Sunteți pe pagina 1din 19

1

Rio de Janeiro n 194 ! "nainte de a de#eni unul dintre cei $ai de succes ro$ancieri ai lu$ii %i un #eritabil &eno$en al culturii de $as, a &ost un 'i((ie rebel, a(oi autor dra$atic, director de teatru, )urnalist, (oet! "n 19*+ &ace (elerina)ul la ,antia-o de Co$(ostela, e#eni$ent care i.a $arcat #ia/a %i cariera literar! 0e%i (ro&und ata%at de 1razilia natal 2%i scrie o(erele la calculator, n &a/a oceanului, n #ila sa de la Co(acabana3, ro$anele lui dez#olt dra$e uni#ersale, #alabile oriunde %i (entru oricine, ceea ce e4(lic (ri$irea entuziast de care se bucur (e toate $eridianele! Cr/ile lui Paulo Coel'o, traduse n 5+ de li$bi %i editate n 156 de /ri, s.au #7ndut n zeci de $ilioane de e4e$(lare! Este consilier s(ecial U8E,CO n cadrul (ro-ra$ului 9Con#er-en/e s(irituale %i dialo-uri interculturale:, $e$bru al co$itetului director al ;unda/iei ,'i$on Peres, al ,c'<ab ;oundation &or ,ocial Entre(reneurs'i(, al Lord =enu'in ;oundation! 0istins cu nu$eroase (re$ii 2(rintre care (re$iul -er$an 1a$bi >661, acordat (ersonalit/ii culturale a anului, (re$iul italian ;re-ene (entru literatur3 %i i$(ortante distinc/ii 2ca#aler al Le-iunii de Onoare din ;ran/a, $artie >666? Ordinul Rio 1ranco, 1razilia etc!3, $e$bru al Acade$iei 1raziliene de Litere 2din >* octo$brie >66>3! ;ondator al @nstitutului Paulo Coel'o, care acord a)utoare ndeosebi co(iilor %i btr7nilor din (turile de&a#orizate ale societ/ii braziliene! O(ere (rinci(aleA Pelerin la Co$(ostela 219* 3? Alc'i$istul 219**3? 1rida 219963? BalCiriile 2199>3? La r7ul Piedra a$ %ezut %i. a$ (l7ns 219943? Al cincilea $unte 2199+3? =anualul rzboinicului lu$inii 2199 3? DeroniCa se 'otr%te s $oar 2199*3? 0ia#olul %i do$ni%oara PrE$ 2>6663? Uns(rezece $inute 2>66F3? "n#in-torul este ntotdeauna sin-ur 2>66*3!

PAULO COELHO, scriitor brazilian, nscut la

Paulo Coelho

Citate Celebre

Bucureti
3

Cuprins
1. 2. F! 4. 5. ". %. ). +. 16!
Jurnalul unui mag Alchimistul La rul Piedra am ezut i-am plns Al cincilea munte anualul raz!oinicului luminii #eroni$a se hotaraste sa moara &ia'olul si domnisoara Pr(m *nsprezece minute ,ahir #ra-itoarea din Porto!ello

1! Jurnalul unui $a1! >! G Cautarile s(irituale nu sunt decat cu#inte &ara sens si &ara lo-ica!G G 8u e4ista alesi! Hoti sunt alesi daca, in loc sa se intrebeAG ce &ac eu aiciIG, se 'otarasc sa &aca ce#a care trezeste entuzias$ul in su&let! ,a &aci un lucru cu entuzias$ toc$ai asta insea$na a te a&la la Portile Paradisului, a si$ti iubirea care trans&or$a, a &ace ale-erea care te duce in &ata lui 0u$nezeu!G G 8u e4ista ni$ic ascuns care sa nu &i &ost re#elat!G G =iracolul se ascunde in (asii oa$enilor obisnuiti!G G O$ul nu trebuie sa suie $untele ca sa #ada daca e inalt!G J Cand calatoresti e4(eri$entezi intr.un $od (ractic actul renasterii!G G Unde #a &i co$oara ta, acolo iti #a &i si ini$a!G G @n tinerete a#e$ $ult cura), dar inca n.a$ in#atat sa lu(ta$! 0u(a $ulta cazna, in#ata$ sa lu(ta$, dar atunci nu $ai a#e$ acelasi cura) in lu(ta!G G Dede$ totdeauna cel $ai bun dru$, dar a(uca$ (e acela cu care sunte$ obisnuiti!G G ,u&eri$ $ereu (entru cine#a care nu ne iubeste, (entru cine#a care ne.a (arasit, (entru cine#a care nu #rea sa ne (araseasca! 0aca nu sunte$ casatoriti insea$na ca nu ne iubeste ni$eni, daca sunte$ K trans&or$a$ casatoria in scla#ie!G 5

