Metode de obinere si de prelucrare a uleiurilor volatile

Motto:
A te lupta cu tine nsui Este lupta cea mai grea; A te nvinge pe tine nsui Este biruina cea mai frumoasa. Leibniz

Introducere

Separarea unei arome din mediul sau natural este o problem dificil, deoarece aceasta trebuie izolat sau concentrat cu un minimum de pierderi, de modificri de compoziie si fr introducerea unor impuriti. Toate operaiile inadecvate se traduc prin degradarea compoziiei naturale.

Uleiurile volatile sunt distribuite in ntreaga planeta sau, mai frecvent, se acumuleaz intr-un organ al acesteia. a si uleiurile vegetale, uleiurile volatile se e!trag din acele pri ale plantei in care sunt prezente cantiti mai mari" flori # trandafiri, tuberoze, iasomie flori si frunze # menta, geranium, violete fructe # coriandru, anason, fenicol semine # nuc$oar, ambret, toca coa%a fructelor # portocal, lmai, bergamot rdcini # angelica, vetiver, g&imbir lemn sau scoar # cantal, cedru, scori$oar boboci florali si muguri # cui$oare, plop negru, coacz planta ntreaga # salvia, cimbru, busuioc ace si ramuri # pin, c&iparos, brad

'n anumite cazuri substanele odorante se e!trag din e!udatele naturale sau patologice ale plantelor (rezine, balsamuri, oleogumirezine, gumirezine). 'n general toate organele plantei conin acela$i ulei, insa e!ista si e!cepii. 'n acest sens e!emplele cele mai notabile sunt arboreal de scori$oara si portocalul amar. *rborele de scori$oar produce trei tipuri de uleiuri volatile" un ulei bogat in eugenol (in frunze), un ulei al crui component ma%oritar este alde&ida cinamica(in scoar) si un ulei bogat in camfor(in rdcin). +in portocalul amar se e!trag" uleiul si absolutul de neroli(din flori), uleiul de portocale(din coa%a fructelor) si uleiul petitgrain bigarade(din frunze, fructe imature si ramuri tinere). 'n ordinea ponderii produciei, in prezent se folosesc urmtoarele procedee de e!tracie" antrenarea cu vapori e!tracia cu grsimi e!tracia cu solveni organici

e!tracia cu fluide supercritice presarea absortia pe solide

,rincipiile acestor procedee au fost prezentate anterior. 'n continuare se vor detalia unele aspecte te&nologice specifice uleiurilor volatile insist-ndu-se asupra particularitilor de aplicare../0

2.1 Antrenarea cu vapori de apa

1a%oritatea uleiurilor volatile produse industrial, se obin prin antrenarea cu vapori de apa. Toate componentele unui ulei volatile au puncte de fierbere superioare celui al apei, dar au volatiliti ridicate la temperaturi inferioare temperaturii de fierbere. lor de fierbere. 'nsolubilitatea in apa si densitatea lor diferita faciliteaz separarea. *ntrenarea uleiului volatil este precedata de difuzia lui din celulele vegetale la suprafaa. a si in cazul uleiurilor vegetale, durata acestui proces depinde de natura materiei prime si este determinanta pentru durata ntregului proces. +ifuzia are loc mai u$or din plante verzi dec-t din cele uscate, din flori dec-t din rdcini, semine sau lemn. ,entru a u$ura e!tracia, materiile prime sunt in prealabil tocate, zdrobite sau mcinate. ea mai mare parte dintre plantele aromatice se prelucreaz in stare proaspta. Uscarea duce la o evaporare pariala a uleiului volatile ca urmare a evaporrii acestuia. ,lantele trebuie prelucrate intr-un timp cat mai scurt dup recoltare ntruc-t procesele fermentative influeneaz negative calitatea uleiului. 1ateriile prime vegetale ca" semine, unele fructe, rdcini, cu coninutul sczut de apa se pot pstra timp ndelungat nainte de prelucrare, fr a afecta calitile uleiului volatile. 'n cazul rizomilor de iris, procesele enzimatice care au loc in timpul pstrrii duc la eliberarea componentelor aromate ale uleiului volatile din alte combinaii c&imice. a urmare acestea pot fi u$or antrenate cu vapori de apa la temperatur inferioare punctului

'n funcie de condiiile de lucru se cunosc patru variante de antrenare cu vapori de apa" la foc direct, in curent de vapori, cu abur sub presiune si la presiune redusa.

2.1.1 Antrenarea la foc direct

*ntrenarea la foc direct este cel mai vec&i procedeu de e!tragere a uleiurilor volatile, care este aplicat si astzi. *cesta coe!ista cu procedeele moderne deoarece ofer, in anumite cazuri, unele avanta%e. 2ste aplicat in Spania pentru obinerea uleiului de lavanda, lavandin, rosmarin si cimbru, respective in 3ulgaria pentru obinerea uleiului de trandafir. 'nstalaia are ca si componenta principala un recipient metalic, (capacitate apro!imativ 4555 l), al crui capac curbat face corp comun cu conducta de evacuare a vaporilor. 6a cealalt e!tremitate a gatuluide lebda se cupleaz o serpentine rcita cu apa , condensul colect-ndu-se intr-un vas florentin (separator de faze). ce a fcut sa fie numita gat de lebd. +up ce materialul vegetal a fost introdus in cazan, se acoper cu apa si se monteaz capacul. Se nclze$te pana la fierbere, drept combustibil folosindu-se si de$eurile vegetale uscate rezultate din e!traciile anterioare. 7aporii de apa si uleiul volatil se rcesc parial in gatul de lebd si se condenseaz in serpentine de racier. ondensul se acumuleaz in vasul florentin unde uleiul volatil se separ deasupra sau dedesubtul stratului apos, dup cum densitatea lui este mai mica sau mai mare ca a apei. 'n vas se menine un nivel constant de lic&id, e!cesul de apa condensate evacu-ndu-se printr-un tub lateral. 'n timpul antrenrii tubul de golire este nc&is. +e obicei apa obinuta din condensare conine cantiti mai mari sau mai mici de ulei dizolvat si, pentru a mic$ora pierderile de substan, apa se recircula in cazan, la o noua $ar%a (procedeu denumit co&obatie) ,rocedeul are o serie de dezavanta%e printre care" onducta are o forma aparte si o poriune care se mic$oreaz pe msur ce se ndeprteaz de capac, ceea

 fac manual

operaiile de ncrcare a materiei prime si descrcare a acelei epuizate se contactul direct al materialului vegetal cu pereii supranclzii ai timp ndelungat pentru atingerea temperaturii de fierbere a apei pe peretele cazanului se depun sruri (din apa) reduc-ndu-se coeficientul

recipientului duce la o degradare pariala a uleiului volatile

de transfer termic *ceste inconveniente pot fi diminuate fie prin ncrcarea materiei vegetale in co$uri metalice perforate, fie prin introducerea in interiorul cazanului a unei placi perforate care susine ncrctura. ,entru antrenarea uleiurilor sensibile provenite din flori, acestea se ncrc intr-o coloana dispusa intre capac si gatul de lebd ceea ce face ca material vegetala sa fie numai traversata de vapori generali in situ. *re loc o antrenare cu vapori la presiune normala fr contact cu apa de fierbere.

