Dacii http://quadratus.wordpress.com/2008/11/14/simbolismul-lupului-si-al-sarpelui-dragonul-dacic/ Simbolismul lupului i al arpelui.

Dragonul dacic Stindardul naional al dacilor era format dintr-un dragon ridicat n vrful unei sulie. El este figurat pe numeroase metope ale Columnei Traiane iar romanii nii i-a dat denumirea de draco. Acest dragon era format prin ngemnarea a dou animale: capul de lup i trupul de arpe am!ele avnd o sim!olistic foarte !ogat i plin de surpri"e. Stindardul dac este n sine un sim!ol iniiatic ascun"nd n sine att imaginea #rincipiului ct i

imaginea Centrului Spiritual al lumii. Sub semnul lupului! $ragonul cu cap de lup i corp de arpe sinteti"ea" n sine nsui ntregul sim!olism "amol%ian ntruct att lupul ct i arpele sunt sim!oluri ale #rincipiului-&amol%e care manifestndu-se n cadru ciclului se 'descompune( n energiile creatoare masculin i feminin "eul i "eia Apollo i Artemis desemnai prin erpii Caduceului )ermetic ce tind s se reuneasc n vrful su n ceea ce filo"ofii medievali numeau Aor sau reali"area deplin a *arii +pere Alc,imice.

$in legendele antic,itii aflm c Apollo- &amol%e se mai numea i ./0os ceea ce se traduce prin lup iar printr-o asimilare fonetic deloc ntmpltoare ./0os devine ./0e ceea ce n greac nseamn lumin. 1u ntmpltor insula sfnt a lui Apollo de numea .eu0e 2Al! .uminoas3 ec,ivalent fiind cu Avalonul celtic i cu insula fericiilor din mitologia greac. #rin urmare Apollo-&amol%e este *arele .up .uminos. 4n plan material el este Soarele Cerul cel care d lumina att de necesar vieii5 6nteresant este faptul c lumina al! cuprinde n sine cele apte culori ale spectrului vi"i!il dup cum #rincipiul cuprinde n sine toate formale manifestrii7 4n plan spiritual el este 'lumina( iniierii do!ndit prin cunoaterea adevrurilor transcedentale7 #e de alt parte numele $aoi su! care erau cunoscui dacii n antic,itate devine n dialectul traco-frigian daos care n tlmcire nseamn lup. #rin urmare dacii se identific cu lupul animal totemic desemnndul pe *arele &amol%e-Apollo. *ai mult printr-o alt asimilare lingvistic att $aos ct i daoi se reduc la epitetul dioi nume ce-l ddeau grecii pelasgilor locuitorii din nordul $unrii de 8os din $acia strvec,e pe care i considerau ' cei mai vec,i oameni de pe pmnt( deci oameni primordiali7 #rin urmare conclu"ia care se impune de la sine urmnd datele e%puse este c $acii se considerau 9ii *arelui .up .uminos : &amol%e-Apollo.

#este tot pe ntinsul lumii unde s-au ae"at pelasgii 2dacii preistorici3 acetia au pstrat amintirea lupului. 4n Asia *ic !unoar una dintre 6radierile Centrului Suprem din )iper!oreea dacic aflm toponime precum: ./cia ./0aonia Cil"cia. 4ntr-o alt parte a lumii n nordul ndeprtat de aceast dat +din "eul spiritualitii germanice era mereu nsoit de doi lupi. 4ntemeierea ;omei se afl i ea su! semnul lupului ceea ce ne arat c nceputurile sale cel puin epoca regal se afl n legtur cu Centrul Spiritual din Carpai7 $ac avem n vedere consideraiile de mai sus Centrul Spiritual al .umii este )iper!oreea ara lui &amol%e-Apollo ./0os $acia strvec,e care prin aceasta se legitimea" drept 'ara .upului(7 Aceasta cu att mai mult cu ct +vidius poetul roman e%ilat la Tomis ne spune c a fost silit s triasc su! 'a%a lui ./0aon(. Aceast a% a lui ./0aon nu este alta dect A%is *undi Columna Cerului de-a lungul creia &amol%e- Apollo 2./0os3 trimitea .umina Cunoaterii2./0e3 pe pmnt7 Aceast Column a Cerului #omul <ieii pe care urc =arpele 26niiatorul3 devine astfel Coloana .uminoas peste care co!oar literalmente lumina din cer i n acelai timp Coloana *arelui .up .uminos 2Al!3 : &amol%e-Apollo7

! i al #arpelui! =arpele este a"i un animal foarte !lamat imagine ar,etipal a rului identificat n >i!lie cu Satan. Ca fapt divers este de o!servat c toate sim!olurile pelasgo-dacilor i mai ales cele care-l repre"entau pe &amol%e au fost 'satani"ate(7 S fie oare doar o coinciden? Sau cineva se 'c,inuie( cu tot dinadinsul s oculte"e tradiia primordial pelago-,iper!oreean? 1u rspundem acum la aceast ntre!are dei att >i!lia ct i alte te%te sacre vor!esc despre un r"!oi n cer. 1u este nici locul nici momentul s detailm aici acest su!iect. =arpele repre"enta pentru pelasgo-daci #rincipul Creator pe &amol%e ca "eu creator al omului i al lumii care divi"ndu-se n forele ce-l compun da natere $u!lului &amol%e repre"entat ,ermetic prin cei doi erpi ntreptruni ai Caduceului lui )ermes. Ca #rincipiu @nic dar cu acelai sens ca al Caduceului &amol%e este repre"entat prin toiagul lui Aesculap patronul greco-roman al medicinii i vindecrii.

6at deci cum toiagul lui Aesculap devine el nsui o em!lem a A%ului .umii pe care arpele urc. 1umai c urcarea presupune i co!orrea ceea ce confirm legtura Cer : #mnt #rincipiu : +m manifestarea $ivinitii @nice n Creaia multipl de-a lungul A%ei .umii a Stlpului Cerului a a%ei lui ./0os de care amintete +vidiu. 6at cum &amol%e- Apollo identificat cu *arele .up Al! 2.uminos3 devine arpele iniiator. Aceasta cu att mai mult cu ct insula sfnt a lui Apollo .eu0e 2Al! Strlucitoare3 plasat n *area 1eagr de ctre toi autorii antici care o menionea" se mai numete i 6nsula =erpilor7 =arpele dacilor lsnd la o parte capul de lup are o caracteristic ciudat: "!oar purtat n vrful unei sulie. Aceasta ne demonstrea" c este vor!a de un personaA celest i l identific cu =arpele cu pene 2Buet"alcoatl3 al a"tecilor cu rol de iniiator i creator venit 2culmea73 dinspre rsrit7 6ar n ;sritul Americii este Europa iar n Europa era $acia7 *ai mult imaginea s-a umani"at era cea a unui om din rasa al!7 =arpele a fost identificat i cu le!da care n "!or seamn uimitor de !ine cu un arpe. +r le!da era adorat n $acia nc din paleolitic fiind em!lema lui Apollo )iper!oreul-&amol%e. .egendele greceti ne spun c Apollo pleca din )iper!oreea spre Crecia ntr-un car tras de le!ede. +ri le!da apare i pe paftaua lui 1egru <od flancat fiind de doua turnuri i repre"entnd astfel 4ntreitul Stlp al Cerului de pe muntele sacru al dacilor : Dogaion.

4ntruct epitetul ./0os ce-l desemnea" pe Apollo-&amol%e ca *arele .up Al! l leag nemiAlocit de lumina spiritual prin transformarea lui ./0os n ./0e 2lumin3. #rin urmare i n consecin =arpele este 6niiatorul suprem Cel ce d .umina Cunoaterii de dincolo de lume de aparene. =i cam peste tot pe unde apare arpele el are rol de iniiator. $e fapt e frontispiciul templului apolinic din $elfi scria: 'Cunoate-te pe tine nsui( un ndemn tipic iniierii. #e de alt parte grecii denaturnd adevratul sens al tradiiei motenite de la pelasgi i ,iper!oreeni au spus c Apollo a omort cu sgeile sale pe arpele #/t,on. 1umai c cea mai cea mai mare profetes apolinic a antic,itii se numea c,iar #/t,ia 2a se o!serva asemnarea fonetic dintre #/t,on i #/t,ia3. #rin urmare greci au rsturnat valorile: Apollo-&amol%e nu a omort =arpele ci s-a identificat cu el. Aceasta pentru c 6niiatorul suprem deintor al nelepciunii transcedentale pe care o conine n sine este n toate tradiiile i"vorte din spiritualitatea primordial ,iper!oreean repre"entat su! form de arpe. C tot veni vor!a de rsturnri ale valorilor. 4n cretinismul actual arpele l desemnea" pe Satan principiul primordial al rului. S fie oare acesta sensul su adevrat? 1u credem. #ovestea pcatului primordial este una sim!olic i mai ales rstlmcit. #ovestea ne spune c dup ce $umne"eu 2Ea,Fe3 l-a creat pe om la pus n grdina Edenului ca s-o lucre"e dndu-i porunc s nu mnnce din 'pomul $unoa terii !inelui i rului. Apare =arpele i o 'ispitete( pe Eva s mute din 'fructul oprit( i aceasta mucnd l ademenete i pe Adam. 'Si li s-au desc,is oc,ii i au v"ut c erau goi(. $umne"eu se manie pentru neascultarea celor doi i-i alung din Eden. Acum ntre! eu pe dumneavoastr ce fel de tat este acela care nu le asigur fiilor si un minim de cunotine ca de e%emplu s discern ntre !ine i ru? +c,ii nc,ii ai lui Adam i ai Evei repre"int tocmai ignorana. =arpele apare aici ca un 4nitiator ca un personaA luminos contrastnd cu o!scuritatea lui Ea,Fe. Ea,Fe spune : dac o s mncai o s murii7 =arpele apare ca *arele 6niiator Celest n acest poveste deoarece ofer prin mucarea din 'fructul oprit( nu moartea oferit de Ea,Fe ci a doua natere regenerarea spiritual care e tot una cu iniierea. *ai mult iconografia 'Cderii omului n pcat( ne demonstrea" c respectivul =arpe era unul celest deoarece el co!oar din frun"iul ar!orelui.

#omul este A%a .umii =arpele are un caracter luminos el este &amol%e-Apollo 6niiatorul Suprem fructul oprit mrul din grdina )esperidelor este iniierea prin care se do!ndete nemurirea n care credeau din cele mai vec,i tmpuri dacii iar Ea,FeG este un mic "eu egoist i mnios. Cu att mai mult cu ct 6isus marele iniiat din $acia i 9iu al lui &amol%e 2v. mai multe n articolul intitulat 6isus *arele iniiat din $acia3 este repre"entat n ,eraldica ,ermetismului medieval ca un arpe cu cap de leu ncoronat 2deci tot un dragon3 imagine cunoscut su! numele de ;egele .umii.

#e de alt parte 6isus nsui ndeamn : '9ii nelepi ca erpii(7 Ca i Satan? * ndoiesc7 *ai degra! ca i &amol%e =arpele &!urtor #rincipiul 6niiator din care vin toate lucrurile i n care se resor! toate. &amol%e n iposta"a sa de =arpe iniiator a fost repre"entat de daci prin =arpele Cl/0on descoperit n te"aurul de statui de la Tomis al crui corp ncolcit desemnea" semnul matematic i metafi"ic al infinitului un opt rsturnat7

$onclu%ii Conform tradiiei pstrate pn la noi #olul #mntesc este o reflectare a #olului Celest fiind unul i acelai cu Centrul .umii pentru c Centrul .umii este locul unde se manifest direct activitatea #rincipiului aciune care se e%ercit de-a lungul A%ei .umii a Columnei Cerului. $ragonul dacic ngemnnd lupul i arpele aflat n vrful unei sulie care repre"int c,iar A%a .umii este c,iar imaginea acestui adevr. 4n plan terestru acest adevr se manifest prin dragonul desenat de lanul muntos carato-!alcanic e%presie a unitii primordiale nsei acesta fiind spaiul n care a emers cultura i civili"aia pelago-,iper!oreean. #e de alt parte dar cu acelai sens dragonul cu cap de lup nu este doar =arpele &!urtor em!lem a #rincipiului Creator &amol%e ci i capul nelepciunii divine n ordinea lucrurilor vi"i!ile. #rin urmare stindardul dacic ngemnea" dou aspecte ale lui &amol%e Apollo: unul vi"i!il lupul i altul iniiatic invi"i!il =arpele. =i n acest ultim sens al sim!olismului degaAat de dragonul dacic gura de lup devine o 'gur de rai( iar prin revelarea Adevrului de dincolo de aparene o!inut prin iniiere el este ec,ivalent cu o 'gura de aur(

&amol'e

(ibliogra)ie orientati*+: H. I. L. M. O. >i!lia Cristina #nculescu Dogaion :muntele sacru al dacilor Ed =tefan >uc IJJK Al. $o!o $acia : 6"vorul neamurilor Ed +!iectiv Craiova IJJK Al. $o!o $acia contra Anticrist Ed +!iectiv Craiova IJJN $an +ltean ;eligia dacilor Ed Saeculum 6.+ >uc IJJI

https://e'traterestriiprintrenoi.wordpress.com/2012/0,/2-/stindardul-dacilor/ S./0D12D34 D1$/452 $e Ca!riela $o!rescu IP-JO-IJHI

6eto-dacii7 se stie7a*eau steaguri7 in 8urul carora se aduna armata in ca% de ra%boi. 1ceste steaguri erau de doua )eluri: sub )orma de drapel 9prapuri: si sub )orma de stindard 9dracones:. Stindardul era un balaur cu cap de lup7 cu gura deschisa7 )i'at cu gitul intr-o pra8ina7 )acut din bron% sau argint iar coada din sto)a .;rintr-un ingenios sistem interior7 stindardul dac )acea sa se auda7 sub actiunea curentilor de aer7 un suierat puternic ce a*ea ca e)ect imbarbatarea ostenilor proprii si panicarea celor inamici si in plus inducea o stare de ner*o%itate cailor care nu il mai

au%isera.

