Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială

în prima copilărie ( 3-6 ani)

lect. univ. dr. Naiana Vatavu

Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

I. DEZVOLTAREA FIZCĂ:
 copiii devin mai zvelți, se înalță cu repeziciune
 au nevoie de mai puțin somn (sunt posibile
probleme cu somnul)
 fac progrese motorii mari: își îmbunătățesc
abilitățile de alergare, săritul într-un picior,
aruncarea mingii
 progrese mari și în ceea ce privește abilități
precum: legarea șireturilor, poziția corectă de
manipulare a obiectelor de scris/pictat/desenat,
încep să folosească preferențial mâna dreaptă sau
stângă
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani
DEZVOLTAREA CREIERULUI:

 se produc schimbări treptate la nivelul corpului calos, structură

care face legătura între cele două emisfere și permite
transmiterea mai rapidă a informațiilor și integrarea lor mai
bună (Papalia, Wendkos Olds, Feldman apud Toga și colab.,
2006)

 creșterea cea mai rapidă are loc în ariile frontale care reglează
planificarea și organizarea acțiunilor

 dezvoltarea creierului influențează un aspect important al

dezvoltării: abilitățile motorii
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani
Abilitățile motorii

 abilitățile motorii grosiere se îmbunătățesc foarte mult

datorită dezvoltării mușchilor mari, a oaselor și a
capacităților pulmonare: copiii se cațără, aleargă, sar

 nivelul de performanță variază foarte mult în funcție de

factorii ereditari și ocaziile de exersare

 majoritatea copiilor de 6 ani nu sunt pregătiți să participe

la un sport organizat (doar 20% dintre copii pot să arunce
mingea bine, 30% o pot prinde bine), abilitățile
dezvoltându-se mai bine în jocurile libere, active și
nestructurate
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani
Abilitățile motorii

 abilitățile motorii fine (implică mușchii mici și coordonarea

ochi-mână) se dezvoltă prin combinarea noilor mișcări cu cele
vechi. Aceste combinații de abilități se numesc sisteme de
acțiune și asigură adaptarea mișcărilor la mediu

 preferința pentru o mână (dominanța manuală) poate fi

observată de la 3 ani. Majoritatea persoanelor au dominantă
emisfera cerebrală stângă (controlează partea dreaptă a
corpului), și preferă mâna dreaptă (sunt dreptaci). O teorie
avansează ideea existenței unei gene responsabile cu
transmiterea preferinței pentru mâna dreaptă. Cei care
moștenesc această genă (82%) sunt dreptaci. Restul sunt
stângagi, dreptaci sau ambidextri (apud Papalia, Felds, Oldman,
2009)
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

Patternuri de prindere

1. Imature: creionul este ținut cu mâna strânsă în pumn (fig. A

și B) sau atinge palma fiind susținut de aceasta (fig. C).
Mișcările creionului sunt datorate mișcării brațului (de la cot
în sus)
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

Patternuri de prindere

2. Intermediare: creionul este ținut strâns și este susținut mai ales

cu degetele întinse. Este posibil să apară o mișcare a mâinii, însă
în general mișcarea creionului se datorează mișcării antebrațului

Degete întinse Degetul mare peste Tripod static Apucare cu 4 degete

Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani
Patternuri de prindere

3. Mature: creionul este ținut ușor, între vârfurile degetelor (fig. J).
Mișcările creionului se datorează mai degrabă mișcărilor
degetelor, decât mișcărilor mâinii sau antebrațului

Tripod dinamic
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani
Patternuri de prindere
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

Dezvoltarea artistică (după Kellogg,

1970, Braswell, 2006)

1. Stadiul mâzgălelilor (până la 3 ani)

mâzgălile sunt inițial necontrolate, după
care nu mai sunt aleatorii, ci descriu tipare
(zig-zag, verticale, orizontale)

II. Stadiul formelor și modelelor (3-4 ani)

copiii încep să deseneze forme simple
(cruciulițe, forme geometrice simple)
după care vor combina aceste forme
pentru a obține modele
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

III. Stadiul compozițiilor (începând

cu 4-5 ani) trecerea de la forme și
modele abstracte la înfățișarea
unor obiecte reale

Dezvoltarea abilităților artistice (după Lowenfeld, 1978):

