convertind imposibilul in posibil. 5nca un e&emplu de convingere limitativa generala: 3oua femei implinesc DB de ani si fiecare are o alta parere despre acest eveniment. :na dintre ele 4stie" ca viata ei se apropie de sfarsit. Pentru ea saptezeci de ani de viata inseamna ca trupul e obosit si ca ar fi mai bine sa-si puna ordine prin lucruri. Cealalta hotaraste ca ceea ce este in stare sa faca la orice varsta depinde de convingerea pe care o are si isi stabileste un standard si mai inalt. %a decide ca este ideal sa te apuci de alpinism la DB de ani. 5n urmatorii - ani ea se dedica acestei noi aventuri escaladand unele din cele mai inalte varfuri ale lumii# pentru ca in prezent# la cei CB de ani ai sai# Eulda Croo@s sa intre in Cartea 9ecordurilor ca cea mai in varsta femeie care a escaladat vreodata muntele ?uji. www.psihologie-psihoterapie.ro (-am intors din 8<<*C (P. < e&perienGH Intotdeauna generoasH Ji generatoare de recunoJtinGH. ;ucrul cel mai important pe care l-am InvHGat din aceastH ediGie 8<<*C (P este cH o astfel de e&perienGH schimbH atitudini. 3e cKnd sunt trainer am tot auzit de dilema managerului de resurse umane: !cum putem face un training care sH ducH la schimbarea atitudinilor Ji motivaGiei oamenilor noJtri ?". PKnH acum dHdeam un singur rHspuns: ! i nevoie de un program de training pe termen lung# care sH includH coaching Ji monitorizare atentH pentru mai multe luni sau chiar ani." cum mai am un rHspuns: :n 8ootcamp L o sHptHmKnH de e&perienGH totalH.

Ce este de fapt o atitudine ? Conform 3%M online# o atitudine este un fel de a fi sau de a se comporta 0reprezentKnd adesea o anumitH concepie1. 3upH pHrerea mea# definiGia este atKt de generalH IncKt produce mai mult confuzie decKt claritate. Nn continuare voi da o definiGie !de lucru" care sH aducH luminH e&plicaGiilor din acest articol. < atitudine este un fel de a fi Intr-un anumit conte&t# caracterizat printr-un ansamblu de valori Ji convingeri ce se manifestH prin comportamentul omului In acel conte&t. 3efiniGia de mai sus unificH cel puGin trei niveluri de percepGie: identitatea 0a fi1# valorile 0a Jti/ a crede1 Ji comportamentul 0a face1. *oate cele trei sunt plasate Intr-un anumit conte&t. <ricKt de tehnic ar pHrea ce scrie mai sus# cele trei elemente sunt esenGiale dupH pHrerea mea pentru a defini atitudinea Ji a putea lucra cu ea. 3acH identitatea ar avea nevoie de o carte pentru a fi descrisH 0parGial1 iar comportamentul nu are nevoie de nici un cuvKnt 0este manifestare purH1# domeniul valorilor Ji convingerilor meritH e&plorat mai In detaliu: >alorile sunt principiile sau ideile care dau semnificaGie comportamentului Ji identitHGii persoanei In conte&tul dat. %le sunt rHspunsurile la Intrebarea: !Ce este cu adevHrat important ?" Convingerile sunt cel mai adesea generalizHri ale e&perienGelor trecute care susGin valorile. %le rHspund la Intrebarea: !Ce este adevHrat de fapt ?" Nn mod evident# Ji valorile Ji convingerile sunt niJte filtre ale percepGiei. 3e e&emplu# dacH pentru mine importantH este libertatea 0valoare1 Ji eu cred cH libertatea Imi este IngrHditH din cauza sHrHciei din 9omKnia 0convingere despre conte&t1# atunci voi lua *5*:35.% Ji voi pleca din GarH 0comportament1. :n paragraf simplu care surprinde toate elementele atitudinii descrise mai sus poate suna aJa: !Sunt un om liber Ji ca sH mH simt liber cu adevHrat am nevoie sH fiu bogat. .u pot fi bogat Intr-o GarH sHracH# aJa cH o sH emigrez Intr-o GarH bogatH" Nn e&emplul de mai sus# elementele atitudinii sunt urmHtoarele: '. 5dentitatea: !Sunt un om liber2" ). >alorile Ji convingerile: !2ca sH mH simt liber cu adevHrat am nevoie sH fiu bogat2" +. Comportamentul: !2emigrez2" *ot In e&emplul de mai sus apar douH conte&te relevante: GarH bogatH Ji respectiv GarH sHracH# ambele descriind un conte&t mai larg In care omul respectiv se poate simGi liber sau constrKns. Nn lumina celor de mai sus# valorile Ji convingerile sunt elementele definitorii ale unei atitudini. Ca sH o poGi schimba ai practic nevoie sH lucrezi direct la acest nivel de profunzime. Cum se face ? !Simplu =" Nn primul rKnd decide dacH atitudinea ta te ajutH sH IGi realizezi visurile sau nu.

