Fiecare copil este diferit in felul lui. Unii sunt mai curajosi, altii mai tematori si mai retinuti.

Unora nu le e frica de nimic, in timp ce altii au fobii. Este vorba despre o problema pe care multi copii le intampina in dezvoltarea lor: anxietatea. Vom incerca sa raspundem acum la o serie de intrebari pentru a intelege mai bine acest concept: 1. Ce inseamna anxietatea? Anxietatea este o tulburare care apare inca din primele luni de viata ale unui copil si care poate sa se manifeste oricand pe parcursul dezvoltarii. Ea vizeaza temeri nejustificate fata de unele activitati, persoane, situatii cu care s-ar putea confrunta copilul. Aceasta temere nu are un obiect specific, spre deosebire de fobii, in care vorbim de existenta unui punct central, o frica de un obiect anume. Aceasta temere nu poate sa fie definita cu exactitate de catre copil si nici indepartata cu argumente rationale. Exista copii prescolari care se tem de intuneric si iti vor cere sa lasi becul aprins atunci cand se duc la culcare, in timp ce la alti copii poate sa apara anxietatea de separare, frecventa in momentul in care este dus pentru prima data la gradinita sau intr-un mediu nou. Unii sustin ca un nivel de anxietate, insa nu foarte ridicat poate fi benefic individului pentru ca il mentine concentrat si intr-o stare de permanenta alerta fata de stimulii sau elementele noi din mediu cu care se confrunta. 2. Cum se manifesta? anifestarile anxietatii pot fi identificate la mai multe niveluri. !pre exemplu, la nivel fiziologic vorbim de stari de ameteala, greata, transpiratii la nivelul palmelor, senzatii de lesin si tremuraturi, fluturasi in stomac, c"iar si dureri de cap. Anxietatea este o preocupare permanenta ceea ce poate duce si la un ritm cardiac mai crescut. #a nivel comportamental, copiii care manifesta anxietate prefera sa se retraga. Ei isi vor reduce interactiunile sociale cu ceilalti copii de varsta similara, se vor retrage in camera lor, in casa ori langa parinte, unde se simt in siguranta. $aca vorbim de nivelul psi"ic, copiii cu simptome de anxietate pot sa aiba ganduri care exprima frica exagerata sau temerea ca ceva se va intampla rau. #a nivel emotional pot sa apara atacurile de spaima acuta, frica, tristetea profunda. 3. De ce apare? Uneori anxietatea apare in urma unor evenimente care l-au speriat pe copil foarte tare. % cearta intre parinti la care a fost martor, o situatie la gradinita care i-a facut pe altii sa planga si l-a speriat, toate acestea pot sa reprezinte un punct de plecare. Unii copii pot sa manifeste anxietate ca urmare a sensibilitatii lor crescute. Exista copii foarte sensibili, care reactioneaza mult mai profund decat altii si &pun la suflet' absolut orice. Anxietatea apare la unul din () copii, iar studiile pe gemeni au aratat ca este foarte probabil sa apara numai la unul dintre ei aceste simptome. Asta inseamna ca nu se mosteneste genetic, dar exista o vulnerabilitate de aparitie. $aca situatiile din mediu sunt de asa natura incat sa &puna in miscare' aceasta vulnerabilitate, cel mai probabil, copilul va incepe sa aiba aceste simptome. 4. Ce putem face ca sa evitam aceste temeri nejustificate? (. In primul rand, recunoaste teama copilului. Aceasta este reala si nu un moft sau &o c"estie' inventata ca sa-ti atraga atentia. *. Incurajeaza-l sa-ti vor easca despre ea si cere cat se poate de multe detalii. Asa va intelege ca ii esti aproape si vei obtine o relatie parinte-copil mult mai consolidata si bazata pe comunicare.

