Sunteți pe pagina 1din 4

ChiriTa In provinTie - comedie de vasile alecsandri

Vasile Alecsandri (1818-l890), personalitate marcanta a pasoptismului, se simte dator sa contribuie la construirea politica, morala si intelectuala a rincipatelor !omane si considera ca spectacolul teatral atra"e publicul mult mai usor decat lectura, deoarece transmite mesa#ul in chip nemi#locit si poate $i ast$el un mi#loc e$icient de indreptare a moravurilor societatii si de implinire a idealurilor nationale si democratice ale epocii% in cei &' de ani in care a scris piese de teatru, adica intre 18&0, cand s-a #ucat ()*arma+onul din ,arlau() si 188', cand a $ost de$initivata drama ()-diu(), a abordat cele mai variate specii dramatice. cantecele comice, $arse, vodeluri, $eerii, operete, comedii, drame etc% Ciclul de comedii cunoscut sub numele ()Chiritele() este alcatuit din patru piese. ()Chirita in Iasi sau /oua $ete s-o neneaca() (1800), ()Chirita in prontie() (1801), ()Cucoana Chirita in voia#() (18'2), subintitulata ()cinticel comic() si ()Chirita in balon()% Comedia ()Chirita in Iasi(), subintitulata de Vasile Alecsandri ()/oua $ete s-o neneaca() (1800) are ca tema demascarea parvenitismului si a snobismului coanei Chirita, sosita la Iasi, din proncie, ca sa-si marite cele doua $ete, Aristita si Calipsita, cu niste barbati mai de soi decat cei locali, care erau ()"rosi in cea$a si morocanoi()% in capitala 3oldovei ea este escrocata de doi sarlatani, cu nume su"estive, 4ondici si un"escu% Acestia stiu sa pro$ite de snobismul si de structura ei de pronciala parvenita si sunt "ata sa dena mult-ravnitii "ineri, dar sunt demascati la timp si arestati de serdarul Cuculet% 5ri"ori 4ar+oi soseste si el la Iasi, ca sa-si recupere+e nevasta si pe cele doua $iice care umblau dupa ()cai pe pareti() si ast$el piesa are un $inal $ericit% Comedia ()Chirita in prontie() de Vasile Alecsandri este continuarea ()Chiritei in Iasi(), din care cau+a $usese intitulata, initial, ()inturnarea cucoanei Chirita(), si a avut premiera in mai 1801% iesa, denumita de dramatur" ()comedie cu cantice(), este structurata in doua acte, $iecare dintre ele $iind alcatuit din mai multe scene%() ersona#ele piesei, numite de catre autor ()persoane(), sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are $iecare in cadrul comediei% erspectiva spatiala este reala si deschisa, $iind preci+ata de catre autor, ()Ia mosia 4ar+oieni() si ()intr-un tar" din tinut(), iar timpul in care se petrec intamplarile este plasat in prima #umatate a secolului al 6l6-lea% !elatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronolo"ice, adica pre+entate in ordinea derularii evenimentelor, iar in cateva situatii perspectiva temporala este discontinua, remarcandu-se alternanta temporala a intamplarilor, prin $lashbac7% 8emni$icatia titlului% ()Chirita in prontie() ilustrea+a statutul real al eroinei principale, acela de pronciala, su"erand in acelasi timp parvenitismul si snobismul ei de a respin"e cu toata $orta aceasta situatie pe care o considera de"radanta si straduindu-se sa impuna in proncie moda oraseneasca de la Iasi ori aris% Tema% ()Chirita in prontie() este o comedie realista de moravuri sociale, ilustrand contrastul dintre esenta si aparenta prin care sunt construite persona#ele apartinand micii boierimi rurale, care, inculte, vul"are si corupte, vor sa para aristocrati cultivati si emancipati% Con$lictul dramatic este repre+entat de incrancenarea cu care Chirita se