Planul lucrarii de diploma 1. Titlu lucrarii (generalitati) 2.

Etiopatogenie (cause si mecanisme de producere: Ereditatea AHC - Factori infectiosi APF APP -Alti factori etiopatogenici !. Anatomie patologica ". #imptomatologie: - $storicul %olii actuale - Anamne&a generala - #tare pre&enta - E'amen clinic (. Criterii pentru sustinerea diagnosticului: - Clinice - )adiologice - *e la%orator +. *iagnosticul po&iti, si diagnosticul diferential -. E,olutia %olii .. Prognostic /. Tratament: - Profilactic - Curati,: a) Tratamentul igieno-dietetic %) Corectia starii psi0ice c) 1edicatia antiinflamatoare2 antalgica d) Tratamentul ortopedic (daca este ca&ul) e) Tratamentul c0irurgical f) Tratamentul fi&ical si de recuperare cu: - Hidrotermoterapie: - generala - locala - electroterapie g) 1asa3 0) 4inetoterapie i) E'ercitii CF1 3) Terapie ocupationala 15. Cura %alneo-climaterica 11. 6i%liografie

Metode posttraumatic

de

recuperare

medicala

B.F.T.

soldului

1.Generalitati: #oldul cea mai mare articulatie a corpului este structurata pentru spri3in in ortostatism si mers (fa&a de propulsie) si pentru oscilatie (fa&a de pendulare). Ca pentru orice articulatie a mem%rului inferior se poate in anumite situatii sacrifica mo%ilitatea dar niciodata sta%ilitatea. #oldul este cea mai profunda articulatie fiind acoperita cu mase mari musculare care prote3a&a articulatia de traumatisme directe. *e accea incidenta traumatismelor soldului e'ceptand fracturile (si acestea mai ales la ,arstnici) este relati, redusa si ca numar si ca ,arietati clincomorfologice. Entorsele dupa unii nici nu ar e'ista lu'atile sunt rare (se fac mai ales posterior) si aceasta se e'plica prin re&istenta e'ceptionala a ligamentelor. Traumatismele directe determina frec,ent le&iuni musculare cu formare de 0ematoame importante. Traectele ,aselor si ner,ilor in &ona soldului sunt profunde si nu sunt le&ate de o%icei decat indirect de capul femural lu'at sau fracturat sau in fractura oaselor %a&inului. Plagile penetrante sunt deasemenea foarte rare. #e de&,olta insa in ultimul timp o categorie nou de 7le&iuni traumatice8 ale soldului si anume soldul operat. Cresterea ,ertiginoasa a numarului de inter,entii ortopedoc0irurgicale pentru ,ec0ile 7afectiuni medicale8 ale soldului si in primul rand pentru co'artro&a a facut ca aceasta categorie sa a3unga pe locul second ca incidenta dupa fracturi. *aca insa consideram in soldul operat si fracturile operate atunci 7sec0elele8 postoperatorii de,in predominante. 2.Etiopatogenie - Cau&e: #e intalnesc asta&i destul de frec,ent in conditile unor traumatisme ,iolente cum sunt accidentele de circulatie caderile de la mare inaltime surparile de pamant sau roci. - 1ecanisme de producere: a)Contu&iile si entorsele soldului: $n general contu&ia urmea&a unei caderi pe reginune tro0anteriana iar entorsa unei miscari fortate.

a) 9u'atiile traumatice ale soldului: $n po&itia de fle'ie si adductie a coapsei capul femural nu mai este mentinut in ca,itatea cotiloida decat prin capsula. $n aceasta po&itie o lo,itura ,iolenta care actionaea&a in a'ul coapsei fortea&a capul femural care trece prin capsula si se plasea&a in partea posterioara a fosei iliace e'terne.*e asmenea lu'atia se poate produce si atunci cand coapsa flectata nu este in adductie mare si cand traumatismul actionaea&a dinapoi-inainte ca in ca&ul surparilor de plafon in mine. $n aceasta e,entualitate capul femoral se lu'ea&a posterior numai dupa ce a fracturat partial spranceana cotiloida. $n general cu cat adductia coapsei este mai mare cu atat sansele de a produce lu'atia fara fractura sunt mai numeroase si cu cat adductia coapsei diminua cu atat mai mult lu'atia posterioara se insoteste de fractura sprancenei cotiloide. c) Fracturile parcelare ale capului femural: #e produce printr-un traumatism indirect marginea cotilului participand la desprinderea unui fragment inferior sau postero-inferior. d)Fracturile gatului femoral: #e intalnesc mai frec,ent la femeile in,arsta care sunt mai putin acti,e si mai e'puse la osteoporo&a. Toate statisticile arata ca frec,enta fracturilor gatului femoral creste cu ,arsta -(: sur,enind dupa +5 ani. $n regiunea tro0anteriana doua fascicule tra%eculare pornind de la corticala diafi&ara interna si e'terna se incrucisa&a formand o o,iga. $n portiunea mi3locie a gatului femoral e'ista o &ona numita &ona ;ard in care densitatea tesutului osos este mai mica. )e&istenta diminuata a gatului femoral in aceasta &ona face ca pana la ,arsta de "( ani frec,enta fracturilor mediocer,icale sa fie mai mare decat a celor pertro0anteriene. e)Fracturile marelui tro0anter: Fracturile i&olate ale marelu tro0anter sunt rar intalnite.9e gasim de o%icei la tineri < cand sunt produse printr-o contractie musculara ,iolenta care smulge insertia osoasa a pel,itro0anteriene < sau la %atrani la care caderea pe tro0anterul osteoporo&at produce fractura cominuti,a. f)Fractura micului tro0anter #e intalneste la tineri si sunt datorate unei contractii ,iolente a musc0iului psoas iliac opunandu-se unei alte forte de sens in,ers cum se intampla in placa3 la rug%=. Fragmentul fracturat este deplasat in sus de contracia musculara.

