Sunteți pe pagina 1din 2

Umanismul a fost un curent de gndire prezent in Europa i reprezint o etap n laicizarea gndirii umane.

Umanitii puneau n centrul preocuprilor culturale omul, accentund necesitatea dezvoltrii sale multilaterale. Dupa obscurantismul religios si dupa instalarea regimurilor monarhice si absolutiste, ideologia umanista contribuie la crearea unui avant semnificativ atat in stiinte cat si in arte. Afirmandu-se intre secolele 15-17, umanismul a avut un rol foarte important in dezvoltarea istoriei, cronicarii punand bazele istoriografiei romanesti, bazandu-se pe document si adevar. Acestia transmit informatii pretioase atat cu privire la istoria medievala, cat si in legatura cu etnogeneza romanilor. Intr-un alt domeniu, cel al limbii, umanismul a avut o contributie importanta, oglindindu-se eforturile de transformare a limbii dintr-n mijloc de comunicare intr-un mijloc de transmitere a culturii. In cronici exista primele dovezi ale limbii romane in diferite perioade ale evolutiei. Operele literare erau o forma de a trasa istoria, de a evidentia identitatea romanilor, latinitatea limbii si de a educa poporul.

Asadar, umanismul a reprezentat pentru cultura romana incipitul literaturii si a constiintei nationale. Pe plan religios, umanistii se implica in probleme religioase, facand cunoscuta ortodoxia in spatiul occidental. Dupa toate cele de mai sus scrise, putem afirma ca pri