2.1.2 Antrenarea in curent de vapori

*ntrenarea in curent de vapori este cel mai utilizat procedeu de obinere a uleiurilor volatile in care aburul este generat intr-o instalaie ane!a. Se asigura astfel o temperatura uniforma si posibilitatea unui control eficient al debitului de vapori. Simultan se evita degradarea uleiului volatil datorita contactului direct al plantei cu pereii supraincalziti ai e!tractorului. Sunt instalaii de mare capacitate in care se ncarc c-teva tone de materie prima. 1aterialul vegetal este dispus la partea superioara a antrenorului fiind sustinut fie de un fund perforat, fie de un cos metalic perforat. *ntrenarea in curent de vapori se poate efectua at-t cu abur direct(mai rar) cat si cu abur indirect. *burul direct se introduce la partea inferioara a recipientului printr-un distribuitor (spirala perforata). 6a nclzirea cu aburul indirect, agentul termic circula intr-o manta si asigura vaporizarea unei cantitati de apa ce se introduce in vasul de antrenare odat cu materia prima. 1aterialul vegetal intra in contact numai cu vaporii de apa generate in antrenor ceea ce

asigura o nclzire treptata. Separarea se realizeaz cu vase 8lorentine modificate pentru a prelungi timpul de staionare si a asigura o separare mai buna a uleiului volatile. ,entru a diminua pierderile cauzate de dizolvarea pariala a uleiului volatile in apa de antrenare , in cele mai multe cazuri se recircula in antrenor apa separate in vasele 8lorentine.

2.1.3 Antrenarea cu abur sub presiune

,rocedeul este o varianta a antrenrii cu abur direct in care aburul este introdus in antrenor la o presiune mai mare dec-t cea atmosferica. +e obicei, nu se depaseste o presiune de 5.9: 1,a. Utila%ele sunt similare cu cele descrise in paragraful anterior, fiind insa calculate sa reziste la presiune si ec&ipat pentru lucrul sub presiune(supapa de sigurana si manometru). ondensatorul este dimensionat pentru un debit mai mare de vapori. ,rintrun monta% special al co$ului interior se asigura trecerea aburului prin materia prima vegetala. +e$i acest procedeu prezint unele avanta%e, cum ar fi scurtarea timpului de antrenare, e!tracia avansata a uleiului volatil, inclusiv a componenilor mai greu antrenabili si economie de energie, aplicarea lui este limitata la anumite tipuri de uleiuri, foarte stabile termic, care suporta aciunea severa a aburului sub presiune. 2ste avanta%os in cazul unor uleiuri srace in &idrocarburi monoterpenice si compu$i u$or volatili, dar bogate in ses;uiterpenoide, cum ar fi uleiurile din lemn, scoara, rdcini si anumite ierburi uscate, cci in aceste cazuri, fara sa se degradeze compoziia uleiului, se poate scuta considerabil durata procesului.

2.1.4 Antrenarea la presiune redusa

Uneori la antrenarea in curent de vapori au loc modificri c&imice ale uleiului volatile. 2ste cazul uleiurilor care conin compu$i labil termic sau care &idrolizeaza in prezenta apei. 'n aceste cazuri se prefera operarea la presiune redusa si, implicit, la temperaturi mai sczute.

,rocedeul este o varianta a antrenrii in curent de vapori cu abur indirect. 'n sistem se realizeaz un vid slab de ordinul a c-torva sute de mm <g, care face ca apa din antrenor sa se vaporizeze la temperaturi inferioare temperaturii normale de fierbere. +epresiunea din vasul de antrenare se coreleaz cu natura materiei prime prelucrate. *vanta%ele procesului sunt urmtoarele" economie de energie antrenarea are loc fara contact cu aerul, evit-ndu-se astfel eventualele o puritate mai mare a uleiului volatil deoarece unele substane nespecifice

procese o!idative ( cumarine, furocumarine, flavonozide), care, la presiune normala,au puncte de fierbere apropiate de cele ale componentelor uleiului volatil, nu sunt antrenate separarea integrala a acelor componeni ai uleiului volatil care la presiune normala sufer descompuneri pariale sau totale +e$i intre procedeele de antrenare a uleiurilor volatile nu sunt diferene semnificative, aplicarea lor difereniata conduce la randamente sporite si, mai ales, la o calitate superioara a uleiului volatil. ,rezenta apei, a aerului, si temperatura de operare influenteaza in mai mica sau mai mare msura, calitatea produselor. 8actorii care intretin procesele de &idrodifuzie, &idroliza, o!idare, polimerizare si descompunere, sunt prezente in toate procedeele de antrenare aplicate, insa ponderea acestora difer de la procedeu la procedeu. *tunci c-nd aburul se genereaz in situ in vasul de antrenare se introduce apa= ca urmare poate avea loc o dizolvare totala a uleiului volatile in apa introdusa sau numai a unei parti in acesta # componenii cu solubili. Solubilizarea este favorizata de operarea la temperature nalte. > limitare a &idrodifuziei se obtine prin antrenare cu abur direct in vase cu izolatie termica buna, in care condensarea vaporilor in interiorul vasului de antrenare este redusa la minim. <idroliza afecteaza in primul rand acele uleiuri volatile bogate in esteri care, in prezenta apei si la temperature ridicate, se scindeaza in acizi si in alcooli. *cest process

poate avea loc la antrenare in prezenta apei, in timp ce in procedeele de antrenare in current de vapori, cu abur direct si cu abur sub presiune, acest process este diminuat ca urmare a reducerii timpului de contact. ,rocesele de o!idare, polinerizare si descompunere sunt favorizate de prezenta aerului si de o temperatura ridicata a aburului. 'n general sunt supuse acestor modificari &idrocarburile nesaturate monoterpenice. > incalzire treptata a meterialului vegetal , prin marirea treptata a debitului de abur sau a presiunii, asigura antrenarea acestor compusi la temperaturi suficient de %oase pentru a evita descompunerea lor termica sau prin procese de o!idare si polimerizare. ,rocesele c&imice distructive sunt diminuate considerabil in antrenarea la presiune redusa. 2!ista cazuri cand antrenarea uleiului esential este precedata d un proces fermentative sau cand antrenarea se efectueaza dintr-un mediu slab acid, pentru a asigura eliberarea unor componenti ai acestuia din compusii neantrenabili (glicozide, proazulene etc.) care il contin../0

2.2

Extractia

2!tracia este operaia prin care unul sau mai muli componeni dintr-o faza (lic&ida sau solida) sunt trensferati intr-o alta faza lic&ida nemiscibila (sau parial nemiscibila) adusa in contact cu prima. >peraia se bazeaz pe diferena de solubilitate a acestor componeni intr-un solvent corespunztor sau in doi solveni nemiscibili. 'n funcie de stare fizica a fazei care conine componenii interesani, e!tracia poate fi solid-lic&id, lic&id-lic&id sau gazlic&id. 8aza care conine iniial componenii interesani se nume$te faza de e!tras, iar faza cu care aceasta se aduce in contact, faza e!tractoare sau solvent. 8aza care a preluat componenii se nume$te e!tract, iar faza rmasa dup e!tracie se nume$te rafinat. ?afinarea cu solvent selectiv se poate face discontinuu, pe $ar%a, sau continuu, in

