1

LEV VIGOTSKY
Lev Vigotski s-a nascut in 1896 in Bielorusia. El a absolvit Universitatea din Moscova in 1917 cu licenta in drept si o speciali are in literatura. !n perioada 1918-19"#$ Vigotski a predat literatura si psi%ologie. Viata sa s-a sc%i&bat cind a elaborat o lucrare in psi%ologie$ do&eniu in care el nu avea o pregatire 'or&ala. Lucrarea s-a bucurat de o recunoastere deosebita si i-a adus invitatia de a se alatura !nstitutului de (si%ologie al Universitatii din Moscova$ unde a reali at cercetari$ a tinut prelegeri si a publicat pina cind a &urit de tuberculo a in 19)#. Vigotski a trait in ti&pul *evolutiei *use. +cest &ediu cultural in sc%i&bare i-a o'erit conte,tul pentru studiul sau asupra de voltarii proceselor cognitive. Lucrarile lui Vigotski sustin ca intelegerea este de origine sociala si ca de voltarea cognitiva individuala este un proces legat de trans'or&area cunostintelor reglate social si &ediate. -ercetarile sale privind &odul cu& copiii re olvau proble&e care depaseau nivelul lor curent de de voltare l-au condus pe Vigotski sa de volte si sa conceptuali e e ona pro,i&ei de voltari ./(01.

Zona Proximei Dezvoltari

/(0 lui Vigotski a 'ost adesea re'erita ca 'iind socio-istorica. !n teoria sa$ ideea lui Vigotski este ca de voltarea este interrelationata cu tran actia sociala si i&plica de ase&enea 'aptul ca invatarea sociala se a'la totdeauna inaintea de voltarii2 de aceea$ ipote a sa de de voltare pro,i&a e,plica di'erenta de per'or&anta dintre nivelul de de voltare actual si cel ur&ator. !n studiile sale$ Vigotski a avut in vedere &etoda re olvarii proble&elor$ nu nivelul de per'or&anta. Vigotski de'ineste /(0 ca 3... distanta dintre nivelul de de voltare actual asa cu& este deter&inat de re olvarea independenta de proble&e si nivelul de voltarii potentiale asa cu& este deter&inat prin re olvare de proble&e sub indru&area adultului sau in colaborare cu colegi &ai capabili4 .V5gotsk5$ 1978$ p. 961. (e &asura ce copilul 'ace progrese$ ona devine o arie a de voltarii actuale incon7urata de o noua ona pentru de voltari ulterioare. .0e accea invatarea cooperativa se ba ea a pe aceasta teorie.1 Vigotski indica$ 3!n 7oc$ un copil se co&porta totdeauna dincolo de virsta sa &edie$ dincolo de co&porta&entul sau cotidian$ in 7oc este ca si cu& ar 'i putin &ai inalt decit el insusi4 .V5gotsk5$ 1978$ p. 16"1. -opiii lucrea a cu acea ona a pro,i&ei de voltari2 ei isi creea a propriile lor concepte.

Dezvoltarea cognitiva
!n ti&p ce Vigotski si /(0 pot 'i 3sinoni&e4 in literatura$ este i&portant sa nota& teoria lui Vigotski privind de voltarea cognitiva$ care a avut o in'luenta uriasa asupra 'or&arii teoriei /(0. Mai intii$ Vigotski credea ca de voltarea cognitiva se li&itea a la o anu&ita intindere la orice virsta data. +poi$ el credea ca de voltarea cognitiva co&pleta cere interactiune sociala. -on'or& lui Vigotski .196"$ 19781$ copiii si adultii elaborea a situatii dincolo de intelegerea lor sociala$ ast'el participind proactiv spre o situatie data.

Medierea
Medierea prin vorbire$ scris si li&ba7 asista elevii in i&plicarea lor la &ediile sociale. !nternali area acestor instru&ente de &ediere creste capacitatea individului de a gindi la un nivel superior. (entru

" a intelege ideile lui Vigotski despre gindire si li&ba7$ este i&portanta intelegerea distinctiei pe care el o 'ace intre de voltarea naturala si cea culturala. 0e voltarea culturala se cladeste pe de voltarea naturala$ genetica$ pe &asura ce individul 'oloseste instru&ente culturale si si&boluri precu& vorbirea si scrisul. Este credinta lui Vigotski ca gindirea nu poate e,ista 'ara li&ba7. 8oi 'olosit cuvinte in construirea sociala a intelegerii noastre. !n ter&enii lui Vigotski$ aceste 3instru&ente psi%ologice4$ vorbirea si actiunea$ le per&it oa&enilor sa-si &odele e propriile actiuni si pe ale altora .9%otter$ 199:1.

