LEE DE FOREST

un inventator de excePtie
este cunoseu! doar ca inventator al triodei,
tubul electronic cu vid cu 3 electrozi, denumit in epoca
audi on, dr. Lee de Forest a fast un inventatorextrem de
prolific, realizand mai mul t de 300 de brevete de invenl ie
in domeniile telegrafiei lara lir, teleloniei , transmiterii de
imagini, sonorului de lilme, al radioului al televiziunii.
Lee de Forest s-a nascut la Council Bl uffs, statui
Iowa, Statele Unite ale Americii, la data de 30 iunie 1873.
Tatal sau, un ministru congregalionalist, a devenit capul
Colegiului Talladega pentru negri i n Alabama, in 1881.
Din acest motiv comunitatea alba era neprietenoasa cu
familia Lee, astlel ca in copil arie mi cul Lee a avut pulini
prieteni. Pentru umple orele de si nguratate acesta
s-a i ndreptat catre Pana la varsta de 13 ani el
inventase deja multe dispozitive mecanice.
tata! sau planuise pentru el 0 cariera i n
lumea clerul ui, Lee de Forest a optat pentru
o bursa i-a dat posibilitatea lui Lee de
Forest sa urmeze Sheffi el d Sci enti fic School la
Universitatea Yal e. Acesta a munei t din greu a oblinut
i n anul 1893 distinclia de doctor i n fizica.
Chibzuit muncitor, Lee de Forest
suplimentat bursa fonduri le puline alocate de
pari nli, avand diverse slujbe in timpul studii lor.
Tn acea perioada, devenise interesatin special
de studiul propagari i undelor electromagnetice, de care
se ocupasera germanul Heinrich Rudoll Hertz italianul
Gugli elmo Marconi .
Lucrarea de doctorat a lui De Forest, intitulata
"Refleclia undel or hertziene de la capetele
conductoarelor paralele" , reprezinta prima teza de
doctorat la un domeniu care, ulterior, va fi cunoscut sub
denumirea de "radiocomunicatii".
Prima sa slujba a fost la Western Electri c
Company di n Chi cago unde, incepand din
departamentul "dinam" cladit drumul spre secjiunea
"telel on" apoi in laboratorul de experimente. i n timpul
orelor suplimentare de lucru, Lee de Forest a dezvoltat
un detector electrolitic al undelor hertziene. Dispoziti vul
creat s-a bucurat de prea pul in succes, de altfel ca
un transmilator de curent alternativ pe care I-a proiectat.
i n anul 1902, i mpreuna cu susli natorul sau
financiar, a pus bazele compani ei "De Forest Wireless
Telegraph" , incepand chiar din acel an demonstraliile
publ ice de radiocomunicalii (telegrafie lara fi r) pentru
oamenii de alaceri ai vremii, pentru presa pentru
militari.
Lee de Forest a lost un slab om de alaceri, l iind
tradat de doua ori de partenerii sai. Astfel, in 1906 prima
sa companie a fost falimentata. Dar, in anul1907 acesta
a brevetat un dispozitiv (realizat cu un an mal devreme)
pe care I-a numit "audion". Acesta era un tub cu vacuum
termoionic, care introducea un al treilea element (grila)
fata de dispozitivul cu 2 eleclrozi inventat de englezul
John Ambrose Fleming, in anu11905. in an,
De Forest a sa radiodifuzeze experimental atat
cuvinte, cat muzica pentru publ icul din zona New York
City.
o a doua companie, "De Forest Radio
Telephone Company", inceput declinul in anu11909,
tot din cauza unora dintre partenerii sai de afaceri.
in 1910 a radiodifuzat in direct un speclacol de
Enrico Caruso la Metropolitan Opera. in 1912, De Forest
a avut idea "cascadari i" unei serii de triode (tuburi
audion) eu scopul de a ampli fica semnalele radio de
Irecvenla inalta.
inlelegand ca nu poate in afaceri, Lee de
Forest isi vinde brevetele marilor firme de comunicali i
o mare parte dintre inven\iil e sale au fost cumparate pe
preluri foarte mici de Compania "Ameri cane Telephone
& Telegraph".
in 1920 a realizat un sisiem practic pentru
inregi strarea reproducerea filmelor cu sonor, EI a
dezvoltat un sistem de inregistrare optica pentru sonorul
de fi lm numit Phonofilm, apli candu-I in teatre in perioada
1923-1927.
in timpul celui de-al doilea razboi mondial , De
Forest a condus cercetarile militare pentru Laboratoarele
"Bell Telephone".
Lipsit de succes in alaceri, Lee de Forest s-a
bucurat de aprecierile de "parinte al radioului" "bunic
al televiziunii". Cu toate aeestea, a munci! din greu
ar fi meritat Premiul Nobel pentru fizica, De Forest nu
I-a oblinut niciodata.
Fire singuratica indi vidualista, Lee de Forest
a lost macinat toata viala de indoieli indeeizii .
A murit pe 30 iunie 1961, ramanand in istoria
ca un stralucit inventator ultima
invenlie la varsta de 84 de ani!) un in'il iator ale carui
real izari au deschis 0 noua era in electronica. Trioda sa
a avut 0 contri bul ie esenliala in dezvoltarea i ntregii
industrii electron ice care s-a prefi gurat, situandu-se
printre cele mai folosite invenlii din intreaga istorie a
S;erban Nai cu
Redactor S;ef : ing. :;>ERBAN NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile p09tale din tara 9i prin
. fili alele RODIPET SA, revista figurand la pozitia 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate : apari\ie lunara.
Pret abonament : 14000 leilnumar de revista.
Materi alele in vederea publ icari i se trimit recomandat pe adresa: Bucure9ti , OP 42, CP 88.
Le a9teptam cu deosebit interes. Eventual, men\iona\i 9i un numar de telefon la care pute\i fi contacta\i.
Articolele nepublicate nu se restitui e.
AUDIO
AMPLIFICATOARELE AUDIO
TDA1904, TDA1905, TDA1908 SI TDA1910
,
ing. Serban Naicu ..
Circuitele integrate TDA 1904,
TDA1905, TDA1908 9i TDA1910
reprezinta amplifi catoare de j oasa
frecven!a (de audiofrecven!a) de
putere relativ scazuta, respectiv 4W,
5W, 8W !ii 10W, pe sarcini cuprinse
intre 4Q !ii 16Q.
Acestea sunt produse de firma
STMicroelectron ics (fosta SGS-
Thomson) 9i cu toate ca sunt aparute
printre pri mele amplificatoare audio
integrate specializate !ii, prin urmare,
nu of era nici puterile, nici celelalte
faci li ta!i prezentate de ultimele tipuri
aparute de astfel de CI , sunt totu!ii inca
Pr imele doua tipuri de
amplificatoare (TDA 1904 9i TDA 1905)
sunt livrate in capsule OIL cu 16 pini,
prezentate in figurile la 9i 1b
impreuna cu semnifica!iile terminalelor.
Se observa ca, intrucat pe una dintre
laturi toate terminalele sunt conectate
la masa (GND) , se of era posibi litatea
utilizarii unor radiatoare de racire
avand forma din figura 2. Montarea
unui astfel de radiator este necesara
in aproape toate situa!iile.
Tn ceea ce prive9te
semnificalia terminalelor remarcam ca
pinii 4 !ii 5, neutiliza!i la modelul
TDA 1904, sunt folosi!i la TDA 1905
amplificatoare, TDA 1904 9i TDA 1905,
sunt utilizate fr ecvent in radio-
receptoare, radiocasetofoane, precum
9i in televizoarele portabile.
Parametrii principali ai acestor
amplificatoare audio sunt prezenta!i in
tabelul1.
o schema tipica de utilizare
pentru circuitele integrate TDA 1904 9i
TDA1905 este data in figura 3.
Urmatoarele doua amplifi-
catoare audio prezentate in acest
articol, TDA 1908 9i TDA 1910, fac parte
din seria amplificatoarelor de putere de
ina Ita fidelitate, realizate conform
normei DIN 45.500. ult utilizate !ii, de aceea, credem ca
merita sa fie trecute, pe scurt , in
revista.
pentru circuitul de MUTE. Plaja tensiunilor de lucru a
o
o 0
0000000
Figura 2
Tabelul1
Parametru
Tensiune de lucru
Putere de ie9ire
Amplificare
Coeficient de distorsi uni, 1 kHz
Semnal de intrare
Impedan!a de sarcina
Curent de repaus
TEHNIUM. Nr. 112000
30
TDA1904
4+20V
4W
75dB
0,3%
4JN
4Q
20mA
Aceste doua t ipuri de acestor circuite integrate fiind foarte
TDA190
4+20V
5W
87dB
0,1% .
6 ~ V
4+16Q
295mA
+vs
,--t-,
Figura 3
a) .
Tabelul2
Parametru
Tensiune de lucru
Putere de ie9ire
Amplifi care
, 1'l:4*
0
68
(100)
Ie = TDA 1904 sau TDA 1905
& = plnll ;9 10 16
... C5 C7
3 47uF l OODuF

7
C3
+ 22uF
Rl R3
(IOuFI
10K 4.7
C4

2.2uF
C6
R2
I
22o
n,
100
Figura 4
TDA1908
8+30V
8W
88dB
RL ",, 4U
bJ.
P ~ G
aOOl'SlHAF
TDA1910
8+30V
10W
100dB
Coeficient de distorsiuni, 1 kHz 0,1% 0,2%
Gama frecven!ei redate 22Hz+22kHz 40Hz+15kHz
Semnal de intrare
6 ~ V 2 2 ~ V
Jmpedan!a de sarcina 4+16Q 8Q
Curent de repaus 500mA 475mA
1
AUDIO
"ROSTOVOMANIA" (III)
Idei si solutii practice de imbunatatire a magnetofonului ROSTOV
" . ,
- urmare din numilrul trecut -
Capul de citire (redare) are 0
fiabilitate redusa, este construit din
ferita inglobata in sticla. Aceasta se
intampla din cauza alterarii muchiil or
feri tei din intrefier, performan\ele la
frecven\e i nalte scazand cu 3+6dB,
dupa 0 perioada inacceptabil de scurta.
De aceea, tot din produc\ia ruseasca
reco,mand capul de tip 6D24. 711 ,
"ferita in ferita", a carui montare a dat
rezultate excelente. Dimensiunile sale
nu difera de cele ale capului ori gi nal.
1impul de functionare garantat
de tehnica a capului este mai mare
de 4000 de ore. Se vor reface reglajele:
nivel de redare (PL LEVEL) OdB,
premagnetizare nivel de i nregistrare
(OdB). in metodica de reglaj a
magnetofonului ROSTOV1 05 vom
arata modul de efectuare a acestor
reglaje.
in mod ajutator, dam mai jos
caracteristica de frecven\a a canalului
de inregistrare. Trasatura cea mai
importanta a unui magnetofon este
fidelitatea, ceea ce impl ica respectarea
redar i i armonicelor semnalulu i
inregistrat. Aceasta impune un
domeniu de frecventa cat mai larg de
. '
+Vs
redarelinregistrare. Practic, norma
germana DIN45.500 declara Hi-Fi un
magnetofon care are ca frecven\a
superioara de lucru pe aceea de
12.500Hz. Fidelitatea, din punct de
vedere al inregistrarii, depinde de mai
mul\i factori , printre care enumeram:
premagnetizarea, curbele de corec\ie
ale amplificatoarelor de redare
inregistrare, calitatea purtatorul ui
magnetic a capetelor de inregistrare
redare etc.
Caracteristica de frecven\a pe
care 0 vom prezenta in continuare ne
poate ajuta la diagnosticarea diverselor
anomalii care pot apare (Iipsa
frecven\elor joase, lipsa frecven\elor
inalte).
Procedura de masurare este
urmatoarea:
1. Se introduce un generator AF la
oricare di n cele trei intrari. Se
genereaza frecven\a de 1000Hz
reglandu-se nivelul din poten\iometrul
de inregistrare, pana la atingerea "OdB"
pe VU-metre.
2. Se intrerupe generatorul
curentul ui de premagnet izare si
prin dezli pirea f iru lui d'e
alimentare avand +27V, care vine la
C
C2
O R4'
Ie = TDAI908 souTDA190BA
Cl C2 iO:.

10On,II:
& = plnll : 9, 10
100
C7

C5 1 QOOuF
47uF 16V
12

+ C'
Rl R3
Rg l Ouf
1
6V
10K
C3
C6
2,2uF R2
1220nf
6V 100
Figura 5
larga (4+30V), permite utilizarea lor in
aparate electron ice portabile cu 0
putere mai mare.
Capsulele acest or ci rcuite
integrate semnifica\ia pi nilor sunt
prezentate in figura 4a (TDA 1908),
capsula DIL cu 12 pini respectiv
f igura 4b (TDA1910) , capsula cu 11
pini. Ambele tipuri de capsule prezinta
2
1
20K
C3
220nF
2
Figura 6
+VT
MUTING
aripioare de racire care se pot fixa pe
radiatoare externe.
Se mai poate observa, ca
in cazul primelor doua amplificatoare
prezentate, ca in acest caz cel de-a!'
doi lea model (TDA 1910) prezinta
circuit de muting.
Parametrii principali ai acestor
ultime doua tipuri de amplificatoare
ing. Florin Gruia
contactul 17 de pe placa generatorului
de Prezen\a osci latorului de
ar face imposibila efectuarea
masuratorilor. Nu uita\i, la sa
reface\i alimentarea de la contactul17!
3. Se conecteaza un mi li voltmetru
de AF pe contactele de la capul de
i nregistrare, masurandu-se curba pista
cu pista.
4. Se scade nivel ul generatorul ui de
AF cu 20dB, pentru ca ampl ificatoarele
de inregistrare Sa nu intre intr-un regim
de limitare a semnalului in zonele
frecven\elor inalte.
Rezultatele masuratorilor s-au
trecut in tabelul1.
Pentru fiecare viteza, curba de
inregistrare are un maxim: la 18.000Hz
pentru 9,5crn/sec la 27.000Hz pentru
19cm/sec.
Raspunsulla frecven\e joase
este important, el aratand starea
electroliticilor de cuplare/decuplare din
lan\ul de i nregistrare.
Ami nteam la punctul7 despre
introduce rea 'a doua noi semnalizari cu
LED-uri: cea de repede inainte (FAST
FORWARD, FF) de repede ina poi
(REWIND, REW). Vom folosi cate
doua LED-uri triunghiulare inseriate,
+ s
IC = TDA191Q
& = pinJl: 6.7.
C7
+ 47uF
16V
C9
22CXXJF
16V
8

3 R,
RL=4n
&
C'
R2
1
+ l OUF
3K3
6V

2.2uF R3
6V 100
prezentate sunt dati in tabelul 2.
in figura 5 prezent am 0
schema tipica de utilizare cu TDA1908,
respectiv un amplificator audio de 8W,
iar in figura 6 0 schema tipica de etaj
final de amplificare cuTDA1910, avand
o putere de 1 OW posibilitatea de a
utiliza ci rcuitul de muting).
TEHNIUM. Nr.1I2000
'.
AUDIO
Tabelull
Nivel (dB) "frecv (Hz) 20 40 60 100 200 500 lK 2K 4K 8K
9,5cm/sec +8,4 +4 -+-2 +1 0 0 0 +0, 3 +2 +7,2

