Psihologia Educației-Partea A II-a

DEZVOLTAREA FIZICĂ,
COGNITIVĂ ȘI PSIHOSOCIALĂ ÎN
PRIMA COPILĂRIE (3-6 ANI)
lect. univ. dr. Naiana Alecu

naiana.alecu@unarte.org
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în prima copilărie 3 - 6 ani
I. DEZVOLTAREA FIZCĂ:
 copiii devin mai zvelți, se înalță cu repeziciune
 au nevoie de mai puțin somn (sunt posibile
probleme cu somnul)
 fac progrese motorii mari: își îmbunătățesc
abilitățile de alergare, săritul într-un picior,
aruncarea mingii
 progrese mari și în ceea ce privește abilități
precum: legarea șireturilor, poziția corectă de
manipulare a obiectelor de scris/pictat/desenat,
încep să folosească preferențial mâna dreaptă sau
stângă
DEZVOLTAREA CREIERULUI:
 se produc schimbări treptate

la nivelul corpului calos,
structură care face legătura
între cele două emisfere și Imaginea poate fi consultată accesând:
permite transmiterea mai https://etc.usf.edu/clipart/55700/55789/5
5789_corpus.htm
rapidă a informațiilor și
integrarea lor mai bună
(Papalia, Wendkos Olds,
Feldman apud Toga și colab.,
2006)
Imaginea poate fi consultată accesând:

https://askabiologist.asu.edu/ce-face-
creierul-vostru

https://askabiologist.asu.edu/ce-face-
creierul-vostru

https://www.pinterest.com/medgeek1900/
 creșterea cea mai rapidă

are loc în ariile frontale care Imaginea poate fi consultată accesând:
https://1.bp.blogspot.com/__9CcCLIPi48/T
reglează planificarea și AeKZRMyqcI/AAAAAAAACVw/_lBCRFA-
Yyk/s1600/planning.jpg
organizarea acțiunilor
 dezvoltarea creierului
influențează un Imaginea poate fi consultată accesând:
https://1.bp.blogspot.com/__9CcCLIPi48/T
aspect important al AeKZRMyqcI/AAAAAAAACVw/_lBCRFA-
dezvoltării: Yyk/s1600/motor.jpg
abilitățile motorii
Abilitățile motorii
 abilitățile motorii grosiere se îmbunătățesc foarte

mult datorită dezvoltării mușchilor mari, a oaselor și a
capacităților pulmonare: se cațără, aleargă, sar
 nivelul de performanță variază foarte mult în funcție de

factorii ereditari și ocaziile de exersare
 majoritatea copiilor de 6 ani nu sunt pregătiți să

participe la un sport organizat, abilitățile dezvoltându-se
mai bine în jocurile libere, active și nestructurate
Abilitățile motorii
 abilitățile motorii fine (implică mușchii mici și coordonarea

ochi-mână) se dezvoltă prin combinarea noilor mișcări cu cele
vechi. Aceste combinații de abilități se numesc sisteme de
acțiune și asigură adaptarea mișcărilor la mediu
 preferința pentru o mână (dominanța manuală) poate fi

observată de la 3 ani. Majoritatea persoanelor au dominantă
emisfera cerebrală stângă (controlează partea dreaptă a
corpului), și preferă mâna dreaptă (sunt dreptaci). O teorie
avansează ideea existenței unei gene responsabile cu
transmiterea preferinței pentru mâna dreaptă. Cei care
moștenesc această genă (82%) sunt dreptaci. Restul sunt
stângagi, dreptaci sau ambidextri (apud Papalia, Felds, Oldman,
2009)
Patternuri de prindere
1. Imature: creionul este ținut cu mâna strânsă în pumn (fig. A

și B) sau atinge palma fiind susținut de aceasta (fig. C).
Mișcările creionului sunt datorate mișcării brațului (de la cot
în sus)
2. Intermediare: creionul este ținut strâns și este susținut mai ales

cu degetele întinse. Este posibil să apară o mișcare a mâinii, însă
în general mișcarea creionului se datorează mișcării antebrațului
Degete întinse Degetul mare peste Tripod static Apucare cu 4 degete

3. Mature: creionul este ținut ușor, între vârfurile degetelor (fig. J).
Mișcările creionului se datorează mai degrabă mișcărilor
degetelor, decât mișcărilor mâinii sau antebrațului
Tripod dinamic
Dezvoltarea creației artistice (după

Kellogg, 1952, Braswell, 2006)
1. Stadiul mâzgălelilor (până la 3 ani)

mâzgălile sunt inițial necontrolate, după
care nu mai sunt aleatorii, ci descriu tipare
(zig-zag, verticale, orizontale)
II. Stadiul formelor și modelelor (3-4 ani)

copiii încep să deseneze forme simple
(cruciulițe, forme geometrice simple)
după care vor combina aceste forme
pentru a obține modele
III. Stadiul compozițiilor (începând

cu 4-5 ani) trecerea de la forme și
modele abstracte la înfățișarea
unor obiecte reale
Dezvoltarea abilităților artistice (după Lowenfeld, 1952, 1978):

I. Stadiul mâzgălelilor (2 - 4 ani)
II. Stadiul pre-schematic (4 - 7 ani)
III. Stadiul schematic (7-9 ani)
IV. Stadiul realismului incipient (9-11 ani)
V. Stadiul pesudo-naturalist (11-14 ani)
VI. Diversificarea vizuală/haptică (după 14 ani)
Stadiul pre-schematic 4-7 ani
Copiii reprezintă ceea ce

observă în jurul lor
Imaginea poate fi consultată accesând: Elementele din desen sunt

https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing plasate la întâmplare
-development
Primele încercări de
reprezentare a figurii umane:
supradimensionarea capului și
desenarea schematică a
membrelor inferioare
Stadiul schematic 7-9 ani
Copiii reprezintă mediul lor în

manieră descriptivă
Elementele din desen țin cont

Imaginea poate fi consultată accesând: de timp
https://www.slideshare.net/emilyvalenza/dr
awing-development Culorile încep să fie integrate
cu sens
Figura umană este redată cu

mai mare acuratețe
Este importantă explicarea

lucrărilor

Lowenfeld vorbea despre apariția
,,liniei de bază”
awing-development
Realismul vizual 9 - 11 ani
Imaginile pot fi consultate accesând:

https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing-development
Redarea caracteristicilor reale ale obiectelor
Nevoia redării imaginii cu ajutorul unui adult
Preocupare pentru perspectivă


Lowenfeld: există copii care sunt atrași de stimulii vizuali precum lumina sau
culoarea – va exista aici o înclinație pentru introducerea perspectivei în
reprezentarea spațiului
Copiii care mai degrabă sunt atrași de relația lor emoțională cu obiectul/subiectul
nu vor fi atrași de perspectivă
Lowenfeld apud Wallon, p. 48, 2012

Pseudo-naturalist 11-14 ani
Conform lui Lowenfeld există două tipuri

creative:
Tipul vizual: interesat de redarea spațiului, a
perspectivei, uneori cât mai realist
Tipul haptic: mai puțin preocupat de experiența

vizuală; se proiectează în desenul lui, poate
reprezenta senzații vizuale, kinestezice, tactile.
Spațiul haptic nu răspunde normelor de

compoziție, ci reperelor subiective de
compunere
Lowenfeld apud Wallon, p. 48, 2012