regim staionar. ,entru cantitati mici de material este preferabila operatia discontinua. ,entru aceasta se agita amestecul initial cu solventul si dupa sedimentare se separa e!tractul si rafinatul, din care se recupereaza apoi solventul (de obicei prin distilare) pentru a fi refolosit. 'n ma%oritatea cazurilor o singura modalitate de e!tractie este insuficienta pentru a se a%unge la un rafinat de puritate avansata, de acee rafinatul rezultat in prima operatie de rafinare este tratat cu o noua cantitate de solvent= operatia se repeta pana se obtine un rafinat de puritate dorita. > folosire mai rationala a solventului se realizeaza in instalatii continue cu contracurent. Solubilitatea unei substante depinde de natura solventului cat si de natura substantei. Se observa o variatie din acest punct de vedere. Unii compusi se dizolva in orice proportie in anumiti dizlovanti, altii sunt partial solubili sau practic insolubili. +iferenta de solubilitate a anumitor dizolvanti constituie criteriul care sta la baza separarii componentilor unui amestec. a urmare amestecul se trateaza ca un dizolvant in care se solva una din componentele amestecului. +aca amestecul este solid se separa prin filtre. 'n cazul in care amestecul este dizolvat in apa, e!tragerea se face cu un dizolvant nemiscibil cu apa in care substanta pe care dorim sa o e!tragem este mult mai solubila decat in apa. +e obicei in acest caz se utilizeaza eterul, cloroformul, benzenul, benzina, etc. 'n general realizarea economica a procesului de e!tractie depinde de alegerea solventului, suprafata de contact a materialului de e!tras, temperatura, presiunea si durata de e!tractie. 'ndiferent de natura amestecului supus e!tractiei, solventul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii" sa fie selectiv, adica sa nu e!traga dina amestec decat substanta utila= sa fie pur= sa fie omogen (in cazul cand este un amestec)= sa aiba o temperatura de fierbere cat mai scazuta si o caldura de vaporizare cat mai mica, pentru a cinsuma o cantitate mica de caldura la recuperare (distilare)=

 sa aiba putere mare de e!tractie adica cu putin solvent sa se e!traga multa substanta utila= sa nu fie inflamabil= sa nu fie coroziv= sa nu fie to!ic= sa aiba un pret de cost cat mai redus. ,ractic, nu se gasesc solventi care sa indeplineasca toate aceste conditii si atunci se cauta solventi care sa raspunda la cat mai multe dintre ele. 6a scara industriala frecvent se folosesc urmatorii solventi" benzina de e!tractie, benzenul, alcoolii etilic si metilic, acetona, acetetul de metil, tetreclorura de carbon. +eoarece cantitatea de substanta e!trasa creste cu cresterea suprafetei de contact dintre materialul e!tras si solvent, la e!tractia lic&id-lic&id se folosesc agitatoare sau coloane cu umplutura, iar la e!tractia solid-lic&id se marunteste materialul supus e!tractiei pena la dimensiunile potrivite (particulele cu dimensiuni prea mici ar produce namol, care ar infunda spatiile dintre particulele mai mari si ar opri trecrea solventului. +esi cresterea presiunii (prin care se poate realiza si o ridicare a temperaturii) mareste randamentul e!tractiei, datorita unui contact mai intim intre faze, frecvent se lucreaza la presiune atmosferica, deoarece mentinerea unei presiuni mai ridicate necesita consum de energie si investitii mai mari. +urata de e!tractie depinde cu siguranta de natura solventului si a materialului supus e!tractiei, dar s-a constatat ca, in general, intensitatea e!tractiei scade in timp. *paratele folosite pentru e!tractie se numesc e!tractoare. 6a un e!tractor se pot distnge urmatoarele trei parti principale" partea in care se produce contactul intim intre material si solvent, partea in care se produce separarea fazelor (care poate fi aceeasi cu prima la e!tractoarele discontinue) si partea in care se recupereaza solventul. 1etodele folosite pentru e!tractia substantelor solide cu a%utorul solventilor sunt" macerare, digerare si percolare. Macerarea consta in amestecarea fazei solide cu solventul, urmata de filtrarea solutiei obtinute. 'n scopul maririi randamentului operatiei se vor efectua macerari repetate cu cantitati mici de solvent proaspat in loc de o singura macerare cu intreaga

cantitate de solvent..@0 Digerarea este operatia de macerare e!ecutata la cald. Percolarea este procesul prin care se e!trage substanta in faza solida la rece, folosind solvent in contracurent.

2.3 Extractia cu grasimi animale

Utilizarea grasimilor ca mediu de e!tractie a substantelor odorante din flori este o te&nica folosita e!clusiv in obtinerea uleiurilor volatile utilizate in parfumerie. ,rocedeul are la baza solubilitatea uleiurilor volatile in grasimi si afinitatea grasimilor pentru mirosuri. 2!tractia cu grasimi animale restituie cel mai fidel mirosul florilor, e!tractia parfumurilor avand loc fara alterarea compozitiei naturale. ,rocedeul se aplica pentru separarea odorantelor foarte sensibile si care se gasesc in flori in cantitati atat de mici incat antrenarea cu vapori este e!clusa. 2!tractia cu grasimi animale se poate efectua la rece si este denumita enfleurage sau la cald ( maceratie ).

2.3.1 Enfleurage-ul
> varianta a acestui procedeu # e!tractia materiilor prime odorante din flori proaspete pe seminte de plante oleoginoase # se aplica in *sia inca din sec. al 'A #lea. 2nfleurage-ul pe seminte de susan se practica si azi in 'ndia " semintele decorticate se aseaza in straturi alternative cu florile . +upa 45 -49 ore, florile se separa si se inlocuiesc cu altele proaspete. >peratiunea se e!ecuta de cel putin 4: ori , pana la saturarea uleiului continut in seminte cu principii odorante. 'n final semintele sunt presate, obtinandu-se un ulei aromat # apro! 455 Bg ulei parfumat din :55 Bg flori. +eoarece odorantele sunt e!trase partial , florile separate sunt supuse unei a doua e!tractii din care rezulta in final un ulei parfumat de calitate inferioara.

2nfleurage-ul pe grasime animala se aplica in 8ranta incepand din sec al A'A # lea. ,rocedeul este laborios, in prezent fiind folosit numai atunci cand alte procedee nu dau rezultate satisfacatoare. 2!tractia se face cu un amestec de untura de porc si seu de bovine numit pomade. Crasimile se amesteca in proportii care conduc la obtinerea unei anumite consistente a pomadei. +aca aceasta este prea dura e!tractia decurge cu randament scazut in timp ce florile adera la o pomada prea moale. 'n ma%oritatea cazurilor, untura de porc reprezinta D: -/5 E. ,omada se purifica prin adaus de alaun care determina coagularea albuminelor si separarea acestora in timpul topirii. ,entru a preveni rancezirea se adauga rasina de benzoe sau un alt antio!idant (&idroc&inona, acid ascorbic, tocoferol ) ,omada se intinde in strat subtire pe suprafata unei bucati de sticla prinsa intr-o lama de lemn si numita c&assis iar florile proaspete se aseaza pe fata superioara a ramelor. *ceste se suprapun ceea ce face ca fiecare strat de flori sa se gaseasca intre doua suprafete cu pomade. > incarcatura de flori de oasomie se mentine pe rame de la 4D la F@ ore, iar una din tuberose de la F@ la /9 ore, duoa care este reinnoita cu alta din flori proaspete. >peratia se repeta pana cand grasimea se satureaza cu ulei volatil , moment in care se inmoaie, este detasata de pe rama si inlocuita cu un strat nou. ,omada saturate cu ulei volatile este inmuiata la cald, filtrate si depozitata la rece. Uleiurile volatile ramase in florile descarcate se recupereaza prin e!tractie cu benzene sau eter de petrol. +upa distilarea solventului se obtine un concret de c&assis (G -G.: E din cantitatea de flori supuse e!tractiei) care are un continut mare de grasimi provenite din pomade. lasificarea pomadelor se face in functie de numarul de sar%e de flori proaspete incarcate pana la epuizare (e!emplu de pomade de flori de iasomie nr GD provine din GD sar%e successive de flori de pe aceeasi rama ) . ,omada este e!trasa ulterior cu alcool , obtinandu-se concretul de pomade..@0