F! 4! 5! +! ! *!

9! 10.

>! Alc'i$istul
1. G 0ra-ostea r$7ne! 0oar oa$enii se sc'i$b G 2. G =ereu /i &aci (rieteni noi %i nici nu trebuie s stai cu ei zi de zi! C7nd ne #ede$ tot ti$(ul cu acelea%i (ersoane, ele a)un- s &ac (7n la ur$ (arte din #ia/a noastr! Li cu$ ele &ac (arte din #ia/a noastr, nce( s #rea s ne.o sc'i$be! 0ac nu e%ti a%a cu$ #or, se ener#eaz! ;iindc toat lu$ea are o no/iune e4act des(re cu$ trebuie s ne tri$ #ia/a! Li ni$eni nu %tie cu$ trebuie s.%i triasc (ro(ria.i #ia/! G 3. G Ho/i oa$enii la adolescen/ %tiu care este le-enda lor (ersonal! "n acest $o$ent al #ie/ii, totul este li$(ede, totul este (osibil %i oa$enii nu se te$ s #iseze %i s doreasc ce le.ar (lcea s &ac! Cu toate acestea, (e $sur ce ti$(ul trece, o &or/ $isterioas ncearc ncet, ncet s do#edeasc &a(tul c le-enda (ersonal este i$(osibil de realizat! ,u&letul lu$ii se 'rne%te cu &ericirea oa$enilor, sau cu ne&ericirea, cu in#idia, cu -elozia! "$(linirea le-endei (ersonale este sin-ura ndatorire a oa$enilor! G 4. G @ubirea nu.l $(iedic niciodat (e un o$ s.%i ur$eze Le-enda Personal! G 5. GC7nd a#e$ n &a/a oc'ilor ni%te $ari co$ori, nu ne d$ sea$a niciodat! ;iindc oa$enii nu cred n co$ori! G 6. G 0ra-ostea ade#rat se concentreaz asu(ra celeilalte &iin/e u$ane! "nsea$n o dorin/ (uternic de a o &ace 6

&ericit, de a.i $(lini ne#oile %i de a.i (rote)a interesele! G 7. G "n (rezent st tot secretul? dac dai aten/ie (rezentului, (o/i s.l $bunt/e%ti! Li dac /i $bunt/e%ti (rezentul, tot ce se #a nt7$(la a(oi #a &i $ai bine! Uit de #iitor %i trie%te n &iecare zi din n#/turile Le-ii %i cu ncrederea c 0u$nezeu are -ri) de co(iii Lui! ;iecare (oart n sine #e%nicia! G 8. G Hotul n #ia/ este nu$ai se$ne! Uni#ersul este creat ntr.o sin-ur li$b (e care toat lu$ea o n/ele-e, dar acu$ a uitat.o! G 9. G @ubirea nu.l $(iedic niciodat (e un o$ s.%i ur$eze Le-enda Personal! @ar c7nd se nt7$(l asta, este (entru c nu era @ubirea Ade#rat, aceea care #orbe%te Li$ba)ul Lu$ii! G 10. G 8i$eni nu se s(erie de necunoscut, (entru c oricine (oate s dob7ndeasc orice #rea %i i &ace trebuin/! 8e te$e$ doar s nu (ierde$ ce a#e$! G