Vigots ! si "onstr#ctivism#l
(entru a reali a i&portanta lui Vigotski la perspectiva constructivista$ trebuie sa intelege& accentul pe care il pune Vigotski pe conte,tul social in invatare$ si &ai departe sa intelege& 'aptul ca el gaseste li&ba7ul$ gindirea si cultura inseparabile. ;eoriile lui Vigotski asupra invatarii si de voltarii pot 'i grupate in patru idei &a7ore 'iecare interconectata si construita pe cealalta< 1. -opiii construiesc cunoasterea. Vigotski credea ca invatarea este &ai &ult decit re'lectare. El a subscris la situatia activa de invatare in care copiii construiesc cunostinte$ creind repre entari individuale. ". !nvatarea poate conduce = se poate situa inaintea de voltarii. Vigotski credea ca invatarea solicita precerinte. /(0 este de'inita de Vigotski ca ona dintre nivelul per'or&antei independente si nivelul per'or&antei asistate. ). 0e voltarea nu poate 'i separata de conte,tul sau social. !n ti&p ce Vigotski credea ca instruirea culturala in'luentea a invatarea u&ana$ el credea de ase&enea ca /(0 se sc%i&ba pe &asura ce invidul este capabil sa invete concepte si abilitati &ai co&ple,e. Mai &ult$ el sustinea ca instruirea cea &ai e'icienta vi ea a nivelul onal superior. .(ute& interpreta ca el vrea sa spuna ca /(0 este un spatiu care se &isca odata cu 'iecare noua deprindere co&ple,a. /ona nu este nici inalta nici 7oasa$ este spatiul dintre de voltarea actuala si eventuala = ona in care pro'esorii si colegii capabili au o in'luenta1. #. Li&ba7ul 7oaca un rol central in de voltarea &entala. -on'or& lui Vigotski$ li&ba7ul este un &ecanis& pentru gindire. (rin cultura individului si &ostenirea i&aginilor culturale$ li&ba7ul este &i7locul de e,pri&are a ceea ce este invatat si inteles. Vigotski credea ca prin li&ba7 ona se e,tinde si indivi ii se pot &isca spre un sir de noi cunostinte e,pri&ate in cadrul standardelor societale si de &ediu de7a cunoscute.

"e im$licatii a# acestea $entr# instr#ire%

(ro'esorul nu ar trebui doar sa si&pli'ice continututl pentru a-l 'ace &ai usor pentru cel ce invata$ ci in sc%i&b$ sa 'acilite e si sa incura7e e elevul sa-si e,tinda cunoasterea dincolo de cele curente si co&une$ spre necunoscut2 sa incura7e e un nivel superior de intelegere. .!nstruirea este 'urni are de in'or&atii2 invatarea este crearea de cunostere$ iar nu&ai cel ce invata poate 'ace aceasta1.

"#m se a$lica acestea la te&nologie%

+ccelerarea te%nologiei in'or&aticii si a aplicatiior sale incura7ea a pro'esorii sa caute &oduri in care procesul de invatare dintre utili ator si calculator sa 'ie productiv si sa pro&ove e invatarea per&anenta. (entru &ulti pro'esori$ perspectiva constructivista asista o ast'el de invatare. -onstructivis&ul de'ineste invatarea drept procesul de construire a sensului e,perientelor noastre .-and5$ 19911. !n ti&p ce Vigotski spune ca e,perienta individuala este parte a intelegerii unei persoane$ el accentuea a de ase&enea ca &ediul social a7uta la &odelarea acelei intelegeri .Bon%a&$ -i'uentes$ Murp%5$ 19971. 0e aceea$ se pune intrebarea cu& pute& sa ne asigura& ca indivi ii construiesc sensuri din &ediul social si in consecinta$ isi &odelea a intelegerea intr-o lu&e tot &ai te%nologi ata>

) !nvatarea colaborativa poate 'i un raspuns. Vigotski sugerea a ca ona ac%i itionarii unui nivel superior de gindire si invatare creste cind persoana indeplineste sarcini provocatoare cu spri7in din partea celorlalti. +ctivitatile de grup si &ediile de re olvare de proble&e provoaca elevul si ii o'era legaturi intre e'ort si re ultat .?ilson$ ;eslo@$ ;a5lor$ 19971. Medierea prin co&unitatea e&ergenta a ?orld?ide?eb-ului o'era noi legaturi si desc%ide o lu&e a activitatilor de grup si &ediilor in care elevii pot interactiona. +st'el de te%nologii precu& video-con'erintele$ e-&ail-ul si BB9-ul o'era noi patternuri de &ediere$ adica noi li&ba7e. 3+ceasta perspectiva largita privind patrunderea in /(0 pare sa 'ie solidara cu accentul pus de Vigotski pe interactiunea o&-unealta4 .?ilson$ ;eslo@$ ;a5lor$ 199)1. -ollins .19911 accentuea a &ai departe rolul pe care il poate 7uca te%nologia in crearea &ediilor de invatare si spri7inirea per'or&antei cu intentia anga7arii elevului in activitati care incura7ea a de voltarea si i&bogatesc invatarea. (e scurt$ noile te%nologii o'era pro'esorilor si elevilor deopotriva noi 'or&e de &ediere$ noi oportunitati de interactiuni sociale si cel &ai i&portant$ noi oca ii de de voltare. +cestea$ i&preuna$ sporesc de voltarea cognitiva$ creind noi &oduri de acces in /(0.