Sunteți pe pagina 1din 6

Proprietatile structurale ale CNT Datorita structurii sale chimice, carbonul se poate lega in diferite moduri, creind astfel

strucuturi cu proprietati complet diferite. Grafitul si diamantul, cele 2 forme solide principale la carbonului sunt exemplul perfect. Misterul consta in diferitele forme de hibridizare pe care atomul de carbon le poate lua. - Cand cei 4 electroni de valenta ai carbonului sunt asezati in mod egal in straturile electronice, in forma de hibrdizare sp3, formeaza diamantul - Dar cand numai 3 electroni sunt iau parte la legaturile covalente in plan, iar al patrulea poate circula intre atomii vecini, rezulta grafitul - Cea de-a doua forma de hibridizare, sp2, permite formarea unei structure stratificate, cu legaturi covalente puternice in plan, si legaturi slabe de tip van der Waals in afara planului. Structurile fullerenelor si ale nanotuburilor se datoreaza formei de hibridizare sp2 a carbonului Datorita unui anumit grup de defecte topologice, se creeza structuri inchise apropiate, in afara straturilor plane de grafit. Cand dimensiunea cristalelor de grafit devine mica, se poate forma densitatea crescuta de legaturi atomice lejere. La aceste dimensiuni, structura este eficienta din punct de vedere energetic, compactandu-se si adunand toate legaturile atomice slabe. Mai mult, structurile formate corespund unor lanturi liniare, inele si carcase apropiate. Pentru a forma structuri curbate (cum sunt fullerenele) dintr-un fragment planar de zabrele hexagonale de grafit, anumite caracteristici topografice trebuie sa fie folosite in structura. In cazul fulerenelor, aceasta se realizeaza prin promarea pentagoanelor. O fulerenea extrem de lunga poate fi formata din 12 pentagoane si mii de hexagoane. Aceasta ar corespune unui nanotub de carbon. Acesta este un cilindru lung alcatuit din starturi hexagonale de carbon, unite cu 2 bucati de fullerene loa capete (fig1). Diamentrul tubuui va depinde de simensiunea jumatatii de fullerene din care este facut capatul.

Natotuburile sunt impartite in doua categorii. - Prima a fost descoperita in 1991 de Iijima in timp se studia suprafata unor electrozi de carbon folositi intr-un aparat de descarcare electrica cu arc, pentru crearea fullerenelor. Prezenta nanotuburi de carbon cu pereti multipli (MWCNT), alcatuite din pana la cateva zeci de cilindri concentrici in jurul unei gauri centrale, cu distant dintre straturi apropiata de cea a grafitului (0,34nm) (fig 1c). Diametrul lor interior variaza de la 0,4 nm pana la cativa nm, iar diametrul exterior este intre 2nm si 20-30nm, in functie de numarul de straturi. MWCNT au de obicei extremitati apropiate datorita insertiei unor pentagoane in reteaua hexagonal a grafitului, ceea ce creaza o imperfectiune in structura. Dimensiunea lor axiala variaza intre 1m si cativa centimetri. - Nanotuburile de carbon cu un singur perete (SWCNT), care sunt cilindri asemanatori, alcatuiti dintr-un singru strat de grafen (fig 1b), au fost prima data pomeniti in 1993. Diametrul lor variaza intre 0,4 si 23nm, iar lungimea lor este de obicei de ordinal micrometrilor. SWCNT de obicei se infasoara in manunchiuri (franghii). Intr-un manunchi, sunt asezati hexagonal, pentru a forma structuri asemanatoare cristalului. SWCNT pot fi privite ca o fasie taiata dintr-un strat infinit de grafen care rulata formeaza un tub (fig 2a). Diametrul si helicitatea SWCNTsunt caracterizate doar de vectorul de rulare Ch=na1 +ma2==(nm) care conecteaza locusuri cristalografic echivalente dintr-un strat bidimensional(2D) de grafen, unde a1 si a2 sunt vectorii structurii de grafen, iar n si m sunt unitatile. Limitele, cazuri achirale (CHIRALITTE ( chiral) s. f. Proprietate geometric de neidentitate a unui obiect (a unei molecule) cu imaginea sa n oglind. Termenul a fost introdus (1883) de Lord Kelvin.) , (n,0) zigzag, sau (n,n) fotoliu, sunt indicate prin linii punctuate in figura 2b. Vectorul de translatie T este de-a lungul axului tubului si orthogonal pe Ch, iar magnitudinea sa reprezinta lungimea unei unitati celulare a unui tub (n,m). Ariile suflecate traversate de T si Ch (fig 2b, gri) corespund unitatilor repetitive ale unui tub (n,m); prin urmare, simetria unui nanotub (n,m) determina dimensiunea unitatii sale celulare, care poate varia mult intre tuburi.

Calculul structurilor benzilor electronice pot prezice daca indicii (n,m) vor determina ca SWCNT sa fie metale sau semiconductori. Nanotuburile catuite din indici de translatie a stratului de forma (n,0) sau (n,n) vor avea un plan de reflexie si prin urmare vor avea numai 2 operatii de simetri helicala. -Tipul (n,0) de nanotuburi sunt in general numite nanotuburi zigzag, - pe cand tipul (n,n) de nanotuburi sunt numite nanotuburi fotoliu (fig3). Numerele chorale n si m sunt categoricin relatie cu diametrul D al SWCNT

D= Unde d0 = 0.412, nm este lungimea legaturii C-C in planul grafitului.

Pe de alta parte, unghiul de chiralitate si numerele chorale ale SWCNT sunt puse in legatura de formula

sin

sau

cu limitele cuprinse intre 0 datorita simetriei geometrice a retelei hexagonale, cu pentru nanotuburile cu configuratie fotoliu si respectiv pentru nanotuburile zigzag. Axul nanotubului este aliniat cu doua dintre legaturile C-C ale hexagonului in cazul nanotuburilor fotoliu (fig3).