+. !vita situatiile in care ironizezi ori "lumesti referitor la temerile pe care le are. ,andeste-te ca cel mic de-abia acum descopera lumea. -u ai avut nevoie de cativa zeci de ani buni pentru a o cunoaste si nici acum nu poti sa spui ca stii &totul'. .. !vita sa devii ultra protectiv. /entru ca unele comportamente sunt invatate de catre copii din observare si prin regularitati, daca ii oferi o grija excesiva si un nivel foarte ridicat de atentie s-ar putea sa ajungi sa-i cultivi aceste temeri. El va invata faptul ca, daca ii este frica si iti spune, tu &in sfarsit' ii oferi atentie, iar regula va fi &$aca mi-e frica si arat asta, mama va fi langa mine'. 0. Invata-l sa-si monitorizeze frica. 1and apar senzatiile, care au fost evenimentele ce au aparut imediat inainte de a se manifesta frica, ce grad de intensitate a avut2 /rin monitorizare va invata destul de usor ca uneori exagereaza, iar teama nu este intemeiata. /oti sa folosesti o scala de la ( la () pentru a vedea care e intensitatea fricii. $e exemplu: &$e la ( la (), unde ( inseamna deloc si () inseamna foarte mult, cate de mult iti e frica2'. 3. Cultiva-i increderea in el prin a-l recompensa de fiecare data cand face ceva singur si utilizand incurajari de genul: &bravo', &foarte bine', &stiam ca ai sa reusesti', &stiam eu ca poti' etc. 4. $aca frica persista pe o perioada mai indelungata si vezi ca ii afecteaza si domeniile de functionare, adica isi reduce numarul de prieteni, nu mai vrea sa mearga la gradinita ori sa iasa din casa, cel mai ine ar fi sa apelezi la un psi#olo" care va "asi repede solutia. 5. $oloseste terapia ocupationala. A-i da posibilitatea copilului tau de a se manifesta la nivel practic il va ajuta sa se elibereze de temeri. Ar putea sa deseneze, sa picteze, sa construiasca ceva ori sa realizeze cu ajutorul tau diverse activitati practice.

-e-ai astepta deseori ca, in anumite situatii, copiii sa gandeasca inainte de a spune anumite lucruri, sa fie putin mai atenti, sa balanseze costurile si beneficiile inainte de a lua o decizie. Este usor sa uitam ca gandirea lor se formeaza in timp si e nevoie sa treaca cativa ani pana cand vor fi mai &maturi in gandire'. $e aceea, este bine sa stii sa recunosti cinci dintre greselile lor de gandire destul de frecvente: 1. %ostura victimii, adoptata deseori de copil atunci cand nu stie sa faca ceva ori a gresit intr-o anumita situatie. &1ine a rasturnat cosul de gunoi2', iar copilul tau va da vina pe vreun animal din casa, pe fratele mai mic sau pe alti factori externi. $e fiecare data cand este &prins asupra faptei', nu indeplineste vreo sarcina ceruta de tine, va sti foarte bine cum anume sa paseze vina catre altcineva. /roblema care poate sa apara in aceasta postura este ca ajunge sa se victimizeze mai tot timpul vazand ca &scapa', a gasit portita de iesire din situatie. Astfel ca, va ajunge sa se complaca sub etic"eta &victimei'. 2. &entimentul de unicitate este prezent deseori la copii. Ei se considera speciali si diferiti de ceilalti. $aca ii intrebi de ce nu isi fac tema, vor spune ca e prea usoara pentru ei, de ce nu se pregatesc pentru testul din ziua urmatoare, pentru ca stiu deja etc. !ituatia va aparea si mai tarziu, atunci cand, o parte din prietenii lui ti se vor parea nepotriviti ca si comportament, insa copilul tau iti va spune ca &sunt altfel decat ceilalti'. E un fel de strigat de siguranta de care au nevoie, un semn al formarii identitatii lor. 6u vor sa fie la fel ca si ceilalti, vor refuza sa poarte aceeasi "aina pe care au vazut-o la o alta persoana, tocmai pentru ca ei sunt &ceilalti', iar el este &doar el'. -rebuie sa fii atent pentru a vedea in ce contexte foloseste copilul tau afirmatii care-ti reveleaza nevoia de unicitate. $aca apare mai frecvent pentru a scapa de responsabilitati 7a nu invata pentru examen, a nu-si face temele, a nu merge in tabara organizata de scoala cu scop educativ etc.8 si pentru a se putea angaja in comportamente de risc sau ciudate 7vrea sa se imbrace numai intr-o culoare, sa-si poarte parul intr-un anumit fel, sa-si puna cercel intr-o anumita zona a corpului etc.8, ar fi momentul sa iei cateva masuri. 9ncearca sa vorbesti direct cu el, aratai prin simple discutii cu el ce anume este gresit in gandirea lui, dar si faptul ca aceasta &razvratire prin unicitate' e mai mult o caracteristica a varstei si nimic altceva. 3. 'plicarea re"ulii intr-o sin"ura directie este o alta eroare de gandire pe care copiii o fac. $e exemplu, va utiliza aceasta greseala pentru a scapa de responsabilitati si pentru a avea controlul asupra oricarei situatii. Functioneaza foarte bine atunci cand el isi doreste ceva contrar cu ceea ce ii ceri tu. El are voie sa umble in poseta mamei, dar aceasta nu are voie sa umble in g"iozdanul lui. Are voie sa intre la orice ora din zi sau seara in camera parintilor daca are ceva de spus, dar parintii trebuie sa ceara acordul sa intre in camera lui. Aceasta greseala la care se ajunge poate deveni cu adevarat problematica pentru ca parintele ajunge sa scape controlul din mana. 1um ii faci fata in astfel de situatii2 /rin confruntare directa. !pune-i ca aceasta situatie nu mai poate continua. Fa o intelegere cu el: daca tu nu vrei sa umblu in g"iozdanul tau, atunci nu umbla nici tu in poseta mea. /oti pur si simplu sa tii poseta intr-un loc inaccesibil in cazul in care continua acest comportament in ciuda intelegerii. -aie oportunitatea copilului de a face lucrurile asa cum isi doreste el si in acest fel vei restabili :ec"ilibrul de forte: in relatia dintre voi. 4. (ipsa de onestitate si dorinta de a pastra secrete apare frecvent la copii, mai devreme sau ma tarziu. Este un lucru normal, insa nu-l lua ca atare. -rebuie sa faci distinctia intre micile minciuni scornite uneori de catre copii si aspectele pe care le

ascund si care ar putea sa-i duca la comiterea unor greseli. % alta situatie are loc atunci cand &masc"eaza faptele' in asa fel incat sa-si justifice comportamentul pe care l-a avut si astfel, sa evite consecintele. $aca vei investiga putin mai mult vei afla care este de fapt, adevarul. /oate aparea si situatia in care copilul iti reveleaza doar o parte din intamplare, in special cea care il avantajeaza si omite partile esentiale, mai putin placute. 1e poti face2 Anunta-l ca ti-ai dat seama ca nu a spus totul si ai incredere in el ca iti va dezvalui toate amanuntele fara sa fie nevoie sa cauti tu alte detalii. Aplica si consecintele logice, mici pedepse si retrageri ale intaririlor cu care l-ai obisnuit pana cand va invata regula ca, nu are voie sa-ti ascunda anumite lucruri ori sa le masc"eze. !ubliniaza-i statutul tau de parinte inaintea celui de prieten. ). ' raspunde inapoi cu o alta intre are. 9ti sunt cunoscute momentele in care il intrebi ceva, iar el in loc sa-ti ofere raspunsul iti spune ceva de genul &1e-ti pasa2', &$e ce te intereseaza2', &6u ma mai iubesti, daca nu fac asta2'etc. E o modalitate defensiva pentru el ,utilizata cu scopul de a scapa de cerintele tale sau de responsabilitati in general. ;eactioneaza calm spunandu-i ca ti-ai dat seama de faptul ca incearca sa sc"imbe subiectul si nu are niciun rost pentru ca nu va functiona.