3.Anatomie patologica a)Contu&iile si entorsele soldului: E'tensiunea fortata a coapsei produce rupturi ale musc0iului pectineu si a capsulei anterioare iar adductia fortata determina rupturi ale musc0ilor adductori si desc0iderea inferioara a capsulei articulare. %) 9u'atiile: $n urma ,iolentei traumatismului capul femoral iese printr-o %rensa capsulara situata la partea inferioara. *in aceasta po&itie insta%ila capul femoral urca fie inainte fie inapoi deplasarea fiind reglata de integritatea ligamentului 6ertin si de contractie musculara. *upa po&itia pe care o ocup capul femoral lu'at fata de ca,itatea cotiloida lu'atia se imparte in doua categorii: lu'atii anterioar si lu'atii posterioare. Fiecare din aceste doua categorii cuprind cate doua ,arietati. - 9u'atiile posterioare: in lu'atia inalta sau iliaca capul urca inapoia cotilului ocupand fosa iliaca e'terna ligamentul 7in >8 (6ertin) este intact dar o%turatorul intern situat pe fata anterioara incercuieste colulu femoral. - 9u'atiile anterioare: $n lu'atiia iliopu%iana capul femulral desira partea anterointerna a capsulei si se situia&a inaintea ramurii ori&ontale a pu%elui2 in lu'atia o%turatoare pre&inta capul femoral inaintea gaurii o%turatoare pe fata e'terna a musc0iului o%turator e'tern. c) Fracturile gatului femural: Traectul de fractura $n portiunea superioara este situat 3u'tacefalic. El poate incepe e'act la periferia cartila3ului articular si in aceasta siruatie are toate conditiile sa le&e&e pediculul ,ascular superior sau se situea&a putin mai e'tern mena3and pediculul ,ascular. *e la acest ni,el traiectul de fractura se indreapta spre marginea inferioara a gatului ramanand strict su% capul femoral sau se a%ate ce,a mai in afara. Acest traiect de fractura nu este neted ci pre&inta numerosi dinti corticali iar la partea posterioara este modificata prin tasare si prin cominutia corticalei. Atunci cand mansonul sino,ial care im%raca gatul femural este complet rupt fragmentele pre&inta o deplasare mai importanta deoarece ele sunt total independente si li%ere unul fata de celalalt. $n asemenea ca&uri fractura este insta%ila capul nu raspunde la mane,rele e'terne de reducere si c0iar cand a fost apro'imati, redusa capul femural se redeplasea&a in cursul osteosinte&ei.

d)Fracturile marelui tro0anter: *e o%icei fragmentele nu sunt dislocate insa cand tesutul fi%roperiostic este rupt in totalitate fragmentul osos fracturat este deplasat in sus de catre musc0ii pel,iotro0anterieni. 4.Simptomatologie -$storicul %olii actuale $storicul sec0elei posttraumatice incepand cu conditiile in care s-a produs accidentul traatamentele urmate(inter,entii operatorii gipsuri mo%ili&ari etc.) e,olutia ulterioara a le&iunilor initiale aparitia complicatiilor (infectii trom%ofle%ite). Toate aceste date ne preci&ea&a de fapt2 modalitatea in care s-a a3uns la starea clinica a sec0elei cu care se pre&inta %olna,ul la recuperare. -Anamne&a generala Prin anamne&a reali&am primul contact intre pacient si medical recuperator. *e aceea importanta ei depaseste simpla ,aloare a culegerii datelor pur medicale. Ea desc0ide si calea cunoasteri comple'e a pacientului su% raport psi0ologic social si educational aspecte deose%it de importante in alcatuirea programelor de recuperare (mai ales a celor pe termen lung). a) ?arsta:ne aduce multiple orientari legate de modalitatea e,olutiei proceselor de reparare locala (la tineri repararea tisulara sau formarea calusului este mult mai rapida ca la ,arstnici)2 asuppra posi%ilitatilor de aparitie a e,entualelor complicatii determinate de traumatism sau de imo%ili&are prelungita2 asupra ritmului si intensitatii procedurilor metodologiei de recuperare. %) Profesiunea si conditiile concrete de munca si ,iata ale pacientului tre%uie cunoscute pentru a aprecia directia principala de orientare a metodologiei recuperatorii in ,ederea recastigari capacitatii de munca. c) Antecedentele personale ne ,or informa asupra 7&estrei8 patologice a pacientului care poate sau nu sa ai%a importante repercursiuni asupra procesului de reparare locala sau asupra capacitatii de adaptare la programul recuperator. -E'amen clinic: Ca in orice capitol important de patologie e'ista si la posttraumatici o anumita 7sc0ema8 de e'aminare a %olna,ului re&ultata nu numai din necesitaatea formularii unui diagnostic cat mai complet dar si din necesitatea conturarii inca de la inceput a principalelor directii de orientare a asistentei de recuperare. a)$nspectia Tipul constitutional si greutatea pacientului aduc unele preci&ari mai ales pentru ortostatismul si mersul celor cu sec0ele la mem%rele inferioare.

Po&itia sau atitudinea segmentului sau mem%rului le&at. *eformarile articulare angulatii sau incur%uri anormale ale oaselor lungi calusuri mari care se e'teriori&ea&a deformand linia normala a osului. Aspectul tegumentelor si al tesutului su%cutanat: -culoarea poate fi modificata de 0ematom ec0imo&a - troficitatea pielii si a fanarelor - reteaua ,enoasa superficiala - edemul segmentului interesat %) Palparea Temperatura tegumentelor indica procese inflamatorii @radul de suplete al pielii si tesutului su%cutanat. *epistarea di,erselor modificari de consistenta a tesuturilor moi. Controlul pulsatiilor arteriale. *epistarea punctelor dureroase la presiune Palparea permite urmarirea continuitatii liniei osoase. 1o%ilitatea anormala articulara. Crepitatiile sunt semen importante de urmarit. c) 1asuratori 1asuratorile se fac comparati, mem%rul afectat < mem%rul sanatos cu un centimetru o%isnuit de croitor. #e masoara: circumferinta articulara circumferinta segmentului lungimra mem%rului traumati&at. .!riterii pentru sustimerea diagnosticului a) Clinice Accidentatul pre&inta: durere ,ie in regiunea soldului impotenta functionala a mem%rului deficiienta de sta%ilitate deficienta de no%ilitate iar ceea ce se o%ser,a imediat este atitudinea ,icioasa %) )adiologoice E'amenul radiologic este necesar si tre%uie sa se faca atat in incidenta antero-posterioara cat si din profil. Tot radiografia este aceea care ingaduie sta%ilitatea tipului de fractura dupa clasificarea @arden furni&and astfel indicatii pretioase pentru aplicarea tratamentului. c) E'amen de la%orator Au ne aduce date in plus despre diagnosticul si e,olutia %olii. Acesta este necesar in ca&urile de fracturi multiple complicatii infectii. Anali&ele neceesare sunt: 0emoleucograma calcemia ?#H T# TC in inter,emtia c0irurgicala. ."iagnostic po#iti$ si diagnostic di%erential *iagnosticul po&iti, este usor de pus cand semnele clinice sunt pre&ente dar acestea sunt sarace si neconcludente.