. 7

F! La r7ul Piedra a$ %ezut %i.a$ (l7ns


1. G ,u&eri$ &r rostA (entru c n dra-oste se a&l s$7n/a cre%terii noastre! Cu c7t iubi$ $ai $ult, cu at7t sunte$ $ai a(roa(e de e4(erien/a s(iritual! Ade#ra/ii ilu$ina/i, cu su&letele lor incendiate de @ubire, n#in-eau toate (re)udec/ile #re$ii! C7ntau, r7deau, se ru-au cu #oce tare, dansau, (artici(au la ceea ce ,&7ntul Pa#el nu$ea :nebunia s&7nt:! Erau #eseli . (entru c cine iube%te n#in-e lu$ea, nu.i e tea$ c (ierde ce#a! Ade#rata iubire este un act de total abandon!G 2. JA iubi nsea$n a &i n co$unicare cu cellalt %i a desco(eri n el sc7nteia lui 0u$nezeu!G 3. G 8iciodat nu (ute$ )udeca #ia/a celorla/i, (entru c &iecare %i cunoa%te (ro(ria durere %i renun/are! Una este s crezi c e%ti (e dru$ul cel bun %i alta e s crezi c dru$ul tu e unic!G 4. G Hrebuie s cut$ dra-ostea acolo unde sunte$, c'iar dac asta ne.ar costa ceasuri, zile, s(t$7ni de dece(/ii %i triste/ii! Cci n cli(a n care (orni$ n cutarea iubirii, %i ea (orne%te n nt7$(inarea noastr! Li ne sal#eaz!G 5. G Uneori sunte$ st(7ni/i de un si$/$7nt de triste/e (e care nu izbuti$ s ni.l control$! 8e d$ sea$a c $o$entul $a-ic al zilei a trecut %i noi nu a$ &cut ni$ic! Dia/a %i ascunde atunci $a-ia %i arta! G 8

6. G Ltiu c dra-ostea %i bara)ele sunt totunaA dac la%i o &isur (e unde s se (oat strecura un &iricel de a(, n scurt ti$( acesta #a &ace s se (rbu%easc ntrea-a construc/ie . %i #ine o cli( c7nd ni$eni nu #a $ai (utea st(7ni &or/a #iiturii! G 7. G Caut s trie%ti! A$intirile sunt (entru cei $ai btr7ni! G 8. G Hrebuie s risc$! Do$ n/ele-e (e de(lin $inunea #ie/ii doar c7nd #o$ lsa s se nt7$(le i$(re#izibilul! G 9. G O cdere de la eta)ul trei e la &el ca una de la eta)ul o sut! 0ac tot ar &i s cad, $car s cad de la nl/i$e $are! G 10. G Ori de c7te ori o$ul #a ur$a cu sinceritate dru$ul credin/ei, el #a &i ca(abil s se uneasc cu 0u$nezeu %i s &ac $inuni!G

4.

Al cincilea $unte
9

1. G 0ra-ostea (oate &i o e4(erien/ $ai ns(i$7nttoare dec7t aceea de a te a&la &a/ n &a/ cu un arca% care /inte%te s(re ini$a ta! 0ac s-eata %i ni$ere%te /inta, e%ti $ort %i de restul are -ri) 0u$nezeu! 0ac te lo#e%te dra-ostea, trebuie s./i asu$i sin-ur consecin/ele!G 2. G O$ul trebuie s.%i alea- %i nu s.%i acce(te destinul! G 3. G 1ucur.te de &iecare cli(, (entru ca $ai a(oi s nu./i (ar ru, s nu re-re/i c /i.ai irosit tinere/ea! G 4. G 0ar #ia/a nu este &cut din ce dore%te o$ul, ci din ce &(tuie%te! G 5. G O$ul se na%te (entru a.%i trda detinul! 0u$nezeu ne (icur n su&lete doar #isuri i$(osibile!G 6. G Ce nsea$n $oarteaI 8i$ic $ai $ult dec7t o cli(! G 7. G Hrebuie s %ti$ c7nd se nc'eie o eta( din #ia/a noastr! 0ac te nc(/7nezi s r$7i $ai $ult dec7t e necesar, (ierzi bucuria de a tri %i sensul #ie/ii! G 8. G Un co(il (oate oric7nd s.l n#e/e (e un adult trei lucruriA cu$ s &ie $ul/u$it &r $oti#, cu$ s nu stea locului niciodat %i cu$ s cear cu insisten/ ceea ce.%i dore%te!G 9. G E i$(osibil s e#i/i ine#itabilul! G 10. G 0a, asta era libertateaA s si$t ce.%i dorea, indi&erent de (rerea altora! G