1e simte un copil cand este refuzat2 Frustrare, tristete, furie, confuzie, nemultumire... ;eactiile emotionale si comportamentale variaza in functie de intensitatea dorintei care ia fost refuzata. /e masura ce creste, copilul invata cum sa accepte si refuzul, ca posibil raspuns al celor din jur. Este important sa inteleaga ca cei din jur nu gandesc la fel ca el, ca pot vedea situatiile diferit si, prin urmare, ii pot refuza o cerere sau o propunere pe care el o considera pe deplin justificata. Ce ii poti spune pentru a-l ajuta sa faca fata unui refuz? Atunci cand ti s-a spus &6u': (. /riveste persoana in oc"i. *. !pune-i ca ii accepti raspunsul, insa ti-ai dori sa stii care sunt motivele sau argumentele pentru care a adoptat o astfel de pozitie. +. /astreaza un ton al vocii ferm si mentine-ti calmul. .. Evita sa gesticulezi prea mult si sa tradezi nemultumirea ta, prin ritmul vorbelor si tonalitate. 0. 1auta sa fii natural si sa accepti ca uneori, cei din jur s-ar putea sa nu fie de acord cu ceea ce propui tu. 3. Accepta ca oamenii gandesc diferit si au dreptul sa decida asa cum doresc. Fiecare are libertate de gandire si exprimare. 4. 9ncearca sa cauti in motivele si argumentele expuse de cealalta persoana, ideile cu care ai fi si tu de acord. /oate ca intr-adevar are dreptate in a te refuza si gasesti sensul celor spuse. 5. ,andeste-te la posibilitatea de a modifica pozitia pe care ai adoptat-o, in asa fel incat sa o determini pe cealalta persoana sa fie de acord cu tine. <. $aca i-ai propus deja cateva alternative cu care nu este de acord, este cazul sa renunti. (). 1auta sa intelegi modul de gandire al celorlalti si sa te pregatesti pe viitor, pentru situatii similare cu care te-ai putea confrunta. Atunci cand propui ceva cuiva, este bine sa aiba in vedere personalitatea, valorile, obiceiurile persoanei respective. ((. Accepta faptul ca nu poti controla oamenii, vorbele, gandurile si comportamentele lor. 9ti va fi mai usor daca te obisnuiesti cu aceasta idee. (*. 9ndeparteaza-te de cel care te-a refuzat si gandeste &la rece' intreaga situatie. (+. !aluta politicos si lanseaza posibilitatea de a va mai revedea. (.. ,andeste-te acum la un plan pentru ziua in care va veti revedea. 9i vei purta ranc"iuna fiindca te-a refuzat2 6u vei mai vorbi cu acea persoana2$in pacate nu este cea mai buna solutie. Astfel ca, incearca sa te pui in locul celuilalt, sa cauti exemple de situatii in care c"iar si tu ai refuzat la randul tau anumite sarcini, cerinte. 1um crezi ca a acceptat celalalt refuzul tau2 1um crezi ca s-a simtit2

Uneori este important sa pui intrebarile potrivite la momentul potrivit. Acesta este si cazul in care iti doresti sa il ajuti pe copil sa valorifice la maxim lectura unei carti. Unii parinti intreaba doar: &-i-a placut cartea2 A fost interesanta2 9ti mai cumpar una cand mergem in oras'. !i atat. $e aici, copilul invata sa considere lectura ca pe o activitate separata, izolata de restul vietii sale, pe care nu o poate impartasi celor din jur si care se inc"eie imediat dupa ce a inc"is cartea. /entru copii poate fi dificil sa distinga informatiile importante sau sa formuleze coerent o parere despre cartea citita. ;olul tau este sa il g"idezi catre aspectele care il pot ajuta sa inteleaga mai bine sau sa priveasca dintr-o noua perspectiva lectura tocmai inc"eiata. Iata o serie de intre ari care te pot "#ida in conversatia despre cartea citita de copilul tau* 1. +enerale- despre aspect, ce tin de continutul cartii, modul de prezentare, ilustratiile, &1um ti s-a parut cartea2' &$espre ce e vorba in carte2' &1e parere ai despre imagini2 Ar fi trebuit sa fie mai multe ilustratii sau au fost suficiente2 !e potrivesc ilustratiile din carte cu imaginea pe care ti-ai creat-o tu in timpul lecturii2 &1e legatura exista intre titlu si continutul cartii2' 2. &pecifice- despre personaje si actiune* &$aca ar fi sa scrii tu povestea asta, ce anume ai sc"imba la ea2' &1e simboluri ai identificat printre paginile cartii2' &1e moduri de expunere foloseste autorul2 /redomina descrierea, naratiunea sau dialogul2' &1e personaj crezi ca ii este cel mai drag autorului2 /e cine il simte cel mai