19cm/sec +8,4 +4 +2 +1 0 0 0 0 +0,5 +2,3

10k 12k 14k 16k 18k 20k 22k 24k 26k 28k 30k 32k 34k
+9 +11 6 +16 +193 , +216 +202 +17 +14 +12.5 +1 05 +9 -
-
+26 +4 +55 +76 +8 +95 +11 3 +1 2 .+14.5 . +145 ' +14 +125 +11 5
montate deasupra butoanelor Se va folosi tensiunea de alimentare etajului final de putere, s-au notat in
' respective care comanda aceste de 9V accesibi la chiar pe placa la pinul tabelul 2 toate tensi uni le continue de
moduri de lucru. 8 al conectorului XS2. LEO-urile de pe to\i pini i circuitului integrat OA 1, de
...
V
Modificarile adaugi ril e de repede inaintese vormonta in pozilia tip K174UN1 0A, in cele trei situalii
piese se fac pe placa de logica (UU), t>t>, iar cele de repede ina poi in pozilia posibil e, cu tonuril e ridicate la maxim,
rabatabila, aflata la mijlocul <1<1. Realizarea practica nu prezintii nici cu tonuri le in pozilia 0, cu tonurile
magnetofonului. un fel de probleme, din punct de vedere taiate la maxim. Reglajul tonurilor se
Se localizeaza circui tele electric sau mecanic. face variind 0 tensiune continua cu
integrate 005.2. (K561LA9=MMC4023) 1n scopul urmaririi bunei ajutorul potenliometri lor R3(HIGH)
006.3 (K561LA7= MMC4011) , func\ionari a etajului corector de tonuri R4(BASS).
executandu-se montajul din figura 1. care consti tuie preampli f icatorul +9V
Tabelul 2 Tensiunile de e pimi CI DA 1
Semnificatie pin Ton min Ton 0 Ton ma
Uoin(V)
Relea RC (R) 4 4,2 4,3 1
Retea RC (R) 3 3,7 4,2 2
(R) (0,5V) 4 4,2 4,2 3
K561LA9
Reglare frecv i nalte 1,5 5,3 9,3 4
0.0.5.2
lesi re (L) (0,5V) 4 4,2 4,3 5 R
Relea RC (L) 3 3,7 4,2 6
27K /270 / 270
Relea RC (L) 4 4,2 4,2 7
INVERSARE
Al imentare +1 5V +14,5 +14,5 +14,5 8
Re\ea RC (R) (intrare) 4 4,1 4 9
27K
BC177B
Re\ea RC (R) 4 4 4,2 10
l N4J48
Relea RC (R) 4 4,2 4,2 11
Reglare frecvenle joase 1,5 4,5 9,2 12
BCl77B
Relea RC (L) 4 4 4 13
KA561LA.7
Relea RC (L) 3,8 4 4 16
Relea RC (L) (intrare) 4 4 4 15
Masa 0 0 0 16
D.D.6.,3
5
4
VT.
Figura 1
6
Tabelul 3 Caracteristica de frecventa cu tonurile ridicate/coborate Tot pe placa tonurilor se afia
40 - 100 ry 1 k I c 1'01< 20k
+12 L,}9,5 1 0 t +l ,J, ',i!:U +15 doua relzisten1ereglabile R1 'Ii R16, cu
-12 ijllll:r'g J 0 -13 ajutoru carora se poate regia nivelul
:======:':::==============-_-,--,-____ --, semnalului de atac al etajelor de putere
implicit, puterea de ie'l ire.
Vanzari de componente electronice, accesorii audio-video,
electrotehni ce, automatizari;
Documentalie, cataloa.ge, carli, reviste, CD-ROM-uri din
domeniu!, electronicii; .
,t . _
." OfElrirn spatiu Tn consignCltiepentru p[pdUSeelectroni ce,
' electrotehni ce, calculatoare;: ." ":1 " ." .. ' "
Accesorii mobi le
Oaca se ci te'lte 0 banda de
test avand 1000Hz, indi catoarele de
nivel aratand "OdB", pe mufa de difuzor
se masoara 0 putere maxima
sinusoi dala de 32W/4Q, sau de 13W/
8Q. Oaca se testeaza puterea maxima
de ie'l ire a etajelor finale, se constata
ca fi ecare etaj final poate produce 0
putere sinusoidala de 60W/4Q/100Hz
pana la nivelul de "clipping". Aceasta
= PRETURI MICI - constatare neconduce la 0 refacere a
I----,-=,---'--.----,---'--------"----''---'--,----j reglajelor cu ajutorul reziste nl elor
':, S.c. STAR 5 sr,1 ,
B-dulluliu Maniu: nr.2, Bucuresti
(Vis - a, vis'de Facultatea
Statia de metrou "Politehnica" -'
Tel. '098;60. 26.25 .
TEHNIUM. Nr. 112000
varia bi le R 1 'I i R 16 de pe placa
tonurilor, in sensul mariri i semnalului
de excitatie pentru etajul final. (Practic,
se va cu reglajele la maxim). 1n
tabelul 3 dam orientativ rezultatele
masuratoril or caracteristicii de tonuri.
3
Penl ru reg l aj ul fin, dupa
preferin!e , al hodografului sonor,
propriu unui program muzical audio,
tradus prin corec! ia preferen!iala a
caracterislicii ampliludine-frecven!a de
ie9ire, loldeauna se intercaleaza dupa
etajul preamplifi cator un bloc electronic
denumil, in mod universal, corector de
ton, in acesl fel se imbunata!e9te
audi!ia muzicala, conform preferin!elor
ascultfitorului, prin accentuarea sau
dezaccentuarea unor portiuni din
banda audio, in care este incadrat
programul muzi 9al sonor. Conform
acestor considerente ori ce amplificator
de audiofrecven!a este precedat de un
corector de ton, mai simplu sau mai
complex, in funC\ie de performan!ele
generale finale care se urmaresc a se
ob!ine in domeniu. in vederea
prezen!ei practi ce a unor rezultate
optime, s-a apelat la utilizarea pe scara
larga a proprieta!ilor excelente pe care
Ie of era reac!ia negativa locala 9i
anume:
- ob!inerea unei ampli fica ri sau
atenuari controlate activ;
- corec!ia preferen!iala activa a
caracterislicilor de transfer ampli -
tudine-frecven!a;
- raport semnal -zgomot maxim;
- acurate!e privi nd constanta de timp
ce prive9te propagarea controlata i n
grup a unui semnal audio care contine
componenle de frecven!a extrem de
variate ca amplitudine 9i compozi\ie
spectrala in frecven\a;
Cl +
Rl
22UF::E: 71<5
C2
1DJF:I
R2
AUDIO
CORECTOR DE TON HI-FI
- un control perfect, care prive9te .
atenuarea sau amplificarea generala.
Corectorul de ton Hi-Fi propus
spre realizare, a ciirui schema electrica
este prezentata in figura 1, contine
urmatoarele bl ocuri func!ionale
distincte:
- etajul de intrare;
- etajul control activ de volum;
- etajul corec\ie subbenzi freeven!e
joase 9i inalte;
- etajul corector tip balans.
Performan\ele acestui
corector de ton sunt urmatoarele:
- impedan\a de intrare: Zi=50kQ;
- impedan\a de ie9ire: Ze=10kQ;
- amplificare in tensiune: Au=1 ;
- tensiune de intrare: Ui=250mV RMS;
- reglaj vol um A=56dB (f=2,4kHz);
- reglaj ton: Aj =16dB (f=40Hz),
Ai =16dB (f=16kHz);
- reglaj balans: AB=18dB;
- raport semnal-zgomot S/N;:,75dB;
- distorsiuni armonice totale:
THD';O, 03%;
- distorsiuni de intermodula\ie:
TID';O,008%.
Schema corectorului de ton
este data in figura 1.
Semnalul audio preluat de la
preamplificator se aplica la intrarea
montajului , prin intermediul
condensatorului C3, i n baza
t ranzi storului T1 . Aceasta este
amplasat in cadrul montajului intr-o
configura\ ie de tip repetor pe emitor,
avand rolul de a mic90ra impedan\a
ing. Emil Marian
sursei de semnal (preamplificatorul), in
vederea unor prelucrari efi ciente ale
acestui a. Polarizarea tranzistorului T1
este asigurata de grupul R2R3. Tn
vederea mic90rarii zgomotului 9i a
asigurarii unei func\ionari optime,
grupul R2R3 este precedat de un filtraj
al tensiuni i continue de alimentare,
realizat cu ajutorul grupului C2R 1.
Separarea gal vanica ce pr ive9te
alimentarea cu energie electrica a
etajului repetor pe emitor este
asigurata de grupul C1 R5. Tn acest
mod, ali mentarea etajului func\ional
repetor pe emitor este separata 9i
disti ncta fa\a de celelalte blocuri
func\ionale, fapt care imbunata\e9te
fundamental func!ionarea generala a
montajului. Din emitorul tranzistorului
T1 , semnalul de intrare, care are acum
impedan\a coborata, este preluat de
condensatorul C4 9i aplicat etajului
reglaj volum. Acesta este de tip
amplificator de semnal de banda larga
(in banda audio 20Hz+20kHz) de tip
activ, in componen\a caruia i ntra
dubletul de tranzistoare T2T3 9i
componentele electrice pasive
aferente (R7R1 OC5C6), care constituie
bucla de reac!ie negativa ce imprima
in final acurate\ea 9i eficacitatea
reglajului de volum. Polarizarea etajului
reglaj volum este asigurata de grupul
de rezisten\e R9R11R12, iar
"rezisten\a de sarci na", la bornel
careia se ob!ine semnalul audio de tip
"corector in volum" al etajului corector
R15
UA(+12V)
RS
CS +
100
22uF ::E
R16 100 R1 9 R23
lK3 47K IK3
CIS CI.
RI3
lOOuF lOOnF
11<5 C9
CII
2,4nF
+
luF R20
lOOK

20K
C3

CS C7
CIO
RIO
1001F 22uF
lOonF
F .. "t'l
750
+
RI7
2K
l.
R29
IK
RIS R22
3K 3M
13
R30
8Cl79 '7K
Figura 1
R9 RI4
270K 470K
La conal stanga
4 TEHNIUM. Nr.1I2000

AUDIO

IN L
-+
GND
-+
INO
-+
volum general, este R1 3.
Se observa ca grupul de
tranzistoare T2T3 reprezi nta de fapt un
amplificator de tensiune, de tip Super-
G, la care bucla de reac\ie negativa
dozeaza foarte riguros amplificarea
generala a acestui bloc electronic, in
funclie de pozi \ia cursorulu i
poten\ iomet rul ui R7. Di n emi torul
tranzistorului T3, semnalul audio se
apli ca unui corector de ton activ, de tip
Baxandal l. Din componenla lui fac
parte tranzistoarele T4T5 (amplasate
t ot int r-un montaj Super- G)
componentele elect rice adecvate.
Potenliomet rul R 19 este dest inat
corec\iilor de ton i n banda frecvenlelor
inalte (3kHz+20kHz), iar potenl io-
metrul R21 s-a prevazut pentru
corec\iile de ton i n banda frecvenl elor
j oase (40Hz+800Hz).
Din emitorul tranzistorul ui T5,
in care este prezenta rezistenla de
sarcina a dubletului T4T5 (R25R27),
prin intermedi ul condensatorului C1 3,
semnalul audio corectat este aplicat
etajului corector de tip balans. Data
fiind impedan\a de redusa, a
corectorului de ton (circa 200Q) , nu a
mai fost necesara amplasarea unui etaj
de tip repetor pe emitor, in scopul
optimizarii func\ionari i etaj ul ui balans.
Acesta este cons!i tuit din gru pul
R28R29R30R29'R28'. Semnalul de
ie9ire se preia direct de la terminalul
rezistenlei R28 (9i evident R28' pentru
st ereo) . . Impedan\a de l ucru a
TEHNIUM. Nr. 112000
120
+
+-
.,...2UT L

Q
OUT 0
+-
+-
Figura 2
semnalului de este de circa montajul se ali menteaza obl igatori u de
10kQ, perfect acceptabil a pentru la 0 sursa de tens iune continua
intrarea oricarui amplificator de putere stabil izata, dotata initial cu un filtraj
care succede corectorul de ton. corespunzator (C
F
2>470).l F).
Pentru alimentarea cu energie Realizare practica reglaje
electr1ca a etajelor funC\ionale proprii Montajul se realizeaza practic
corectorului de ton, s-au luat 0 serie pe 0 placula de sticiostratitex placat cu
de precauliuni care sa optimizeze folie de cupru. Un exemplu de realizare
funclionarea acestora. practica (ce a dat rezultate functionale
Analizand cu atentie schema foarte bune) este prezentat i n Figura
electrica a montajului, se observa ca 2. Se mentioneaza ca, in funclie de
fiecare etaj functional este separat de - gabaritul componentelor electrice
celalalt, privitor la alimentarea cu util izate, constructorul poate face mici
tensiune. Separarea se real izeaza mod ifi car i , f ara i nsa a schi mba
util izand grupuri RC, care impun un structura de baza a montajului
filtraj eficient al tensiunii continue de (cuadripol). Se men\ioneaza ca pentru
alimentare, al3turi de asigurarea confi rmarea performantelor montaj ul ui
practica a separatiei care se vor folosi componente electron ice
alimentarea cu energie electrica a de cea mai buna cali tate (rezistenle
fiecarui bloc electronic distinct. Filtrajul RPM, condensatoare multistrat sau cu
ini tial al tensiunii conti nue de t antal etc.) veri ficate i nainte de
alimentare U
A
=+12V este asigurat de plantare!
grupul de condensatoare C14C15 Men\ionez ca am prezentat 0
(C14 pentru component el e de vari anta de cablaj "stereo" (doua
radiofrecven\a care pot ajunge din canale funclionale) compatibila cu
relea C15 pentru fil trajul general cerinlel e Hi -Fi act uale. Daca se
energetic al tensi unii continue). Etaj ul reali zarea variantei "cuadro",
corector de ton 0 tensiune se realizeaza practic doua montaj e, cu
cont inua de alimentare, filt rata de precautiuni. Se men\ioneaza
grupul R15C8, iar etaj ul de intrare este ca montaj ul, realizat in mod corect ::;i
alimentat de 0 tensiune continua prin cu componente electr ice bu ne,
intermediul grupului R5C1. i n acest funclioneaza de la prima incercare,
mod, cu aceste precaul iuni absolut fara reglaje suplimentare (Atenlie: se
necesare, s-a realizat un montaj va ecrana montajul
l
). Se vor confirma
performant, care confirma parametrii in mod practic performanlele Hi-Fi ale
prezentali ini\ial. Se mai men\ioneaza montaj ului , acesta incadrandu-se lejer
ca, pentru asigurarea performantelor, i n normele Hi-Fi.
5
CQ-YO
REPETOR FARA FILTRU
ing. Adrian Done/Y08AZQ
Acoloundeexistaposibi litatea - se vor inlocui cristalele de cuart intrarea de AF se face conform
de a monta separat unit atea de (Ie pe cele patru placi oscilatoare. schemei prin borna de microfon.
recep\ie fa\a de cea de emisie, la 0 F'entru simplitate, se va renun\a la Pentru introducerea i ndicat ivului ,
distan\a de minim 200m, se poate <5chema de comutare cu diode la semnalul CALL se va conecta printr-
construi un repetor vocal fiira folosirea piesele aferente. Se vor acorda apoi un semireglabi l, in serie cu cursorul lui
unor filtre. Legatura dintre ele se poate oscilatoarele pe frecven\ele inscrise pe conectand 0 rezisten\a de 1 OOkQ spre
face prin intermediul unor sta\ii in altii cristale, cu ajutorul unui frecven\metru; semnal u I AF. PTT conecteazii
banda sau prin cablu. apoi circuitele multiplicatoare aferente alimentarea placii de oscilator
La Suceava se aM in func\iune se vor acorda pe maxim (in generalla multiplicare emisie;
de peste doi ani un repetor RTM 4 este su fi cient acordul - primul etaj se va face conectand
(VOSS in R4), care face retransla\ia miezurilor, pe cand la RTM 2 este ca antene, bucii\i de sarma de maxim
prin banda de 50MHz. S-au folosit necesara uneori schimbarea unor 20cm; Pentru punerea in func\iune
doua statii RTM, una de banda 4 si alta cond ensatoa re). Pentru calculu I este necesara 0 oarecare experien\a
de 2. in Figura 1 se frecven\ei se va line cont ca la RTM rabdare, dar merita: se obline un
schema bloc a repetorului. 4MF, la emisie se lucreaza cu repetor prin care se "trece" chiar cu un
,-- -- -- - - - - -- --- - ----- ----- ----------- , , - --- -- --- --------- - - ---------- -- ------,
' 145 1 MHz 5O,9 125MHz : ,9 125MHz 14S, l MHz
Rxde RTM 4 MF Txde RiM 2 MF Rxde RTM 2 MF
SQ
CALL
Automotico
cu PIC16C84
PIT SQ