10

5! =anualul rzboinicului lu$inii


1. G He neci nu (entru c ai czut n a(, ci (entru c r$7i sub a(! G 2. G Hoate dru$urile lu$ii duc la ini$a rzboinicului, el se arunc &r ezitare n &lu#iul (asiunilor ce cur-e ntotdeauna (rin #ia/a sa!G 3. G 0ac # a%te(t $o$entul ideal, niciodat nu se #a urni din loc? e ne#oie de un stro( de nebunie ca s &aci (asul ur$tor! G 4. G Rzboinicii %i (streaz ntotdeuna strlucirea (ri#irii! 8u sunt ntotdeauna si-uri de ceea ce &ac, de $ulte ori au (arte de no(/i albe, crez7nd c #ie/ile lor nu au sens! Hoc$ai de aceea sunt rzboinici, (entru c -re%esc, (entru c se ntreab, (entru c nencetat caut o ra/iune! G 5. G Un rzboinic al lu$inii nu.%i (etrece zilele ncerc7nd s )oace rolul (e care i l.au ales al/ii! Un rzboinic al lu$inii nu.%i (ierde ti$(ul ascult7nd (ro#ocri? el are un destin de $(linit! Un rzboinic al lu$inii %i cunoa%te de&ectele, dar i%i cunoa%te %i calit/ile! Un rzboinic al lu$inii &ace ntotdeauna tot ce.i st n (uteri %i a%tea(t acela%i lucru de la ceilal/i! Ltie c %i cea $ai nde(rtat stea din Uni#ers se o-linde%te n lucrurile din )urul lui! G 6. G Rzboinicul %tie c este liber s alea- ceea ce dore%te, 'otr7rile sunt luate cu cura), deta%are %i K uneori . cu o anu$it doz de nebunie!G 11

7. G "n#in-torii nu re(et aceea%i -re%eal! Hoc$ai de aceea rzboinicul %i risc ini$a nu$ai (entru ceea ce $erit! G 8. G Rzboinicul lu(t uneori cu cei (e care.i iube%te!G 9. G Un rzboinic %tie s &ac distinc/ia dintre ceea ce e trector %i ceea ce e de&initi#! G 10. G Un rzboinic nu se bizuie doar (e &or/ele sale? se &olose%te %i de ener-ia ad#ersarului! G

+! DeroniCa se 'otaraste
12

sa $oara
1. G Cu$ s.i )udeci, ntr.o lu$e unde oa$enii ncearc s su(ra#ie/uiasc cu orice (re/, (e cei care se 'otrsc s $oarI 8i$eni nu (oate )udeca! ;iecare cunoa%te doar o di$ensiune a (ro(riei su&erin/e sau a li(sei totale de sens a #ie/ii lui! G 2. G "n a&ara unor cazuri (atolo-ice -ra#e, oa$enii nnebunesc atunci c7nd #or s sca(e de rutin!G 3. G ;iin/a u$an %i (er$ite lu4ul de a nnebuni doar c7nd are condi/ii &a#orabile! G 4. :Oa$enii sunt inca(abili s n/elea- &ericirea!: G 5. G =ul/i nu.%i (er$it s iubeasc toc$ai (entru c sunt $ulte lucruri, $ult #iitor %i $ult trecut n )oc! "n cazul tu, e4ist doar (rezentul G +! G Procesul de crestere a unui ins (retinde un anu$it (ret!G ! G 8ebunia este inca(acitatea de a.ti i$(artasi ideile!G *! G Realitatea unica a&lata in s(atele unei ideiA buna sau rea, ea e4ista doar atunci cand cine#a o (une in (ractica!G 9! G Arta di(lo$atiei consta in a.l tine (e ad#ersar in e4(ectati#a M!!!N o (ri$a dra-oste nu (oate &i e#itata niciodata, dar se ter$ina intotdeauna!G 16! G Cel $ai e4(eri$entat il in#in-i intotdeauna (e cel nai#!G