-*iagnosticul diferential in lu'atii *iagnosticul diferential cu contu&ia sau entorsa soldului tre%uie a,ut in ,edere. $n contu&ie miscarile soldului daca se fac cu %landete sunt posi%ile toate iar la palpare marele tro0anter este la locul sau. *ar in lu'atie po&itia capului care se simte su% tegumente inlatura confu&ia. -*iagnostic diferential in fracturile parcelare ale capului femural *iagnosticul diferential se pune cu a3utorul radiografiei care diferentia&a fractura de contu&ie sau entorsa soldului precum si de osteocondrita disecanta la care detasarea fragmrntului osteocartilaginos se face de o%icei din portiunea superioara a capului femural. -*iagnostic diferential in fractura gatului femural #e face cu contu&ia soldului si lu'atia soldului mai ales ceea posterioara se poate confunda cu o fractura deoarece este tot in atitudine de adductie dar nu in rotatie e'terna oar capul femural se palpea&a posterior. Fractura cotilului se diferentia&a de lu'atia centrala a capului femural prin durere ,ie la tactul rectal cand se apasa partea interna a cotilului fracturat. -*iagnosticul diferential in fractura marelui tro0anter Cu fractura colului femural se face usor pe %a&a rotatie interne a mem%rului. $n ca&ul contu&iei soldului cu 0ematom al %urselor seroase 3u'tatro0anteriene diagnosticul diferential este imposi%il fara e'amenul radiografic. -*iagnostic diferential in fractura micului tro0anter E'amenul radiografic este necesar pentru aprecierea tipului de fractures si a gradului de deplasare a fragmentului. &. E$olutia 'olii a) E,olutia lu'atiilor soldului dupa reducere $n aceasta perioada pot sur,eni tul%urari distrofice articulare care conduc la instalarea artro&ei soldului. Aecro&a capului femural datorita suprimarii ,asculari&atiei capului prin smulgerea ligamentului rotund si ruperii capsulei articulare este factorul principal in patogenia artro&ei. Printre complicatiile tardi,e ce sur,in fregc,ent dupa lu'atiile soldului mentionam: osificarea posttraumatica si lu'atia recidi,anta. %)E,olutia fracturilor Au e,olutie inegala si creea&a multe deceptii c0iar daca sunt corect tratate. Caracteristicile ,asculari&atiei gatului si capului femural si raportul acesteia cu traectul de fractura conditionea&a in mare masura e,olutia focarului de fractura si ,italitatea ,apului femural.

(.Prognostic $n traumatismele inc0ise prognosticul este fa,ora%il iar in cele desc0ise este mai gra, dar datorita mi3loacelor de c0irurgie traumatismele complicate au pierdut mult din gra,itatea lor. ).Tratament -Profilactic $n cadrul tratamentului profilactic se includ masurile de pre,enire luate pentru e,itarea unui traumatism ca de e'emplu: e,itarea mersului iarna mai ales cei care au o fragilitate mai mare a oaselor si atentie deose%ita la locurile de munca cei care lucrea&a in mina in constructii etc. -Curati, a)Trtamentul igieno-dietetic )ecuperarea sec0elelor precoce tre%uie completata cu o serie de presriptii pe care pacientul le ,a urma acasa luni si ani de &ile uneori toata ,iata. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce s-a numit Bigiena soldului8: - scaderea in greutate c0iar su% greutatea ideala2 - e,ita mersul pe teren accidentat si scari2 - e,ita sc0iopatarea prin controlul mental al mersului2 - e,ita ortostatismul si mersul prelungit2 - de cel putin doua ori pe &i se ,a pastra un repaus la pat cu mem%rele inferioare intinse2 - spri3in in %aston pe distante mai lungi2 - mers &ilnic pe %icicleta sau rulare la %icicleta fi'a2 - de doua ori pe &i ,a efectua gimnastica prescrisa pentru mo%ilitate si tonifiere muscuulara2 - corectarea scurtimii mem%rului inferior (daca depaseste doi centimetri)2 - incaltaminte cu tocuri moi2 %) Corectarea starii psi0ice $n urma traumatismului %olna,ii pot pre&enta tul%urari psi0ice ca: - stari depresi,e manifestate prin de&interes2 - indiferenta sau neincrederea in recuperare2 c) 1edicatia antiinflamatoare si antalgica 1edicatia antiinflamatorie se asocia&a intotdeauna proceselor fi&icale. #e utili&ea&a in ordinea preferintelor: Fenil%uta&ona $ndometacina Aspirina e,entual Piramidonul. 6rufenul si Perclusone raman re&er,ate pentru ca&urile in care antiinflamatoarele de mai sus sunt prea agresi,e pentru tractul digesti, al pacientilor. Cnguentele antiinflamatorii aplicate local prin frictiune insistenta (de preferat dupa sedinta de termoterapie) par sa fie un ad3u,ant pretios mai ales pentru fenomenele periarticulare.

$nfiltratia intraarticulara cu Hidrocorti&on si Dilina precedata sau nu de e,acuarea partiala a lic0idului articular da re&ultate %une. Totusi in masura in care cu celelalte metode se o%tine o e,olutie fa,ora%ila a procesului inflamator care poatee aduce mari neplaceri. 1edicatia antalgica o%isnuita o administram intotdeauna cand durerile au intensitati mari. $n starile dureroase articulare mai ,ec0i trenante la indi,i&i cu un prag dureros co%orat se indica asocierea timolepticelor (Antideprim si Teperin)sau neurolepticelor (Tiorida&in). d)Tratamentul ortopedic Pentru reducerea ortopedica a lu'atiilor soldului dupa aneste&iere %olna,ul este ase&at 3os pe o patura si in ,reme ce un a3utor imo%ili&ea&a %a&inul cu am%ele maini apasand pe spinele iliace antero-superioare medicul apucand intr-o man0a coapsa deasupra genunc0iului si in cealalta gam%a flectea&a progresi, coapsa pe %a&in pana la un ung0i de /5 5 . Apoi mentionand fle'ia coapsei e'ercita o tractiune ,erticala de 3os in sus pana cand un declic %rusc marc0ea&a reducerea. Edata ce coapsa a fost adusa prin fle'ie intr-o po&itie indiferenta capul femural se gaseste de regula su% ca,itatea cotiloida si o tractiune ,erticala il aduce la locul sau. Tratamentul ortopedic in fracturile soldului consta in: -tractiunea continua cu a3utorul %en&ilor ade&i,e sau transoaoase cu %rose 4irc0ner si reducerea urmata de imo%ili&area gipsata metoda tractiunii continua c0iar si in asociere cu suspendarea %olna,ului pe cadru duce totdeauna la pseudoartro&a. -)educerea urmata de imo%ili&area gipsata pare mai logica2, contentia se face intr-un aparat gipsat pel,iopedios cu placa toracica de contraadductie timp de douaspre&ece saptamani. 1etoda nu a dat re&ultate scontate consolidarea fracturii la %olna,ii peste +5 de ani neo%tinandu-se decat !5: din ca&uri iar mortalitatea fiind de 2.:. e)Tratamentul c0irurgical Contentia reducerii se face cu cuiul trilamelar #,en Fo0ansen. 9a introducerea cuiului pe %rosa conductoare tre%uie a,ute in ,edere unele amanunte: el tre%uie sa se opreasca la !-+mm de cartila3ul articular al capuluil2 cuiul ca fi astfel directionat incat sa ia contact cu corticala e'terna intr-o &ona in care aceasta este re&istenta sa se spri3ine pe corticala inferioara a gatului femural si sa a3unga in centrul capului femural. $n locul cuiului #,en Fo0ansen se mai utili&ea&a osteosinte&a cu doua suru%uri grefele osoase osteotomia si prote&a de su%stituire a capului femuural.