/ntreaga simbolistica

daca orbitea%a in 8urul simbolului 43;7 ce a intruchipat )idel o stra*eche constiinta de neam stra*echi si ra%boinic. 43;34 a inmanunchiat in simbolistica lui insasi obirsia totemica a neamului dac7 a)lat sub protectia unui %eu propriu7 %eu al cerului si al nemuririi si7 dacii7 potri*it unor reguli

magice7 au adus pe in*insul %eului lor7 &1<54=>7 pe balaurul %burator alaturi de ei7 i-au in)ipt capul intr-o sulita si pentru a-si in)ricosa dusmanii cu imaginea lui teri)iannta si suieratul nepamintean cit si pentru a arata si inamicilor cum s)irsesc dusmanii lor7 il purtau cu ei in ra%boaie. Dacii7con)orm cu marturiile antice 7 dispuneau de o armata puternica 7 condusa autoritar 7 disciplinata si temeinic organi%ata7 )ormata din unitati de pedestrasi si din unitati de ca*alerie. $a ra%boinici 7dacii au )ost mai ales apreciati datorita iscusintei cu care minuiau S/$1 9sabia:7 arma speci)ica7 cu care au intrat in nemurire. Steagul cu balaur -dragonul- alaturi de ca*alerii gemeni purtatori de dragon 9draco: repre%inta un simbol *e'icologic caracteristic intregului neam tracic. Dragonul alaturi de sica sinteti%ea%a imaginea alegorica a acestui neam care s-a nascut si s-a a)irmat sub semnul lupului. 1cest steag7 la )el de *echi ca si neamul trac7 i-a insotit permanent in lupta pe ostenii daci si a produs o impresie deosebit de puternica asupra tuturor celor cu care slu8itorii lui &1<54=> au *enit in contact.>ste cert ca acest semn heraldic a )ost preluat o)icial de romani dupa des)iintarea statului dac si a dislocarii unei parti de populatie dacica in imperiu. 2omanii l-au cunoscut mai intii intre tro)eele pe care le-au adus din Dacia7 cei ce s-au intors. 4upul ? stindard al *echilor daci $onstantin 0. (arbulescu considera ca stindardul cu cap de lup si trup de balaur a )ost atribuit de arheologi @unui animal simbolic al localnicilor din $arpatiA Bnca din perioada Callstatt 91200-D00 B.Cr.:. 1cest stindard7 repre%entat si pe $olumna lui .raian7 a )ost descoperit recent Bn localitatea (udureasa7 8udetul (ihor7 a carui descriere este graitoare: @cu un cap de lup7 prelungit Bn chip de sarpe prin niste )Esii de sto)a7 care la bataia *Entului se um)lau si alcatuiau o )lamura serpenti)orma ori%ontalaAF a*em asadar lupul Bn po%itie o)ensi*a7 deci ca simbol religios de aparare

<ilitarii daci au raspEndit dragonul dacic pEna Bn (ritania7 dupa cum mentionea%a 1ndrG <aurois: @aceasta cohorta7 )ormata din 1000 de daci 9militaria: a stationat Bn (ritania doua secoleA7 a*Endusi resedinta Bn castrul de la 1mboglana 9$amboglana:7 iar dupa ce au )ost lasati la *atra7 ei au )ost BmpamEnteniti pe pamEnturile (ritaniei7 de*enind cetateni romani7 dar constienti de originea lor etnica.H''iI Se poate presupune ca dragonul adoptat mai tEr%iu de celti7 gali si engle%i Bsi are originea Bn stindardul dacic7 Bn balaurul %burator pe care dacii din trupa $ohors / 1elia Dacorum l-au arborat7 desigur Bn timpul bataliilor7 pe metere%ele de la 1mboglana. $opiii acestor luptatori au intrat si ei Bn armata romana7 )iind educati Bn spirit militar7 luptEnd pe la e'tremitatile imperiului Bn $ohors 6emina Dacorum 6ordiana7 $ohorta getulilor 9Bn /udeea:7 1lla / Dacorum 9Bn ;anonia:.

Daca Bn tinuturile dunarene dragonul a disparut o *reme7 cele trei culori si-au urmat destinul *esniciei7 ast)el ca pe *remea regelui 1rthur se mentionea%a pe la anul 420 insignele unor unitati militare stationate pe aceste meleaguri7 Bn lucrarea 0otitia dignitatum7 iar legiunea J ? <acedonica si =/// 6emina se e*identia%a prin succesiunea )rapanta a celor trei culori: rosu7 galben si albastru. H''iiiI Stindardul calusarilor7 asa cum Bl cunoastem a%i7 alcatuit din panglici colorate7 se aseamana

cu stindardul dacilor7 descris de 1rian pe 8umatatea secolului al //-lea. 1st)el balaurul a intrat Bn )olclor7 Bn legende si crdinte opulare7 sub )orma de simbol negati*7 iar culorile s-au Bnscris Bn obiceiul pamEntului7 Bn timp ce prin alte locuri7 dainuie si prin secolul al =//-lea la *lahii din ;eninsula (alcanica. Stindardul are cromatica celor mai intense culori ale curcubeului7 care a )ost aleasa pentru a-l Bntruchipa pe &amol'is7 iar metamor)o%a totemica7 din necesitati de supra*ietuire a sal*at cromatica identitatii pamEntului romEnesc de la )acerea lumii sale. Dragonul7 sinte%a dintre sarpe si lup7 a*ind ca atribute orgoliul si )orta7 le-a impus teama si respect. S@;SA:,ttp:--enciclopediagetodacilor.!logspot.com-IJHH-JP-stindardul-dacilor.,tml https://e'traterestriiprintrenoi.wordpress.com/categor"/steagul-dacic/ S./0D12D34 D1$/$ $e Ca!riela $o!rescu JI-HI-IJHH 4n furirea mult doritei uniti spirituale a Europei vom invoca de aceast dat mitul cu nelesul su de saga dar i de tradiie avnd n vedere faptul c difu"area miturilor se produce dup principiul oglin"ii sparte conform cruia aceeai figur v"ut ntr-o oglind ntreag se repet aidoma n fiecare cio!QHR. +r un asemenea mit mai mult ca oricare altele cu replic individuali"at n aproape toate spaiile etnogeografice ale Europei i nu numai este mitul <rcolacului din inuturile carpato-danu!iano-pontice ale $aciei. 2foto:.upul $acic Carlomanesti -1iscov sursa: museum.ici.ro3 $u, cu nsuirea cosmic de a produce n mod curent fa"ele lunii dar i eclipsele de lun i de soare <rcolacul este imaginat n unele regiuni ca om-lup care apare instantaneu dup nclcarea unui ta!u. 4n sum nsuirile sale evidenia" faptul c <rcolacul acionea" ca un $umne"eu n cer dar i pe pmnt cu misiunea de a cura montri demoniciQIR. <enerat de aproape toate neamurile mai vec,i sau mai noi ale Europei prin denumiri foarte !ine individuali"ate ceea ce pro!ea" deose!ita sa importan i vec,ime <rcolacul ntrunete acele valori ar,etipale care permit identificarea i"voarelor unitii noastre spirituale mai presus de orice atestare documentarQLR. 1umele romnesc de <lcolac sau <rcolac devenit ast"i <rcolac mpreun cu denumirile sale din celelalte lim!i : n latin <ersipellis n elin STUVWTXYWYZ STUV[T\XYWYZ STUV]TUXYWYZ STUVWYXYWYZ STUV^YXYWYZQMR _\`TUVaTZ n lim!ile germanice bereFulf <arulv <argulfr CarFalf >eerFolf boerulfQOR n france" .oupgarou n lim!ile slave <ol0odla0 <ol0ola0 <l0ola0 bil0ola0 sau bila0QPR <r0ola0 sau <rla0 dar i 9rculAa0QNR n su!stratul tracic din >ulgaria : formea" o familie de mitonime de importan unic pentru istoria lim!ilor prin faptul c permite sta!ilirea cu certitudine a sintagmei teonimice ar,etipale de la care provin. 4nrudite lingvistic prin nsi faptul c se refer la una i aceeai "eitate multele forme ale mitonimului <rcolac pot fi interpretate dincolo de restriciile rigidelor reguli etimologice pentru a deduce cu certitudine sintagma teonimic ar,etipal <alac-<alac sau i mai !ine <ila,-<ila, ar,etip confirmat n

mod direct de mitonimul sanscrit <alac-)il/a, care cu MJJJ de ani n urm denumea n ;ig-veda un grup de "eiti menite a iradia lumina nelepciunii. 4n religia <ec,iului Testament dar i a 1oului Testament sintagma teonimic ar,etipal <ila,-<ila, este confirmat c,iar de teri!ila tetragram sacr E)b) iar n Coran de teonimul al-6la, devenit ast"i Alla, n rostirea descendenilor lui 6smail fratele lui 6sac i amndoi fiii lui AvraamQKR. Tot ca produs al aceleiai sintagme ar,etipale numele amanilor rui a fost vol,v cu acest elocvent v final provenind de la iniiala celui de al doilea termen al sintagmei iar vrAitorii celi i finlande"i s-au numit vel,o pentru ca n vec,ea norvegian profetesa s se numeasc voelvaQcR care ar tre!ui scris voel-va pentru a se pune n eviden proveniena ei de la cei doi termeni ai sintagmei teonimice ar,etipale. Etern dinuitoare peste milenii sintagma teonimic ar,etipal <ila,-<ila, sau <alac-<alac se regsete ca i ntreag n numele episcopului got bulf-ila 2LHH-LKL3 care a trit n $acia iar dup un mileniu n sintagma <olcul sacerdotem prin care la HMLO era desemnat n documentele timpului un preot din ;uor)aegQHJR Aflat la originea credinelor religioase rdcina <ol0 se regsete i n mitologia roman. Considerat prin vec,ime indigen "eul <ulcanus 2<olc,a la etrusci3 era aniversat de romani la IL august printr-o sr!toare vesel de tip solar condus de un preot consacrat "eului numit 9lamaen<olcanalisQHHR. *itologia rilor scandinave : 1orvegia $anemarca 2$acia3 9inlanda Suedia atesate i pe ansam!lu cu numele de $acia inclusiv n documentele <aticanului pe un larg interval de timp ntre secolele 6<-d6< : ofer alte mitonime care provin de la sacrul ar,etip primordial <ala,-<ala,. Este suficient s amintim aici mitonimul bal,alla ca denumire pentru palatul paradisului ceresc germanic unde domnea "eul suprem +d,inn 2a se citi $o0inn3 i ale crui aAutoare erau bal0iriile mplinitoarele dorinelor sale. Aici a rmas neremarcat pn ast"i faptul c pe poarta principal dinspre apus veg,ea" ca e%presie teologic a esenei palatului sim!olul repre"entat de imaginea cor!ului i a lupuluiQHIR. #reci"at fiind condiia direcional a privirii dinspre apus spre rsrit care proiectea" imaginea lupului i a cor!ului pe $acia de rsrit tandemul celor dou figuri e%plicitea" alctuirea stindardului dacic cu cap de lup aa cum apare i pe columna lui Traian unde penele sunt sugerate prin franAuri dar mai ales aa cum apare stindardul dacic pe recent pu!licatele imagini ale plcuelor de plum! de la Sinaia unde sunt redate cu mare acuratee penele i c,iar corpul de pasre ataate capului de lup. 4n acest fel reunirea lup-cor! specific stindardului dacic repre"int sim!olul care se e%prim n cuvinte prin sintagma <olco->lac0QHLR ca ilustrare a sintagmei teonimice ar,etipale <ila,-<ila,. Citit i <olco$lac stindardul dacic cu cap de lup tre!uie considerat semnul ,eraldic al *arelui $umne"eu 4ntemeietorul lumii. $atorit marii sale vec,imi sintagma teonimic ar,etipal a mai cunoscut i formele <lcolac <rcolac sau <rcolac aa nct stindardul dacic ilustrnd invaria!il pe 4ntemeietorul lumii continu s rmn semnul ,eraldic i pentru <rcolac varianta utili"at ast"i care datorit superficialitii le%icologilor a fost nscris n dicionare cu nelesuri pe care nu le-a avut de fapt niciodat. Ca o prelungire a nelesului su iniial la anul HMLO se nregistra forma <olcul sacerdotem dup ce forma <olco-dlac cunoscuse forma <olcol-dac. ;e"ult de aici c ceea ce numim ast"i stindardul dacic a fost la origine semnul ,eraldic al marilor preoi numii ca i &eul <olcodlaci sau <olcoldaci i apoi $aci. Ca dovad i ast"i n lim!a ce, vl0odlac nseamn conductor iar n ierar,ia !isericeasc vl-dic desemnea" cel mai nalt rang.

C,iar mai vec,i dect atestarea sa din HHIJ A.C. su! forma ,ieroglifei sale plasat n cel de al patrulea registru de pe stela funerar a lui 1a!u0adne"arQHMR strvec,iul cuvnt <olcodlac mpreun cu descendentul su $ac au determinat formarea unor noi mitonime care au fost asemntoare numai n form cuvntului lup. $in acest motiv cu privire la ceea ce pare a fi masiva pre"en a lupului n universul religios indo-europeanQHOR vom arta c utili"area conceptului de lup nu are dect un caracter formal re"ultat prin prescurtarea sintagmei <ila,-<ila, fr nici o legtur cu lupul care s ntruc,ipe"e nevoia de prad a carnasierului ca mod de a tri. Ca dovad &eus-./0aios fulgertorul este "eu teogonic i al fertilitii Apollon-./0ios este "eu solar patron al artelor iar .o0i erou civili"ator. C,iar lupul 9enrir din mitologia germanic ntruc,ipea" un personaA care va pieri odat cu "eii. 4n ntregul ei la origine l/0antropia se refer la <ol0-sacerdotul sau la spiritul su Austiiar. A!ia tr"iu folclori"rile vulgari"ante au fcut din omul-lup ntruc,iparea carnasierului iar mai recent mania satanic a vampirismului urmrete s transforme Carpaii din $acia SacraQHPR n !astioane ale vampirismului. Ca un alt e%emplu de siluire a veridicului vom aminti aici ca"ul lupilor sa!ini. +amenii-lupi numii la sa!ini )irpi care mergeau cu tlpile goale pe cr!unii aprini erau amani care invocau recolte !ogate aa nct *ircea Eliade numai dintr-o mare negliAen i-a putut considera o colectivitate de tip pirateresc trind din prad. Cu mai mult atenie tre!uie tratat i mitonimul 9r0ulAac care ca sinonim atestat al sintagmei teonimice ar,etipale <ala0-<ala0 pro!ea" c i )era0les este tot de sorginte vla,o-vla,ic ceea ce i Austific pe deplin prestigiul su deose!i n ansam!lul mitologiilor greac etrusc i roman. $in perspectiva necesarei uniti europene este foarte important s se rein c aAuns s fie tat n inutul )/laia 2a se citi Ela,ia adic <ala,ia : cf. )avila,3 )ercule a fost certificat pentru eternitate ca strmoul comun al sciilor din stepe al agatrilor transilvneni i al t,racilor !alcanici dar i strmoul ar,etipal al etruscilor italici : )ercle. Cu privire la originea sa vala,ic teogonia elin recunoate e%plicit c n tineree 2a se nelege c ntr-o epoc anterioar3 )ercule s-a numit Al0aios i c mama sa a fost Al0mena 2a se citi *an <ala0 : adic Androginul3 Sensul sacru de erou civili"ator al rdcinii )erc este pstrat ast"i n cuvntul german )er"og 2duce3 care la anul HMKL era scris )erc"ogQHNR. $ar similar rdcinii mitonimice )erc 2din <rc3 i de aceeai origine cu ea este rdcina Darc care susine una din cele IJ de etimologii inventariate de 1icolae >ieuQHKR pentru numele sr!torii Crciunului. ;esfinite de religia cretin prin pr"nuirea la IO decem!rie a 1aterii 9iului Cel ntrupat nu pentru a strica ci pentru a plini prin Aertf .egea i proorocii2*atei O HP-HN3 Sr!torile Crciunului au proslvit la 9acerea .umii 2OOJK A.C.3 numai pe $umne"eul ar,etipal pe *oul-Strmoul <ila,-<ila, sau <alac<alac numit de laici i <rcolac. $ar ca E%isten fr de nceput $umne"eu Tatl Atoatefuritorul a fost pr"nuit ca &iditorul universului n ipostasul su de creator al lumintorilor lumii soarele i luna 29acerea H HM-HK3 mai ales la solstiiul de iarn 2foarte rare ori i la solstiiul de varQHcR3 atunci cnd soarele se rentoarce 2renate3 n emisfera !oreal i lumina crete eveniment cosmic natural uor de o!servat i uor de progno"at pentru oricine. Sim!olismul !uteanului ar"nd toat noaptea al roilor de foc sau al colacului special numit Crciun e%primau veneraia luminii i a soarelui dttor de via. 9aptul c 9iul se ntrupea" n c,ip minunat de "iua Tatlui diriguitorul luminii tot aa dup cum ntr-o singur lun 2Tiri3 s-au nscut patriar,ii din tat n fiu Avraam 6sac i 6acovQIJR repre"int marele motiv de !ucurie pentru acel moment n care dumne"eirea ni s-a revelat plenar n Treime. 6ar dac omul este cel care se desvrete QIHR aceste coincidene ncetea" de a mai fi sincretisme sau suprapuneri ci minuni care consolidea" relaia real om-$umne"eu. Ca popor consacrat sluAirii acestei relaii purtnd adnc genetic n su!contient nceputurile edenice ale revelaiei divine dar i ndeAdea mntuirii promise de la