Figura 4 arata tridimensional topografia STM de 10x10n a unui SWCNT izolat. Diametrul nanotubului poate fi estimat din inaltimea masurata de 0.98 0.03nm. Rezolutia atomica simultana a nanotubului si a substratului de Si sugereaza un nivel de contaminare extreme de scazut. Dimerii de silicon si chiralitatea stratului de carbon care cuprind nanotubul sunt simultan rezolvati in aceasta imagine STM.

Cu toate acestea, pe masura ce noi date experimentale devin disponibile, s-a dovedit ca CNT nu sunt atat de perfecte pe cat pareau. Defecte precum cele 5-7 inele, bucle, jonctiuni, defecte Stone-Wales si impuritati pot fi prezente in CNT preparate. O proprietate structurala si mai importanta apare la capetele tuturor tuburilor din apropierea cilindrilor de grafen prin incorporarea unor defecte topologice cum ar fi pentagoanele in reteaua hexagonal a stratului de carbon. Pot aparea complexe si structurale, de exemplu capete ascutite sub forma conica, datorita felului in care pentagoanele sunt distribuite in zona capetelor pentru apropiere completa. S-a sugerat teoretic si s-a dovedit experimental ca capetele tuburilor ar trebui sa aiba structuri electronice diferite datorita prezentei defectelor topologice. Structura electronica ascutita indusa prin defecte este importanta din mai multe motive. De exemplu

proprietatile campului de emisie electronic a nanotuburilor pot fi puternic influentate de prezenta structurilor rezonante localizate. Efectul defectelor de tip perechi pentagon-heptagon (perechi larg separate duc la etajari ale suprafetei) duce la posibilitatea interesanta de a schimba curbura si helicitatea fara distorsiuni semnificative ale legaturilor. Au fost pomenite nanotuburi cu helicitate schimbata de-a lungul axului. Cateva defecte in afara planului retelei pot de asemenea exista in CNT. Cele mai semnificative sunt dislocarile intre fete formate datorita helicitatii straturilor individuale si deranjamentul rotational consecutiv dintre straturi. Datorita acestui fapt, atomii din straturi adiacente sunt amestecati si prin urmare structura nu arata in general aranjarea tridimensionala care este observata la secventa stivuita AB din structurilede grafit monocristal. Imaginile TEM manifesta de asemenea dislocari de nepotrivire intre fete, straturi filate si dislocari ale capetelor de tip Frank mergand de-a lungul axului tubului. Formatiunea filata din tuburi ar putea de asemenea explica de ce cativa cilindri adiacenti din tub pot avea aceeasi helicitate. Au fos de asemenea obsevate tuburi mai degraba poligonale decat perfect cilindrice. Spatiul dintre cilindrii fiecarui tub merita de asemenea mentionat. Din analiza imaginilor facute nanotuburilor, s-a observant ca poate exista o varietate de spatii intre straturile MWCNT (0.340.39nm). In general, spatial dintre cilindri creste pe masura ce scade diamentrul cilindrilor de grafen, datorita cresterii curbarii straturilor de grafen. Aplicatii Nanotuburile de carbon pot fi utilizate in mod eficace in armarea compozitelor de inalta rezistenta cu greutate redusa ( de exemplu component ale avioanelor si ale navelor spatiale). NASA a investit recent sume mari de bani in dezvoltarea unor composite bazate pe nanotuburi de carbon cu aplicatii in viitoarele misiuni pe Marte. Sunt cateva avantaje in utilizarea CNT pentru composite cu polimeri structurali. Armaturile cu nanotuburi cresc duritatea compizitelor prin capacitaea de a absorbi energia, datorita comportamentului lor extreme de flexibil si elastic. Aceasta caracteristica este in special importanta pentru compozitele cu matrice ceramica bazata pe nanotuburi de carbon. Adaugarea unor cantitati mici de CNT in compozitele polimerice creste dramatic conductivitatea termica a materialului polimeric. Proprietetile electrice si termice ale SWCNT-compoziti polimeri sunt crescute semnificativ prin aliniere magnetic in timpul procesului. Legarea nanotuburilor de carbon in timpul procesarii compozitului este un factor important pentru proprietatile de transportor electric si termic. Din moment ce nanotuburile au canale relative drepte si inguste, s-a speculat inca de la inceput ca ar putea fi posibila umplerea aestor cavitati cu alte materiale pentru a fabrica nanofire unidimensionale. In consecinta, nanotuburile au fost utilizate ca sabloane pentru a crea nanofire de diferite compozitii si strucuri, incluzand umplerea nanotuburilor cu materiale metalice si ceramice. Nanotuburile umplute (SiC, SiO, BN,C) pot f de asemenea sintetizate in situ, in timpul cresterii nanotuburilor intr-un arc electric sau prin ablatie laser. Decorarea nanotuburilor cu particule metalice s-a realizat cu diferite scopuri. Recent, o aplicatie interesanta a nanotuburilor umplute cu metal un nanotermomentru bazat pe nanotuburi umplute cu Ga-C sau MgO a fost realizat. Exista o gama larga de posibilitati de utilizare a spatiului gol din SWCNT ca si campuri unidimensionale, cu aplicatii in fizica, electronic, chimie si biologie. O alta posibilitate intriganta este aceea de a utilize nanotuburi cu fullerene incorporate (peapods). Acestea au fost recent descoperite de Smith et al. in 1998. O metoda de producere a acestei structuri la scara larga a fost apoi dezvoltata de Bandow et al.

S-ar putea să vă placă și