Adolescenții se compară între ei și pot

fi critici în legătură cu desenul
Pentru unele persoane acesta este

ultimul stadiu al dezvoltării desenului
Preocupare pentru perspectivă și

proporții
Rezultatul devine mai important decât

procesul
II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Copilul nu mai trebuie să
fie în prezența fizică a
Folosirea obiectelor (stad. senz-
PROGRESELE simbolurilor mot.) pentru a se gândi
COGNITIVE ALE la ele. Operează cu
GÂNDIRII reprezentări mentale
PREOPERAȚIONALE
Copilul conștientizează
Înțelegerea faptul că modificările
identității superficiale nu modifică
natura lucrurilor
Organizarea Înțelegerea Realizarea faptului

Abilitatea de
obiectelor/ cauzei și că evenimentele au
a clasifica
fenomenelor în efectului
cauze
categorii cu sens
Copiii pot să
Înțelegerea
ideii de numere și să își
număr reprezinte
PROGRESELE cantități
COGNITIVE ALE
GÂNDIRII
PREOPERAȚIONALE
Copiii își pot
Empatia imagina ce simt
cei din jur
Teoria
despre
minte

Copiii se concentrează
Centrarea/ asupra unui singur aspect
egocentrism al unei situații
și neglijându-le pe celelalte.
incapacitatea Presupun că cei din jur
ASPECTELE IMATURE de decentrare simt și gândesc ca ei
ALE GÂNDIRII
PREOPERAȚIONALE
(conform lui Piaget) Dificultate în a înțelege
Ireversibilitatea parcurgerea inversă a
unor operații/acțiuni
Concentrarea Dificultate în a înțelege

asupra stărilor, transformarea unor stări:
nu a mutarea lichidului într-un
transformărilor recipient diferit nu
schimbă cantitatea
lichidului din vas

Sar de la o situație la alta,
cauzalitatea fiind
Raționamentul atribuită aleatoriu;
transductiv
ASPECTELE IMATURE
ALE GÂNDIRII
PREOPERAȚIONALE
(conform lui Piaget) Atribuirea de viață
Animismul
obiectelor neînsuflețite
Confuzie între ceea ce

Incapacitatea este real cu aspectele
de a deosebi exterioare: o jucărie care
aparența de seamănă cu mâncare
realitate poate fi ,,considerată”
mâncare
II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ Vocabularul expresiv (rostit)

este de aprox. 2600 de
cuvinte și cel pasiv
Vocabularul (receptiv) este de 20 000 de
/Descifrare cuvinte la 6 ani
Lărgirea vocabularului se
a rapidă
LIMBAJUL face prin descifrarea rapidă
– asimilarea rapidă a
sensului cuvintelor
Modul în care copiii

combină silabele în cuvinte
Morfologia și cuvintele în propozii
și sintaxa devine tot mai complex. Se
îmbunătățește folosirea
pronumelor
Este prezentă
vorbirea cu sine cu
Vorbirea Majoritatea copiilor de 5 ani
voce tare fără Solilocviul pot să își adapteze discursul
intenția de a socială la ascultător
comunica cu cei din
jur
III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Cunoașterea conștientă a
propriei persoane ca fiind
distinctă, identificabilă
Conștiința de
sine Cel târziu la 3 luni sugarul este
atent la imaginea sa reflectată în
oglindă
4-9 luni sut mai interesați de
imaginile care îi reprezintă pe alții
FORMAREA și nu pe ei
EULUI 18-24 luni copiii își recunosc
propria imagine în oglindă
Concepția
despre sine
imaginea mentală descriptivă și
evaluativă pe care o avem despre
noi înșine
III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ Etapele autodefinirii

(caracteristicile folosite pentru
descrierea propriei persoane) din
perspectivă neo-piagetiană:
Concepția 1. Reprezentările singulare (4 ani)
despre sine – - reprezentări unidirecționale
imaginea și confuzii între eul ideal și cel
real
mentală
2. Hărțile reprezentaționale (5-6
descriptivă și
ani) – corelarea logică a
evaluativă aspectelor pozitive (pot să ma
FORMAREA cațăr și să alerg) și respingerea
celor negative
EULUI 3. Sistemele reprezentaționale
(începând cu copilăria mijlocie)
Stima de sine
– judecata emisă
de persoană în Perspectivă ,,totul sau nimic” și
filtrarea cu ajutorul părinților
legătură cu Tiparul ,,neajutorării” apare la
valoarea sa copiii unde stima de sine este
personală condiționată de reușită

Înțelegerea emoțiilor conflictuale:
dificil de acceptat existența
simultană a sentimentelor
contrare. Această înțelegere apare
Înțelegerea și începând cu vârsta de 3 ani și
FORMAREA reglarea depinde în mare măsură de
EULUI emoțiilor tipul/complexitatea discuțiilor
emoționale din familie
Înțelegerea emoțiilor îndreptate

spre propria persoană (vinovăția,
rușinea, mândria) apare la
începutul vârstei de 4 ani ca
urmare a acceptării standardelor
Nevoia de a face față stabilite în familie
sentimentelor conflictuale cu Erikson:
privire la propria persoană: apare inițiativă vs.
dorința de a face cât mai multe vinovăție
lucruri, însă unele sunt permise,
altele nu

Conștiința apartenenței la sexul masculin
Identitatea sau feminin care apare în prima copilărie
de gen
GENUL
Comportamentele, interesele,
Roluri de atitudinile, aptitudinile pe care o
gen cultură le consideră adecvate pentru
fiecare sex
Tipizarea Proces de socializare prin care

copiii învață rolurile de gen
genului
Stereotipurile Generalizări preconcepute cu

privire la comportamentele de rol
de gen feminin sau masculin

Jocul Exersarea repetată a unor mișcări
funcțional/ ample; ex: rostogolirea unei mingi
locomotor
JOCUL//niveluri
cognitive Jocul de Utilizarea obiectelor pentru a
construcție/ elabora/obține ceva; ex: casă din
Joc cu obiecte cuburi
Implică oameni, situații,

Jocul de rol/ evenimente simbolice, imaginare și
Joc fantezist, apare la sfârșitul celui de-al doilea
imaginativ an de viață. Inițial este imitativ și
propus de adult, iar la 3 – 4 ani
devine imaginativ; ex: joc de-a
magazinul
Jocul formal cu
După vârsta de 7 ani; ex: șotron
reguli

Comportament Nu pare să se joace, este atras de
fără ocupație orice pare nou
JOCUL//niveluri
sociale
Comportament Observă, pune întrebări, dar nu
participă activ la joc
de privitor
Se joacă singur, cu alte jucării și nu

Joc Joc independent pare interesat în a se juca cu ceilalți
complementar solitar copii
cooperant
organizat
Se joacă lângă ceilalți copii, nu
Joc independent împreună cu ei; joacă paralelă
Se joacă împreună cu ceilalți
pentru îndeplinirea unui Se joacă cu ceilalți, discută, împart
anumit scop; există diviziune jucării, nu există ,,specializarea”
a muncii, lideri și roluri Joc în asociere activităților, ci jocul este centrat mai
degrabă pe a fi cu celălalt decât pe
activitatea în sine
Bibilografie
 Crețu, T. – Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009
 Papalia, D. E., Wendkos Olds, S., Feldman, R. D. – Dezvoltarea umană, Ed. Trei, Bucureşti, 2010
 Wallon, P., Cambier, A., Engelhart, D. – Psihologia desenului la copil, editura Trei, București, 2012
 https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing-development
 https://1.bp.blogspot.com/__9CcCLIPi48/TAeKZRMyqcI/AAAAAAAACVw/_lBCRFA-Yyk/s1600/motor.jpg
 https://1.bp.blogspot.com/__9CcCLIPi48/TAeKZRMyqcI/AAAAAAAACVw/_lBCRFA-Yyk/s1600/planning.jpg
 https://www.pinterest.com/medgeek1900/
 https://askabiologist.asu.edu/ce-face-creierul-vostru
 https://etc.usf.edu/clipart/55700/55789/55789_corpus.htm
COPILĂRIA MIJLOCIE (6-11 ANI)

Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în copilăria mijlocie 6-11 ani
I. DEZVOLTAREA FIZICĂ:
 Copiii sunt mai zvelți decât în perioada

anterioară
 Nevoia de somn scade de la 11 ore (5 ani) la

10 ore (10 ani) și la aproximativ 9 ore (13 ani)
 Între 6-11 ani copiii cresc anual circa 5-7 cm și

greutatea lor aproape se dublează
Dezvoltarea creierului:
 creșterea cea mai rapidă are loc în ariile

frontale care reglează planificarea și organizarea
acțiunilor, rezolvarea de probleme, controlul
impulsurilor
Dezvoltarea motorie
Fetele au performanțe mai bune în acțiunile care
necesită planificarea mișcărilor și un grad mai
6 ani ridicat de complexitate; băieții au performanțe
mai bune în mișcările care necesită forță
Dezvoltarea
motorie/
motricitatea Devine posibil echilibrul într-un picior fără a
grosieră 7 ani privi; pot sări într-un picior și de pe loc cu
precizie
Numărul jocurilor la care participă ambele

8 ani
sexe este cel mai mare la această vârstă
10 Copiii pot estima și intercepta traiectoria

ani unei mingi aruncate de la distanță;
Papalia, Wendkos Olds, Feldman
apud Cratty, 2006
Dezvoltarea abilităților artistice (după Lowenfeld, 1978;

Braswell, 2006):
I. Stadiul mâzgălelilor (2-4 ani)

II. Stadiul pre-schematic (4-7 ani)
III. Stadiul schematic (7-9 ani)
IV. Stadiul realismului vizual (9-11 ani)
V. Stadiul pseudo-naturalist (11-14 ani)
Copiii reprezintă mediul lor în

manieră descriptivă
Elementele din desen țin cont

Imaginea poate fi consultată accesând: de timp
awing-development Culorile încep să fie integrate
cu sens
Figura umană este redată cu

mai mare acuratețe
Este importantă explicarea

lucrărilor
Imaginile pot fi consultate accesând: https://www.slideshare.net/emilyvalenza/drawing-

development
Redarea caracteristicilor reale ale obiectelor
Nevoia redării imaginii cu ajutorul unui adult
Preocupare pentru perspectivă

Imaginea poate fi consultată accesând: https://uploads.theartofeducation.edu/2017/09 Imaginea poate fi consultată accesând:

Development-Reference-Guide.pdf https://www.pinterest.com/pin/female-13-
waterbased-painting-578-cm-x-4l7-cm-1960-
louisville-ky-artwork-shows-evidence-of-the-
pseudonaturali--423338433708058546/
Nevoia redării imaginii fără ajutorul unui adult

Reprezentare în perspectivă
Linie mai sigură
Preocupare pentru rezultatul final și mai puțin pentru proces
Gândirea în stadiul operațiilor concrete (Piaget)

Copilul poate utiliza o
hartă în găsirea unui
PROGRESELE Gândirea obiect, poate să
meargă singur la școală,
COGNITIVE ALE spațială poate estima distanțele
GÂNDIRII ÎN
STADIUL
OPERAȚIILOR Copilul știe care dintre
CONCRETE atribute modifică o
situație: de ex.: mărimea
unor bile de pe taler, și nu
Cauzalitaea culoarea lor modifică
rezultatul. Încă nu știe care
factori spațiali (poziția și
amplasarea obiectelor vor
schimba situația)
Copiii sunt capabili să
ordoneze elementele în
funcție de o Este posibilă sortarea
dimensiune/parametru. Așezarea în obiectelor în categorii,
De asemenea ei înțeleg Clasificarea
serie după formă, culoare sau
relația dintre două ambele. Copilul știe că o
obiecte prin cunoașterea subclasă are mai puține
relației fiecăruia cu un al elemente decât clasa din
treilea obiect care face parte
Raționamentul
inductiv: tip de
Raționamentul raționament logic
care trece de la
inductiv și
PROGRESELE observații particulare
deductiv despre membrii unei
COGNITIVE ALE
GÂNDIRII ÎN clase la observații
STADIUL generale referitoare
OPERAȚIILOR la clasa respectivă
CONCRETE Raționamentul
deductiv: trecerea de
la o premisă generală
Conform lui Galotti, despre o clasă la o
Komatsu și Voelz concluzie despre un
raționamentul anumit membru al
deductiv poate fi clasei. Piaget
observat și la copiii considera că
de clasa a-II-a (8 ani), raționamentul
Galotti, Komatsu, deductiv apare în
Voelz, 1997) adolescență.
Copiii pot să
numere în minte, să
Numerele adune numărând
și crescător de la cifra
PROGRESELE matematica mai mică, pot rezolva
COGNITIVE ALE probleme simple
GÂNDIRII ÎN
STADIUL
7 ani – conservarea
OPERAȚIILOR
substanței bazată pe
CONCRETE principiul identității:
conținutul de plastilină
este același, chiar dacă în
față avem o bilă și un
Conservarea cilindru. Este înțeles și
9-10 ani – conservarea principiul reversibilității:
greutății odată deformată, bila se
poate construi la loc.
12 ani – conservarea volumului: Totodată, este capabil de
ambele forme de plastilină (bila și decentrare: el ia în calcul
tubul), puse într-un pahar cu apă și lățimea, și lungimea
înlocuiesc aceeași cantitate de apă batonului de plastilină
Dezvoltarea cognitivă ca procesare de informații Apar și se dezvoltă ca
urmare a dezvoltării
cortexului prefrontal, zonă
care permite planificarea,
Funcțiile judecata, luarea deciziilor
executorii (Camarata, Woodcock,
2006)
Copiii își dezvoltă abilitățile
PLANIFICAREA, de planificare luând hotărâri
ATENȚIA ȘI cu privire la propriile lor
MEMORIA activități cotidiene
Atenția
selectivă Mult îmbunătățită față de
vârstele precedente
datorită maturizării
neurologice: copiii pot
selecta informațiile
Memoria de importante pentru ei și
Eficacitatea memoriei de
lucru le pot elimina pe cele
lucru crește foarte mult
irelevante
în copilăria mijlocie
Dezvoltarea cognitivă ca procesare de informații
Copiii de 6 ani pot

Ajutoare
Indicii oferite de practica această tehnică,
externe ale însă este mai probabil să
ceva din afara
Memoria// memoriei persoanei o întâlnim la cei de peste
8 ani
Mnemotehnica
Copiii de 6 ani pot fi
Repetarea
Repetiția învățați să o practice, cei
conștientă de 7- 8 ani o practică
spontan
Gruparea pe Puțini copii sub 10 ani o