f)Tratamentul fi&ical si de recuperare cu: Hidroterapie #e intelege prin 0idroterapie aplicarea in scop profilactic si curati, a unui numar ,ariat de proceduri care au la %a&a apa la diferite temperaturi si su% diferite stari de agregatie ca si unele te0nici strans legate de aceasta. -*usul cu a%uri *usul cu a%uri consta in proectarea ,aporilor supraancal&iti asupra unor regiunii limitate. Te0nicianul tre%uie sa fie atent ca nu cum,a sa stropeasca %olna,ul cu picaturi de apa fier%inte pro,enite din condensarea ,aporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. Este ne,oie ca instalatia pentru dusul cu a%uri sa fie pre,a&uta cu dispo&iti,e de separare a apei de condensare si cu supraancal&itoare pentru a%uri. $nainte de a aplica 3etul de ,apori asupra %olna,ului te0nicianul si-l proectea&a pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fier%inte. *urata dusului cu a%uri este de !-+ minute se poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare poate sa preceada o %aie generala sau se poate asocia cu masa3. 9a sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 1.-255 . 1odul de actiune: dusul cu a%uri are o actiune puternica asupra circulatiei pro,ocand 0ieremie si resor%tie locala. -*usul-masa3 Acesta consta in aplicarea mat multor dusuri ro&eta la temperatura de !."55 concomitent aplicandu-se si masa3ul conform te0nicii o%isnuite. Pentru aplicarea lui e'ista instalatii speciale cu "-+dusuri ,erticale in ro&eta situate unul langa altul care se pun simultan sau separat un functie. $n lipsa unei instalatii speciale se poate efectua si cu un dus mo%il la capatul caruia se aplica o ro&eta. *urata masa3ului este de .-1( minute. 6olna,ul este culcat de&%racat complet pe un pat special de lemn. #e desc0id dusurile si in timp ce apa curge pe corp te0nicianul e'ecuta masa3ul conform te0nicii cunoscute. 1odul de actiune: dusul-masa3 pro,oaca o 0iperemie importanta mai ales in regiunea tratata2 are un important efect resor%ant si tonifiant. -6aia Ginetoterapeutica Este %aie calda la care se asocia&a miscari in toate articulatiile %olna,ului. #e efectuea&a intr-o cada mai mare ca cele o%isnuite care se umple H cu apa la temperatura de !+-!-5 C si mai rar !.5 . 6olna,ul este in,itat sa se urce in cada si timp de (minute este lasat linistit. *upa aceasta te0nicianul e'ecuta (su% apa) la toate articulatiile toate miscarile posi%ile. Te0nicianul sta la dreapta %olna,ului.

Toate aceste miscari se e'ecuta intr-o perioada de timp de (minute. *upa aceea %olna,ul sta in repau& dupa care este in,itat sa repete singur miscarile imprimate de te0nician. *urata %aii este de 25-!5 minute dupa care %olna,ul este sters si lasat sa se odi0neasca. 1o%ili&area in apa este mai putin dureroasa din cau&a rela'arii musculare care se produce su% influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Ar0imede. -6aia cu masa3 $ntr-o %aie umpluta apr.!I" cu apa la temperatura de !+-!/ 5 C se e'ecuta masa3ul asupra regiunii indicate prin te0nica cunoscuta. Aceasta si %aia Ginetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte la anc0ilo&a. Termoterapia -Compresele cu a%uri A,em ne,oie de: doua %ucati de flanela o %ucata pan&a simpla sau un prosop o pan&a inpernea%ila o galeata cu apa la temperatura de +5--5J. #e plasea&a pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o %ucata de pan&a sau prosopul muiat in apa fier%inte si %ine stors iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. Totul se acopera cu %lu&a inpernea%ila sau se aplica un termofor. *urata totala a procedurii este de minim 25 de minute si de ma'imum +5 de minute. 1odul de actiune: resor%ti, analge&ic antispastic. -$npac0etarea cu parafina #e ia o cantitate potri,ita (apro'imati, 1(5-255 g) si se topeste intr-un ,as la temperatura de +(--5J2 in asa fel ca sa mai ramana cate,a %ucati netopite in scopul e,itarii supraincal&arii. Cu a3utorul unei pensule late de .cm. se pensulea&a regiunea. @rosimea stratului este de 5 (-1cm. Peste stratul de patafina se aplica %ucati de ,ata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura. *urata inpac0etarii este de 25-+5 minute. $nlaturarea parafinei se face cu usurinta din cau&a transpiratiei care are loc su% stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de 25-22J. 1odul de actiune: are o actiune locala si pro,oaca o incal&ire profunda si uniforma a tesuturilor. #uprafata pielii se incal&este pana la !.-"5J. 9a locul de aplicare se produce o 0iperemie puternica si transpiratie a%undenta. -Cngerile cu namol 6olna,ul complet de&%racat sta cate,a minute la soare pana i se incal&este pielea apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. #e e'pune din

nou timp de 25-+5 minute pana cand incepe namolul sa se usuce. $n acest inter,al de timp ,a purta o compresa rece la frunte iar capull ii ,a fi aparat de soare cu o palarie sau um%rela. *upa aceasta o scurta %aie in lac sau in mare se ,a sterge se ,a im%raca si se ,a odi0ni la um%ra sau intr-o camera apro'imati, o ora. 1odul de actiune: ungerile cu namol isi %a&ea&a actiunea pe elementul termic alternant rece la inceput apoi cald datorita incal&irii namolului la soare si din nou rece datorita %aii din lac si reactiei ,asculare la aceasta2 al doilea element este repre&entat de actiunea specifica a su%stantelor resor%ite in organism. Electroterapia Electroterapia este aceea parte a fi&ioterapiei care studia&a utili&area actiunii di,erselor forme ale energiei electrice asupra organismului cu scop curati, sau profilactic. A.Curentii de 3oase frec,enta -Curentii diadinamici Curentii diadinamici utili&and aplicatia tran&,ersala a electro&ilor (articulatia intre cei doi poli) preferand formula: a) difa&at fi' care re&ulta din suprapunerea a doi curenti monofa&ati cu un decala3 de K perioada. ?arfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit ni,el de unde re&ulta o cur%a asemanatoare cu aceea a unui curent continuu peste care se suprapun 155 de impulsuri de forma K sinusoidala. %) perioada scurta in care la inter,ale regulate de 1 secunde se alternea&a %rusc monofa&atul fi' de (5 de impulsuri pe secunda cu difa&atul fi' de 155 impulsuri pe secunda. *urata este de un minut. c) perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi curenti de (5 impulsuri. Alternanta dintre monofa&at si difa&at in ca&ul perioadei lungi se face intre ! si 15 secunde. *urata este de 2minute. Apoi se face in,ersarea polilor cu repetarea formulei. #e fac 1-! aplicatii pe &ii. -Curentii Tra%ert #unt curenti cu impulsuri de freg,enta 1"5 H& impuls 2 ms pau&a ( ms la care tot catodul este electrodul acti, antalgic. *urata tratamentului este de 1(-25 minute cu crestere treptata a intensitatii. #e repeta de 1-2 ori pe &i. Atat curentul diadinamic cat si curentul Tra%ert determina o puternica sen&atie cu aspect ,i%rator o e'citatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de su% electro&i. Efectele antalgice se e'plica tocmai prin aceasta sen&atie.

-Curentul gal,anic Prin actiunea 0iperemianta pe care o are este utili&at in fenomenele inflamatorii articulare. Acest efect ,asodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi poli fiind pre&ent si la catod si la anod. #e utili&ea&a intensitati mici la pragul de sensi%ilitate. Asocierea unor su%stante cu efecut antiinflamator su% forma ionofore&ei este o%isnuita dar fara a se putea face ,reo apreciere asupra su%stantei si mai ales a cantitatii acesteia. 9a anod se asea&a solutia de Cl2Ca #E"1g2 de 0idrocorti&on etc.2 la catod salicilatul de sodiu2 la am%ii poli Fenil%uta&ona. #e utili&ea&a durate mari 25-!5 minute pentru o sedinta. 6.Curentii de medie frec,enta Efectul analgetic al curentilor de medie frec,enta se o%tine utili&and mai ales frec,entele de 15555 H& si forma modulata de scurta perioada la 255 modulatii pe secunda pe care e,entual le reduce pe parcursul sedintei. Ca forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frec,enta este interferenta in profun&imea tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie frec,enta care reali&ea&a prin interferenta un curent de 3oasa frec,enta. #e incon3oara articulatia cu patru electro&i ai aparatului utili&andu-se in general ca formula antalgica: manual 155Ips <( minute spectru 5-155Ips <15minute manual 155Ips <( minute. Ctili&area curentilor de medie frec,enta ca procrdura antalgica apare mai ales in ca&urile in care pielea pre&inta o sensi%ilitate deose%ita nu ar suporta aplicarea curentilor de 3oasa frec,enta. C.Curentii de inalta frec,enta Curentii de inalta frec,enta sunt curenti alternati,i a caror frec,enta este in medie mai mare de (55555 oscilatii pe secunda a caror limita inferioara este de 155555 H& iar limita superioara de !55555555 H&. #e utili&ea&a in practica: a)undele scurte Cu electro&i de sticla sau fle'i%ili cu doi electro&i sau cu un electrod (monod) do&and dupa dorinta intensitatea efectului caloric de la sen&atia de caldura puternica (do&a $?) la su%sen&atia termica (do&a $ sau do&ele reci) in functie de starea locala articulara. Cu cat procesul inflamator articular este mai intens cu atat do&a de ultrascurte ,a fi mai redusa (do&ele $-$$). *urata tratamentului este ,aria%ila pana la 1(-25 minute. %)undele decimetrice si microundele #unt emise de un dipol su% forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radar) directionat spre &ona de tratat. #unt metode radiante cu care putem incal&i tesuturile pe profun&imi ,aria%ile in functie de tipul

emitatorului de distanta acesruia de tegument de do&a3 de durata tratamentului. c)ultrasunetul Aplicarea indirecta a curentul de inalta frec,enta prin transformarea acestuia in oscilatii mecanice prin ,i%ratiile unui ctistal pie&oelectric. Cltrasunetul determina efect caloric dar si o e'citatie ,i%ratorie care actionea&a asupra proprioreceptotilor si curentii de 3oasa frec,enta. Ctili&am do&a3e reduse (5 "-5 .;Icm patrati) in functie de &ona tratata asociind si efectul de sonofore&a (unguent cu Hidrocorti&on si e,entual si alte antiinflamatorii). *urata este intre !-15 minute. *.)adiatia infrarosie $n afara de lumina solara care este deose%it de %ogata in radiatii inflarosii si care este utili&ata in terapeutica su% forma asa <numitei 0elioterapii. Aplicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri: in spatiul inc0is su% forma asa-numitelor %ai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu desc0is in aer li%er su% forma asa-nummitelor aplicatii de sollu'. $n %aile de lumina se reali&ea&a o incal&ire a aerului pana la temperaturi ridicate (+5--5-.5J). $n functie de scopul urmarit %olna,ul ,a sta in %aia de lumina intre (-25 minute. *upa e'pirarea timpului prescris se aplica %olna,ului o procedura de racire partiala. Efectul radiatiilor infrarosii : )adiatiile infrarosii au actiune calorica. Ele actionea&a asupra circulatiei din derm pro,ocand o ,asodilatatie su%capilara intensificarea sc0im%urilor dintre celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea de%itului sang,in. g) 1asa3ul medical Prin notiunea de masa3 se intelege o serie de manipulatii manuale ,ariate aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic. Este important ca inainte de a incepe masa3ul sa se controle&e starea tegumentului %olna,ului urmarindu-se in special e,entuale infectii ale pielii care contraindica masa3ul precum si e,entualele ec0imo&e. *urata unei sedinte ,aria&a intre (-15 minute iar frec,enta este de o%icei de o sedinta pe &i. *urata tratamentului poate fi intre 2 si "-+ saptamani uneori c0iar mai mare ca in afectiunile ortopedice. Efectele masa3ului sunt: - actiune sedati,a asupra durerilor de tip: musculare sau articulare2 - actiune 0iperemianta locala de in%unatatire a circulatiei locale care se manifesta prin inrosirea tegumentului si incal&ire2

- inlaturarea lic0idelor de sta&a2 - stimularea functiilor aparatului circulator si respirator2 - efecte fa,ora%ile asupra starii generale a %olna,ului cu in%unatatirea somnului indepartarea o%oselii musculare2 - cresterea meta%olismului2 - cel mai important mecanism de actiune este cel refle'. *escrierea anatomica a regiunii soldului Easele < Co'alul este un os perec0e de forma neregulata care pro,ine din sudarea a trei oase primiti,e si anume: isc0ion ilion si pu%is. Pana la ,arsta de 1(-1+ ani cele trei oase componente ale co'alului sunt articulate intre ele prin cartila3e. *upa aceasta ,arsta cartila3ele intraarticulare se osifica asa incat la adult oasele respecti,e sunt complet sudate formand osul co'al. Femurul este un os lung perec0e care formea&a sc0eletul coapsei. El se compune dintr-un corp si doua e'tremitati. E'tremitatea superioara pre&inta capul femurului gatul femurului tro0anterul mare si mic creasta intertro0anteriana. 1usc0ii < care se afla in regiunea %a&inului formea&a in 3urul articulatiei co'ofemurale o masa musculara care mo%ili&ea&a femurul in 3urul celor trei a'e perpendiculare una pe alta. Acesti musc0i sunt dispusi in doua lo3e una anterioara sau iliaca si aGta posterioara repre&entata de coloana ,erte%rala si de %a&inul osos iar insertia de e'tremitatea pro'imala a femurului. $n regiunea anterioara se gasesc doi musc0i: psoasul mare si musc0iul iliac. $n regiunea posterioara se gasesc trei musc0i: fesierul mare fesierul mi3lociu si fesierul mic. 1usc0ii coapsei se inpart in trei grupe: - musc0ii regiunii anterioate a coapsei: tensor al fasciei lata croitor si c,adriceps. - musc0ii regiunii mediale a coapsei sunt: gracilis pectineu si adductor. - musc0ii regiunii posteriare a coapsei sunt: %iceps femural semitendinos semimem%ranos. Arterele si ,enele- Artera iliaca e'terna se intinde de la locul unde se %ifurca artera iliaca comuna pana la iesirea din %a&in unde se continua cu artera femurala. Artera femurala se intinde de la ni,elul ligamentului inginal pana la ni,elul inelului tendinos al musc0iului adductorul mare de unde se continua cu artera poplitee. ?ena femurala urmea&a traectul arterei femurale intin&andu-se de la inelul musc0iului adductor mare pana la ligamentul ing0inal unde se continua cu ,ena iliaca e'terna.

Aer,ii < marele si micul sciatic fac parte din ner,ii profun&i. 1arele sciatic iese din regiunea fesiera si pareunde in regiunea posterioara a coapsei intre marele adductor si lunga portiune a %icepsului. 1icul sciatic ,ine din regiunea fesiera si pleaca pana in regiunra poplitee si se desparte in doua ramuri si ramurile lui tra,ersea&a apone,ro&a acestei refiuni si se termina cu ramuri c0iar pana la piele. Te0nica masa3ului a)1asa3ul regiunii fesiere )egiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca in 3os de plica fesiera. 1asa3ul regiunii fesiere ,a consra in nete&iri si presiuni efectuate cu pulpa degetelor reunite urmate de un masa3 ,i%rator insistent mai ales in plica fesiera la ni,elul marii sco%ituri sciatice. %)1asa3ul articulatiei co'ofemutale Este foarte dificil datorita musculaturii masi,e care incon3ura articulatia. Accesul la capsula articulara este posi%il numai prin doua puncte: - la ni,elul insertiei musc0iului croitor pe partea lui interna pe unde se patrunde prin apasare si se e'ecuta miscari ,i%ratorii. - intre tro0anter si tu%ero&itatea isc0iatica unde se patrunde punand %olna,ul sa flecte&e genunc0iul si sa faca o usoara a%ductie a coapsei. Aici se poate e'ecuta un masa3 ,i%rator si c0iar %aterea. c)masa3ul coapsei Coapsa are forma unui trunc0i de con cu %a&a in sus. *istingem la coapsa regiunea femurala anterioara si posterioara. $n regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat pe cea interna este mai mo%ila alunecand pe planurile su%iacente. 1aseurul tre%uie sa respecte partea superioara a coapsei triung0iul #carpa. )egiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mo%ila cu e'ceptia partii e'terne. 1asa3ul coapsei incepe cu nete&irea cu presiune %imanuala mai intai pe fata anterioara si e'terna %olna,ul fiind in decu%it dorsal apoi pe fata posterioara si interna %olna,ul fiind in decu%it ,entral. #e e'ecuta aceste mete&iri cu policele pe fata anterioara si cu celelalte patru degete pLe fata posterioara a coapsei incepand din dreptul genunc0iului in sus catre %a&a coapsei. Crmea&a framantarea musculaturii coapsei care se poate face cu energie su% toate formele de la presiune cu o mana sau cu am%ele maini in petrisa3 cu torsiune a musculaturii. $n regiunea laterala a coapsei pe tensorul fasciei lata se face masa3ul cu dosul felangelor su% forma de pieptene de 3os in sus. Erice masa3 tre%uie urmat in mod o%ligatoriu de mo%ili&area articulatiilor si regiunilor din ,ecinatatea &onelor masate. 1o%ili&area nu tre%uie sa fie