cdere 29acerea L.HO3 vla,ii-vla,i de su! curcu!eul tricolor al primului mare legmnt 29acerea c HIHN3sunt cei care la pra"nicul naterii fiului pomenesc prin colinde i pe *oul adic pe Tatl-&iditorul 4ntemeietorul motenirii noastre. Ca realitate !imilenar aceast sr!torire sugerea" la rndul ei c originea Crciunului tre!uie definit pornind de la <rcolac ceea ce n plan lingvistic va armoni"a n !un parte etimologiile de esen necretin cu cele de esen cretin tot aa dup cum etimonul su ar,aic <ila,-<ila, e%plic i denumirile Crciunului din ce, i slovac cea de <anoci respectiv <ianoci dar i cuvntul <iciun care este numele ucrainian al lupului mutant. ;emarca!il este faptul c pe !a"a aceluiai ar,etip teonimic <ila,-<ila, poate fi e%plicat i numele vscului numit de C.8. 9ra"er Creanga de Aur. *ereu verde i cu remarca!ile proprieti terapeutice vscul a ptruns n recu"ita o!iceiurilor de CrciunQIIR motiv pentru care i s-a i atri!uit o denumire desprins din sintagma teonimic ar,etipal. #entru a eterni"a semnificaia primordial a sintagmei teonimice ar,etipale <ila,-<ila, lim!a romn urmnd succesiunea transformrilor etimologice <ol0-<rc-)rc-Darc Crac a creat e%presivul concept de *o Crciun cu sensul de Crciun 4ntemeietorul de motenire. Ca nc o dovad c Sr!torile Crciunului fuseser de la nceput consacrate lui <ila,-<ila, a crui esen teologic este cuprins n nelesul tetragramei sacre E)b) Cel care a dat i iar a dat oamenilor spre motenire pmntul cu toate !untile i cerul cu soarele 29acerea H IN-LH5 c H-L3 ce,ii i letonii desemnea" luna decem!rie ca lun n care este pr"nuit *arele <ila0-<ila0 i o denumesc <il0 *enesis perceput prin nelesul omonim de luna lupului. Aici vom mai arta c maiestos i oferind condiii e%celente pentru vscul ce crete n sim!io" cu el steAarul ca ar!ore sacru consacrat dumne"eirei poart n celtic i n latin denumiri care confirm relaia etimologic de mai sus. Astfel lucus us 2a se citi <ulcus3 nseamn pdure sacr )erc/nia silva nseamn pdure de steAari n celt iar euercus us nseamn steAar cuvnt de la care deriv n italian euercino sinonim cu visc,io cu nelesul de vsc. Ca termeni e%tremi ai lanului etimologic <lc-<rc-)erc-Darc Crac e%ist n latin cuvintele viscum i : vsc i cracca ae : !oa!e de vsc tandem semantic care reconfirm originea cuvntului Crciun ca provenind de la sintagma teonimic ar,etipal <ila,-<ila, sau <alac-<alac. Celelalte cuvinte referitoare la vsc care provin de la rdcina de la rdcina mel ca n lim!ile slave sau de la rdcina mistel ca lim!ile german i engle" se afl n coresponden dup cum vom vedea cu mitonimele *eleart *eilic,ios i *elc,isedec ca semn i al legturii lor cu magnifica sintagm teonimic ar,etipal. 6nclusiv ca dovad c sr!torile de la solstiiul de iarn numite ale Crciunului durau mai multe "ile romnii mai ales cei din Transilvania au pstrat pn nu demult pentru noaptea Anului 1ou datina profeirii norocului de peste an numit <ergelat sau <ergelQILR denumiri care prin intermediul verigii <rcolac evoc nc odat ar,etipul teonimic <alac-<alac ca origine a Sr!torilor Crciunului i a numelui de Crciun. 4n legtur cu rdcina dac i variantele sale vom arta c n mitologia greac $eu0alion fiul lui #rometeu civili"atorul este nu numai dup nume dar i dup purtarea sa neleapt un $eu0 2a se citi $a03 plcut lui &eus care salvat de la potop mpreun cu soia sa #/rr,a au refcut neamul omenesc fiind socotit i tatl lui )ellenus strmoul mitic al grecilor. #restigiul dacilor a fost att de important ntr-un

mare interval de timp nct a devenit termen de referin pentru anumite cuvinte puse n circulaie. Astfel nelesurile de: reputaie doctrin credin Audecat ale cuvntului elen do%a pot fi puse n legtur cu prestigiul marilor preoi numii $aci cu att mai mult cu ct "eitile Eladei veneau din inutul ,/per!oreilor. Similar cuvntului elen do%a e%ist n sanscrit cuvntul da0a care nseamn for raiune capacitate dar i mitonimul $a0a care este 9iul capa!il a lui >ra,ma : creatorul universului. $a0a este identificat cu cerul sau cu soarele i repre"int pe strmoul primordial al lumii 2ve"i $*C al lui <ictor Dern!ac,3. #e temeiul faptului c *ircea Eliade a sta!ilit esena dacic a $aursilor din munii $almaiei se poate considera c cel puin dup nume i $rui"ii celilor sunt tot de sorginte dacic. #e lng apropierea numelui $aursi-$rui"i care difer numai prin metate" edificatoare rmne asemnarea comportamentului i a atri!uiilor lor. Cu meniunea c i alte mitonime sau noiuni de u" comun referitoare la lideri valorific su! aspect semantic nelesul de mare preot-rege al cuvntului dac 2ve"i marele "eu *ardu0 sau cuvintele duce doge etc3 vom remarca faptul c din perspectiva e%istenei istorice a celor dou $acii $acia de est i $acia de vest dacii au repre"entat n e%istena umanitii ceea ce >arr/ Cunliff numete ro/al tri!eQIMR tocmai datorit puterii pe care o repre"enta tiina marilor preoi din totdeauna asociai puterii lumeti stpnitoare. Tocmai n numele acestei asocieri la putere numele de $aci al castei sacerdotale devine etnonim iar nsemnul ,eraldic al marelui preot conceput iniial pentru a fi citit <ol0o->lac0 devine stindardul dacic cu cap de lup ceea ce e%plic motivul pentru care <la,ilor ca tri! regal li se mai spune i peste timp <la,ii1egrii Dara-@lag,i n turc *auro-<la,i n greac sau .atini 1igri n latinQIOR. 4n !un acord i cu alte date istorice !inomul ,eraldic <ol0-1egru mai conduce i la constatarea c maAoritatea sim!olurilor care includ culoarea neagr e%prim contiina ascendenei sacerdotal-dacice a celor care au creat sau au adoptat aceste sim!oluri. Ca e%emplu s amintim mai nti numele lui 1egru <od desclictorul frii ;omneti a crui piatr de mormnt de la Curtea de Arge conine nsemne ale centrul ,iper!orean dacicQIPR. Tot aici mai tre!uie consemnat cor!ul din !la"onul Corvinilor a cror origine dacic o afirm #apa #ius al 66-lea dar i istoricul ungur >onifius care i indic i ginta numit maurovla,i adic vla,ii negriQINR. #ornind de la asemenea e%emple considerm c negrul dacic va tre!ui inclus i el n lista sim!olurilor ,eraldice necesare pentru nelegerea stemelor cu negri sau cu capete de negriQIKR pre"ente n ntreaga Europ medieval mai ales c re!usuri ,eraldice cu negri au fost atri!uite i marilor clericiQIcR. $e fapt utili"area culorii negre ca determinativ dacic a aAuns la noi venind de la nceputurile istoriei. 4ntruc,ipnd ntregul neam pelasgic #elasgos ca erou civili"ator este nscut din negrul pmnt pe un vrf de munte acolo unde pmntului nu i se poate spune negru dect dac este dacic. $in acelai motiv *area $aciei de est se numete *area 1eagr iar $unrea marea a% dacic i spriAin cellalt capt pe munii #durea 1eagr care pe temeiul strvec,ii sale apartenene la universul dacic a purtat i numele de )erc/nia Silva provenind de la rdcina )erc asociat ar,etipului <ila,. $ar rdcina )erc mai racordea" la marele ar,etip dumne"eiesc <alac-<alac i numele "eului *eleart cu centrul cultual n cetatea fenician T/r mai nti fiindc a fost identificat cu )erculeQLJR a crui origine vla,o-vla,ic nu poate fi pus la ndoial iar pe de alt parte cunoscut fiind frecventa trecere <g*QLHR

se poate considera c forma iniial a numelui a fost <el0-art i poate c,iar <el0-ar0 form aflat n direct legtur cu sintagma teonimic ar,etipal <ila,-<ila,. C rdcina teonimic *el0 este foarte vec,e provenind cel puin din neolitic o dovedete un megalit piramidal din nordul #elopone"ului care a fost adorat cu numele de &eus *eilic,iosQLIR Trecerea <g* ca operator de transformare fonetic mai generea" n acelai mod pornind de la sintagma teonimic ar,etipal <alac-<alac i numele preotului-rege *elc,isedec din Salem 2viitorul 6erusalem3 29acerea HM HN-IJ3 considerat sacerdot ar,etipal monoteist att n <ec,iul Testament 2#s. HJc M3 ct i n 1oul Testament 2Evrei N L3 iar 6isus )ristos Cel mai presus de ceruri prin nvestitura primit de la $umne"eu-Tatl 2E)b)3 devine El 4nsui ar,iereu n veac dup rnduiala lui *elc,isedec 2Evrei N IH-IP3. Tocmai n numele acestei rnduieli creat pentru a ilustra credina n <olco-<lac repre"entat de <olco->lac0 neles i ca <la,-1egru reverenda preoeasc tradiional are culoarea neagr. Astfel neles negrul reflect prin cod de culoare esena <olcol-$acic a sacerdoiului ar,etipal ntruc,ipat de marii preoi numii mai pe scurt <ol,v <ol0i .o0i respectiv .upi dar i $aci fr nici o legtur cu apucturile carnasierului ci din contra. Tot aici vom mai arta c segmentele <lac i $ac desemnea" fiecare separat n egal msur ntregul sintagmei <olcol-$ac de unde i deplina ec,ivalen a etnonimelor <lac i $ac n inutul carpatic de la $unrea de 8os. Ca o recapitulare a tot ceea ce am spus pn acum despre ST61$A;$@. $AC6C SA@ )E;A.$6CA ST;h*+=@.@6 <i;C+.AC 41TE*E6ET+;@. $acia numit n <ec,il Testament fara )avila,QLLR ca prim "idire uman a lui $umne"eu desemnat la 9acerea .umii prin sintagma teonimic ar,etipal <ila,-<ila, sau <lac-<lac rostit n pre"ent <rcolac vom spune i noi odat cu <asile .ovinescu c elita stpnitoare numit $aci ca purttoare a Tradiiei #rimordiale deinea am!ele puteri sacerdotal i regal deasupra tuturor celorlalte caste n misiunea ei de anvergur continentalQLMR. Ca dovad a importanei lor continentale &amol%e >oere!ista $eceneu sau $ece!al au fost venerai pn n evul mediu la curile princiare ale EuropeiQLOR. 4n nc,eiere va tre!ui s mai remarcm c uimitoarele nrudiri lingvistice specifice Europei nu pot fi i ca atare nici nu sunt produsul a!ruti"antelor cuceriri armate ci urmarea fireasc a eforturilor fcute n trecut de acest mare centru spiritual dacic din Carpai care prin !un i aleas cuvntare a propovduit de-a lungul i de-a latul pmntului nelepciunea primit de la $umne"eu-Cuvntul aa dup cum s-a spus c la nceput a fost Cuvntul 26oan H.H3. Ceorge .iviu Teleoaca &>34 S/ D2165034 D1$/$ ;> $543<01 43/ .21/10 $e Ca!riela $o!rescu JI-HI-IJHH <oto: De-a lungul secolelor7 procesul de alterare al simbolurilor s-a mani)estat prin acoperirea lor cu pseudosemni)icaKii7 prin Bnecarea lor Bn )alse simboluri sau atribuirea de semni)icaKii aberanteF de aceea7 simbolurile se cer cur+Kate de sedimentele depuse Bn timp. 9Llorin (iciu c+7 $entrul lumii locuite: Cu toate ca b,itne/ Smit, fostul director al 6nstitutului american pentru drapele plasea" dragonul dacic mpreun cu variantele sale ntre drapelele care au fcut istoria lumii QHR nimeni n-a ncercat s

de"lege taina imensei sale puteri care i-a asigurat venerarea timp de peste IOJJ de ani din #ersia i pn n Anglia engle"ii mai purtndu-l nc n cruciade dar i n !tlia de la >osFort, din anul HMKO. 6at ns c 'nu aduce anul ce aduce ceasul( cel !un cnd aAuns din ntmplare n foarte !ine organi"ata !i!liotec din incinta primriei Slnic #ra,ova am "!ovit fr gra! ca orice om aflat n concediu asupra 9+T+ imaginilor de pe Columna lui Traian cuprinse n al!umul pu!licat de Constantin $aicoviciu i )adrian $aicoviciu nc din a166 HcPP. 4ntre ele i metopa n care lui &eus numit de romani 8upiter i este asociat n aceeai logic de "eu tutelar $ragonul $acic 2ve"i fig.H3. #lasate n acelai registru superior cele dou icoane asociate una celeilalte conduc fr ec,ivoc la conclu"ia c $ragonul $acic l desemna pe $umne"eu n concepia dacilor tot aa dup cum 8upiter l desemna pe $umne"eu n vi"iunea agresorilor romani. A!ordarea plastic n semi-profil att a lui &eus ct i a $ragonului $acic cruia i este redat i cea de a doua urec,e aa cum se vede !ine i pe copia Columnei de la *u"eul de 6storie 1aional din >ucureti 2ve"i fig.L3 consolidea" ideea c reali"atorii Columnei au conferit una i aceeai semnificaie celor dou icoane aa nct se poate afirma cu certitudine c $ragonul $acic 4l desemna pe $umne"eu $in nefericire >artoli QIR ca i toi istoricii care au studiat mesaAele Columnei n-a sesi"at ideea n care a fost reali"at aceast metop i ca atare n impresionantul su volum de stampe consacrat Columnei nu s-a mai considerat o!ligat s redea cu fidelitate am!ele icoane desennd $ragonul $acic 2ve"i fig.I3 cu un ireal corp de arpe i nlocuind semi-profilul original cu profilul din care lipsete cea de a doua urec,e a lupului o!ligatorie pentru un semi-profil aa cum se vede foarte !ine n figura L. #rea puin important pentru epicul !tliei de la Tapae metopa a fost creat special pentru a spune peste milenii c $ragonul $acic desemna prin 1ume pe $umne"eul transcendental aflat din punct de vedere teologic c,iar mai presus de idolatrele ntruc,ipri antropomorfice. Ca dovad c $ragonul $acic 4l desemnea" pe $umne"eu prin 1umele Su cu alte cuvinte c acest $ragon $acic tre!uie citit ca o ,ieroglif de tip fonogram care indic 1umele lui $umne"eu vom recurge de aceast dat la analogia cu !anala reclam intitulat 'Camelia #an( oferit puterii de nelegere a omului de rnd de "iarul .i!ertatea din II octom!rie IJJN 2ve"i fig.M3 n care re!usul unei cmile cu pene desemnea" numele unei persoane. Ceea ce confer certitudine faptului c cele dou fonograme au fost reali"ate urmnd una i aceeai logic grafic este i constatarea c varianta cmilei cu aripi este aidoma lupului cu aripi de pe drapelul unitii gale"e ca alt variant a $ragonului $acic nscris n tratatul lui b,itne/ Smit, 2 $ac vom merge cu gndul mai departe i vom avea n vedere doar capul cmilei cu cele cteva pene vom constata c i n urm cu mii de ani sim!olul dacic alctuit dintr-un cap de lup cu alte cteva pene a fost reali"at urmnd unul i acelai tip de re!us ceea ce ne permite s afirmm c 1umele lui $umne"eu ilustrat de larg-rspnditul dragon dacic pre"ent i pe metopaHK a Columnei este <olco->lac0. Capul de lup sugerea" n mod evident cuvntul <olco asemenea cuvntului rusesc jklm n lupul iar imaginea segmentului cu pene face alu"ie la cor!ul pre"ent n mitologie n folclor dar i n scrieri religioase ca sim!ol pentru culoarea neagr care sugerea" n acest fel cuvntul >lac ca i cuvntul engle"esc !lac0 n negru din vremea cnd era doar o singur lim!. E%trem de important este semnificaia teologic a acestei metope care spune peste milenii ntregii omeniri cu autoritatea imperial a Columnei lui Traian c $ragonul $acic este semnul lui $umne"eu i nu unul oarecare ci un $umne"eu mult mai important din moment ce n numele 6nstitutului american pentru drapele b,itne/ Smit, constat c su! semnul lui s-a fcut istoria lumii din #ersia pn n Anglia timp de peste IJJJ de ani. 6>526> 4/J/3 .>4>51$M