impotriveste, din motive meschine si rautacioase, casatoriei dintre 9uluta si 9eonas, doi tineri care se iubesc si care trium$a in $inalul comediei% iesa, structurata in doua acte, are ca tema satiri+area parvenitismului si a snobismului epocii, a stalcirii limbii romane, precum si demascarea abu+urilor si coruptiei din Administratia statului% in te:tul piesei sunt presarate cuplete pe care le canta, in anumite momente, persona#ele comediei, cu scopul de a accentua o situatie, o trasatura caracteriala sau un aspect social si care con$era comediei dinamism si veselie% Actiunea comediei se petrece dupa evenimentele revolutiei de la 18&8, cand mica boierime era dornica de parvenire, straduindu-se din rasputeri sa se comporte la 4ar+oieni dupa moda de la Iasi si aris% Actul I se petrece la mosia Chiritei din 4ar+oieni% inceputul piesei ilustrea+a ridicolul inovatiilor mondene in$aptuite la 4ar+oieni sub indrumarile Chiritei, care isi maritase cele doua $ete si aeum se ocupa de educatia me+inului, 5ulita, de 1& ani% rost si ras$atat, el ia lectii de $rance+a cu ()monsiu 8arla(), nume su"estiv in limba romana pentru trasatura dominanta a persona#ului, aceea de ()sarlatan(), de ()lenes(), provenind, $ara indoiala din $rantu+escul Charles% Chirita are() scopuri precise. sa-si vada sotul ispravnic si pe 5ulita casatorit cu 9uluta, pupila ei, care era or$ana dar mostenitoarea unei importante averi% ;a este connsa ca i se cune o rasplata pentru spaima pe care o traise in timpul !evolutiei de la 18&8, ()/umne+au stie cate-am patimit la &8()% Asemenea lui A"amita /andanache din mai tar+ia comedie a lui Cara"iale, $emeia socoteste ca, pentru aceste ()merite(), trebuie ca 4ar+oi sa a#un"a ispravnic. ()/oara si el are drituri (drepturi-<%<%) ca patriot c-a patimit =u-i , acu, care de care are pretentii sa intre in slu#ba sub cuvant ca i-o $ost $rica la &8> ,elbet? (las(@pe mine?-<%<%) daca-i pe-aceea apoi si noi avem temeiuri Ada-ti aminte ce "roa+a-l apucasa pe 4ar+oi ca stri"a si pin somn c-o venit +avera()% Chirita, ada sa se comporte dupa moda de la Iasi, $umea+a, calareste in costum de ama+oana, desi ()hurduca si "loaba asta, ca m-o apucat de vro sapte ori su"hitu pan-acu()% /e alt$el, intrea"a v#ata a Chiritei se derulea+a sub comanda modei, de+a dupa care se conduce constituie un laitmotiv in piesa. ()d-apoi da?daca-i moda(), ()daca-i moda si daca-mi place()% Cu toate ca este nerabdatoare sa a$le vesti de la sotul ei, plecat la Iasi sa obtina un post de ispravnic (dre"ator care raspundea de indeplinirea poruncilor domnesti, conducator al unui #udet sau tinut-n%n%), ea re$u+a sa citeasca ()ravasul() pentru ca nu este adus()dupa moda() si-i pretinde ar"atului Ion sa puna pe ()tal"er() un ()sarvet() si ()ravasu pe sarvet()% 4ietul taran nu intele"e ()protocolul() si asa+a ravasul si servetul sub tava, spre indi"narea Chiritei% in biletul trimis, 5ri"ore 4ar+oi ii spune ca ()s-a ispravnicit() si o cheama de"raba pe Chirita in tar" ()cu toata "ospodaria si cu tot neamul(), atra"andu-i atentia sa nu uite ()curcanul cel batran() pe care o sa-l puna ()in slu#ba()% Chirita este $ericita ca a a#uns ispravniceasa ()cu #andari la poarta si-n coada?() si sea+a sa ()dure+e() un voia# la aris, in ()tara nemteasca()% 9uluta, o tanara de 10 ani, ramasa or$ana in urma cu trei ani, se a$la $rv "ri#a cucoanei Chirita, care intentionea+a sa o marite cu 5ulita, deoarece $ata ()are +astre buna()% ;a este insa indra"ostita de 9eonas, un prieten din copilarie, tanar inteli"ent si cinstit, cu un acut simt al umorului, care stie sa imbine #udecata sanatoasa cu "luma bu$ona% 9eonas soseste la 4ar+oieni tocmai in iuresul provocat de 5ulita, care incalecase $ara voia ()nineacai() si tot satul, in $runte cu ea, aler"a sa-l prinda% 4aiatul su$era o teribila ()trantition() si, dupa ce-si rene din spaima, Chirita il alun"a pe 9eonas, care insa o prene. ()de a+i inainte te asteapta la toate sotiile din partea mea()%