Nn al doilea rKnd decide care sunt lucrurile cu adevHrat importante pentru tine In viaGH. :n simplu e&erciGiu de sinceritate cu creionul In mKnH ar putea fi de ajuns# chiar dacH lista respectivH meritH revizitatH din cKnd In cKnd. Nn al treilea rKnd# evalueazH care dintre convingerile tale te ajutH sH IGi ImplineJti valorile respective In cone&tul dat Ji care te ImpiedicH. Nn al patrulea rKnd# lucreazH sH IntHreJti sistemul de convingeri care te ajutH Ji sH dizolvi sistemul de convingeri care IGi stH In cale. %u numesc cele douH categorii de convingeri !potenGatoare" Ji respectiv !limitative" sau !viruJi mentali". :ltimul pas este cel mai provocator dar Ji cel mai meritoriu. Provocarea vine din faptul cH majoritatea convingerilor nu !trHiesc" In zona conJtientH a minGii ci In cea subconJtientH. %fortul de a le gHsi Ji modifica In mod raGional este destul de mare. %&istH InsH Ji o metodH mai intuitivH de lucru care poate da rezultate semnificativ mai bune. %a constH In aducerea In zona conJtientH a minGii a unui numHr mare de convingeri potenGatoare care odatH acceptate funcGioneazH ca niJte antiviruJi# marginalizKnd convingerile limitative. Nmi place aceastH metodH pentru cH este naturalH. 3e fapt este vorba de o accelerare a unui fenomen natural de evoluGie. <amenii renunGH mereu la convingeri vechi Ji le Inlocuiesc cu altele noi# mai adecvate cu scopurile lor# InsH procesul este lent Ji aleator. Nmi aduc aminte de o remarcH a autorului american 8rian *racO In acest sens# care sunH cam aJa: (ajoritatea oamenilor ajung suficient de InGelepGi pentru a trHi fericiGi In jurul vKrstei de /B-DB de ani. Problema este cH nu Ii mai ajutH corpul2. ducerea unui numHr mare de convingeri potenGatoare poate rezolva problema asta foarte elegant cu condiGia sH alegi In cunoJtinGH de cauzH noile convingeri care Gi-ar putea fi de folos Ji nu sH le iei !de-a gata" fHrH nici un fel de analizH. Nn toatH cariera mea am gHsit un singur mod eficient Ji etic de a face acest lucru: %ste preluarea din surse multiple. Convingeri potenGatoare se regHsesc la tot pasul: In cHrGi# pe internet# la traineri# la mentori# la e&perGi# etc. 3acH IGi dezvolGi abilitatea de a le lua de peste tot Ji de a le analiza Inainte sH le accepGi atunci devii un InvHGHcel ultrarapid Ji te poGi bucura de InGelepciunea de care vorbeJte *racO mult mai rapid. Pe scurt# te poGi bucura de viaGH cu adevHrat. (ai concret: In afarH de cHrGi Ji traininguri# cautH oameni care au reuJit cu adevHrat In domeniul In care doreJti sH obGii rezultate bune Ji intervieveazH-i. sta este calea regalH a succesului. CKnd IGi vorbesc# cei care au reuJit deja IGi transmit o energie aparte# odatH cu informaGiile la obiect. cea energie care poartH cu sine un set de convingeri potenGatoare. <datH preluate# ele IJi fac singure treaba de antivirus mental Ji IGi deblocheazH drumul spre rezultate palpabile. PPP 3e fapt# asta facem noi in 8ootcamp. (ajoritatea celor care vin cred cH ajung la un training. 3e fapt# trainingul e o micH parte dintr-un conte&t de InvHGare acceleratH mult mai larg. 3in prima zi le facem cunoscut participanGilor cH informaGiile sunt utile dar nu sunt cel mai important rezultat al e&perienGei lor In bootcamp. 9ezultatul cel mai !tare" este e&perienGa InsHJi# iar dupH tabHrH este reGeaua de prieteni-e&perGi cu care se pot InsoGi pe drumul cHtre performanGH ma&imH.