apropiat si ii ofera o imagine foarte clara2' &-i s-a parut o lectura usoara sau una complexa2' &Exista vreun personaj care ti se pare ca s-a maturizat pe parcursul lecturii, de la primele pagini si pana la final2' &1um ti s-au parut personajele2 1are personaj ti-a placut cel mai mult2' &1are personaj ti-a placut cel mai putin2' &1are personaj crezi ca ar fi putut lipsi din carte2' &1are moment al povestii ti s-a parut cel mai plictisitor2 $ar mai interesant2' 3. -ranspuse in viata de zi cu zi* &1u care dintre personaje ti-ar placea sa semeni2' &$e cine iti aduce aminte fiecare personaj in parte2 /oti asocia personajele cu persoane pe care le cunosti, din viata ta de zi cu zi2' &1e calitati ale personajelor crezi ca sunt foarte utile in viata, in realitatea cotidiana2' &$e ce crezi ca a ales un astfel de final autorul povestii2 1rezi ca asa se intampla si in realitate2' &$aca ai putea sa sc"imbi ceva la unul din personaje, ce anume ai sc"imba2' &$aca ai putea sa ii dai un sfat unui personaj din poveste, care ar fi personajul si care ar fi sfatul tau pentru el2' &1um ar arata personajele daca le-ai desena pe fiecare pe o foaie de "artie2'

A face educatie sexuala inseamna a asculta intrebarile si comentariile copilului tau. Fiecare generatie are propriile sale valori si norme. Ascultand feedbac=-ul copilului tau, vei sti cum sa-ti nuantezi discursul astfel incat sa fii sigura ca a ajuns cum trebuie la receptor, in cazul acesta, la copilul tau. 6ici un parinte nu scapa. 6umai mamele vor putea sa descrie o femeie unui baiat, iar numai tatii vor fi cei care ii vor putea explica fetei ce gandesc barbatii. /oate este una dintre cele mai dificile discutii pe care le-ai purtat vreodata si asta nu din cauza lui, ci din cauza atitudinii tale vizavi de sex. /rimul pas este sa accepti sexualitatea ca pe ceva pozitiv, iar adolescenta ca pe ceva firesc. !tudiile arata ca o educatie sexuala corespunzatoare si o relatie parinte-copil bazata pe incredere previn inceperea vietii sexuale de timpuriu. 1and ii vorbesti copilului tau despre sex, poti c"iar sa ii spui ca nu te simti foarte confortabil, dar ca iti doresti sa puteti aborda impreuna orice tip de subiect. $aca vrei sa te documentezi pe aceasta tema, g"ideaza-te dupa cartile de specialitate, discuta cu prietenii sau adreseaza-te unui specialist. Care este rolul tau ca parinte? 9ndiferent daca esti pentru sau impotriva sexului la varsta adolescentei, copilul tau va avea mult de invatat daca vei discuta despre ce inseamna pericol si despre cat de importanta este folosirea prezervativului. 1a acest lucru sa fie posibil este nevoie sa iti mentii o atitudine calma si non-critica in discutia despre sex, sa fii capabil sa identifici nivelul de intelegere al adolescentului si de cunostinte existente, amintindu-ti ca fiecare copil este unic prin felul lui de a fi si a simti > sa fii direct si onest, afirmadu-ti clar opiniile si credintele cu privire la probleme specifice legate de sex si prezentand intr-un mod obiectiv riscurile fizice, emotionale, pericolul dobandirii unor boli sau a unei sarcini nedorite. -otodata se impune sa iti pastrezi simtul umorului si nu iti fie teama sa iti recunoasti propriul disconfort si propria jena in abordarea acestui subiect. Exprimandu-ti receptivitatea la discutii despre sex si desc"iderea spre informare asupra unor aspecte necunoscute voua inca, dar despre care adolescentul doreste sa afle, il asiguri ca este firesc si sanatos sa purtati aceste discutii si astfel, indirect, il incurajezi sa vina sa discute despre sex cu tine ori de cate ori va simti nevoia sau are o problema. .ama? -ata? 'mandoi/ $iscutiile despre sex nu sunt responsabilitatea doar a unuia dintre parinti, la fel cum nici cresterea si educatia nu ar trebui sa fie. $in pacate, modelul familiei noastre include, de cele mai multe ori, un tata care are rolul de a aduce banii si o mama care se ocupa de copii. 9dentifica nivelul de intelegere al adolescentului si de cunostinte existente 7fiecare copil este unic prin felul lui de a fi si a simti8. Fiti direct si onest, afirmati-va clar opiniile si credintele cu privire la probleme specifice legate de sex.