,
: ______ ____ _____
Figura 1
Pentru a realiza un asemenea
repetor se va proceda astfel:
- se procura doua stali i RTM, in
banda 2 respectiv, 4, impreuna cu
schemele aferente (sunt date in
revista Radiocomunicalii radio-
amatorism);
- se va veri fica funclionarea celor
doua sta\i i cum sunt ele. Daca nu
Ie funclioneaza convertizorul, se vor
al imenta din doua surse de tensiune
exterioare, de + respectiv -
aproximativ 16V (pas care nu este
obligatoriu, dar ne dii 0 mare economie
de timp in fazele urmatoare);
- se vor scoate toate pliicile din cele
douii sta\ii se renun\a la toate
conexiunile dintre pl iici (se vor
recupera numai cablele ecranate);
multiplicare cu 24, iar la RTM 2MF cu
12. La recep\ie se multiplicii numai cu
3, iar frecven\a rezultatii se poate
cons idera cu + sau cu - fa\a de
10,7MHz;
- se poate renun\a la convertizorul
de alimentare, in locullui montand un
alimentator simplu cu doua surse
nestabi l izate de aproximativ 16V
(sursa de "-" este preferabil sa fie bine
filtrata, chiar cu bobina de filtraj);
- se vor monta placile conform
schemei bloc de mai sus. Semnalul de
AF se ia prin condensatorul de
din preamplificare (dupa squelch) , care
se va deconecta dinspre fina l ;
Semnalul de sa se ia de la borna S
(collul placii de recep\ie, pe latura cu
radiatorul finalului de audio) (figura 2);
r--- --- --- - ---------- - - -- - !--------- ---- ------- ,
6
SQ
10K
16K'
+ 15V
,
5 .. looK
CALL
Autcmatico
cu PIC16C84
PIT
____ _____ ,
Figura 2
,
-16V
lN4148
10K
SQ
COM.A.NDA
PIT
Txd9 RTM A MF
PIT
semnal rnai slab; nu exista situa\ia in
care "deschizi" repetoru l dar nu-I
modulezi. La acest tip de repetor, cine
deschide squelch-ul, i l moduleaza
(chiardaca slab). Dezavantajul este 0
calitate mai slaba a sunetului ,
deoarece se fac doua opera\iuni de
modulare-demodulare;
- Pentru situa\ia la care se
RTM la recep\ie, iar distanla dintre
unita\i este de 200m, puterea maxima
la emisie trebuie limitata la 10W (de
fapt, la RTM 4 nici nu se poate ob\ine
mai mult, dar informa\ia este utila: dacii
se un final mai mare sau dacii
nu se RTM la emisie, cum
este situa\ia actuala la R4 Suceava,
unde unitatea de emisie este formata
dintr-o sta\ie MX294 pe Rx 50 MHz
un emilator General Electric de maxim
60W la emisie .. Iimitat pe 10W. .. ).
Un alt repetor, experimental ,
bazat pe principiu, a fost montat
pe varful Rariiu, frecven\a de link fiind
50,44 MHz, iarin 2m ocupand canalul
R3x (RV55).
i n alte zone ale tarii, dupa
informalii le pe care Ie am, mai sunt
repetoare pe acest principiu l a
Constanla la Arad.
TEHNIUM N r. 112000
CQ-YO
CIRCUIT DE VOBULARE
ing. Dinu Costin Zamfirescu/Y03EM
Cu ajutorul acestui montaj se
pot vizualiza pe ecranul unui
osci loscop caracteristicile de ampli-
tudine ale unor circuite acordate sau
ale unor lan(uri AFI, in domeniul de
Irecven(a 1 OO+500kHz. De asemenea,
se pot vizualiza curbele in "S" ale unor
discriminatoare avand I recven(a
centrala in domeniu de
Irecven(a. Pentru aceasta trebuie sa
dispunem de un osciloscop avand
acces exterior la intra rea amplili-
catorului care ataca placi le de deviza(ie
pe orizontala (H), generatorul bazei de
timp al osciloscopului fiind dezalecta!.
Schema propusa este simpla, fiind
necesar aportul a doua generatoare
sinusoidale exterioare: unul avand
Irecven(a regiabila in jurul valorii de
3MHz, iar celalalt avand frecven(a de
circa 150Hz.
GENERATOR

CIRCUIT

VQLTMEffiU
SI NUSOiDAl ElECTRONIC
elECTRONIC
ICA)
(nemoduIcT)
Figura 1
Vobulatorul este un montaj
electronic care permite vizualizarea pe
ecranul osciloscopului a caracteristicii
de amplitudine func(ie de Irecven(a a
unui circuit electronic. Acea"t a
caracteristica se poate ridica punct cu
punct, cu ajutorul unui generator al
unui voltmetru electronic (figura 1).
Pentru aceasta se men(ine tensiunea
U 1 constanta se variaza frecvenla
in plaja dorita. Penlru liecare frecven(a
se indica(ia voltmetrului
electronic de curent alternativ de la
Apoi se traseaza curba U2
l unc(ie de frecven(a (figura 2). Aceasla
metoda este loarte precisa, dar
greoaie, deoarece dupa fiecare reglaj
al circuitului analizat Irebuie sa se
treaca la trasarea unei noi curbe.
Principiul vobul arii consla in varierea
frecven(ei unui generator pe cale
U2
,
fT\
to
Figura 2
TEHNIUM Nr. 112000
electronicii: se uti lizeaza un osci lator
modulat in Irecven(a (OMF) caruia i se
aplica 0 tensiune modulatoare in din(i
de fierastrau (figura 3a). Frecven(a
OMF se va modifica dupa lege
(figura 3b).
Frecven(a generatorului se
modifica in jurul unei Irecven(e 10, cu
devia(ia maxima M. Devia(ia de
Irecven(a este cu atat mai mare cu cat
amplitudinea dintelui de lierastrau Um
este mai mare. Tensiunea de la
OMF se aplica circuitului electronic
analizat (de pilda unui etaj AFI).
Tensiunea de la circuitului
analizat se detee!eaza (cu un detector
de vart) se aplica placilor de devia(ie
pe verticala ale osciloscopului.
Totodata, tensiunea modulatoare Um
se aplica placi lor de devia( ie pe
orizontala (figura 4). Deplasarea
spotului pe orizontala este
proportionala cu frecven\a (figura 3b).
Deplasarea spotului pe verticala este
propor(ionala cu amplitudinea U2 a
tensiunii de la circuitului
analiza!. Aceasta tensiune variaza in
timp., asemanator varia(iei din figura
2. Prin urmare, pe ecranul
osci loscopului apare caracteristica
U2(f). Pe durata cursei inverse spotul
este "stins" curba este retrasata
succesi v la fiecare dinte de fierastrau.
Daca frecven(a de repeti(ie a
din(ilor de lierastrau este prea mica
(sub 25Hz), curba pe osciloscop
palpaie. Daca Irecven(a de repeti(ie
este ceva mai mare, ochiul nu mai
sesizeaza palpairea. Nu se.recomanda
insa ca Irecven(a de repeti(ie sa fie
exagerat de mare, deoarece raspunsul
circuitul ui electronic la semnalul
modulat in frecven(a cu din!i de
fie ras trau nu va mai fi corect.
Vobulatorul devine inutilizabil,
o curba total eronata. Nu se poate da
o valoare exacta a frecven!ei de
vobulare maxime, dar cu cat circuitul
analizat contine circuite cu lactorul de
calitate mai ridicat, cu atat se
recomanda utilizarea unei Irecven(e de
vobulare mai reduse, chiar cu riscul
apari(iei palpairii.
precau!ie trebuie
luata atunci cand devia\ia de Irecven(a
este mare (reprezinta procente
importante din Irecven(a (0)'
Vobul atoarele simple
utilizeaza chiar generatorul de semnal
in din(i de fierastrau al osciloscopului
(generatorul bazei de timp). Frecven(a
de repeti(ie a acestui generator poate
Ii variata (brut fin). Evident, nu
mai este necesar sa dispunem de
borne pentru accesul din exterior la
amplificatorul H al osciloscopului, dar
este necesar ca osciloscopul sa aiba
o borna de special a de la care
sa se poata culege tensiunea in dinte
de fierastrau de la GBT ca sa poata Ii
aplicata OMF, in vederea vobularii.
Dezavantajul major este acela ca
tensiunea in din( i de lierastrau
disponibila este, de obicei, loarte mare
trebuie divizata. De asemenea, este
necesar ca sa existe un poten(iometru
de reglaj al ampliludinii Um (figura 3a)
care se aplica OMF, deoarece in acest
mod putem "dilata" sau "comprima"
scala frecven(ei .
Principalul avantaj al
vobulatorului este acela ca in procesul
de experimentare reglare al unui
circuit electronic se pol observa
imedi at efectele ob(inute, lara a Ii
nevoie se mai rid ice caracteristica
de raspuns pune! cu punc!. Eventual,
aceasta caracteristica se poate ridica
in final pentru a valida reglajele lacute.
Schema bloc a vobulalorului
propus este data in figura 5.
Oscilatorul modulat in Irecven(a are
frecven(a purtatoare de 3,5MHz. Acest
oscilator este realizat cu ampli ficatorul
limitator din circuitul integrat TAA661.
Oscila(ia MF provenita de la acest
oscilator se aplica unui schimbator de
Um
oj.

Figura 3
bJ.
7
Figura 4
CIRCUIT
ElEcmONIC
U2 DETECTOR
-)I-
IHI
frecvenla realizat cu mul tiplicatorul
analogic din CI. La cealal ta
intrare a schimbatorului de frecvenla
se apli ca un semnal sinusoidal
nemodulat de la un generator RF
exterior. La SF se separa
componenta diferenla a celor douii
semnale.
Astfel, dacii GRF lucreaza pe
3MHz, la se va obline un semnal
de 500kHz, dar modulat in frecven!a
cu modula!ie de frecven!a ca
semnalul de la OMF. Variind
frecven!a GRF in jurul valorii de 3M Hz
este posibil ca la sa ob!inem
semnale MF avand frecven!a
purtatoare diferita de 500kHz. in acest
mod este posibi l sa variem i n limite
largi frecven!a purtiitoare a oscila!iei
MF de la vobulatorului (de la
frecven!e foarte joase pana la circa
700Hz). i n acest scop Sea renun!at la
folosirea unui FTB la SF Sea
uti l izat un FTS pentru el iminarea
componentelor superioare (3M Hz;
3,5MHz; 6,5MHz etc.).
Conform aranjamentul ui din
figura 5 parametrii semnalului vobulat
nu depind de modificarea frecven!ei
purtiitoare, deoarece nu se aqioneazii
asupra OMF, ci numai asupra GRF
exterior. Schema poate funcliona
apl icand la intrare RF semnal de
4MHz. i n aceasta situalie semnalul MF
de la montajului (cu purtatoarea
500kHz) va avea devialia de Irecvenla
cu semn schimbat. Consecin!a este ca
pe ecranul osciloscopului sensu I de
a Irecven!ei va Ii nu de la
stanga la dreapta ci invers.
Pentru circuitele electronice a
caror caracteristica nu este simetrica,
aceasta observalie este importanta.
o alta particularitate a
montajului propus este aceea ca la!a
BC108
, ,
,
INTRARE
"
(-15OHZI
INTRME
OF
1-3MHzl
IESRE
I-SOOi<Hli
Figura 5
de montajul clasic din ligura 4, in locul
generatorului de semnal in din!i de
fierastrau se uti lizeazii un generator
sinusoidal (I igura 6) . vi teza cu
care spotul se deplaseaza pe
orizontala nu mai este constanta,
lorma curbei ramane corect a,
deoarece legea de varia lie a Irecven!ei
Fi gura 6
GAF
(slnlsoidal)
este cu legea de varialie a
deplasarii spotului pe orizontalii. 0
problema suplimentara poate aparea
di n cauza faptu l ui ca, pe durata
intoarcerii, spotul nu este blocat
curba se parcurge in ambele sensuri.
Dacii la Irecvenla modulatoare util izata
CQ-YO
exista un delazaj introdus de circuitele
modulatorului intre tensiunea
modulatoare care se aplica efectiv
diodei varicap tensiunea care se
aplicii pe placile de devia!ie orizontala
ale osciloscopului, atunci pe ecran
curba apare dublat a, deoarece
intoarcerea spotului se face dilerit.
Acest defazaj poate fi introdus de
amplificatoarele pe verticala
ori zontala ale osciloscopului . Trebuie
uti l izata 0 asemenea valoare a
frecvenlei modulatoare pentru care
defazajul total este nul circuitul
detector poate introduce delazaj).
Atunci cele doua curbe se vor
suprapune. Pentru aceasta se
utilizeaza un GAF a carui Irecven!a
poate Ii modil icata convenabil. Pentru
datele schemei de principiu din ligura
7 Irecvenla modulatoare indicata este
de circa 150Hz .
Sa examinam acum schema
de principiu. Oscil atorul utilizeaza
bob ina L condensatoarele de 270pF.
Bobina are 24 spire se executa pe
carcasa de tipul utilizat in modulul de
IHI
sunet al televizoarelor alb-negru cu CI
Se va uti liza sarmii CuEm
cu <1> =0,1 mm.
Varialia frecvenlei oscilatorului
se realizeazii cu ajutorul diodei varicap
BB139. Aceasta este conectatii din
punct de vedere RF in paralel pe
r-c:--c:c- ,.-- -----:------,--,.-:--:__:---------, circuitul oscilant, deoarece capacitatea
.'!
AD ELECTRO'COM
COMPONENTE ELECTRONICE SI ELECTRICE
RADIO - T V. '
AUDI O - VIDEO
' ACCESORII GSM
COMPONENTE SI CONSUMABILE
CALCULATOARE
APARATE DE MAsURA SI CONTROL
LlTERATURA DE SP6GIALI TATE
0'
v ' 'L;;;, , \;; /' ,;; ;ijh;Y'''::k
OFERIM SPATIUlt:JcgNSI9NATIE
11':"1
SIr: Calea Grivilei nr.34, 'SuGUresli,sector1
Tel: -OH650.32.70 ' . , . "'0'
8
de 470pF este mult mai mare dedit
capacitatea varicapului.
Totodata, diodei vari cap i se
aplica 0 tensiune de polarizare fi xa de
circa 2,5V, culeasa de la pinii 2 9
prin intermediul unui divizor. Tensiunea
de RF la bornele varicapului este foarte
mica (zeci de mV), astfel incat dioda
ramfme tot timpul in conduc!ie inversa.
Tensiunea modulatoare (AF) se aplica,
de asemenea, diodei varicap. Pentru
ca aceasta sa nu intre in conduc!ie,
tensiunea modulatoare nu va depasi
1,7Vef. in ligura 8 este
caracteristica tensiune-capacitate a
diodei varicap. Punctul de func!ionare
M se deplaseaza pe aceasta
caracteristica sub infl uen!a combinata
TEHNIUM. Nr. 112000
:.
CQ-YO
Si2l
+12V
56
lOOnF
I
56
I 100UF
50
Q,5 .. 1,5M ..
12
2'2
I'OOnF
2
"
BelDe
68'
68'L--r;-""'I'O'-'6;:----,;;'
8
.n.n..
180
68K 47nF I
560
Figura 7
a tensiuni i de polarizare AF RF.
Devialia de frecvenla nu depinde
practic de frecvenla modulatoare i n
intervalul 5Hz+5kHz. Condensatoarele
de 0,22J.lF, respecti v 470pF, determina
frecvenla de lucru minima maxima.
ntru devialii mici de frecvenla (sub
kHz) liniaritatea modulatorului este
excelenta, deoarece apl icand tensiuni
modulatoare mai mici punctul de
funclionare M se va deplasa numai pe
zona liniara a caracteristici i varicapului.
Prin urmare, montaj ul se poate folosi
ca generator MF pentru testa rea
lanlului AFI+Demodulator al unor
receptoare MF cu frecven\a
intermediara de 455+500kHz uti lizate
in unele receptoar e MF cu dubla
schimbare de frecven\a (devialia de
frecven\a standard este 5kHz sau
uneori 2,5kHz). La pinul 8 se poate
vizuali za un semnal dreptunghi ular.
Aici se poate conect a un
frecvenlmetru cu sensibilitatea de cel
pu\i n 30mV. Frecven\a purtatoare se
masura in absenla modulaliei.
Schimbatorul de frecvenla
la 0 i ntrare semna l
dreptunghiular de la oscilator (printr-o
conexiune interna in CI), iar la cealalta
intrare semnal Ode la generatorul RF
exteri or. Acest semnal se aplica prin
intermediul unui circuit Wien alcatuit din
c
M f}
+-- -,:---!-- ----_+-u

Figura 8
TEHNIUM Nr. 112000
I,270PF
(3,5MHz.l!.I)
doua grupuri RC serie paralel de
2,2kQ respectiv 22pF.
Semnalul se divide de 3 ori ,
astfel incat aplicand cel pu\in 0,5Vef
se ob\ine la pinul 12 0 tensiune de circa
170mVef, sufici enta pentru ca
schimbatorul de frecvenla sa lucreze
in comuta\ie.
Lucrurile se prezinta ca cum
multipl icatorul ar inmul\i intre ele
semnale dreptunghiulare de frecven\e
diferite. in lipsa FT J de la forma
de unda este triunghiulara. Deoarece
FT J incepe sa atenueze de la circa
700kHz, el va separa doar semnalul
sinusoidal corespunzator diferen\ei
frecven\elor fundamentale ale celor
doua semnale dreptunghiulare (3,5-
3=0,5MHz) . Celelalte componente
provenind din combina\ia armonicelor
vor fi eliminate. Daca se regleaza
frecven\a GRF astfel ca la sa se
oblina 0 frecven\a purtatoare mai mica
de 100kHz, la vobulatorului se
poat e vi zuali za 0 forma de unda
triunghiularii, deoarece acum fil trul nu
mai atenueaza suficient armonicile.
Vobulatorul se poate folosi
in aceste condi\ii deoarece armonicile
pot fi atenuate de insu!1 i ci rcuitul
miisurat.
Ten siunea de ie!1ire este
i ndependenta de frecven\a GRF,
deoarece SF lucreaza in comuta\ie. La
ie!1ire se ob\ine aproximativ 1 Vef,
impedan\a de ie!1ire fiind aproximati v
70Q.
FT J este realizat cu aj utorul
cond ensatoarelor de 6,8pF (plus
capacitatea parazi ta) !1i 39pF (pl us
capacitatea de intrare in tranzistor) !1i
rezisten\ele de 8,5kQ (din CI) respectiv
820Q (are doua celule).
Alimentarea se face cu 12V,
consumul este de 30mA.
Punerea la punct va i ncepe
prin veri frcarea tensiunil or conti nue
care vor fi:
- la pinii 5, 6, 7 circa 1,4V;
- la pinii 2 12 circa 3,5V;
-Ia pinul 13 circa 10,5V;
- Ia pinul14 aproximativ j umatate di n
tensiunea de la pinul 13;
- la pinul 1 cu 0,7V mai muit decat
la pinul 14.
in emitoru l tranzist orului
tensiunea va fi cu circa 0,7V mai mi cii
decat la pinul 14. Toat e conden-
satoarele din circuit vor fi cera mice;
excep\ii fiind: condensatoarele de
270pF di n circuitul osci lant (cu
styroftex), condensatorul de 0,22J.lF
(poate fi de orice tip), iar condensatorul
electrolitic trebuie sa aiba 0 tensiune
de lucru de minim 16V.
Prezen\a oscila\iilor se veri fica
cu oscil oscopul. Conectand un fir de
10-15 cm la pinul 8 ca antena de
emisie, osc il atorul local poate fi
amplificat intr-un receptor.
Rezisten\a de 0,5+ 1 ,5MQ se
va regia experimental, astfel incat i n
absen\a tensiunilor RF AF la
semnalul pe 3,5MHz sa fie minim
(echilibrarea schimbat orului de
frecven\a). Daca nu se dispune de un
osciloscop sensibil , se po ate incerca
deconectarea temporara a
condensatorului filtrului RC trece j os
(6,8pF 39pF) .
Urmatoarea etapa este
apli carea semnalului RF veri ficarea
OO:::::JK_t-r-19-cAmE
1NTRAREr I QSCILOSCOP
220pF
EFD
108
Figura 9
9