>;5;>>1 S.>16343/ D1$/$ $e Ca!riela $o!rescu IH-Jc-IJHH ;artea / Sarpele cu cap de lup7 steagul de lupta al dacilor7 *ine din istoria @tuturor inceputurilorA7 con)orm epopeei sumeriene @1tra CasisA. >ra emblema %eului-pastor Daos si ulterior a )ost nelipsit din toate triburile de daoi7 dai7 dahi7 daosi7 geti7 masageti7 tirageti sau cum i s-a mai spus acestui neam glorios.

Cea mai vec,e repre"entare a steagului dacic sarpele cu cap de lup se afla 2in po"itie verticala 3 ca em!lema pe templul inc,inat stravec,iului "eu sumerian $umu"i din @ru0 *esopotamia. $umu.&i 2'Cel drept.9iu( in sumeriana3 era numit pe lista regilor antediluvieni intocmita de preotul c,aldean >erossus '$aos-pastorul( si avea atri!utul de oser! Anu( 'mielul lui $umne"eu(7 2$e aici vec,imea si semnificatia numelui Ser!an posi!il si cea a cuvantului $umne"eu -$umu"i cuvant care se gaseste acum doar in lim!a romana3. >)igia %eului Daos-;astorul

$aos-pastorul a fost conform listei lui >erossus al cincilea rege divin de dinainte de #otop in timpul ocand regatul a co!orat din ceruri iar regi erau numai "eii(. 6n epoca timpurie a civili"atiei sumeriene mesopotamiene 2mileniul M i.C.3 in te%tele de la Surupa0 numele lui $umu"i-$aos apare insotit de formula 'ama.usum.gal( 'a carui mama este dragonul ceresc( aratand descendenta cultica din "eita primordiala Tiamat infatisata ca dragon. $e aici si em!lema sa sarpele-dragon. $umu"i era nu numai un "eu al turmelor ci si al vegetatiei fiind prima divinitate din istoria religiilor care a acceptat moartea ca necesitate a continuarii vietii. *urind si inviind odata cu natura $umu"i-$aos avea griAa ca recoltele sa fie !ogate. Ca semn al insamantarii al virilitatii era numit si 'Taurul ceresc(. *ai tar"iu atri!utele sale aveau sa fie transferate lui *itra cele!rul "eu solar care poarta straie dacice inclusiv cusma aristocratica si este mereu insotit de un sarpe si un caine7 $umu"i-$aos la sumerieni apare repre"entat cu un miel pe umar cu mladite inmugurite iesindu-i din umeri iar em!lema templului sau era dragonul sarpele cu cap de caine sau de lup. >migrat din <asi*ul Sureanu

1u se stie unde a fost regatul prediluvian unde au domnit acesti '"ei( legendele sumeriene locali"and doar al doilea regat format dupa #otop in campiile din sudul *esopotamiei. 6nsa se stie ca cele mai vec,i sim!oluri sumeriene mai vec,i cu peste HJJJ de ani decat infiintarea Sumerului din *esopotamia au fost descoperite la Tartaria pe ta!litele de lut unde apare si cultul solarului Taur Ceresc. 6ntreagul nucleu al vec,ii Europe 2;omania o parte din >ulgaria Ser!ia3 are denumiri sumeriene aratand de unde au migrat acestia spre *esopotamia. Se stie ca tri!urile dacice 2$aos in Tracia era asimilat cu o.upul(3 aveau ca steag de lupta sarpele cu cap de lup efigia "eului-pastor $aos. Steagul de lupta al intregului neam al dacilor daosilor daoilor daailor getilor si masagetilor7 .emutii arcasi si sarpele cu cap de lup

6storicul !ritanic ;o!ert <ermaat a urmarit epopeea steagului-dragon despre care scria ca 'era inventat de neamul da,ilor si preluat mai apoi de alte semintii cu care acestia venisera in contact(. Citam din istoria dragonului da,ilor a lui <ermaat pu!licata pe Fe!-ul Jortigern Studies. #ersanii aminteau si ei de temuta casta a ra"!oinicilor 'da,a( care se aliase cu tri!uri nomade din sudul Da"astanului ,artuind granitele 6mperiului A,emenid. .i se mai spunea daai dai sau daoi si erau inruditi cu masagetii ce aAunsesera din timpuri stravec,i pana in @rali. $aoii au fost mentionati in scris pentru prima data in 'inscriptia daiva( a regelui persan der%es 2MKP : MPO i.C.3. Acestia formau o satrapie su!ordonata regelui locul lor de !astina fiind regiunea de Aos a ;aului Sardaria unde se invecinau cu dacii-masageti. $aoii erau renumiti ca ra"!oinici-arcasi avand acelasi steag de lupta: sarpele cu cap de lup. 9iind mercenari ii gasim in marturiile despre !atalia de la Caugamela 2LLH i.C.3 luptand su! comanda regelui persan $arius 666 apoi dupa moartea acestuia su! comanda no!ilului >essus. *ai tar"iu s-au aliat cu Ale%andru *acedon avand o contri!utie importanta in cucerirea regatului #unAa! unde au intemeiat case regale. $upa caderea 6mperiului A,emenid daoii s-au scindat in mai multe tri!uri cel mai important parnii punand su! dinastia fratilor Arsace !a"ele unui regat independent. Su! *itradat 2HNH : HLK i.e.n.3 puternicul regat al ra"!oinicilor parti devine imperiu alipind mai intai regatele inrudite >actria si *edia apoi >a!ilonia Elamul. AAunsese sa ocupe teritoriile de a"i ale 6ranului 6ra0ului Armeniei parti din Turcia 2aici construind maretul sanctuar solar numit de turci '1emrut $agi( adica o pronuntie aglutinanta pentru 'nemuritorii daci(3 Ceorgia A"er!aigean Tur0menistan Afganistan si TaAi0istan si vremelnic teritorii din #a0istan Siria .i!an 6srael si #alestina. #este tot pe aceste meleaguri s-a gasit temutul stindard dacic sarpele cu cap de lup. Dragonul tricolor al clanului Sureanu

Cel mai important clan ra"!oinic al partilor se numea Sureanu 2posi!il ca locul de !astina al neamului sa fi fost *asivului Sureanu unde pe versantul vestic se intindea Sarmisegetu"a dar si alte cetati iar la poale se afla stravec,ea Tartaria3. Surenii erau cei care incoronau regii parti si aveau un vot important in

Consiliul ;egal avand si o puternica armata proprie. 6n cronicile ra"!oaielor romano-parte amintite de 8.C.1. Coulston in oT,e draco standard( 2pu!licat in 8ournal of *ilitar/ Eeuipment Studies3 steaguldragon al da,ilor este atestat inca de la prima dinastie parta a Arsacilor 2ILK i.C.-IIM d.C.3. Tot de aici aflam ca erau doua modele oficiale ale steagului-dragon unul rosu al casei regale si unul cu corp verde al militarilor. 6n lucrarea 'Tactica( a istoricului e%peditiilor lui Ale%andru *acedon Arrian se arata ca clanul Sureanu avea unul specific tricolor: rosu al!astru gal!en7 2a%boaiele dragonilor

6n anul OL i.C. generalul roman Crassus a invadat #artia. Sapte legiuni romane au fost invinse la )arran de capetenia armatei parte no!ilul Sureanu generalul roman fiind ucis dupa modelul ra"!unarii reginei masagetilor Tomiris pe invadatorul Cirus: lui Crassus i s-a taiat capul si i s-a turnat pe gura aur topit (ca sa-l sature de setea de aur care l-a manat la ra"!oi(. Acesta a fost inceputul unei serii de ra"!oaie cu romanii care a durat vreo trei secole. Cranita dintre ei era 9luviul Eufrat. 'Eu frate( 273 9rate fiind alt clan conducator al da,ilor. $in cand in cand partii si romanii mai uitau de ra"!oaiele dintre ei si se aliau impotriva altora. Astfel generalul roman re!el Buintus .a!ienus si o armata parta su! comanda regelui #acorus 6 au invadat in anul MH i.C. Siria Cilicia Caria atacand 9rigia si Asia. #rada a fost e%trem de !ogata iar dupa moartea fratelui sau #acorus regele 9rate al 6<-lea a avut ce investi in noua capitala Ctesifon pe ;aul Tigru. 4upul a ramas )ara urechi Eufratul devine iar granita intre doua armate 'fratesti( dar potrivnice. @n grup de soldati romani luati captivi de parti au devenit mercenari su! steagul-dragon si au aAuns sa ocupe orasul c,ine" .i-Aien. Acolo su! influenta dragonilor c,ine"esti capul de lup a ramas fara urec,i si s-a ales cu o creasta reptiliana. Si asa avea sa fie preluat de multe alte armate. 6n anul LP i.C. *arc Antoniu a invadat *esopotamia cu .egiunea a <6 9errata si alte unitati dar a suferit mari pierderi si a fost fericit ca a scapat cu viata aAungand in Armenia. #rima 'runda( a ra"!oaielor romano-parte s-a inc,eiat. 6n anul IJ i.C. Ti!erius a semnat un acord de pace cu 9rate. ;amasi fara potrivnici partii s-au orientat catre <alea 6ndusului. ;a"!oaiele cu romanii au reinceput in anii pPJ cand regele part <olosga 6 a incoronat un alt rege armean in locul celui vasal romanilor. Conflictul s-a inc,eiat cu un compromis: regii armeni urmau sa fie alesi dintre printii parti dar cu apro!area romanilor. .ot un get i-a in*ins

#artii au continuat insa sa forte"e mana romanilor iar Traian s-a ,otarat sa puna capat aranAamentului invadand #artia in HHM d.C si cucerind capitala. ;evoltele nenumarate l-au determinat pe imparatul )adrian sa retraga armatele. 6n HPO d.C. capitala a ca"ut din nou fara ca intinsul teritoriu al partilor sa fie demilitari"at de romanii cuceritori. #ana la urma tot un 'neam( i-a venit de ,ac: generalul Septimius Severus intemeietorul dinastiei romane a Severilor de origine geta ca si Traian de altfel. Cu totii erau neamuri si se intelegeau fara translatori dar erau rivali cand era vor!a de stapanit pamanturi. Ceneralul Severus a fost proclamat imparat de catre legiunile danu!iene dupa moartea lui Commodus 2HcI d.C.3. Era casatorit cu fiica marelui preot al templului "eului solar >aal din Emesa 2Siria3 Caius 6ulius >assianus de origine traca. 6ulia $omna i-a adus pe lume doi imparati: pe Caracalla si pe Ceta7 Severus a ocupat capitala partilor in HcK captura romanilor fiind asemanatoare cu cea a lui Traian de la Sarmisegetu"a. .egionarii lui Severus luptau tot su! stindardul-dragon caruia imparatul ii redase demnitatea. #ana la el dragonul dacic era folosit in e%ercitiile soldatilor romani fiind luat la tinta7 Severus l-a impus ca drapel al cavaleriei. 6n IIP d.C. regele vasal persan Ardasir a cucerit Ctesifonul si asa a inceput a doua domnie persana a sasani"ilor. Steagul-dragon a trecut la persi pentru ca pe cat era de temut pe atat era si de respectat. 2Sfarsitul partii 63 ;artea a //-a

Em!lema "eului $umu"i sau $aos-pastorul sarpele cu cap de lup pe un sigiliu sumerian A fost nelipsit din toate tri!urile de daoi dai da,i daosi geti masageti tirageti sau cum i s-a mai spus acestui neam glorios. A fost preluat apoi de imparatii romani si !i"antini care l-au glorificat. Steagul solar al ra%boinicilor dahi

$raconarii purtatorii steagului-dragon al dacilor formau o casta aparte a ra"!oinicilor. Soarele si "eul sau *itra erau sim!olurile preferate de da,i. Cronicarul *alalas su!linia ca un rege arian e un 'Soare de la ;asarit( iar un Ce"ar roman o '.una de la Apus(. Steagurile de lupta em!lemele templelor efigiile erau inc,inate Soarelui.

Steagul patrat avand soarele cu ra"e inscris numit de persani $erafs Daviani este atestat din secolul c i.C. preluat de la masagetii partii dacii sarmatii care erau adoratori ai Soarelui si purtau acest insemn. @nele grupuri de calusari romani inca mai poarta Soarele in varful unei lanci asa cum este infatisat un cavaler solar part. $emn de mentionat ca steagul original $erafs Daviani era tricolor: rosu gal!en si al!astru conform ar,eologilor iranieni care au gasit nenumarate ramasite ale acestui stindard7

Conform cronicarilor steagul solar patrat a fost inlocuit cu dragonul de catre miticul ra"!oinic A"ida,a0 din neamul da,ilor numele lui devenind sinonim cu steagul-dragon purtat de acestia. Etimologia cuvantului data de persani era literalmente 'a"i : dragon( si 'da,a0 : strainul dacul( 'dragonul dac(. 9erdoFsi il numeste pe da,a0 'fiul lui *itra(. 6l descrie cu serpi iesindu-i din umeri de fapt mladitele inmugurite ale 'sumerianului( $umu&i sau $aos-pastorul a carui em!lema era sarpele cu cap de lup. Larr7 misteriile draconarilor

#urtatorul steagului-dragon era si initiat in misteriile "eului *itra : caruia iranienii-persani ii spuneau *er : si de regula facea parte din familiile no!ile. *ulte familii no!iliare ale partilor aveau nume derivate din "eitatea solara de e%emplu *itradate. 6n cronicile lor iranienii-persani il numesc *er-dad. 6n HcNH armata iraniana a reconstruit din marturiile scrise steagul solar $erafs Daviani si dragonul clanului Sureanu A"ida,a0. #e !asoreliefurile de la Tag : e : >ostan se o!serva ceremonialul de inno!ilare oficiat de preotii lui *itra in care se foloseau o cusma din care emanau ra"e de soare si o sa!ie cur!ata7 Cavalerii purtatori ai steagului-dragon treceau prin acelasi ritual ce purta denumirea de 9arr 'primirea Cloriei divine(. .a inmormantarea unui draconar se e%ecuta un ceremonial de predare a insemnului catre legiune unde ramanea su! pa"a pana la desemnarea altui purtator. /n )runtea ca*alerilor arcasi

$upa cum su!linia istoricul ;o!ert <ermaat steagul-dragon 'era inventat de neamul da,ilor si preluat de sarmati alani romani si persii de dupa pra!usirea 6mperiului #art(. $in cercetarile lui <ermaat reiese ca steagul-dragon era initial doar insemnul cavaleriei. ;olul acestuia era de a determina directia vantului pentru orientarea arcasilor. Capul de lup era din lemn placat cu metal format din doua Aumatati cea de Aos fiind mo!ila 2cum este construita si capra de colind3 iar coada-sarpe din !ucati inelare din material tesut im!inate prin cusaturi. #rin gura cascata a lupului intra aerul si se umfla corpul tu!ular care capata atat unduirea unui sarpe cat si un suier puternic. #urtatorul steagului-dragon mergea in fruntea cavalerilor arcasi purtandu-l in mana stanga astfel ca acestia sa-si corecte"e tirul in functie de miscarile dragonului aratand directia vantului. <ermaat aminteste de numeroasele repre"entari ale acestuia pe Columna lui Traian si pe Arcul de Triumf al imparatului Calerius su!liniind ca originea steagului este certa a da,ilor daiilor daoilor dacilor preluat ulterior atat de aliati cat si de inamici

suferind unele transformari la nivelul capului care devenea mai reptilian su! influenta asiatica. #e "idurile pictate din +a"a D,arga Egipt de pe timpul coptilor sec. O d.C. steagul-dragon este purtat de persanii sasani"i. $in )istoria Augusta aflam ca atunci cand imparatul Aurelian a cucerit #almira 2INI d.C.3 a luat ca trofee numeroase steaguri-dragon. @DracoA in armata romana

8.C.1. Coulston in lucrarea oT,e draco standard( pu!licata in 8ournal of *ilitar/ Eeuipment Studies amintea ca romanii au preluat dragonul da,ilor : numindu-l 'draco( : incepand cu secolul I d.C. .a inceput romanii il foloseau in Aocuri militare cavaleresti numite )ippica Cimnasia. Arrian este cel care descrie astfel de e%ercitii militare in care steagul-dragon era purtat de o ec,ipa de draconari si folosit ca tinta punctand cei care reuseau sa-i aAunga pe purtatori si sa atinga coada dragonului. $ragonii folositi in acest scop erau multicolori. Apoi 'draco( a fost folosit in para"i militare dupa care a intrat in dotarea unitatilor de cavalerie inarmate cu lanci unul la fiecare co,orta. + legiune avea HJ co,orte deci erau HJ draconari care alcatuiau o casta. *ulti istorici considera ca respectul pentru stindard a fost impus romanilor pana la urma de cavalerii traci intrati in componenta legiunilor romane. /mparatesele gete au impus respectul 6nsa )istoria Augusta o mentionea"a pe mama imparatului roman Septimus Severus 2HcL-IHH d.C.3 : adica !unica imparatilor Caracalla si Ceta7 Aceasta a visat ca a adus pe lume un sarpe purpuriu : semnul casei regale a partilor : cu o noapte inainte de a-l naste pe viitorul imparat. Astfel sarpele-dragon cu corp purpuriu si-a recapatat demnitatea traditionala si a intrat in standardele imperiale romane pentru cavalerie. Cavaleria 'draco( a devenit foarte respectata su! imparatii Callian 2IOL-IPK d.C.3 si Aurelian 2INJ d.C.3 6n )istoria Augusta se scrie despre ciudatul o!icei su! Aurelian ca draconarul sa mearga cu capul si pieptul de"golite7 Acesta era o!iceiul draconarilor da,i. Cand imparatul Calerius a atacat #ersia in IcJ d.C. atat infanteria cat si cavaleria aveau draconari. Ca si armata persana care-l mostenise de la parti. $oar ca dragonul roman respecta modelul dac cu cap de lup iar cel al persanilor avea cap reptilian. Asta pana in secolul L d.C. cand si romanii adopta creasta reptiliana dupa cum arata ramasita unui 'draco( descoperit in fortareata .imes din 1ieder!ie!er Cermania construita pe un vicus 2ase"are civila3 in afara unui fort roman. Capul din aliaA de cupru are dimensiunea de LJ%HI%HI centrimetri. $oua gauri stra!at !otul indicand locul unde se infigea sulita. $oua di!luri fi%ate pe lateralele mandi!ulei provin cred istoricii de la un mecanism care aAuta la producerea suierului. Dragonii personali%ati ai imparatilor bi%antini

6n secolul M d.C. autorul <egetius semnala tentativa de sc,im!are a denumirii de 'draconari( in 'purtatori de dragon(. $upa LON d.C. imparatii Constantin si 6ulian Apostatul aveau steaguri-dragon personale purpurii aceasta culoare desemnand de la Arsace incoace casa regala. Conform lui Ammianus *arcellinus 6ulian : Ce"ar 2mostenitor al tronului3 si comandant al armatelor din Calia : dupa victoria de la Argentorate 2LON d.C.3 impotriva tri!urilor germanice a fost numit de catre trupe Augustus 2imparat al >i"antului3 si incoronat de un draconar. Acesta si-a scos colierul de aur de la gat si l-a pus pe capul Ce"arului in semn de coroana solara. 6nsa 6ulian a refu"at titlul. Tot *arcellinus a scris ca sarpeledragon l-a aAutat pe 6ulian sa recapete controlul trupelor in !atalie intr-un moment crucial cand Aumatate din cavalerie fugea in de"ordine. @n tri!un care fugea impreuna cu soldatii sai a "arit sulita cu dragonul imperial si 's-a oprit a palit si s-a intors pe campul de lupta c,emat de stindard(. Astfel 6ulian a recapatat controlul asupra trupelor sale. El a murit in LPL in !atalia pentru cucerirea capitalei partilor Ctesifon7 <agister draconum $in secolul O intra in standardele militare un nou rang: 'magister draconum( amintit in numeroase inscriptii si intr-un poem de #rudentius. *agister draconum era comandantul tuturor draconarilor avand po"itia imediat dupa cea de tri!un. Se pare ca se formase o scoala de draconari sau un clu! de elita. #rudentius in #eristep,anon ii canta pe draconarii care poarta colane de aur ca recunoastere a aportului adus in !atalii. Ammianus scria insa ca draconarii erau alesi dintre purtatorii de colane de aur aratand ca numai elita putea primi o asemenea functie. 6nscriptii din Sardinia arata e%istenta rangurilor de 'optio draconarius( si '!earcus draconarius( po"itii superioare vagi su! po"itia de magister. $raconarii sunt amintiti si in manualul Strategi0on al imparatului !i"antin *auri0ios 2OKI : PJI d.C.3. .a acea vreme mai e%ista o scoala de draconari dar isi pierduse insemnatatea militara ramanand cea religioasa. $raconarii erau condusi de un grup deHJ clerici atasat unei prefecturi. Este posi!il sa fi fost vor!a de misterioasa 'casta 6+( a conducatorilor ra"!oinici casta la care isi declarau apartenenta toti marii voievo"i romani. Aceasta fusese infiintata dupa tipicul celei religioase formata din HJ mari preoti ai "eului solar >aal numiti 'dece!ali(. $upa secolul P draconarii dispar din armata !i"antina. 3ltimele aparitii

Steagurile-dragon au continuat sa ramana in u"ul cavaleriei in Cauca" si Ceorgia iar in vest purtat de catre francii lui Carol cel *are dupa cum apare in #salterium Aureum ca ilustrata la #salmul Oc. Tapiseria >a/eu% infatisea"a '$ragonul din besse%( purtat de catre draconarul )arold CodFinson in !atalia de la )astings 2HJPP3 acesta murind aparand stindardul cavaleriei. @rmatoarea ilustrata este din secolul HM si apare in manuscrisul '.p)istoire de *erlin( a lui ;o!ert de >oron. 6l purta legendarul rege Art,ur. <elsii 2rudele vla,ilor3 trecusera E $raig Coci 2 $ragonul ;osu inaripat3 pe steagul lor unde se afla si asta"i. 6n crestinism dragonul este asociat in sensul de supunere cu Sf.C,eorg,e din Capadoc,ia tot un cavaler din vec,iul neam geto-dac. 6ar Sf. C,eorg,e este patronul regilor !ritanici7 A@T+;: 1D/01 <3.12 http://dacii-lui-%amol'e.wiNi)orum.ro/t202-cei-10-mari-preoti-ai-lui-%amol'e-%alharis $ei 10 <ari ;reoti ai lui &amol'e - &alCar/s $ei 10 <ari ;reoti ai lui &amol'e - &alCar/s <i"itato la data de <in P Apr IJHI - Hc:IK 10 <ari ;reoti ai lui &amol'e $ei 10 <ari ;reoti ai lui &alCar/s7 care ne-au )ost spusi pe data de O0.0O.20127 de &iua ;uterii lui Diegis. &alCar/sP&amol'e $el .anar al Carului ? Dumne%eul $el .anar al Carului! sau .atal Carului $el /nnoit ? $el /ntregit.

4uhonoNos Daduhos Diegis 6etona ;erNos Carerah <enhar Qishar Qhidar Catan unit cu <elNhisedec

>i sunt $ei 10 <ari ;reoti /nnoitori De Car ai lui &alCar/s. 1m primit aceste nume Hsi aceasta initireI in aceasta %i a ;uterii lui Diegis7 deoarece7 Diegis P <arele ;reot al 2itualurilor /nnoitoare De Car. >l aduna toate ritualurile care e'ista in acest timp Hpe aceasta treapta initiaticaI si le duce pe 1ltarul $are /nnoieste ;uterea Carului /n Soarele /nimii ? in Soarele Liintei de acum. P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P 10 ;reoti ai lui &amol'e si &almosu $ei 10 ;reoti ai lui &amol'e si &almosu care )ac ritualuri pt. Su)let7 Spirit si .rup - pe care 4e 3nesc /n /nima. >i sunt ;reotii $are .raiesc /n S)intenia $rucii din /nima lor7 deoarece acesta e )elul lor de R1 LiA ? prin asta traiesc ei. 0e-au )ost spusi de catre Catan pe data de 04.04.20127 atunci cand s-a implinit timpul sa-i a)lam7 in &iua 4uminii 4ug0aSad.

Catan (esNos JuNalan >pibomios

Qatarmos &agreus Dhaunos unit cu Qhandaon 6heuron Saoreoro Deceneu

0e-au )ost spusi acum7 deoarece rostirea in $er si pe ;amant a anumitor nume sau cu*inte speci)ice7 tre%esc si deschid in noi anumite ;orti7 >nergii si ;uteri speci)ice. $ei care sunteti atrasi7 puteti sa )aceti o proba cu rostirea acestor nume ? in aceasta ordine. $elor care RJ-a Sosit .impulA *eti simti7 *eti sti7 si se *a acti*a in *oi ceea ce e ne*oieF ceilalti mai aveti de asteptat.Q-!R Daca *a atrage un anumit nume ? si produce o anumita re%onanta in *oi7 puteti sa insistati pe el7 sa obser*ati ce se *a intampla. 4a )inalul rostirii7 imi place sa inchei cu Car.ios 1n1min7 1nNh 1n1min sau impreuna7 Car1n1min. 0e-ar incanta sa ne impartasiti si noua din e'perientele *oastre7 aici sau in particular. Succes .uturor si Ja <ultumescS http://culturagenerala.in)o/legende-despre-steagul-dacilor.php

4egenda steagului cu cap de lup al dacilor

Cel mai vitea" si mai intelept rege al dacilor stramosii nostri a fost $ece!al. 6nca de pe cand era !aietas era curaAos drept cinstit milos cu cei in suferinta. Si nu numai cu oamenii ci si cu animalele se purta cu griAa si mila. 6ntr-o "i um!land cu prietenul sau $uran prin padurile din preaAma Sarmi"egetusei a gasit un pui de lup ca"ut intr-o prapastie. Era mic a!ia facea oc,i si in cadere isi rupse un picior. Tremura sc,euna parea gata sa moara. $ece!al l-a dus in cetate i-a legat piciorul rupt intre lopatele si l-a adapostit intr-o sura. Cand s-a vindecat a crescut mai mare si mai voinic decat un caine cio!anesc. Era domesticit !land cu cei !uni si aprig cu cei rai. Avea parul sur aspru gat gros picioare puternice si coltii ascutiti. Cand se infuria

scotea un sc,eunat su!tire ca un suier de care toti cainii si c,iar oamenii se inspaimantau. #oate de aceea $ece!al l-a numit Suier si l-a invatat sa adune vanatul sagetat de el in padure.

+data pe vreme de iarna cu nameti mari $ece!al s-a ra"letit de ceata vanatorilor. Si iaca intr-o poiana s-a napustit asupra lui o ceata de lupi flaman"i. 6n primele clipe Suier si-a sticlit oc,ii parca !ucuros casi vede fratii. $ece!al langa tulpina unui fag si-a tras sa!ia cu varful cur!at sa se apere de fiare. .-a c,emat pe Suier sa-i fie de aAutor. .upul im!lan"it i-a venit la picioare. $ar ,aita de lupi a inconAurat copacul. #rimul lup care a atacat a fost prins in cur!ura sa!iei de tanarul print si crestat in ceafa. Ceilalti lupi se pregateau sa sara... $eodata Suier s-a repe"it intre lupi incepand o lupta apriga cu ei scurmand si spul!erand "apada. $ar lupii erau numerosi si au prins sa-l sfasie cu coltii. $ece!al urcat in fag ii strapungea cu sagetile si ,aita s-a retras in padure urland a pagu!a. Scorilo tatal lui $ece!al s-a minunat de curaAul fiului sau. - Tata Suier m-a salvat7... Atunci toti l-au va"ut pe Suier "acand intre cei patru lupi sagetati care inrosisera "apada. Suier n-a mai trait. A murit privindu-si stapanul pe care l-a aparat cu credinta. Tanarul i-a cerut unui mester fierar sa-i faureasca din arama un cap de lup cu gura cascata un cap ca al lui Suier. @n coAocar a cusut din pielicele de ied un fel de punga lunga de trei coti care prinsa de capul de lup de arama pus intr-o praAina de fier suiera in !ataia vantului. Asa s-a facut steagul de lupta al dacilor.

http://danielro'in.blogspot.ro/2014/02/britanicul-din-spatele-documentarelor.html (ritanicul din spatele documentarelor @Tild $arpathiaA crede c+ 2omEnia este cea mai )rumoas+ ar+ din >uropa

#aul .ister este un engle" care a v"ut potenialul 'ascuns( pe care l are ;omnia. El a avut ideea cele!relor documentare despre ;omnia 'bild Carpat,ia( difu"ate n peste HJJ de ri. Crede c ;omnia este unic datorit pdurilor pe care nicio alt naiune din Europa nu le mai are. A fondat un centru educaional mo!il o coal pe patru roi unde copiii nva de ce este important s proteAe"e mediul nconAurtor i de ce ;omnia este un loc deose!it. #aul .ister crede n ;omnia civili"at. ;omnia este singura ar din Europa care mai are pduri virgine aproape IOJ de mii de ,ectare. $e aceea @1ESC+ a propus ca acest patrimoniu s primeasc titlul de monument natural proteAat. Avem o !ogie inestima!il ns nu tim s avem griA de ea.