2.3.2 Macerarea
1acerarea este un procedeu de obtinere a uleiurilor volatile prin imersarea materialului vegetal in grasimi sau uleiuri incalzite la :5 -/5 grade elsius. *mestecul de grasimi folosit contine F5-:5E untura de porc, restul seu de bovina. 1aterialul vegetal este mentinut in amestecul de grasimi 4-9 ore, dupa care este inlocuit cu o noua cantitate. >peratiunea se repeat de 45-4: ori, dupa care e!tractia materiei prime devine incomplete datorita saturarii grasimii cu odorant. u aceeasi cantitate de grasimi se pote e!trage o cantitate de :-45 ori mai mare de produs vegetal. ,entru macerare se poate utilize si uleiul de vaselina, dar cantitatea de material e!trasa, raportata la cantitatea de ulei, este mult mai mica (9"4) datorita puterii absorbante mult mai reduse a acestuia. 1aterialul vegetal epuizat se indeparteaza din pomade sau ulei prin filtrare la cald sau centrifugare, iar grasimea retinuta in plante se recupereaza prin presare. >dorantele se e!trag din pomade de macerare cu alcool. 'n ultimul timp, macerarea se aplica pe o scara tot mai mare, o parte din materiile prime vegetale care altadata se prelucrau prin enfleurage fiind e!trase prin macerare (flori de trandafiri, portocali, narcise, violete ). ,arfumurile obtinute prin macerare sunt mai bogate si mai armonioase decat cele obtinute prin e!tractie cu solventi volatili../0

2.4 Extractia cu solventi organici

2!tracti cu solventi se aplica in principal pentru obtinerea acelor odorante naturale care se degradeaza usor la temperature mai mare decat cea ambianta si care deci nu pot fi obtinute prin procedee bazate pe antrenarea cu vapori. >peratia consta in epuizarea materiei prime vegetale cu un solvent si apoi izolarea principiilor odorante sau aromatice prin evaporarea solventului prin distilare. 'n functie de natura materiei prime, se disting trei categorii de e!tracte "

 general flori

uleiuri concrete (concrete) se obtin din materii vegetale proaspete, in rezinoide (oleorezine) # se e!trag din materii vegetale des&idratate, uleiuri absolute (absolute) , concretele de pomade si tincturile #

rasini, balsamuri, gumirezine, oleogumirezine si produse de origine animala rezulta la e!tractia cu alcool etilic a concretelor si rezinoidelor respective a pomadelor de enfleurage si maceratie, respective produselor de origine animala.

2.4.1 Obtinerea concretelor

oncretele se obtin prin e!tractia cu solventi a materiilor prime vegetale in stare proaspata ale caror principii odorante sau aromatice au o instabilitate c&imica accentuate si care trebuie prelucrate imediat dupa recoltare. *cestea nu pot fi des&idratate deoarece componentii odoranti sau aromatizanti se modifica ca urmare a unor procese enzimatice sau o!idative sau se pierd, partial sau total, prin evaporare. +in aceasta categorie fac parte florile, care sunt caracterizate de un mare continut de apa (@5-H5 E) si un foarte mic continut de componente odorante. Solventii folositi trebuie sa fie &idrofobi, sa aiba o putere mare de difuzie prin materiale umede, selectivi pentru principiile odorante, inerti di punct de vedere c&imic fata de acestea precum si fata de materialul din care este construita aparatura, sa fie sufficient de puri si lipsiti de to!icitate. ,ractic, nu e!ista nici un solvent care sa indeplineasca toate aceste conditii la un nivel ma!im. Solventii clorurati (dicloretanul si tricloretilena ) au avanta%ul de a nu fi inflamabili, dar se purifica greu si in prezenta apei elibereaza acid clor&idric, care degradeaza atat produsul cat si aparatura. Utilizare eterului etilic si propilic a fost abandonata pe de o parte datorita selectivitatii reduse iar pe de alta parte datorita inflamabilitatii, a susceptibilitatii la o!idare in timpul recuparerii si a to!icitatii ridicate. Utilizarea unor solventi fluoroclorurati, avand o inalta selectivitate fata de componentele odorante naturale, este limitata de pretul ridicat ala acestora.

2terul de petrol, benzenul si toluenul sun practice singurii solventi utilizati pentru e!tractia vegetalelor proaspete. *cesti solventi e!trag pe langa substantele odorante si alte categorii de substante prezente in materialul vegetal cum sunt urmatoarele" parefine, steroli, acizi grasi, ceruri, carotenoide, grasimi si unii alcaloizi. 3enzenul si toulenul e!trag si clorofila motiv pentru care aceste e!tracte sunt mai colorate decat cele obtinute cu eter de petrol. ,entru toti solventii se inpun anumite cerinte de puritate. *stfel, eterul de petrol utilizat pentru e!tractie trebuie sa fie de o puritate caracterizata printr-un continut de peste H: E &idrocarburi saturate usoare, provenite din petrol, distiland pe un interval cuprins intre DF -/5 grade elsius. ,rezenta unor impuritati de natura olefinica este nedorita, datorita sensibilitatii lor la autoo!idare si polinerizare. ,rin evaporare solventul nu trebuie sa lase nici o urma de miros = in caz contrer, este necesara rectificarea lui prin distilare dintr-un amestec cu :-45E ulei de parefina. 3enzenul folosit pentru e!tractie trebuie sa fie lipsit de tiofen, ciclopentadiena si ciclo&e!adiena sis a distile in intervalul @5-@4.: grade elsius. ,entru toluene se impun urmatoarele caracteristici" interval de distilare 45H-444 grade elsius si lipsit de tiofen. 2conomicitatea procesului de e!tractie depinde in cea mai mare parte de energia consumata pentru recuperarea solventului prin distilare. 2terul de petrol are o caldure specifica si o caldura latenta de vaporizare mai mici decat ceilalti solventi si, ca urmare, utilizarea acestuia este cea mai avanta%oasa din punct de vedere economic. Solventii formeaza azeotropi cu o parte din componentii uleiurilor volatile, ceea ce face imposibila separarea completa a cestora dupa e!tractie. Solventul capata mirosul materiei prime supuse e!tractiei, si pentru a diminua pierderile de componente odorante se recomanda recircularea solventului intr-o alta operatie de e!tractie a aceleiasi materii prime. 'n cea mai mare parte, produsele odorante se obtin intr-o singura e!tractie. 'nsa deoarece in material prima ramane o mare cantitate din solutia rezultata pentru recuperarea principiilor aromatizante este necesara spalarea succesiva a acesteia cu solvent proaspat. 'nstalatiile contin aparate destinate e!tractiei propriu-zise si aparate in care se face concentrarea e!trasului. 2!tractoarele si aparatele de concentrare nu pot forma o entitate

deoarece intre cele doua operatii trebuie decantata apa si impuritatile, faza care necesita un timp indelungat. ,e scara larga se utilizeaza doua tipuri de e!tractoare" e!tractoare statice, in care materialul vegetal este imobil si imersat in

e!terioare.