*inalul actului I in$atisea+a plecarea trium$ala spre ispravnicie a Chiritei, care tine in brate curcanul cel batran, $iind insotita de 5ulita, 9uluta si ()monsiu 8arla(), cu totii urmati de #andarmii ()cu sabiile scoase()% ;ste un entu+iasm "eneral, Chirita e:clama cu avant. ()nous lavons le baril spalam putina AB =ous disons comme ca en moldave()% Actiunea actului al II-lea se des$asoara in salonul Chiritei dintr-un ()tar" din tinut(), unde ea aplica si impune mai abitir moda% 4ar+oi se "e ca.l stran" hainele pe care nevasta-sa il obli"a sa le poarte, este neca#it ca ea nu mai vrea sa $aca dulceturi si co+onac, nu mai catadicseste sa se ocupe de "ospodarie% 4ar+oi este nemultumit si de cheltuielile $ara masura pe care le $ace nevasta pe numeroase rochii si straie cu $ir% Indi$erenta la eprosurile sotului, Chirita este preocupata de petrecerea pe care o or"ani+ea+a in cinstea lo"odnei dintre 9uluta si 5ulita, cu toate ca baiatul este prea tanar iar $ata ()are toane de nebunie() si ()ii cam lipsata(), insa nu-si permite sa piarda ()+astrea 9ulutai de la mana()% Totodata, este nerabdatoare sa plece la aris, "andindu-se cu satis$actie anticipata la e$ectul ()ce-oi sa $ac la aris ca ispravniceasa()% (@ !eapare 9eonas care, ca sa se ra+bune pentru ca $usese alun"at si ca sa $ie aproape de 9uluta, se de"hi+ea+a in o$iter, purtand niste ()musteti mincinoase()% rin CuiproCuo (cprocvo - situatie comica prin care un persona# este con$undat cu altul, re+ultand o serie de incurcaturi-D%D%), se distin"e comportamentul ridicol al eroinei, care il ia pe ()o$iterul() 9eonas drept un admirator in$ocat% ;l ii $ace curte Chintei si-i cere portretul ca dovada a iubirii ce i-o poarta, amenintand-o ca se impusca daca-l re$u+a, dar pistolul cu care o sperie este de ciocolata% 5ulita il surprinde pe 9eonas sarutand-o pe 9uluta si-l provoaca la duel, spre disperarea Chiritei care-l recunoaste pe ()curte+an() si-l alun"a din nou% entru a scapa de lo"odna cu 5ulita, 9uluta se pre$ace nebuna, tremura si da continuu din cap, vorbeste incoerent si dene a"resiva cu 5ulita. ()Vina-ncoace sa te musc sa te mananc()% 9eonas apare travestit in ()bricicar() (briscar, +itiu-n%D%) si ne in audienta la ispravnic insa $ara plocon, de aceea ar"atul Ion ii ()nde() curcanul cel batran, pe care tanarul sa-l lase la ispravnicie% Curcanul $usese vandut ()de 0E de ori pe la impricinati, si o slu#it pana-acum de 0E de ori ca pesches(), ori de cate ori petitionarul venea la 4ar+oi cu mainile "oale% !ecomandandu-se iciu bricicariul, 9eonas este recunoscut de Chirita, dar cura#os si cinstit, tanarul ameninta cu demascarea $aptelor de coruptie, londu-i peste picioare cu biciusca% 3usa$irii sositi cu prile#ul lo"odnei dintre 5ulita si 9uluta sarbatoresc totodata si pasaportul Chiritei, care-i $usese adus de ()monsiu 8arla() de la Iasi si in care ea declarase titlul de ()baroana(), #usti$icandu-si minciuna prin acelasi slo"an. ()/e ce nu> daca-i moda>()% /e"hi+at pentru a treia oara, 9eonas se da drept actrita si sora acestuia% 9uluta se pre$ace nebuna si, in cri+a $iind, doreste sa se marite cu actrita, ()ca de nu nebunesc?