www.referat.

ro

LEV VIGOTSKY

Lev Vigotski s-a nascut in 1896 in Bielorusia. El a absolvit Universitatea din Moscova in
1917 cu licenta in drept si o specializare in literatura. In perioada 1918-1924, Vigotski a
predat literatura si psihologie. Viata sa s-a schimbat cind a elaborat o lucrare in
psihologie, domeniu in care el nu avea o pregatire formala. Lucrarea s-a bucurat de o
recunoastere deosebita si i-a adus invitatia de a se alatura Institutului de Psihologie al
Universitatii din Moscova, unde a realizat cercetari, a tinut prelegeri si a publicat pina
cind a murit de tuberculoza in 1934.

Vigotski a trait in timpul Revolutiei Ruse. Acest mediu cultural in schimbare i-a oferit
contextul pentru studiul sau asupra dezvoltarii proceselor cognitive. Lucrarile lui Vigotski
sustin ca intelegerea este de origine sociala si ca dezvoltarea cognitiva individuala este un
proces legat de transformarea cunostintelor reglate social si mediate. Cercetarile sale
privind modul cum copiii rezolvau probleme care depaseau nivelul lor curent de
dezvoltare l-au condus pe Vigotski sa dezvolte si sa conceptualizeze zona proximei
dezvoltari (ZPD).

Zona Proximei Dezvoltari

ZPD lui Vigotski a fost adesea referita ca fiind socio-istorica. In teoria sa, ideea lui
Vigotski este ca dezvoltarea este interrelationata cu tranzactia sociala si implica de
asemenea faptul ca invatarea sociala se afla totdeauna inaintea dezvoltarii; de aceea,
ipoteza sa de dezvoltare proxima explica diferenta de performanta dintre nivelul de
dezvoltare actual si cel urmator. In studiile sale, Vigotski a avut in vedere metoda
rezolvarii problemelor, nu nivelul de performanta.

Vigotski defineste ZPD ca “... distanta dintre nivelul de dezvoltare actual asa cum este
determinat de rezolvarea independenta de probleme si nivelul dezvoltarii potentiale asa
cum este determinat prin rezolvare de probleme sub indrumarea adultului sau in
colaborare cu colegi mai capabili” (Vygotsky, 1978, p. 90). Pe masura ce copilul face
progrese, zona devine o arie a dezvoltarii actuale inconjurata de o noua zona pentru
dezvoltari ulterioare. (De accea invatarea cooperativa se bazeaza pe aceasta teorie.)

Vigotski indica, “In joc, un copil se comporta totdeauna dincolo de virsta sa medie,
dincolo de comportamentul sau cotidian, in joc este ca si cum ar fi putin mai inalt decit el
insusi” (Vygotsky, 1978, p. 102). Copiii lucreaza cu acea zona a proximei dezvoltari; ei
isi creeaza propriile lor concepte.

Dezvoltarea cognitiva
In timp ce Vigotski si ZPD pot fi “sinonime” in literatura, este important sa notam teoria
lui Vigotski privind dezvoltarea cognitiva, care a avut o influenta uriasa asupra formarii
teoriei ZPD. Mai intii, Vigotski credea ca dezvoltarea cognitiva se limiteaza la o anumita
intindere la orice virsta data. Apoi, el credea ca dezvoltarea cognitiva completa cere
interactiune sociala.

Conform lui Vigotski (1962, 1978), copiii si adultii elaboreaza situatii dincolo de
intelegerea lor sociala, astfel participind proactiv spre o situatie data.

Medierea
Medierea prin vorbire, scris si limbaj asista elevii in implicarea lor la mediile sociale.
Internalizarea acestor instrumente de mediere creste capacitatea individului de a gindi la
un nivel superior. Pentru a intelege ideile lui Vigotski despre gindire si limbaj, este
importanta intelegerea distinctiei pe care el o face intre dezvoltarea naturala si cea
culturala. Dezvoltarea culturala se cladeste pe dezvoltarea naturala, genetica, pe masura
ce individul foloseste instrumente culturale si simboluri precum vorbirea si scrisul. Este
credinta lui Vigotski ca gindirea nu poate exista fara limbaj. Noi folosit cuvinte in
construirea sociala a intelegerii noastre. In termenii lui Vigotski, aceste “instrumente
psihologice”, vorbirea si actiunea, le permit oamenilor sa-si modeleze propriile actiuni si
pe ale altora (Shotter, 1995).