niciodata dureroasa nici c0iar in ca&uri de anc0ilo&e sau redori articulare care nu tre%uie deci fortate pana la durere. 0) 4inetoterapia 1o%ili&area soldului tre%uie inceputa imediat ce de,ine posi%ila deci c0iar din perioada de imo%ili&are la pat a pacientului. Ca principiu uni,ersal ,ala%il ramane orientarea tipului si intensitatii Ginetoterapiei dupa regula Bnon8 durerii. A.)efacerea mo%ilitatii si refacerea fortei musculare #e ,or a%orda in acest conte't doar aspectele legate de recuperarea amplitudinii miscarilor si recastigarea fortei musculare pentru miscarile fi&iologice. )eeducarea fle'iei se poate face prin: 1.Prin adoptarea anumitor posturi 2 E'ercitiul 1- Corpul pe o planseta inclinata: piciorul 0omolateral se spri3ina pe un scaunel: inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de fle'ie a articulatiei co'ofemurale inclinarea plansetei fiind un mi3loc de gradare. E'ercitiul 2 < spri3in pe mem%rul inferior sanatos cu piciorul 0omolateral ridicat pe un scaun: inaltimea scaunului si aplecarea trunc0iului in fata ma resc gradul de fle'ie a articulatiei. 2.Prin mo%ili&ari pasi,e2 Acestea se reali&ea&a prin fle'ia femurului pe %a&in sau a %a&inului pe femur. $ntotdeauna genunc0iul tre%uie sa fie flectat pentru a destinde isc0iogam%ierii. E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it dorsal cu mem%rul inferior sanatos e'tins: asistentul aplica pri&a pe treimea inferioara a coapsei e'ecutand fle'ia articulatiei co'ofemurale (genunc0iul este flectat). E'ercitiul 2 < Pacientul in se&and la marginea mesei: asistentul cu corpul sau fi'ea&a coapsa suferinda printr-o presiune asupra genunc0iului in a'ul coapsei2 pacientul apleaca trunc0iul inainte2 asistentul prinde cu am%ele maini regiunea lom%ara marind %ascularea anterioara a %a&inului. !.Prin mo%ili&ari autopasi,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it dorsal: se prinde cu mainile coapsa si se tractionea&a2 daca ung0iul de fle'ie e prea mic pentru a putea a3ungr la coapsa se poate tractiona prin intermediul unei c0ingi trecute peste picior sau peste genunc0iul flectat. E'ercitiul 2 < *in postura patrupeda se fortea&a fle'ia co'ofemuralei prin greutatea trunc0iului2 o%licitatea coapsei determina ,ariatiile ung0iului de fle'ie.

".Prin miscari acti,2 E'ercitiul 1 < *in ortostatism cu spatele la perete flectea&a co'ofemurala cu genunc0iul flectat tragand coapsa la piept2 tot din ortostatism ,a e'ecuta genufle'iuni cu trunc0iul usor aplecat inainte. E'ercitiul 2 < *in se&and pe podea se flectea&a coapsa aplecarea trunc0iului spre coapsa mareste amplitudinea fle'iei co'ofemufale. )eeducarea e'tensiei 1.Prin adoptarea anumitor posturi2 E'ercitiul 1 < Pacuentul in decu%it dorsal cu o perna su% fese2 mem%rul inferior afectat intins cel contra lateral mult flectat. 2.Prin mo%ili&ari pasi,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it ,entral: asistentul cu o mana fi'ea&a pe masa %a&inul iar cu ante%ratul si mana cealalta trecute pe su% gam%a genunc0i si coapsa reali&ea&a e'tensia. E'ercitiul 2 < Pacientul in decu%it lateral cu mem%rul inferior opus mult flectat si fi'at de catre asistent cu o mana2 cu a'ila aceluiasi mem%ru superior asistentul fi'ea&a %a&inul iar cu mana opusa reali&a&a e'tensia coapsei de deasupra. !.Prin miscari autopasi,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul se afla in decu%it dorsal mentinand cu mainile genunc0iul mem%rului opus la piept mem%rul afectat intins pe un plan inclinat. ".Prin miscari acti,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it ,entral ci %a&inul fi'at: se e'ecuta e'tensii ale co'ofemuralei cu si fara flectarea genunc0iului. E'ercitiul 2 < Pacientul in decu%it lateral (pe partea sanatoasa) se face e'tensia coapsei in timp ce asistentul i inpinge in fata %a&inul. )eeducarea a%ductiei 1.Prin aoptarea anumitor posturi2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it dorsal cu un suport triung0iular intre coapse sau cu o perna intre genunc0i pentru a%ductia %ilaterala. E'ercitiul 2 < $n po&itia Bse&and calare8 pe o %anc0eta. 2. Prin mo%ili&ari pasi,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it dorsal utili&ea&a mem%rul inferior sanatos ca sta%ili&ator acesta fiind in a%ductie cu gam%a Bca&uta8 la marginea mesei. E'ercitiul 2 < Pacientul in ortostatism cu picioarele indepartate: asistentul la spatele lui ii prinde cu mainile din lateral %a&inul inpingandu-l spre partea sanatoasa.

!. Prin miscari autopasi,e2 E'ercitiul 1- Pacientul in ortostatism cu mem%rul inferior le&at intins si in usoara a%ductie cu piciorul spri3init pe un mic support: e'ecuta o genufle'iune pe mem%tul inferior sanatos. ". Prin miscari acti,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it lateral pe partea sanatoasa: se ridica (grnunc0iul e'tins) mem%rul inferior le&at. E'ercitiul 2 < *in ortostatism se fac fandari laterale. )eeducarea adductiei 1.Prin adoptarea anumitor posturi2 E'ercitiul 1 < *in decu%it dorsal pacientul incrucisea&a mem%rele inferioare cu genunc0ii intins mem%rul inferior le&at este dedesupt si din po&itia se&and se poate incrucisa coapsa (po&itia Bpicior peste picior8). E'ercitiul 2 < Pacientul in decu%it 0omolateral cu o perna su% grnunc0i mem%rul inferior este flectat din co'ofemurala si grnunc0i. 2.Prin mo%ili&ari pasi,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it dorsal se flectea&a articulatia co'ofemurala si asistentul e'ecuta tractiunea de adductie a,and gri3a sa fi'e&e %a&inul. E'ercitiul 2 < Pacientul in decu%it contralateral cu mem%rul inferior flectat din co'ofemurala si genunc0i dega3and posi%ilitatea de adductie pentru mem%tul inferior de deasupra2 daca %a&inul este la marginea mesei adductia poate fi mult amplificata. !. Prin miscari autopasi,e E'ercitiul 1- Pacientul in decu%it 0omolateral cu mem%rul inferior le&at prins in c0ingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana. ". Prin miscari acti,e E'ercitiul 1 < $n decu%it dorsal: incrucisari ale mem%relor inferioare (genunc0iul intins). $dem cu mem%rele lipite: se fac miscari de lateralitate cu amandoua concomitent. )eeducarea rotatiei 1.Prin adoptarea anumitor posturi2 E'ercitiul 1- 6olna,ul se&and pe sol cu genunc0ii flectati si picioarele in afara a'ului coapsei (rotatie interna) sau inauntrul a'ului (rotatie e'terna). 2.Prin miscari pasi,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it dorsal: asistentul prinde treimea inferioara a coapsei ruland-o inauntru sau inafara (genunc0iul intins). E'ercitiul 2 < Pacientul in se&and cu genunc0iul flectat: asistentul utili&ea&a gam%a ca pe un le,ier: se face pri&a pe condilii femurali iar cu ante%ratul mo%ili&ea&a gam%a.