Metamemoria Organizarea categorii practică, însă pot fi
: înțelegerea învățați
proceselor
memoriei Copiii mai mici rețin mai
Asocierea cu alt
Dezvoltarea conținut, de ex. bine dacă le elaborează
cu o frază, altcineva; copiii mai mari
povestire, etc. și adolescenții o pot
practica spontan
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în copilăria mijlocie 6-11
ani
Dezvoltarea cognitivă din perspectivă psihometrică: inteligența
Capacitatea de a folosi și Scris,

Lingvistică înțelege cuvinte și nuanțe redactare,
Teoria ale sensurilor traducere
inteligenței
multiple (H.
Gardner, 1993, Capacitatea de a lucra cu Științe, afaceri,
Logic- numere și de a rezolva medicină
1995)
matematică probleme logice
Capacitatea de orientare
într-un mediu dat și de a Arhitectură,
Spațială artă urbanism,
estima relațiile dintre
obiecte și spațiu tâmplărie
Capacitatea de a percepe Compoziție

Muzicală și crea tipare de timbru muzicală,
și ritm dirijare
Dezvoltarea cognitivă din perspectivă psihometrică: inteligența
Capacitatea de a se Dans, sport,

Corporal- mișca cu precizie chirurgie
Teoria chinestezică
inteligenței
multiple (H.
Gardner, 1993, Capacitatea de a îi Educație,
1995, 1998) Interpersonală înțelege pe alții și de a actorie, politică
comunica cu ei
Capacitatea de a se Consiliere,
Intrapersonală înțelege pe sine psihiatrie,
psihologie
Capacitatea de a deosebi Vânat, pescuit,

Naturalistă speciile și caracteristicile agricultură,
lor grădinărit,
Papalia, Wendkos Olds,
Feldman apud Gardner, 2006 artă culinară
III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ Etapele autodefinirii

(caracteristicile folosite pentru
descrierea propriei persoane) din
perspectivă neo-piagetiană:
Concepția 1. Reprezentările singulare (4
despre sine – ani) - reprezentări
imaginea unidirecționale și confuzii
mentală între eul ideal și cel real
descriptivă 2. Hărțile reprezentaționale (5-
6 ani) – corelarea logică a
FORMAREA aspectelor pozitive (pot să
EULUI ma cațăr și să alerg) și
respingerea celor negative
3. Sistemele
reprezentaționale
Copilul integrează diferite aspecte (începând cu copilăria
ale performanțelor sale, având mijlocie)
capacitatea de a compara eul ideal cu
cel real și de a își autoevalua în mod
global valoarea personală
Stima de sine Perspectiva despre

– judecata emisă sine este legată de
de persoană în
perceperea propriei
legătură cu
valoarea sa capacități de muncă
FORMAREA personală productivă
EULUI
Erikson: Virtutea dobândită

hărnicie vs. este sentimentul
inferioritate competenței personale
Înțelegerea emoțiilor
conflictuale: Această
Înțelegerea și înțelegere apare în copilăria
FORMAREA reglarea mijlocie
EULUI emoțiilor
Înțelegerea emoțiilor
îndreptate spre propria
persoană (vinovăția, rușinea,
Înțelegerea regulilor privitoare mândria). Această înțelegere
la exprimarea emoțională: apare începând cu vârsta de
modul în care părinții aprox. 7-8 ani: copilul este
reacționează la emoții precum conștient atunci când simte
frica, vinovăția (proprii sau ale rușine și mândrie
copilului) pot afecta formarea
eului și adaptarea socială

Jocul Exersarea repetată a unor mișcări
funcțional/ ample; ex: rostogolirea unei mingi
locomotor
JOCUL//niveluri
cognitive Jocul de Utilizarea obiectelor pentru a
construcție/ elabora/obține ceva; ex: casă din
Joc cu obiecte cuburi
Implică oameni, situații,

Jocul de rol/ evenimente simbolice, imaginare și
Joc fantezist, apare la sfârșitul celui de-al doilea
imaginativ an de viață. Inițial este imitativ și
propus de adult, iar la 3 – 4 ani
devine imaginativ; ex: joc de-a
magazinul
Jocul formal
După vârsta de 7 ani; ex: șotron
cu reguli

Comportament Nu pare să se joace, este atras de
fără ocupație orice pare nou
JOCUL//niveluri
sociale
Comportament Observă, pune întrebări, dar nu
participă activ la joc
de privitor
Se joacă singur, cu alte jucării și nu

Joc Joc independent pare interesat în a se juca cu ceilalți
complementar solitar copii
cooperant
organizat
Se joacă lângă ceilalți copii, nu
Joc independent împreună cu ei; joacă paralelă
Se joacă împreună cu ceilalți
pentru îndeplinirea unui Se joacă cu ceilalți, discută, împart
anumit scop; există diviziune jucării, nu există ,,specializarea”
a muncii, lideri și roluri Joc în asociere activităților, ci jocul este centrat mai
degrabă pe a fi cu celălalt decât pe
activitatea în sine
Stadiul 0: Nivel nediferențiat al prieteniei:

Tovărășie gravitează în jurul egocentrismului
Stadiile specific vârstei; copilul ia în calcul
de moment
prieteniei după (3-7 ani)
aspecte particulare precum vecinătatea
Selman (1979, sau jucăriile
1980)
Stadiul 1: Prietenul face ceea ce vrea copilul: ,,nu
Ajutor mai este prietena mea pentru că nu a
unidirecțional vrut să meargă cu mine”
(4-9 ani)
Stadiul 2: Presupune schimburi, însă serevește

intereselor personale, încă nu există
Cooperare
interese comune: ,,prietenul este cel
bidirecțională care se joacă cu tine atunci când nu ai
(6-12 ani) cu cine să te joci”

Stadiul 3:
Relație intimă Copiii consideră că prietenia are o
Stadiile de viață a ei. Poate fi posesivă și reclamă
prieteniei după împărtășire exclusivitate
Selman (1979, reciprocă (9-
1980, 1995) 15 ani)
Stadiul 4:
Interdependență Copiii respectă nevoia de
dependență și cea de autonomie a
autonomă (după
prietenilor
12 ani)
Bibilografie
 Crețu,T. – Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009
 Papalia, D. E., Wendkos Olds, S., Feldman, R. D. – Dezvoltarea umană, Ed. Trei,
Bucureşti, 2010
 Verza, E, Verza, F. – Psihologia vârstelor, Editura Prohumanitate, București,

2000
 https://www.countynewsonline.org/senior/2012/dec/wilson-child-art.html
 http://pioneer.netserv.chula.ac.th/~tampai1/ampai/Drawing%20Development
%20in%20Children.htm
 https://kelseybrannock.wordpress.com/2009/11/23/89/
 https://uploads.theartofeducation.edu/2017/09/Drawing-Development-
Reference-Guide.pdf
ADOLESCENȚĂ (11-19,20 ANI)

Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în adolescență 11 - 20 ani
I. DEZVOLTAREA FIZCĂ:
 În adolescență cele mai importante schimbări fizice sunt cele care

însoțesc pubertatea:
• creșterea rapidă în înălțime și greutate
• modificarea proporțiilor corpului și atingerea maturității sexuale
 Pubertatea se instalează ca urmare a producției sporite de hormoni

corelați cu sexualitatea, existând două stadii: maturizarea glandelor
suprarenale/adrenarhă 7-8 ani urmată după câțiva ani de maturizarea
organelor sexuale /gonadarhă
 Există cercetări care atribuie acestor evoluții hormonale afectivitatea

intensificată și schimbările de dispoziție de la începutul adolescenței
(Susman și Rogol, 2004 apud Papalia și colab., 2009)
Pubertatea
Primele semne Reprezintă dezvoltarea organelor legate

Caracteristicile în mod direct de reproducere care se
ale pubertății sexuale măresc și se maturizează în timpul
încep să apară primare adolescenței.
la 8 ani (fete)
și 9 ani (băieți)
Reprezintă semnele fiziologice de

Caracteristicile maturizare sexuală care nu implică
direct organele sexuale
sexuale
secundare (modificări ale vocii, dezvoltarea
pelvisului în lățime și adâncime,
dezvoltare musculară
creșterea lățimii umerilor)
Papalia, Wendkos Olds, Feldman,

2009
Valul de creștere al adolescenței
La fete: începe de regulă

Creșterea rapidă în între 9 ½ și 14 ½ , în general
înălțime și greutate și în jurul vârstei de 10 ani
intensificarea
dezvoltării musculare La băieți: între 10 ½ și 16 ani,
și osoase care în general în jurul vârstei de
preced maturitatea
12-13 ani
sexuală
Durează aproximativ 2 ani,

iar la scurt timp după ce se
Papalia, Wendkos Olds, Feldman apud Susman și
încheie, tinerii ating
Rogol, 2004 maturitatea sexuală
Dezvoltarea creierului în adolescență:
 Se considera că la pubertate creierul este complet

matur. Studiile de imagistică au arătat însă că procesele
neuronale nu sunt finalizate în adolescență (Cogtay și
colab., 2004).
 Între pubertate și vârsta adultă au loc modificări

spectaculoase la nivelul structurilor cerebrale
implicate în reglarea emoțiilor, raționare, organizarea
comportamentului și autocontrol.
Imaginea poate fi consultată accesând: https://askabiologist.asu.edu/ce-face-creierul-vostru
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în adolescență11 - 20 ani
Rețeaua socio-emoțională:
Asumarea sensibilă la stimulii sociali și
riscurilor rezultă afectivi (ex: influența anturajului)
din interacțiunea
Devine mai activă la pubertate
a două rețele
cerebrale
Rețeaua controlului cognitiv:
reglează reacțiile la stimuli
Se maturizează treptat, până la

(Sarah-Jayne Blakemore
The mysterious workings of the adolescent brain)
începutul vârstei adulte
 Dezvoltarea insuficientă a sistemelor corticale

frontale asociate cu
• motivația pot să explice în parte de ce

• impulsivitatea adolescenții tind să caute
senzațiile tari și noutatea și de
• dependența
ce pot întâmpina dificultăți în
concentrarea asupra
obiectivelor pe termen lung
(Bjork și colab., 2004; Chambers, Taylor, Potenza, 2003
apud Papalia,Wendkos Olds, Feldman, 2009).
 La mijlocul și sfârșitul adolescenței, tinerii au conexiuni
neuronale mai puține, dar mai puternice, mai line și
mai eficiente, fapt care sporește eficiența procesării
cognitive (Kuhn, 2006).
 Stimularea cognitivă în adolescență are o influență

esențială asupra dezvoltării creierului.
 Adolescenții care își antrenează creierul, învățând să își

ordoneze gândurile, să înțeleagă concepte abstracte și
să-și controleze impulsurile construiesc o fundație
neuronală mai bună
Activități și
experiențe
Selectarea
Continuarea conexiunilor
dezvoltării care vor fi
cognitive la nivelul
păstrate și
acelor zone
întărite
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în adolescență11 – 20 ani
II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ:

În jurul vârstei
PROGRESELE de 11 ani
Gândirea Se pot gândi la
COGNITIVE ALE
GÂNDIRII ÎN abstractă probabilități,
STADIUL pot relativiza
OPERAȚIILOR
FORMALE
Elaborează
Raționamentul ipoteze, pot
Depind în mare ipotetico- reflecta asupra lor
măsură de deductiv și le pot testa
școlarizare și
cultura din care
face parte
adolescentul
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în adolescență 11- 20 ani
1.Modificările de la
nivelul memoriei de
scurtă durată
Modificări
PROGRESELE LA structurale 2.Creșterea cantității
NIVELUL de cunoștințe
PROCESĂRII stocate în
INFORMAȚIILOR
• declarative (,,a ști că”) memoria de lungă
•procedurale (,,a ști cum durată
să”)
•conceptuale (,,a ști de
ce”)
Depind în Progrese în ceea ce

mare măsură Modificări privește învățarea,
de experinețe funcționale reamintirea,
raționarea, atenția
și de selectivă, capacitatea
maturizarea de control
lobilor frontali
Raționarea morală
 În adolescență crește tendința spre altruism și

empatia, adolescenții fiind mai capabili decât
copiii mai mici să adopte perspectiva altei
persoane sau să rezolve probleme sociale
 Lawrence Kohlberg: stadiile raționării morale și

Carol Gilligan: dezvoltarea morală la fete și
comportamentul pro-social
Teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg
 Dilema lui Heinz (1969): situație ipotetică unde
raționamentul aflat la baza răspunsului, nu răspunsul în sine
indică stadiul dezvoltării morale.
 Cercetări ulterioare au arătat că stadiile dezvoltării morale

nu sunt atât de bine delimitate în realitate (Einsberg, Morris,
2004).
 S-a ridicat problema influenței altor factori asupra

dezvoltării morale: dezvoltarea cognitivă este o condiție
necesară, dar nu suficientă. Sunt importante: educația,
mediul familial, genul
Teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg
Stadiul I: Orientarea spre

Nivelul I: Mecanismele de control
pedeapsă și supunere: ,,ce mi
extern (respectarea
Nivelurile moralitate se va întâmpla?”
regulilor pentru primirea
dezvoltării preconvențională recompenselor, evitarea
4-10 ani Stadiul 2: Scopul
morale pedepselor sau pentru
interesul personal) instrumental și schimbul: ,,o
mână spală pe alta”
Nivelul II: Stadiul 3: Aprobarea altora

Internalizarea
moralitate standardelor
,,sunt o persoană bună?”
convențională persoanelor cu
Stadiul 4: Grijă și conștiință
(10-13 ani sau autoritate (menținerea
socială: ,,ce ar fi dacă toți
mai mult) ordinii sociale, cetățean
oamenii ar proceda așa?”
bun)
Nivelul III: Stadiul 5:Moralitatea

Emiterea propriilor
moralitate judecăți pe baza contractului, a drepturilor
postconvențională principiilor de drept, individului
(adolescență, corectitudine și
Stadiul 6: Moralitatea
dreptate
vârsta adultă sau principiilor etice universale
niciodată)
Dezvoltarea fizică, cognitivă și psihosocială în adolescență11- 20 ani
Teoria lui Gillian: etica îngrijirii
 Pe baza cercetărilor efectuate pe femei, Carol Gillian (1982/1993):
Femeile văd
moralitatea nu atât
Femeile se
prin prisma dreptății și
concentrează pe a nu
a corectitudinii, cât
întoarce spatele altora,
prin cea a
și nu pe a nu-i
responsabilității de a
nedreptăți
îngriji și de a evita
producerea suferinței