#aul .ister lupt s conserve i s promove"e aceste pduri unice care ast"i sunt n mare pericol din cau"a defririlor. El este fondatorul organi"aiei T,e European 1ature Trust. A venit cu ideea reali"rii unor documentare despre ;omnia care ulterior au fcut nconAurul lumii 'bild Carpat,ia(. #entru el civili"aia nseamn ca omul s traiasc n armonie cu natura.

'*uli oameni cred c ;omnia este o ar srac pentru mine ea este cel mai !ogat loc din Europa. 4mi dedic cam KJq din timp acestor cau"e de mediu mai ales aici n ;omnia( spune #aul .ister.

#aul .ister este multimilionar i a motenit averea de la tatl su. 6nveste te o mare parte din !ani n proiectele de mediu din lumea ntreag.

'1oi depindem de natur aa c dac poi tri n armonie cu natura asta nseamn civili"aie pentru mine nu oraele din !eton nu peisaAele distruse( argumentea" el.

.a fel ca el crede i prinul C,arles un adevrat am!asador al ;omniei pentru care ;omnia pare desprins din poveti.

1u au mai rmas astfel de locuri nicieri. 1atura este o !iAuterie n coroana ;omniei. C,iar dac oamenii nu reali"ea" asta eu cred c ;omnia este o ar minunat.

'Sunt stul de oamenii care dau ;omniei o reputaie proast iar romnii pentru mine sunt unii dintre cei mai mndri i drgui oameni pe care i cunosc( spune #aul .ister.

Cu toate c vine n ;omnia nc din anul HcKM #aul a vi"itat pentru prima oar *u"eul Satului din >ucureti n aceast toamn. Acolo s-a ntlnit ntmpltor cu C,arlie +ttle/ reali"atorul documentarelor bild Carpat,ia i cu productorul acestora Alasdair Crant. 4nc o dovad c ace ti oameni sunt dedica i misiunii lor de a face din ;omnia un loc cunoscut i apreciat.

'Cred c acest program le-a artat celorlali cum sunt romnii ;omnia este un loc minunat n care s vii i pe care s l vi"ite"i i este un loc la care s te gndeti c are un peisaA valoros care poate fi conservat pentru ecoturism n opo"iie cu afacerile cu pduri( mrturise te #aul .ister.

Sursa: ,ttp:--FFF.digiIM.ro-Stiri-$igiIM-Special-Credrinr;omaniarCivili"ata-Credrinr;omaniarcivili"at ar#aulr.isterrscotianulrdinrspatelerdoc

http://danielro'in.blogspot.ro/ .racii7 /storie 1scunsa - CD 201O http://www."outube.com/watchU*PD24q=&nT4oo Dacii - 0oi de%*aluiri - 2012 CD http://www."outube.com/watchU*PO"(rb<r1ppw Dacii - 1de*aruri tulburatoare - Documentar 2012 CD ,ttp:--FFF./outu!e.com-Fatc,?vnduAsKM,ncOK ,ttp:--FFF.crestinortodo%.ro-religiile-lumii-geto-dacii-temple-preoti-rituri-sar!atori-NHKMP.,tml

.emple7 preoti7 rituri si sarbatori

*areste imaginea. Cultul )erodot pre"inta pe &almo%is ca fiind in legatura cu #itagora construindu-si apoi o camera de primire pentru cetatenii de frunte carora le vor!ea despre nemurire apoi stand ascuns intr-o camera su!terana timp de trei ani si in al patrulea an aparand iarasi printre oameni. $in toate acestea s-a putut deduce caracterul tmisterict al cultului lui &almo%is acest cult comportand adica rituri initiatice ca in religiile de mistere grecesti. Este adevarat ca )erodot nu prea a dat cre"are informatorilor sai greci de la *area 1eagra dar unele aspecte ale religiei geto-dacilor in ce priveste locurile de cult preotii si riturile vin in spriAinul afirmatiei cu privire la caracterul misteric al cultului lui &almo%is.

.ocurile de cult. $espre locurile de cult ale geto-dacilor nu se stia decat ceea ce spusese Stra!on cum ca marele preot al acestora devenit apoi "eu isi avea resedinta intr-o pestera de pe varful muntelui Cogaionon munte identificat asta"i in c,ip ipotetic cu $ealul Cradistei din *untii +rastiei. 1u s-au gasit pana acum urme de cult in pesterile care au fost cercetate. 6n sc,im! sapaturile ar,eologice din anul HcMc au dat la iveala urmele unui important numar de sanctuare geto-dacice ase"ate cele mai multe dintre ele in *untii +rastiei 2Aud. )unedoara3 la Costesti si mai ales la Cradistea *uncelului unde a fost Sarmi"egetusa vec,ea capitala a statului dac. Aceste sanctuare erau de doua tipuri: patrulatere si circulare. Cele in forma de patrulater constau din siruri de coloane de lemn sau de piatra ase"ate pe tam!uri de calcar. Cele in forma circulara constau din stalpi ase"ati in cerc si grupati intr-un c,ip semnificativ.

E%istenta unor sanctuare de tip diferit ase"ate uneori in apropiere unele de altele constituie un serios argument in favoarea te"ei politeismului geto-dacic.

#reotii #reotii aveau un mare rol in viata geto-dacilor la fel cu acela al drui"ilor la celti. 6n fruntea clerului getodac sedea un mare preot care locuia cum relatea"a Stra!on intr-o pestera de pe varful muntelui Cogaionon. #rimea la el numai pe rege si pe insotitorii lui pentru a le da indrumari din partea "eilor. 1imic mai important nu se facea fara consultarea marelui preot detinatorul tainelor divine si al procedeelor divinatorii si magice.

Ca mare preot se citea"a in afara de &almo%is insusi un anume &euta. 6n timpul regelui >ure!ista se mentionea"a personaAul istoric $eceneu care dupa spusele lui 6ordanes a intreprins o mare reforma culturala si a clerului geto-dacic fiind pana la urma "eificat. Este cunoscuta influenta lui $eceneu asupra regelui si asupra poporului cerandu-le sa-si distruga viile pentru a feri poporul de !etie. Alt mare preot cunoscut este Comosicus care era si rege. #e langa implinirea cultului preotii geto-daci aveau insusirea de Audecatori ai poporului. Ei erau de asemenea medici. Erau folositi si ca soli pentru inc,eierea tratatelor sau pentru miAlocirea pacii.

Sacrificiile

Sacrificiul omenesc este mentionat sigur in religia geto-dacilor de )erodot care spune cum in fiecare al cincilea an se desemna prin tragere la sorti un sol care sa duca "eului toate dorintele si rugamintile poporului. Cel care iesea la sorti era apucat de maini si de picioare si aruncat in varful sulitelor. $aca nefericitul sol murea indata inainte de a atinge pamantul insemna ca sacrificiul a fost primit si toata lumea era multumita. $aca dimpotriva solul nu murea era !atAocorit in tot felul ca unul care a fost nevrednic de cinstea care i s-a facut si se tragea la sorti un alt am!asador la "eu.

#ro!a!il ca si la geto-daci sacrificiul uman a avut la inceput ca scop potolirea maniei "eului si castigarea !unavointei lui. +!servam insa ca sacrificiul geto-dacic se repeta numai dupa patru ani si atunci se sacrifica numai o singura persoana. Credem ca #arvan a avut dreptate sa remarce ca in vreme ce la alte popoare se sacrificau pri"onieri de ra"!oi si criminali la geto-daci se sacrificau prin tragere la sorti cei mai !uni dintre ei. Cu siguranta au e%istat si sacrificii de animale. $ovada resturile unui astfel de sacrificiu descoperite nu de mult la $avidesti 2Aud. Arges3 unde s-au gasit intre altele o mare cantitate de oase de animal arse. ,ttp:--live.gandul.info$aniel ;o%in Cartea tSuflet romnesct de $an #uric o carte care face trimitere la rdcinile dacice ale neamului nostru... + carte foarte util demersului dacologic n condi iile n care cr ile lui $an #uric se vnd n peste HJJ.JJJ de e%emplare - titlu. $isponi!il pe $acia Art: ,ttp:--dacia-art.ro-products-page-carti-

(iblioteca Jaticanului con)irma: dacii nu au )ost romani%ati niciodata7 dacii erau de )apt stramosii romanilor condusi de .raian... Ceea ce afirma acum oamenii de stiinta si istoricii din +ccident dar si cercetatorii de la )am!urg care au prelevat A$1-ul unor morminte stravec,i de pe teritoriul $aciei ca romanii sunt urmasii dacilor ramura nordica a tracilor este tot mai evident si devine un curent istoriografic autentic. *iceal .edFit, confident al #apei 6oan #aul al 66-lea si omul care a avut acces la toate documentele secrete din !i!lioteca <aticanului a facut recent o afirmatie care a socat lumea academica si nu numai. El a declarat ca latina culta se trage din lim!a romna stravec,e nu invers cum se credea pna acum7 4ntr-un interviu acordat postului de televi"iune T<; CluA n decem!rie IJHI *iceal .edFit, fost consilier al #apei 6oan #aul al 66-lea unul din oamenii care au avut acces la cei ILJ de 0ilometri de rafturi cu carti din ar,iva !i!liotecii <aticanului si fost mem!ru al Comisiei Teologice 6nternationale a facut o declaratie socanta: oC,iar daca se stie ca latina e lim!a oficiala a >isericii Catolice precum si lim!a 6mperiului ;oman iar lim!a romna este o lim!a latina mai putina lume cunoaste ca lim!a romna sau precursoarea sa vine din locul din care se trage lim!a latina si nu invers777 ,ttp:--ale%imre,.Fordpress.com-IJHL-JI-HP-istoria-nestiuta-a-getilor-si-genomul-european/storia nestiuta a getilor si genomul european #osted on HP-JI-IJHL !/ Ale% 6mre,

I <otes

FFF.face!oo0.com-SemneCusute : 6nainte de litere au fost semnele. *ult inainte de daci de greci de romani de toata istoria omenirii care a fost scrisa. *are parte din povestea omenirii a fost desenata. A e altceva ca noi n-o mai putem descifra acum si e pro!lema noastra ca vedem semnele dar nu le mai intelegem. E o pro!lema care se poate re"olva. 6n HcHJ la <iena e%po"itia internationala de te%tile ii lasa fara e%plicatii pe specialistii care se uita perple% la motivele identice folosite in Turcia >ucovina si tarile Scandinave. Ei nu inteleg cum e posi!il pentru ca dupa ei aceste populatii n-au fost niciodata in contact5 femeile care au lucrat acele te%tile nu si-au parasit satul niciodata nici stramosii lor. $aca acei specialisti ar fi putut vedea ,artile intocmite pe !a"a studiilor de a"i pro!e A$1 care urmaresc stramosii pe linie materna si paterna pe tot traseul lor 7 + astfel de ,arta am folosit pentru a suprapune pe ea otraseul semnelor(. Se leaga. +amenii au lasat in urma lor semne asa cum )ansel si Cretel au lasat firmituri de turta dulce. 1u poti practica agricultura decat daca stai pe loc 2populatie sedentara3. Cand cultivi pamantul e vitala fertilitatea solului pre"enta apei soarele anotimpurile. <ei folosi semnele mai mult cusute pe pan"a caci ai la indemana culturi de in si canepa viermi de matase etc. $aca esti dintr-un neam de pastori esti mereu pe drum. 1-ai in si canepa dar ai lana. $in lana tre!uie sa faci si ,aine si covoare si cort pentru ca n-ai o casa cu pereti. <ei folosi semnele mai mult tesute semne care sunt importante pentru noma"i: steluta nordului 2calau"a3 coarnele !er!ecului carligul cio!anului coltii lupului cumpana. #e-aici au trait mereu si agricultori si pastori5 e o tara mare relief variat. Au sta!ilit relatii au avut nevoie unii de altii5 si-au imprumutat semnele si le-au folosit in atatea com!inatii incat varietatea modelelor de la noi este coplesitoare ametitoare fara sfarsit. #entru ca noi le avem pe toate. .egende sunt multe si multe se verifica. Cel mai uromanescp semn este pro!a!il coloana. 1u o alaturare de rom!uri : ci coloana. Este si cel mai vec,i semn 2descoperit pana acum3 pe teritoriul nostru: vec,imea

cca HJ.OJJ ien : descoperit pe o piatra intr-o grota in *e,edinti. 1u semnele in sine sunt ale noastre5 ci felul unic in care le-am C+*>61AT si le-am #AST;AT7

Cenomul europenilor scoate la iveala o inrudire care daca ar fi constienti"ata multe conflicte ar fi ina!usite din ofasa(. #entru ca la origine toti suntem frati mai mult sau mai putin vitregi7 6n urma cu cativa ani niste geneticieni um!lau prin Europa si prin lume cu !etisoare cu care luau mostre de saliva. 6n cele din urma au aAuns in la!oratoarele @niversitatilor Stanford Ari"ona si 9lorida in cadrul #roiectului o1rborele 1D0(. ;e"ultatele preliminare privind genomul Europei au starnit vii controverse pentru ca atingea natiile la origine7 Si strica istorii ela!orate fara sustinere ar,eologica. #er total inrudirea europenilor intre ei ar tre!ui sa fie de !ine7 Ar tre!ui sa-i uneasca asa cum n-au fost niciodata. ,0 la suta dintre britanici sunt germaniS Sau in*ersS Cei trei magi de la rasarit care au adus daruri pruncului 6isus erau no!ili geti dupa cum si apar pictati in >asilica Sf. Apollinare din ;avenna. &ilele trecute nemtii scriau ca OJ la suta dintre !ritanici si aproape toti dane"ii au genele tri!urilor germanice care au acostat pe malurile Dentului in anul MMc d.C. Conform ar,eologului german )einric, )aer0e vreo IJJ.JJJ de oameni o adevarata armata au navigat pe *area 1ordului spre *area >ritanie poposind in Dent dupa plecarea armatei romane. 6n urma cu un an alt studiu genetic ii arata pe !ritanici a nu fi anglo-sa%oni ci celti7 6ar daca se ia in considerare compo"itia genetica aproape identica dintre 9ranta si Anglia ne incurcam de tot. Care studiu e corect? $epinde pana unde se merge pe ramurile copacului genealogic spre radacina7 $aca se ia in considerare parul !lond si oc,ii al!astri mutatie genetica petrecuta la *area 1eagra dupa cum au constatat geneticienii din Suedia si $anemarca toti sunt frati cuG getii7 Si daca tot s-a pomenit de $anemarca e !ine de amintit ca istoricii dane"i spun ca se trag din daci?7 Dahii regali si periplul lor prin lume Ceneticienii leaga raspandirea proto-indo-europenilor de migratia regalilor saci in mileniul 66 i.C. Cine erau sacii purtatorii caciulii tuguiate !uni arcasi si manuitori de topoare? )erodot numeste toate ramurile de saci dupa origine: masageti sau oda,ii regali(7 Acestia au aAuns sa intemeie"e case regale si in #unAa! 6ndia. *ulti istorici oclasici( romani refu"a inrudirea dintre daci si da,i fara argumente. .asand la o parte ca aveau acelasi port ca vor!eau aceeasi lim!a protolatina din care au ramas suficiente cuvinte pe care le regasim in lim!a romana de a"i ca aveau acelasi steag de lupta : lupul cu trup serpuitor : studiul genetic nu mai lasa um!ra de indoiala: au acelasi mar0er genetic. $a,ii daii au facut istorie ca tri!uri conducatoare si intemeietoare de dinastii regale dintre care partii sunt cei mai cunoscuti in istorie cucerind si imperiul persan. #ersanii numeau provincia de origine a partilor 9ale, cu pronuntie ovale,( de ce nu <ala,ia? Timp de aproape MJJ de ani dinastia regala a lui Arsace a condus Armenia.