STROBOSCOP CU LED
Aurelian Liiziiroiu
Existenla LED- uri lor cu diametru mare ,?i
luminozitat e foarte ridicat a permite realizarea unui
stroboscop simplu.
Montajul propus in schema alaturata face posibila
observarea mi,?carii de rotalie a diferitelor mecanisme (axul
unei ma,? ini de gaurit, platanul unui pick-up, rolile de
transmisie din motoarele auto etc.). Datorita luminozitalii
ridicate a LED-ului, observaliile se pot face in lumina
ambianta, dar nu in plin soare !
LABORATOR

51
04
33
Schema este reali zata cu CI1 de tip BE555 folosit
in configuralie de astabil, cu raport ciclic convenabil acestei
aplicalii. in consecinla, impulsuri le prod use de CI1 nu sunt
si metrice, impulsurile pozitive, relativ scurte, comanda
LED-ul L 1 prin intermediul tranzistorului T1. Acest mod de
control permite aplicarea unui curent mare LED-ului , in
scopul oblinerii unei luminozitali suficiente pentru aceasta
aplicalie. Daca in curent continuu LED-ul admite un curent
de 20mA, la alimentarea in impulsuri se poate ajunge la
un curent de 200mA. A,?a se explica ::;i valoarea relativ
scazuta a rezisten\ei de limitare, inseriata cu LED-ul.
33n!I, .:li:OnF
impulsurilor of era posibilitatea observarii unor piese care
au viteza de rotal ie cuprinsa intre 360 9i 23.000 ture/minut.
Frecven\a impulsuril or se regleaza continuu prin
intermediul potenliometrului P1, ::;i brut prin comutatorul
S 1. Pentru valorile indicate in schema, frecvenla poate fi
reglata in domeniul 6-390Hz. Aceasta frecven\a a
LED-ul L 1 are diametrul de 8 sau 10mm ::;i va fi
din seria celor de mare luminozitate, care admit un curent
de 20mA in regi m de funC\ionare permanenta .
Poten\iometrul P1 este cu caracteristica de varia\ie liniara.
in lipsa unuia cu va loa rea de 2,2MQ, se poate folosi un
potenliometru de 1 MQ, dar se reduce pulin domeniul de
frecven\a.
Bibliografie: Le Haut Parleur 1797/1992
SF. Se va regia inductanla L astfel incat
frecvenlele sa fie cele indicate in
schema.
Devialia de frecvenla se
regleaza aclionand asupra nivelului
semnalului AF. Dimensiunile optime ale
curbei se stabi lesc aqionand reglajele
amplificatoarelor osciloscopului.
Vobulatorul prezentat nu are
un sistem de marcare care sa permita
etalonarea in frecvenla a curbei
vi zual izate. Se po at e utili za un
procedeu simpl u pentru a evalua
ecartul de frecvenla i ntre diverse
puncte ale curbei (de pi Ida, banda de
trecere la 3dB). Pentru aceasta se
modifica frecvenla generatorului de RF
cu ecartul respect iv ,?i curba se va
de piasa corespunzator pe ecran.
Pentru a citi exact frecvenla se va
conecta un frecvenlmetru la ie9irea
GRF. Daca nu se dispune de GRF ::;i
GAF auxil iare, se pot construi doua
oscilatoare auxiliare urmate de cate un
etaj de ie::;ire cu repetor pe emitor.
Ele trebuie sa livreze tensiuni
suficient de mari ::;i sa aiba 0 buna
stabilitate de frecvenla. Oscil atorul AF
nu trebuie neaparat sa aiba frecvenla
variabila: valoarea optima se va stabili
pri n i ncercari.
10
Detectonul care se conecteaza
la intra rea V a osciloscopului se poate
realiza u::;or conform schemei di n
figura 9, cu 0 dioda EFD108 sau
similara, cu germaniu. EI se poate
conecta in orice punct convenabil al
circuitului electronic supus vobularii,
deoarece condensatorul de 220pF de
la int rare bl ocheaza eventual a
componenta continua. Impedanla lui
de intrare este de circa 30kQ, ceea ce
est e suficient pentru majori tatea
apl ical i ilor, dar in anumite situal ii
AF
detectorul poate amortiza circuitul
supus masuratorii.
Daca se vizualizeaza curba in
"S" a unui demodulator MF, circuitul
detector (figurile 4 9i 6) nu mai este
necesar. Osci loscopul nu est e
obligatori u Sa fie de RF, deoarece
semnalele aplicate de vobulator sunt
de joasa frecventa.
in figu;a 10 se prezi nt a
desenul circuitului imprimat. Intrarea
RF 9i ie::; irea MF se fac cu buc,?e radio.
Figura 10
TEHNIUM Nr. 1/2000
LABORATOR
LABORATORUL ELECTRONISTULUI. APARATE DE MASURA.
GHID DE UTILIZARE (1I}.Generatoare de semnal
ing. ?erban Naicu
- urmare din numarul trecut -
Ca sursel e de tensi une
prezentate in numarul precedent al
revistei, generaioarele de semnal (de
func,tii) reprezinta a alta categorie de
aparate indispensabi le in laboratorul
oricarui electronist.
De regula, generatoarele de
semnal mai sunt denumi te generatoare
de func,tii, deoarece forma semnalelor
furnizate de acestea (sinusoidale,
triunghiulare, dreptunghiulare etc.)
este descrisa de a func\ie geometrica.
in func\i e de domeniul
frecven\elor de lucru, generatoarele de
semnale sinusoidale se clasifica in
generatoare de joasa frecven\a (de
audiofrecven\a) , de radiofrecven\a
de foarte ina Ita frecven\a.
in tara noastra, la i ntreprin-
derea de profil, IEMI , precum la iCE,
s-au produs mai multe t ipuri de
generatoare de semnal dintre care cele
mai semnificative care vor fi
prezentate in cele ce urmeaza) sunt
urmatoarele: Generatorul de joasa
frecven\a E-0501, Generatorul de
joasa frecven\a cu numerica
(versatester) E-0502, Generatorul de
semnal E-0503 (fabr icat la ICE),
Generatorul de i mpulsuri E505
Generatorul de func\ii E-0507.
Fi ind produse, l a t impul
respectiv, in cantita\i industriale, toate
aceste tipuri de generatoare de funGlii
au fost, in ultimii ani, destul de de
procurat, de la diversele intreprinderi
care Ie-au casat 9i-au l ichidat
stocurile. Avand pre\uri de vanzare
extrem de accesibile, aceste aparate
se afla, desigur, in posesia unui numar
foarte mare de electroni'?ti . Autorul
articolului poseda intreaga gama de
generatoare enumerate mai sus ,
achizi\ionate in stare de func\ionare
sau defecte la pre\ uri extrem de
modice. Astfel, cele doua generatoare
de tip E-0501 afl ate in laboratorul
personal al autorului articolului au fost
cumparate la pretul unei ... cacti.
Va asigur ca toate aceste
generatoare su nt ext rem de
performante f oarte f iab il e
(generatorul de semnal E-0503 fiind 0
adevarata bijuterie!), meritand sa fie
achizi\ionate.
TEHNIUM. Nr. 112000
A
9
adar, sa trecem la
descrierea fiecarui tip de astfel de
generator.
1. Generatorul de joasa
frecven!a tip E-0501
Generatorul E-'50 1 este un
aparat de laborator care se uti li zeaza
ca sursa de tensiune sinusoidala sau
dreptunghiulara, in domeniul de
frecven\a 1 Hz+ 1 MHz. Aparatul este
folosit pentru verificarea , reglarea
masurarea parametrilor circuitelor 9i
aparatelor eleclronice.
Reglarea frecven\ei se face
decadic (cu capacita\i) fin (cu un
poten\iometru dublu de precizie).
Faptul ca acest tip de
generator poate asigura ob\inerea unui
semnal sinusoidal stabil in amplitudine
frecvenla, intr-o banda lar9a, ca a
unui semnal dreptunghiular de fronturi
reduse, i i confera 0 gama larga de
aplica\i i de joasa frecven\a.
prezentata i n figura 1.
Partea pri ncipala a aparatului
consta intr-un osci lator cu punte Wien,
la care frecven!a se regleaza fie
decadic, prin comutarea unor
condensatoare, fie continuu, cu
ajutorul unui poten!iometru dublu de
precizie. Tensiunea si nusoidal a
ob\inuta se aplica di rect , sau prin
i ntermedi ul unui etaj formator de
tensiune dreptunghiulara, etajului
repetor, printr-un poten\iometru de
regl are a nivelului .
De la etajul de ie9i re tensiunea
este transmisa direct la bornele de
ie9ire, in cazul tensiunii dreptun-
ghiulare, sau pri ntr-un atenuator
decadic cu trei trepte, i n cazul tensiunii
sinusoidale.
Partea de alimentare cu
tensiune cuprinde un redresor 9i un
stabi l izator de 27,5V protejat la
scu rtci rcu it.
IESIRE
OSCtLATOR
SINUSOIDAL
--- ., ETAJ fORMATOR
DE IMPULSUR!
lL----'.::LM,,----f
ETAJ DE
IESlRE
Figura 1
Principalele caracteristici
tehnice ale aparatului sun!:
-1) Frecven\a:
- domeniu: 1 Hz+1 MHz in 6 game;
- eroare maxima: 5%0,02Hz;
- deriva (Freferin!a=1MHz): - pe
termen lung: <10.
3
(7 ore); pe termen
scurt: <5x10
4
(15 minute) ; la varia\ia
nivelului sau a sarcinii <5x1 0.
4
;
- coeficient de temperatu ra
(f=2kHz)<5x10-4/C.
-2) Tensiunea sinusoidala
- valoare maxima: 3Vef (in gol);
- impedan\a de ie,?ire: 600Q;
- atenuator: in trepte (1/1, 1/10, 11100
,?i fin 1/15);
-3) tensiunea dreptunghiulara:
- valoare maxima: 3,3Vw (in gol);
- impedan\a de ie9ire: 50Q;
- impedan\a de sarcina minima:
600Q;
- atenuator fin: 1/15;
- durata fronturi lor (1 MHz): 50nsl
sarcina 600Q in paralel cu 15pF);
- raport semnal/pauza: 45/55+55/45.
Schema bloc a generatorului
de joasa frecven\a E-50 1 este
in ciuda marii sale simplita\i
a pre\ului de cost modic, generatorul
de JF E-0501 ramane un aparat
indispensabi l i n laboratorul electro-
nistului, mai ales a celui pasionat de
audiofrecven\a, dar nu numai.
2. Generatorul de joasa
frecvenja cu afi,!,are numerica
(versatester) tip E-OS02
Si acest aparat electronic este
la fel de bi necunoscut electroni
9
tilor ca
9i precedentul, fiind aproape la fel de
raspandit.
Generatorul E-0502, cunoscut
mai ales sub denumirea de
Versatester, indepline'?te in domeniul
de frecven\a 1 OHz+1 OMHz
urmatoarele func!iuni:
- generator de tensiune sinusoidala
dreptunghiulara;
- voltmetru digital (numeric) de
curent alternativ;
- frecven!metru numeric.
digital (cu care
aparatul este dot at) la
masurarea tensiunii ,?i a frecven!ei, atat
a semnalelor generate intern, cat a
11

semnalelor care se aplica din exterior
(din afara aparatului ).
Versatesterul are posibilitatea
de a fi utilizat in diverse aplicatii. Astfel,
faptul ca acesta permite obtinerea unui
semnal sinusoidal cu distorsiuni red use
(0,1 %) posibilitatea de reglare foarte
fina a frecventei (0,01 %) amplitudinii
(0,1%) i i confera posibilitatea de a
efectua masurari de precizie asupra
amplificatoarelor, filtre lor De
asemenea, posibilitatea pe care 0
ofera aparatul de ob\inere a unui
semnal dreptunghiular reglabil sau fix
cu fronturi bune (30-50ns sau 10-15
ns) permite masurarea raspunsului
amplificato.arel or sau comanda
diverselor circuite TTL.
Existenta voltmetrului extern
face posibila ridicarea caracteristicilor
de frecven\a ale cuadripolilor, iar
frecventmetrul extern are doar 4
digili) permite masurarea frecventei cu
precizie ridicata, in cazul masurarii in
depa,?ire.
Sa vedem ce inseamna
masurare in depa,?ire. De exemplu,
trebuie sa masuram frecven!a de
8,452917MHz. Se procedeaza astfel:
in gama 1+10MHz (rezolu\ie x 10) se
valoarea: 8,452MHz, iar in
gama 1+10kHz se
valoarea 2,917kHz.larin final,
citirea s-a facut pe un cu doar
patru digiti, din cele doua masurari
anterioare se reconstitui e valoarea
exacta a unei frecven!e formata din 7
cifre (digi\i) anume: 8,452917MHz.
Principalele caracteristici
tehnice ale Versatesterului sunt
prezentate in cele ce urmeaza, pentru
cele trei ti pu ri de funC\iuni ale
aparatului: cea de generator, cea de
frecven\metru extern cea de
voltmetru extern.
a) Func\ia de generator
- frecven\a este reglabila in
domeniul 10Hz+1 OMHz in t repte
decadice, printr-un comutator in linie
cu 6 pozi!ii (continuu, in interiorul
fiecarei decade in raportul 1/10 fin
cu plaja de 0,5%);
- frecven\ei se face cu 4
digiti (cifre), indica\ia maxima, la cap
de scala, fiind 9999;
- eroarea maxima a frecven\ei:
0,01% la cap de scala (eroare
multiplicativa 0,002% la citire
(eroare aditiva);
- impedan\a de 50Q sau 600Q;
- curentul maxim de 50mAef
12
LAB ORATOR
AI..-1P UF. DETECTOR CONVERTOR
DECADE DE OSCItA.TOO
INTMR
1.;----