solvent. Solventul poate fi stationar (mai rar) sau se recircula cu a%utorul unei pompe e!tractoare mobile (rotative) in care materialul vegetal este incarcat intr-

un tambur rotativ si vine periodic in contact cu solventul care ocupa numai partea inferioara a corpului fi!. 'n mod obisnuit, e!tractoarele fi!e se monteaza in baterie ceea ce permite o circulatie in contracurent a e!trasului fata de material prima. Iumarul e!tractelor dintr-o baterie depinde de numarul necesar de treceri a solventului peste aceeasi incarcatura, de timp de incarcare si de descarcare si de timpul de stationare a solventului in e!tractor. apacitatea e!tractoarelor fi!e difera mult, in functie de felul si de cantitatea de materie prima disponibila pentru prelucrare, 455-D555l. 2!tractoarele mobile sunt de fapt o varianta de e!tractor cu cosuri. *u fost introduce la inceputul secolului in 8ranta si au fost perfectionate continuu. Sunt constituite dintr-un corp cilindric orizontal, in interiorul caruia se gaseste un tambur care se roteste in %urul unui e! central. 'n tambur se introduce radial D-9F cosuri perforate in care s-a incarcat in prealabil material prima vegetala. Tamburul se roteste cu o viteza mica, imersand succesiv cosurile incarcate cu materie prima. ?ecuperarea solventului ramas in material prima se face prin in%ectare de abur cu a%utorul unei serpentine perforate, care este alimentata prin a!ul tamburului. Cradul de recuperare a solventului din materia prima este de HF-HDE. +e obicei, diametrul acestora este de cca 9 m, iar capaitatea tamburului de G555l. omparativ cu e!tractoarele fi!e, e!tractoarele mobile au avanta%ul utilizarii unei cantitati mai mici de solvent. 'n e!tractoarele fi!e, greutatea solventului este de D ori cea a materiei prime, iar in cele mobile de numai 9.F-4.F ori. ,ierderile de solvent sunt mult mai mici, iar timpul de e!tractie se reduce la %umatate.

Solutia de e!tractie impreuna cu solutiile de spalare, se acumuleaza intr-un decantor unde are loc separearea fazei apoase si a unei parti din impuritatile mecanice, dupa care se filtreza. +upa filtrare solutia se concentreaza prin distilare in instalatii de mica capacitate cu functionare continua. a agent termic se utilizeaza apa sau aburul de %oasa presiune, in functie de natura solventului. ea mai mare parte a solventului se indeparteaza la presiune normala si in final se aplica vid . ,entru indepartarea urmelor de solvent ramase in e!tract, la sfarsitul distilarii se adauga o mica cantitate de alcool absolute care distila antrenandu-le si pe acestea. ,entru a reduce timpul de stationare a e!tractului in zona incalzita a instalatiei de concentrare, se folosesc blaze rotative, cu alimentare si evacuare continue (tip rptavapor) sau concentratoare peliculare. Solventul separat la concentrare este folosit intr-o noua operatie de e!tractie, in cazul sc&imbarii materiei prime solventul se deodoreaza prin distilare dintr-un amestec cu ulei de parafina.

2.4.2 Obtinerea rezinoidelor

?ezinoidele sau oleorezinele se obtin din materii prime vegetale sau animale cu continut redus de apa cum sunt " radacinile, rizomii, balsamurile, lemnul, frunzele uscate, fructele, semintele, lic&enii. Structura acestora determina pastrarea principiilor odorante in timpul des&idratarii si depozitarii. 'n anumite cazuri, formarea parfumului sau aromei are loc in timpul des&idratarii sau al pastrarii, prin procese enzimatice, o!idative si de alta natura. 6a cele mai multe dintre aceste materii prime, membranele celulare nu sunt permeabile solventilor &idrocarbonati. ,entru a accelera procesul de e!tractie din materiale des&idratate, acestea sunt maruntite si, uneori, umectate. 2!tractia se realizeaza atat la rece cat si la cald, 8olosind solventi pentru obtinerea concretelor precum si solventi miscibili cu apa-etanolul si acetone. 'n marea m%oritate a cazurilor solventii trebuie sa fie inerti c&imic fata de material prima. 2!ista insa si e!ceptii " cele mai valoroase e!tracte de lic&eni se obtin cu un amestec alcool etilic.

*lcoolul si acetone se dilueaza cu apa din materia vegetala, si ca urmare capacitatea lor de a e!trage uleiurile eterice se diminueaza treptat = se impune concentrarea periodica a acestora prin distilare. aracteristicile solventilor comuni obtinerii concretelor si rezinoidelor, au fost mentionate anterior. *lcoolul etilic (de fermentatie sau sinteza ) trebuie sa fie lipsit de impuritati sis a aiba un miros neutru. *cetona trebuie sa aiba o puritate de minim HH.:E. ,rocedeul de divizare si dimensiunile finale ale materialului vegetal se aleg in functie de natura materiei prime si de tipul e!tractorului. ,ulberile fine au tendinta de a se aglomera, producand obturarea conductelor de golire, in timp ce e!tractia are loc cu viteza mica. ?adacinile sunt tocate sau macinate = lemnele si radacinile lemnoase sunt transformate in asc&ii sau sunt defibrate cu a%utorul unor valturi= balsamurile, rasinile si gumirezinele sunt concasate. 2!tractoarele sunt prevazute cu manta de incalzire cu abur, agitator si refrigerant de reflu!. ,entru e!tractia la rece aparatura folosita este similara cu cea descrisa la obtinerea concretelor.

2.4.3 Obtinerea absolutelor, a concretelor de pomada si a tincturilor

'n parfumerie sau in domeniul alimentar se folosesc relative rar e!tractele ca atare, in ma%oritatea cazurilor fiind preferate solutiile alcoolice sau &idroalcoolice ale materiilor prime odorante si aromatice. Se pot mentiona produsele cosmetice ( crJme, emulsii, uleiuri parfumate, pudre, sapunuri, sampoane ) si cele alimentare (condimente, sosuri, uleiuri aromatice, crJme ) in care concretele, rezinoidele si pomadele sunt preferate intrucat redau mai fidel aromele decat solutiile alcoolice ale uleiurilor volatile respective. Solventii &idrocarbonati e!trag din materialul vegetal si alte substante decat compusii odoranti sau aromatici" grasimi, parafine, ceruri si rasini. Unele dintre ele au rol fi!ator asupra componentelor volatile , altele reprezinta un ballast cu actiune negative asupra componentelor utile initiind procese o!idative . ea mai mare parte a acestor

compusi ce insotesc substantele odorante si aromatice in concrete, pomade si rezinoide, sunt insolubile in alcool etilic, ceea ce permite purificarea e!tractelor cu solventi &idrocarbonati prin ree!tractie din alcool, separandu-se astfel o parte ceroasa (concret residual). Solutia alcoolica este apoi concentrata prin distilare, obtinaundu-se astfel elsius), fie la parfumul sau aroma naturala, numite uleiuri absolute, current absolute. 2!tractia cu alcool se efectueaza fie la cald (F5-D5 grade temperature ambianta. Se e!trag la cald concretele si rezinoidele dure sau cele care sunt inerte fata de alcool. Se e!tragla cald sau la reflu!, rezinoidele obtinute prin e!tractie cu eter de petrol sau benzene. ,rodusele cu un continut mare de alde&ide se e!trag la rece, deoarece acestea se transforma usor in acetali. +e obicei se efectueaza G e!tractii successive in care se folosesc cantitati descrescatoare de alcool (raport G"4= 9"4= 4"4 fata de materialul supus e!tractiei). 'n cazul unor concrete scumpe cantitatile de alcool pot fi mai mari. Solutia rezultata in ultima e!tractie se foloseste la o sar%a ulterioara. 'n cazul pomadelor se e!ecuta F-: e!tractii in contracurent folosind cantitati de alcool astfel calculate ca in final sa se obtina 4.5-4.:l e!tract K Lg pomade. 2!tractia se efectueaza in toate cazurile la rece si dureaza 9F-/F &. 2puizatul de pomada este de obicei utilizat pentru fabricarea sapunurilor fine. 2!tractele alcoolice sunt filtrate si pastrate cateva ore la temperature in %ur de -4: grade elsius pentru precipitarea cerurilor. ?andamentele in absolute din concrete rareori depasesc :5E iar cele din rezinoide sunt cuprinse, in ma%oritatea cazurilor, intre D5 si @5E. ,entru concret de pomada randamentul este de 9 si 9 E fata de cantitatea de flori supuse enfleurage-ului..40

2.5 Extractia cu gaze liche iate si lichide supercritice

,rincipial nu e!ista diferente intre e!tractia cu gaze lic&efiate sau fluide supercritice si e!tractia clasica (cu solventi lic&izi ), mecanismele implicate fiind

aceleasi. 2!tractia cu gaze lic&efiate si lic&ide supercritice sunt tratate insa separate datorita particularitatilor solventului, similitudini in operare si posibilitatilor de control a calitatii produselor prin modificarea parametrilor de lucru la e!tractie. Utilizarea gazelor lic&efiate prezinta urmatoarele avanta%e ma%ore fata de e!tracti clasica " consum de energie mai redus, e!cluderea contactului cu o!igenul atmosferic, utilizarea unor solventi neto!ici si usor de separat din produse, precum si eliminarea problemelor de protectia mediului../0

2.!