Vigotsky si Constructivismul
Pentru a realiza importanta lui Vigotski la perspectiva constructivista, trebuie sa
intelegem accentul pe care il pune Vigotski pe contextul social in invatare, si mai departe
sa intelegem faptul ca el gaseste limbajul, gindirea si cultura inseparabile. Teoriile lui
Vigotski asupra invatarii si dezvoltarii pot fi grupate in patru idei majore fiecare
interconectata si construita pe cealalta:
1. Copiii construiesc cunoasterea. Vigotski credea ca invatarea este mai mult decit
reflectare. El a subscris la situatia activa de invatare in care copiii construiesc
cunostinte, creind reprezentari individuale.
2. Invatarea poate conduce – se poate situa inaintea dezvoltarii. Vigotski credea ca
invatarea solicita precerinte. ZPD este definita de Vigotski ca zona dintre nivelul
performantei independente si nivelul performantei asistate.
3. Dezvoltarea nu poate fi separata de contextul sau social. In timp ce Vigotski
credea ca instruirea culturala influenteaza invatarea umana, el credea de asemenea
ca ZPD se schimba pe masura ce invidul este capabil sa invete concepte si abilitati
mai complexe. Mai mult, el sustinea ca instruirea cea mai eficienta vizeaza nivelul
zonal superior. (Putem interpreta ca el vrea sa spuna ca ZPD este un spatiu care se
misca odata cu fiecare noua deprindere complexa. Zona nu este nici inalta nici
joasa, este spatiul dintre dezvoltarea actuala si eventuala – zona in care profesorii
si colegii capabili au o influenta).
4. Limbajul joaca un rol central in dezvoltarea mentala. Conform lui Vigotski,
limbajul este un mecanism pentru gindire. Prin cultura individului si mostenirea
imaginilor culturale, limbajul este mijlocul de exprimare a ceea ce este invatat si
inteles. Vigotski credea ca prin limbaj zona se extinde si indivizii se pot misca
 spre un sir de noi cunostinte exprimate in cadrul standardelor societale si de
mediu deja cunoscute.

Ce implicatii au acestea pentru instruire?

Profesorul nu ar trebui doar sa simplifice continututl pentru a-l face mai usor pentru cel
ce invata, ci in schimb, sa faciliteze si sa incurajeze elevul sa-si extinda cunoasterea
dincolo de cele curente si comune, spre necunoscut; sa incurajeze un nivel superior de
intelegere. (Instruirea este furnizare de informatii; invatarea este crearea de cunostere, iar
numai cel ce invata poate face aceasta).

Cum se aplica acestea la tehnologie?

Accelerarea tehnologiei informaticii si a aplicatiior sale incurajeaza profesorii sa caute
moduri in care procesul de invatare dintre utilizator si calculator sa fie productiv si sa
promoveze invatarea permanenta. Pentru multi profesori, perspectiva constructivista
asista o astfel de invatare. Constructivismul defineste invatarea drept procesul de
construire a sensului experientelor noastre (Candy, 1991). In timp ce Vigotski spune ca
experienta individuala este parte a intelegerii unei persoane, el accentueaza de asemenea
ca mediul social ajuta la modelarea acelei intelegeri (Bonham, Cifuentes, Murphy,
1997). De aceea, se pune intrebarea cum putem sa ne asiguram ca indivizii construiesc
sensuri din mediul social si in consecinta, isi modeleaza intelegerea intr-o lume tot mai
tehnologizata?

Invatarea colaborativa poate fi un raspuns. Vigotski sugereaza ca zona achizitionarii unui

nivel superior de gindire si invatare creste cind persoana indeplineste sarcini
provocatoare cu sprijin din partea celorlalti. Activitatile de grup si mediile de rezolvare de
probleme provoaca elevul si ii ofera legaturi intre efort si rezultat (Wilson, Teslow,
Taylor, 1997). Medierea prin comunitatea emergenta a WorldWideWeb-ului ofera noi
legaturi si deschide o lume a activitatilor de grup si mediilor in care elevii pot
interactiona. Astfel de tehnologii precum video-conferintele, e-mail-ul si BBS-ul ofera
noi patternuri de mediere, adica noi limbaje. “Aceasta perspectiva largita privind
patrunderea in ZPD pare sa fie solidara cu accentul pus de Vigotski pe interactiunea om-
unealta” (Wilson, Teslow, Taylor, 1993). Collins (1991) accentueaza mai departe rolul pe
care il poate juca tehnologia in crearea mediilor de invatare si sprijinirea performantei cu
intentia angajarii elevului in activitati care incurajeaza dezvoltarea si imbogatesc
invatarea.

Pe scurt, noile tehnologii ofera profesorilor si elevilor deopotriva noi forme de mediere,
noi oportunitati de interactiuni sociale si cel mai important, noi ocazii de dezvoltare.
Acestea, impreuna, sporesc dezvoltarea cognitiva, creind noi moduri de acces in ZPD.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate