Lista distorsiunilor cognitive

1. Gndirea dihotomic: tendina de a aprecia lucrurile n culori extreme, alb-negru, de a plasa experienele de via i persoanele n dou categorii distincte, diametral opuse (bun ru, frumos urt etc.). aca un anumit lucru nu a fost reali!at perfect, acesta va fi considerat un eec. "stfel, o tnra care face cura de slbire si mnnc o linguri de ng#eata i spune : $dieta mea este total compromisa%. &ndul negativ o supra att de mult nct pn la urm mnnc toat cutia de ng#eat (consecina comportamental disfuncional). 2. Suprageneralizarea: extragerea unei reguli generale sau conclu!ii, pe ba!a unuia sau mai multor incidente i!olate i utili!area arbitrar a acestei reguli n alte situaii care se potrivesc sau nu cu regula respectiv ' tendina de a considera ca un eveniment negativ singular repre!int un model care se va repeta la nesfrit, utili!nd termini ca (totdeauna%, (niciodat%. )nrul prsit de iubita i va spune : (niciodat n'o sa'mi gsesc o prietena%. 3. Filtrarea mentala cu concentrare asupra negativului sau abstragere selectiv: centrarea pe un detaliu scos din context i conceptuali!area ntregii experiene n funcie de acesta ' tendina de a alege un singur eveniment negativ si a se concentra att de puternic asupra acestuia nct ntreaga realitate devine deformata si ntunecata. "stfel, daca un autor a au!it mai multe comentarii elogioase referitoare la cartea sa si doar unul negativ, el va fi obsedat !ile in ir doar de respectivul comentariu critic. . !esconsiderarea pozitivului: tendina de a respinge toate experienele po!itive, afirmnd ca acestea nu contea!. "stfel, daca o persoana a reali!at un lucru bun, i va spune fie ca acel lucru nu este suficient de bun, fie ca oricine altcineva ar fi procedat la fel. ". !esprinderea unor concluzii pripite sau in#eren$a arbitrar: extragerea unei conclu!ii specifice n lipsa dove!ilor care s o susin sau n pre!ena dove!ilor care o infirm. e cele mai multe ori se regsete sub forma interpretrii negative a unor situaii atunci cnd nu exista suficiente date care sa stea la ba!a conclu!iilor formulate. *n aceasta categorie sunt incluse : - citirea gndurilor: a conc#ide in mod arbitrar ca cineva i este ostil, sau gndete ceva n legtur cu tine, fr s verifici acest lucru, sau s ai vreo dovad n acest sens. - ghicirea viitorului: a pre!ice faptul c lucrurile vor lua o ntorstur nefericit. "stfel, nainte de a da un examen, studentul i spune : (voi pica cu siguran acest examen%. %. &atastro#izarea: tendina de a exagera consecinele negative ale unui eveniment sau altul din realitate, pn la extrem, uneori. "stfel, un eveniment neplcut care s'a petrecut sau se va petrece n viitor este considerat nu doar neplcut ci teribil, ngro!itor, de nesuportat ($va fi ngro!itor dac voi pica acest examen%). '. (udecata a#ectiva: tendina de a presupune c strile afective negative reflect realitatea, inversndu'se raportul cau!'efect. (+i'e fric s !bor cu avionul, asta nseamn c este foarte periculos s cltoreti cu avionul% sau : (+ simt inferior si asta nseamn c nu este nimic de capul meu% etc.

). *mperativele categorice: tendina de a gndi c lucrurile trebuie neaprat sa corespunda dorinelor sau expectaiilor personale. "stfel, un student eminent i spune, dup ce a dat un examen greu : (nu ar fi trebuit s fac attea greeli%, iar o tnra, la rndul ei, gndete astfel : (el trebuie neaprat s m iubeasc si s se comporte aa cum doresc eu%. "firmaiile de tipul (trebuie neaprat%, referitoare la propria persoana, generea! culpabilitate si frustrare, in timp ce acelai tip de afirmaii cu privire la ceilali sau la lumea ncon,urtoare conduc la suprare si frustrare. ((-l nu ar fi trebuit sa fie att de ncpnat si certre%) +. ,tichetarea: repre!int o forma a tipului de gndire (totul sau nimic%. "stfel, in loc sa'si spun : (am fcut o greeala%, subiectul i adaug o etic#eta : (sunt un ratat%. -tic#etarea repre!int o modalitate iraionala de a gndi, pentru ca oamenii nu pot fi evaluai global, identificai cu toate calitile i defectele lor. .amenii repre!int fiine reale, in timp ce (rataii%, (frustraii% sau (nebunii% nu sunt altceva dect abstraciuni care generea! mnie, anxietate, frustrare i imagine de sine sc!uta. -tic#etele negative pot fi aplicate si altor persoane. "stfel, daca cineva ne'a fcut o nedreptate, avem tendina de a'l cataloga drept un om ru. 1-. .ersonalizarea si blamarea / )endina de a te simi responsabil pentru o situaie pe care nu o controle!i pe deplin. "stfel, o otie maltratat de so i poate spune : (dac a fi mai bun la pat, el nu m'ar mai bate%. -xista insa si persoane care procedea! invers, blamndu'i pe alii sau mpre,urrile pentru neca!urile lor si ignornd modul in care ei au contribuit la apariia problemelor respective. (/snicia mea merge att de prost deoarece otul meu este total iresponsabil.% 0lamarea altora nu da re!ultate bune, pentru ca persoana blamata se va simi transformat n (ap ispitor% i va avea tendina de a arunca napoi vina $blamatorului%. 11. 0ealizarea unor compara$ii inechitabile : tendina de a interpreta evenimentele conform unor standarde nerealiste, de a se compara n permanen numai cu persoane care au performane superioare lui. 12. 1rientarea plin de regrete ctre trecut: persoana i concentrea! atenia asupra acelor lucruri pe care ar fi trebuit s le fac mai bine n trecut, scpnd din vedere pre!entul i viitorul $nu ar fi trebuit s fi spus acel lucru. 13. 1rientarea 2ce ar #i dac3: tendina de a'i adresa sau de a adresa celorlali tot felul de ntrebri n legtur cu evenimente negative care s'ar fi putut ntmpla sau se vor putea ntreba i de a nu fi mulumit niciodat de rspunsuri $ce va fi dac voi leina sau mi voi pierde autocontrolul1% 1 . 0espingerea contraargumentelor: tendina de a respinge toate argumentele care contra!ic gndurile i convingerile sale negative un tnr care consider c nu merit s fie iubit va tinde s resping orice dovad legat de faptul c cineva ine la el sau l aprecia!. 1". *ntoleran$a la #rustrare: evaluarea unei situaii ca fiind intolerabil , imposibil de suportat, acceptat sau trit cu ea. -roarea const n faptul c extindem sentimentul de neplcere sau disconfort determinat de situaie, la statut de nesuportabil sau intolerabil, de a nu mai putea face fa efectiv, dei, adeseori continum s supravieuim n astfel de situaii. 2aptul c nu mai suntem dispui s o tolerm i c facem tot ceea ce ine de noi s o sc#imbm nu nseamn c este imposibil de tolerat i c nu putem s ne bucurm de alte situaii i c#iar s experieniem emoii po!itive