Extractia prin presare

,resarea, ca procedeu de obtinere a uleiurilor volatile, se aplica in putine cazuri, la acele plante sau portiuni din plante in care uleiul volatile se gaseste in cantitate mare, industrial se aplica pentru obtinerea uleiurilor volatile din citrice (lamai, portocal, bergamot ) ,rocedeul consta in presarea mecanica, cu diferite dispozitive, a co%ilor fructelor, dupa indepartarea sucului. 'mpreuna cu uleiul volatile sunt eliminate din coa%a si alte substante "mucilagii, pectine, proteine, coloranti liposolubili apa. Uleiul volatile se separa prin decantare si se filtreaza. > varianta a e!tractie prin presare este filtrarea centrifuga care aplica co%ilor tocate si este urmata de decantarea si filtrarea uleiului volatil. Uleiurile volatile obtinute prin aceste procedee au calitati superioare celor obtinute din aceleasi materii prime prin antrenare cu vapori de apa, deoarece se elimina factori care produc degradari ale acestora.

2.7 "istilarea
,rin distilare se intelege trecerea unei substante lic&ide in stare de vapoti, urmata apoi de condensarea vaporilor pentru a reveni in stare lic&ida.

>peratia de ditilare este folosita fie pentru identificarea unei substante pure, care distila la temperatura constanta, fie pentru a purifica o substanta de impuritati volatile, fie pentru a concntra componentii mai volatili din amestecul initial. *stfel, se poate utiliza pentru" separarea componentilor unui amestec pe baza punctelor lor de fierbere= separarea solventilor de compusii solizi dizolvati= purificarea unui compus de sinteza de alti compusi care in insotesc.

+istilarea se poate realiza ca mi%loc de purificare numai cu conditia ca substanta supusa distilarii sa nu se descompuna la punctul de fierbere. ,rin distilare se obtin doua fractiuni" distilatul care este fractiunea evaporata si condensata si reziduul, reprezentat de fractiunea neevaporata. ,rodusul principal al distilarii este distilatul. 6a o presiune data substantele pure au temperaturi de fierbere care coincid cu temperaturile de condensare a vaporilor specifici fiecarei substante. 'n cazul amestecurilor de lic&ide la o presiune data pentru fiecare compozitie a amestecului lic&id, corespunde o temperatura de fierbere si una de condensare. >peratia de distilare este reprezentata de trecerea unei substante lic&ide in vapori si condensarea vaporilor obtinuti cu a%utorul unui sistem de racire (refrigerent). 8iind vorba de miscarea unei singure faze (vapori) se vorbeste de distilare in ec&icurent. +aca o parte din condensat se introduce in balon, deci se misca in sens contrar cu vaporii, se vorbeste de distilare in contracurent. *cest fel de distilare se realizeaza in coloane de distilare si poarta numele de rectificare. +upa natura sistemului supus distilarii se deosebesc amestecuri total miscibile (solutii)= partial miscibile (intre anumite proportii si anumite valori de temperatura) si sisteme nemiscibile. > substanta obtinuta pe diferite cai de sinteza daca este pura, prezinta intotdeauna un punct de fierbere constant (la o presiune constanta). Substanta intra in fierbere atunci

cand tensiunea ei de vapori egaleaza presiunea atmosferica sau presiunea mediului in care se face distilarea. *ceasta se intampla atunci cand in urma acumularii de energie calorica agitatia termica a moleculelor vecine. Tot timpul fierberii temperatura ramane constanta. 'n timpul distilarii unei substante pure compozitia vaporilor si a lic&idului din balonul de distilare este aceeasi.

Absortia pe materiale solide

,rocedeul este cunoscut de multa vreme sub numele de enfleurage de pulberi, fiind aplicat pentru fabricarea pudrelor cosmetice. Ulterior aceasta te&nica a fost e!tinsa la e!tractia odorantelor din flori folosind solide cu capacitate mare de adsorbtie" carbunele active, silicagelul si alumina ,rocedeul prezinta unele avanta%e fata de e!tractia pe grasimi sau cu solventi " datorita faptului ca material prima naturala nu vine in contact cu adsorbantul ea supravietuieste pe tot timpul e!tractiei= ca urmare procesele bioc&imice de producere a substantelor odorante pot continua un anumit timp, ceea ce se reflecta in randamente superioare celorlalte procedee e!tractive. procedeul nu impune o climatizare a spatiilor de e!tractie adsorbantul se poate regenera se realizeaza economii importante de solventi.

+eoarece componentii cu volatilitati scazute care contribuie din punct de vedere olfactiv la ansamblul mirosului natural raman in cea mai mare parte in material prima, se impune asocierea adsorbtiei cu o e!tractie cu solventi. dupa prelucrare individuala redand ansamblul natural. ,arfumul se e!trage din absorbant cu eter de petrol, care se alimenteaza in coloana cu un debit de 9-FKminKm9. ele doua e!tracte sunt reunite

Sunt putine cazurile in care uleiurile volatile sunt utilizate asa cum rezulta din procesul de separare. +e obicei, ele sunt decantate, filtrate, decolorate si rectificate prin distilare. 'n unele cazuri sunt indepartate di uleiuri anumite componente (&idrocarburi terpenice, ses;uiterpenele )= in altele se separa prin distilare fractionate anumite componente ma%ore. ,entru indepartarea suspensiilor si a altor impuritati mecanice, uleiurile volatile se filtreaza pe material filtrant inert, cu sau far avid. *tunci cand se impune si decolorarea, cele doua operatii se e!ecuta simultan.

"ecolorarea uleiurilor volatile

+ecolorarea se aplica numai daca este strict necesara din urmatoarele motive" duce la pierderi (mai mici sau mai mari) de ulei volatile siKsau de componenti utili pentru ec&ilibrul comple!ului odorant dupa decolorare, multe uleiuri volatile devin mult mai sensibile la agresiunea factorilor e!terni ,rodusele colorate sunt fie e!trase din materialul vegetal fie se formeaza in timpul separarii lor. ,rodusele colorate originare din material prima sunt atat pigmenti liposolubili (clorofile si carotenoid e) cat si pigmenti &idrosolubili (catec&inele, flavone, au!one). 'n timpul seoararii se formeaza produse care confera culoare prin descompunerea unor substante naturale sau prin reactia unor componente ale uleiului volatile cu materialul de constructie al instalatiei de e!tractie. 1etalele pot cataliza formarea unor derivati clorurati. +ecolorarea se realizeaza prin adsorbtia selective a acestor substante pe un material poros. ,rocedeul este relative raspandit datorita simplitatii lui, insa poate determina modificari nedorite ale compozitiei uleiului volatile intrucat cea mai mare parte a adsorbantilor uzuali (carbine active, pamanturi decolorate,silicagel sau alumina)