!.Prin miscari autopasi,e #e pot e'ecuta mai multe monta3e cu a3utorul scripetilor. ".Prin miscari acti,e2 E'ercitiul 1 < Pacientul in decu%it ,entral cu genunc0iul flectat: deplasarea gam%ei intr-o parte si in alta. E'ercitiul 2 < Pacientul sta pe un scaun cu coapsele genunc0ii si gam%ele lipite unele de altele: se fac deplasari ale gam%elor spere stanga si spre dreapta. 6. )eluarea mersului E'ercitiile de reluare a mersului incep desigur cu perioada de adaptare la ortostatism care in special la ,arstnici capata importanta deose%ita. $n momentul in care statiunea in picioare este posi%ila fara tul%urari de ec0ili%ru se incepe mersul. 1.1ersul fara spri3in pe mem%rul inferior afectat este aproape regula intr-o prima etapa in recuperarea traumatismelor soldului. Pacientul este in,atat sa mearga cu car3e astfel: a) spri3in pe mem%rul sanatos2 %) car3ele se duc in fata2 c) mem%rul afectat se duce intre car3i fara incarcare (atinge doar solul)2 d) se trece greutatea corpului pe car3i prin %alansarea in fata a acestora2 e) mem%rul inferior sanatos se trece printre car3e si se spri3ina pe sol inaintea car3ilor concomitent cu trecerea greutatii corpului de pe car3i pe mem%rul sanatos. Pacientul ,a fi in,atat sa urce si sa co%oare o scara. #e urca cu mem%rul sanatos apoi car3ile si mem%rul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi treapta. 2.1ersul cu incarcare a mem%rului afectat se reia treptat in functie de tipul le&ionar. Cneori este precoce ca in lu'atii cand se incepe dupa doua luni sau dupa /5 de &ile ca in fracturi. Aceste momente nu inseamna reluarea spri3inului 155: ci doar inceputul cu un procent de .-15: din greutatea corpului. !.1ersul in %aston se incepe cand pacientul a a3uns la o incarcare de apro'imati, (5: si pel,isul nu mai %asculea&a datorita insuficientei a%ductorilor. 6astonul se tine in mana opusa mem%rului afectat si se deplasea&a inpreuna. $ncarcarea in contunuare se gradea&a sla%ind spri3inul mainii pe %aston. E'ista %astoane dinamo-metrice care inregistrea&a presiunea mainii. Cneori mersul cu spri3in in %aston se ,a pastra toata ,iata.

)efacerea completa a mersului cere o serie de e'ercitii comple'e: mers li%er mers pe panta mers inapoi mers in lateral mers cu picioarele incrucisata mers in &ig&ag intoarceri etc. i)E'ercitiile C.F.1. 1. Antrenarea fle'iei: -decu%it dorsal cu sGettinguri la picioare se e'ecuta fle'ii de genunc0i si sold alunecand pe o placa -din ortostatism cu mainile fi'ate pe o %ara de la spalier se fac genufle'iuni cu proectia trunc0iului in fata. 2. Antrenarea e'tensiei: - decu%it dorsal2 mainele prind o %ara si ridica trunc0iul %a&ainul este inpins in sus2 calcaiele nu parasesc solul. !.Antrenarea a%dunctiei: - din suspendat lateral la spalier mana si piciorul sanatos in spri3in pe %arele spalierului se face a%ducerea mem%rului superior si inferior afectat(po&itia de steag). - *in suspendat (cu spatele la spalier) se fac a%ductii cu am%ele mem%re inferioare apoi cel sanatos se fi'ea&a la spalier si se e'ecuta a%ductia cu cel afectat. - se fi'ea&a la spalier si se e'ecuta a%ductia cu cel afectat. ".Antrenarea adductiei: - din suspendat se e'ecuta adduntiile mem%rului afectat %a&inul fiind fi'at la spalier. (.E'ercitiile de pedala3: 1o%ili&area articulatiilor prin pedala3ul la %icicleta este larg utili&at deoarece permite miscarea fara a incarca supeafata portanta articulara. $nstalatiile speciale permit pedala3ul si din decu%it nu numai din se&and pe sa. 9a %icicleta ergometrica se reali&ea&a concomitent si tonifierea musculara (in special a c,adricepsului). $n functie de distanta dintre pedale si sa sau scaunel se poate regla gradul de fle'ie al coapsei. 3. Terapia ocupationala Crmareste prelungirea e'ercitiilor de Gicetoterapie pentru mo%ili&are articulara siIsau tonifierea musculara utili&and o serie de acti,itati comple'e distracti,e sau capacitea&a atentia si ra%darea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. $n general aceste acti,itati se e'ecuta cu mainile dar forta motrica este reali&ata de mem%rele inferioare prin di,erse tipuri de mo%ili&are: - pedala3 de %icicleta2 - alunecarea piciorului intr-un 3g0ea% rotund2 - miscare laterala (a%ductie-adductie)2

- mers pe plan ascendent2 - mers pe %anda sau pe scara rulanta. 1*. !ura 'alneo+climaterica $ntrucat sec0elele posttraumatice ale soldului include de regula deficite functionale determinate de le&iuni produse la ni,elul structurii osteoarticulare periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negati,e de mo%ili&are in fa&a ortopedica c0irurgicala in afectiunile posttraumatice. E%iecti,ele si continutul curelor %alneo-climaterice ,or fi in totalitate de recuperare imediata ele a,and rolul de refacere a functiei diminuate din cau&a traumatismelor. #unt indicate urmatoarele statiuni: Amara 6a&na Eforie Aord 1angalia si Tec0irg0iol.

B,B-,.G/AF,E
1. Patologia c0irurgicala ?ol. 2 de T0. 6urg0ele2 Editura medicala 2. Compendiu de anatomie si fi&iologie de @0. 1ogos si Al.$anculescu2 Editura #tiintifica !.Traumotologia practica de Aurel *enisc0i $. $onescu ?. Aeagu2 Editura 1edicala ".)ecuperarea medicala a sec0elelor posttraumatice a mem%relor de T. #%eng0e2 Editura 1edicala (.6alneofi&ioterapie de dr. *. Constantinescu dr. A. TeleGi dr. $. T=erc0a2 Editura 1edicala

Planul lucrarii 1. 2. !. ". @eneralitati *efinitie si etiopatogenie Anatomie patologica #imptomatologie (istoricul %olii anamne&a gecerala starea pre&enta si simptome) (. Criterii pentru sustinerea diagnosticului (e'men clinic radiologic si de la%orator) +. E,olutie si prognostic -. Tratament(profilactic ortopedic medicamentos recuperare medicala electroterapie si 0idroterapie) .. Terapia prin masa3 (definitie efecte fi&iologice descrierea anatomica a regiunii si te0nica masa3ului) /. 4inetoterapia si e'ercitiile CF1 15.#tatiunile %alneo-climaterice.