()% 8arl ii s$atuieste sa n-o contra+ica si s-o lo"odeasca pe 9uluta Cu ()madama(), apoi $ac schimb de inele% 9eonas isi de+valuie identitatea, il anunta pe 4ar+oi ca a $ost numit ispravnic in locul sau si-i pre+inta acestuia demiterea din $unctie% Chirita se intristea+a ca pierde ()bunatate de +astre(), dar santa#ata de 9eonas ca arata portretul lui 4ar+oi, este de acord cu casatoria celor doi tineri, ba, mai mult accepta sa $ie nuni mari la nunta% *inalul piesei edentia+a o idee de natura $ilo+o$ica, aceea a lumii ca teatru, in care oamenii sunt actori. ()Apoi nu stii ca lumea-i un teatru plin de comedieni>() (9eonas), idee reiterata prin cupletele care se canta de catre toti cei pre+enti pe scena, in timp ce ()Cortina cade()%% Comedia are, asadar, un $inal $ericit, binele trium$a, iar pedepsirea binemeritata a persona#elor ne"ative nu atin"e $orme atat de "rave incat sa produca nenorociri ori sa impiedice impacarea $inala% Comicul este creat prin contrastul dintre estenta si aparenta, adica situatiile stau cu totul alt$el decat vor sa para, iar persona#ele , Chirita in special, se straduiesc sa se comporte di$erit $ata de $elul lor de a $i-si a "andi% rincipalul mod de reali+are a comicului in aceasta piesa este CinproCuoul (se pronunta cprocvo), adica incurcatura comica produsa de $aptul ca un persona# este luat drept altul% 8ursele comicului in piesa ()Chirita in prontie() sunt variate, Alecsandri apeland la comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de nume si comicul de limba#% 8ituatiile comice sunt numeroase. aparitia pe scena a Chiritei calare si e$ortul sertorilor de o da #os de pe calF travestirile lui 9eonasF nebunia pre$acuta a 9uluteiF nderea perpetua a curcanului etc% Comicul de limba# reiese, in principal, din stalcirea limbii romane si a limbii $rance+e prin. Gcalchierea e:presiilor romanesti (traducerea cuvant cu cuvant a e:presiilor din limba romana in $rance+a, re+ultand o insiruire de cunte care nu $ormea+a o e:presie in $rance+a si, deci, nu are sens-<%<%). ()boire un ci"are() (a bea o ti"ara), ()un tambour d(@instruction() (toba de sectiune), ()pour des $leurs de coucou() (de $lori de cuc), ()donner de l(@ar"ent pour du miel() (sa dai bani pe miere)F Gamestecul ridicol de cunte $rantu+esti cu e:presii ar"otice in acelasi enunt. ()-? non te tem ca sunt vurtos() (8arl)F ()estce Cue vous etes multamit de 5ulita>()F ()#(@aprendre tout seulette le $rancais pre le"ea mea()F G de$ormarea cuntelor $rantu+esti prin pronuntare romani+ata, barbarisme. ()$urculision(),(@()$ripturision(), ()invartision()F G e:presiile populare si re"ionalisme, cunte de ar"ou si #ar"on. ()3ai tras-ai in carti, cumnataco>()F ()/a(@ asa s-aduce ravasul, mai oblo#altuie>(), ()bata-te cucu, man"osatule?()F G pronuntia "resita a neolo"ismelor. ()8ade toata +aua pe tandur (divan), la tauleta (toaleta) si din blanma#ale (din $r% blanc-man"er), din bulionuri, din "arnituri nemtasti nu ma slabeste()F G con$u+ii lin"stice. ()Ils sont de minune ci"eres de ,alvanne(), adica ti"ari de halva, in loc de ,avane, ()Am sa-i dure+ sun voia# la aris(), insemnand ca intentionea+a sa intrerihda o calatorie la arisF Comicul de nume se mani$esta prin diminutivele 9eonas, 9uluta, 5ulita sau prin de$ormarea numelor unor persona#e, cum este ()monsiu 8arla(), in loc de ()monsieur Charles()% ompiliu 3areea a$irma