I. Stadiul mâzgălelilor (2 - 4 ani)
II. Stadiul pre-schematic (4 - 7 ani)
III. Stadiul schematic (7-9 ani)
IV. Stadiul realismului vizual (9-11 ani)
V. Stadiul pesudo-naturalist (11-14 ani)
 Stadiul pre-schematic 4-7 ani

Copiii reprezintă ceea ce

observă în jurul lor

Elementele din desen sunt

plasate la întâmplare

Primele încercări de
reprezentare a figurii umane:
supradimensionarea capului
și desenarea schematică a
membrelor inferioare

 https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing-development
 Stadiul schematic 7-9 ani

Copiii reprezintă mediul lor în

manieră descriptivă

Elementele din desen țin cont

de timp

Culorile încep să fie integrate

cu sens

Figura umană este redată cu

mai mare acuratețe

Este importantă explicarea

lucrărilor

 https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing-development
 Realismul vizual 9 - 11 ani

Redarea caracteristicilor reale ale obiectelor

Nevoia redării imaginii cu ajutorul unui adult

Preocupare pentru perspectivă

 https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing-development
 Pseudo-naturalist 11-14 ani

Adolescenții se compară între ei și pot

fi critici în legătură cu desenul

Pentru unele persoane acesta este

ultimul stadiu al dezvoltării desenului

Preocupare pentru perspectivă și

proporții

Rezultatul devine mai important decât

procesul

 https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing-development
 Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Copilul nu mai trebuie să
fie în prezența fizică a
Folosirea obiectelor (stad. senz-
PROGRESELE simbolurilor mot.) pentru a se gândi
COGNITIVE ALE la ele. Operează cu
GÂNDIRII reprezentări mentale
PREOPERAȚIONALE
Copilul conștientizează
Înțelegerea faptul că modificările
identității superficiale nu modifică
natura lucrurilor

Organizarea Înțelegerea Realizarea faptului că

obiectelor/ Abilitatea de
cauzei și evenimentele au
fenomenelor în a clasifica
efectului cauze
categorii cu sens
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

Copiii pot să
Înțelegerea
ideii de numere și să își
număr reprezinte
PROGRESELE cantități
COGNITIVE ALE
GÂNDIRII
PREOPERAȚIONALE
Copiii își pot
Empatia imagina ce simt
cei din jur

Teoria
despre
minte
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

ASPECTELE IMATURE
ALE GÂNDIRII
PREOPERAȚIONALE
(conform lui Piaget)
Ireversibilitatea
Copiii se concentrează
Centrarea/ asupra unui singur aspect
egocentrism al unei situații
și neglijându-le pe celelalte.
incapacitatea Presupun că cei din jur
de decentrare simt și gândesc ca ei
Dificultate în a înțelege
parcurgerea inversă a
unor operații/acțiuni

Concentrarea Dificultate în a înțelege

asupra stărilor, transformarea unor stări:
nu a mutarea lichidului într-un
transformărilor recipient diferit nu
schimbă cantitatea
lichidului din vas
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Sar de la o situație la alta,
cauzalitatea fiind
Raționamentul atribuită aleatoriu;
transductiv

ASPECTELE IMATURE
ALE GÂNDIRII
PREOPERAȚIONALE
(conform lui Piaget) Atribuirea de viață
Animismul
obiectelor neînsuflețite

Confuzie între ceea ce

Incapacitatea este real cu aspectele
de a deosebi exterioare: o jucărie care
aparența de seamănă cu mâncare
realitate poate fi ,,considerată”
mâncare
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ Vocabularul expresiv (rostit)

este de aprox. 2600 de
cuvinte și cel pasiv
Vocabularul (receptiv) este de 20 000 de
/Descifrare cuvinte la 6 ani
Lărgirea vocabularului se
a rapidă
LIMBAJUL face prin descifrarea rapidă
– asimilarea rapidă a
sensului cuvintelor

Modul în care copiii

combină silabele în cuvinte
Morfologia și cuvintele în propozii
și sintaxa devine tot mai complex. Se
îmbunătățește folosirea
pronumelor
Este prezentă
vorbirea cu sine cu
Vorbirea Majoritatea copiilor de 5 ani
voce tare fără Solilocviul pot să își adapteze discursul
intenția de a socială la ascultător
comunica cu cei din
jur
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Cunoașterea conștientă a
propriei persoane ca fiind
distinctă, identificabilă
Conștiința de
sine Cel târziu la 3 luni sugarul este
atent la imaginea sa reflectată în
oglindă
4-9 luni sut mai interesați de
imaginile care îi reprezintă pe alții
FORMAREA și nu pe ei
EULUI 18-24 luni copiii își recunosc
propria imagine în oglindă