#ucrurile sunt pe cale sa se sc"imbe, insa obiceiul patern de a te sustrage de la obligatii educationale nu este ceva ce va disparea atat de usor. $iscutiile despre sex nu trebuie tinute la o anumita varsta, cand deja poate fi prea tarziu, imaginea copilului despre sex trebuie formata de timpuriu prin manifestarea unei atitudini sanatoase vizavi de sex din partea parintilor. !exul este firesc, nu urat? 0u uita/

!exul nu este ceva rau? Adolescentul tau, la un moment dat, va face sex, fie ca tu esti sau nu de acord cu asta. 1opilul tau isi doreste sa afle mai multe despre sex. 6u uita sa te informezi la randul tau. Ar trebui sa enunti atat pericolele inceperii vietii sexuale, cat si beneficiile unei vieti sexuale sanatoase. #eaga sexul de emotii si sentimente. entioneaza avantajele folosirii prezervativului. Vorbeste despre prima ta experienta sexuala. #asa-ti copilul sa faca singur alegerile. 1u cat explorezi mai mult subiectul, cat atat vei incepe sa te simti mai confortabil?

1etine/ 1ei mai multi dintre adolescenti manifesta interes pentru discutiile despre sex impreuna cu parintii lor, c"iar daca nu sunt mereu de aceeasi parte a baricadei.

!e intampla uneori ca manipularea sa puna stapanire pe relatia parinte-copil. /utem vorbi de o manipulare de ambele parti. -u ca parinte ii promiti tot felul de recompense pentru a face ceea ce ii ceri, iar el te manipuleaza prin diverse te"nici numai de el stiute, obtinand de la tine ceea ce-si doreste. 9n orice grup, comunitate, familie, manipularea si persuasiunea sunt fenomene frecvente. 1u toate acestea, cand sunt duse la extrem pot avea efecte dintre cele mai nefericite. 1e se intampla daca esti manipulat nu o data, ci de fiecare data de catre copilul tau2 -oata puterea trece de partea lui, nu a ta, iar aceasta situatie este daunatoare pentru dezvoltarea copilului. 9ata cateva elemente privind formele manipularii si metode prin care sa ii faci fata: 1. .anipularea poate fi eficienta pe termen scurt. E un sc"imb reciproc: faci ceva, obtii un beneficiu. 9nsa, copiii pot sa extinda aceasta forma pana la consecinte neplacute. 9n anumite situatii, el poate sa se pozitioneze de partea unuia dintre parinti, sa se comporte exemplar fata de acesta pentru a obtine ceva cu care celalalt parinte nu este de acord. 9n aceste situatii, de obicei se ajunge la neintelegeri si conflicte intre cei doi parinti. ,andeste-te la faptul ca tu stai toata ziua cu copilul tau si el se comporta foarte urat. 1and vine de la serviciu celalalt parinte, copilul isi sc"imba total atitudinea si devine un adevarat ingeras. 1um ar putea sa creada ca a fost o rautate intruc"ipata cand acum e doar miere si lapte2 2. 2 alta forma de manipulare apare atunci cand copilul isi doreste ceva cu tot dinadinsul, dar nu va spune despre ce e vor a inainte de a se asi"ura ca va poate convin"e sa ii acceptati cererea. -imp de o saptamana se comporta foarte frumos, ia note bune la scoala si face orice i-ai spune. $ar, cand vine @ee=end-ul, apare si cererea: vrea sa iasa intr-un bar cu prietenii sau sa petreaca noaptea in oras. !i pentru ca manipularea sa fie totala, in ciuda refuzului tau, iti va invoca toate lucrurile bune pe care le-a facut in saptamana respectiva. 