Alegerea
unei
ocupații
Erikson (1982):
identitate vs.
confuzia
identității Adoptarea
Identitatea se valorilor
CĂUTAREA formează pe măsură
IDENTITĂȚII ce se rezolvă trei după care se
probleme vor călăuzi
Conturarea
unei
Virtutea dobândită este identități
fidelitatea (în relații, sexuale
ideologii, valori personale) satisfăcătoare
Tinerii au reflectat, au
Achiziția traversat o luptă
identității: emoțională și au luat
James hotărâri pe cont
criza duce la
Marcia angajare
propriu, fiind susținuți
de părinți
(1993) :
CĂUTAREA
starea
IDENTITĂȚII identității Prescriere: Acceptarea planurilor
angajare fără altcuiva; persoane
obediente, au legături
criză strânse cu familia
Criza = perioadă de Moratoriu:

luare conștientă a criză fără
deciziilor angajare, Persoana se află în
pentru procesul de reflectare,
de luptă emoțională
Angajarea = moment
implicare personală
într-o ocupație sau Difuzia
ideologie identității: Nu există o
preocupare pentru
fără angajare,
alternative existente
fără criză
Bibilografie
 Crețu,T. – Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009
 Papalia, D. E., Wendkos Olds, S., Feldman, R. D. – Dezvoltarea umană, Ed. Trei,
Bucureşti, 2010
 Verza, E, Verza, F. – Psihologia vârstelor, Editura Prohumanitate, București,

2000
 https://askabiologist.asu.edu/ce-face-creierul-vostru
ATAȘAMENTUL

I. ATAȘAMENTUL
Ce este?
Tendința copilului de
a căuta apropierea
anumitor persoane și
de a se simți protejat
în prezența acestora.
Harlow și Harlow,
1962; Harlow și
Zimmerman, 1959
John Bowlby, `50, `60, `70
Eșecul copilului de a
forma o legătură cu una
sau mai multe persoane
în primii ani de viață
este legat de
inabilitatea de a
dezvolta relații
personale apropiate,
intime, la maturitate
Evaluarea atașamentului
Mary Ainsworth, 1978
Evaluarea tipului
de atașament cu
1. Mama și copilul intră într-o cameră plină cu
ajutorul
jucării. Mama lasă copilul lângă jucării și se
retrage în colțul opus procedeului
,,situația străină”
2. O femeie străină intră în cameră. Stă în liniște 1
min, vorbește cu mama 1 min., încearcă să se
joace cu copilul și jucăriile
3. Mama părăsește camera pe neobservate
4. Mama se reîntoarce și se angajează în joc
alături de copil în timp ce femeia străină iese
neobservată
5. Mama părăsește din nou camera
6. Străina se întoarce. Dacă copilul este supărat,
încearcă să îl liniștească
7. Mama se întoarce și străina iese
Evaluarea atașamentului. Tipuri de atașament
Indiferent dacă sunt supărați sau nu la

1. Atașamentul bazat plecarea mamei, copiii încearcă să
interacționeze cu mama când aceasta se
pe securitate întoarce.
Evită interacțiunea cu mama în decursul

2. Atașamentul bazat reîntâlnirilor. Unii o ignoră aproape în
pe insecuritate: întregime, alții manifestă încercări de
evitant interacțiune și evitarea interacțiunii. Nu dau
atenție mamei și nu par deranjați de
plecarea ei.
3. Atașamentul bazat Manifestarea rezistenței față de mamă dar

și căutarea apropierii. Plâng pentru a fi luați
pe insecuritate: în brațe, însă imediat după țipă pentru a fi
ambivalent (anxios- lăsați în pace.
rezistent)
Atașamentul
Evaluarea atașamentului. Tipuri de atașament
+ 4. Atașamentul După despărțirea de mamă

dezorganizat- manifestă comportamente
contradictorii, repetitive sau prost
dezorientat
direcționate la întoarcerea acesteia.
(Main și Solomon, De exemplu pot fi mai apropiați de
1986) străin decât de mamă. Apare la copiii
abuzați sau cu deficiențe: autism,
sindrom Down.
În unele studii este predictor pentru
viitoare comportamente agresive
(IJzendoorn și colab., 1999)
Formarea atașamentului
 Cum se formează
atașamentul?
Bebelușul își formează un

,,model funcțional” cu
privire la ceea ce se poate
aștepta din partea mamei. În
corelat cu conceptul de încredere funcție de schimbările de
fundamentală (Erikson): comportament ale
atașamentul sigur – încredere vs. mamei/consecvența,
atașamentul nesigur - neîncredere modelul care influențează
(naștere la 12 – 18 luni). Sugarul își tipul de atașament se poate
dezvoltă impresia dacă lumea este sau
modifica
nu un loc propice și sigur.
Atașamentul. Rolul mamei
Reactivitatea Atașamentul sigur al

emoțională/răspunsul copilului
afectiv al mamei față
de nevoile copilului
mic Mamele răspund prompt
la plânsetele copilului și
se comportă afectuos
când îi iau în brațe. Își
modelează răspunsurile
în fucție de nevoile
copiilor
Reactivitatea Atașamentul evitant al

afectiv al mamei față de
nevoile copilului mic
Mamele răspund prompt la plânsetele

copilului însă nu se comportă atât de
afectuos când îi iau în brațe; uneori își
resping copiii. Au tendința de a refuza
contactul atunci când copilul este supărat
și are o nevoie accentuată de a fi liniștit.
De asemenea pot avea tendința de a fi
compulsive și rigide deseori îngrijind
copilul ,,după carte” și nu răspunzând
nevoilor copilului
Reactivitatea Atașamentul ambivalent al

afectiv al mamei față de
nevoile copilului mic
Mamele sunt inconsecvente în

îngrijirile pe care le dau.
Uneori răspund cu căldură,
alteori sunt inaccesibile; iar
alteori au un comportament
inoportun, interferând cu
activitatea copilului
Atașamentul. Rolul tatălui
 Studiile care în situația • Timpul și pe care copilul îl

străină au folosit tatăl arată petrece cu tatăl și gradul său de
că majoritatea copiilor implicare sunt factorii
reacționează la prezența determinanți în formarea
sau absența lui într-o atașamentului față de tată.
manieră similară cu cea
descrisă în cazul mamei,
chiar dacă atașamentul față
• Dacă poate să aleagă, copilul de
de tată se dezvoltă mai lent
18 luni preferă să se joace cu
(la 15 luni față de 12 luni
tatăl mai des decât cu mama,
pentru mamă)
însă o preferă pe aceasta în
momentele stresante
(apud Papalia, Felds, Oldman, 2010)
Efectele pe termen lung ale atașamentului
 Gradul de siguranță al
atașamentului
influențează
Competența
• afectivă
• socială
• cognitivă
(van Ijzendoorn și Sagi apud
Papalia, Wendkos Olds,
Feldman, 2009)
Efectele pe termen lung ale atașamentului
Atașamentul sigur Atașamentul nesigur
• Implicare activă (Jacobsen și Hofmann, • Inhibiții, emoții negative