VOlTrvlETRU
f-I
Tt NSIUNE ANAlOG-
OMZARE
I<-
CUM!
EXTERN EXTERN")'
UexleJI\

1
Uinl!rl
cl
AFISARE
I
F"'" M
4-
AMPllF.


f'OARTA
J
FRECVENlMElRU
rC
FRECVENTMElRU
IE
DETECTOR
OSCllAT()R
Figura 2 TENSIUNE
INTERNA
SINUSOIDAL

1
pentru scala de 3V 17mA pentru - impedan\a de intrare:1MW50pF.
scala de 10V este protejata la Schema bloc a
scurtcircuit); Versatesterului t ip E-0502 este
- este cuplata in c.c. pentru prezentata in figura 2.
scalele pana la maxim 3V in c.a. Semnalul sinusoidal este
pentru scala de 10V; generat de un oscilator cu punte Wien,
- reglajul tensiunii de in trepte, la care frecven\a se regleaza decadic
maxim 1/3000 (continuu in raportul de (cu rezisten\e) continuu (cu un
aproximativ 1/1 0 fin cu plaja de condensator variabil dublu) . Din acest
aproximativ 4%); semnal, cu ajutorul unui etaj formator,
- valoarea maxima (in gol) a tensiunii se ob\ine un semnal dreptunghiular. La
sinusoidale: 3, 16Vef pentru domeniul seleC\ia celor doua canale se
1 OHz+ 1 OMHz 10Vef in domeniul face cu ajutorul unui comutator.
10Hz+1MHz; Tensiunea alternativa interna
- valoarea maxima (in gol) a tensiunii (prod usa de oscilatorul sinusoidal),
dreptunghiulare: 20Vvv. respectiv semnalul sinusoidal de la
Aparatul este dotat cu 0 intrare, trecut prin ampl ificatorul
separata care furnizeaza semnal voltmetrului extern se aplica
dreptunghiular compatibil cu circuitele detectoarelor de tensiune interna,
TTL de viteza medie. Intervalul de respectiv externa, iar tensiunile
frecven\e este: 10Hz+1MHz sau continueob\inutedupaacesteetajese
10Hz+10MHz cu potenliometrul de. aplica convertorului analog-numeric,
nivel al generatorului la maxim de tip cu dubla panta, prin intermediul
frecven\ei. comutatoarelor Uintern Uextern
b) Func\ia de frecven\metru extern (comandate in c.c.). Convertorul
.domeniul de masurare: furnizeaza indicalii numerice ale
1 OHz+ 1 OMHz; tensiunii.
- rezolu\ie maxima: 1 Hz sau 0,1 Hz Oscilatorul cu cuar\ piloteaza
pe pozi\ia "rezolu\ia x10"; decadele de divizare; care comanda
- cu 4 digiti (9999 la cap de poarta frecven\metrului, la aceasta
scala), cu semnalizarea putand fi conectat semnalul intern sau
-eroaredemasurare:0,01%lacap cel extern prin intermed iul
de scala 0,002% la citire; comutatoarelor Fintern Fextern
- impedan\a de intrare:1 MQ/50pF. (comandate in c.c.). Semnalul extern
c) Func\ia de voltmetru extern parcurge, in prealabi l, amplificatorul
domeniul de frecven\a: frecven\metrului, avand posibilita\i de
10Hz+1MHz; reglare ale pragului de basculare a
- cu 3 digiti (999 la cap de triggerului respectiv.
scala) cu s'emnalizarea la Indica\i ile numerice ale
1200 2,5 citiri pe secunda; frecven\ei sau tensiunii sunt trimise
- eroarea la masurarea semnalelor Spre sistemul de prin
sinusoidale (voltmetrul masoara prin comutatoare (F U), comandate in c.c.
detec\ie valoarea medie, fiind etalonat Versatesteru I co nstitu ie
in valori eficace): 0,5% la cap de scala un excelent aparat de laborator,
0,5% la citire, pentru intervalul care func\iunile mai multor
100Hz+1 OkHz respectiv 1 % la cap tipuri de aparate, cu performan\e
de scala ,?i 1,5% la citire. pentru satisfacatoare.
intervalul1 OHz+ 1 MHz; - continuare in numarul viitor-
TEHNIUM. Nr. 1/2000
J
AUTOMATIZARI================================
DISPOZITIV PENTRU LlMITAREA MERSUlUI IN GOl
Valentin Antonescu
1.Descriere
Di spozi ti vul pentru limitarea
mersului in gol este un dispozitiv
electronic a fost real izat pentru
grupurile de sudura rotative CS3+CSS
(3 1SA+SOOA) cu scopul de a
deconecta motorul de antrenare de la
re\ea, cand intre doua opera\i i de
sudura trece un timp relativ mare, timp
in care motorul de antrenare consuma
energie electrica in mod nej ustificat.
Dispozitivul este un
economizor de energie electrica. 1n
afara de aceasta, prin opririle pe care.
e realizeaza, face sa scada numarul
tie ore de func\i onare efectiva a
grupului, fapt care duce la scaderea
uzuri lor (de exemplu: peri i colectoare,
colectoare, rulmen\i etc.).
Dispozitivul a fost realizat de
maniera incat sa asigure
func\ ionarea motorului de antrenare in
regimul prescris de fabricant cu
respectarea normativelor in vigoare,
privind pornirea motoarelor de putere
mare (Tipul vechi de CSS are motor
de 21 kW) . Di spozitivul asigura pornirea
motorului de antrenare in stea apoi
func!ionarea in triunghi. S-a prevazut,
de asemenea, un conector de avarie,
care, montat i n locul dispoziti vului ,
asigura porni rea , precum
funclionarea motorului in stea apoi
"n triunghi, manual cu func!ionare
continua, identic ca la functionarea cu
intrerupatorul stea-triunghi, original, al
grupului .
Dispozitivul a fost prevazut cu
o serie de proteclii care eli mina situa\ii
in care contactoarele de mers in stea
'Ii triunghi sa se gaseasca cuplate
concomitent (di n cauza magnetismului
remanent sau a construcliei mecanice
pot avea loc intarzieri, mai ales la
deconectare, care ar pune RST in
scurtcircuit). sau Sa se reali zeze
porni rea direct i n triunghi.
Dispozitivul a fost realizat in
intregime cu componente indigene,
deci nu ridica probleme deosebite la
construc!ie sau depanare. Nu necesita
operalii de intre\inere deosebite. Este
suficient sa fie cura\at (sufi at) periodic
de praf Sa se verifice contactele
releelor.
TEHNIUM Nr. 112000
Dispozitivul realizeaza urma- prea mare nu mai justifica montarea
toarele funclii: dispozitivului.
-a. Pornire automata a grupului prin
intermediul electrodului de sudura, in
contact cu piesa de sudat;
-b. Pornirea motorului in stea;
-c. Trecerea l a functionarea in
triunghi, dupa 0 temporizare
prestabilita din P2, in intervalul 6+30
sec;
-d. Deconectarea grupului de la
re!ea, dupa 0 programare prestabilita
din P1 , in intervalul10sec+6 minute, .
daca in acest interval nu se sudeaza;
-e. Eliminarea temporizarii de limitare
a mersului in gol in perioada care se
sudeaza.
Schema electrica a
dispozitivului LMG A02 este prezentata
in figura 1.
1n princi piu , dispozilivul
funqioneaza i n felul urmator: se
contactorul principal CTI
dispozitivul, la relea prin intermediul
i ntrerupatorului pachet a 1.
Motorul al imentarea
i n stea apoi dupa programarea in
triunghi , grupul devine apt de lucru.
Daca in intervalul de timp
programat pentru limitare mers in gol
nu se sudeaza, la expirarea timpului,
dispozitivul deconecteaza motorul de
la re\ea.
Daca in intervalul de timp
programat pentru limitare mers in gol
se sudeaza, fiecare sudura executata
prescrie timpul deja memorat de
li mitator. La terminarea fiecarei suduri,
temporizarea de limitare a rnersului in
gol in cepe din nou de la zero. Daca se
atinge timpul prestabilit pentru limitare,
deoarece nu s-a mai sud at, di spozitivul
deconecteaza motorul de antrenare de
la relea. Pentru 0 noua opera!iune de
sudura este suficient sa ati ngem cu
electrodul din piesa pentru sudat
dispozitivul va motorul de
antrenare la relea, in stea apoi in
triunghi, putilndu-se incepe lucrul.
La programare se va avea
grija sa nu se programeze un timp prea
scurt, linandu-se cont de timpul
necesar schimbarii unui electrod,
baterii zgurii , pieselor pentru
sudat etc. Un timp prea scurt duce la
porniri repetate ale motorului , un timp
2. Blocuri funC!ionale ale
dispozitivului
a. - Blocul de pornire automata
temporizare a mersului in gol;
b. - Blocul de temporizare a
conectarii in triunghi;
C. - Blocul sesizor de sarcina
prescriere a temporizari i mersului in gol
cil nd converlizorul este sub sarcina;
d. - Blocul de alimentare.
Descrierea blocurilor funclionale
a. Blocul de pornire
automata temporizare a mersului
in gol este un releu de limp cu
tempori zare la cadere. Asigura
reglarea liniara a timpului de mers in
gol toto data asigura pornirea
automata a motorului generatorului de
sudura.
Se compune din:
- un generator de curent constant,
format din R1-Z1-T1 -R2-P1;
- un condensator de i ncarcare. C1;
- diodele de descarcare, d3-d4-dS
(d3-d4 suntin serie pentru proteclie la
strapungere);
- un discriminator de prag, cu funclie
de trigger Schmit! (de fapt cu
comparator de tensiune inversor, cu
histerezis) format din R3-R4-RS-R6-
C11 ;
- un amplificator de curent continuu,
format din R7-D1 -RS-T2 0 dioda de
proteclie d2;
- un releu el ectromagnetic de
execu\ie D 1 .
Generatorul de curent
constant a fost necesar pentru
reproductibi litatea exacta a timpi lor
programali din P1.
b. Btocul de temporizare a
conectarii motorului i n triunghi este
un releu de timp cu temporizare la
conectare. Asigura temporizarea la
conectare a motorutui i n triunghi .
Se compune din:
- un generator de curent constant,
format din R14-Z2-T4-R1S-P2;
- un condensator de incarcare, C2;
- 0 dioda de descarcare, d9;
- 0 dioda Zener, Z3, necesara pentru
stabil irea pragului de i ntrare in
conducli e a amptificatorului de curent
13
continuu;
- un amplificator de c.c,. format din
T5-T6-R16 i n montaj Oarl ington;
- 0 dioda de protec!ie, d1 0;
- un re l eu electromagnet ic de
execu!ie 02.
Generatorul de curent
constant a f ost necesa r pentru
coe ficientul de temperatura al
acestora. Toate tranzistoarele au fost
montate pe un radiator comun din tabla
deAl, cu grosimea de 1mm '1i suprafa\a
de aproximativ 50cm
2
. Radiatorul
serve'1te ca suport de prindere
pentru poten!iometrii de reglaj P1-P2.
reproductibilitatea tim pi lor programa!i 3. Parli compon ent e
din P2. auxiliare dispozitivului
c. Blocul sesizor de sarcina - Oioda de putere OP, montata pe un
'1 i prescriere a temporizarii mersului radi ator KNF360, cu rol de separare
in gol asigura anularea temporizarii (blocare) traductor de sarcina.
blocului limitator ori de cate ori - intrerupator pachet a.1. cu 3x3
generatorul de sudura intra in sarcina. pozi!ii. Are rolul de a introduce sub
Se compune di n: tensiune contactorul principal CTI
- un de prag cu func!ie dispozitivul. in cazul cand dispozitivul
de trigger Schmit! ( de fapt, un . este demontat, cu ajutorul unui
comparator de tensiune inversor cu conector de avarie, se poate realiza
histerezis),formatdind6-R9-R10-R11- pornirea manuala '1i continua a
C12; grupului in stea '1i apoi in triunghi la fel
- un amplificator de c.c. format din ca '1i din intrerupatorul original.
R12-d7-T3-R13; - Contactoarele CT1-CT2-CT3. Au
- 0 dioda de protec!ie, d8; fost necesare, intrucat nu se poate
- un re leu elect romagn etic de realiza 0 automatizare cu ajutorul unui
execupe, 03. i ntrerupator cu ac!ionare manuala;
d. Blocul de alimentar e - Releul t ermic RT41 cu rol de
asigura alimentarea cu tensiune a protec\ie a motorului de aC\ionare.
blocurilor funC\ionale ale dispozitivul ui.
Livreaza tensiunea de 24 Vc.c. '1i +15
Vcc (sursa dubla), stabilizata filtrata.
Se compune din:
- un transformator de re!ea TR1 cu
urmatorii parametri:
-tensiune primara-220V;
-tensiune secundara - 2x21 Vef;
-sec!iunea miezului- 4cm2;
-tola E+I 20;
-nr. spire in primar- 2390 <PO, 15mm
CuEm;
-nr. spire in secundar - 2x265
<l>0,35mm CuEm;
- 0 punte redresoare monofazata
PRM1;
- sursa de 24V/250mA cu limitare de
proteC\ie a curentului debitat, formata
din C3-R17-Z4-Z5-T7-T8-d11-R1 8-C4.
Oin R 18 se regleaza curentul la care
sursa intra i n protec!ie;
- sursa de +15Vc.c. farmata din R19-
Z6-Z7-T9-C5-C6. Rolul de proteC\ie la
supracurent iI preia sursa de 24V, din
care deriva.
- sursa de -15Vcc, cu limi tare a
curentului debitat, formata din C7 -Z8-
Z9-R20-T10-T11 -d12-R21 -C8-C9.0in
R21 se regleaza curentul la care sursa
intra in protec!ie.
Pentru tensiunile de referi n!a
Funclionarea schemei
electrice
4. Func! ionarea in regim de
l i mitare a mersului in gal (Nu se
sudeaza dupa pornire).
La alimentarea cu tensiune a
di spozitivului , condensatarul C1 este
descarcat. La intra rea inversoare a
circuitului integrat CI1 tensiunea va fi
OV. Imediat i nsa, la intra rea
neinversoare a CI1 va aparea
tensiunea de referin!a data de divizorul
R4-R5 '1 i care va f i de +7,5V
(Masuratori le sunt facute in raport cu
masa). La CI1 tensiunea va fi
de +15V, va trece prin rezisten!a de
limitare-conversie (tensiune-curent) R7
ajungand in baza tranzistorului T2 i l
va deschide. Poten!ialul negativ de la
masa va trece prin rezisten!a R8,
emitorul lui T2, colectorul lui T2, la
borna releului de execu!ie 01 . Cealalta
borna a releul ui fi ind legata la poten!ial
pozitiv (+24V), prin bobina releului 01
va incepe sa circule un curent capabi l
sa ancl an'1eze armatura acest ui a,
datorita fluxului magnetic creat. Se
stabil esc contactele astfel: contactul2-
3 NO se va inch ide iar contactul4-5 NI
se va deschide. Prin contactul 2-3
s-au montat la toate sursele cate doua incepe sa circule tensiune de 220V la
diode Zener, pentru a imbunata!i contactul 2-3NO al releului 02, la
14
contactul 6-7 NI al releului 0 2 prin
contactul 3-5 NI al contactorului CT3
t;, l a bobina contactoru l ui CT2
YContactorul CT2 Yva conecta prin
aceasta se realizeaza: contactul6-7Ni
se desface, blocand contactorul CT3
t; in repaus. Contactorul 3-5 NI se
desface intrerupand descarcarea
condensatorului C2, prin dioda d9
contact 4-5 NI al releului 02, la masa.
Se inchid contactele de for\a RST-
ABC, motorul alimentarea in
stea .
Cat timp condensatorul CT2 a
fost descarcat la masa (pana la nivelul
de +0,6V), tranzistoarel e T5 T6 nu
au primit tensiune i n baza au fost
bl ocate. Rel eul 02, neavand
alimentare negativa, este
Prin generatorul de curent constant,
condensatorul C2 incepe sa se i ncarc
cu energie, liniar direct propo'1ional
cu pozi!ia poten!iometrului P2. Pentru
a intra in conduclie T5-T6 este necesar
ca la borna + a condensatorului C2 sa
avem 0 tensiune de +8V (6,8V cilderea
de tensiune pe dioda Zener Z3 plus
1,2V cilderea de tensiune pe bazele
tranzistoarelor T5-T6, caderea de
tensiune pe R16 fiind neglijabi la).
in momentul atingerii tensiunii
de +8V pe armatura pozitiva a
condensatorului C2, tranzistoarele T5-
T6 intra in ccnduc!ie, permi!and ca prin
R16, emitor T6, colector T6, poten!ialul
negativ de la masa sa treaca la borna
releului 02. Cealalta borna a releului
fiind legata la poten!ial pozitiv (+24V),
releul 02 va Contactele 2-
3NO se inchid, contactele 4-5NI 6-/1
NI se vor deschi de. Prin desfacerea
contactelor 6-7NI se intrerupe
alimentarea cu tensiune de 220V a
bobinei contactorului CT2 Y acesta
va deconecta, intrerupand alimentarea
cu energie a motorului de antrenare.
Prin desfacrea contactelor 4-5 NI ale
releului 02 se introduce protec!ie la
descarcarea condensatorului C2 la
masa (contactul contactorul ui CT2, 3-
5 NI stabilindu-se ar desciirca
condensatorul C2 la masa, anuland
comanda de a releului 02).
Prin inchiderea contactului 2-3NO a
re leulu i 0 2 se permite trecerea
tensiunii de 220V la contactul 6-7 NI
CT2Y Prin deconectarea contactorului
CT2Y contactul 3-5 NI al acestuia se
inch ide pregatind, un nou ciclu de
temporizare al releului 02.
Contactul 6-7 NI al CT2Y se
TEHNlUM Nr. 112000
AUTOMATIZARI ===::;:;;:::===:=========
+-c:::H .......... ---1II

II
o
+-c:::H .......... ---1II
.
u
H._- -----<>-----.+-c:r-III
+
, '
9 9
o _ N

+
ii;
m
"tl
0


"tl
II.