1a parinte, te vei simti obligat sa recunosti eforturile copilului si vei inclina sa ii dai voie sa faca ce isi doreste, desi poate in mod normal ai refuza cererea sa. 3. Cand devine manipularea un joc de forte si control? Atunci cand copilul foloseste amenintari si pune in practica diverse te"nici pentru a-ti arata ca &daca nu ma lasi asa cum vreau eu, atunci nu fac deloc'. /oate sa devina obraznic, sa sparga lucuri prin casa ori sa faca totul invers decat ii ceri. !e ajunge in astfel de situatii la certuri si pedepse destul de puternice pentru ca tensiunea e prea mare si niciunul din voi nu detine resursele necesare pentru a rezolva situatia. $eseori, parintele renunta si ii face pe plac copilului. Aminteste-ti ca cel mai important este sa ramai consecvent si constant in deciziile pe care le iei. $aca copilul gaseste o portita de scapare prin nervii pe care ii provoaca si nemultumirile sale, cel mai probabil va repeta sa faca asta pentru a obtine ce vrea. 9n caz contrar, se va resemna ori va cauta o alta cale. 4. In ma"azin, cand incepe sa-ti spuna ca isi doreste foarte mult un articol vestimentar, insa tu nu esti de acord cu asta, de multe ori vor aparea certuri de fata cu vanzatorul ori tipete si ton ridicat. Aminteste-ti ca e o forma de manipulare. /araseste impreuna cu el magazinul si inainte de a mai merge cu el la cumparaturi stabileste clar niste limite. 6u te lasa rusinatAa de privirea insistenta a vanzatorului sau a altor clienti. !e

poate intampla oricui si majoritatea parintilor intampina astfel de probleme cu copiii lor, pana cand pun piciorul in prag si stabilesc foarte clar regulile. ). 2 solutie in fata momentelor de manipulare pe care le identifici este de a-l intre a pur si simplu pe copilul tau, fara vreo urma de ostilitate in "las* 3Incerci sa ma manipulezi?4. 9n acest mod ii oferi copilului un feedbac= direct despre modul in care se comporta si despre felul in care percepi atitudinea sa. $e asemenea, ii permiti sa isi evalueze atitudinea si sa se gandeasca la intentiile sale. Uneori, manipularea apare in mod inconstient. Este o metoda care aplaneaza conflictul si nu ii permite sa izbucneasca. 6u va provoca tipete si urlete, nu va fi privita ca o provocare ori o lupta de putere. 9i arati ca ai control asupra situatiei si stii din trecut care ii vor fi reactiile. 5. Comunicarea si re"ulile sunt aza in orice situatie de manipulare. 1opilul isi observa parintii si stie care dintre ei poate fi mai usor de manipulat, actionand in consecinta. #ipsa de comunicare dintre acestia va duce la conflicte in modul de educare si recompensare a copilului. Astfel ca, luati impreuna orice decizie, dupa ce va consultati si va ascultati reciproc parerile si argumentele pro si contra. ;egulile se respecta de catre toti membrii familiei in privinta educarii copilului. Bunica sau bunicul nu vor stirbi autoritatea parintilor, iar atunci cand se afla in casa acestora vor respecta si ei regulile, fara a ceda in fata &singurului nepotel'. $aca inca consideri ca manipularea nu e c"iar asa de grava si e ceva ce poate fi trecut usor cu vederea si rezolvat, iti propunem sa recitesti sc"ita &$-l ,oeC' de 9.#.1aragiale. Este o ilustrare perfecta a copilului care ii manipuleaza pe toti cei din jur pentru a obtine ceea ce isi doreste. Acceptata in relatia parinte-copil, manipularea poate influenta modul in care copilul va relationa cu alte persoane in viitor, avand efecte de lunga durata.