2a%boinici si proli)ici Conform lui )erodot masagetii venerau un singur "eu al Soarelui si erau mari iu!itori de aur metal inc,inat "eului. Cetatile lor rotunde cu centrul impartit in cruce : cercul crucea "vastica fiind sim!oluri solare pastrate in traditia taranilor romani : i-au facut sa se minune"e pe ar,eologii rusi care le-au descoperit. Si mai erau osacii de dincolo de mare( 2*area 1eagra3 pe care grecii i-au !ote"at sciti si care ulterior au fost orevendicati( de slavi7 Apoi conform istoricilor antici mai erau sauromatii descendenti din tati sciti si mame ama"oane. Tot amestecandu-se cu mame localnice pe unde s-au ase"at au re"ultat sarmati ro%olani urgi alani eprani. Astfel conform datelor genetice si in conformitate cu atestarile ar,eologice neamul regal a lasat in mod particular amprenta genetica in centrul ;omaniei si in "onele radiante: #olonia @craina Crimeea 2cimerienii3. Au lasat numerosi descendenti in vestul Europei in special in Spania dar si in 9ranta si *area >ritanie cateva regiuni din Cermania in Elvetia Austria nordul 6taliei. Au numerosi descendenti in nordul Cauca"ului estul Anatoliei in #a0istan Afganistan @"!e0istan vestul *ongoliei nord-vestul 6ndiei cativa descendenti si in nordul C,inei. Au dominat Asia Centrala pana la inva"ia masiva a mongolilor si a armatelor turcesti. 6n pre"ent de pe acele meleaguri indepartate pe unde au aAuns doar osetienii mai pastrea"a lim!a si o!iceiurile stravec,i. 6n estul Europei ei au ramas in centrul ;omaniei. Alanii s-au sta!ilit in 9ranta Spania si nordul Africii. Altii s-au com!inat cu norman"ii si s-au sta!ilit in Scotia 6rlanda si Tinutul <els. (ransa iraniana s-a combinat cu hunii7 iar descendentii directi sunt bulgarii si Na%arii. Aceasta istorie genetica nu tine cont de lim!a vor!ita de popoarele respective ci numai de A$1 si de mutatiile produse la incrucisare. 6etii si regatele din ;un8ab Colonelul !ritanic 8ames Tod 2HNKI-HKLO3 ofiter de informatii si orientalist !ritanic care a stat multi ani in 6ndia a scris ' Analele si antic,itatile din ;aAastan (. Citam din acest volum: '1u e%ista in analele marilor familii din ;aAput nicio referire pana in sec. 6< i.C. perioada in care a sosit aici rasa getilor intrand dinspre Asia Centrala. Cetii au sta!ilit regatele in #unAa! si de pe 6ndus( 2Cap 663. 6n analele #unAa!ului sunt numeroase referiri la aceasta 'rasa( a getilor Aatilor sau iutilor7 .i se mai "icea si magii de aceea unii istorici ai religiei crestine sustin ca cei trei magi care au sosit sa aduca ofrande la nasterea lui 6isus erau geti iar o fresca de pe >asilica di S. Apollinare ;avenna ii infatisea"a purtand caciula specifica de no!ili. Acei geti peregrini si ra"!oinici au fost in competitie cu ,unii si pe acele meleaguri col. Tod notand ca 'getii si ,unii au intemeiat LP de case regale in #unAa! si multe caste conducatoare(. + nota foarte interesanta ar putea sa puna capat si afirmatiei unor istorici romani 2ca altii sustin contrariul3 anume ca dacii nu erau !lon"i cu oc,i al!astri. Citam: 'Cetii din Dutc, erau foarte constienti de identitatea lor aparte si-si respectau traditiile istorice si stramosii. 6n CuAarat getii formau vtri!ul ascunsw in sens ritualic. Cetii daneti aveau parul !lond roscat si oc,i al!astri7( *ai tar"iu au intrat in conflict cu preotii ,indusi ramanand scris ca familia regala $asas sau $asius nu se conforma ritualului ,indus de a aduce sacrificii si de a canta imnuri de lauda "eilor fiind doar o!servatori ai altor culte. $e aceea pana la urma li s-a respectat credinta solara si considerandu-se ca

acestia aveau o relatie aparte cu divinitatea cuvantul 'dasa( a aAuns sinonim cu 'servitor al divinitatii( fiind folosit ca prefi% sau sufi% in componenta numelor !ra,manilor. + referire scrisa la numele $asas datea"a din sec.66 d.C. din "ona A!rudului unde un $asas ridicase o stela patriar,ului nemuritor 6onEanus "eitate solara locala ancestrala repre"entat cu doua capete. Si in ;ig <eda este consemnat ca acestia refu"au sa creada in "eite7 6n acest conte%t apare si o descriere a celor din familia $asas anume ca erau 'anasa( cuvant folosit si a"i pentru cei 'a nas( 'fara nas( adica avand nasul carn. 6n '>ataliile celor HJ ;egi( din ;ig <eda regele Sudas isi numeste generic inamicii pe regii vedici $as/us7 Analele din ;aAput semnalau acum NJJ de ani familii de no!ili geti da,i ariaspi cati si ,uni. AAunsesera pana in *atura in vestul statului @ttar #rades. 6etii lui (eowul)

Cele mai frumoase pasaAe ale istoriei glorioase ale stramosilor nostri sunt scrise de cercetatori straini. 8ane Acom! .ea0e scria in 'Cetii lui >eoFulf( ca 'geti dacii sacii da,ii si masagetii de la *area Caspica erau considerati din antic,itate acelasi popor( iar eroul 'anglosa%on( >eoFulf era de fapt get7 '1umele originar al dacilor( scrie 8ane Acom! 'era daoi asa cum nota Stra!on. Tisagetii Tiragetii si c,iar getulii africani erau acelasi neam cu daoii(. $ucutenii autohtoni

Conform geneticienilor >elledi ;ic,ards +Fens si *al/arc,u0 care si-au pu!licat studiile in IJJJ IJJI si IJJL A$1-ul mitocondrial gasit la populatia 'romanilor aromani a romanilor din *aramures si <rancea face parte din haplogrupul care a )ondat neoliticul in >uropa (. #opulatia auto,tona europeana apartine ,aplogrupului 6 descendenti din Cro *agnon socotita a apartine Culturii Cucuteni-Tripolie. 9ermierii si crescatorii de vite ai neoliticului apartineau CIa 8I E-<HL si T. ;Ha si ;H! erau ra"!oinicii calareti care au domesticit calul in MJJJ i.C. in stepele dintre *area 1eagra si *area Caspica. Aceste doua grupuri aveau un tata comun dar mamele difereau ceea ce a facut sa li se diversifice lim!a si sa se contre"e oriunde s-au intalnit. ')aplogrupurile din Carpati : 6H 6Ia 6IaIa-.Pc.I sunt native europene pontice si !alcanice descendente din oamenii paleoliticului a carei concentratie se regaseste asta"i in >osnia )ertegovina Croatia *oldova ;omania Ser!ia iar cea mai mare diversitate a ,aplotipului se gaseste in ;omania(. 21b si 21a7 )rati *itregi7 dupa tata ;H! este cel mai comun ,aplogrup in Europa. Conform culturii tumulelor originea ,aplogrupului ;H! a fost la *area 1eagra de unde a pornit pe 6stru spre vestul Europei si prin stepe spre *area Caspica. +riginiea lui ;Ha este la fel de disputata mai ales ca cele doua ,aplogrupuri foarte numeroase au aceeasi descendenta pe linie paterna. Si ca sa nu se spuna pe de-a dreptul ca getii se califica pentru a fi 'linia paterna( se prefera complicata titulatura de 'neam proto-italo-celto-germanic(. $and masagetii au plecat spre <area $aspica si 3rali7 spre 1natolia si pe <area >gee7 durandu-si 9dura7 la dahii parti7 era cetatea: cetatile rotunde7 solare7 au aparut pe acele meleaguri )ratii lui 21b. $on)orm studiului 1D07 erau hititii7 hattienii7 troienii7 dorienii7 ionienii7 micenienii7 etruscii7 colchii7 Na%arii7 basNirii7 toharienii si lista este )oarte lungaS

CI : apartine unui neam al <ec,ii Europe pontice cel care s-a 'imprastiat( de timpuriu pana spre C,ina lasand in urma o gramada de ,aplogrupuri inrudite. 8H : semiti ara!i si evrei5 8I :repre"entativa pentru etrusci grecii minoici fenicieni sudul Anatoliei 1 : gena nordicilor preponderenta la finlande"i in densitate su!stantiala in Tarile >altice B : gena ,unilor lui Attila5 densitatea e%trem de rara a acestei gene in Europa pe care ,unii au calcat-o in repetate randuri i-a mirat pe geneticieni5 pro!a!il pentru ca n-au luat in calcul doua aspecte: ca femeile fugeau in paduri din calea ,unilor iar cele violate isi ucideau pruncii nascuti din siluire EH!H! : migratori din Africa specifica !er!erilor 5 T : gena foarte rara in Europa provenind din Etiopia
Sursa: enational.ro-romania-mea-istoria-nestiuta-a-getilor-si-genomul-european FFF.pnas.org-content-!/-section-Ant,ropolog/ : Ancient $1A reveals male diffusion t,roug, t,e 1eolit,ic *editerranean route Ancient $1A suggests t,e leading role pla/ed !/ men in t,e 1eolit,ic dissemination 6nvestigating se%-!iased migration during t,e 1eolit,ic transition in Europe5 *itoc,ondrial $1A in Ancient )uman #opulations of Europe carsFell.com.au-dna-stud/-dna-resources-page : 6t is Fort, noting t,e central location of t,e ;omanian Aromuns in all plots. Alt,oug, t,e linguistic and cultural diversit/ found in t,e region could ,ave acted as an important genetic !arrier >al0an populations ,ave !een s,oFn to !e geneticall/ ,omogenous and in

concordance Fit, t,e European genetic continuum using !ot, autosomal and uniparental mar0ers even Fit, t,e deep levels of resolution conferred !/ t,e large set of mar0ers Fe t/ped. .inguistic and ot,er cultural differences Fere pro!a!l/ introduced into geneticall/ ,omogeneous groups and-or t,ese cultural !arriers Fere not strong enoug, to prevent genetic xoF !etFeen populations. )oFever genetic evidence s,oFs an e%ception to t,is pattern: in some particular cases cultural isolation seems to ,ave given rise to small population groups t,at ,ave !ecome different t,roug, drift from t,e common genetic su!strate. T,is ma/ !e t,e case for some !ut not all Aromun populations.

Studiul de paleogenetic+ care a bul*ersat 2omEnia. Ceea ce a !ulversat pro!a!il cel mai mult spaiul media romnesc n cursul anului 2012 a fost studiul de paleogenetic reali"at n Cermania de domnul #rof. univ. dr. 1le'ander 2odewald directorul 6nstitutului de >iologie @man i Antropologie al @niversitii din )am!urg i doamna $r. Ceorgeta Cardo cercettor tiinific !iolog specialist n genetic. #otrivit conclu"iilor acestui studiu populaia actual a ;omniei este clar nrudit cu popula iile care au locuit pe teritoriul ;omniei n epoca !ron"ului i a fierului adic acum I.OJJ : O.JJJ de ani un lucru care pune n eviden continuitatea acestui popor n pofida tuturor vicisitudinilor istoriei. 4nainte de a aduce n discuie i celelalte conclu"ii uimitoare ale studiului care rstoarn teoria romani"rii $aciei i a descendeei romane a poporului romn s vedem ce este paleogenetica i ce a presupus aceast cercetare reali"at n Cermania pentru a fi cu !ine dus la captG #rin urmare am putea spune c #aleogenetica este o 'fereastro ctre trecutul omenirii. 9iind un domeniu de studiu al A$1-ului vec,i i degradat #aleogenetica poate aduce informa ii importante despre originea i evoluia omului i a genomului uman migraiile populaiilor umane rela iile de nrudire ditre popula iile umane vec,i i cele actuale. Aadar ne poate spune printre altele cine ne sunt strmo ii reali. 6ar strmoii notri reali nu sunt romanii ci traco-geto-dacii. Cum s-a aAuns la aceast conclu"ie i la altele c,iar i mai ocante? 6at povestea acestui studiu de paleogenetic: n toamna anului IJJH n urma unei discu ii purtate ntre domnul $ecan al 9acultii de >iologie 2@niversitatea >ucure ti3 #rof. univ. dr. Clin Tesio i domnul #rof. univ. dr. Ale%ander ;odeFald se nate ideea reali"rii unui studiu de paleogenetic avnd ca scop determinarea originii poporului romn. @n astfel de demers presupunea compararea genetic a unor rmie osoase aparinnd populaiilor vec,i care au trit pe teritoriul ;omniei cu situa ia genetic actual a populaiei acestei ri pentru a se verifica gradul de nrudire. 4n proiect s-au alturat pe parcurs antropologii Andrei Soficaru i 1icolae *iri oiu de la 6nstitutul de antropologie 9rancisc ;ainer al Academiei ;omne care au oferit cea mai mare parte a materialului osos studiat. + alt cantitate de material osos a fost pus la dispo"i ie pentru studiu de doamna dr. Ale%andra Coma de la fostul 6nstitut de Tracologie al Academiei ;omne. Vn total7 studiul a a*ut la dispo%iie material osos din peste 20 de situri din 2omEnia 9ba%inul carpato-danubiano-pontic:7 de la un num+r de ,0 de indi*i%i aparinEnd populaiilor *echi 922 din epoca bron%ului7 28 din epoca )ierului:. 4n ceea ce privete pro!ele de snge de la populaia actual a ;omniei acestea au fost o! inute prin spriAinul doamnei #rof. dr. Emilia 6ancu $irector al *u"eului +mului din #loie ti i al *u"eelor de tiin e 1aturale din ;egiunea #ra,ova respectiv prin spriAinul doamnei $r. $orina >nic de la 6nstitutul *arius 1asta i Clinica de 9tisiologie >ucureti.