"tl
inch ide, permijand lrecerea tensiunii in acesl limp (au trecut de la
de 220V la borna contactorului CT2Y. pornirea inijiala 10+15 secunde,
Contactele de lorta RST-ABC se inchid condensatorul C1 se incarca liniar cu
molorul va primi al imentare
energie in triunghi.
TEHNIUM. Nr. 1/2000
cu energie, direct proportional cu timpul
stabil it din P1, prin generatorul de
,
,
,
curent constant. Acest lucru este
permis deoarece diodele de
descarcare d3-d4 sunt izolate l aja de
masa prin DP, de sudura este
i n aer (nu se sudeaza) dioda de
15
descarcare d5 este izolata fala de curent al intrarii neinversoare dupa inchiderea contactului 4-5NI se
masa prin contact 2-3 NO releu 03 basculare. pregate'ite blocul pentru 0 noua
(traductorul de sarcina nu lucreaza, Primind poten\ial negativ de la temporizare (contactull ucreaza 'i i la 0
deoarece nu este sarci na) . La ie'iire in baza, tranzistorul T2 se protec\ie suplimentara). Contactele 6-
atingerea tensiunii de +8,5V pe blocheaza 'ii iese din conduc\ie. Releul 7 NI ale releului 02 'ii contactele 3-5
armatura condensatorului C1, implicit 01 , nemai primind poten\ial negativ, NI ale contactorului CT36 intregesc
la intrarea inversoare a comparatorului decian:;;eaza. Pri n decian'iarea releului lan\ul de alimentare cu energie de
CI1 (7,5V tensiunea de referin\a plus 02 acesta i :;;i desface contactele 2- 220V a contactorul ui CT2Y,
1 V histerezisul) acesta va bascula, 3ND 'ii i'ii inchi de contactele 4-5 NI. pregatindu-I pentru 0 noua pomi re.
ie'i irea CI1 cade in poten\ial negativ (- Prin desfacerea contactelor 2-
15V). Tensi unea de -15V trece prin 3 NO, acestea intrerup alimentarea cu
rezisten\a de limitare R7 'ii este energie de 220V a bobinei
condusa la masa prin dioda d1, pana contactorului CT36. Acesta
la nivelul de -O,6V. (Curentul debitat de deconecteaza, oprind alimentarea cu
integrat in aceasta stare este in jur de energie a motorului de antrenare a
4mA) . in momentul bascularii, generatorului. Prin inchiderea
tensiunea de referin\a de la intrarea contactului 4-5 NI al releu lui 01,
neinversoare a circuitului integrat CI1
scade de la +7,5V la +4,5V,
departajand puternic tensiunile
existente pe intrarile comparatorului
(+8,5V la intrarea inversoare, +4,5V la
intrarea neinversoare). Acest lucru
este posibi l datorita valorii mari a
rezisten\elor din divizor
(R4=R5=1 00kQ) 'ii consumul ui de
t

condensatorul C2 este descarcat la
masa pana la nivelul de +O,6V, prin
lan\ul d9 contact 4-5NI al releului 01,
contact 3-5NI al contactorului CT2Y.
Acest lucru duce la blocarea
tranzistoarelor T5-T6 'ii deconectarea
releului 02. Acesta i'ii desface'
contactul 2- 3NO 'il l'i l i nchide
contactel e 4-5 NI 'ii 6-7 NI. Prin
Your Internet Business Solution
.Ell'

IExplorer
E-mail

WebTalk
Numai prin noi aveti acces la
. i
Internet din toata tara, cu viteza
<j"' ';'' !.'
maxima si costuri minime!

InterComp
Tel: 01-3238255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro
http://www. starnets.ro
16
II
Netscape


RealAudio
TelnetlFTP

',,:, "

HOT JAVA
5. Pornirea ';I i func!ionarea
in regim de lucru (Generatorul intra
in sarcina. sudandu-se dupa pomire)
Presupunem ca la prima
pornire nu s-a sudat in timpul perioadei
de limitare a mersului in gol. sau de la
ultima sudura executata a expirat
tirnpul de limitare generatorul este
opril. Condensatorul C1 este incarcat
pana la nivelul de +9.5V. tensiune pe
care 0 regasim la intrarea neinver-
soare a comparatorului C11. le:;; irea
comparatorul ui este negativa, T2 este
blocat:;;i releul 01 este declan:;;al.
in momentul dlnd atingem cu
electrodul de di n cle'ite, piesa
de sudat (piesa care este legata la
generator), curentul inmagazinat in
condensatorul C1 este descarcat la
rna sa pana la nivelul de +1,2V prin:
diodele de descarcare d3-d4, cablul
plus al generatorului, cie'ite, electrod,
piesa, cablu minus, bobinaj generator.
masa limitator. Comparatorul CI1 va
bascula i n poten\ial pozitiv la ie'i ire,
releul 01 va ancian'ia, ciclul reluandu-
se ca la pornirea din paragraful
precedent, i n fi nal motorul f iind
alimentat in triunghi 'ii generatorul
debiteaza tensiune. Imediat dupa ce
am ridicat electrodul de pe piesa, se
intrerupe descarcarea condensatorului
C1 'ii acesta incepe sa se incarce.
Comparatorul circuitu l ui
traductor de sarcina CI2 are tensiunea
de referin!a la intra rea neinversoare de
aproximativ -O,35V. La intrarea
inversoare apare 0 tensiune de
aproxi mat iv +O,5V. le'iirea
cornparatorului este de - 15V. Prin
rezisten\a de limitare R12, tensiunea
negativa este condusa la masa de
dioda d7 pana la -O,6V (curentul debitat
de comparator este de 4mA, fiind u'i0r
suportat de circuitul integrat).
Baza tranzistorului T3 fiind
alimentata cu poten\ ial negati v,
tranzistorul nu este blocat 'i i releul 03
declan'ial. Contactul de lucru 2-3NO
este deschis, impi ed icand
descarcarea condensatorului C1, prin
TEHNIUM. Nr.1I2000

AUTOMATIZARI ================
dioda d5, la masa, in momentul cand
incepe sa se sudeze, caderea de
tensi une pe dioda OP (masurata la
borne Ie diodei) este de minim -O,6V;;i
maxim -1, 1V, in func!ie de sarcina, Prin
dioda d6, aceasta tens iune este
condusa la borna neinversoare a C12,
Comparatorul CI2 va bascul a, la ie;;ire
avand poten!ial pozitiv (+15V), Acesta
(poten!ialul) trece prin rezisten!a de
limitare, ajunge in baza tranzistorului
T3 pe care il trece in conduc! ie,
permi!and poten!ialului pozi tiv de la
rnasa sa circule prin R13, emitor T3,
colectorT3, borna releului 03, Cealalta
borna fiind legata la poten!ial pozitiv
(+24V) releul va anclan;;a. Prin
aceasta contactul 2-3NO se inch ide
permi!a nd pot en!ialului pozitiv
inmagazinat in C1 sa se descarce la
asa pana la nivelul de +O,6V, prin
dioda d5, contactul 2-3NO al releului
03. Aceasta conduce la anularea
timpul ui memorat de limitator pentru
deconectare la mers in gol.
La dispari !ia sarcinii , intrarea
inversoare a CI2 este iara;;i pozitiva
(+O,5V), fapt care duce la bascularea
comparatorului CI2 in poten!ial negativ
la ie;;ire, T3 se blocheaza ;;i releul 03
se dezexcita, Contactele 2-3 se
desfac, intrerupand desciircarea
condensatorului C1, Acesta incepe sa
R S T NUll
se i ncarce ;;i, daca nu se mai sudeaza,
la expirarea timpului programat pentru
limitare mers in gol, dispozitivul opre;;te
alimentarea cu energie a motorului,
prin deconectarea releul ui 01, Restul
de secven!e sunt identice cu cele din
paragraful precedent.
o noua atingere cu electrodul
a piesei de sudat pune din nou i n
mi;;care lan!ul de pornire a motorului
de antrenare, timpul de repaus fiind
nelimitat.
6. Mont area dispozitivului
Se poate face separat de
convertizor, intr-un tablou auxiliar in
care se monteaza dispozit ivul ,
contactoarele de fo,!a CT1 , CT2, CT3
si releul termic de protectie Rth1,
intrerupatorul pe u;;a
tabloului, eventual cu l ampi de
semnalizare (bran;;at;;i avarie motor).
Oioda de putere OP se va monta pe
un radiator de caldura tip KNF360,
direct in tabloul grupului, in spatele
tabloului de bord, langa borna + a
generatorului sau langa tabl oul
separat, cu condi!ia ca radiatorul sa fie
montat pe un suport izolant. Oaca
grupul nu este fix intr-un atelier,
incapere etc" contactoarele se vor
monta in interiorui tabloului de bord,
ramanand spa!iu suficient , prin
b
C E
R S T
Icn
0--- - - - --

.5 I
A B C
a 7
2 I
- - -
_____ BO F

;
3
8 7
R!hl
c
b
e
I cn R 5 T
--+--j--- -
-K

---
A B C
.....J
legaturlla de Ie conectorul:
z
x
I
y
1"
R 5 T
I CT3 6
--+--j-----K y
l 1 J j
Displitivul L.M.GA02 - Schema de conoJlunl exter10are
TEHNIUM. Nr. 112000
demontarea i ntrerupatorului st ea-
triunghi. i ntrerupatorul de re!ea;;i priza
dispozitivului se vor monta pe panoul
bordului , in interior, cu acces spre
afara, Oioda de putere se poate monta
i n bord , intre borne Ie (+) ;; i (-) ale
generat orul ui,l eventual pr in
reamenajarea conexi unilor la reglajul
brut al convertizorului. Oispozitivul se
va monta pe bard i n exterior, cu ajutorul
unor piuli!e fl uture, fapt care duce la
pos i bi l itatea demontiirii rapide a
dispozitivului la terminarea lucrului ;;i
asigurarea lui, contra sustrageril or de
cat re persoane rau i nten!ionate,
Indiferent de felul de montaj, se va
respecta i ntocmai schema de legatura
din schema de montaj anexata, Este
indicat ca dispozitivul sa fie protejat de
umezeala, praf cu pulberi metalice,
lacuri incalzite excesiv, Pri n simpla
i nlocuire a dispozitivului cu conectorul
de avarie, grupul va lucra ca ;;i cu
i ntrerupatorul stea-triunghi original.
Oepanarea dispozitivul ui in caz de
defectare se va face de un special ist,
dupa schema, Oaca gru pul est e
al imentat pri n intermediul unei prize cu
contactor de protec! i e, atunci
contactorul principal CT1 poate lipsi,
Schema de conexiuni exterioare a
dispoziti vului LMGA02 este data in
fig ura 2,
LM,G, O .. 6min
AO,2,
ConeclOf
6 5 4 3 2 I
; 'V 'V
; ;
Prize
6 5 4 3 2 I
3
-1
5



----- -
--Ii:

Figura 2
17
========================== AUTOMATIZARI
COMANOA ELECTRONICA PENTRU MOTOARELE PAS CU PAS
In cele ce urmeaza
prezint 0 schema electronica de
ac\ionare a motoarelor pas cu
pas (MPP) care poat e Ii
implementata mai simplu, fiind
compusa din circuite integrate
elemente discrete mai
pccesibile.
Motoarele electrice pas
cu pas sunt dispozitive pentru
conversia informa\iilor numerice
in lucru mecanic uti l. Fiind
cDmandate cu trenuri de
impulsuri, ele sunt un mijloc
simplu eCDnomic de
pDzi\ionare numerica precisa.
Prin inlocuirea seNo-mDtoarelDr
de c.c. lunc\iDnand in bucia
inchisa cu mDtDare pas cu pas,
se elimina necesitatea unDr
convertDare N/A, amplificatoare
de putere cu cDeficient ridicat de
liniaritate, traductDare de pozi\ie
viteza, re\ele de cDmpensare
a buclei.
La liecare impuls de
cDmanda rotorul MPP-u l ui
executa un pas unghiular, apDi
S8 pana la sDsirea
urmatDrului impuls. Dupa un
numar de impulsuri putem
cDnsidera ca unghiul tDtal de 0
Dimensiune coblaj:
135mrn x 145mm
ing. Florin V. Dumitriu
ROSU
MMD
AlB
GRI
N
rDta\ie la (rotor) este suma L-__________________________ .J
Figura 2
7. Masuri de protec!ia
muncii in exploatare
La montare se va avea grija
ca intDtdeauna cutia dispozitivului sa
lie legata la impamimtare, de la corpul
generatorului sau al tabloului separat,
printr-un prevazut special in
acest SCDp.
Nu se va lucra cu dispozitivul
de protec\ie scos. Se va urmari ca tija
dispDzitivului de reglaj limitare sa lie
tot timpul prevazuta cu buton de
ac\ionare. Nu se vor conecta sau
deconecta conectorul dispozitivului
sau contactul de avarie atata timp cat
intrerupatorul de cDmand;, este pe
pozi\ia Dispozitivul nu va Ii
depanatdecat de personal autorizat.
Lista de piese
- Rezisten\ele sunt cu pelicula
metalicadetipul RMP3050(1/2W) de
tipul RMP3100 (1W) au urmatoarele
18
valeri:
- tip 3050 (1/2W) R2=R15=15kQ;
R3=200Q; R4=R5=R9=100kQ; R6=
390kQ; R7=R12=3,3kQ; R8=R13=
15Q; R10=2kQ; R11=470kQ;
R16=56Q;
- tip 3100(1W): R1=R19=900Q;
R14=R20=R21=1,3kQ; R17=560Q;
R18=1,5kQ.
-Condensatoare electrDlitice-alumi-
niu: C1 =C2=C4=C5=C8=220IlF/25V;
C3=C7=1000IlF/40V.
-Condensatoare poliester metalizat:
C6=C9=10nF/100V; C10=C11=C12=
0,1 IlF/400V
- Poten\iometri: P1 =1 MQ liniar;
P2=100kQ lini ar.
- Diode redresoare: d1+d12=
1 N4007; d6=EFD115.
- Diode Zener: Z1 =Z6=Z8=PL6V2Z;
Z2=Z4=Z5=PL12Z; Z3=PL6V8Z;
Z7=Z9=PL9V1Z.
- Circuite integrate: CI1
- Punte redresDa re monofazata:
PRM1=1PM4
Tranzistoare: T1 =BD 138;
T2=T3=T5=T6=BC107; T4=BC177;
T7=BD238; T8=AC181; T9=T10=
BD137; T11 =AC180.
- Relee Tip IRM-RIB D1=D2=D3=
1000Q/24V;
- Priza tip EA-MBY-3-3515-1;
- Conector tip EA-MBY-3-3519-1;
- Siguran\a tip FEA (2A-250V);
- Componente auxiliare: DP- dioda
de putere TU38-TU39 (350A); Radiator
KNF 360tip IPRS; a1 - intrerupator
pachet 3x3 pozi\ii - tip Conect
- Contactoare (CT1-CT2-CT3)
Pentru grupuri pima la 350A: TCA63A1
220V- (AR 63A1220V), releu termic
63A; Pentru grupuri pana la 600A:
TCA 1 00A/220V- (AR 100A/220V),
releu termic 100A.
TEHNIUM. Nr. 112000
AUTOMATIZARI
+ 5V +5V
RS , lOOK
6
!lES55 1"3 __
10K
,
,
,
,
,
:,"CEAS LOCAL
----------- ------- - - - _ _ _ __ _ 1
+5V
7 GND
+5V
t
' Q2
9
JQ28
_
Q1
5
/Q1
D2
12
-1-5V
1
1A
Vee
12
"
13
1C IV
9
1D
"
1E
11
1F
GND
2A
2B
4
,c
2Y
5
2D
CDB451 CDB400
_"", _ I
"'
A
8
: ..r CD"DD ,' DISTRIBUITOR :
__ _ _ _ _ I
+ 5V
""+5"'" AM'PLIFICATOARE DE 'I ESIRE':
- -- ----
,
2K2 I
A
9 +
8
3
14
,
ALBA m
+5V
1mH
ROB339
K
8
, ,
2K2
11 + _
10
+
6
12
rotatii lor elementare, Fiind capabil de
inversarea sensului de MPP
poate efectua operatii de sumare
algebrica, Eroarea de pozitionare este
de 5% din valoarea unghiului fJ., care
la motorul util izat de noi prod us de
"Electromotor"- este la 200
de pe 0 rotatie de numai 9 sutimi
de grad sexazecimaL
Aplicati ile MPP sunt foarte
diverse, de la echipamente de desen
automat sau calcul , la instrumente
optice unelte,
TEHNIUM Nr. 112000
V R
13
F602
680
2
F602
__ _ ,,"_.J
i n figura 1 este prezentata
schema electronica in figura 2
cablajul suport, care poate fi simplu
placat, dar necesita cateva legaturi cu
sarma Alimentarea intregii
scheme se face dintro singura sursa
de 5V/3A. Schimband valoarea lui C
de la 10nF la 1).lF realizam 0 variatie
de turatie de la circa 300roVmin la 3
roVmin,
Sensu I de rota tie poate fi
inversat prin comutatorul K, rotatia fii nd
conform acelor de ceasornic (Ia masa)
Fi gura 1
invers (Ia +5V),
Bibliografie
F602
10
2IV
1, Electronica indust riala pentru
subingineri - dr,ing, Birca-Galateanu
al tii , Ed , Didactica Pedagogica,
1983;
2, Analog Memory Devices - Memory
Devices Inc, 1980;
3, Microprocesorul 8080 i n aplicatii -
T. altii , Ed , Facia
1981;
4, Circuite digitale IPRS
Catalog,
19
============================ELECTRONICASI PC
PROGRAMATOR PENTRU MICROCONTROLERELE
AT89C1051/AT89C2051/AT89C51/AT89C52
ing.Dan Diaconu
Microcontrolerele din seria
AT8 9C functioneaza la tensiune
scazuta (+5V). cu un consum mic de
energie, fi ind realizate in tehnologie
CMOS. Aceste componente sunt
produse de firma Amtel 9i sunt
compatibile, ca set de instruc\iuni , cu
standardul industri al MCS-51. Prin
combinarea, intr-un singur integrat, a
unei unita\i centrale de prelucrare pe
8bi!i a unei memorii Flash se ob\ine
un microcontroler puterni c, care
constituie 0 solu\ie fi exibila, cu un cost
redus, pentru 0 serie de aplica\ii.
Intreruperl
externe
re se t, unitat ea centrala incepe
execu\ia programului cu loca\ia OOOOH.
Adresele inferioare ale memor iei
program pot fi citite fie din memoria
Flash, existenta in cip, fie din memoria
externa. Pentru a se realiza aceasta
selec\ie pinul /EA este pus fie la +Vcc,
f ie la masa. Daca pinut / EA este
conectat la masa, intreg programul
este citit direct din memoria externa.
in configura\ia cu execu!ia
programului din memoria externa, 16
linii de (portul 0 9i 2) sunt
dedicate ca magistrala pentru citi rea
Figura 1
r ----- -- - - - -- -- - --- ----------- - ---- - --- - ,
Contrd
Memoile
intrerupefi
FlosIl
CPU
Conilol
Oscllalor
mogis1Jala
Pentru a exploata facilita\ile
circuitelor CMOS, seria AT89C are
doua mod uri de lucru la putere redusa:
-modul idle - in care unitatea
centrala este oprita, in timp ce RAM-
ul 9i restul componentelor aflate in
componen\a circuitului continua sa
func\ioneze. in acest mod, curentul
absorb it este redus cu 15% fa\a de
func!ionarea normala.
-modut power-down - in care
toate activim\ile microcontrol erului sunt
suspendate, cu pastrarea datelor din
RAM-ul intern. In acest mod, curentul
tipic absorbit este de 15mA.
Tipul de microcontrole re
prezentat are spa!iul de adresare
separat pentru memoria program 9i
memoria de date.
Memoria program poate fi
doar citita, iar ca marime poate ajunge
pana la 64Kocteti di rect accesibili .
Citirea se realizeaza prin activarea de
catre control er a pinului IPSEN. Dupa
Tabelul2
Operatie RSTNPP P3.2
Scriere octet 12V \j
Citire octet "1 " "1"
Steraere CiD 12V \ I
20
RAM
Portufi
introre
iesir9
Time
Time
Port
serial
programului. Portul 0 este utilizat ca
magistral a mul tiplexata in ti mp de
adresa/date. Adresel e memoriei
program sunt intodeauna pe 16bi\i,
chi ar daca programul utilizat
mai pu\in de 64KB.
Memoria de date poate
cuprinde pana la 64Kocte\i de memorie
externa, direct adresabil a. Adresele
memoriei externe de date pot avea 0
lungime de unu sau doi octe!i.
Adresarea pe un octet este uti lizata in
Tabelul1
Pin Functi e
P1.0 intrare Timer/Contor 2
P1.1 incarcare Timer 2
P3.0 RXD - port serial
P3. 1 TXD - port serial
P3.2 /INTO - intrerupere extern a
P3. 3 /INT1 - i ntrerupere extern a
P3.4 intrare Timer/Contor 0
P3.5 intrare Timer/Contor 1
P3.6 IWR
P3.7 /RD
P3.3 P3.4 P3.5 P3.7
"0" "1" "1 " "1 "
"0" "0" "1 " "1 "
"1 " "0" "0" "0"
conjunqie cu una sau mai multe linii
de pentru a pagina
memoria RAM. Portul 0 este folosit ca
o magistrala multiplexata de adresa/
data, in timp ce adresele pe doi octeti
primesc octetul superior al adresei pe
portul2. Microcontrolerul poate accesa
trei blocuri interne de date a 128
octe\i fi ecare. Pe durata accesarii
memoriei externe de date, unitatea
centrala genereaza semnalele de citire
scriere /RD IWR.
Memoria externa de program
poate fi combi nata cu memoria externa
de date pri n aplicarea semnalelor /RD
I PSEN la intra rile unei porti !?I,
utilizarea ie9i rii ca semnal de citire
pentru memoria de program/date.
Toate microcontrolerele din
seria AT89C au incorporat un oscilator
intern, care este folosit ca sursa de
ceas pentru unitatea cent rala. La
utilizarea oscilatorului inter n se
conecteaza un cristal de cuart intre
pinii XTAL 19i XTAL2, precum 9i doua
condensatoare catre masa.
Din schema bloc a
mi crocontrolerelor din seria AT89C
(figura 1), se observa ca pot exista
pana la patru porturi bidirec\ionale.
Fiecare port contine un latch de
stocare, 0 interfa\a de ie9ire 9i un buffer
de intrare. Interfe\el e de ie9i re pentru
porturile 0 2, precum 9i bufferul de
intrare al portului 0 sunt folosi te pentr
a accesa memoria externa. in acest
caz, portul 0 transmite octetul inferior
al adresei memoriei, multiplexat in timp
cu octetul care va fi scri s sau citit.
Portul 2 transmite octetul superior al
adresei, in cazul i n care adresa este
pe 16bi\i, altfel va emite asociate
portului. To!i pini i portului 3, precum 9i
doi pini ai portului 1 (doar pentru
AT89C32) sunt multifunqionali. Ei nu
sunt doar pini ai portului, asigura
facilitatile prezentate in tabelul1.
Pot exista pana la trei registri
Ti mer/Contor, fun ctie de
microcont roler. Fiecare din cei trei
regi 9tri poate fi configurat drept timer,
sau drept contor. La functi0narea timer,
registrul este incrementat la fiecare
ciclu ma9i na. Cum un ciclu ma9ina
consta din 12 perioade de oscila\ie,
practic rata de numarare este 1/12 din
TEHNIUM. Nr. 112000
;3