Concepția
despre sine
imaginea mentală descriptivă și
evaluativă pe care o avem despre
noi înșine
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ Etapele autodefinirii

(caracteristicile folosite pentru
descrierea propriei persoane) din
perspectivă neo-piagetiană:
Concepția 1. Reprezentările singulare (4 ani)
despre sine – - reprezentări unidirecționale
imaginea și confuzii între eul ideal și cel
mentală real
2. Hărțile reprezentaționale (5-6
descriptivă și
ani) – corelarea logică a
evaluativă aspectelor pozitive (pot să ma
FORMAREA cațăr și să alerg) și respingerea
celor negative
EULUI 3. Sistemele reprezentaționale
(începând cu copilăria mijlocie)
Stima de sine
– judecata emisă
de persoană în Perspectivă ,,totul sau nimic” și
filtrarea cu ajutorul părinților
legătură cu Tiparul ,,neajutorării” apare la
valoarea sa copiii unde stima de sine este
personală condiționată de reușită
 Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani
III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ
Înțelegerea și
FORMAREA
EULUI
Nevoia de a face față
sentimentelor conflictuale cu
privire la propria persoană: apare
dorința de a face cât mai multe
lucruri, însă unele sunt permise,
altele nu
Înțelegerea emoțiilor conflictuale:
dificil de acceptat existența
simultană a sentimentelor
contrare. Această înțelegere apare
începând cu vârsta de 3 ani și
reglarea depinde în mare măsură de
emoțiilor tipul/complexitatea discuțiilor
emoționale din familie
Înțelegerea emoțiilor îndreptate
spre propria persoană (vinovăția,
rușinea, mândria) apare la
începutul vârstei de 4 ani ca
urmare a acceptării standardelor
stabilite în familie
Erikson:
inițiativă vs.
vinovăție
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Conștiința apartenenței la sexul masculin
Identitatea sau feminin care apare în prima copilărie
de gen

GENUL
Comportamentele, interesele,
Roluri de atitudinile, aptitudinile pe care o
gen cultură le consideră adecvate pentru
fiecare sex

Tipizarea Proces de socializare prin care

copiii învață rolurile de gen
genului

Stereotipurile Generalizări preconcepute cu

privire la comportamentele de rol
de gen feminin sau masculin
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Jocul Exersarea repetată a unor mișcări
funcțional/ ample; ex: rostogolirea unei mingi
locomotor
JOCUL//niveluri
cognitive Jocul de Utilizarea obiectelor pentru a
construcție/ elabora/obține ceva; ex: casă din
Joc cu obiecte cuburi

Implică oameni, situații,

Jocul de rol/ evenimente simbolice, imaginare și
Joc fantezist, apare la sfârșitul celui de-al doilea
imaginativ an de viață. Inițial este imitativ și
propus de adult, iar la 3 – 4 ani
devine imaginativ; ex: joc de-a
magazinul

Jocul formal cu
După vârsta de 7 ani; ex: șotron
reguli
 Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Comportament Nu pare să se joace, este atras de
fără ocupație orice pare nou

JOCUL//
Comportament Observă, pune întrebări, dar nu
participă activ la joc
de privitor

Se joacă singur, cu alte jucării și nu

Joc Joc independent pare interesat în a se juca cu ceilalți
complementar solitar copii
cooperant
organizat
Se joacă lângă ceilalți copii, nu
Joc independent împreună cu ei; joacă paralelă
Se joacă împreună cu ceilalți
pentru îndeplinirea unui Se joacă cu ceilalți, discută, împart
anumit scop; există diviziune jucării, nu există ,,specializarea”
a muncii, lideri și roluri Joc în asociere activităților, ci jocul este centrat mai
degrabă pe a fi cu celălalt decât pe
activitatea în sine
Bibilografie
 Crețu, T. – Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009

 Papalia, D. E., Wendkos Olds, S., Feldman, R. D. –

Dezvoltarea umană, Ed. Trei, Bucureşti, 2010

 https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing-
development