3upH o sHptHmKnH intensH de InvHGat Ji relaGionat '/ ore pe zi pleci acasH cu )- de prieteni# nu cu )- de foJti colegi. sta e lecGia pe care am InGeles-o aprofundat dupH ), de ediGii a cKte D zile.

Qtiu# aJ fi putut sH o InGeleg mai devreme Ji chiar am InGeles-o la nivel mental# dar aJa cum sunH un proverb balinez# !CunoaJterea este doar un zvon neverificat pKnH cKnd a ajuns In muJchi" - See more at: http://www.andOsze@elO.ro/atitudini-si-antivirusi-mentali/Rsthash.(:p-8Bp3.dpuf ' crede ce"a L a nu avea nici o urma de IndoialH ca acel ceva nu ar fi adevHrat. %&emplu: Crezi ca maine dimineata soarele va rasari Crezi ca la sub B grade apa ingheata2 Crezi ca Pamantul e rotund2samd2 ' a"ea o con"ingere presupune a raionaliza cu argumente logice acea convingere. Spre e&emplu# un ateu ii aduce 'BBB de motive pentru ca sH te convingH ca 5isus nu a e&istat. Sau un vKnzHtor de asigurHri ii aduce fel i fel de argumente pentru ca tu sH ajungi sH ai convingerea cH acea asigurare e buna pentru tine. 3acH tu zici cH ai Incredere In tine atunci cKnd eti cu o femeie# sau cKnd faci un anumit lucru# iar pasul ) este sa caui argumente pentru a susine ce ai spus# acel lucru e IncH o convingere. .u a devenit credinH ancorata In simuri i In adevHrul tHu. Cu alte cuvinte# diferena Intre o credinH i o convingere se simte. < credinH este InrHdHcinatH In adevHr# o simi cu toatH fiina ca e adevHratH# e absurd sa aduci argumente pentru a o susine. < convingere sta pe baza unor argumente. 3ar acele argumente logice nu pot Inlocui un sentiment de adevHr. sa cum poi gHsi argumente care s-o susinH# tot la fel de uor poi gHsi argumente care s-o demonteze. % foarte importantH distincia asta atunci cKnd ai o introspecie. %fortul pe care Il facem noi In dezvoltarea jocului interior este sH ajungem sH credem cu toatH fiina ceea ce simim# sH descoperim acel ceva din noi care nu lasH loc de nici o IndoialH cu privire la cine suntem i ce putem face.

#ea mai puternica arma din uni"ers : puterea con"ingerii.

http://www.concediaza-ti-seful.ro/legea-rezonantei/ Pentru a putea depasi aceste convingeri putem urma cativa pasi: 1. )u ne mai identi$icam cu aceste con"ingeri. (ulte din convingerile noastre sunt dificil de schimbat deoarece ne identificam cu ele# fac parte din persoanlitatea noastra si astfel le permitem sa ne defineasaca. 3aca crezi despre tine ca nu esti o persoana creativa# te vei vedea ca fiind o persoana care nu s-a nascut cu ablitatea aceasta. %ste usor sa fi prins in aceste convingeri si sa le permiti sa te defineasca. sa ca primul pas este sa nu te mai identifici si sa nu te mai definesti pe tine insuti in functie de convingerile pe care le ai. *. Ree"alueaza concluziile pe care le ai in urma con"ingerilor. 5ndiferent de ceea ce crezi ca stii # daca observi si abordezi lucrurile din alta perspectiva# acestea vor mai parea mult mai fle&ibile. 5ndoieste-te de concluziile la care ai ajuns in urma unor credinte/convingeri fi&e si de necontestat. 3. (esteaza asumptiile. ?ara a depasi zona de confort si fara a-ti testa convingerile este imposibil sa vezi lucrurile dincolo de aparente. 5ndoiala este primul pas# dar daca ramai doar la a te indoi de realitatea convingerilor/credintelor tale posibilitatea de a le depasi ramane doar la nivel de idee. :rmatorul pas consta in realizarea unor actiuni# fapte care sa supuna la test concluziile la care ai ajuns in urma convingerilor tale.

