Vorbirea, un joc in 2 Cum sa ne ajutam copilul sa comunice Ghidul parintilor

Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul nostru sa vorbeasca clar si natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat sa recunoastem sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a fi o persoana si sa intram in relatie cu alte persoane. Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa locul cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol extrem de important si da copilului ocazia de a invata. Vorbirea se invata in 2. Introducere Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a incerca sa comunicam cu un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este total indiferent. ub presiunea stressului c!iar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot deveni frustrati si descurajati. Cum sa vorbim unui copil care are o capacitate de comunicare limitata" #nui copil caruia ii lipseste dorinta de a vorbi" #nui copil care nu ne asculta, care e agitat sau care se opune" Aceste situatii cer capacitati speciale din partea parintilor. Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru depasind obstacolele care sunt$ capacitati limitate, opozitie, sentimentul neputintei, indoielile beneficiilor comunicarii. %aca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. C!iar daca are capacitatea de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se pot ascunde temeri, lipsa de incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja. &roblema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru, ci si de la reactia noastra in fata acestui comportament. %aca acest copil ne arata prea putin interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui sau de a-l ignora. %aca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista mai mult. %aca se incapatineaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai adesea, vrind sa infringem rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare.

'

Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. %e fapt ii lipsesc ocaziile si incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa vorbeasca. (etoda )A*+* ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi$ aceasta consta in a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea esueaza. &rincipiul fundamental al metodei )anen este de a incuraja comunicarea intr-un mod indirect. In loc sa-i zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur. Vrem ca el sa resimta mai usor bucuriile si avantajele comunicarii. (etoda )anen privilegiaza crearea de contacte afectuoase cu copilul prin comunicare si invatare. ,-am numit -calea celor .A-. +a consista in a$ acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative adapta pentru a trai impreuna momentul ajuta limbaj si experiente Calea celor -.A- poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, c!iar si cu bebelusii, pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi.

Capitolul 1
Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative In acest capitol descoperim: - motivele pentru care este important de a acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative, pentru ca sa poata sa ne aduca la cunostinta sentimentele si nevoile sale, sau sa exprime ceea ce-l intereseaza - maniera in care ne influentam copilul in achizitionarea mindriei si a sentimentului de frumusete interioara - maniera de a cunoaste propriul nostru copil, dindu-ne timpul de a-l descoperi, de a astepta si de a asculta incercarile lui de a comunica - ceea ce putem astepta de la copilul nostru Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in acelasi timp politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau infirmieri. Citeodata uitam ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul. Atunci cind ne jucam de-a "bona buna la toate" rem sa fim parinti buni. rem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri. !ste "reu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind in locul lui de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca. Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il privam de posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. #aca noi facem totul si vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi sin"ur cum sa se descurce si sa se exprime. Atunci cind ne jucam de-a "vrtejul" $vem atitea de facut!!! %a or"anizam, sa prevedem, sa realizam, sa muncim, sa

facem cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem& 'ineinteles ca toate activitatile astea ne vor ajuta copilul sa aibe o viata cotidiana mai bo"ata, mai bine umpluta si mai fericita. rind sa facem totul consumam multa ener"ie si mult timp, dar copilul nostru este un pic uitat in tot acest v(rtej. #aca avem cite ceva de facut in orice moment atunci nu mai avem suficient timp pentru a crea cu copilul nostru le"aturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa pro"reseze. Ii vorbim, dar nu-l ascultam. Atunci cind ne jucam de-a "profesorul" %tim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe copiii nostri incit monopolizam deseori conversatia. #e multe ori uitam ca un copil invata mai bine prin propria lui experienta decit privind sau ascultind ce si cum trebuie facut. #aca noi suntem sin"urii care vorbim, copilul nu are ocazia sa invete prin propria lui experienta. Atunci cind jucam rolul partenerului care asculta &folosim )calea celor 3A) pentru a incuraja copilul nostru sa stabileasca un contact si sa comunice. Copilul nostru se simte recunoscut si special pentru ca:

acordam posibilitatea de a lua initiativa - ne adaptam pentru a partaja momentul impreuna cu el - ajutam limbajul si experienta
- ii Intrea"a noastra atentie si deschiderea il ajuta sa achizitioneze sentimente si incredere in sine, forta si satisfactie! $tunci cind ne "asim timpul de a partaja experiente cu copilul nostru, il incurajam sa stabileasca contacte umane care il vor ajuta sa cunoasca lumea si sa invete. Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa ajutam copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa facem totul pentru el, daca suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem profesori. Fiind parteneri ai copilului dispusi sa-l asculte, vom avea posibilitati ilimitate de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada de lucruri.

Sa invatam sa ne cunoastem copilul mai bine

"Te voi cunoaste si te voi atinge Te voi lua si te voi mirosi, Te voi gusta si te voi asculta Voi asculta sunetele tale, poate cuvintele tale, si mai tirziu, cind te voi cunoaste cu adevarat, Iti voi pune intrebari, duios, ca sa nu-ti fie teama i tu sa ma cunosti la rindul tau !a sa ai incredere in mine si mai apoi sa ai incredere in tine

Impreuna vom descoperi "umea." Mary MacCracken Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine si sa-i cisti"am increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l invata ce e viata si de a se amuza avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale, de a-i spune ce trebuie sa faca, de a ale"e jocurile in locul lui. #ar trebuie sa facem un efort constient de a observa, astepta si asculta copilul. !ste prima etapa si cea mai importanta pentru a ne cunoaste copilul. *bservind +, ajun"em sa recunoastem sentimentele si nevoile copilului $steptind +, dam copilului posibilitatea de a se exprima in felul sau $scultind +, il incurajam sa se exprime Observarea Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor sentimentele si nevoile lui daca avem timpul necesar ca sa observam: - ce ii retine atentia - expresia chipului lui - limbajul corpului Citeodata observarea tuturor acestor elemente este insuficienta pentru a ne permite sa intele"em clar ceea ce incearca copilul sa ne spuna. !ste poate necesar sa observam indici mai subtili: - "radul de desteptare - ritmul respiratiei - schimbarea fetei - tonul, volumul si durata sunetelor Pentru a invata sa recunoastem ansamblul unic de moduri de comunicare folosit de fiecare copil ne trebuie mult timp si determinare. Asteptarea %a asteptam copilul nostru sa comunice este destul de "reu! iata noastra este tot mai trepidanta si credem ca noi, adultii, avem datoria de a invata, evalua cunostintele copilului nostru si de a conduce conversatia. $vem tendinta sa nu asteptam copilul sa se exprime, ci mai de"raba sa ii impozam ajutorul nostru: vorbim in locul lui, raspundem in locul lui si folosim un limbaj dominator -ordine si intrebari. #aca incercam sa ne facem existenta mai simpla, mai usoara si mai rapida, riscam sa i"noram sentimentele, nevoile si curiozitatea copilului nostru& Daca stim sa asteptam, ii dam copilului nostru sansa de a cunoaste. Putem remarca ceea ce-i retine atentia, putem descoperi expresia fetei sale, putem asculta sunetele pe care le scoate. Ascultarea /ecunoasteti scena0& #e cite ori, in conversatiile noastre cu copilul, suntem sin"urii

care vorbim0& "Asculti muzica, omas! Muzica iti place! " bine### Ce muzica frumoasa### $ravo#####" $tunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a )astupa "olul), de a ne raspunde sin"uri la toate intrebarile si de a continua fara nici o pauza. Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai bune intentii. 1u asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor noastre& necomunicind. #aca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si curajul necesare pentru a face eforturi. #aca ne ascultam atent copilul il vom intele"e mai bine si ii vom putea raspunde cu mai multa sensibilitate. %in&urul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. 'nsa nu-l putem asculta atita timp cit vorbim. Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele, nevoile si interesele copiilor nostri. Mama a luat-o pe (ea in brate si a pus-o in fata o&linzii ca sa se vada cit este de frumoasa. Mama batea usurel in o&linda pentru a atra&e atentia fetitei, dar aceasta privea constant in )os. Mama nu intele&ea de ce (ea nu e fascinata de o&linda asa cum ar fi crezut. Pina cind a remarcat ca (ea privea florile asezate sub o&linda, ea a urmat initiativa fetitei si apoi s-au amuzat &rozav mirosind trandafirii# ata vroia sa-i citeasca o poveste lui $en)amin, dar acesta incerca intr-una sa intoarca pa&inile. ata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste, atunci s-a oprit din citit. "l a remarcat ca $en)amin parea fascinat de ima&inea unui ciine mare din carte si atunci a inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm pe baietel# Cat*erine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la +oo si a inceput sai povesteasca mamei sale. Mama ei a intrerupt-o spunind, " i-au placut maimutele! %tiam eu ca or sa-ti placa# Astea-s si animalele mele preferate# -ai, Cat*erine, e timpul sa te speli pe miini si sa treci la masa#" Cat*erine era dezama&ita, a devenit trista si tacuta. Mama ei a uitat s-o asculte si a ratat ocazia de a vorbi cu fata ei despre ceea ce o interesase mai mult, floricelele de porumb# #aca remarcam... - ca vorbim sin"uri - ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie - ca spunem ce trebuie sa faca - ca intrerupem - ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna ...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSE !A"#, AS"E$"A"# si ASC%&"A"# copilul.

Cum sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de toate 'ilele(

- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa ster"em imediat... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre aceasta situatie) - daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactionea'a la sonerie si daca da, cum) - daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne departam de text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ceea ce-l interesea'a cu adevarat in aceasta carte) - daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o noi... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla cu ce anume vrea el sa se joace de fapt)

Comunicarea se de'volta pro*resiv

" important sa ne amintim ca fiecare copil ac*izitioneaza capacitatea de a comunica putin cite putin. .iecare copil pro&reseaza in ritmul si in felul sau, trecind prin toate cele / etape de dezvoltare pe masura ce invata sa )oace )ocul comunicarii. %tiind in ce stadiu de dezvoltare se afla copilul nostru, vom putea recunoaste si accepta modul de comunicare pe care il foloseste si vom intele&e ce rol putem )uca pentru a-l sustine in pro&resele sale. +ivelul 1 Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind sunete -"in"ureste. Parintii interpreteaza sunetele si "esturile sale. 2a acest nivel, copilul in "eneral: - plin"e, priveste, zimbeste, tipa - emite sunete care se aseamana cu vocalele - isi schimba vocea -volumul, tonul etc.. - isi schimba culoarea fetei - isi misca corpul +ivelul , Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie interesat de oameni, de animele si de toate obiectele care populeaza universul lui care se mareste intr-una. Intele"em expresia chipului si a "esturilor sale cu atit mai bine cu cit experientele sale devin tot mai numeroase, ca creste si explora lumea. 2a acest nivel, copilul in "eneral: - comunica prin expresia chipului - se deplaseaza in directia obiectelor si persoanelor - scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale - se poate concentra pe un obiect sau pe o persoana +ivelul 3 $ptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa )dialo"heze) cu noi mai usor. 3ace eforturi tot mai mari sa ne atra"a atentia, ne cere tot mai mult ajutorul sau aprobarea. Incepe sa ne ceara lucruri precise. 2a nivelul 4, copiii in "eneral: - arata cu de"etul persoane sau obiecte precise - clatina din cap si-si a"ita miinile

- ne arata prin "esturi ce vrea sa spuna - citeodata foloseste cuvinte5semne izolate - isi acordeaza privirea cu sunete si "esturi +ivelul Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intele"em sentimentele trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia fetei. 2a nivelul 6, copilul in "eneral: - foloseste frecvent cuvinte-semne izolate - combina cuvinte pe care le intele"em foarte "reu - combina doua cuvinte5semne sau mai mult in expresii sau propozitii +ivelul . Copilul incepe sa faca propozitii formate din 4 sau mai multe cuvinte. $ceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa pro"reseze pina la nivelul 7. abelul de observatie de la sfirsit ne a)uta sa determinam ce nivel a atins copilul nostru si ne permite sa ne facem o idee precisa despre stadiul urmator al evolutiei sale. Ca sa rezumam: $tunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative: 8 observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului +, copilul ne da informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intele"e sentimentele si interesele sale 8 asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime +, copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza 8 ascultind atent tentativele lui de comunicare +, copilul se simte apreciat si privile"iat 8 acordind toata atentia noastra copilului +, acesta beneficiaza de increderea si incurajarea care ii vor permite sa continue sa comunice.