'Z
:'1
S
o
o
o
N
......
'Nl
10

+
yo IX0
1
tJ-rnr

1 STROBE'
4 AI D'
,
ER R'
INIT'
l iN"
A K'
eusy
4
FE
C

"
'7
vy ,
2


,

4.7 K SP
vee
U18


)I)
VI
'"
G Y3
",,'"

U2
00 2 J9
'"
"
Ql
Al
D2 Q2
D3 Q3
D4 04
M
1
05 05
A5
Db
D6 Q.\
At,
'J1A
D7 07
2
:i-
DB QB
A
B Yl
11
ax
;-
-'-<
1
Y2 ex:
.1 :b C2
G Y3

/4''''''
co 2 J9 AS
0 '
01 Ql
A
T
D2 Q2
"
03 Q3
I 0
04 Q4
05 Q5
co
,
D6 Q6
00
D7 QI
.
D1
DS os
,
02 11
m:
-'-<
ex:
03

04
05 U4
Db
00 3
01 Ql
2
I
2 3
vee
02 Q2
4
l Al lYl

D7
03 Q3

I I
l A2 lY2
04 Q, 1.,),3 lY3
4
,
05 Q5 1M 114
D6 Qo
R1
07 Q7
r-
12
>AI 2Yl
11
51<
DB os >A2 2Y2
11
ClK
L
1

em
4 .
' el
l '"'
1I6
..!iliL
I DO 2
01 Ql
J9
DO " DO
2 1
00
'2
Q2
03 Q3
04 Q,
04
,
05 Q5
0
D6
06 Q6
, ,
Il6
D7 Q7
08 os
,
11
L.J...,
ClJ(
10 K SIP
DC

00 18
VI Al
2 00
Y2 A2
Y3
'3
D
Y, A4 ,
Y5 A5
Y6 At,
Y7 A7
va AS
G2 '

llecore drcu t ore IX1 de 0.1 uF lme a:lrreniCre S m::lSO
soc"
'Q.pIni
-
r-
r
'-- If'
V
0.,.:1
0
r.2
IK
\<:c

""'"
vee
00
""'"
,

-<
,
0
'T
,j--<
I
C5
II
12 V O.lJ
"
A'

J'
S

ua
150 ""
lM750S

"
"' I
IO
&

J
ALUM 01
"'"I
"
7
'"
lMJI7
I" '" 1

R6
101(
1% V\NT
03
of< 12

2N2907
1 1150 1% os
" 11 , (;9
2"' 7
101(
'U 2"12222A
I IOn' 1% 'L'.NT
R8
"
7 '7
4.7K
"
'7
07
,
.
,
I
tr1
t""
tr1
n
>-3