+xercitiu pentru constientizarea si eliminarea credintelor limitati"e. 5a o foaie de hartie# un pi&# si incepe sa scrii timp de +B minute incontinuu toate credintele tale negative cu privire la tine in relatie cu femeile. Scrie tot ce iti vine# scrie ca femeile sunt curve# ca imi dau papucii# ca ma fac de bani. Scrie si ce cred ceilalti despre tine in legatura cu femeile.# scrie ce crede si familia despre tine# ce cred colegii de munca# colegii de liceu# etc.. tot ce are legatura. tunci cand scrii nu te gandi prea mult# incearca sa scrii constant ce iti vine pe moment in cap despre femei. 5nainte de fiecare credinta pe care o scrieti # scrieti-o incepand cu cuvantul 5.C . Inca nu sunt barbat adevarat Inca nu ma simt bine cand ies in club Inca nu ma vad colegii ca pe un baiat de treaba2 etc.. sta e o presupozitie care ii sugereaza subconstientului ca va veni o clipa in viitor cand aceasta credinta negativa nu va mai fi valabila pentru tine 9epeta treaba asta de vreo + ori pe saptamana = 5deea e&ercitiului este sa constientizezi toate aceste credinte limitatoare.

Constientizarea credintelor limitatoare este primul pas in a scapa de povara lor. >ei observa ca de fiecare data cand repeti e&ercitiul asta o sa scrii ceva diferit# e posibil ca unele credinte sa nu le mai scrii S sa nu te mai afecteze# sau sa descoperi altele. 5ar daca il faci de mai multe ori # nu te vor mai afecta la fel de mult. 3upa vreo )B de astfel de e&ercitii vei observa ca vei scrie mult mai putine credinte pe foaie. *u trebuie sa devii un barbat cat mai rafinat# pentru a percepe femeile asa cum sunt# nu prin prisma filtrelor care le ai momentan in minte. Stii cum e si cu alcolul dublu rafinat# triplu rafinat# pe masura ce il prelucrezi devine din ce in ce mai pur iar tot ce nu e bun se duce. Sunt curios # voi ce credinte negative aveati sau inca mai aveti in legatura cu relationarea cu se&ul opus? Ce metode ati mai folosit pentru a scapa de ele?

Instalarea con"ingerilor mobilizante


.iciunul dintre noi nu ia decizii bazate pe realitatea in sine. ;uam decizii bazate pe convingerile noastre despre realitate. tunci cand convingerile noastre sunt e&acte# deciziile noastre vor avea tendinta sa fie eficiente# producand rezultatele pe care le dorim. 3ar atunci cand convingerile sunt ine&acte# deciziile noastre deseori vor fi ineficiente# producand rezultate nedorite. Cu totii stim cum sa luam decizii in interiorul structurii credintelor noastre. 3ar cateodata ne lovim de fundaturi# atunci cand incercam sa ne realizam obiectivele sau sa manifestam dorintele noastre. Poate ca putem sa articulam ceea ce ne dorim. 3ar nu reusim sa le realizam# indiferent ca este vorba de o suma de bani# o cariera implinita# o relatie reusita sau un anumit nivel de forma fizica. 5n astfel de situatii frustrante# vinovatul este deseori convingerea noastra. Convingerile limitate ne retin pe loc de la realizarea a ceea ce ne dorim# transformand obiective tehnic posibile in fantezii efectiv imposibile. incerca sa atingi un obiectiv cu o convingere limitata# este precum a urca un munte cu un rucsac de -B@g. Poti incepe parcursul entuziasmat# dar curand fiecare pas va fi greu si dureros si progresul tau va scadea dramatic. 5n loc sa fortezi urcarea# o solutie mai buna este sa iti usurezi rucsacul# renuntand la convingerile limitate. '-ti sc,imba con"ingerile pentru a atinge rezultate mai bune S deja stii ca esti liber sa iti alegi actiunile. Si bineinteles ca actiunile tale au consecinte. 3aca urmezi o actiune si observi o consecinta negativa# sfatul intelept ar fi sa schimbi actiunea. 3aca faci o actiune si observi un rezultat pozitiv# probabil ca vei dori sa repeti acea actiune in circumstante similare. %ste mai putin comuna intelegerea ca esti liber sa iti alegi si convingerile. 3e fapt# esti chiar mai liber sa iti alegi convingerile decat actiunile# deoarece nu trebuie sa iti faci griji ca vei fi restrictionat fizic sa creezi orice doresti. 3ar putine persoane totusi profita pe deplin de libertatea de a-si schimba convingerile. Convingerile tale au consecinte la fel cum au si actiunile tale si acele consecinte nu sunt intotdeauna pozitive. Cand stii ca convingerile tale produc consecinte negative? Cauta arii din viata ta unde nu ai atins rezultatele dorite# chiar si dupa incercarea diferitelor abordari. Continui sa incerci diferite actiuni# sisteme sau metode dar nimic nu da rezultat. ?oarte probabil ca o convingere limitata te impiedica sa realizezi ceea ce vrei. < noua convingere te imputerniceste sa faci actiuni diferite si astfel producand rezultate diferite. +xperimentarea con"ingerilor S cea mai buna abordare a diferitelor convingeri este sa incerci si eventual sa faci greseli# ghidat de un echilibru intre inteligenta# intuitie si impulsuri venite de la alte persoane. < noua convingere te impinge sa vezi lumea diferit# ceea ce te face sa vezi variate situatii dintr-o noua perspectiva. stfel ajungi sa iei actiuni diferite. 5n consecinta produci rezultate diferite. 3aca rezultatele noii convingeri sunt pozitive# atunci poti sa o pastrezi# dar daca sunt negative este mai bine sa renunti la ea. Si e&ista intotdeauna riscul ca o noua credinta sa fie incompatibila cu locul de munca curent# cu venitul tau# relatia# stilul de viata# etc. %n exemplu de rezultate masurabile din sc,imbarea con"ingerilor S o schimbare pozitiva in convingerile tale deseori poate genera rezultate fizice dramatice. 3e e&emplu# prin adoptarea unei convingeri financiare mai puternice# poti sa iti imbunatatesti dramatic venitul. Si acesta este un rezultat masurabil. 5ar acesta este doar un

e&emplu de cum o schimbare aparent minora de convingere# poate descatusa noi actiuni si in consecinta sa genereze noi rezultate. Identi$icarea con"ingerilor candidate S unde gasesti convingeri bune de instalat? 5n primul rand cauta in interiorul tau. Scrie unul dintre obiectivele tale si apoi scrie cateva convingeri ce consideri ca ar putea sa iti stea in cale. poi trece in revista acele convingeri limitate# una cate una si inlocuieste-le cu noi convingeri. 5n al doilea rand cauta in e&teriorul tau. $aseste persoane ce deja au rezultatele pe care le doresti si tu. Pune in contrast convingerile tale cu ale lor pentru a identifica schimbarea necesara. 3e asemeni si a citi carti de specialitate te poate ajuta foarte mult# dar asigura-te ca autorul are rezultate vizibile asemanatoare celor pe care le doresti. Instalarea noilor con"ingeri S odata ce ai identificat o noua convingere# trebuie sa o instalezi. 5n esenta te cufunzi in noua convingere# pana cand subconstientul tau o accepta ca fiind adevarata si o integreaza in sistemul tau de operare mentala. Poti folosi metoda vizualizarii sau afirmatii verbale combinate cu emotii puternice. ?ii rabdator# deoarece poate dura ceva timp pana cand noua convingere se instaleaza. >ei stii cand noua convingere a prins radacini# deoarece vei incepe sa actionezi in concordanta cu ea fara sa te gandesti la consecinte. Bucura-te de proces S poti gasi dificil procesul de schimbare a convingerilor la inceput# dar ca oricare alta abilitate este nevoie de practica. 5ncepe cu ceva mic# precum a te bucura de o alimentatie mai sanatoasa sau prin a te conditiona sa fii mai putin fobic social. i la dispozitie intreaga viata pentru a continua sa e&perimentezi. .u iti face griji cu privire la normele sociale. <ri de cate ori vei dori sa te impingi dincolo de rezultatele obisnuite vei adopta convingeri neobisnuite. Ca cat iti doresti ca rezultatul tau sa fie e&ceptional cu atat trebuie sa te impingi dincolo de limitele conditionarii sociale. 9ezultatele e&ceptionale au nevoie de convingeri e&ceptionale.