DEZVOLTAREA GLOBULUI OCULAR

in ziua 22 i.u., apar ganlurile optice la nivelul plicilor neurale, plici ce vor fuziona pentru
a forma
prozencefalul.
$an(urile
optice se evagineazdin mezenchimul din
jurul
viitorului diencefal
Ei
odatd cu
fuziunea plicilor neurale, se transformd in vezicule optice (schema 1).
Veziculele optice comunicd cu locul de origine prin pediculul
optic. Cavitatea veziculelor optice comu-
nicd cu cavitatea prozencefalului prin intermediul cavitd[ii pediculului
optic.
'14,
{q
Formarea cupi optice gi a vezi-
culei cristaliniene
-
schemd:
1. ectoderm adiacent
-
de
suprafatd;
2. neuroectoderm al prozence-
falului;
3.
7an[
optic;
4. pl acod a cri stal ini an d;
5. vezicula opticd;
6. foseta cristaliniand;
7. invaginarea veziculei optice;
8. strat intern al cupei optice;
9. strat extern al cupei optice;
1-O. vezicu I a cristd i niand ;
11-. strat pig;mentar retinian;
72. strat neural retinian.
schema 1
parte.a a IV-a
-
Atlas de Ernbriologie 3
t--
T
I
Vezicula opticd trimite semnale inductoare ectodermului adiacent, care se ingroaEd qi se transformd
in placodd cristalinianS. Placoda cristaliniand se invagineazd ddnd nagtere fosetei cristaliniene, care
amprenteazd vezicula opticd (fig. 1).
'I
I
1-2
fig. 1
Detaliu
-
vezicula opticd:
1-. vezicula opticd;
2. cavitatea veziculei optice;
3. neuroectoderm
-
tub neural;
Marginile fosetei cristaliniene vor fuziona, formdnd vezicula cristaliniand, ce se desprinde de ecto-
dermul adiacent.
Odatd cu procesul de invaginare de la nivelul fosetei cristaliniene, are loc
Ei
invaglinarea veziculei optice,
care se transformd intr-o cupd cu
pereti dubli
-
numitd cupa opticd. Cupa opticd va forma retina, iar pedi-
4 Atlas de Ernbriologie
-
partea a IV-a
5'
t
",'
3
culul optic
-
n.optic. Procesul de invaginare al cupei optice este asimetric, realizdndu-se la nivelul marginii
ventrale a acesteia.
Ca urmare, aceastd margine ventralS a cupei optice rdm6ne deschisS, astfelincdt la acest nivel se va forma
un gant numit fisura coroidald
-
fisura retiniand
-
fisura opticS. Aceastd fisurd se continud gi la nivelul pedicu-
lului optic.
EVOLUTIA CUPEI OPTICE
DEZVOLTAREA RETINEI
Cupa opticd reprezintd primordiul retinei gi este formatd din doud straturi:
o
stratul extern
-
celulele de la acest nivel se vor incdrca cu pigment gi vor forma stratul pigmentar
retinian:
Detaliu
-
cupa opticd:
7. strat pigmentar retinian;
2. spa[iu intraretinian;
3. strat neural retinian;
4. ectoderm;
5. cristalin
-
fibre cristaliniene primare;
fig.2a
partea a IV-a
-
Atlas de Ernbriologie 5
\
Detaliu cupa opticd:
L. cornee;
2. viitoare camerd anterioard;
3. strat neural retinian;
4. mezenchim coroidal;
5. strat pigmentar retinian;
6. spatiu intraretinian;
7. cristalin
-
fibre cristaliniene
primitive;
fig.2b
o
stratul intern
-
reprezintd stratul neural retinian (fil. 2a; fig.2b), ce va
prolifera, generand celelalte
straturi ale retinei.
intre cele doud straturi ale cupei optice existd un spatiu
-
spatiul intraretinian
(fig.3). Acesta va dispare
odatd cu
proliferarea stratului retinian neural
gi fuzionarea acestuia cu cel
pigmentar. In sdptdmdna 6-a
i.u.
-
zi 33, apare melanina la nivelul epiteliului
pigmentar retinian.
6 Atlas de Embriologie -
partea a IV'a
4
',.
*
Sectiune frontald
-
extremi-
tatea cefalicd:
1. prozencefal;
2. ectoderm;
3. strat extern al cupei optice
-
pigmentar;
4. spa[iu intraretinian;
5. strat intern al cupei optice
-
neural;
6. vezicu la cri stali n i and
(sec[iunea trece prin perete);
7. cavitatea pediculului
optic;
8. pedicul
optic.
,i:?! fig. 3
lsj
partea a IV-a
-
Atlas de Ernbrialagie 7
I--
I
I Oin
punct de vedere topografic, cupa opticd evolueazd diferit:
posterior
-
va forma
partea vizuald a retinei
-
pars optica; iar restul
-
va
genera partea oarbd
-
pars ceca retinae (fig.4). La nivelul pd(ii oarbe a retinei
-
anterior de ora serrata
-
cupa opticd contribuie la formarea at6t a irisului, cdt gi a corpului ciliar.
Stratul neural la nivelul pdrtii optice se va diferentia in:
.
La sfar$itul sdptdmdnii a 6-a, stratul neuralTncepe sd evolueze
-
similar neuroepiteliului ce delim-
ileazd tubul neural. Astfel apar doud straturi celulare, neuroblastic intern
9i
extern.
.
in sdptdmdna a9-a i.u. se dezvoltd doud membrane adilionale, care acoperd cele doud
pdr[i ale
retinei neurale: membrana limitantd internd (ce tapeteazd stratul intern al retinei neurale)
9i
membrana
limitantd externd
(intre retina pigmentard gi zona proliferativd a retinei neurale).
Detaliu
-
cupa opticd gi cristalin:
7. pedicul optic;
2. cavitatea cupei optice
-
viitor corp vitros;
3. strat neural retinian;
4. strat pigmentar retinian;
5. spa[iu intraretinian ;
6. inima cristalinului;
7. cornee
primitivd;
8. marginile cupei optice
-
cele doud straturi
sunt fuzionate
-
pars ceca retiniand;
9. mezenchimul din
iurul
cupei optice.
.t.

.#.Bffi
E Atlas de Ernbriologie -
partea a IV-a
fig.4
'
Celulele cu conuri
Ei
bastonaqe derivd din stratul neuroblastic extern.
'
Stratul neuroblastic intern genereazd
celulele ganglionare gi celulele de sus[inere ale retinei. Fac-
torul de cregtere fibroblastic (FGF) asigurd diferen[ierea celulelor ganglionare
retiniene.
'
Axonii celulelor ganglionare
formeazd stratul fibrelor nervoase, care delimiteazd suprafala internd
a retinei gi
trecdirectin pediculul
optic, contribuind latransformarea acestuiain nervoptic (sdptdm6na
"
a 8-a) (fig.s).
Toate straturile retinei definitive apar pdnd
in luna a 8-a i.u.
Detaliu cupa opticd:
1. strat pigmentar retinian;
2. strat extern mezenchimul din
jurul
cupei optice
-
sclera;
3. strat intern al mezenchimului din
jurul
cupei optice
-
coroida;
4. pars ceca retiniand;
5. cornee primitivd;
6. spatiu intraretinian;
7. strat neural retinian;
8. stratul fibrelor neruoase:
9. cristaloida;
70. fibre cristaliniene secundare;
77. inima cristalinului.
fig. 5
parte'a a IV-a
-
Atlas de Ernbrialogie
g
MALFORMATII ALE CUPEI OPTICE
DEZLIPIRE DE RETINA
-
reprezintd reaparilia spatiului intraretinian sau de la inceput nefuzionarea
celor doud foite ale cupei optice.
CICLOPIA
-
se formeazd un singur
glob
ocular
pe linia mediand
-
cele doud cdmpuri optice converg
pe linia medianS, in absenta influentei exercitate de shh
-
sonic hedgehog.
MICROFTALMIE
-
glob
ocular redus dezvoltat
-
poate fi asociat, at6t cu cauze
genetice (aniridia),
c6t
gi cu cauze infeclioase
-
infec{ii intrauterine. in acestcaz, este
perturbatd opozitia veziculei optice
fa\b de ectodermul de suprafatd
9i
este afectat
procesul de inductie.
ANOFTALMIE
-
absen{a ochiului
-
neformarea veziculei optice
gi respectiv intreaga suitd inductivd
creatd de aceasta
-
foarte rard.
CRIOFTAIMIE
-
malformalii multiple la nivelul
globului ocular
-
globi oculari mici, cu defecte la nivelul
corneei, lipsa conjunctivei
gi a pleoapelor, ochii fiind acoperiti de pielea frun[ii.
DEZVOLTAREA CORPULUI CILIAR
Cupa opticS, in partea anterioard formeazd
partea oarbd a retinei, care se imparte in pars iridica (ce
contribuie la formarea irisului) gi pars ciliaris retinae (contribuie la diferentierea corpului ciliar) (schema 2).
Posterior de iris, cupa opticdimpreund cu mezenchimul coroidal formeazd corpul ciliar. Cristalinul este
legat de corpul ciliar printr-o re{ea de fibre elastice ce alcdtuiesc lig.suspensor al cristalinului. Prin contractia
musculaturii ciliare,
prin intermediul lig.suspensor al cristalinului, corpul ciliar moduleazd forma cristalinului,
care va focaliza razele luminoase. in
jurul
inse(iei acestor fibre, corpul ciliar evolueazd astfel:
.
epiteliul cupei optice
prolifereazd giformeazdun inel intens vascularizat, specializatin secretia umorii
apoase, in camera posterioard a
globului ocular. Umoarea apoasd trece
prin orificiul
pupilar,ln camera an-
terioard. De la acest nivel este resorbit printr-o retea trabeculard in sinusul venos scleral
-
canalul Schlemm,
situatin unghiul iridocorneal al ochiului. Aceastd re[ea nu este definitivformatdin momentul naqterii.
lD Atlas de Embriologie
-
partea a IV-a
.
celulele ectomezenchimale coroidale formeaza fibre musculare netede
-
m.ciliar- L a4-a
-
5-a
i.u., cu rolin procesul de acomodare vizualS.
Epiteliul ciliar se formeazd astfel:
o
parteo pigmentatd
a epiteliului ciliar
-
extern -
derivd din stratul extern al cupei optice
Ei
se continud
cu stratul pigmentar
al retinei;
Corp ciliar, iris
-
schemd:
L. strat neural retinian;
2. strat pigmentar retinian;
3. ora serratta;
4. mezenchimul coroidal:
5. sclera:
6. lig.suspensor al cristalinului
;
7. procese ciliare
-
epiteliul provenit din cupa
opticd, central ax mezenchimal coroidal;
8. canal Schlemm;
9. epiteliul irisului;
70. camera posterioard;
L1. marginea orificiului pupilar;
72. cornee;
73. mm.ciliari:
74. stroma irisului;
1-5. camera anterioard.
14.
12.
1.
partea a IV-a
-
Atlas de Ernbriolagie ll
schema 2
.
partea nepigmentarda epiteliului ciliar reprezintd prelungirea
anterioard a retinei neurale, se con-
tinud cu epiteliul posterior
al irisului (fig.9).
Procesele ciliare se prezintd
sub forma unor plici, create de cele doud straturi ale cupei optice, caie
au un ax mezenchimal, apa(in6nd coroidei.
-**-T=e
e=
Formare glob ocular:
1. plica palpebrald;
2. locul de fuziune al
celor doud plici palpe-
brale;
3. sac conjunctival;
4. cornee;
5. pars ceca retinae;
6. sclerotica;
7. coroida;
8. strat pigmentar
retinian;
9. spatiu intraretinian;
70. strat neural reti-
nian;
L1. cristalin;
L2. primordiu corp
vitros.
fl.i*;:
9
10
.L7
fig. 9
lZ Atlas de Ernbriologie
-
partea a IV-a
DEZVOLTAREA IRISULUI
La sf6rgitul 53 i.u., atdt marginea anterioard a cupei optice, c6t
Ei
mezenchimul coroidal adiacent se
extinde pentru
a forma un inelintre camera anterioard qi cea posterioard gi cristalin
-
inel ce reprezintd
irisul.
Suprafa[a internd a irisului este tapetatd de un epiteliu subtire format prin fuziunea celor doud straturi
intern gi extern ale cupei optice.
Sttoma irisului, care se afld superficial de stratul eltern pigmentar al irisului provine din mezenchimul
coroidal (schema 2).La acest nivel se
gdsesc
celule migrate din crestele neurale, care formeazd
tesutul
conjunctiv al stromei. Mm.sfincter gi dilatator pupilari (situatiin stroma irisului)
-La
-ai.u. derivd din
neuroectodermul cupei optice gi ac[ioneazd ca un diafragm ce controleazd diametrul pupilar qi cantitatea
de lumind ce va trece prin cristalin.
Culoarea ochilor depinde de
gradul qi distributia celulelor pigmentare
-
cromatofore
-
in
tesutul
con-
junctiv,
slab vascularizat al irisului. Culoarea albastrui a irisului la majoritatea nou-ndscu{ilor, se dato-
reazd unei pigmentari intrinseci a stratului extern pigmentar al acestuia. Celulele pigmentare apar in
stroma irisului in fata epiteliului pigmentar, formdnd stratul marginal anterior (ce contine melanocite qi
fibroblaqti). Densitatea mare a celulelor pigmentare in
tesutul
conjunctiv al irisului - stroma, explicd cu-
loarea ochilorinchisd. Dacd celulele pigmentare se
gdsesc
doar la nivelul epiteliului posterior al irisului,
atunci culoarea ochilor va fi albastrd. Heterocromia irisului se explicd prin modificdrile cauzate de
inervatia simpaticd a
globului
ocular. Pigmentarea definitivd are loc intre 6 qi 10 luni postnatal.
ANIRIDIA CONGENITALA
-
reprezintd neformarea irisului gi se datoreazd opririiin evolu[ie a marginii
cupei optice in S8 i.u. Se poate asocia cu
glaucom
sau cataractd congenitalS.
DEZVOLTAREA CRISTALI N U LU I
Vezicula cristaliniand reprezintd primordiul cristalinului, fiind de origine ectodermald. Cdnd aceastd
veziculS se desprinde de ectoderm ( la nivelul cdruia s-a format), are formd sfericd gi prezintd o cavitate
partea a IV-a
-
Atlas de Embriologie 13
I
i:
interioard. Epiteliul peretelui anterior este cuboidal gi devine epiteliul cristalinian subcapsular. Celulele
peretelui posterior, incep6nd cuziua a 33-a i.u., se alungescin directie anterioard
Ei
se transformdin
fibre cristaliniene
primare, care treptat fac sd dispard cavitatea cristaliniand
-
sdptdm6na a 7-a i.u.
(schema 3).
nt,
il'l.
Iy
tit
,
.J
1. ectoderm
-
viitor epiteliu anterior
cornean;
2. cavitate a veziculei cristaliniene;
3. epiteliul anterior al veziculei
cristaliniene;
4. strat pigmentar retinian;
5. strat neural (proliferativ) retinian;
6. epiteliul
posterior al veziculei
cristaliniene
-
celulele sale incep
sd se alungeascd in direclie
anterioard;
7. pediculul optic;
J9
1..
14 Atlas de Ernbriologie
-
partea a IV-a
schema 3
t
fl
Nucleul acestor celule degenereazd, iar ele devin transparente, alcdtuind inima cristalinului (,,nucleul
cristalinulu i ") (fig.6).
Marginea cristalinului se numegte zona ecuatoriald, fiind situatd la
jumdtatea
distan[ei dintre polul
anterior
Ei
cel posterior cristalinian. Celulele de la acest nivel, cuboidale initial, se alungesc, iEi pierd
Cupa opticd:
1. strat pigmentar al cupei
optice;
2. spaliu intraretinian
;
3. pars ciliaris a cupei optice;
4. epiteliul anterior al
vezicu I ei cri stal i niene
;
5. rest al cavitd[ii veziculei
cristaliniene;
6. strat neural al cupei
optice;
7. viitor corp vitros;
8. strat al fibrelor nervoase;
9. epiteliul posterior al
vezicu Iei cristal i niene.
fig. 6
partea a IV-a
-
Atlas de Ernbriologie 15
--
I
T
I
nucleii gi se transformdin fibre cristaliniene secundare
(fig.7). Dupd S a 8-a i.u., fibrele cristaliniene
pri-
I
mare sunt suplimentate cu fibre cristaliniene secundare. in timpul evoluliei sale, la periferia cristalinului
apare o tunicd vasculard cristalinianS,
provenitd din mezenchimul vascular.
lL
Crist corp ciliar
1-. strat pigimentar retinian;
2. spatiu intraretinian;
3. strat neural retinian;
4. strat neural pigmentar de
Ia nivelulpars ciliaris retinae;
5. stratul pigmentar de la
nivelul pars ciliaris retinae;
6. mezenchimul coroidal ce
contribuie la formarea
stromei irisului;
7. viitor corp vitros;
8. fibre cristaliniene secun-
dare:
f . inima cristalinului ;
70. vacuolizare a mezen-
chimului situat anterior de
cupa opticd
-
viitoare camerd
anterioard;
77. stroma corneeand;
72. epiteliul anterior cornean;
13. capsu I a cristal i nu lu i.
12
tig.7
16 Atlas de Ernbriologie
-
partea a IV-a
1_0
13
Capsula cristalinului
(membrana cristaloidd)va fi formatd de cdtre epiteliul anterior cristalinian
9i
are
o structurd lamelarS. In partea anterioard a capsulei cristaliniene se afld membrana
pupilarS, formatd
din mezenchimul situat
posterior de cornee, mezenchim care se continud cu cel care va forma sclera.
in timpul dezvoltbrii, cristalinul este vascularizat de
partea distald a arterei hialoide. in perioada fetald,
partea proximald a acestei artere degenereazd, iar tunica vasculard, impreund cu membrana
pupilard
vor dispdrea, cristalinul devenind avascular.
MALFORMATI I CRISTALINIENE
.
AFAKIA CONGENITATA
-
reprezintd lipsa de formare a cristalinului
-
se datoreazd lipsei de inductie
a veziculei cristaliniene asupra ectodermului adiacent.
.
CATARACTA CONGENITALA
-
in aceastb situalie, cristalinul este opac. Este incriminat de cele
mai multe ori, ca factor teratogen
-
rubeola, dar mai pot fi gi: radia{ii, defect enzimatic
-
galactozemia
congenitald.
NERVUL OPTIC
primordiul
nervului optic este reprezentat de pediculul optic, care in partea ventralS prezintd fisura
coroidald. Fisura coroidald con[ine mezenchim vascular, din care se vor forma vasele hialoide. Artera hialoidd
-
ramura din a.oftalmicd
-
vascularizeazd stratul intern al cupei optice, vezicula cristaliniand,
precum qi
mezenchimul din interiorul cavitd[ii cupei optice. V.hialoidd dreneazd sdngele de la aceleaEi structuri. Atunci
c6nd vor fuziona marginile fisurii retiniene
-
S a 7-a i.u., vasele hialoide vor fi incluse in nervul optic
primitiv.
partea
distalS a acestor vase va degenera, iar partea proximald persistd ca a. gi v. centrald a retinei.
Nervul optic
prezintd trei teci, care se continud cu meningele cerebral:
.
teaca durald externd
-
este fibroasd
gi groasS, din dura mater si se continud cu sclera;
o
teaca intermediard din arahnoidd;
.
teaca internd din
pia mater.
partea a IV-a
-
Atlas de Ernbrialogie 17
in centrur cupei optice, unde fisura retiniand
este cea mai addncd,
se formeazd
discul optic
-
loc in
care retina se continui
cu nervul optic. Discul optic reprezintd
capdtul
nervului optic
ai
corespunde
petei
"t'$?,lr?nJjff1|"i:l'ffi';""re incepe tradiv in
perioada retard
ei
se continud ei
in
primul an de via[d'
o
pERSISTENTA A.HIALOIDE -
pot rdmane
mici resturi din
partea distald
a a'hialoide,
care in mod
t"tl?J;fl",ff;t?Jj-.ll'3311r
-
apare din cauza intereratiei
dintre tecile nervului optic
ai
sistemul
meningeal,
asociatd
cu cregterea
presiunii LCR'
.
coLoBOMA
IRIDIANA
-
se datoreazd
neinchideriifisurii
coroidiene
-intre
SGST|'u'
-
se caracterizeazd
prin ripsa unui segment
din iris. Este
poziiionata ra ,,ora
5"
pentru ochiur drept,
gi la
,,ora
7"
pentru cel st6ng1'
.
coLoBoMA
RETINO-COROIDALA -
se caracte
rizeazd
prin lipsa unui segment
din retind' coroida
sauchiarnervuloptic-neinchidereafisuriiretiniene.
FORMAREA
COROIDEI 9l
A SCLEROTICII
ln
jurur cupei optice, se afrd mezenchimur,
ra niverur cdruia se
gasesc cerule migrate
de la nivelul
cresteror
neurare.
ca urmare a acliunii
inductoare
a epiteriurui
pigmentar al retinei, aceste
celule se
diferentiazd
1n structuri
cu ror vascurai
gi mecanic,
de sustinere
la nivelul
globului ocular'
formdnd
doud
straturi:
unur intern, intens vascurarizat,
asemdn6tor
cu
pii mater cerebrald -
tunica cotoidd; Ei
altul ex-
tern cu structura
densd, cu fibre o" .ollg"n,
asemdnStor
cu dura mater
cerebrarS
-
sclera'
coroida
este alcatuitd dintr-o retea fibrilarS,
in ochiurile cdreia se
gesesc celule stelate
gi pigmentare
-
s6 i.u.
primere
vase coroidare
aparin S 15 i.u. Anterior de ora serrata,
din mezenchimul
coroidal
se formeaza:
'
mugchiul
ciliar;
.vaselecorpuluiciliar-axulcentralalacestora;
o
stroma
irisului, la nivelul cdreia apar mm'pupilari'
screra opaca se continud
anterior cu corneea,
iar
posterior cu dura mater la nivelul
pedicului optic'
tB Atlas de Embriatogie -
partea a IV-a
1
I
r
DEZVOLTAREA
CORNEEI
Cristalinul are un efect inductor asupra ectodermului de suprafata adiacent,
pe care-l transformd in
cornee
-
avasculard, transparentd,
pluristratificatd'
Cupa opticd:
1. strat extern
- Pigmen-
tar al cupei oqtice;
2. epiteliul anterior al
vezicu lei cristal i ni ene ;
3. cornee
primitivd;
4. rest al cavitd[ii vezi-
culei cristaliniene;
5. strat neural al cuPei
optice;
6. viitor corq vitros;
7. fibre cristaliniene Pri-
mare
provenite din
epiteliul
posterior;
8. mezenchimul din
jurul
cupei optice;
9. spatiul intraretinian
fig. 8
partea a IV-a
-
Atlas de Ernbriologie 19
Corneea este formatd din:
o
strat epitelial anterior
-
extern, derivat din ectodermul
adiacent;
.
substan{ia
propria sau stroma, care se continud cu sclera, derivat din celulele ectodermale
bazale'
in aceastd stromd
primitivd ajung celulele migrate din crestele neurale. Aceste celule, mezenchimale
morfologic,
in timpul migrdrii, se transformd intr-un epiteliu cuboidal, formand
o
stratul epitelial
posterior care tapeteazd anterior camera anterioard a
globului ocular
-
endoteliu
cornean'
^ ^^^-^+x ^^^+i+x+i
^r^c^,rra
da anid hialrrrn
'te
o a doua
celulele endoteliale corneene secretS cantitd{i crescute de acid hialuronic, ceea ce
perml'
migrare a celulelor din crestele neurale, celule de naturd fibroblasticS'
Aceste celule vor secreta fibre
de colagen, la nivelul matrixului stromei secundare
corneene. Sub influen[a tiroxinei, este eliminatd apa
din matricea stromald
9i
corneea va deveni transparentS.
FORMAREA
CAVlTAlllon
GLoBULUI
OCULAR
camera anterioard se formea zd caurmare a unui
proces de vacuolizare
la nivelul mezenchimului
din-
tre cristalin
qi iris,
Persistdnd:
.
anterior
-
un strat extern, ce se continud cu sclera
Ei
substanlia
propria a corneei;
o posterior
-
membrana irido-pupilard,
situata in fa[a cristalinului 9i
a irisului'
camera anterioard
este tapetatd de celule mezenchimale'
Gamera
posterioard reprezintd spa[iul delimitat anterior de iris, iar
posterior de cristalin
9i
corpul ciliar'
cele doud camere comunicd
prin orifiiiul
pupilar gi conlin umoarea apoasd
(schema 2)' umoarea apoasd
trece in sistemul venos
-
sinusul venos scleral
-
canalul schlemm
-
o structurd vasculard ce inconjoard
camera anterioard.
pER5I5TENTA
MEMBRANEI
puplLARE
-
in cazul in care
persistd in intregime, se
produce alrezia
congenitald
pupilard
-
foarte rar.
poate
fi par[iald, rdmdn6nd sub formd de benzi de
[esut
conjunctiv sau
arcade vasculare, ce acoperd
pupila'
ZO Atlas de Embriolagie -
partea a IV-a
DEZVOLTAREA
cORpULUt
VTTROS
$l
A ARTEREI HIALOIDE
Mezenchimul care invadeazd cavitatea cupei optice, formeazd releaua fibrilard, careimpreund
cu o
substanld
gelatinoasd transparentd dispusd intre stratul neural retinian
9i
cristalin,
genereazd corpul
vitros (fig.7). Acesta este vascu larizalde cdtre artera hialoidd
gi ramurile sale. Po(iunea arterei hialoide
de la nivelul corpului vitros degenereazd,
prin apoptoza celulelor endoteliale, rdm6n6nd canalul hialoid'
DEZVOLTAREA
PLEOAPELOR
pleoapele
apar ca
plici la nivelul
pieliiin 57 i.u., care cresc
peste cornee. Aceste
plici palpebrale se
alungesc, iar in s9 vor veni in contact
Ei
vor fuziona
(fig.g). inainte de redeschiderea
fantei
palpebrale,
de la nivelul lamei epiteliale comune apargenele
gi mici
glande. Redeschiderea
pleoapelorincepein L5
i.u.
gi este definitivd in L7 i.u..
spa[iul dintre
globul ocular
gi pleoape se numegte sac conjunctival.
c6nd
pleoapele sunt fuzionate,
apar numerogi muguri epiteliali din
partea laterald a ectodermului
-
ce vor forma
$landele
lacrimale, a
cdror secrelie ajungein cavitateanazald,
prin ductul nazo-lacrimal.
La nagtere, aceste
glande nu sunt
complet formate, de aceea inilial nou-ndscutul
pllnge,fdrd lacrimi'
ABLEFARIA
-
reprezintd lipsa de formare a
pleoapelor, prin atrezia
picilor palpebrale'
EPICANTUS
-
reprezintd
persisten[a unei
plici tegumentare,
ce acoperd un$hiul intern al ochiului'
CONCLUZIE:
Structurile
globului ocular derivd din:
A. vezicule cerebrale
-
neuloectoderm
.
cupa opticd: retina, epiteliul irisului, mugchii sfincter
gi dilatator
pupilar, precum
9i
procesele
ciliare
gi ePiteliul ciliar;
partea a IV-a
-
Atlas de Ernbrialogie
2l
iil
ltil
I
ili
11
tl
. pedicul optic
-
nerv optic;
B. ectoderm adiacent veziculei optice
-
de suptafa{d:
.
vezicula cristaliniand
- cristalin;
.
epiteliul anterior corneei.
C. mezenchimul:
.
din
jurul
cupei optice: a. strat intern
-
coroida
gi stroma irisului, mm.ciliari, axul mexenchimal
din interiorul
proceselor ciliare; b.
-
strat extern
- sclera;
o
din interiorul cupei optice, anterior de cristalin
-
mezoteliul camerei anterioare, membrana iri-
dopupilard, camera
PosterioarS;
o
din interiorul cupei optice
,
posterior de cristalin
-
corpul vitros.
D. celule migrate de la nivelul crestelor neurale:
o
la nivelul mezenchimului din
jurul
cupei optice;
o
la nivelul stromei irisului;
o
la nivelul stromei corneene.
DEZVOLTAREA LABIRINTULUI MEMBRANOS
Din punct de vedere anatomic, urechea
prezintd trei
pdrti: externd, medie
9i
internd. Prima care se
formeaza este cea internd. in ziua 22 i.u., ectodermul adiacent mielencefalului
(partea caudalS a
rombencefalului) se condenseazd
gi formeazS
placoda oticd.
Acest
proces se datoreazd semnalelor inductoare de la nivelul mezodermului
paraxial
9i
a notocordu-
lui, cdtre ectodermul de suprafatd.
placoda
oticd se invagineazd
generdnd foseta auditivi sau otica. Marginile acestei fosete se apropie
una de cealalt6, iarin final fuzioneazd. Ca urmare apare vezicula oticd sau auditivd sau otocist, care se
desprinde de ectodermul de suprafald
(fig.1-O). Otocistul reprezintd
primordiul labirintului membranos.
?Z Atlas de Ernbriologie -
partea a IV-a
L..
2
,
\
Sectiune frontald Ia nivelul
rombencefalului:
1. ectoderm
(de su7rafatd):
2. tocut de desPrindere
al
veziculei otice
3. vezicula oticd;
4.
ganglion acusticofacial ;
5. rombencefal;
fig. 1_0
Din
portiunea sa craniale
gi laterald se formea zd un diverticul, din care vor lua na9tere ductul $i
sacul
endolimfatic.
Restul veziculei otice
prezintd doud regiuni distincte:
. partea dorsalS
-
numitd
9i
utriculard
-
va
genera utricula
Ei
canalele
semicirculare;
. partea ventrald
-
saculare
-
va forma sacula
9i
ductul cohlear'
partea a IV-a
-
Atlas de Embriologie
23
COHLEEA
Ductul cohlear apare sub forma unui diverticul
tubular, ce se alun$eqte
din
po(iunea ventralS saculard
a veziculei otice
gi ia forma literei ,,J"
(S 5 i.u.). Ulterior acesta se spiraleazd
de doud ori
gijumdtate in
jurul unui ax central, numit modiol. comunicarea
ductului cohlear cu cohleea se Tngusteazd'
formand
ductul reuniens
(schema 4).
Labirint membranos -
schemd:
7. creste amPulare;
2. utricula;
3. macuta de ta nivelul saculei;
4. canalcohlear;
5. sacula;
6. ductulreuniens;
7. cana! semicircular Posterior;
8. cana! semicircular
lateral;
9. cana! semicircular
suPerior;
70. creasta amPulard a canalului
semici rcul ar suPerior.
?4Atlas
de Embriolagie -
partea a IV'a
schema
4
in 59 i.u., mezenchimul din
jurul
labirintului membranos, se condrificd, apdrdnd capsula oticd, sub
influenla inductoare a otocistului.(fig.11-)
intre L3 i.u.
Ei
L5 i.u, la acest nivel au loc procese de va-
cuolizare,
generbnd aparilia unei cavitSli, in care este suspendat labirintul membranos. Aceastd cavitate
con[ine doud spalii
perilimfatice
-
rampa timpanicd
gi cea vestibulard, iar spatiul dintre labirintul mem-
branos
Ei
peretele capsulei otice se numeqte spaliul
perilimfatic'
Capsula oticd se va osifica intre S 1-6 i.u. qi S 23 i.u., formdnd
po(iunea pietroasd a osului temporal,
iar cavitatea se va numi labirint osos.
Ductul cohlear este separat de rampa vestibulard
prin membrana vestibulard
(Reissner)
9i
de cea
timpanicd
prin membrana bazilard. Peretele lateral al ductului cohlear rdmdne atagat de cartilajulincon-
jur6tor prin ligamentul sPiral.
7,,
"v
'.r
,'3
-t
,-
a
.f
v t
'4
a.
Vezicula oticd
-
detaliu:
7. condensarea ca7sulei otice;
2.
ganglion auditiv;
3. portiunea vestibulard
- ionc-
[iune
cu ductul endolimfatic
4. neuroepiteliu
-
rombencefal.
fig. It
t,l
**tFryo
*
partea a IV-a
-
Atlas de Ernbriologie 25
Canal cohlear
-
schemd:
A. canalcohlear;
B. organ Corti;
C. cetute senzoriale ciliate
-
sir extern
-
creasta externd;
D. membrana bazilard;
E. membrana tectoria;
1. membrana
vestibulard;
2. ramPa vestibulard;
3. modiol;
tr
4. membrana bazilard:
5. timbus sPiral
(creasta in-
ternd);
6. fibrele nervului cohlear;
7. ligament sqiral
schema 5
organul spiral corti se diferen[iazd
din celulele de la nivelul ductului cohlear, in s 7 i'u' La acest nivel
ajung dendritele
neuronilor
senzoriali din
ganglionul spiral corti
( ganglion cohleaO'
celulele de la nivelul
canalului cohlear
formeazddoua
creste
--internS -
limbul spiral
9i
externd. creasta externe se imparte
intr-un rdnd intern
-
celule de sus{inere
gi trei-patru Eiruri
externe de celule ciliate
-
celulele
senzoriale
ale sistemului
auditiv. Aceste celule sunlacoperite
de membrana
tectoria
-
o membrana
fibroasd
gelati-
noasd, atagata de limbusur spirar
(schema 5). Celulele senzoriale
gi membrana
tectoria formeazS
im-
preune organul corti. lmpulsurile
de la acest nivel sunt transmise
cdtre
ganglionul spiral
prin fibrele
cohleare ale nervului cranian vestibulo-cohlear
(vlll)'
ZE Atlas de Embriologie -
partea a IV-a
CANALE SEMICIRCULARE
in 57 i.u., din po(iunea utriculard a veziculei optice se formeazdtrei diverticuli aplatiza[i, ce reprezintd
primordiile ductelor semicirculare anterior,
posterior gi lateral. La unul din capetele acestor diverticuli,
apare o micd expansiune, ce reprezintd ampulele acestor ducte. Celulele de la nivelul ampulelor formeazd
o creastd
-
creasta ampulard, care conline celule senzoriale ale analizatorului vestibular.
portiunea
centralS a diverticulelor fuzioneazd
gi apoi se resoarbe, transformdnd aceste structuri ln
canale semicirculare. Canalul semimembranos
posterior fuzioneazd cu cel superior, astfelincdt la nivelul
utriculei vor exista doar cinci orificii de deschidere ale acestora.
UTRICUIA. SACULA
Utricula se separa de saculd, rdm6ndd unite prin ductul endolimfatic. La nivelul lor apar maculele, ce
conlin celule senzoriale ciliate
gi celule de suslinere. Deasupra celulelor senzoriale, se afl6 o membrand
in ochiurile cdreia se
$dsesc
incluziuni calcare
-
membrana otoliticd.
GANGLIONUL ACUSTICO.FACIAL
in momentul apariliei veziculei optice, se desprinde un
grup de celule, care se deplaseazd medial
9i
formeazd
ganglionul acustico-facial. Acest
ganglion se imparte in
ganglion facial
9i
ganglion auditiv sau
statoacustic. Ganglionul auditiv se va diferentia in doud
po(iuni:
o po(iunea cohleard
-
care va primi informa[ii de la nivelul organului Corti
-
formdnd
ganglionul spiral
Cortiintre L2i.u.
9i
L3 i.u.;
o
por[iuneavestibula16,careva
primi impulsuri de la nivelul maculelorutriculei
9i
saculei,
precum
9i
de la nivelul crestelor ampulare.
SINOTUS se caracterizeazd
prin fuzionarea veziculelor otice
pe linia mediand.
SURDITATE CONGENITALa se datoreazd evoluliei anormale a otocistului. Poate fi cauzatS de unele
muta[ii
genetice, precum gi de infectarea cu virusul rubeolei, in perioada 57 i.u.
-
S 8 i.u, poliomielita,
eritroblastoza fetalS, diabet, hipotiroidism sau toxoplasmozd.
partea a IV'a
-
Atlas de Ernbriologie ?7