! 0ia#olul si do$nisoara PrE$


13

1! G 0aca toti su&era, durerea e $ai su(ortabila!G >! G @storia unui sin-ur o$ este istoria tuturor oa$enilor!G F! G Oa$enii bo-ati niciodata nu risi(esc nici un cent? doar saracii &ac asa ce#a!G 4! G Persoanele &ara ocu(atie cred ca #re$ea au atata i$(ortanta!G 5! G La ince(utul lu$ii, nedre(tatea a &ost $ica! 0ar &iecare o$ #enit du(a aceea a s(orit.o cu ce#a, -andind totdeauna cu nu a#ea inse$natate si uite unde a$ a)uns azi!G +! G 8i$eni nu (oate adau-a nici o liniuta si nici un (unctisor la ceea ce a &ost scris M!!!N dar ne (lace sa trai$ cu iluzia asta (entru ca ne &ace $ai si-uri (e noi!G ! G Dictoriile si in&ran-erile &ac (arte din #iata tuturora K a&ara de cea a lasilor M!!!N de #re$e ce unii ca ei nu (ierd si nu casti-a niciodata!G *! G O$ul are ne#oie de ce e $ai rau in el ca sa realizeze ceea ce este $ai bun in el!G 9! G E4ista doua &eluri de idioti K cei care renunta sa &aca ce#a (entru ca au (ri$it o a$enintare si cei care cred ca &ac ce#a (entru ca a$eninta!G 16! G Ori de cate ori #reti sa realizati ce#a, (astrati.#a oc'ii desc'isi si asi-urati.#a ca stiti e4act ce anu$e doriti! 8i$eni nu.si (oate ni$eri tinta cu oc'ii inc'isi!G

*! Uns(rezece $inute
14

1! G 8iciodata nu se stie ce ne (re-ateste #iata si e totdeauna bine sa stii unde se a&la iesirea de ur-enta!G >! G Diata astea(ta $ereu situatii critice ca sa.si arate latura stralucitoare!G F! G 1anii cu$(ara orice, (ana si dra-ostea ade#arata!G 4! G 8u$ai cei (uternici su(ra#ietuiesc! Ca sa &ii (uternica, trebuie sa &ii cea $ai buna, nu e4ista alternati#a!G 5! G @n dra-oste ni$eni nu (oate leza (e ni$eni? &iecare dintre noi e ras(unzator (entru ceea ce si$te si nu (ute$ da #ina (e altul (entru asta!G +! ;iinta u$ana (oate indura o sa(ta$ana de sete, doua sa(ta$ani de &oa$e, $ulti ani &ara aco(eris, dar sin-uratatea nu o (oate indura! E cea $ai cu$(lita dintre toate torturile, dintre toate su&erintele!G ! G 0ra-ostea nu este in celalalt, este in noi insine? noi o trezi$! 0ar (entru trezirea asta, a#e$ ne#oie de altul! Uni#ersul are sens doar cand a#e$ cu cine sa ne i$(artasi$ e$otiile!G *! G Pasiunea asta de.a distru-e &ace (arte din $odul in care co(ilul desco(era lu$ea!G 9! G 0ra-ostea cea $ai (uternica este cea care.si (oate $ani&esta slabiciunea!G 16! G Cele $ai i$(ortante e4(eriente ale barbatului sunt cele care il duc la e4tre$e!G

9! Oa'ir
15

1! G Libertatea este scu$(a, la &el de scu$(a ca si scla#ia? sin-ura di&erenta este ca o (latesti cu (lacere si cu un za$bet, c'iar daca za$betul este udat de lacri$i!G >! G ;iinta o$eneasca are doua $ari (roble$e! Pri$a e sa stii cand sa ince(i si a doua cand sa te o(resti!G F! G Ce oc'ii nu #ad, ini$a nu si$te!G 4! G Cand oa$enii ne lauda trebuie sa &i$ cu oc'ii.n (atru la co$(orta$entul nostru!G 5! G Ener-ia urii n.o sa te duca nicaieri, dar ener-ia iertarii, care a(are (rin dra-oste, #.a reusi sa.ti trans&or$e #iata in $od (oziti#!G +! Libertatea absoluta nu e4istaA e4ista doar libertatea de a ale-e ce#a, iar a(oi de a ra$ane consec#ent cu 'otararea ta!G ! G O carte se scrie sin-ura, scriitorul e nu$ai un dactilo-ra&!G *! G Oiua in care o$ul #a sti sa do$ine ener-ia iubirii #a &i tot asa de i$(ortanta ca si cea in care a desco(erit &ocul!G 9! G E4ista doua lu$iA cea (e care o #isa$ si cea reala!G 16! G Oa$enii sunt tristi deoarece sunt (rizonieri in (o#estea lor (ersonala! Hoata lu$ea crede ca obiecti#ul #ietii acesteia este sa ur$ezi un (lan! 8i$eni nu se intreaba daca acest (lan este al lui sau a &ost creat de altcine#a! ,tran- e4(eriente, a$intiri, lururi, idei ale altora si asta e $ai $ult decat (ot duce! 0ar isi uita (ro(riile #ise!G

16! Dra)itoarea din Portobello


16

1. G La ur$a ur$ei, ce e &ericireaI 0ra-oste, se s(une! 0ar dra-ostea nu a adus %i nici nu #a aduce #reodat &ericirea! 0i$(otri#, nu e dec7t nelini%te, un c7$( de lu(t, no(/i nedor$ite, c7nd ne ntreb$ dac e bine ce &ace$! Ade#rata dra-oste este (l$dit din e4taz %i a-onie!G 2. G 8i$eni nu.%i ncredin/eaz/ #isurile n $7inile celor care le (ot distru-e! G 3. G ,rcia (oate aduce ne&ericire, dar banii nu #or aduce nea(rat &ericire! G 4. G 1anii atra- banii, sta este ade#rul!G 5. G 0e $ulte ori cea $ai bun &or$ de a a&la cine sunte$ este aceea de a %ti cu$ ne #d ceilal/i! Asta nu nsea$n c #o$ &ace cu$ #or ei, dar cel (u/in ne cunoa%te$ $ai bine!G 6. G ,(eran/a nu e dorin/, s(eran/a e #oin/, dorin/ele sunt lucruri care trebuiesc satis&cute!G 7. G "ncearc s te si$/i bine cu tine c'iar %i c7nd te si$/i ca %i cele $ai ne(utiincioase creaturi! G 8. G O (arte din $ine se ntoarce n aceast lu$e unde are sens nu$ai ceea ce #ede$, (i(i$ %i (ute$ e4(lica!G 9. G 0e $ulte ori cea $ai bun &or$ de a a&la cine sunte$ este aceea de a %ti cu$ ne #d ceilal/i!G 10. G Doi n/ele-e c (entru a te lu(ta cu &anto$ele trebuie s te &olose%ti de lucruri care nu /in de realitate! G

17

La (retul de #anzare se adau-a >P, re(rezentand #aloarea ti$brului literar ce se #ireaza Uniunii ,criitorilor din Ro$ania, Cont nr! Ro44 R8C1 5161 6666 61 1 6661, 1!C!R Unirea, 1ucuresti

18

Pe coperta .oto/ 20001 2ruce 3ir$!(

19