pot cataliza reactii de condensare, o!idare si polimerizare a componentelor nesaturate, migrari de duble legaturi, ciclizari si izomerizari. *bsorbantul trebuie sa fie pe cat mai selectiv. Specificitatea adsorbantului depinde de natura adsorbantului, de temperature, de compozitia uleiului volatile, de durata procesului de adsorbtie si de alte elemente care pot intervene in timpul procesului de adsorbtie "adsorbtia de gaze, umiditatea initiala a adsorbantului, intensitatea agitarii. arbunii active sunt cei ai selectivi agenti decoloranti si afecteaza cel ami putin compozitia uleiurilor. Iu au afinitate pentru carotenoide care sunt insa bine retinute de alumina, motiv pentru care, ori de cate ori este cazul, cei doi adsorbanti se folosesc consecutive sau in amestec. Iu se recomanda regenerarea adsorbantului. Uleiul volatile retinut de solid se recupereaza prin antrenare cu vapori, preferabil cu separarea uleiului dintr-o alta sar%a de materie prima vegetala similara. 'n cazul in care culoarea uleiurilor volatile este data de saruri sau de complecsi metalici, se poate realize decolorarea prin reactia acid o!alic, tartaric sau citric si spalarea ulterioara a uleiului de urme de acid. ,ractic decolorarea se realizeaza prin trecerea uleiului peste un strat de acid dispus pe o suprafata filtranta.

#ractionarea uleiurilor volatile

Separarea in stare pura sau aproape pura a unui component dintr-un ulei volatile se realizeaza prin distilare fractionate. +upa cum se stie separarea prin distilare a componentelor unui amestec omogen se bazeaza pe diferenta de volatilitate a acestora. Separarea este cu atat mai usoara si mai completa cu cat diferenta dintre volatilitatile componentelor este mai mare. um volatilitatea fiecarui component este o functie neliniara de temperatura si presiune , se aleg acele conditii in care diferenta intre volatilitati este ma!ima.

,entru aceasta este necesara fie o cunoastere detaliata a compozitiei uleiului volatile si a constantelor de fierbere in diferite conditii a fiecarui component, fie date e!perimentale obtinute in laburator in diferite conditii. *ceasta ultima varianta este aplicata pe scara larga, datorita compozitiei comple!e incomplete cunoscute a uleiurilor volatile = mai mult compozitia este variabila in functie de o mulitudine de factori e!terni aleatori. 'n toate cazurile, pentru prote%area componentelor uleiului volatile cat si pentru o mai buna separare a acestora, fractionarea se e!ecuta la presiuni reduse.

$ecti icarea uleiurilor volatile

?ectificarea este procedeul cel mai simplu de distilare sub vid a uleiurilor volatile, care se poate realize practice fara coloana de fractionare sau cu o coloana cu eficienta redusa. ?ectificarea este un procedeu de purificare in care se indeparteaza fractiuni minore care influenteaza negative calitatile organoleptice ale uleiului. Totodata are loc o decolorare a partiala a uleiului eteric si o ombunatatire a caracteristicilor fizico-c&imice, in primul rand a solubilitatii. ,ierderile prin rectificare dintr-un ulei de calitate buna nu trebuie sa depaseasca 4.:-9.:E

"eterpenarea uleiurilor volatile

Sub denumirea de uleiuri volatile deterpenate sunt cunoscute acele uleiuri din care s-au indepartat total sau aproape total &idrocaburile terpenice. +eterpenarea se aplica uleiurilor volatile cu un continut ridicat de &idricarburi terpenice, cum sunt uleiurile din citrice si are urmatoarele efecte " cresterea solubilitatii uleiurilor volatile

modificarea notei de varf a acestora prin concentrarea compusilor functionali cresterea puterii de aromatizare si odorare marirea stabilitatii c&imice .G0

"ese%uiterpenarea uleiurilor volatile

<idrocarburile ses;uiterpenice au puncte de fierbere ridicate si raman, alaturi de produsele de polimerizare, in reziduu de distilare in vid. Un ulei deses;uiterpenat se obtine prin recombinarea tuturor fractiunilor de distilare cu e!ceptia fractiunii de cap (terpenice) si a reziduului de distilare. 'ndepartarea ses;uiterpenelor este aplicata unui numar redus de uleiuri volatile. ,rodusele au un cost ridicat si o calitate modificata de e!punere la temperature ridicate. Se aplica uleiurilor de lamai, portocale si bergamot.

2.8 Procedee de obtinere si metode de analiza a extractelor din plante

2. .1

E!trac"ia cu solven"i

,rin e!tracia cu solveni se intelege separarea unuia sau mai multor componente dintr-un material solid sau lic&id cu a%utorul solvenilor. >peraia se bazeaz pe diferena de solubilitate a acestor substane intr-un dizolvant corespunztor. 2!tracia poate fi folosita la purificarea si separarea substanelor lic&ide dintr-un amestec de substane parial miscibile si separarea unor substane solide din amestecuri. *ceasta operaie, separarea unor substane solide dintr-un amestec are numeroase

aplicaii printre care si aceea de obinere a unor componente din produ$i animalici cu a%utorul unui dizolvant corespunztor. 2!tracia se face cu un solvent, care dizolva numai substane dorita si nu influenteaza celelalte componente ale amestecului. ,entru e!tracie se folosesc in ma%oritatea cazurilor" solveni organici(eter, alcool, acetona, benzol, dicloretan), din care unii sunt aplicabili nu numai e!traciei substanelor organice, dar si substanelor anorganice dizolvate. ,entru e!tracie se folosesc urmtoarele aparate " - p-lnii de separare - aparate So!&let - e!tractoare speciale 'n figura G.4 sunt prezentate sc&itele unor e!tractoare continue solid-lic&id, aceste e!tractoare sunt alctuite din urmtoarele pari componente " 4 - corpul e!tractorului 9 - refrigerent de reflu! G - cartu$ din material poros F - solid supus e!traciei : - balon de distilare D - tub pentru introducerea solventului

#igura &.1 Extractoare de tip solid'lichid Solventul din balon se evapora ncet, iar condensatul picura intr-un tub in care se

gaseste substane pentru e!tracie, dup care curge napoi in balon realiz-ndu-se astfel o concentrare a solventului cu substana e!trasa. ompusul solid F se introduce intr-un cartu$ G confecionat din carton poros, &-rtie de filtru, etc.= vaporii de solvent produ$i prin fierbere in balonul : se ridica prin tubul larg / si sunt condensai in refrigerentul 9= picaturile de solvent curat strbat solidul si se scurg prin tubul D napoi in balonul :. Se observa ca aparatul sc&iat in figura G.4 b numit percolator difer de cel sc&iat in figura G.4 a prin aceea ca solventul S umple mai nt-i spaiul in care se gaseste cartu$ul cu substana solida si numai dup depasirea nivelului se scurge napoi in balonul : prin preaplinul D. Iormal, aparatele de acest tip necesita cantitati mai mari de solvent S insa eficienta e!traciei este mai mare deoarece ntreaga cantitate de solid se afla in continuu imersata in lic&id. 6a lucrul cu percolatorul se va urmri ca patronul cu solid sa depaseasca in inaltime stratul de lic&id din corpul aparatului, deoarece patronul %oaca si rol de filtru. +aca preaplinul D din figura G.4 b se inlocuieste cu un sifon se obine sc&ema de principiu a e!tractorului de tip So!&let (8ig. G.9) cu care se efectueaz o e!tracie simpla cu contact multiplu, iar in figura G.G este prezentat un cartu$ de e!tracie. *paratul So!&let propriu-zis se compune din " - corpul e!tractorului - refrigerent de reflu! - cartu$ (patron) din material poros - solid e!pus e!traciei - balon de distilare - tub pentru ntoarcerea solventului - tub pentru vapori