Capitolul ,

Sa ne adaptam pentru a petrece momente impreuna

Pentru a vorbi, copilul are nevoie sa aibe ceva de spus, sa aibe ocazia sa vorbeasca, sa fie incurajat si recompensat astfel incit sa merite efortul. In acest capitol vom descoperi: - ce putem face pentru a da copilului ocazia sa aibe ceva de spus si pentru a-i da incurajarea de care are nevoie ca sa simta ca se merita efortul - modalitati de a face copilul sa intelea"a ca il ascultam cu adevarat - modalitati de a incuraja copilul sa persevereze in conversatie - modalitati pentru a partaja experiente impreuna cu copilul nostru, chiar daca acesta pare incapabil sa participe sau nu pare interesat. /iti fata in fata 9nul dintre cele mai bune moduri de a comunica cu copilul nostru este simplu:

consista in a se plasa in asa fel incit sa ne poata privi in ochi. $tunci cind suntem fata in fata cu copilul, disponibili si interesati de ceea ce poate exprima, se intimpla lucruri surprinzatoare: ne cunoastem mai bine copilul iar el ne cunoaste de asemenea mai bine. Poate vedea miscarile "urii noastre si a buzelor, felul in care pronuntam cuvintele si ce anume privim in acel moment. Poate simti atitudinea pozitiva pe care o rezervam tentativelor lui de comunicare si cit de mult ne face placere sa ne petrecem timpul cu el. $propiindu-ne de el, incurajam comunicarea in cele doua sensuri si suntem bine plasati pentru a acorda copilului posibilitatea de a lua initiativa. %a evitam sa vorbim de sus copilului! Pentru a fi la acelasi nivel ne putem aseza pe vine, aseza pe jos, intinde pe burta, tine copilul pe "enunchi& "rebuie aratat copilului ca il ascultam))) prin imitatie 9nul dintre cele mai bune mijloace de a stabili o le"atura cu un copil mic, care de abia incepe sa comunice, este de a repeta sunetele pe care le scoate, "esturile sau expresia fetei. In acest fel va sti ca suntem interesati de ceea ce poate face sau zice. %unt sanse ca astfel sa se le"e o conversatie& prin interpretare $tunci cind intele"em ceea ce copilul a vrut sa ne comunice prin sunete sau "esturi sa )traducem) asta in limba noastra, cu voce tare, astfel copilul va avea doar de invatat. prin comentarii Comentind "esturile vietii cotidiene de care copilul pare interesat -punerea mesei, spalarea vaselor, aspirarea prafului. cream ocazii bune pentru a partaje informatii si pentru a face copilul sa participe la activitatile noastre. Poate ca vrea chiar sa ne )ajute). Conversatie0 fiecare la rindul lui # conversatie buna este ca un balansoir$ fiecare urca si coboara la rindul lui% Pentru un copil care incepe sa comunice )rindul lui) poate fi o privire, un zimbet, un "est sau un sunet. Poate fi tot atit de scurt cit pentru a inspira adinc. Chiar daca nu pare prea important, sa recunoastem si sa acceptam ca un copil participa la )conversatie) permite s-o avem. Cu timpul,)rindul) lui in conversatie va pro"resa catre cuvinte, apoi catre expresii, propozitii si mai apoi fraze. Conversatia trebuie intretinuta, iar uneori este destul de "reu. Copilul nu stie intotdeauna ce ar trebui sa faca si are nevoie de timp si de incurajari pentru a se initia in arta conversatiei. 2a inceput trebuie deci ajutat: :. Cu semnale tacute: expresia fetei noastre si "esturile pot arata copilului ca e rindul lui: deschidem ochii mari, ridicam o sprinceana, facem cu ochiul pentru a-i arata ca-l asteptam; ii zimbim pentru a-l incuraja si a-i arata ca-l credem capabil de

a continua; pronuntam incetisor cuvintul pe care asteptam ca el sa ni-l zica; ne aplecam spre el ca sa-i aratam interesul. <. Cu semnale verbale: spunind: )uite!)& )bine)& )e rindul tau!)& )si acum0)&; repetind ceea ce tocmai am spus pe un ton intero"ativ sau mai tare; spunind acelasi lucru cu cuvinte diferite completind su"estia -!x: ) rei sa iesi sa te plimbi cu mama0) si apoi: ) rei sa mer"em sa admiram florile0). 4. $poi sa asteptam, sa asteptam iar si iar ca el sa ne raspunda& 6. %a punem intrebari bune, din acelea care fac ca conversatia sa cur"a iar copilul sa se an"ajeze in conversatie. !le trebuie sa fie sincere si adaptate nivelului copilului. Intrebari '91!: - care manifesta interesul si stimuleaza ima"inatia: )si apoi0&), )%i daca0&), )%i acum0)& - care permit copiluli sa faca ale"eri si sa ia decizii: ) rei sa& sau sa&0) - care stimuleaza ideile: )Ce se intimpla0)& )Cum mer"e asta0)& - care stimuleaza curiozitatea: )#e ce0)& )Cum0)& )Cine0)& )9nde0)& !vitati intrebarile care stopeaza conversatia: - intrebari care )bombardeaza) sau care cer prea mult de la copil -)Ce-i asta0) )Ce-i asta0) )Ce-i asta0) = catel, masina, pisica&. - intrebari la care raspunsul este evident -) rei laptic, nu-i asa0&). 9neori trebuie sa facem eforturi constiente pentru a pune intrebari '91! care sa incurajeze copilul sa imparta cu noi experientele. %a "asim intrebarile bune nu-i intotdeauna usor, dar reactia copilului nostru ne poate indica daca am reusit sau nu. Tipul intrebarilor si motivele pentru care le punem depind de stadiul de evolutie in care se afla copilul nostru. Trebuie retinut insa ca la nivelul 6, daca punem intrebari la care se poate raspunde prin )da) sau )nu) limitam posibilitatile de raspuns.

Ca sa rezumam -capitolul <.: $tunci cind ne adaptam pentru a partaja impreuna cu copilul diferite experiente: :. 3iind fata in fata +, - copilul nostru simte ca suntem interesati de ceea ce face - e predispus sa se joace cu noi - devine mai constient de ceea ce facem si ce spunem <. #mitind actiunile, "esturile si sunetele copilului +, - acesta stie ca a facut sau a zis ceva ce a fost remarcat si apreciat - citeodata repeta ceea ce a facut intrind intr-un jos in care fiecare la rindul lui are ceva de spus 4. ""raducind" tentativele de comunicare +, - copilul simte ca a fost ascultat - stie ca incercam sa-l intele"em - aude cuvintul corect care corespunde la ceea ce ar fi vrut el sa zica 6. Asteptind activ )fiecare la rindul lui) +, - copilul simte ca participarea lui este asteptata si apreciata - recunoaste momentul in care trebuie sa intervina - are mai multe sanse sa incerce sa comunice si sa participe activ

7. Comentind ceea ce se intimpla, punind adevarate intrebari adaptate la nivelul lui si fiind sensibili la dispozitia si la comportamentul schimbator al copilului +, - acesta intele"e ca suntem interesati de el si de ceea ce are de spus - poate incerca sa ne raspunda

Capitolul 3

Sa adau*am limbaj si e1periente

"!el mai important act de invatare de la inceputul vietii si poate din viata intreaga este ac&izitionarea limbii materne. # data ce avem limbajul la dispozitia noastra detinem o c&eie care ne va desc&ide multe porti'" David Crystal, lin&vist $cest capitol descrie: - ce putem spune si face pentru a ne ajuta copilul sa intelea"a si sa invete limbajul - modalitati de a scoate in relief elementele informatiei, astfel incit copilul sa le asimileze mai usor - modalitati de a adau"a limbaj si experiente in functie de stadiul de dezvoltare al copilului - modalitati de a da copilului nostru mai multe ocazii de a-si ameliora capacitatea de comunicare, imbo"atind activitatile pe care le partajam cu el $rocesul de invatare a limbajului incepe de la nastere0 reproducem "esturile si sunetele copilului nostru pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii servim de model vorbind corect si dindu-i informatia de care are nevoie pentru a se exprima, adau"am informatii pentru a ajuta copilul sa intelea"a mai bine ce se intimpla. #nvatatul vorbirii se face in timp %peram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care il transmitem, insa daca pro"resele se fac asteptate citeodata suntem frustrati. Inca de la inceput copilul are nevoie de TI>P pentru a inre"istra informatiile si pentru a ameliora capacitatea sa de a intele"e ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca, copilul invata multe lucruri despre contacte si comunicare. $tunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important sa fim realisti in asteptarile noastre. $tunci cind copilul ne arata cu de"etul si emite sunete, nu ne putem astepta ca el sa pronunte )suc de fructe) imediat. Poate ca va incepe prin a zice numai )u) si auzindu-ne repetind )suc) de foarte multe ori va invata sa pronunte mai bine acest cuvint. Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa pro"reseze: - de la cuvinte auzite la cuvinte intelese - de la o miscare facute la intimplare la un "est recunoscut - la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca - de la folosirea "esturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica - de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte - de la cuvinte la expresii sau propozitii - de la o "ramatica incorecta la una corecta #aca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca "ata sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata.

'5

*bservindu-l atent ne vom da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face "reseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el. Cind ne putem )juca) cu copilul astfel incit acesta sa pro"reseze in comunicare0 :. <. 4. 6. In cadrul activitatilor zilnice. $tunci cind copilul se arata interesat $tunci cind se intimpla ceva deosebit !xplicind ce se intimpla atunci cind ceva nu )mer"e)

#n cadrul activitatilor 'ilnice

$ctivitatile vietii cotidiene na fac sa partajam multe experiente cu copilul nostru. $tunci cind suntem impreuna si ii descriem ce se intimpla, ii dam cuvintele de care are nevoie pentru a intele"e limbajul si pentru a-l folosi intr-o buna zi. iata de zi cu zi ne ofera momente excelente de invatare, caci copilul aude aceleasi cuvinte repetate de foarte multe ori in situatii familiare: - urcarea si coboritul scarile - trezirea din somn - schimbarea scutecelor - mersul la toilettes - spalatul dintilor - pieptanatul - imbracatul - luarea mesei sau a unei "ustari - punerea paltonasului si a caciulitei pentru plimbare - strinsul jucariilor - baia - prepararea pentru somn Chiar daca participarea copilului poate prelun"i aceste treburi casnice, el beneficiaza de experienta care ii imbo"ateste posibilitatile de a intele"e si de a invata. Copilul adora compania noastra si poate invata multe lucruri: - prepararea masei - prepararea unei prajituri - scoaterea rufelor din masina - facerea cumparaturilor in piata sau in supermar?et - aranjarea alimentele intr-un dulap - deschiderea scrisorilor - spalarea vaselor - facutul patului - deschiderea5inchiderea usii cu cheia - aprinderea5stin"erea luminii 2a inceput este e1perienta, apoi intele*erea si apoi, in sfirsit, limbajul. 0e a)utam copilul sa intelea&a aceste experiente atunci cind ii vorbim despre ceea ce se intimpla sau ceea ce se va intimpla. 'i stimulam dorinta de a folosi limba)ul atunci cind repetam sistematic aceleasi cuvinte in situatii familiare. !x: >ama lui Thomas descrie felul in care Thomas a invatat pro"resiv sa foloseasca cuvintul )baie).

''

:. >ai intii e1perienta. "(a inceput *omas a auzit z&omotul apei care cur&ea si s-a uitat de unde vine. '-am zis ""ste $A'A. 1mplem $A'A cu apa ca sa te speli." *omas n-a inteles cuvintele, dar a simtit caldura apei, a auzit z&omotul apei care cur&e si a inceput sa traiasca experienta baii." <. $poi vine intele*erea. "Asa am continuat mai multe luni. 'ntr-o zi am remarcat ca *omas incepea sa dea din picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. 'i ziceam, ""ste ora de $A'" pentru *omas. "sti &ata sa intrii in $A'"!" "l se a&ita si mai mult. 'ncepuse sa intelea&a ce se intimpla. 'ntr-o seara, dupa masa, *omas se )uca si i-am zis, ""ste ora de $A'", vino sa te prepari sa intrii in $A'"." "l a lasat )ucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in baie. 'ncepuse sa intelea&a cu adevarat ce-i ziceam." 4. %i in fine vine limbajul. "Dupa ceva timp, *omas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte adevarate. 'ntr-o seara am decis sa-l intreb, "%tii ce ora e, *omas! "ste ora de mers la2" si am asteptat. "l a raspuns, "$A". '-am zis, "$A'". Da, e ora de $A'". Ai zis foarte bine, $A'"." Atunci am inceput sa comunicam cu cuvinte#"

$utem adau*a informatii atunci cind copilul este interesat

"Mmmm, un biscuite# 3rei un biscuite!" 2indu-i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem oca'ia de a partaja o e1perienta si a-l face sa auda cuvinte care-l vor ajuta sa intelea*a si sa invete) 2a inceput suntem asa de multumiti cind incepem sa intele"em ce ne cere copilul incit ii dam imediat ceea ce vrea. Totusi am putea profita de aceste ocazii pentru a-i permite sa auda, sa vada si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa intelea"a limbajul si intr-o zi sa-l foloseasca. Copilul este mai dispus sa asculte si sa incerce ceva nou atunci cind ii vorbim despre ceva ce-l intereseaza cu adevarat.

$utem adau*a informatii atunci cind se intimpla ceva mai deosebit

* lin"urita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa, am pierdut o soseta& atitea surprize care suscita interesul copiilor nostri. %a profitam de aceste evenimente ca sa experimentam, sa intele"em si sa comunicam impreuna!