ca persona#ele au $ost totusi salvate de scandaluri si de a $i demascate pentru tare morale condamnabile in societate% 9a un moment dat, Chirita a $ost in ()pericol de a-si pierde ()onoarea de $amilista(), dar Alecsandri diri#ea+a $irul situatiilor ast$el incat $emeia este salvata de a deveni adulterina% /e alt$el, ()happH-endul cu 4ar+oi si Chirita nuni, prin constran"ere e adevarat, ai lui 9eonas si 9ulutei e semni$icativ pentru caracterul umoristic si mai putin satiric al piesei, pentru caracterul idilic al lumii lui Alecsandri()% Caracteri+area persona#elor Chirita 4ar+oi este persona#ul principal si eponim (care da numele operei-D%I%) al comediei, sotia lui 5ri"ore 4ar+oi si mama a trei copii. Aristita, Calipsita si 5ulita% intrea"a piesa se concentrea+a in #urul prota"onistei, o mosiereasa de la tara, inculta si "rosolana, care doreste sa para o aristocrata educata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba

$rance+a% ersona#ul dene comic tocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce este de $apt Chirita si impresia pe care vrea s-o lase celorlalti% Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudinile si vorbele ei, din relatia cu celelalte persona#e si in mod direct din didascaliile dramatur"ului sau din opiniile altor persona#e% Coana Chirita se in$atisea+a in mai multe iposta+e% 3ai intai, Chirita este o pronciala de o mitocanie desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor pari+iene, de aceea ea ()tra"e tiutiun(), e ()arma+oana(), cochetea+a cu barbatii, obli"a ar"atul sa-i aduca ravasul de la 4ar+oi pe tal"er cu servetel, an"a#ea+a pro$esor de $rance+a pentru 5ulita, ea insasi vorbeste o $rance+a moldoveneasca - ()nous disons corame sa en moldave() (()asa +icem noi in moldoveneasca())% 3asa nu trebuie sa $ie serta inainte de ora 0 pentru ca ()Asa-i moda la les()% Ca orice ()cucoana() "in"asa si delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca sa produca impresie si trebuie a#utata cu saruri, ca sasi rena% Aceste atitudini edentia+a indirect, cu mare $orta de su"estie snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o de$inesc% /in atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta iposta+a a Chiritei, aceea de boieroaica de nivel mediu, ahtiata dupa ran"uri sociale, de aceea isi doreste $oarte mult sa a#un"a ispravniceasa. ()Ah? cumnataca, sa ma $ac ispravniceasa? alta nu doresc pe lume? Ispravniceasa cu #andari la poarta si-n coada?()% /ominata de dorinte ariste, isi trece in pasaport un $als titlu de noblete, ()baroana(), $apt ce-i mira pe musa$iri, carora le raspunde cu invariabila de+a. ()/e ce nu> daca-i moda()% Alt$el, Chirita isi ocaraste slu"ile intr-un limba# vul"ar, de mahala, care contrastea+a $la"rant cu pretentiile ei, de ispravniceasa mondena. ()Tast, betilor?()F ()Au+ai, toparlanii?()F ()A$ara, mo#acilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de "ura si rai de lucru()F ()4ata-te cucu, man"osatule?()% Chirita este la varsta critica, ridicola prin $aptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase, trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi e:prima emotiile starnite de curtea pe care i-o $ace ()motpanu() (berbant, usuratic, a$emeiat-) de 9eonas. ()Iata-l, valeu?J *ara sa vreuJ 8amt acum, +au,J Ca ma rosesc?J 3ii de $urnici,J /e tricolici,J /e va$coliciJ Vai? ma muncesc?