i cum o cercetare ntins pe mai muli ani 2IJJL-IJJP3 are i c,eltuieli importante preci"e" faptul c acestea au fost finanate maAoritar din !ugetul directorial al 6nstitutului de >iologie @man i Antropogie al @niversitii din )am!urg Cermania prin spriAinul domnului #rof. univ. dr. Ale%ander ;odeFald directorul instituiei de $AA$ : Cermania i prin #rogramul So0rates-Erasmus al @niunii Europene. *unca efectiv de cercetare a fost reali"at de doamna $r. Ceorgeta Cardo n cadrul lucrrii de doctorat a domniei sale o munc dificil i de lung durat n care condi iile de securitate ale pro!elor genetice au fost att de stricte pentru a preveni contaminarea nct pn i cur enia din la!orator a fost reali"at e%clusiv de doamna $r. Ceorgeta Cardo . Avnd la dispo"iie toate aceste informaii putem n elege foarte u or comple%itatea demersului i prestigiul tiinific incontesta!il al persoanelor i institu iilor implicate. Conclu"iile studiului s-au dovedit pn la urm !ulversante pentru spa iul romnesc deoarece ele rstoarn principala te" a istoriei ;omniei cea a etnogene"ei poporului romn. $ar pentru a evalua n ansam!lu ocul cultural provocat de pre"entarea pu!lic a conclu"iilor studiului s le pre"entm: - Vntre actuala populaie a 2omEniei i populaiile care au tr+it pe teritoriul acestei +ri acum 2.,00 ? ,.000 de ani e'ist+ o clar+ Bnrudire genetic+7 ceea ce *orbe te despre o continuitate incontestabil+ a poporului romEn pe aceste meleaguri. C,iar dac e%ist i urme genetice aparinnd diverselor populaii migratoare care au trecut pe aici fondul genetic de !a" dovede te continuitatea i legtura cu populaiile vec,i5 - 1ctuala populaie a 2omEniei se Bnrudete genetic Bn special cu popula iile 6reciei i ale (ulgariei7 care s-au de%*oltat Bntr-un spaiu locuit cEnd*a de traci7 cu care s-au i amestecat7 i doar Bntro mic+ m+sur+ cu populaia italian+5 - S-a mai do*edit7 iar aceasta este cea mai ocant+ conclu%ie a studiului7 c+ o parte dintre italieni7 Bn special cei din nord7 sunt la rEndul lor Bnrudi i genetic cu popula iile *echi care au tr+it Bn 1rcul $arpatic acum 2.,00 ? ,.000 de ani. De unde conclu%ia halucinant+ c+ nu noi suntem urma ii 2omei7 ci o parte dintre italieni sunt urmai ai tracilor . Totui e%ist o aparent contradicie: dac noi suntem urma ii traco-geto-dacilor iar o parte dintre italienii au la rndul lor rdcini tracice de ce ast"i romnii i italienii se nrudesc genetic att de pu in? E%plicaia pare s fie ct se poate de simpl: la sosirea tracului Enea 2considerat de istoricul roman Titus .ivius fondatorul ;omei 3 n penisula italic aici triau i alte tri!uri cu rdcini tracice : vene ii i etruscii acetia din urm dnd primii regi i alfa!etul noului regat viitoarea ;om 6mperial. Totu i n penisula italic triau n afara populaiilor cu rdcini tracice i popula ii apar innd altor familii etnice : sa!inii i samniii. 4n timp aceste popualii s-au amestecat ntre ele. Apoi ;oma 6mperial a dus o politic agresiv de amestecare a populaiilor n interiorul 6mperiului. Astfel dac ne referim doar la capitala ;oma constatm c avea un numr important de cartiere etnice : cartierul grecesc evreiesc ,ispanic .a.m.d. 1u n ultimul rnd pentru aproape H.MJJ de ani ntre MNP anul cderii ;omei i HKPH anul unificrii 6taliei 6talia nu a e%istat ca stat naional aceast perioad fiind marcat de o serie de inva"ii i strmutri de populaii. Cu alte cuvinte istoria penisulei italice este marcat de trei etape esen iale n care populaiile cu rdcini tracice s-au amestecat cu celelalte dilundu- i semnificativ contri!u ia etnic n acest spaiu. 6ata c privind din aceast perspectiv orice aparent contradic ie dispare deoarece putem n elege de ce ast"i dei o parte dintre italieni n special cei din nord se mai nrudesc genetic cu popula iile care au locuit n spaiul carpatic acum I.OJJ : O.JJJ de ani popula iile ;omniei i ale 6taliei n ansam!lul lor se nrudesc genetic foarte puin. 4n conclu"ie re"ultatele studiilor de paleogenetic sunt intrite de i"voarele istorice iar mesaAul final

este ct se poate de limpede: nu noi suntem urmaii 2omei7 ci o parte dintre italieni sunt urma i ai tracilorS Cu toate c acest studiu de paleogenetic are o importan uria n sta!ilirea adevrului istoric cu toate c conclu"iile lui sunt e%trem de folositoare interesului na ional istitu iile statului romn i forurile academice i universiatare romneti care au cderea s l cercete"e l ignor cu o impardona!il indiferen7 9iind curios s aflu dac autorii studiului au fost contacta i de repre"entan ii statului romn sau de vreo instituie academic ori universitar care s i arate n mod oficial interesul pentru acesta i-am ntre!at att pe doamna $r. Ceorgeta Cardo ct i pe domnul #rof. Ale%ander ;odeFald despre o astfel de posi!ilitate. ;spunsul a fost 1@7 A e%istat o singur situa ie n care cineva de la Academia ;omn a dat un telefon vor!ind despre o posi!il e%punere pe aceast tem dar apelantul nu a mai dat niciun semn de via dup aceeaG 4n rest tcere ma%im. "iuavec,e.ro-ale%ander-rodeFald-o-eva-mitocondrial-din-tracia-se-afla-la-originea-romanilor 5 aos.ro-C<-Ale%ander-;odeFald.pdf <12/4> .1/0> 14> ;1<10.343/ 25<10>S$ ,ttp:--divinulfengs,ui.!logspot.ro-IJHIsJOsJHsarc,ive.,tml <12/4> .1/0> 14> ;1<W0.343/ 25<W0>S$ - J52.>=34 S1$23 ,ttp:--FFF./outu!e.com-Fatc,?vnPonp<JuLdd* JNIH KJc HOP - JNPP LHH JNP sEmb+t+7 2- mai 2012 <12/4> .1/0> 14> ;1<10.343/ 25<10>S$

$ei 10 <ari ;reoti ai lui &amol'e Cei HJ *ari #reoti ai lui &al)ar6s Q&amol%e Cel Tanar al )arului : $umne"eul Cel Tanar al )aruluiGsau Tatal )arului Cel 6nnoit : Cel 6ntregitR care ne-au fost spusi pe data de LJ.JL.IJHI de &iua #uterii lui $iegis. .u,ono0os $adu,os $iegis Cetona #er0os )arera, *en,ar

Dis,ar D,idar )atan unit cu *el0,isedec Ei sunt Cei HJ *ari #reoti 6nnoitori $e )ar ai lui &al)ar6s. Am primit aceste nume in aceasta "i a #uterii lui $iegis deoarece $iegis n *arele #reot al ;itualurilor 6nnoitoare $e )ar. El aduna toate ritualurile care e%ista in acest timp Qpe aceasta treapta initiaticaR si le duce pe Altarul Care 6nnoieste #uterea )arului 6n Soarele 6nimii : in Soarele 9iintei de acum. nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn Cei HJ #reoti ai lui &amol%e - &almosu Cei HJ #reoti ai lui &amol%e si &almosu care fac ritualuri pt. Suflet Spirit si Trup : pe care .e @nesc 6n 6nima. Ei sunt #reotii Care Traiesc 6n Sfintenia Crucii din 6nima lor deoarece acesta e felul lor de oA 9i( : prin asta traiesc ei. Au fost spusi de catre )atan pe data de JM.JM.IJHI atunci cand s-a implinit timpul sa-i aflam in &iua .uminii .ug1aSad. )atan >es0os <u0alan Epi!omios Datarmos &agreus $,aunos unit cu D,andaon C,euron Saoreoro $eceneu 1e-au fost spusi acum deoarece rostirea in Cer si pe #amant a anumitor nume sau cuvinte specifice tre"esc si desc,id in noi anumite #orti Energii si #uteri specifice. Cei care sunteti atrasi puteti sa faceti o pro!a cu rostirea acestor nume : in aceasta ordine. Celor care o<-a Sosit Timpul( veti simti veti stii si se va activa in voi ceea ce e nevoie5 ceilalti mai aveti de asteptat. $aca va atrage un anumit nume : si produce o anumita re"onanta in voi puteti sa insistati pe el sa o!servati ce se va intampla. .a finalul rostirii imi place sa inc,ei cu )arTios AnAmin An0, AnAmin sau impreuna )arAnAmin.

1e-ar incanta sa ne impartasiti si noua din e%perientele voastre aici sau in particular. Succes Tuturor si <a *ultumesc7 Sursa: ,ttp:--dacii-lui-"amol%e.Fi0iforum.ro .................................................. Car .ios - .atal nostru 9limba geto-daca: Car .ios - .atal 0ostru 9limba geto-daca: ,ttp:--FFF./outu!e.com-Fatc,?vn,CaFLvJPK0E JNIH KJc HOP - JNPP LHH JNP sEmb+t+7 2- mai 2012 <12/4> .1/0> 14> ;1<10.343/ 25<10>S$

$ei 10 <ari ;reoti ai lui &amol'e Cei HJ *ari #reoti ai lui &al)ar6s Q&amol%e Cel Tanar al )arului : $umne"eul Cel Tanar al )aruluiGsau Tatal )arului Cel 6nnoit : Cel 6ntregitR care ne-au fost spusi pe data de LJ.JL.IJHI de &iua #uterii lui $iegis. .u,ono0os $adu,os $iegis Cetona #er0os )arera, *en,ar Dis,ar D,idar )atan unit cu *el0,isedec Ei sunt Cei HJ *ari #reoti 6nnoitori $e )ar ai lui &al)ar6s. Am primit aceste nume in aceasta "i a #uterii lui $iegis deoarece $iegis n *arele #reot al ;itualurilor 6nnoitoare $e )ar. El aduna toate ritualurile care e%ista in acest timp Qpe aceasta treapta initiaticaR si le duce pe Altarul Care 6nnoieste #uterea )arului 6n Soarele 6nimii : in Soarele 9iintei de acum. nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn

Cei HJ #reoti ai lui &amol%e - &almosu Cei HJ #reoti ai lui &amol%e si &almosu care fac ritualuri pt. Suflet Spirit si Trup : pe care .e @nesc 6n 6nima. Ei sunt #reotii Care Traiesc 6n Sfintenia Crucii din 6nima lor deoarece acesta e felul lor de oA 9i( : prin asta traiesc ei. Au fost spusi de catre )atan pe data de JM.JM.IJHI atunci cand s-a implinit timpul sa-i aflam in &iua .uminii .ug1aSad. )atan >es0os <u0alan Epi!omios Datarmos &agreus $,aunos unit cu D,andaon C,euron Saoreoro $eceneu 1e-au fost spusi acum deoarece rostirea in Cer si pe #amant a anumitor nume sau cuvinte specifice tre"esc si desc,id in noi anumite #orti Energii si #uteri specifice. Cei care sunteti atrasi puteti sa faceti o pro!a cu rostirea acestor nume : in aceasta ordine. Celor care o<-a Sosit Timpul( veti simti veti stii si se va activa in voi ceea ce e nevoie5 ceilalti mai aveti de asteptat. $aca va atrage un anumit nume : si produce o anumita re"onanta in voi puteti sa insistati pe el sa o!servati ce se va intampla. .a finalul rostirii imi place sa inc,ei cu )arTios AnAmin An0, AnAmin sau impreuna )arAnAmin. 1e-ar incanta sa ne impartasiti si noua din e%perientele voastre aici sau in particular. Succes Tuturor si <a *ultumesc7 Sursa: ,ttp:--dacii-lui-"amol%e.Fi0iforum.ro .................................................. )ar Tios - Tatal nostru 2lim!a geto-daca3

tCeneraiile trecute las n urma lor structuri energetice su!tile care au rolul de suport pentru noile generaii. Aceste structuri energetice su!tile sunt cele care au ridicat Cermania 8aponia 9rana Anglia dup distrugerile catastrofale din cel de-al doilea r"!oi mondial. *uli vor spune c este vor!a de disciplin tradiie cultur resurse5 este adevrat dar acestea nu 'prind( la marea mas dac nu e%ist

un suport energetic su!til iar acesta este conectat cu pmntul locului. $in pcate pentru noi generaiile de dup ntemeierea <ala,iei i *oldovei nu prea au lsat 2din diverse cau"e3 un suport energetic su!til foarte puternic. Au fost prea multe trdri nelciuni c,inuri prigoniri despoi cru"i i influene nefaste. Acestea rmn n su!contientul colectiv i cu greu se pot evita influenele c,iar dac anumite informaii sunt ascunse. ;efacerea legturii cu structura energetico-spiritual geto-dacic tre!uie neaprat fcut..t ,ttp:--metamorfo"e.Fordpress.com-dacism-,ar-tios-tatal-,aruluiC12 ./5S 9.at+l Carului:

un posibil .1.M4 05S.23 Bn limba geto-dac+

1tta 3nsar .hu /n Ciminai Jeihnai 0amo .hein7 Jimai .hiu Dinasus .heius7 Jairthai Jilga .heius7 S*e /n Cimina 6ai 1na 1irthai .Clai) 3nsar 1na .hana Sinteinai 6i) 3ns Cimina Daga. 6ah 1)let 3ns .hati SNulan (iganima .6ai Jeis .hai SNulam 3nsaraim7 6ai 0i (rigais 3ns /n Lrainstubru .6ah 1Nh 4ausei 3ns 1) .hama 3bilin 1unte .heina /st .indagardi. 6am <achs7 6ah Jultans /n 1i*in.

.at+l Carului ? .at+l 0ostru 9al dacilor: .at+l 0ostru7 .u $are ai 4ocul .+u Bn 4umin+7 S)Ent > ti .u i 0umele .+u ! Vn $er i pe ;+mEnt. 1 tept Darul Vn+lK+rii .ale Bn mine . S)Enta e JoinKa 0umelui .+u Bn inima mea ? Bn $er i pe ;+mEnt .;rimesc Darul Carului .+u Bn )iecare %i . D+-ne Darul 4uminii .ale i a%i ? >l e ;Einea noastr+ Bn )iecare %i .Carul .+u s+ ne dea ;uterea S)inKeniei Su)letului7 Da-ne nou+ ;uterea 4uminii 0umelui .+u. .at+ S)Ent7 prin ;uterea Carului 0umelui .+u7 Su)letul nostru cere s+ primeasc+ (inecu*Entarea 4uminii .ale 7 Vn /nima Bntunecat+ i Bn /nima care Bntunec+..at+ S)Ent7 aducem mulKumire Locului /nimii .ale7 $are ne duce (inecu*antaKi Bn $erul7 Bn ;uterea i Bn S)inKenia .a. 1min.
Saoreoro ,ttp:--!oo0s.google.ro-!oo0s? idnc@P;l<<Apa0Cypgn#ALINylpgn#ALINydenSaoreoroysourcen!lyotsn&ga/ldaJM.ysign!Ccv6lAAstOTTs %6!v>rfIe+rAEy,lnroysandyein8;$@su$1PrK/F#+u6DBCgyvednJC$EBPAEFABzvnonepageyenSaoreoroyfnfalse

Cistor" o) $i*ili%ations o) $entral 1sia: .he De*elopment o) ...

!oo0s.google.ro-!oo0s?is!nncILHJIKMPM - Traducerea acestei pagini

HccM - Asie centrale - Antieuit{s .he other &oroastrian deities - Saoreoro Xbest ro"al powerX7 Asaei%so |!est rig,teousness| 2n Avestan dsadrsm vairim and Avestan Asa va,ista3 ;isto-;isti Saoreoro Cod ,ttp:--FFF.scri!d.com-doc-HJMPMOcMJ-.egile-6u!irii-Si-Cunoasterii-6nimii-.ui-&amol%e