STRATEGIA DIDACTIC METODE I PROCEDEE : c'n/&r+a-ia &uri+%ic) 4 $ucru$ cu %&6%u$4 &6&m1$i3icar&a4 1r'b$&ma%i0ar&a4 munca in.&1&n.&n%)4 $ucru$ 9n ,ru14 &61$ica-ia4&61un&r&a4 c'm1ara-ia FORME DE ORGANIZARE : ac%i/i%a%& 3r'n%a$)4 ac%i/i%a%& in.&1&n.&n%) in.i/i.ua$)4 ac%i/i%a%& 1& ,ru1& MIJLOACE DE NVMNT : manua$u$4 3i+& .& $ucru RESURSE : ca1aci%)-i$& in%&$&c%ua$& a$& &$&/i$'r #i c'm1&%&n-&$& ac&+%'ra 4 cun'#%in-&$& an%&ri'ar& .&+1r& n'%iuni .& /'cabu$ar4 .&1rin.&ri .& $ucru 1& %&6%: %im1 : 80 .& minu%& BIBLIOGRAFIE A.rian C'+%ac*&4 ;$'rin I'ni-)4 <. N. La+c)r4 A.rian S)/'iu4 Limba i literatura romn. Manual pentru clasa a IX-a4 Gru1 E.i%'ria$ ART: Carm&n I'r.ac*&+cu5 Limba romana Teste pentru studiul la clasa5&.. Carmini+5=i%&+%i 52000 Gabri&$ An,&$&+cu5Limba si literatura romana- 550 de teste grila4 &. AULA Bra+'/ 2001 MODALITI DE EVALUARE : a1r&ci&r&a /&rba$) 4 n'%ar&a 4 3i+a .& $ucru.
DESFURAREA LECIEI 5 Or,ani0ar&a c$a+&i : 1r&0&n%a4 am&na2ar&a +1a%iu$ui .& $ucru I. Capa!"a a"#$%"% "&"'%&(! S& im1ar% &$&/i$'r 3i+& .& $ucru +i $i +& c&r& +a +1una car& cr&. ca /a 3i +ubi&c%u$ $&c%i&i >ar*ai+m&$& +i r&,i'na$i+m&$&? +i c& 3&$ .& $&c%i& /a 3i >cu$%i/ar&a $imbii?. II. A#)#$a!"a *)+%",)&)% &",$%"% -a %p)&)% "% .% a ,(/p""#$"&(! '%0a" III. A,)a&%0a!"a ,)#(.%#$"&(! a,)/)&a" a#"!%(! =r'3&+'ru$ c&r& &$&/i$'r +a &61$ic& cu cu/in%&$& $'r c& in%&$&, 1rin ar*ai+m& +i r&,i'na$i+m&4 .& un.& 1r'/in c&i .'i %&rm&ni >&%im'$',ia cu/in%&$'r?. S& n'%&a0a in cai&% %i%$u$4 .&3ini%ia n'%iuni$'r4 &%im'$',ia cu/in%&$'r. S& 3ac& a1&$ $a cun'+%in%&$& an%&ri'ar& a$& &$&/i$'r4 +& r&marca %i1u$ .& %&6%& in car& a1ar ar*ai+m& +i r&,i'na$i+m& +i +& c&r& ' &61$ica%i& a 3'$'+irii ac&+%'r c'm1ar%im&n%& a$& /'cabu$aru$ui @ r&,i+%r& +%i$i+%ic&. IV. D%!%1a!"a 2#'3$3!%% .% (+$%#"!"a p"!4(!/a#$"&(! Sun% in/i%a%i &$&/ii +a ci%&a+ca &6&rci%iu$ 8 .& 1& 3i+a .& $ucru. Li +& r&amin%&+%& ca au +%u.ia% .& curan. 1'/&+%ir&a A Ba$%aA$ba B a $ui Ca+i$& A$&c+an.ri4 +& r&ac%ua$i0&a0a in ca%&/a 1r'1'0i%ii +ubi&c%u$ 1'/&+%irii4 &+%& m&n%i'na% anu$ a1ari%i&i >1D7E4 .&ci 2uma%a%&a +&c'$u$ui I?. S& %ra,& c'nc$u0ia ca a/&m .&5a 3ac& cu un %&6% +cri+ in%r5' $imba r'mana mai /&c*&4 car& nu +& mai /'rb&+%& in 0i$&$& n'a+%r&4 1r&+ara%a cu cu/in%& +i &61r&+ii cu 3'rm& .i3&ri%& .& a$& cu/in%&$'r .in $imba r'mana c'n%&m1'rana +au c*iar cu/in%& car& nu +& mai 3'$'+&+c a+%a0i4 .ar .&+criau r&a$i%a%&a +'ci&%a%ii r'man&+%i $a m'm&n%u$ r&+1&c%i/. S& %r&c& $a r&0'$/ar&a +arcini$'r .& 1& 3i+a .& $ucru4 c'r&c%an. 3i&car& &6&rci%iu in 1ar%&. In 3i+a a1ar mai mu$%& %i1uri .& &6&rci%ii: .& r&cun'a+%&r&4 .& in$'cuir&4 .& &61$icar& a +&n+u$ui4 .& ,ru1ar&. V. A*%5)!a!"a 4""67+a,87)&)% ;&&.5bacF5u$ ar& $'c 1&rman&n%41& 1arcur+u$ c'n/&r+a-i&i4 1rin a1r&ci&ri /&rba$& 3)cu%& .& 1r'3&+'r4 /i0(n. 1ar%ici1ar&a &$&/i$'r4 ca$i%a%&a ra+1un+uri$'r4 c$ari%a%&a #i c'r&c%i%u.in&a &61rim)rii4 1rin r&0'$/ar&a +arcini$'r .& 1& 3i+a .& $ucru..
VI. A*%5)!a!"a !""#$%"% .% a !a#*4"!)&)% E$&/ii /'r a/&a .& r&0'$/a% +arcina 8 .in 3i+a .& $ucru .aca nu au %&rmina%5' +i .& +&$&c%a% .in%r5' 1a,ina .& %&6% .in r'manu$ ;ra%ii G.&ri4 car& &+%& in cur+ .& +%u.iu 4 ar*ai+m& +i r&,i'na$i+m& cu &61$ica%ia .a%a .& Hic%i'naru$ E61$ica%i/ a$ $imbii r'man&. VII. E'a&)a!"a S& 3ac a1r&ci&ri r&3&ri%'ar& $a ac%i/i%a%&a &$&/i$'r in %im1u$ 'r&i4 +un% $au.a%i c&i mai ac%i/i .in%r& &i4 +un% n'%a%i in ca%a$',4 +un% +%imu$a%i c'$&,ii $'r.
Fi de lucru Clasa a IX-a Arhaismele.Regionalismele Se numesc arhaisme cuvintele, expresiile sau construciile foarte vechi, care nu se mai ntrebuineaz de mult n limba vorbit. Se numesc regionalisme cuvintele cu o raspandire geografica limitata, specifice graiului dintr-o anumita zona/regiune (oldova, untenia, aramures, !anat, "risana#. $rhaismele si regionalismele au valoare stilistica deosebita, conferind scrierilor culoarea locala si atmosfera epocii respective. %. &olosind un dicionar al limbii rom'ne, stabilii sensurile cuvintelor subliniate n textele urmtoare (i artai care dintre ele sunt arhaice (nvechite# (i care sunt regionalisme) a#. *+n cellalt unghi era a(ezat un dulap prin ale crui sticle se vedeau o mulime de ciubuce de antep (i de iasomie, cu imamele de chihlibar limoniu, iar mai sus, pe o desprire fcut ntr-adins, se vedeau o mulime de feligene pentru cafea, cu zarfurile lor de argint, (i c'teva chisele de dulcea,. (-icolae &ilimon - "iocoii vechi (i noi# b#. *.alb'nul - /...0. "'nd am a1uns la marginea acelui sac, am gsit o poporaie foarte amestecat de galbini olandezi (i neme(ti, de irmilici vechi (i noi, de carboave, p'n (i de sfanigi, p'n (i firfirici, care cu toii triau ntr-o armonie ce m-au adus n mare mirare, cunosc'nd dihoniile care despart astzi naiile,. (2asile $lecsandri - 3storia unui galb'n # c#. *Si dupa ce ne culcam cu totii, noi baietii, ca baietii, ne luam la har1oana si nu puteam dormi de incuri, pana ce era nevoita biata mama sa ne faca musai un surub , doua prin cap, si sa ne deie cateva tapangele la spinare. Si tata, saturandu-se cateodata de atata galagie, zicea mamei) -4i taci, taci5 $1unga-ti de-amu, herghelie5 Stiu ca doar nu-s babe sa chiroteasca din picioare5 3nsa mama ne mai da atunci cateva pe deasupra si mai indesate zicand) --a-va de cheltuiala, ghiavoli ce sunteti5 -ici noaptea nu ma pot hodini de incotele voastre6, (3on "reanga-$mintiri din coplilarie# 7. 3nlocuiti arhaismele cu sinonimele actuale corespunzatoare ) 8-au lasat slobod9 3onel invata buchiile9 3storia e scrisa in letopisete9 $u trimis om spre a iscodi dusmanii9 Satenii mersera la 1ude cu 1alba lor9 2istiernicul primi hrisov de la domnitor9 -orodul se aciua de vipie la umbra ste1arului9 :. 3ndicati formele literare corespunzatoare regionalismelor urmatoare bumb, hulub, papornita, colb, hartoape, scranciob, clop, o tara, guzgan, pita, sfada, catana, papusoi, curechi alegand din lista de mai 1os) praf, cearta, leagan, sobolan, putin, porumbel, varza, soldat, nasture, paine, denivelari, porumb, sacosa, palarie ;. .rupati regionalismele de mai 1os in -regionalisme fonetice) -regionalisme lexicale) -regionalisme gramaticale) am plecatara, deste, cucuruz, frunce, chicior, ai, fusei, oblu, s-o fost deschis <. "iteste textul, recunoaste autorul si opera, apoi transcrie corect textul , conform normelor limbii romane actuale) *3ntr-o sara din luna trecuta eram adunati mai multi prietini, toti lungiti pe divanuri(...# si inarmati cu ciubuce mari, carele producea o atmosfera de fum vrednica de sala selamlicului a unui pasa. $fara cerul era invalit de nori vineti, care se spargea deasupra 3asiului.(...# =intre noi se gasea un tanar zugrav frantez, care pentru intaia data iesise din tara lui spre a face un voia1 in >rient. -?omnilor, ne zise el, va marturisesc cu rusine, ca, pan-a nu veni in tarile d- voastre, nici nu presupuneam ca se afla in 4vropa o oldavie si o 2alahie. ?ar nu ma plang nicidecum, de vreme ce , ca un nou "olumb, am avut placerea de a descoperi (...# aceste frumoase parti a lumei si a ma incredinta ca (...# ele cuprind in sanul lor o societate foarte placuta., (..........................., ........................................#
Dicionar (minimal#: antp,s.n. (arh.# @ varietate de vi(in cu lemn mirositor. gl!en (galb'n#, s.m. @ moned veche de aur. anteru 9 anteriu, s.n. @ hain lung purtat n trecut de boierii rom'ni (i astzi de preoi. iasom"e, s.f. @ numele a doi arbu(ti ornamentali, unul cu flori albe (i parfumate, cellalt cu flori galbene. calemcherAu#s.n.(arh.#@ stof pentru confecionat anteriile sau turbanele boierilor. imame, s.f.(arh.# @ captul ciubucului prin care se trage fumul. car!o$, s.f. (arh.# @ moned veche ruseasc de argint, n circulaie n rile rom'ne(ti n secolul al B3B-lea, egal ca valoare cu o rubl. imini, s.m. (arh# @pantofi cu v'rful ascuit, purtai de raniC pantofi fini de marochin, purtai de boieri. ca%c# s.n. (arh.# @ acoperm'nt de cap, rotund (i nalt, confecionat din p'sl, purtat de boieri (i de soiile lor. irmilic, s.m. (arh.# @ moned turceasc ntrebuinat pe vremuri (i n rile rom'ne(ti. chihli!r 9 chihlimbar, s.n. @ produs fosil, de obicei de culoare galben, folosit pentru fabricarea unor obiecte de art sau pentru preparat lacurile fine. limon"u, ad1. @ galben ca lm'ia chisa, s.f. @ vas mic de cristal(de porelan#, n acre se ine dulceaaC (pop.# pung de pstrat tutunul. logo&t, s.m. ( arh.# @ %. mare demnitar n ierarhia boierilor rom'ni n secolele trecuteC (eful cancelariei domne(tiC 7. secretar, copist ntr-o cancelarieC :. vtaf. ciu!%c, s.n. (arh.# @ lulea oriental cu eava lung av'nd capul din filde( sau chihlimbar. s&nig, s.n. (arh.# @ moned de argint (din germ Dvanziger#. &eligan# s.n. (arh.# @ cea(c de cafea fr toart. tacl"t, s.n. (arh.# @ bucat de stof sau de mtase vrgat, cu acre se legau boierii la cap sau peste mi1loc, dup moda turceasc. &ir&ir"c, s.m. (arh.# @ moned mic de argintC bncu. $istier"e, s.f. (arh.# @ instituie care administra, n trecut, banii statuluiC localul (ncperea# n care se pstra tezaurul public.