()% /in didascaliile autorului reies, directJindirect comportamentul cara"hios al eroinei, "esturile voit cochete si penibile mani$estate in dialo"ul cu ()o$iterul() 9eonas. ()Chirita (cochetand)F (coborandochii si tra"andu-si mana)F (cupudoare)F (cu dra"oste)()% Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si educe copin, de"radandu-le personalitatea printr-un ras$at ridicol si cu totul deplasat% 8uper$icialitatea prind educatia si instructia lui 5ulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei% 9a inceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe 5ulita ca a ()vanat() un tel, ca a dat $oc bordeiului ()cu ciubucu cel de hartie(), ca tine calea $etelor din sat, Chirita reactionea+a cu olenta si-i ameninta ()($urioasa)(), (@(@()(@(amenintandtaranii cu cravasa). Taca-va "ura, mo#icilor?()F ()Cu biciul pe spateJ V-oi da?J V-oi da eu dreptateJ Asa?()% 9imba#ul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul super$icial, pentru spoiala de cultura si pentru snobismul ei% Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de savoare - sasa, cumnataca, o "asi, bucataca taieta, rosaie - cu $rantu+isme - uvra#, musiu, desir, bontonuri - si cu e:presii populare - ()ma munceste cu"etul(), ()nu dau tatarii()% Chirita vorbeste o limba $rance+a ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant e:presii care in limba $rance+a au alt sens ori nu e:ista deloc (decalcuri)% Ast$el, pentru toba de sectiune, ea spune ()un tambour d(@instruction(), sau pentru $lori de cuc, ()$leurs de coucoii(), pentru a spala putina, ()laver le baril() ori pentru a vorbi ca apa, ()parler comme l(@eau() etc% Chirita este un persona# caricatural, dar simpatic prin $irea volubila, prin a"itatia ei ridicola de a parea o pari+ianca, prin snobismul ei ostentativ% in $ond, Chirita este o autodidacta, invatase limba $rance+a de una sin"ura, asa cum, de alt$el, marturiseste. ()#(@ai apprendre toute seulette $ransais pre le"ea mea()% ;a creea+a cunte proprii, rostind ()apprendre ()% in loc de ()appris () si ()toute seulette () in lpc de ()toute seule (), $orma ()seulette() $iind ()o $oarte nostima $ormula de autotandrete. sin"urica, vrea sa spuna eroina() ( ompiliu 3areea)% /in punct de vedere al portretului $i+ic, Chirita este, in montarile spectacolelor si in +iunea re"i+orilor, o $emeie batrana si "rasa% 5eor"e Calinescu o caracteri+ea+a ast$el. ()Chirita e o cocheta batrana, dar si o mama buna, o bur"he+a cu dor de parvenire, dar si o inteli"enta deschisa pentru ideea de pro"res, o bon#urista()% Autorul nu da nicio in$ormatie despre varsta eroinei, cu e:ceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui 9eonas, atunci cand acesta o #i"neste spunandu-i ca este de pe vremea lui apura Voda. ()3inciuni spui ca tocmai ieri am implinit 20 de ani()% Tanarul o persi$lea+a malitios, ()20 $ara mercuri, $ara neri si $ara sambete(), iar alta data ii spune ()baba stracheta()% ompiliu 3areea anali+ea+a impre#urarile si situatiile care ar putea identi$ica varsta eroinei. ()Chirita, in <Chirita in prontieK, este mama lui 5ulita, iar baiatul are paispre+ece ani, ceea ce a$lam din dialo"ul cu 8a$ta, cumnata, pe tema itorului casnic al odraslei%AB 9uluta, indra"ostita de 9eonas, era, deci, la cincispre+ece ani, de#a nubila (a$lata la varsa casatoriei-<%<%) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera alt$el cu Chirita% Acum un secol si ceva, si chiar a+i, in mediul rural, varsta matrimoniala era, pentru $ete, cam intre 10-l' ani, iar copin veneau destul de repede dupa casatorie% Asa stand lucrurile, daca adau"am la 1'-lE ani, ma:imum