o
'Z
.....
n
>
'J:J
.....
"'=
n
I
============================ELECTRONICASI PC
frecventa osci latorului. La function area
contor, registrul este incrementat ca
raspuns la 0 tranzitie din "1" in "0" a
intrarii. Intra rea este testata la pulsu
10 din' cadrul ciclului masina. Daca
verifi carea detecteaza 0 la
un ciclu ?i una "0" la ciclul urmator,
contorul este incrementat. Rezulta
necesitatea ca semnalul sa fie pastrat
constant cel putin un ciclu masina
inainte sa fie schlmbat. '
I
Interfata seriala este una full
duplex, poate transmite 9i receptiona
simultan. Ea contine la intrare un buffer
care permite sa inceapa receptia unui
al doil ea octet i nainte de citi rea celui
precedent. Totu9i, daca primul octet nu
a fost citit pana la receptia completa a
celui de-al doilea octet, unul din octeti
se pierde. '
AT89C asigura trei surse de
intreruperi: intrerupere externa,
intrerupere de la timer 9i intrerupere
de la portul serial. Fiecare sursa de
intrerupere poate fi activata sau
dezactivata individual. Toti bitii care
genereazil intrenuperile potfi setati sau
resetati prin software, cu acela9i efect
dacil sunt modificati hardware.
AT89C1051 este un
microcontroler CMOS pe 8 biti cu 1 KB
de memorie Flash, 64 octeti RAM, 15
linii de intrare/ie9ire, un registru timerl
contor pe 16 biti 9i un comparator
analogic. Memori a program se poate
programa octet cu octet. Odata
programatil memoria, pentru a 0
reprograma cu un nou octet, este
necesar ca intreaga memorie sa fi e
stearsil electric. AT89C1051 contine
contor de adresa care este resetat
la OOOH cu RST 9i este incrementat
prin apli carea unui impul s pozitiv pe
pinul XTAL 1.
Algoritmul de programare este
urmiltorul:
1-se aplicil tensiunea de alimentare
intre V cc 9i GND;
2-se conecteazil RST 9i XTAL 1 la
masil;
3-se seteazii pinii RST 9i P3.2la "1";
4-se apli ca combi natia conform
tabelului 2 la pinii P3.3,' P3.4, P3.5,
P3.7 pentru a selecta operatia de
programare dorita;
5-se aplica octetul care se doreste
a fi scri s la adresa OOOH pe portul i;
6-se apli ca 12V pe pinul RST;
7-se transmite impuls de
programare pe P3.2. Ciclul de scriere
dureaza, in medie, 1,2ms;
22
Tabelul3
Operatie RST I PSEN I PROG lEA P2.6 P2.7 P3.6 P3.7
Scriere octet
"1 " "0"
U
Citire octet "1 " "0" "1 "
9tergere cip "1" "0" \ I
8-pentru a verifiea inscrierea se
trece RST din 12V in "1" logic 9i se
seteaza P3.3 9i P3. 7 la nivelul
corespunzi3tor. Data poate fi citita la
portul P1 . '
9-pentru a programa un octet la
urmatoarea adresa se transmite un
inpu l s pe pi nul XTAL 1 pentru a
incrementa registrul de adrese intern.
Se aplica data pe portul P1.
10-se repeta de la pasul 6 pana se
incheie programarea intregului fi
9
ier.
AT89C2051 este un
microcontroler CMOS pe 8 biti cu 2KB
de memorie Fl ash, 128 octeti RAM, 15
linii de intrare/ie9ire, doi regi9tri timerl
contor pe 16 biti, un comparator
analogic 9i un port serial full duplex.
Programarea se realizeaza similar ca
la AT89C1051 (difera doar
dimensiunea maxima a memoriei).
AT89C51 are 4KB de
memorie Fl ash, 128 octeti RAM, 32linii
de intrare/ie9ire, doi timerl
contor pe 16 biti 9i un port serial full
duplex. Pentru programare trebuie ca
adresa, data 9i semnalele de control
sa fi e setate conform tabelului 3. Pasii
de programare sunt urmatorii : '
1-se transmite locatia de memorie
pe liniile de adresa;
2-se trans mite octetul dorit pe liniile
de date;
3-se activeaza combinapa de
programare;
4-se furnizeaza 12V pe pinul/EA;
5-se transmite puis pe IPROG
pentru a inscrie memoria Fl ash. Se
repeta pa9i i incepand cu punctul 1.
AT89C52 contine 8KB de
memorie Fl ash, 256 octe!i de date, 32
linii de intrare/ie9ire, trei regi
9
tri timerl
contor pe 16 biti 9i un port serial de
comunicape full duplex. Pentru
programare se foloseste acelasi
algoritm ca la AT89C51. ' ,
Ci rcuitul de programare
prezentat in figura 2 este compus
dintr-o interfata care se conecteaza pe
portul paral el al unui calculator si
sursele de al imentare
Secventa de semnale 9i temporizarile
necesare pentru programare sunt
generate de catre calculator sub
control software. Soclul de 40 pini este
"1 "/ 12V "0"
"1 " "1 " "1 "
"1 " "0" "0" "1 " "1 "
"1 "/12V "1 " "0" "0" "0"
destin at programarii memoriei Flash
din microcontrolerele AT89C51 si
AT89C52, iar soclul de 20 pini pentru
microcontrolerele AT89C1051 si
AT89C2051. .
Tensiunea pentru circuitul de
programare 9i pentru microcontroler
este asi gurata de 0 sursa fixa de +5V,
realizata cu circuitul integrat LM7805.
o a doua sursa de tensiune asigura
selectabil fie +5V, fie + 12V pentru
programare. Ea este real izata cu
circuitul integrat LM31 7. in plus, la
ie9ire este inserat un tranzistor pentru
a furniza 9i un al t reilea nivel de
tensiune (masa) uti lizat la programarea
lui AT89C1051 9i AT89C2051.
Programatorul este comandat
prin intermediul programului care
ruleaza pe calculatorul gazda.
AT89C51/AT89C52 si AT89C1 0511
AT89C2051 au de control
di stincte. in continuare este prezentata
sursa, scrisa in C, pentru AT89C2051 .
Pentru a obtine programele pentru
restul microcontrolerelor trebuie
actualizata valoarea pentru marimea
memoriei Flash (CSIZE): 1024, 2048,
4096, respect iv 8192, pecum 9i
algoritmul de transmitere a adresei la
care se inscrie octetul , comform
algoritmi lor prezentati. in final sunt
prezentate subrutinel e scrise in
limbajul de asamblare apelate de aces
program.
Optiuni le programului sunt
urmatoarele:
-d- 9tergere memori e - reali zeaza
9tergerea intregii memorii Flash, fara
a veri fi ca corectitudinea operatiei;
-f- programare din fisier - inscrie
conpnutul fi
9
ierului s'pecificat in
memorie. Fi sierul trebuie sa fie in
format binar (nu un fi
9
ier hex). Primul
octet al fi
9
ierului este scris intodeauna
la adresa OOOH a memoriei Flash;
-g- veri ficare cu fi?ier - compara
concordanta continutului memoriei
program cu data din fi ?ierul specificat;
-h- salvare in fi?ier - copiaza
continutul memoriei program in fi?ierul
specificat;
-i- verificare ?tergere - verifica daca
memoria program are toti bitii pe "1".
Pentru ca programatorul sa
TEHNIUM. Nr. 112000
..
ELECTRONICA SI PC
#include <stdio.h>
#include <slring.h>
#include <graph.h>
#include <dos.h>
#define CSI ZE2048/1 1 024
#defineTI (1.19318)
#define W_DATA Oxe
#define R_DATA Oxe
#define C_ERASE Ox1
Iypedef unsigned char BYTE;
typedef unsigned int WORD;
typedef unsigned int BOOL;
Iypedef unsigned long int BINT;
BOOL load_data( char ' , BYTE', int');
II .... restul definitiilor
void delay( BINT);
extern void lini t( void );
extern void tend( void);
extern void tread( void );
extern void disable_lraps( void) ;
extern void enable_lraps( void);
WORD petri, pdata;
BINT tcount == OL;
mai n(int argc, char argvO)
( FILE ' fptr; int fsize;
BYTE pgmdala[CSIZE], control = 0;
char 'pch, fname[20);
WORD far 'p_lpt1 = (WORD far ')Ox00400008;
WORD far 'p_lpl2 '" (WORD far ' )Ox0040000a;
ifargc> 1 )&&pch",strpbrk{argv[ l ],"12'1)!=NULl){
swilch (' pch) {
case ' 1':
pdala '" 'p_lpl l ; pclr1 "" 'p_lpl 1 + 2;break;
case '2':
pdala", 'p_lpI2; pClrl = 'p_lpt2 + 2;break;}
il (pdala",,,,O)(pUIS( "Eroare );exil{ 255 );}
} else {
pulS( <LPTl 1 LPT2>" );exil( 255 );}
linilO;
'disable_l rapsO;
while (-1 ) { clrscr( );
pulS( "Slergere\l\tD\n");
pulS( fisier\IF");
PUIS( cu lisier\IG");
pulS( "Salvare in fisier\IH\n") ;
pulS( "Verificare
pUIS( "Exil\t\t\IX\n\n");
printf( ';Opliune: "); gels( pch); 'pCh 1= Ox20;
swilch ('pch) {
case'd': erase( &control); break;
case 'f ' : printf( "Nume fisier:" );gets( fname);
Isize = CSIZE;
if (Ioad_data{ fname, pgmdata, &fsize))
program( &control , pgmdata, fsize);
else { clrscr( ):
puls{ "Eroare citire lisier."); gets{ pch );}
break;
case 'g': printf{ "Nume lisier: );gets( fname);
Isize", CSIZE;
if (Ioad_data( fname, pgmdata, &fsize )) {
il (lverily{ &conlrol, pgmdata, Isize {
puts( "\nOK"); gets( pCh );}
} else {cl rscr{);
pulS( "\nEroare fisier"); gets( pch );}
break;
case 'h': printf( "Nume li sier: "); gets(lname);
xread( &conlrol, pgmdata, CSIZE );
if (!save_data( Iname, pgmdala, CSIZE {
clrscrO;puts("Eroare lisier "); gets(pch);}
break;
case 'j': clrscr():
if (blank( &control puts( "OK");
else pulS{ "Eroare");
gets( pch); break;
case 'x':
default:
ci rscr(); lendO: enable_trapsO; exil{ 0);
} }}
BOOl load_data(char fnameD.BYTE storeD,in!
'sptr)
{ FILE 'fptr; int nbyles:
if Iptr=fopen( fname, "rb" == NULL) return( 0);
nbytes = fread( slore, " ' splr, Iplr);
if (Ierror( Iptr return( 0);
if (leof( fplr)) 'sptr = nbyles;
fclose{ fptr); return( -1); J
BOOl save_data(char fnameD,BYTE sloreD,in!
beount)
{ FI LE 'fptr;
if fptr=l open( fname, "wb" )) == NULL) return(O);
if (h' .. rile( store,' ,bcounl,fptr) != bcounl) return(O);
fCIOSe( fptr); return{ -' ); }
void erase{BYTE 'cptr)
{ resel( cptr); seUunction( C_ERASE);
enable address( cptr); delay( (BINT)(10' TT);
TEHNIUM. Nr. 112000
enable_RST( cplr); delay( (BINT)(15000 TT) );
pulse( cpt r, 10000); delay( (BINT)(10 ' TT) );
resel( cplr); delay( (BINT){15000 TT; }
void program(BYTE 'cptr, BYTE dataD,int count)
( WORD addr;
resel( cptr); pulse_RST( cptr, 10);
seUunction{ W_DATA):
enable_address( cptr);
enable_data{ cptr) ; delay( (BINT)(' O' TT) );
enable_RST( cptr ); delay( (BINTH' 5000 ' TT) );
lor (addr;.O; addr<count; addr++) (
set_dala( dalaladdrJ); delay{ (BINT)(1 0' TTl);
pulse{ cptr, '00): delay( (BINT)(1500 ' TT) );
pulse_XTAL1(cptr,10); I
reset( cpt r ); delay( (BINT)(15000 TT) ); I
void xread(BYTE *cptr, BYTE dataO,int count)
{ BYTE Imp;WORD addr;
resel{ cptr ); pulse_RST( cptr, 10);
set_function{ A._DATA); enable_address( cptr);
for (addr:O; adcJr<count; addr++) {
delay( (BtNT){10 ' TT) );dalaladdrJ '" geLdalaO;
pulse_XTAL1 ( cplr, 10); }
resel( cplr); J
BOOl verify(BYTE cptr, BYTE data[J.int count)
{ BYTE Imp; BOOL Ilag=-1 ; WORD addr;
reset( eplr); pulse_RST( cptr, 10);
seUunction{ R_DATA) ; enable_address( cplr);
for (addr=O: addr<count; addr++) (
delay( (8INT)( 10 ' TTl};
il ({Imp", gel_data()) != dataladdr]) {
if (1Iag) (cirscr{ );1
printf( "%.4X :%.2X %.2X\n", addr, Imp, data[addrj):
1Ia9=0; }
pulse_XTAL1(cptr,10); I
resel( cptr); return( flag );1
BOOl blank(BYTE 'cptr)
( BYTE tmp;BOOL flag = -1 ; WORD addr;
resel( cptr); pulse_RST( cptr, 10);
seUunction( A_DATA); enable_address( cptr );
for (addr=O; addr<CSIZE; addr++) {
delay( (BINTH'0 ' TTl };
if (get_data() != Oxff) flag = 0;
pulse_XTAL1 ( cptr, 10 ); }
reset( cptr ); return( flag );J
void reset(BYTE 'cptr)
{ oulp( pdata, 0 );
Oulp( pctrl, Ox08 ); QUIp( pctr1, Ox09 );
oUlp( pClrl , Ox08 ); outp( pelr1, OXOC );
outp( pClrl , OxOd ); outp( petri, OXOC );
OUIP( petri, OxOO ); oUlp( petri , OxOl );
oUlp( pctrl , OxOO ); oulp( pdata, Oxt! );
outp( pClrl , Ox04); outp( petri, Ox05);
oUlp( petri , Ox04 ); oulp( pdata, 0 );
'cplr = a; }
void set_f unction(BYTE func)
{ OUIp( pdala, ({Iunc 5) I Ox1 f;
oUlp( petri , OxOO ); outp( petri, OxOl );
oUlp( pelrl, OxOO); outp( petri, Ox04) ;
OUlp( pdata, 0); J
void sel_data(BYTE outdata)
( oUlp( pdala, outdala );
outp( petri , Ox04 ); oUlp( petri , Ox05);
OUlp( petri , Ox04 ); oUlp( pdala, 0); I
BYTE get_data( void)
{ BYTE Imp;
oUlp( pdala, OX ):oulp( pctrl, Ox24):
oUlp( pClrl , 0x26); delay( (BINT)(10 TT) );
Imp = inp( pdata );
OUlp( petri, 0x04); outp( pdata, 0);
return( tmp); }
void enable_address(BYTE cptr)
{ oUlp( pdata, (,cplr 1= Oxl0;
oulp( petri, Ox08); outp( pctrl, Ox09);
oUlp( pclrl, Ox08); outp{ pctrl, Ox04);
outp( pdala, 0); }
void disable_address(BYTE cptr)
{ oUlp( pdata, ('cptr &= -Ox10;
oUlp( pctrl, Qx08 ); OUlp( pctrl, Ox09 );
OUlp( petri, Ox08); outp{ pctrl , Ox04 );
OUlp( pdala, 0); }
void enable_data(BYTE 'cptr)
{ outp( pdala, ('cptr 1= Ox20) );
Oulp( pctrl, Ox08); oUlp( pClrl, Ox09);
oUlp( pclrl, Ox08 ): oUlp( petri, Ox04):
OUlp( pdala, 0); }
void disable_data{BYTE cptr)
{ oUlp( pdata, ('cptr &= -Ox20) );
OUlp( pctrl, Ox08) : oulp( pctrl, Qx09);
oUlp( pctrl, Ox08); outp( pctrl, Ox04 );
Oulp( pdata, 0); I
void enable_RST(BYTE cptr)
{ OUlp( pdata, (' cptr 1= Ox80;
oulp( petri , Ox08); oUlp( petri, Ox09);
oUIp( petri, Ox08); oUlp( petri , Ox04);
oulp( pdala, 0 I; }
void disable_RST(BYTE 'cptr)
{ outp{ pdata, ('cptr &= - Ox80:
oulp( pctrl, Ox08) ; outp( pctrl, Ox09 );
outp( pClrl, Ox08) ; outp( pClrl, Ox04 );
outp( pdata, 0 ); }
void pulse_RST(BYTE int time)
{ oUlp( pdata, (' cpt r 1= Ox40) );
oulp( pCl rl , Ox08); QUIp( pctrl, OX09 );
outp( pelrl, Ox08); delay( (BINT)(l ime TTl);
outp( pdata,' ('cptr &= -Dx40) );
oUlp( pClrl, Ox08 ); oulp( petri , Ox09 ):
oUlp( petri, Ox08); oUlp( petri, Ox04 ) ;
outp( pdala, 0); J
voi d pulse_XTAL 1 (BYTE cptr, int time)
{ outp( pdala, ("cpt r 1= Ox02) );
oulp{ pctrl, Ox08 ); oulp{ pctrl, Ox09);
Oulp( pclrl, Ox08 ); delay( (BINT){time TT) );
oulp{ pdata, ('cptr &'" -Ox02) );
oulp{ pClrl, Ox08 ); outp{ pctrl, Ox09 );
outp( pclrl, Ox08); oulp{ pctrl, Ox04);
oulp{ pdata, 0); }
void pulse(BYTE ' cplr, int time)
( oulp( pdata, (' cptr 1= Ox04;
OUlp( pclrl, Ox08); outp( pctrl, Ox09);
outp( petri, Ox08): delay( (BI NT)(lime TT) );
oUlp( pdata, ('cplr &= -Ox04;
oUlp( pclrl , Ox08); oUlp( pctrl, Ox09 ):
outp( pctrl, Ox08): outp( pclrl, Ox04);
oulp( pdata, 0): J
void delay(BINT xcount)
{ BINT countO;
tread{); countO = tcount;
do
treadO;
while (Icount - countO < xcount);
TITLE Ruline 8086188 penlru Timer.
.MODEL SMALL, C
.STACK 20h
. DATA
EXTRN tcount: OWORD
ticker DW ?; CTC overflow
limer_vector DD 0
cllc_vectorDDO
brea!cvector 000
.CODE
PUBLIC tinit
PUBLIC lend
PUBLIC tread
PUBLIC disable_traps
PUBLIC enable_traps
DOS EQU 21h
DISPLAY_STRING EQU 09h
DISPLAY_CHAR EOU 02h
KBD_STATUSEOU Obh
GET_VECTOR EQU 35h
SET_VECTOR EQU 25h
CTC_BASE EOU 4Dh
CTC_CTR_O EOU CTC_BASE+O
CTC_CTR_1 EQU CTC_BASE+ 1
CTC_CTR_2 EOU CTC_BASE+2
CTC_CTL EQU CTC_BASE+3
TIMER_INT EQU 1 ch
CTLC_INT EOU 23h
BREAK_INTEOU 1bh
tinit PRoe USES DS ES AX BX DX
mov ai, 0011 01 DOb
out CTC_CTl, al
xor ai, al
out CTC_CTR_O, al
out CTC_CTR_O, al
mov ai, TIMER_INT
mov ah, GET_VECTOR
in! DOS
mov WORD PTR cs:limer_vector, bx
mov WORD PTR cs:timer_vector+2, es
mov ax, cs
mov ds, ax
lea dx, timeUsr
mov ai, TIMER_INT
mov ah, SET_VECTOR
int DOS
reI
tinil ENDP
tend PAOe USES OS AX OX
moval,00110110b
oul CTG_CTL, al
xor ai, al
out CTC_CTR_O, al
out GTC_eTR_O, al
Ids dx, cS:limer_vector
mov ax, ds
or ax, dx
jz@F
mov ai, TIMER tNT
23
============== ELECTRONIC A SI PC
moy ah, SET_VECTOR
int DOS
@@
'e'
tend ENDP
tread PAOG USES AX GX
@@:
moy ex, es:l ieker
moy ai ,
out GTC_CTL, al
inat, CTC_CTR_O
moy ah, al
inal , CTC_CTR_O
xchg ah, at
nat ax
inc ax
cmp ex, cs:t icker
jne @B
mav WORD PTR cs:tcounl, ax
may WORD PTR cs:tcount+2, cx
.el
Iread ENDP
timer_i sr PAOe FAA
inc cs:ticker
j mpDWORO PTR cs:limer_vector
timer_isr ENDP
disable_trapsPROC USES OS ES AX BX OX
mav ai, CTLC_INT
mav ah, GET_VECTOR
in! DOS
mav WORD PTR cs:ctlc_veclar, bx
moy WORD PTR cs:ctlc_yeclor+2, es
may ai, BREAK_I NT
may ah, GET_VECTOR
inl DOS
may WORD PTR cs:break_veclar, bx
may WORD PTR cs:brealcvector+2, es
may ax, cs
mav ds, ax
lea dx, criticaUsr
mav ai, CTLC_tNT
mav ah, SET_VECTOR
inl DOS
mov aI, BREAK_tNT
may ah, SET_VECTOR
inl DOS
.e'
disable_traps ENoP
enable_traps PAOe USES OS AX OX
Ids dx, cs:ctlc_yeclor
mov ' ax, ds
or ax, dx
jz @F
mov ai, CTLC_INT
mov ah, SET_VECTOR
int DOS
@@:
Ids dx, cs: break_vector
moy ax, ds
or ax, dx
jz @F
moy ai, BREAK_I NT
moy ah, SET_VECTOR
int DOS
@@
,.,
enable_traps ENDP
criticaUsr PAOe FAA
ire!
criticaLisr ENDP
_TEXT ENDS
END
functioneze corect, interfata paralela a Schema prezinta 0 interfata para lela apare ca LPT1 (adresele 378-37F) sau
calculatorului trebuie sa asigure bidirecti0nala simpla, care se LPT2(adresele278-27F),lnfunctiede
transfer bidirectional. Daca nu se conecteaza pe mag ist rala I SA a comutatorul JP. U4::;i U5 sunt bufferele
dispune de 0 astfel de interfata, se calculatorului. Circuit ele U1 ::;i U2 care evita conflictul pe magistral a
poate utiliza montajul din figura 3. decodifica adresa de port, interfata dintre resursele interne::;i programator.
-
A30 Bibliografie
. ? R
,
U2
Atmel - Microcontroller Data Book 1999

"'" 8 2
A
'B
5
A '10

I
B V1
A24 3 4
I
r--.l..c
V2
----"'---
G V3
74lS3Q
:':;SI39
1
14 A '10
"
LPT2 J?
"+Ir- A23 5 6
B V1
1

Y2
.,,1
2 G V3 i>-'-
UlE
3
I LPll
74LS139
Il 10

-."10
4LS04
UlF
=--::
.Il 9 A

13 t2
B14 4LS04
U4
s=
DO
QQ
01 Q1
< 02 Q2
-
03 Q3

04 Q4

05 Q5
06 Q6
-v::: 07 Q7
Maglstrda t5.b.. '. oe
CLK

Vl A1 --;
-
Y2 A2
V3 A3
V4 A4
Y5 A5
V6 A6
Y7 A7
V8 A8
G1
1
G2
01 QI


STROBE'
5
QT"
,
02 Q2.
,-----l
12
Q2
I
03 Q3 'V
13
Q3
::j:
=
1---, 04
2l1. H
tv
Q4

9
B2 1 2
, CCR
'." '.'"
NOTA. Rcare ClrcuH lofegrat are un condenSOlor de 0. 1 uF Irme mosa s/ c1imentOfe
Fi gura 3
24 TEHNIUM Nr. 112000
TEHNIUM 1/2000
CUPRINS:
AUDIO

Ampli licatoarel e audio TDA1904, TDA1905, TDA1908 ~ TDA1910
ing. gerban Nai cu .. ..... .. .. ...... .. .. ...... .............. .. .... .... .. ........ .. . Pag. 1

Rostovomania (III ) - ing. Flori n Gruia ... .. ...... .. .. .. .. .... .... ...... .. ... .. .... .... .. ..... ... Pag. 2

Corector de ton Hi -Fi - ing. Emil Marian ........ .. ........ .. ......... .. ........ .... .......... . Pag. 4
CQ-YO
Repetor lara liltru - ing. Adrian Done .... .. ... .. .. ........ .. .. .. .. .. .......... .. .. .... .. .. .... Pag. 6
Circuit de vobulare - ing. Di nu Costin Zamlirescu .. ...... .. .. .... .. .. ................... Pag. 7
LABORATOR
Stroboscop cu LED - Aureli an Lazaroiu .......... .. ........ .. ...................... .. ......... Pag.1 0
Laboratorul electronistul ui. Aparate de masura. Ghid de utilizare (I I)
- ing. Serban Naicu .................................................. Pag.11
AUTOMATIZARI '
Dispozitiv pentru limitarea mersului i n gol - Valentin Antonescu .. .... . .. .. ... ... Pag.1 3
Comanda electronica pentru motoarele pas cu pas
ing. Fl ori n Dumitriu ...... .... : ... .. ......... ....... .. ..... .. ..... .. .. ... .. ....... Pag. 18
ELECTRONICA SI PC
,
Programator pentru microcontrolerele AT89C1 051/AT89C2051/AT89C51/AT89C52
ing. Dan Diaconu ...... ... .... .. .. ..... .... .. ...... .. .. .. .. ...... ..... ..... ...... . Pag.20