1997)
• Vocabular mai activ și bogat decât cel
al copiilor cu atașament nesigur
• Ostilitate pentru colegii lor de 3-5 ani
(evitant, ambivalent sau dezorganizat)
și dependeță față de aceștia în anii de
școală
• Manifestă mai multe emoții pozitive
• Persoanele cu atașament dezorganizat
• Între 3 și 5 ani tind să fie mai curioși, tind să aibă probleme
mai empatici comportamentale în toate etapele de
școlarizare
• La adultul tânăr, influențează tiparul de
atașament manifestat în cuplu
Atașamentul . Efectele în educație
Influența tipului de
atașament asupra
procesului
educațional
?
Bibilografie
 Atkinson, R. (coord.) – Introducere în psihologie, Editura
Tehnică, București, 2002
 Bowlby, J. - O bază de siguranță, Editura Trei, București,

2011
 Papalia, D. E., Wendkos Olds, S., Feldman, R. D. –

Dezvoltarea umană, Ed.Trei, Bucureşti, 2010
 Robinson, K. – Descoperă-ți elementul, editura Publica,

București, 2014
COMUNICAREA ASERTIVĂ ȘI
NON-ASERTIVĂ

I. Comunicarea
origine
Lat. comunicare =
acțiunea de a pune în
comun lucruri, indiferent
de natura lor (Nuță, p. 11)
I. Comunicarea
Scurt istoric
Cu timpul sensul de a
transmite al termenului
comunicare a câștigat
teren (Nuță, p. 11)
I. Comunicarea
Scurt istoric
Școala de la Palo Alto Școala de la Palo Alături de Janet Beavis,

s-a opus modelului Alto s-a născut în Paul Watzlawick și Dan
matematico-cibernetic jurul Institute of Jackson au publicat una
al comunicării care Mental Research din dintre cele mai notabile
privilegia termenul San Francisco. Cei lucrări pe tema comunicării,
,,transmitere”. (Nuță, care au înființat O logică a comunicării. Fiind
p. 11) Institutul și ulterior influențați de gândirea
Școala de la Palo antropologului britanic
Alto au fost Paul Gregory Bateson, cei trei
Watzlawick și Dan autori i-au redat comunicării
Jackson (1959) înțelesul originar de a pune
(Nuță, p. 11) în comun și au transformat-o
din instrument al cunoașterii
în domeniu de sine stătător
(Nuță, p. 11)
I. Comunicarea
Scurt istoric
Watzlawick (1972)
Ne supunem în permanență regulilor
comunicării, dar chiar aceste reguli și
gramatica comunicării sunt lucruri de
care nu suntem conștienți.
(Watzlawick apud Nuță, p. 11)
I. Comunicarea
Câteva proprietăți simple Orice comunicare se

Este imposibil să nu
ale comunicării desfășoară simultan în
comunici
Watzlawick două planuri: conținutul și
relația
Această idee este
derivată din concepția
Planul conținutului
organică a lui
cuprinde informațiile
Bateson.
(conținutul comunicării),
Comunicarea
planul relației este alcătuit
seamănă mai mult cu
din informații despre
un organism decât cu
informații.
o mașină. Chiar dacă
Elementele predominante
nu spui nimic, acesta
în planul conținutului sunt
este un fel de a
cuvintele iar în planul
spune ceva
relației elementele non-
verbale (limbajul corpului)
Nuță, A. (2004) – Abilități de comunicare, editura Sper

I. Comunicarea
Oamenii utilizează două modalități
Câteva proprietăți simple
ale comunicării de comunicare: digitală și
Watzlawick
analogică
Comunicarea este
un proces Limbajul analogic – bazat pe
continuu, ce nu analogie, asemănare și asociere.
poate fi abordat în Este un limbaj direct, sugestiv pe
termenii de stimul- care îl avem în comun și cu
răspuns sau animalele.
cauză-efect Semnalele analoge sunt specifice
planului relației: limbajul corpului
Limbajul digital se bazează pe

corespondența convențională
dintre semn și obiect. Este un
limbaj abstract, specific uman.
Semnalele digitale sunt specifice
Nuță, A. (2004) – Abilități de comunicare, editura Sper planului conținutului: cuvintele
I. Comunicarea
Câteva proprietăți simple

ale comunicării
Watzlawick
Comunicarea este
ireversibilă
Comunicarea
implică procese de
acomodare și
adaptare

II. Comunicarea asertivă
Stilul asertiv
Asertivul vorbește, Atitudinea asertivă

dar și ascultă, transmite un mesaj de
negociază, tipul: există suficient loc
acceptă pentru amândoi. Mă
compromisuri, dar simt confortabil pe
fără să renunțe la teritoriul meu
demnitatea sau la
nevoile lui
fundamentale

II. Comunicarea non-asertivă (pasivă)
Stilul non-asertiv sau

pasiv în exces
Stilul pasiv (non-asertiv) Atitudinea pasivă în

este excesiv de pasiv, exces transmite un
se autoelimină, se mesaj de tipul: nevoile
culpabilizează, se tale sunt mai
poartă hiperamabil, importante. Eu aproape
este de acord mereu. că nu exist. Sunt de
Se conformează fără să acord cu tine, voi face
spună nimic, se cum spui tu
lamentează pe ascuns

II. Comunicarea non-asertivă (agresivă)
Stilul non-asertiv sau

agresiv în exces
Stilul agresiv (non- Atitudinea agresivă în

asertiv) exces transmite un
este excesiv de mesaj de tipul: Eu sunt
dominator. Spune ce ok, tu nu ești!
gândește, ce simte sau
ce dorește fără a avea
considerație față de cei
din jur. Dominatorul are
dreptate întotdeauna,
nevoile lui sunt cele mai
importante iar părerea
celuilalt nu contează

Bibilografie
Nuță, A. (2004) – Abilități de comunicare, editura
Sper, București
Belmont, J. (2015) – 103 activități de grup,
Editura Trei, București
TULBURĂRILE DE SPECTRU
AUTIST

Tulburările de spectru autist
I. DIAGNOSTIC
Criterii de diagnostic conform DSM-V
 Anomalii din sfera interacțiunii sociale

și dizabilități comunicaționale
 Comportamente, interese și activități

restrictive, stereotipe, repetitive
 Simptome din sfera senzorial-motrică:

răspunsuri anormale la stimulii senzoriali –
hiporesponsivitate sau hiperresponsivitate
Simptomele autismului pot fi identificate timpuriu, uneori chiar de la vârsta de 9 luni, majoritatea
Dignostic timpuriu semnelor devenind însă evidente după vârsta de 1 an.
Posibile semne ale autismului la copiii mici, cu vârstă cuprinsă între 9 – 24 de luni:
9 luni – lipsa zâmbetului social sau a expresiilor de bucurie, direcționate către adulți.
9 luni – contact vizual limitat sau absent.
9 luni – absența manifestărilor vocale, a zâmbetelor sau altor comportamente non-verbale,
direcționate către părinte.
12 luni – prezența sterotipiilor verbale – copilul repetă excesiv anumite combinații de sunete sau
silabe într-o manieră ciudată și deseori cu privirea pierdută
12 luni – copilul nu răspunde la nume când este strigat, nu se uită in direcţia respectivă.
12 luni – copilul nu indică cu degetul spre lucrurile dorite
16 luni – absența cuvintelor.
18 – 24 luni – copilul nu folosește într-o manieră funcțională jucăriile (ex: învârte roțile în loc să
plimbe mașina)
– 24 luni – Copilul pare că nu înțelege atunci când îi vorbește adultul
https://cautasanatate.ro/generatia-autismului-numarul-copiilor-care-sufera-de-autism-s-a-triplat-in-
ultimii-10-ani/
II. EPIDEMIOLOGIE ȘI PREVALENȚĂ
Epidemiologie
În România, în 2019:

Peste 1000 de copii sunt diagnosticați anual cu tulburare de
spectru autist (conform datelor oferite de Institutul Național
de Sănătate Mintală).
Estimăm că la nivel național sunt peste 30 000 de copii cu TSA

dintre care 11 214 încadrați în grad de handicap (aflați în
evidențele celor 47 de DGASPC-uri), iar planul național pe
autism menționează că sunt 15 565 de persoane cu TSA în
România.
Din cei 10 558 de copii cu TSA cu vârsta școlară, 45% merg la

școli de masă, 30% la școli speciale și 25% nu sunt încadrați în
învățământ.
https://www.helpautism.ro/proiecte-externe/proiect-paca/autismul-in-
romania-nevoi-si-solutii-integrate-in-2020
II. EPIDEMIOLOGIE ȘI PREVALENȚĂ
Cercetare derulată de Help Autism în

sectorul 3 din București, 2016-2017
(...)dintre cei 613 copii incluși în proiect, 12 au fost

diagnosticați cu Tulburare de Spectru Autist, ceea ce reprezintă
o incidență alarmantă de 1 din 51 de copii. Diagnosticul a
apărut mai frecvent în rândul băieților, 1 din 40, decât în rândul
fetelor, 1 din 84, însă ca număr total peste media comunicată la
nivel mondial de 1 din 68 de copii care ar fi diagnosticați cu
această tulburare.
https://www.helpautism.ro/proiecte-externe/campanie-de-diagnostic-precoce-a-intarzierilor-in-dezvoltare/1-din-51-de-copii-
este-diagnosticat-cu-autism-rezultatele-proiectului-pilot-campanie-de-diagnostic-precoce-a-intarzierilor-in-dezvoltare
III. TEORII ȘI MODELE EXPLICATIVE
Teoria sistemelor Teoria slabei coerențe Teoria deficitului

dinamice centrale motivațional
Persoanele cu TSA procesează

Principiul învăţării şi executării în Persoanele cu TSA sunt mult
informațiile senzoriale ,,bucată cu
totalitate a unei mişcări - mai puțin motivate pentru a se
bucată” acest aspect determinând
implicarea în activitate şi angaja în comunicarea socială
performanțe superioare la o serie
finalizarea ei conduc la
de sarcini și inferioare la altele
integrarea sistemică
(Teoria slabei coerențe centrale,
Frith, 2008)
IV. TERAPIE
Terapia ABA (analiza Sistemul de ,,fading prompts” și

aplicată a adaptarea strategiei DTT (discrete
trial training)
comportamentului)
Fiecare copil are locul său prestabilit,

 Terapia educațională sunt folosite pictogramele sau este
TEACCH prezentat programul zilei la începutul
ședinței (Peeters, 2009)
Spațiul primitor sprijină explorarea

multimodală (McNiff, 2009). Terapeutul
 Artterapie asigură un spațiu sigur și creativ, un

,,mediu de susținere” (McNiff apud
Winnicott, 2009)
Principalul beneficiu al strategiilor de

 Terapia SIT (terapia integrare senzorială este
îmbunătățirea capacității copilului de
de integrare a-și modula comportamentul și de a
senzorială) participa la interacțiunea socială
(Baranek, 2002)
V. EDUCAȚIE PLASTICĂ. TEME
(re)integrarea perceptivă. Teme

Prin vorbirea despre, desenare,
centrate pe alcătuirea de colaje:
explorare tactilă, dar în special prin
compunerea întregului prin
decupare și integrare, copilul va avea
juxtapunerea pieselor este o strategie
un contact complet și multimodal cu
de percepere corectă și de
elementele care compun întregul.
restructurare a întregului
Oferirea de teme care pot fi finalizate

într-o oră și teme care pot fi rezolvate
în cadrul mai multor întâlniri
V. EDUCAȚIE PLASTICĂ. COMPORTAMENT
1. Vorbiți clar
4. Încercați să păstrați locul copilului
2. Evitați folosirea frazelor
în clasă (aceeași bancă)
complicate sau prea lungi
5.Colaborați cu profesorul de sprijin
3. Atunci când copilul nu răspunde
acolo unde acesta există
nu insistați
6. Accentuați momentele de reușită

ale copilului
7. Oferiți-i sarcini mai simple
Bibilografie
 Grandin, T. – The Autistic Brain, editura Mariner Books,

2004
 Haddon, M - O Întâmplare ciudată cu un câine la miezul
nopții, editura Trei, 2014
 Robinson, K. – Descoperă-ți elementul, editura Publica,
2014

Psihologia Educației-Partea A II-a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Educației-Partea A II-a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEZVOLTAREA FIZICĂ,

lect. univ. dr. Naiana Alecu

 se produc schimbări treptate

Imaginea poate fi consultată accesând:

Imaginea poate fi consultată accesând:

Imaginea poate fi consultată accesând:

 creșterea cea mai rapidă

 abilitățile motorii grosiere se îmbunătățesc foarte

 nivelul de performanță variază foarte mult în funcție de

 majoritatea copiilor de 6 ani nu sunt pregătiți să

 abilitățile motorii fine (implică mușchii mici și coordonarea

 preferința pentru o mână (dominanța manuală) poate fi

1. Imature: creionul este ținut cu mâna strânsă în pumn (fig. A

2. Intermediare: creionul este ținut strâns și este susținut mai ales

Degete întinse Degetul mare peste Tripod static Apucare cu 4 degete

Dezvoltarea creației artistice (după

1. Stadiul mâzgălelilor (până la 3 ani)

II. Stadiul formelor și modelelor (3-4 ani)

III. Stadiul compozițiilor (începând

Dezvoltarea abilităților artistice (după Lowenfeld, 1952, 1978):

Copiii reprezintă ceea ce

Imaginea poate fi consultată accesând: Elementele din desen sunt

Copiii reprezintă mediul lor în

Elementele din desen țin cont

Figura umană este redată cu

Este importantă explicarea

Imaginea poate fi consultată accesând:

Imaginile pot fi consultate accesând:

Redarea caracteristicilor reale ale obiectelor

Nevoia redării imaginii cu ajutorul unui adult

Preocupare pentru perspectivă

Imaginile pot fi consultate accesând:

Lowenfeld apud Wallon, p. 48, 2012

Conform lui Lowenfeld există două tipuri

Tipul haptic: mai puțin preocupat de experiența

Spațiul haptic nu răspunde normelor de

Lowenfeld apud Wallon, p. 48, 2012

Imaginile pot fi consultate accesând:

Adolescenții se compară între ei și pot

Pentru unele persoane acesta este

Preocupare pentru perspectivă și

Rezultatul devine mai important decât

II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Organizarea Înțelegerea Realizarea faptului

II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Concentrarea Dificultate în a înțelege

II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Confuzie între ceea ce

II. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ Vocabularul expresiv (rostit)

Modul în care copiii

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ Etapele autodefinirii

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Înțelegerea emoțiilor îndreptate

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Tipizarea Proces de socializare prin care

Stereotipurile Generalizări preconcepute cu

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Implică oameni, situații,

III. DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ

Se joacă singur, cu alte jucării și nu

lect. univ. dr. Naiana Alecu

 Copiii sunt mai zvelți decât în perioada