$utem adau*a informatii e1plicind ceea ce se intimpla atunci cind copilul nu ne asculta
#aca maz"aleste peretii, daca varsa sucul de fructe, daca da drumul ciinelui, daca refuza sa-si imparta jucariile cu alti copii, putem profita de ocazie pentru a-i explica ce )nu mer"e), de ce s-a intimplat asta si ce poate face ca sa amelioreze situatia. (tunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum am prevazut, copilul va invata ceva daca ii e)plicam$ - ce s-a intimplat

'2

- de ce s-a intimplat Cum putem mbo*ati limbajul prin e1periente( Ce interes avem sa invatam cuvintul )lea"an) daca nu putem cere sa fim impinsi ca sa ne le"anam000 $rin imitatie 9nul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice consista in a imita "esturile si sunetele pe care le produce si apoi a adau"a un cuvint sau un "est nou. #aca vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa ale"em cuvinte pe care le poate pronunta. ! simplu: trebuie - sa repetam ceea ce spune copilul - sa facem ceea ce face el - si apoi sa adau"am un cuvint nou in le"atura cu ceea ce am imitat $rin interpretare Pentru a ne face copilul sa simta ca il intele"em, putem interpreta ceea ce simte sau ce-si doreste, folosind cuvintele5"esturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut vorbi mai clar. Interpretarea ii ofera copilului informatia de care are nevoie in momentul in care simte aceasta nevoie. "xemplu, Copilul, 4*### 4*### 5ne arata o pata pe pantalon6 Mama, 4*### 4 pata# 4 pata mare pe pantaloni### #aca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma, cuvintele ii vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi -si va fi o zi maaare. va incepe sa le foloseasca. $rin de'voltare In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa trebuie sa evitam limitarea vocabularului la expresii de <-4 cuvinte si la replici )de-a "ata). 9n vocabular asa de restrins va parea in curind artificial si va limita posibilitatile de cunoastere ale copilului. $tunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul: - il ajutam sa intelea"a mai bine - il ajutam sa pronunte cuvinte noi In functie de nivelul de intele"ere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe feluri: E)emplu$ copilul se )oaca cu o masinuta 7. o putem numi, "e o masina" 8. o putem descrie, "masina mer&e repede" 9. putem explica, "tata pleaca la lucru cu masina" :. putem sa ne )ucam, "vom impin&e scaunul acesta ca si cum ar fi o masina" /. putem vorbi de sentimente, "iti place sa mer&i cu masina cu tata!" ;. putem vorbi de viitor, "miine vom mer&e la plimbare cu masina lui tata" <. putem face proiecte, "cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina"

'.

"ema0 ale"eti o activitate pe care copilul o indra"este. Pe aceasta tema, scrieti cuvintele pe care le puteti adau"a pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul: :. <. 4. 6. 7. @. A. numiti descrieti explicati jucati-va vorbiti de sentimente vorbiti de viitor faceti proiecte

Dezvoltind mesa)ele copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si sa le intelea&a mai bine. - cum sa facem ca totul sa intre in ordine

Cum putem accentua informatiile(

1) $rin *esturi) Besturile ne vin intotdeauna natural: un zimbet, un frison, o ridicare de umeri& Besturile sunt un mijloc eficace si adesea ne"lijat de a ajuta copilul sa intelea"a ceea ce-i spunem. Besturile atra" si concentreaza atentia copilului. Bestuile pot transmite informatii, pot comunica emotii, pot indica o atitudine, stimuleaza ima"inatia si creativitatea copilului, doua calitati importante pentru achizitionarea limbajului. Besturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cind intinde miinile inseamna )ia-ma in brate), cind da din mina inseamna )la revedere), cind da din cap inseamna )nu) sau )da), cind ne imbratiseaza ne arata dra"ostea& Pentru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvint la o actiune trebuie sa: - folosim mereu acelasi model - sa fim fata in fata cu copilul - sa pronuntam cuvintul si sa facem "estul corespunzator in acelasi timp ,) #nsistind pe cuvinte-c3eie E1emplu0 Tatal lui 2ea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa accentueze cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe 2ea sa invete cuvintul )desert). Tata: -aratind cu de"etul desertul. 9ite, 2ea& #!%!/T. 2ea priveste. Tata: ! #!%!/T92 tau preferat. 2ea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata. Tata: este #!%!/T cu capsuni! -el da o lin"urita fetitei. 2ea maninca desertul, se uita la tata. Tata: >mmmmm!!! Ce #!%!/T bun! Ca in acest exemplu putem ajuta copilul sa invete: - marcind o pauza inaintea cuvintului-cheie -)vrei& #!%!/T0). - prelun"ind cuvintul-cheie -)#!!%!!/T). - soptind sau stri"ind cuvintul-cheie - aratind cu de"etul obiectul reprezentat de cuvintul-cheie 'nsistind pe cuvinte le facem mai interesante si mai amuzante si punem in relief elemente de informatie pe care copilul incepe sa le invete.

'/

3) $rin repetare 9n om adult intele"e un cuvint in "eneral daca-l aude o data sau de doua ori in context, insa nu la fel se intimpla cu copiii. 9nii copii au nevoie sa auda un cuvint de :C ori inainte de a incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de :CC de ori. 1u exista nici o re"ula, nici un numar )normal) de repetitii. $ctiunile, "esturile, apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce i-am spus. Cu cit *asim mai multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit ne ajutam copilul sa invete mai bine) #e exemplu, dezbracind copilul putem "asi diferite maniere de a folosi verbul )scoate): )scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza) etc& epetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa intelea*a aceste cuvinte si , mai tir'iu, sa le foloseasca) (a inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa intelea&a si sa pronunte cuvintele pe care le folosim. otusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si situatiilor cu atit va intele&e mai repede ce ii zicem2 ca intr-o zi sa foloseasca si el aceleasi cuvinte ca noi. *epetitia este esentiala. Otilia, noi am facut tema, doar ca nu am avut timp sa o prezint. Iata: :. masina de pompieri -ne-am jucat cu aceasta masina pentru ca %tefan ii spune )camion) si trebuia sa-i fac diferenta intre )camion) si )masina de pompieri) ele practic fiind foarte diferite... <.masina care stin"e focul 4.masina are o scara, pe care se urca pompierul-in cazul nostru fiind un omuletz de la ferma noastra de animale. si care stin"e focul. 6. plimbam masina pe covor, ninooo ninooo, si deodata primeste un apel de ur"enta!!%e pare ca a luat foc ferma de animale, mer"em in "raba...bla bla...tot arsenalul, se urca fermierul pe scara, verifica cotetele, stin"e focul, trebuie sa vedem cate stricaciuni sunt...bla bla...sunt multe de povestit, joaca a durat circa 4C-6C de minute. 7. ti-ar place si tie sa fii pompier0%a urci pe scara0sa stin"i focul0$cesti oameni sunt foarte curajosi! @. Poate ca unchiul tau, pompier voluntar, te va plimba intr-o zi cu masina lui de pompieri! A. %i daca o sa-ti placa....cine stie, vei fi si tu un voluntar la fel ca el! >ai sa nu radeti de mine...dar copilul a priceput care-i diferenta intre camionul verde cu "alben si masina rosie de pompieri...de cate ori o vede imi arata si-mi zice )shusha shoshu) adica sufla focul... Pentru detalii daca vreti puteti vizualiza cateva poze facute cei drept cu ceva timp in urma cand ne-am jucat prima data de-a pompierii, dar atunci era mai micutz, mare lucru nu a priceput, acum, de data asta nu am mai facut poze...

Capitolul Sa ne jucam de-a "cei 3 A"

$cest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il jucam si modalitatile prin care putem usura pro"resele copilului.

'0

%tilitatea jocului in evolutia copilului Pentru a ajun"e sa atin"em orice obiectiv trebuie sa trecem prin 4 etape: visul, planul si actiunea. Docul ne ofera posibilitati extraordinare: - sa visam la un obiectiv de comunicare specific si realist pentru copil - sa planificam jocuri educative - sa actionam impartasind cu copilul experienta jocului astfel incit sa-i usuram intele"erea Sa visam la un obiectiv realist !tapele pe care le ale"em pentru copilul nostru trebuie sa fie: EA&#S"E : * etapa nu poate fi parcursa decit daca se bazeaza pe capacitatea de comunicare actuala a copilului. isuri pe termen lun" de "enul: )mi-ar placea asa de mult sa vorbeasca) pot fi divizate in etape mai mici, iar prima trebuie sa fie foarte simpla, ca de exemplu sa intinzi m(na catre o carte. Pentru a ale"e un obiectiv realist pentru copil, ne punem intrebarea: - Ce "est, ce sunet, ce cuv(nt sau ce fraza ar putea ajuta copilul sa comunice mai bine0 - Ce cauta copilul sa ne spuna dar nu reuseste0 $ EC#SE : Cu cit stim precis si realist ce putem astepta de la copil, cu atit mai bine stim cum sa ne adaptam comportamenul ca sa-i sustinem pro"resele. Putem sa ale"em un obiectiv precis ca de exemplu imitare, sa ne asteptam rindul la momentul potrivit si sa facem un "est care sa insemne )"ata, s-a terminat) . 1e intrebam: - ce activitati ii plac copilului0 - ce aptitudini de comunicare se dezvolta natural atunci cind copilul se dedica acestor activitati0 - ce incearca copilul sa comunice0 %"#&E : *biectivele noastre trebuie sa se orienteze catre cuvinte sau "esturi pe care copilul le poate folosi si repeta adesea. Cuvinte ca )ceasca) sau )min"e) sunt mai utile decit cuvintul )ti"ru) -asta doar daca nu aveti cumva un ti"ru mic pe acasa ;.. $le"ind cuvinte utile din viata cotidiana ii dam copilului posibilitatea de a achizitiona modalitatile prin care isi face cunoscute nevoile si dorintele. A4%5A+"E : Putem sa ne jucam de-a )insula pustie). 1e ima"inam ca suntem naufra"iati pe o insula pustie, sin"uri impreuna cu copilul. Bindindu-ne la felul in care copilul comunica in prezent cu noi, sa ne intrebam ce ar putea invata astfel incit viata de pe insula sa fie mai placuta.

$lanificarea unei activitati placute

Sa incepem cu jocurile preferate 1oi stim ce ii place si ce ii reuseste copilului: sa )danseze) pe un fond muzical, de exemplu, sa se uite pe carti sau sa mototoleasca h(rtii. Putem sa cream jocuri bazate pe ceea ce copilului ii place si poate face. Sa reluam jocurile care i-au placut deja

'1

1u suntem obli"ati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile noi ii place citeodata sa reasculte povestile preferate. %a nu ne"lijam nici pro"resele achizitionate si nici interesele manifestate in trecut: deseori copilului ii place sa reia activitati care i-au placut. Putem cinta acelasi cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte, sa jucam acelasi joc de o "ramada de ori: copilul va beneficia de repetitie. %entimentul de securitate pe care il cisti"a facind ceva familiar ii da increderea necesara sa incerce ceva nou. Sa incercam ceva nou Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In "eneral e preferabil sa ale"em un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il poate reusi. Totusi, citeodata putem incerca ceva putin peste nivelul lui obisnuit. Poate ca am supraestimat talentul lui! Cine stie, poate fi mai amuzant decit credem! Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si "rile de observatie care ne vor ajuta sa ale"em activitatile corespunzatoare copilului nostru. Sa ne amu'am si sa ne rela1am6 Docul obli"atoriu nu mai este un joc. #aca activitatea pe care i-o propunem copilului nu-i place, nu trebuie sa i-o impunem. #aca el nu se amuza sa acceptam sa ia initiativa si sa schimbam jocul. $desea, cele mai "rozave jocuri se nasc din spontaneitate. E important sa prevedem activitati de re'erva Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. %a prevedem deci activitati de rezerva. #e exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am prevazut, putem aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le "aseasca sau putem construi un tren lun" pe care sa-l impin"a. Cu putina initiativa si ima"inatie putem transforma un moment frustrant pentru amindoi intr-un moment a"reabil. Sa actionam0 sa ne jucam "de-a 3 A" $m fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care corespunde a ceea ce visam. $m stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste invataturi. %untem "ata sa trecem la $CTI91!. Pentru aceasta trebuie mai intii sa A2A$"A4 activitatea si5sau comportamentul nostru ca sa partajam jocul., sa A2A%7A4 elementele de limbaj necesare invataturii si sa-i ACO 2A4 copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. -cei 3A: a -ne. $dapta, a $dau"a, a $corda. :. A A2A$"A: 1e adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul: - fiind fata in fata - facind copilul sa simte ca-l ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii, punind intrebari, reactionind fiecare la rindul lui <. A A2A%7A: $dau"am limbaj si experiente: - imitind si adau"ind elemente

'2

- interpretind - dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor 4. A ACO 2A: Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative: - observind = pentru a cunoaste mai bine si a intele"e copilul - asteptind = pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima interesele si sentimentele - ascultind = pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului Citeva su"estii de obiective de comunicare 1) #mitarea motrice fara jucarii0 - umflatul obrajilor - atin"erea piciorului, a de"etelor - saritul in aer - aratatul cu de"etul - datul din cap - linsul buzelor - aplauzele - deschisul "urii - scosul limbii - aratatul pumnului - cascatul -pusul miinii in fata "urii. - muscatul buzei inferioare - ridicatul bratului deasupra capului - trimisul bezelelor - facutul cu mina pentru a zice )pa!) - atinsul podelei - acoperirea ochilor cu mina ,) #mitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite min"iiatul, hranitul unei papusi pusul unei palarii pe capul unei papusi sau pe capul propriu cintatul la xilofon apasatul unei jucarii care chitaie aruncatul unei min"ii sunatul unui clopotel datul pa"inilor unei carti deschisul usii cu cheia amestecatul cu o lin"urita desenatul cu creioane colorate deschisul, inchisul unei cutii, a unei posete, al unui sertar aprinsul, stinsul luminii pusul pantofilor, al ochelarilor intorsul mecanismului unei jucarii muzicale pieptanatul spalatul fetei periatul dintilor bautul pititul sub masa

'3

- mototolitul, ruptul hirtiei - stersul nasului 3) "ran'itia de la imitarea motrice la imitarea sunetelor Ca sa ajutam copilul sa se concentreze asupra imitarii sunetelor este adesea util sa asociem o actiune unui sunet: - )Cucu!) -descoperind ochii. - )>-m-m-m-m) -frecindu-si stomacul. - )$sa de mare!) -ridicind bratele. - )'um!) -o jucarie cade. - )'rrr!) -facind limba sa vibreze. - )Pa!) -salutind cu mina. - )'ravo!) -apaudind. In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu imitarea altor sunete: - suflatul - unei luminari, unui ful", a unor baloane de sapun - pupatul cu z"omot - plinsul = imitind pe cineva care biz(ie - stranutul sau tusitul -exa"erind mimica si sunetul. - stri"ate de animale: ciinele -ham-ham., pisica -miau., albina -bzzz!., vaca -muuu!., oaia -behehe!., puiul -piu-piu-piu., rata -mac-mac. -) Apoi vin primele cuvinte i'olate0 Alimente: mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa, biscuite, bonboane, (n"hetata& $artile corpului: cap, mina, picior, ochi, par, nas, de"et& Obiecte u'uale: baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun, camera, veioza, perete, perie, pieptan, pix, h(rtie, ceasca, chei, sapun, lin"urita, ochelari, ceas, perna, bani& 8aine: sosete, pantaloni, rochie, fusta, mantou, pantofi, palarie& Calificative: cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, "ata, murdar, curat, spart, dra"ut, aprins, stins& &umea e1terioara: arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie, ciine, pisica, avion, masina, bicicleta, scoala, autobuz& $ersoane importante: mama, tata, numele animalelor familiare, numele prietenilor, al fratilor si al surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul, bunica Cuvinte u'uale: buna ziua, salut, pa, bine, pardon, noapte buna, nu, da, destul +ume e1primind sentimente: trist, multumit, suparat, fericit, "elos $rimele cuvinte de actiune: a -se. juca, a -se. peria, a dansa, a desena, a simti, a plin"e, a asculta, a tra"e, a -se. ster"e, a deschide, a bate, a -se. opri, a prinde, a -se. aseza, a -se. culca, a veni, a -se. uita, a -se. plimba, a fu"i, a mer"e, a dormi, a sari, a bea, a minca, a cinta, a numara, a pastra, a avea, a cumpara, a da, a pupa, a ascunde, a citi, a ajuta, a spar"e, a varsa, a lovi, a "asi, a zbura, a atin"e& Cuvinte care indica locul: aici, acolo, sus, jos, (n, afara, sub, pe& .) 4ai tir'iu0 e1presii din doua cuvinte !xemple

'4

$ctiune E obiect: - lansatul min"ii - impinsul masinii - spalatul miinilor - deschisul usii - cititul cartii - bautul apei - mincatul marului - pusul mesei - ajuta-ma 1ume sau pronume E actiune - masina mer"e - calul sare - papusa doarme - cubul cade - tu sus - eu scriu - fata fu"e - tata mer"e - mama danseaza 1ume5actiune E loc stat scaun in cutie pe masa du-te acolo carte acolo pe jos vino aici in pat

1ume5actiune E calificativ min"e mare mai mult biscuite sapun ud ceai cald masina mea supa "ata nu nani cartea mama

Cuvinte uzuale: - ce faci, multumesc, te ro", buna ziua 9) Si mai tir'iu0 e1presii din 3-- cuvinte !xpresii care acompaniaza pe altele: vreau5vad5 imi place = -eu. arunc min"ea, mama citeste cartea, ascult muzica, -sa. fac un desen, pup ursulet.

25

:) Stadiu avansat pronume E te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame alte expresii utile: eu sin"ur, am terminat, unde este min"ea0, merci, uite& intrebari: ce-i asta0 ce face baiatul0 9nde e0 unde mer"e fata0 unde e min"ea0 de ce ride baiatul0 de ce plin"e fata0 expresii ne"ative: nu pot sa mer", nu vreau sa maninc !%T!: $sta este cartea mea, 2uca e baiat mare Pluralul: ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri

Cum sa ajutam copilul sa vorbeasca mai repede Totul se invatza mai ushor prin joaca Copii de toate varstele adora cantecele. 'ebeblushii asculta cu placere o tonalitate noua,iar cei mai mari se distreaza inventand sunete noi si repetandu-le. /itmul si rima favorizeaza, de altfel, memorarea si permit invatzarea mai rapida a silabelor. !ste recomendat sa se asocieze cuvintele cu "esturi haioase care sa mentzina interesul micutzului pentru cantecel. !ste foarte ushor sa schimbatzi numele unui personaj din melodie si sa- inte"ratzi pe cel al copilului vostru. Cu cat combinatzia va fi mai neobisnuita cu atat va rade mai mult. #e vorba cu shtren"arul !ste "reu sa "aseshti un subiect de discutzie care sa-l pasioneze pe un micutz mai mic de 4 ani. Cel mai bine ascultatzi-l p el ce incearca sa va spuna si dezvoltatzi subiectul respectiv, avand "rija sa ii repetatzi clar cuvintele noi. #e exemplu, daca spune mashina, incepetzi prin a-i spune ca mashina mer"e pe strad, ca e condusa de un nene shofer shi ca nenea are shi el un bebe acasa. etzi vedea ca micutzul incearca sa intzelea"a si repeta cuvinte noi, dar numai pana cand vede altceva si va intrerupe brusc. Trebuie sa avetzi rabdare si sa schimbatzi firul conversatziei catre noul punct de atractie. 1imic nu este inutil, fiecare vorba pe care o aresatzi copilului este un pas catre vorbirea corecta. 1u mer"etzi pe principiul ca va invatza sin"ur pana la urma, pentru ca intarzierea vorbirii poate duce la mar"inalizarea copilului la "radinitza, si, implicit, la aparitzia unor complexe in raport cu ceilaltzi copii. Trucuri pentru o vorbire timpurie: -strambaturile adultzilor au avantajul de a-i intari muschii faciali micutzului; -profitatzi de atractzia lor fatza de animale si imitatzi sunetele scoase de acestea; -ChitChit, cucu, miau, hamham, "uitz, mehehe, auuuuuuuuuu, cipcip...etc. -amuzati-va schimband nivelul vocii atunci cand vorbitzi sau spunetzi o poveste. %hoptitzi, exa"eratzi articularea, vorbitzi tare, stri"atzi sau vorbitzi cu voce joasa; -tra"eti aer shi pronuntzatzi tare vocalele in timpul expiratziei. /eincepetzi apoi in sens invers.)

2'

Pentru mamicile ai caror copii nu-l pronunta pe 2 sau / : - de baza este "imnastica fono-articulatorie -exercitii cu limba,cu obrajii,cu buzele. in joaca, ne lin"em buzita de sus,apoi cea de sus,limba atin"e colturile "urii -ca bataia ceasului.,imitam calutul suparat -fornaim din buze.,plescaim din limba,umflam si su"em obrajii - ordinea de emisie : mai intai 2 si apoi / - cantam refrene folosind silabele 2$-2$-2$ 3acand toate acestea,sub forma de joc, in fiecare zi, o sa-l pronunte mai intai pe 2 si mult mai tarziu pe / Pentru mamicile ai caror puiuti nu prea vorbesc : - incepeti cu "imnastica respiratorie -hai sa suflam si sa facem balonase de sapun sau sa suflam in bucatele de hartie sau sa facem valuri printr-un pai intr-un pahar cu apa.; aceste jocuri ii amuza si le dezvolta capacitatea respiratorie - )hai sa cantam) - si spunem 2$2$2$ pe ritmul unei melodii - ne jucam cu limba -lin"em ca pisica,ne lin"em pe buza de sus,apoi pe cea de jos.se dezvolta muschiul limbii,important in pronuntarea sunetelor - copiilor mici li se spun cuvinte simple din mediul apropiat -de baza este materialul concret intuitiv,adica obiecte sau ima"ini.

Capitolul . Cum sa invatam amu'indu-ne0 rolul jocurilor

$cest capitol descrie: - placerea si satisfactia pe care ni le procura jocul cu copilul - modurile prin care putem sa stim la ce nivel a ajuns copilul, astfel incit sa putem planifica jocuri care sa-i placa si care sa-i permita sa evolueze - multe jocuri pe care le putem juca impreuna cu copilul precum si aptitudinile de comunicare pe care acesta le achizitioneaza jucindu-le.

Cum se de'volta aptitudinile de joc

Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta capacitate de alternanta evolueaza pro"resiv. Pentru a mentine jocul a"reabil pentru amindoi trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului de a participa de o maniera interactiva. %cenariul de mai jos ne va ajuta sa intele"em cum se dezvolta la copil capacitatea de a participa la joc. 1) &a inceput, copilul reactioneaza la "esturile noastre -nu conteaza cum. la jocuri simple de "enul )te prind), )cucu!) sau "tape-tape" -batutul din palme.. $tunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da din picioruse sau "in"ureste. #aca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului. ,) Apoi, copilul ne indica, prin sunete si5sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea sa continue jocul. #e exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe "enunchi, va sari sin"ur ca sa ne ceara sa continuam. #aca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne

22

faca sa intele"em ca doreste ca jocul sa continue! 3) 4ai tir'iu, copilul incepe sin"ur jocul -scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un "est in raport cu jocul. si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua sin"ur initiativa jocului. #e exemplu, isi pune mina la ochi pentru a incepe jocul )cucu = bau!) sau isi a"ita bratele pentru a cinta un anumit cintecel -cu joc de miini - marionete. impreuna cu noi. $cum el stie in ce moment ii vine rindul la joc. -) Si mai tir'iu) Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un sin"ur lucru odata. $tentia lui e monopolizata de un de"et, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el. Pe urma copilul va ajun"e sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la persoana cu care se joaca. $ceasta este o etapa importanta! $tunci cind copilul a invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa intelea"a si sa vorbeasca. %i"ur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. #e fapt, cea mai *ro'ava jucarie suntem +O#. Atunci cind ne )ucam dupa metoda "celor + (", cream excelente posibilitati de a vorbi. Asa dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face, ceea ce-i procura o satisfactie si il incura)eaza sa-si continue eforturile. Bata, vine si CA$#"O&%& 9 - Adau*ati limbaj la interactiune a ro" sa aveti rabdare cu mine si sa scuzati inerentele "reseli din text datorate traducerii sau transcrierii... Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, de)a ati adau&at limba)ul in conversatia dvs. cu copilul. 'n acest capitol vom invata cum sa adau&am cuvinte astfel incit sa a)utam copilul sa intelea&a mai bine lumea incon)ratoare si sa se exprime. 3eti invata de asemenea cum sa va stabiliti obiective de comunicare pentru a va a)uta copilul sa treaca la urmatorul stadiu de comunicare. ,ai intii este e)perienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau semne. Dar pina la asta sunt multi pasi de facut. (a inceput, copilul invata prin experientele pe care le traieste, ce vede, ce aude, ce atin&e, &usta sau miroase. 'n timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. 'n curind va arata catre nas cind il intrebati =1nde e nasul!> si va putea executa instructiuni simple ca =Adu cartea>. Acesta este inceputul intele&erii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limba)# Pe masura ce copilul intele&e mai multe cuvinte, ar putea fi &ata sa si rosteasca citeva. Poate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca sin&ur. %-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. 3eti sti insa ce inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare data. 'nvatarea limba)ului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descura)ant in cazul in care copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pre&atit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar c*iar daca nu rosteste cuvinte, totusi

2.

invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea limba)ului articulat. Folositi limbajul in orice ocazie 0u asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai de&raba profitati de timpul pe care de)a il petreceti impreuna si inte&rati invatarea limba)ului in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp pentru comunicare. Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limba)ului. (a inceput, copii au nevoie sa intelea&a ce inseamna cuvintele. Ca parte a intele&erii sensului cuvintelor este si intele&erea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri. De ex. cuvintul =sticla> descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune, ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele. Din momentul in care copilul dvs. atin&e stadiul de Comunicator, va invata toate acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind folositi limba)ul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. %-ar putea sa nu intelea&a tot intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu a)utorul dvs. si cu a)utorul repetitiei, va a)un&e sa le intelea&a si in timp sa le foloseasca sin&ur. 3erificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al intele&erii si exprimarii. Daca intele&erea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti minte acest lucru va va a)uta sa folositi limba)ul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de comunicare a copilului. tadiul de intelegere$ -!omunicatorul. sau -!opilul care foloseste primele cuvinte.Pentru copilul aflat in aceste stadii ale intele&erii ma)oritatea limba)ului pe care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se intimpla in acel moment. 3eti vorbi despre cainele care face =*am-*am> in acel moment, copiii care se )oaca afara cu min&ea, luminile care se stin& si aprind ? lucruri pe care copilul le vede si le aude. 'n acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. .olositi pentru asta propozitii scurte, simple. De exemplu cind pre&atitit copilul pentru baie ii puteti spune =o sa faci baie>. Dupa ce a plecat bunica ii puteti spune copilului =bunica a plecat. $unica ne-a spus pa-pa>. Copilul ar putea sa nu intelea&a tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla. tadiul de intelegere$ -!ombinatorul.Pe masura ce copilul capata cunostiinte si intele&e notiuni de viitor sau trecut, incepe sa intelea&a propozitii de &enul =miine vei mer&e la ziua de nastere a lui @atie> sau =l-am vazut in parc pe Aesse>. 'n acest stadiu, propozitiile dvs vor deveni mai lun&i. %e pot adau&a informatii si idei care incura)eaza copilul sa-si ima&ineze, sa vorbeasca despre ceea ce simte si sa rezolve probleme..olositi limba)ul pentru a va a)uta copilul sa se exprime Modul in care folositi limba)ul pentru a va a)uta copilul sa se exprime sin&ur depinde de stadiul de comunicare in care se afla. Vorbiti cu un copil in stadiul de -/escoperitor. ca si cum ar putea vorbi cu dvs Atunci cind folositi limba)ul cu un Descoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va poate raspunde. Mai intii 4AA 5observam, asteptam si ascultam6 ca sa vedem ce anume ii capteaza atentia. Priviti apoi in oc*ii copilului si vorbiti-i despre acel lucru. .iti

2/

entuziast si animat, folositi multe sunete amuzante si &esturi. Daca va pomeniti repetind acelasi lucru de mai multe ori, continuatiB aceasta face parte din modul de a vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si in acest mod ii atra&eti atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza usor, nu deveniti si dvs. linistit. Cu cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi mai mult si va si folosi mai mult. (jutati copii aflati in stadiile de -!omunicator., -"a primele cuvinte. sau -!ombinator. sa se e)prime Pentru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strate&ii atunci cind folositi limba)ul pentru a-i a)uta sa se exprime sin&uri, - oferiti copilului un cuvint - folositi o varietate de cuvinte - dezvoltati mesa)ul oferit de copil #feriti copilului un cuvint 0sau un semn, sau o fotografie1Atnci cind copilul comunica cu dvs, lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint 5sau citeva cuvinte6. Caspunsul dvs. trebuie sa fie scurt ? unul, doua sau trei cuvinte. .acind acest lucru aratati ca sunteti interesat si ca il intele&eti. Citeva din cuvintele oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le intele&e dar nu le poate rosti inca. 'n timpul unei interactiuni, incercati sa repetati un cuvint cam de / ori astfel incit copilul si-l poate aminti si eventual repeta. Incercati sa folositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment 'ndiferent daca e vorba de o incercare a copilului de a comunica direct sau daca face ceva sin&ur in acel moment, incercati sa-i oferiti un cuvint sau doua. Daca se )oaca sau participa la ceva si nu comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva cuvinte care descriu ceea ce face, la ce se uita sau ce asculta. .aceti in asa fel incit ceea ce descrieti sa se potriveasca cu ceea ce se intimpla in acel moment. 'n acest fel e mai usor pentru copil sa intelea&a un cuvint nou. De ex. daca il vedeti ca se uita la oc*elarii cuiva spuneti =oc*elari> imediat, astfel poate conecta noul cuvint cu ceea ce vede. Folositi acelasi cuvint pentru acelasi lucru de fiecare data Atunci cind folositi cuvintele, fiti atent sa folositi mereu acelasi cuvint pentru un lucru. De ex daca va referiti la o pisica ca =pisica>, nu sc*imbati acest cuvint in =pisoi>, =pisoiasi>. 3a fi mult mai &reu pentru copil sa intelea&a aceste cuvinte. Folositi cuvinte specifice .aceti un efort si folositi cuvinte specifice mai de&raba decit cuvinte precum =aia>, =acolo>, =acela> care nu a)uta copilul sa invete cuvinte noi. 'ncercati sa folositi cuvinte specifice pentru ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le. De ex daca ii oferiti o lin&urita sa o puna pe masa, in loc sa-i spuneti =uite o lin&urita. Pune-o pe masa> spuneti cuvintul =lin&urita> de fiecare data =uite o lin&urita. Pune lin&urita pe masa>. Folositi cuvinte variate Atunci cind va a)utati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele ? ca de ex =caine>, =carte>, =biscuite>. Dar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai multe cuvinte. Aruncati o privire la toate cuvintele pe care le puteti folosi atunci cind ii vorbiti copilului aratindu-i o )ucarie de plus, Denumiri, ursulet, urs

20

Cuvinte descriptive, moale, mare Cuvinte care descriu actiuni, doarme, mananca, imbratiseaza-l Cuvinte care descriu simtaminte, fericit, trist, obosit Cuvinte locative, sus, )os, sub Cuvinte sociale, somn-usor, pa-pa Cuvinte care descriu apartenenta, al meu, al mamei 'ntrebari, ce, unde !are cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs2 'ncepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes ? cuvinte pe care le intele&e care ii comunica prin actiuni sau &esturi pe care inca nu le poate rosti. Dinditi-va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul =olita> dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. Poate mai de&raba ar vrea sa rosteasca =catelus> sau =in&*etata> pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. 'n momentul cind copilul incepe sa foloseasca in )ur de /E de cuvinte ar putea fi &ata sa combine cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adau&ati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex =impin&e>, =sare> sau =doarme> sunt foarte importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple. E)tindeti mesajul copilului Puteti a)uta copilul sa se exprime in propozitii mai lun&i c*iar daca copilul foloseste doar un cuvint sau mai multe prin extinderea mesa)ului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le spune si adau&ind unul sau mai multe. C*iar daca intele&e propozitii mai lun&i, pastrati propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lun&i ca ale lui. Astfel il puteti a)uta sa-si dezvolte abilitatea de a se exprima sin&ur. Folositi accente diferite cind vorbiti Procesul de a-l a)uta pe copil sa intelea&a si sa foloseasca limba)ul seamana putin cu un )oc =de-a prinsa>. .aceti tot ce puteti ca sa il a)utati sa prinda min&ea. .olositi o min&e mai mare si mai moale. 'i atra&eti atentia. Apoi rosto&oliti usor min&ea catre el sau i-o dati. 0u v-ati &indi sa o aruncati cu putere catre el...# Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adau&ati il a)uta pe copil sa le intelea&a si in timp, sa le foloseasca. Pentru asta folositi (3( puneti mai putine (ccentuati 0u va grabiti (ratati. %puneti mai putine, folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa intelea&a si sa-si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit. Accentuati, faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate 5evidentiate6. De ex in propozitia =aceste ceai e foarte fierbinte> cele mai importante cuvinte sunt =ceai> si =fierbinte>. Accentuind aceste cuvinte, atra&eti atentia copilului si il a)utati sa le intelea&a si sa le invete. Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin mai tare sau sc*imbati tonul vocii. 0u va &rabiti, cind ii vorbiti copilului nu va &rabiti - pentru a-i da astfel timp sa intelea&a ceea ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna sin&ur cuvintele. 1nele cuvinte ca de ex =desc*is> pot fi intinse si rostite mult mai

21

lent =des-s-s-c*is>. Puteti de asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte. Aratati, Copii mici invata limba)ul cel mai bine atunci cind asociaza o ima&ine cu respectivul cuvint. A)utoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. 'n momentul cind intele&eti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. "xista 9 posibilitati de baza pentru a folosi a)utoarele vizuale, 7.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre care vorbiti, 8.adau&ind actiuni, &esturi sau semne lin&a cuvinte si 9. folosind ima&ini ale lucrurilor despre care vorbiti. 4. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv a)uta copilul in doua moduri. Daca dvs vorbiti, atunci il a)uta sa intelea&a despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesa), aratati catre obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intele&eti ceea ce spune. 2. .olosind actiuni, &esturi si semne atunci cind vorbiti, va va a)uta sa ii =aratati> copilului ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti =nu>, puteti sa va ridicati miinile in sus cind ii spuneti =vrei sus!> sau sa fluturati mina cind ii spuneti =pa,pa>. Aceasta va a)uta copilul sa va intelea&a cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca. +. Aratind ima&ini sau aratind inspre ima&ini va a)uta copilul sa intelea&a despre ce vorbiti atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. 1nele ima&ini sunt mai usor de inteles decit altele. 'n cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca ima&inile, folositi foto&rafii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. 3orbiti despre ima&inile din cartile lui favorite si asezati obiectele reale lin&a foto&rafii pentru a-l a)uta sa faca le&atura. .olositi ima&inile pentru a a)uta in conversatia cu copilul mai de&raba decit a-l testa ca sa vedeti ce stie. *epetati, repetati, repetati$ repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude mai des, cu atit mai usor le va intele&e si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca sa le spuna si el. Cepetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte cuvinte ca de exemplu, =dam soseta )os>, dam pantalonii )os>, =dam pantofii )os>. Cepetati cuvintele in situatii diverse. 0u insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca nu este &ata. (daugati limbajul in doua moduri Pina acum ati invatat despre 8 moduri de a folosi limba)ul, pentru a a)uta copilul sa intelea&a lumea incon)uratoare si pentru a-l a)uta sa se exprime sin&ur. 'n viata reala, deseori veti combina aceste 8 moduri. !opiii care invata mai multe limbi 'n ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o limba acasa si o alta in afara casei. 'n cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va intrebati probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. "ste foarte important pentru un copil mic sa invete prima limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are de)a un fundament solid. Ale&erea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de limba materna si fluenta dvs in cea dea doua limba. Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si ale&eti una din cele 8 abordai de mai )os, - o persoana, o limba ? in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului

22

si in ce limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului in en&leza 5lb. Materna6 tot timpul, iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. Daca decideti asta, nu amestecati limbile. Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci cind comunica cu o persoana cunoscuta. Daca aude aceeasi persoana sc*imbind limbile intre ele, acesta va fi confuzat. - o locatie, o limba ? in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in alta locatie. De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la &radinita. Puteti discuta cu un specialist daca sunteti in&ri)orata asupra limbii in care sa vorbiti copilului, mai ales daca are intirzieri in vorbire. 4ricum, retineti ? copilul va invata cel mai bine atunci cind comunicarea cu el se face in limba in care D3% va simtiti cel mai comfortabil. (legerea obiectivelor de comunicare Aruncati inca o privire la tabelul de la sfirsitul Cap.' Comportamentul pe care l-ati ales in coloana ="xprimare> descrie cum si de ce comunica copilul dvs. De asemenea arata ce face copilul dvs in acest moment cind vine rindul lui in comunicare. Acesta este punctul de pornire atunci cind veti ale&e obiectivele de comunicare pentru a-l a)uta sa se exprime mai bine sin&ur 5iar in capitolele urmatoare veti invata cum sa-i dezvoltati capacitatile de intele&ere6. Pina acum ati acceptat aproape tot ceea ce facea copilul dvs. ca fiind modul lui de a comunica cind este rindul lui. 1rmatorul pas este de a-l a)uta sa o faca mai bine. "xista doua moduri de baza pentru a face acest lucru. 'l puteti a)uta sa faca mai multe din lucrurile pe care de)a le face in stadiul de comunicare in care se afla acum sau, daca este pre&atit, sa faca urmatorul pas pe scara dezvoltarii in sensul comunicarii. %a a)utati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l a)utati sa, - imite sau sa foloseasca mai multe sunete - imite sau sa foloseasca mai multe &esturi - imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte sin&ulare precum si o mai mare varietate de cuvinte 5ca de exemplu cuvinte care descriu actiuni6 - sa foloseasca mai multe propozitii formate din 8 sau 9 cuvinte. %a a)utati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de comunicare inseamna sa-l a)utati sa, - transforme o actiune intr-un &est - transforme un cuvint pe care-l intele&e 5dar nu-l spune6 intr-un &est sau cuvint pe care incearca sa-l imite - transfore o actiune sau &est intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite - transforme un cuvint sin&ular intr-o propozitie de 8 sau 9 cuvinte - transforme o propozitie de 8 cuvinte intr-una de 9 !ind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint2 Mai intii copilul va imita cuvintul, spunindu-l doar cind va aude rostindu-l. 'mitatia lui poate sa nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune respectivul cuvint. 1nii copii trec prin acest stadiu o perioada indelun&ata de timp. Pina la urma copilul va spune cuvintul de unul sin&ur. Puteti spune ca are acel cuvint in vocabular atunci cind il spune de cel putin 9 ori in 9 situatii diferite fara sa-l auda in prealabil. Atunci cind ale&eti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., &inditi-va ca ele trebuie sa fie folositoare, specifice si realiste. Folositoare ? obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine

23

rindul in conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa exprime ceea ce vrea sa spuna cu adevarat. Ale&eti obiective avind in minte ceea ce copilul ar dori exprime, mai de&raba decit ce va &inditi dvs ca ar vrea sa spuna. pecifice ? obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indea)uns de specifice pentru ca dvs sa stiti cind ele au fost atinse. 1n ex de obiectiv specific este =Copilul meu va incerca sa spuna =desc*is> atunci cind imi cere sa desc*id apa de la robinet>. *ealiste ? Ale&et obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de comunicare al copilului si pe abilitatile acestuia. 0u asteptati multe in scurt timp. Copilul dvs nu va putea sa avanseze de la folosirea &esturilor la rostirea cuvintelor de unul sin&ur. (a inceput probabil va imita pentru o perioada mai lun&a de timp. (legeti obiective de comunicare care sunt -in zona.4biectivele de comunicare care sunt =in zona> se bazeaza pe faptul ca copilul este &ata, cu a)utorul dvs, sa faca sau sa spuna atunci cind ii vine rindul. De ex daca copilul dvs spune doar citeva cuvinte, este nerealist sa asteptati de la el sa le combine ca sa faca propozitii. otusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte noi. A)utati copilul sa comunice prin ale&erea unor obiective care se pot atin&e usor ? nu foarte usoare, dar nici foarte dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul acestui capitol. Daca este posibil, urmati si sfatul unui lo&oped. "xemplul 7, ransformarea unui &est sau actiune intr-un cuvint pe care copilul incearca sa-l imite Cobert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. "l comunica printr-o combinatie de privire, actiune, &esturi si citeva sunete. otusi, de obicei isi exprima cererile folosind actiuni si &esturi. De exemplu, cind este pe lea&an si doreste ca tatal sau sa impin&a lea&anul, se lea&a el inainte si inapoi. atal l-a auzit recent folosind sunete care sunt de fapt primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul )ocurilor, astfel incit el considera ca Cobert poate invata sa imite un cuvint, c*iar daca este vorba doar de un sin&ur sunet. 4biectiv, =Dupa ce tatal spune =utza>, Cobert va imita la rindul sau cuvintul 5sau va rosti un sunet care sa exprime acest lucru6 pentru a cere impin&erea lea&anului>. 4biectivul este folositor, (ui Cobert ii place sa se dea in lea&an, astfel incit va dori sa-si exprime dorinta pentru aceasta actiune 4biectivul este specific, atal lui Cobert va sti cind copilul va atin&e acest obiectiv 4biectivul este realist, Cobert foloseste sunete ca =buu> pentru =$au>. De aceea acest obiectiv este in =zona> de atin&ere pentru Cobert. Pentru a-l a)uta pe Cobert sa atin&a acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele lucruri, - incepe prin a-l pune pe Cobert in lea&an si spunind =unu, doi, trei...> apoi il asteapta pe Cobert sa ceara impin&erea lea&anului. Cobert face ceea ce face intotdeauna - se lea&ana inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impin&e lea&anul. %pune =utza#> imediat ce Cobert incepe sa se le&ene inainte si inapoi. Cobert repeta actiunea si tatal spune =utza#> din nou, asi&urindu-se ca spune asta atunci cind Cobert se lea&ana. Pentru ca acesta sa realizeze sa acest cuvint este un alt mod de a cere impin&erea lea&anului. - atal asteapta si il invita pe Cobert sa incerce sa spuna cuvintul =utza> aplecindu-se catre el si afis*and o mina de asteptare pe fata ? zimbind, oc*ii mari desc*isi si sprincenele ridicate.

24

- atal repeta =1tza#> cind Cobert continua sa se le&ene si apoi asteapta din nou. De aceasta data Cobert primeste mesa)ul si spune =1u>. atal spune =utza> si imediat impin&e lea&anul ? dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de la capat# - atal repeta secventa de mai multe ori. 'ntotdeauna spune =utza> atunci cind Cobert se lea&ana pentru ca Cobert trebuie sa intelea&a ca spunind =utza> trimite acelasi mesa) ca si &estul le&anatului. Curind Cobert va realiza ca le&anatul nu mai functioneaza. 3a astepta ca tatal sa spuna =utza> si apoi va imita cuvintul spunind =uu> - Dupa ce Cobert va imita =utza> de foarte multe ori, tatal va spune =unu, doi, trei...> si api va astepta sa vada daca Cobert poate rosti =uu> in loc de =utza> fara a-si auzi tatal rostind cuvintul. Dar acest proces este unul de durata. Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Cobert nu incearca sa spuna =utza> pentru a cere impin&erea lea&anului, tatal ar putea sa-i dea mai multe indicii. Ar putea sa scuture usor lea&anul si sa repete =unu, doi, trei...> si =utza>. 'n timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata cu Cobert, ar putea fi nevoie sa se aporpie si mai mult pentru a fi si&ur ca Cobert il poate vedea usor. Daca, c*iar oferindu-i mai multe indicii, Cobert nu face o miscare in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. Cobert ar putea avea nevoie sa experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intele&e ca expresia =unu, doi, trei...> este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne =utza>. "xemplul 8, 'nvatarea unui cuvint care exprima o actiune 5pentru a creste varietatea cuvintelor6 %ofia este un copil aflat in stadiul =Primelor cuvinte> si foloseste cuvinte sin&ulare si multe &esturi. %pune cuvinte ca =baba> pentru biberon, =sus>, =caine>, =mama> si =tata> dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni. 4biectiv, =%ofia va folosi cuvintul =desc*ide> cind ii va cere mamei sa desc*ida sticluta cu lic*id de facut baloane, o cutie de )ucarii, usa, etc> 4biectivul este folositor, sunt multe lucruri pe care %ofia ii cere mamei sa le desc*ida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint. 4biectivul este specific, Mama va sti cind %ofia a atins obiectivul 4biectivul este realistic, %ofia de)a foloseste cuvinte simple incluzind 8 cuvinte care descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins Pentru a o a)uta sa atin&a obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi, - se &indeste la toate situatiile in care %ofia o roa&a sa desc*ida ceva si decide sa foloseasca aceste oportunitati pentru a o a)uta pe %ofia sa invete sa spuna cuvintul =desc*ide> - de fiecare data cind %ofia o roa&a sa-i desc*ida ceva intinzindu-i obiectul, sau atin&indu-l sau intinzindu-i-l, mama are &ri)a sa se coboare la nivelul %ofiei astfel incit sa fie fata in fata si ii spune =des-s-s-c*i-de> de citeva ori, fara sa se &rabeasca si cu voce mai tare 5evidentiind cuvintul6 - apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. "a tine sticla, &eanta sau cutia pe care %ofia o doreste desc*isa, dar nu face actiunea. - repeta cuvintul =desc*is> o data sau de doua ori daca %ofia apuca &eanta sau tra&e de usa - imediat ce %ofia incearca sa rosteasca cuvintul c*iar daca spune doar parti din el, mama spune =desc*ide> si desc*ide &eanta, usa, sticla.

.5

Daca %ofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori, atunci ea rosteste cuvintul si apoi desc*ide usa 5&eanta, cutia6. 4data ce copilul a aratat pro&rese, e important sa il incura)ati sa foloseasca ceea ce a invatat. Atunci cind sunteti absolut si&ur ca a pro&resat, lasati-l sa intelea&a ca astept la rindul lui sa aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind sunteti si&uri ca poate, de exemplu asteptati putin mai mult incura)indu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l rosteasca. %puneti dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste, impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va, comunicarea trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte cit si pentru copil# Idei pentru alegerea obiectivelor (ista de mai )os va poate a)uta atunci cind ale&eti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a a)uta copilul sa comunice ale&eti intotdeauna cuvinte care il vor a)uta sa comunice despre ce e important pentru el si are sens pentru el. !uvinte singulare$ 4ameni importanti pentru copil, bebe, numele celor din familie si prieteni, numele copilului, tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie Mincare, bautura, ora mesei, mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte, apa Partile corpului, buric, urec*e, oc*i, &ura, nas, mina, de&et,burtica -aine, bavetica, cizme, *aina, scutec, pi)ama, pantof, soseta 4biecte casnice, pat, paturica, sticla, cana, usa, &unoi, c*ei, lumina, 3 4biecte din afara casei, floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, ma&azin, lea&an Animale, urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta 3e*icule, bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion Aucarii si )ocuri, min&e, cuburi, carte, papusa, cucu-bau Cuvinte care descriu actiuni, ban&, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara, cade, loveste, pupa, desc*ide, toarna, alear&a, cinta, stai, stop, arunca, spala, &idila Cuvinte descriptive, &ata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult, frumos, pe, dra&ut, adormit, umflat, ud Cuvinte care descriu timpul, dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara %entimente, suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit (ocatii, dupa, )os, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra Cuvinte sociale, pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze Cuvinte care descriu apartenenta, al meu, al mamei, al cainelui 'ntrebari, ce, unde, cind, cine, cum 5ropozitii de doua cuvinte$ =mai> F actiune sau obiect, mai sari, mai povesteste =vreau> sau =am nevoie> F persoana, obiect sau actiune, vreau suc, vreau ursuletul, vreau sus =nu> F obiect, persoana sau actiune, nu dorm, nu beau, nu maninc Cuvinte descriptive F obiecteGpersoane, min&e mare, pantaloni murdari, ceai fierbinte Cuvinte care exprima apartenenta, bebe doarmeGnani, mami pupa, catelul latra Actiune F obiecte sau persoane, arunca min&ea, desc*ide usa, pupa bebe 4biecte sau persoane F cuvinte care descriu o locatie, pe cap, in pat, sub masa Actiune F cuvinte care descriu o locatie, desc*ide aici, iesi afara 'ntrebare F obiectGpersoana, unde e pasarea!, ce e asta!

.'

5ropozitii de + cuvinte PersoanaFactiuneF obiect, mami pupa ursul, tata arunca min&ea PersoanaFactiuneFlocatie, bebe pune soseta, ascunde-te sub masa PersoanaFactiuneFF descriptive, vreau camion mare, masina mer&e repede

%i asta a fost C$PIT*292 @... In exemplarul meu urmeaza alte 4 Capitole, la fel de interesante: Cap : ; 8ai sa ne jucam6 Cap < ; Sa impartim cartile Cap = ; Sa evoluam cu ajutorul mu'icii C*PI292 1*%T/9 %I D*C92 : j*C92 C9 P$/T!1!/I erificand aceste enunturile de mai jos, care descriu copilul dvs, aceasta va va ajuta sa: -recunoasteti importanta fiecarei etape in invatarea comunicarii de catre copilul nostru -aveti asteptari realiste in le"atura cu ceea ce copilul poate face -prevedeti jocurile care vor place copilului dvs si care ii vor permite sa invete 2a inceput, copilu reactioneaza, apoi imita -reactioneaza surazand -ii place sa fie le"anat si ridicat pt joaca -imita miscarile limbii -repeta un "est sau un sunet,daca noi il imitam -prin privire si limbaj corporal, arata ca ii face placere jocul cu-cu -ne imita cand atin"em o jucarie -imita sunetele din timpul jocului-de ex cum face vaca0 muuuuu. $poi, copilul preia initiativa ,prevede ceea ce se va intampla,participa la joc impreuna cu noi -ne intinde o jucarie si se astepta sa o luam -imita jocuri simple-batem din palme. -ii place sa ii aratam carti -anticipa joculete familiale prin "esturi si vocalize -imita actiunile adultului cu jucariile -arunca la randul sau jucarii -isi asteapta randul in cadrul jocurilor de "rup >ai tarziu, copilul se joaca cu alte persoane - se joaca alaturi de alti copii, fara insa a intra in jocul lor -ii place sa-si imparta jucariile cu alti copii

.2

-participa la jocuri colective, cum ar fi )prinde min"ea) -urmeaza re"ulile unui joc simplu D*C92 C9 *'I!CT! %I D9C$/II Copilul nostru nu cunoaste in mod instinctiv universul sau.Incepe incet sa exploreze, sa invete, cucereste capacitatea de a se juca. In continuare , vom invata sa constientizam importanta fiecarui stadiu al jocului,si vom putea planifica activitati de joc ce il vor amuza pe copil. 2a inceputl, copilul priveste obiectele , apoi le cerceteaza: - priveste si urmareste un obiect miscat in fata ochilor de catre adult -observa si tine in mana jucarii -duce jucariile la "ura -scutura jucarii,le arunca pe podea sau le loveste de masa -examineaza jucariile, le intoarce pe toate partile -exploreaza obiectele atin"andu-le, le atin"e cu mainile, le lipeste de obraz,le loveste de masa sau de pamant pt a produce sunete. -lasa sa cada jucaria,o lanseaza intentionat, urmarind ce se intampla -preseaza in palma obiectul,il intinde, il desira, urmareste ce sunete se produc In stadiul urmator, copilul incepe sa utilizeze corect jucariile si obiectele. exploreaza in e"ala masura raportul dintre doua obiecte se intereseaza de )cum mer") lucrurile: -"oleste de continut, scoate obiectele -incearca sa scoata sau sa deschida diferite componente ale obiectelor -deschide cartea in loc sa o rupa -impin"e sau tra"e o jucarie pe roti -inchide si deschide usile -pune cuburi intr-o cutie si apoi le "oleste -stie cum functioneaza jucariile mecanice -examineaza mici obiecte -adora sa umble prin dulapuri,sertare -incepe sa sorteze obiectele dupa marime si dupa forma >ai apoi, copilul incepe sa descopere raporturi cauza efect abstracte. Poate sa manipuleze jocuri de constructie cu mai multa abilitate -manipuleaza intrerupatoare,robinete,telecomanda tv -ii place sa puna in functiune jucarii mecanice -construieste ansamble si diferite constructii utilizand mai multe elemente -se joaca cu apa,nisip,plastilina -incepe sa se joace cu creionul pe o foaie de hartie -lanseaza o min"e cu piciorul sau mana, dar nu stie inca sa o prinda 4 D*C9/I2! I>$BI1$/! Copilul incepe sa )se joace de-a...) de indata ce aptitudinile sale de joc sunt relativ dezvoltate ,atunci cand reuseste sa intelea"a mai bine ceea ce se petrece in jurul lui.C*PI292 $2 C$/9I D*C I>$BI1$/ !%T! 'I1! #!F *2T$T $/! >$I >$/I %$1%! %$-%I I1%9%!$%C$ 2I>'$D92.

..

Cunoscand aptitudinile de joc ima"inar ale copilului nostru vom putea )sa ne jucam de-a...) impreuna cu el, asa incat il putem ajuta sa se amuze si sa invete deopotriva Parcur"and informatiile de mai jos, vom recunoaste nivelul jocului ima"inar la care se afla copilul nostru, ce anume ii face placere 2a inceput, copilul se joaca de-a... de unul sin"ur,cu o jucarie sau un obiect, fara sa ne ceara participarea. - impin"e un tren pe podea -isi imbratiseaza ursuletul -loveste cu ciocanul de jucarie -bea un lichid ima"inar dintr-o cescuta! -impin"e caruciorul $poi ,incepe sa ne ceara sa participam alaturi de el ,combina doua jucarii sau doua obiecte si incepe sa imite treburi casnice, observate la parinti -ne propune sa "ustam din biscuitii facuti de el -ne piaptana parul -ne da papusa lui sa o luam si noi in brate -isi pune ursuletul pe scaunel -ii da papusii biberonul vrea sa ajute la spalatul vaselor >$I $P*I, D*C92 I>$BI1$/ #! I1! >$I C*>P2!G,copilului ii reusesc o serie de "esturi, se joaca ima"inandu-si ca un obiect este de fapt cu totul altceva - prepara alimente ima"inare intr-o farfuriuta , ii da papusii sa pape, apoi spala vesela -ii pune o caciula papusii, o instaleaza in carut si o plimba -se ba"a intr-o cutie de carton si se preface ca se plimba cu masina -isi pune mana la ureche si se preface ca vorbeste la telefon -construieste o masinuta din cuburi -pune o foaie de hartie pe post de paturica peste ursulet >ult mai tarziu, copilul se joaca in maniera )joc de rol)-persoane indra"ite din anturaj,personaje din povesti. si retraieste experiente ce i-au ramas in memorie. -jocul de-a mama si de-a tata -isi pune pantofii adultului si se preface ca asta e in realitate -se joaca de-a doctorul cu un frate mai mare, cu ajutorul unei truse mediacle -daca a vizitat recent o ferma,de ex, se preface ca este calaret cu ajutorul unei maturi -se preface ca este un monstru,ca intr-o povestioara recent citita Docurile nu se "asesc numai prin ma"azine!! Posibilitatile de joaca impreuna cu copilul au ca si limita doar ima"inatia noastra Docul ii permite copilului achizitia numeroaselor aptitudini care-l vor ajuta in viitor:nu numai abilitati motrice si abilitati de rezolvare a problemelor cat si mijloace de a comunica In timp ce adaptam jocul pentru a coopera cu copilul,ajutandu-ne de limbaj si de

./

experiente pentru a-l ajuta sa invete ,creeam momente de destindere ,de bucurie in timpul carora copilul invata sa: -focalizeze atentia -imite sunete si actiuni -actioneze cand ii vine randul -prevada ceea ce se va intampla -recunoasca faptul ca un obiect ascuns continua sa existe -invete cuvinte noi -se joace de-a...-jocul de a pretinde ca... In timp ce ne jucam trebuie sa ne amintim ca bebele ce invata sa comunice are nevoie de timp pt a lua initiativa la randul sau.trebuie sa fim rabdatori ,sa stim sa asteptam. sa asteptam si sa dam sanse copilului sa se exprime. Iata cateva idei care sa ne inspire jocul!sa ne lasam ima"inatia libera! Primele jocurifara...jucarii! C9C9! In momentul in care copilul va priveste, ascundeti-va fata!apoi reapareti si spuneti:)bau!) amestecul de usoara frica si excitare il va atra"e in mod si"ur! $P*I 91#! !%TI0 $lternand rolurile, jucati-va de-a v-ati ascunselea ,de ex cu o patura.incurajati-l sa va imite vocea,cuvintele izolate pe care le folositi,miscarile! C$T$> %I-2 B$#I2$>! copilul adora sa i se cante sau sa i se recite poezioare ,acompaniate de "esturi simple-cum ar fi "adilaturi pe burtica. D*C9/I #! 9/>$/I/! P!1T/9 I1C!P9T... %tai ca-l prind! copilul se indeparteaza.lansati.va in urmarire!odata prins, "adilati-l ,luati-l in brate! asteptati reactia lui pt a reincepe $P*I I1! similar cu )stai ca-l prind) numai ca de data asta asteptati un semn de la copil pt a pune mana pe el-de ex sa se intoarca sa va priveasca.. apoi, poate, copilul insusi o sa va aler"e!

.0

>$I $P*I #!-$ -$TI $%C91%!2!$.-aici stim cu totii.

91#! !%T!0 PT I1C!P9T Ia jucaria! $le"eti o jucarie ce sare rapid in ochi copilului.puneti-o aproape de manuta copilului,in asa fel incat sa o apuce isor. vorbiti-i despre jucarie.Ducariile z"omotoase sunt foarte amuzante $poi... $ disparut! $tra"eti atentia copilului plansand una din jucariile preferate in campul sau vizual.incurajati copilul sa priveasca jucaria in timp ce o indepartati usor.nu uitati sa numiti jucaria si sa descrieti ce se intampla.repetati jocul >ai tarziu Baseste-o! Plasati o jucarie la vedere, apoi lasati-o sa cada pe podea sau ascundeti-o.Incurajati copilul sa o caute.utilizati exclamatii si intero"atii:)buuum) -in timp ce jucaria cade sau )unde e0) apoi)ai "asit...) in caz ca o ascundeti.apoi vine randul copilului sa ascunda jucaria. D*C9/I C9 C9'9/I P!1T/9 I1C!P9T Incerc si eu! 2asati copilul sa se joace cu cuburi.daca duce unul la "ura, loveste cu el,il lasa sa cada sau il arunca imitati-l asteptand reactia lui.#upa ce va jucati in acest fel alternativ, aratati-i alte modalitati de utilizare a cuburilor. $P*I In cutie Puneti cu randul cuburi in cutie .de indata ce le-ati pus pe toate, "oliti cutia %9P/$P91!/! suprapuneti mai multe cuburi, asteptand ca bebe sa faca si el la randul sau acelasi

.1

lucru >$I T$/FI9 Iata o masinuta construiti masini, poduri sau casute din cuburi.incurajati copilul sa va ajute, apoi sa realizeze propriile constructii.intrebati-l ce anume a reusit sa construiasca. %$ C*1%T/9I> Cereti copilului sa construiasca un anumit lucru,un pod de exemplu.planificati impreuna cine 5ce anume trebuie sa faca.insistati asupra secventei ce trebuie respectaa in fiecare etapa. D*C9/I C9 $2I>!1T! %a desenam cu budinca Puneti budinca intr-un recipient -de exemplu pe o tavita de biscuiti. puneti copilului o tablita in fatasi instalati-va in fata lui.incurajati copilul sa exploreze budinca cu de"etele.lasati copilul sa preia initiativa si urmati-i exemplul.daca ezita,aratati-i diverse miscari ale de"etelor si mainii ,acompaniindu cu sunete comice-pluff,etc. .ne murdarim,dar ne si distram! Pentru cele care vor sa stie cum se stabileste stadiul de comunicare al copilului:

Stadiul de comunicare al copilului meu

Pentru a afla mai multe despre stadiul de comunicare al copilului dvs., completati urmatoarea lista. Pe masura ce cititi urmatoarele declaratii, puneti un I, 9, / sau 1 la fiecare pentru a arata cit de bine il descrie declaratia respectiva pe copilul dvs.: I + Intotdeauna 9 + 9neori / + /ar 1 + 1iciodata 9neori, abilitatea unui copil de a intele"e linmbajul este mult mai dezvoltata decit abilitatea sa de a se exprima. !ste posibil ca HpiticulI dvs. sa se afle la un stadiu in ceea ce priveste exprimarea si la un altul mult mai avansat in ceea ce priveste intele"erea. 2ESCO$E #"O %& 'ntele&ere -#escoperitorul inca nu intele"e ce inseamna cuvintele. Copilul meu... JJJJ se uita la mine atunci cind vorbesc sau ii cint JJJJ zimbeste atunci cind ii zimbesc sau cind ii vorbesc JJJJ recunoaste vocile familiare JJJJ isi intoarce capul catre sunetele pe care le aude JJJJ raspunde cind este stri"at pe nume uitindu-se catre mine, miscindu-si trupul sau oprindu-se JJJJ recunoaste citeva "esturi -ca de exemplu "esturile pentru HsusI sau HnuI JJJJ anticipeaza urmatoarea etapa dintr-o rutina zilnica

.2

"xprimare Copilul meu... JJJJ plin"e sau miriie atunci cind e somnoros, ii este foame sau nu se simte comfortabil JJJJ foloseste diferite feluri de plinset, in functie de nevoile sale JJJJ scoate sunete atunci cind i se vorbeste sau i se zimbeste JJJJ pronunta vocale ca de exemplu HaI, HuI si HeI JJJJ pronunta consoane ca de exemplu HbuI, H"uI sau HmaI JJJJ imita sunete pe care le aude JJJJ ma imita inapoi atunci cind imit la rindul meu un sunet pe care l-a scos JJJJ imita actiuni simple ca de exemplu sa loveasca tavita de la scaunul de masa JJJJ repeta sunete ca de exemplu Hba-ba-baI sau Hnu-nu-nuI JJJJ inchide ochii sau se intoarce atunci cind nu vrea ceva JJJJ se uita la, se intinde catre sau se misca catre obiecte sau persoane de care este interesat CO4%+#CA"O %& 'ntele&ere Copilul meu... JJJJ intele"e cuvinte familiare in situatii de rutina ca de exemplu Hpa-paI sau HsusI JJJJ intele"e numele obiectelor familiare ca de exemplu HbiberonI, HapaI, HbiscuiteI JJJJraspunde la intrebari simple ca de exemplu Hunde este ursuletulI deplasindu-se catre obiect, uitindu-se la el sau aratindu-l JJJJ poate urma indicatii simple insotite de "esturi -ca de exemplu atunci cind facem cu mina si spunem in acelasi timp HpaI. JJJJ cunoaste intelesul interdictiei HnuI "xprimare Copilul meu... JJJJ ma ia de mina si ma tra"e catre obiectele pe care le doreste JJJJ imi atra"e atentia catre obiecte sau persoane dindu-mi-le sau aratindu-mi-le sau aratind inspre ele JJJJ imita actiuni cum ar fi batutul din palme -aplaudatul. JJJJ imita sunete JJJJ foloseste citeva "esturi, ca de exemplu da din cap pentru a exprima HnuI sau face cu mina pentru a exprima HpaI JJJJ se uita la sau arata catre ceea ce vrea sau in ceea ce este interesant si apoi se uita la mine JJJJ scoate sunete care seamana cu niste cuvinte JJJJ face alaturari de sunete care aproape ca suna ca un limbaj CO$#&%& CA E /O&OSES"E $ #4E&E C%!#+"E 'ntele&ere Copilul meu... JJJJ poate arata parti ale corpului sau obiecte familiare JJJJ poate urma instructiuni simple chiar si fara a le insoti de "esturi -ca de exemplu Hpupa baiatulI. JJJJ poate raspunde prin da sau nu la intrebari ca de exemplu Hvrei o banana0I JJJJ raspunde la intrebari de tipul Hunde este cana0I JJJJ intele"e numele multor obiecte familiare, persoane si animale

.3

"xprimare Copilul meu... JJJJ foloseste cel putin 4 cuvinte -sau semne, sau arata catre poze. pentru a comunica JJJJ foloseste mai multe "esturi sau sunete decit obisnuia sa foloseasca JJJJ imita sunete -ca de exemplu cele scoase de animale. si cuvinte JJJJ foloseste intre :C si <7 de cuvinte sau semne JJJJ arata catre :C sau mai multe poze pentru a comunica JJJJ foloseste <7 pina 7C de cuvinte sau semne CO4>#+A"O %& 'ntele&ere Copilul meu... JJJJ poate raspunde la intrebari ca de exemplu HCe vrei sa incalti0I JJJJ intele"e intrebari care incep cu HcineI ca de exemplu Hcine e la usa0I JJJJ stie intelesul urmatoarelor concepte: pe...., in....., sub....., ......mare, ......mic JJJJ poate sorta obiecte pe cate"orii, ca de exemplu animale si jucarii JJJJ poate asculta povesti simple "xprimare Copilul meu... JJJJ combina < cuvinte sau semne impreuna, ca de exemplu Hvrei sucI, Hnu somnI JJJJ foloseste cel putin 7C cuvinte JJJJ pune intrebari folosin" un ton ascendent -ca de exemplu Hmami dormi0I. JJJJ pune intrebari care incep cu HceI si HundeI ca de exemplu HCe e asta0I JJJJ combina 4 cuvinte impreuna ca de exemplu H rei mai mult suc0I sau H!u nu caciulaI JJJJ se refera la sine folosindu-si numele Pentru a afla in ce stadiu se afla copilul dvs. urmariti stadiul cel mai avansat de la Intele"ere la care ati raspuns cu I sau 9 pentru cel putin 4 afirmatii. $cesta este stadiul de comunicare al copilului dvs. pentru Intele"ere. $cum uitati-va pentru cel mai avansat stadiu sub !xprimare la care ati marcat un I sau 9 la prima afirmatie in respectiva lista. $cesta este stdiul in care se afla copilul dvs. la capitolul !xprimare. #e obicei, stadiul pe care ar trebui sa-l aveti in vedere va fi cel de !xprimare. $m inceput sa traduc Cap. K dar inca nu l-am terminat. Incep insa postarea primei parti...

CA$#"O&%& <
SA #4$A "#4 CA "#&E6 Cartile introduc copiii intr-o lume cu totul noua. $tunci cind ii cititi unui copil, ii ajutati mintea sa creasca si sa se dezvolte. #e asemenea va bucurati si de sansa de a imparti impreuna citeva clipe placute. In acest capitol veti afla cum sa va ajutati copilul sa invete limbajul atunci cind cititi impreuna. eti invata si citeva moduri simple de a deschide drumul catre lectura si scriere, activitati pe care le va deprinde mai tirziu. CE& 4A# >%+ &%C % 2ES$ E CA "#

.4

2ectura din carti reprezinta un timp special pentru dvs. si copil, moment in care amindoi va bucurati de sentimentul de apropiere. >ai mult decit atit, cartile conecteaza copilul cu lumea exterioara = lumea lui si alte lumi noi. $cestea il transporta in locuri si situatii interesante, multe din ele necunoscute. 9nul din cele mai bune lucruri despre carti este faptul ca ima"inile si cuvintele pot fi citite la nesfirsit. %pre deosebire de vorbire, care HdispareI imediat ce termini de vorbit, povestile si cuvintele din carti revin in acelasi fel de cite ori citim cartea. $cest lucru face ca invatarea noilor cuvinte si idei sa devina mult mai usoara pentru copil. Cu cit incepeti mai devreme sa cititi si sa spuneti povesti copilului, cu atit mai devreme lectura va deveni o parte importanta si frumoasa din viata lui. 2ectura cu voce tare catre copil este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a construi cunostintele pe care acesta trebuie sa le invete. Incercati ca acest moment al lecturii sa faca parte din fiecare zi. 2uati o carte cu dvs oriunde va duceti = la o pro"ramare la doctor, in autobuz, in masina, la ma"azin...oriunde. Puteti chiar lua si carti de plastic pe care sa le folositi in timpul baii. $ ESC8#4>A"# &EC"% A #+ CO+!E SA"#E $tunci cind ii cititi copilului = in orice stadiu de dezvoltare ar fi el = "inditi-va la urmatoarele lucruri: - stati fata-in-fata - *$$ -observam, asteptam si ascultam. si lasati copilul sa HciteascaI cartea in felul lui - oferiti-i copilului sansa sa va raspunda - schimbati cuvintele din carte - folositi SA7A: Spuneti mai putine, Accentuati, 1u va *rabiti, Aratati. - repetati, repetati, repetati %tati fata-in-fata * parte importanta a lecturii este asezarea aproape de acesta si fata-in-fata -sa va puteti vedea fata unul la celalalt.. $tunci cind impartiti o carte, la inceput probabil va fi mai dificil sa faceti si una si alta -sa cititi si sa stati si fata in fata., dar este important sa "asiti o cale de a realiza acest lucru. 4AA 5observam, asteptam si ascultam6 si lasati copilul sa =citeasca> cartea in felul lui Timpul povestilor este de asemenea timp pentru conversatie, nu doar pentru a sta si asculta. Pentru a obtine efectul maxim, copilul dvs. trebuie sa fie implicat activ. $tunci cind considerati ca este "ata, lasati-l sa alea"a cartea, tineti-o si dati pa"inile. *data ce ati citit ce este pe pa"ina respectiva si i-ati aratat ima"inile, lasati-i timp sa se uite si asteptati sa vedeti ce face sau spune. Petreceti mai mult timp la pa"inile care il intereseaza cel mai tare. 2a inceput, copilul probabil va sta doar citeva minute atunci cind ii cititi. #aca il lasati H sa citeascaI cartea in felul lui, va incepe sa-i placa sa imparta cartile cu dvs si, in timp, va putea petrece mai mult timp si se va uita la carti mult mai des. !xista mai multe moduri de a citi o carte - nu trebuie sa incepeti de la inceput - puteti sari peste pa"ini sau puteti sa nu terminati cartea - puteti doar vorbi despre ima"ini si sa nu cititi textul - puteti schimba textul - puteti citi aceeasi carte de multe ori, chiar in aceeasi HsedintaI de lectura

/5

4feriti-i copilului sansa sa va raspunda $tunci cind ii cititi copilului, nu ar trebui sa fiti sin"ura ce comunica. *feriti-i oportunitati sa comunice si el in timpul acestei activitati. 1u va "inditi la lectura ca la ceva ce faceti pentru copilul dvs. Binditi-va ca la un lucru pe care il faceti impreuna cu copilul dvs. %c*imbati cuvintele din carte Puteti schimba dupa bunul plac cuvintele din carti = astfel puteti spune povestea in cuvinte simple. 1u toate cartile pentru copii sunt scrise bine si unele contin texte care sunt prea dificil de inteles pentru copil. %chimbati cuvintele din carte astfel incit sa fie usor pentru copil sa intelea"a si dvs sa le puteti repeta. Cu cit aude mai des cuvintele, cu atit mai repede le va intele"e si va incerca sa le imite. .olositi %ADA, %puneti mai putine, Accentuati, 0u va &rabiti, Aratati. ! mai bine sa spuneti mai puteine atunci cind cititi o carte. 3olositi un vocabular familiar si scurtati propozitiile pentru a oferi sansa copilului de a intele"e si repeta. $ccentuati cuvintele importante si interesante si adau"ati sunete care ii vor placea copilului = ca de exemplu sunetele scoase de animale sau masini. 3aceti ca povestile sa prinda viata prin crearea efectelor de voci diferite si folosind expresii faciale pentru a le face cu adevarat interesante. 1u va "rabiti = spuneti povestea incet pentru a usura copilului intele"erea ei si pentru a-i da ocazia sa va raspunda. $ratatii copilului ce inseamna cuvintele aratand catre ima"ini pe masura ce vorbiti despre ele si folositi actiuni si "esturi. 3olositi jucarii sau alte obiecte pentru a insufleti povestile. #e exemplu, daca cititi o poveste care spune ceva despre o min"e, asezati la indemina o min"e pe care o puteti rosto"oli si arunca = asa cum fac personajele din poveste. Cepetati, repetati, repetati Copiilor le place sa auda aceeasi poveste de multe ori = chiar si atunci cind dvs v-ati plictisit de ea. #e fiecare data cind cititi o poveste copilului, aveti sansa sa repetati aceleasi cuvinte si propozitii. #ar evident nu este indeajuns pentru copil doar sa auda cuvintele in mod repetat. In mod special daca este in stadiul de a 3olosi Primele Cuvinte sau in stadiul de Combinator, copilul are nevoie de a i se oferi sansa de a povesti despre ce aude si de a imita cuvintele. Cu cit are mai multe sanse sa va vorbeasca despre ideile din carte si cu cit va aude mai mult repetindu-le, cu atit vocabularul copilului va creste. CO+S" %#"#-!A $ O$ ##&E CA "# 9neori cartile pe care copilul le iubeste cel mai mult sunt cele facute de dvs. $cestea sunt cu atit mai speciale pentru copil intrucit pot fi despre el si pentru ca poate ajuta la realizarea lor. %e creaza astfel o oportunitate deosebita pentru copil de a comunica cu dvs. Pe masura ce scrieti textul de lin"a ima"ini, spuneti-i despre ce scrieti. >ai bine, intrebati-l ce vrea sa scrieti. >ai jos "asiti 4 exemple de carti pe care le puteti face sin"uri: - carti cu ima*ini ale lucrurilor care ii plac copilului Copilul dvs va fi cu si"uranta interesat intr-o carte pe care ati construit-o impreuna despre persoanele sale favorite, animale, jucarii sau jocuri. Cel mai bine folositi foto"rafii, mai ales daca copilul invata inca sa recunoasca ima"ini. #aca poate deja recunoaste ima"ini din reviste sau cataloa"e, le puteti folosi pe acestea. #ati un nume cartii si scrieti-l pe coperta = de exemplu H2ucrurile favorite ale PauleiI - carti interactive

/'

/ealizati carti de tip Hflip-flapI folosind constructii din hirtie. $scundeti o ima"ine interesanta sub o HusitaI. %au creati o carte de tipul Hatin"e si simteI cu diferite texturi care pot fi explorate de copilul dvs cum ar fi bucati de lina, bumbac sau piele. - carti in ima*ini despre un eveniment special 2uati K-:C foto"rafii de familie de la un eveniment ca de exemplu o vizita la Bradina Foolo"ica sau o sarbatoare -Craciun, zi de nastere. si puneti-le pe toate intr-un mic album. #aca copilul poate recunoaste aceste foto"rafii, ii va place sa se uite la ele si sa auda povestea, mai ales daca este despre el. #aca este in stadiul de 3olosire a Primelor Cuvinte sau Combinator, va putea chiar el sa inceapa sa spuna povestea. Precizare: In varianta ori"inala -in en"leza. cartea e impartita in felul urmator: Cap : = >ai multe despre comunicarea copilului dvs Cap < = 2asati copilul sa preia initiativa Cap 4 - 9rmati initiativa copilului Cap 6 = Pastrati interactiunea Cap 7 = /utinele care ne ajuta Cap @ = $dau"ati limbaj la interactiune Cap A = Lai sa ne jucam! Cap K = %a impartim cartile Cap M = %a evoluam cu ajutorul muzicii In varianta franceza capitolele sunt urmatoarele: Introducere Cap. : 2asati copilul sa preia initiativa Cap. < $daptati-va pentru a urma initiativa copilului Cap. 4 $dau"ati limbaj si experiente Cap. 6 %a ne jucam de-a )cei 4 $) Cap. 7 Cum sa invatam amuzindu-ne: jocurile Cap. @ %a invatam prin muzica Cap. A Cartile: sa citim impreuna Cap. K %a creem impreuna

/2

Concluzii Printul care se credea o pasare: poveste populara la moda celor )4 $) Brila de observatie a dezvoltarii Index

/.