#igura &.2 Aparat (oxhlet #igura &.& )ahar de h*rtie pentru extracie

2!tracia prin macerare consta in amestecul fazei solide cu solventul, urmata de filtrarea soluiei obinute. 'n scopul mririi randamentului operaiei se vor efectua macerri repetate cu cantitati mici de solvent proaspt in loc de o singura macerare cu ntreaga cantitate de solvent. .@0

2. .2

#istilarea la vid

+istilarea sub presiune redusa numita si distilare la vid se aplica pentru purificarea substanelor lic&ide care se descompun la temperatura lor de fierbere, sau pot suferi transformri la aceasta temperatura. ,rin reducerea presiunii, substanele care fierb la G55M-F55M pot fi distilate, fara descompunere, la temperaturi de 4:5M-955M. Un lic&id intra in fierbere atunci c-nd tensiunea de vapori egaleaz presiunea mediului. +aca presiunea din instalaie scade, lic&idul va intra in fierbere la o temperatura mult inferioara punctului sau normal de fierbere. 'nstalaia de distilare la vid (fig. G.D) este alctuita din urmtoarele componente "

4. balon laisen 9. refrigerent G. alon%a F. balon de colectare

#igura &.! +a, Instalaie de -laisen 3alonul de distilare de tip

+b, -ap de distilare tip distilare la vid

laisen, este prevzut cu doua gaturi, unul in care se

monteaz o capilara de sticla filata la cald, in al doilea introduc-ndu-se un termometru precum si un tub lateral la care se adapteaz recipientul pentru distilat. ?olul capilarei de sticla este acela de a forma la punerea instalaiei sub vid, un flu! continuu de bule foarte mici de aer, care uniformizeaz fierberea si ec&ilibreaz presiunea din sistem. ,entru compu$ii sensibili la aer, prin capilara se barboteaza un curent de aer inert. 3alonul laisen poate fi nlocuit cu un balon obi$nuit, prevzut cu cap de distilare tip laisen (fig. G.D b)..@0

2. .3

#eterminari refractometrice

'ndicele de refracie este o constanta optica caracteristica fiecrei substane in stare pura. > raza de lumina care cade sub un anumit ung&i pe o suprafaa plana de separare a doua medii transparente diferite, parial se reflecta si parial se refracta. Ung&iul format de raza incidena cu normala se nume$te ung&i de incidena, cel

format de raza reflectata cu normala se nume$te ung&i de refle!ia, iar cel format de raza refractata cu normala se nume$te ung&i de refracie. ,lanul determinat de raza incidena si normala se nume$te plan de incidena. 'ntre mrimile enumerate mai sus e!ista anumite relaii. onform legilor stabilite de Snellius " raza reflectata si cea refractata se gsesc in planul de incidena ung&iul de incidena este egal cu ung&iul de refle!ie intre ung&iul de incidena si cel de refracie este valabila relaia " sin N K sin O P const. P n *cest raport se nume$te indicele de refracie a luminii si depinde de proprietatile optice ale ambelor medii si de lungimea de unda a luminii incidente. 'ndicele de refracie serve$te la controlul calitatii produselor in industria c&imica, alimentara, analiza amestecurilor binare. Aparatura. Refractometrul Abe ?efractometrul *beJ se bazeaz pe principiul msurrii ung&iului limita (p), relativ la o prisma de sticla si permite msurarea indicelui de refracie in lumina transmisa. ,rin metoda ung&iului limita nu se msoar direct ung&iul (p), ci ung&iul O (fig.4). 8ormula de baza care stabile$te relaia dintre mrimea ung&iului O si indicele de refracie n, al substanei de cercetat este " N # ung&iul de refrigenta al prismei I # indicele de refracie al prismei de msurare, indicat la fiecare aparat O # ung&iul critic de emergenta caracteristic pentru fiecare substana, prisma de msurare si aer 'n lumina transmisa, fasciculul de raze, din mediul cu indicele de refracie Sn cade tangenial la suprafaa unei prisme cu indicele de refracie SITn , form-nd in acest mod cu normala la suprafaa de incidena ung&iul iPH5M (fig. G./ si G.@) I P sin N Q I9 - sin9 O R cos N sin O Unde " n # indicele de refracie al produsului de cercetat

#igura &.. )rincipiul de uncionare al (chema re ractometrului

#igura &./

asciculului de raze luminoase

?aza limita obinuta strbate mediul mai dens, sub ung&iul de refracie cel mai mare (ung&i limita) si se refracta a doua oara prin fata emergenta, form-nd cu normala la fata emergenta un ung&i (O). 'n c-mpul vizual al lunetei apare o zona luminoasa si una ntunecata, limita de separaie a acestor doua zone corespunde zonei limita, iar regiunea luminata corespunde razelor cu ung&i de incidena UiUVH5M. ,entru determinarea indicelui de refracie al produsului de cercetat trebuie sa se msoare ung&iul UiU si sa fie cunoscut indicele de refracie UIU al prismei. Observaii - 8iecare aparat este prevzut cu instruciuni in care se arata valoarea indicelui de refracie UIU, cu cinci cifre zecimale, corespunztoare ung&iului UiU, la temperatura de 95M . - 7aloarea indicelui de refracie UnU, la temperatura de lucru, se cite$te direct pe scala aparatului

Descrierea aparatului Abb. ,ari componente " bloc de prisme, din sticla flint, format din doua %umatati " prisma de luminare (4) si prisma de msurare (9) cu ung&iul de refrigenta N PD5M. ,rismele sunt prevzute cu o manta acoperita cu metal anticoroziv prin care circula, venind de la un ultratermostat, un curent de apa de la temperatura constanta= cele doua camere sunt legate prin balamale, form-nd blocul de prisme= compensator de dispersie montat in fata obiectivului lunetei (:), folosit pentru nlturarea efectului de dispersie a luminii albe, la limita de separaie intre c-mpuri = scala refractometrului (/), gradata direct in valorile indicelui de refracie n, in diviziuni de 5,554, montata in lupa de citire (/) = oglinda (G) = tambur de reglare (F) = butonul compensatorului = fereastra (@) acoperita cu capac, pentru determinri in lumina transmisa = termometrul (H).

#igura &.0 $e ractometrul Abb1

Verificarea si reglarea aparatului a) 7erificarea compensatorului de dispersie - se pune o pictura de apa intre prismele blocului si se lumineaz cu lumina alba - se rote$te compensatorul pana la dispariia marginilor colorate la limita de separaie - se potrive$te la aceasta limita intersecia firelor reticulare din luneta si se cite$te valoarea lui UnU pe scala. *poi se continua rotirea compensatorului, se a%unge la o a doua poziie de compensare a dispersiei si se cite$te valoarea UnU. ele doua citiri nu trebuie sa difere intre ele cu mai mult de 4.45-F. Observaie : +aca citirile sunt diferite, trebuie ca toate determinrile sa fie efectuate in ambele poziii ale compensatorului si se ia pentru UnU valoarea medie. b) 2talonarea aparatului - etalonarea se face cu apa distilata sau cu alte substane cu indice de refracie cunoscut - se potrive$te reperul UnU al scrii, e!act la valoarea npt a etalonului. +aca intersecia firelor reticulare este deplasata fata de limita de separaie, atunci se rote$te corpul lunetei cu a%utorul c&eiei aparatului, pana se obine o suprapunere a acestor doua elemente. .H0 WWW..regielive.ro