ma:imorum 18-10, cei 1& ani ai lui 5ulita, eroina lui Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de 22-20 de ani, $iind, adica o $emeie destul de tanara inca, ast$el $aptul ca se lasa curtata de 9eonas, tanarul o$iter, nu pare deloc compromitator si nici ridicol()% Ln alt ar"ument ar $i acela ca invatase sa calareasca ()la les, la mane#arie(), ori la o varsta inaintata ar $i $ost ap()roape imposibil sa mai poata calari% Aceeasi situatie este si cu $umatul, de care se apucase pentru ca ()asa-i moda()% /espre ()"reutatea() Chiritei autorul $ace o sin"ura re$erire prin intermediul lui 5ri"ore 4ar+oi, atunci cand $emeia se "e ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la aris ()sa ma mai racoresc, ca m-am uscat aici in prontie()% u$nind enervat, 4ar+oi ii raspunde sarcastic. ()4a ca chiar 8a vede ca nu te-ai uitat de mult in o"linda?(), su"erand ca nu este nici pe departe ()uscata()% Altii interpretea+a scena 2 din actul 1 al comediei in aceeasi +iune, considerand ca eroina solicita a#utorul celorlalti pentru a se da #os de pe cal din cau+a "rasimii, dar poate ca po+itia pe cal a $emeilor, cu ambele picioare in aceeasi parte, $acea di$icila coborarea% Celelalte persona#e sunt mai putin conturate% 5ri"ore 4ar+oi ramane la $el de necioplit, (@li sta ru"ina de o schioapa la cea$a(), cu toata stradania Chiritei de a-l ()ciopli()% 8e chinuie ()in straie stramte nemtesti(), se rusinea+a de nasturii mari cat niste $ar$urii si #induieste dupa bucatele ()cele crestinesti sanatoase si usoare() pe care ()dumneaiei cucoana nu sa mai catadiesaste() sa le pre"ateasca% Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului 4ar+oi sunt sinteti+ate in modalitatea in"enioasa de a stoarce bani de la impricinati. un curcan este cumparat de solicitant in anticamera cancelariei si o$erit ca plocon ispravnicului, ast$el incat, in scurt timp, pasarea $usese vanduta de 0E de ori% 5ulita este $iul sotilor 4ar+oi, un adolescent de 1& ani, prost si ras$atat, care produce ube si neca+uri satenilor% ;l este

caracteri+at direct de catre pro$esorul de $rance+a, 8arl, care-l considera ()copil obra+nic() si de Chirita, mandra ca odrasla ei ()are duh() si-1 saruta cu dra" pe 5ulita% Chirita il e:aminea+a-pe 5ulita la limba $rance+a si acesta raspunde ()$rantu+ind() cuntele romanesti, producand un comic ire+istibil. pentru ()$urculita() spune ()$urculision(), la ()$riptura(), ()$ripturision(), iar ()invartita() o traduce ()invartisiori()% ;a este entu+iasmata de ()inteli"enta() baiatului si e:clama cu mandrie. ()4ravo 5ulita? 4ravo, 5ulita? (il saruta%)()% -ripilat, ()monsiu 8arla() i+bucneste $urios. ()5o"omanition, va?()% /esi are numai 1& ani, 5ulita este de acord cu ul ()neneacai() de a se lo"odi cu 9uluta, o tanara in varsta de 10 ani, or$ana dar cu +estre mare% !e$erindu-se la comediile lui Alecsandri, 5eor"e Calinescu a$irma ca ele ilustrea+a un amestec de ()moldoveneasca "reci+anta si #ar"on $ranco-roman, de ieturi patriarhale si de inovatii de lu: occidental() care constituie un ()lou inedit pentru ochiul de a+i()% ()Valoros, cum am putut constata, in sine insusi, prin piesele cele mai i+butite, teatrul lui Alecsandri se cune apreciat si ca un puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara% AB Totalitatea creatiei dramatice a lui Alecsandri ni se in$atisea+a, dupa peste un veac, de la aparitie, ca o roca imensa si "eneroasa din care s-au it diademele ulterioare ale dramatur"iei nationale%() ( ompiliu 3areea)