2. Logica s i gnoseologia: validitatea si adevarul.

Cuvinte
cheie
Logic, gnoseologie, validitate, adevr

Scurt
prezentare
Spuneam mai sus cnd ne refeream la obiectul logicii ca logica este
disciplina care studiaza structura gndirii, facnd abstract ie de legaturile ei cu
obiectul cunoasterii ct si de cele cu subiectul cunoasterii. Mai spuneam ca
logica nu e interesata de factorii extralogici, cum ar fi conditiile psihologice ale
efectuarii rationamentului sau domeniul cunoasterii n care se desfas oara acel
rat ionament. Putem adauga acum ca n studiul validitat ii rationamentelor
logica aproape ca nu e interesata nici macar de adevarul propozitiilor care-l
compun. Adevarul reprezinta corespondenta biunivoca ntre enunt si realitate.
Prin urmare, adevarul unei propozitii este o chestiune extralogica.
Sa consideram din nou rationamentul (1): Daca toti condamnat ii sunt
vinovati iar Popescu este condamnat, atunci Popescu e vinovat. Acest
rationament este n mod evident, corect (valid) din punct de vedere logic. nsa
validitatea lui nu consta n corespondenta cu realitatea a premiselor (adevaru l
lor).
Rat ionamentul (1) nu spune nimic despre cum sunt lucrurile n realitate,
el spune doar att: daca e adevarat ca toti cei condamnati sunt vinovat i , s i e
de asemenea adevarat ca Popescu este condamnat , atunci n mod sigur e
adevarat ca Popescu este vinovat . Aceasta concluzie nu ne este garantata
dect daca avem garant ia adevarului premiselor. Desigur, exista dubii ca toti
cei condamnat i sunt vinovati, pentru ca unii sunt condamnat i pe nedrept, fara
sa fie vinovati. Totusi, asta nu face ca rat ionamentul (1) sa nu fie corect
(valid).
Prin urmare, trebuie sa distingem ntre doua notiuni aparent apropiate ca
sens, nsa din punct de vedere logic fundamental diferite: adevarul si
validitatea . Daca adevarul unei propozitii reprezinta corespondent a enuntului
cu faptele, s i pentru stabilirea lui sunt necesari factori extralogici, validitatea
reprezinta o proprietate a formei logice a rationamentelor.
Sa luam rat ionamentul de mai jos:
Toti europenii sunt romni.
Mr. Smith este european.
____________________
Mr. Smith este romn.
Cele doua propozit ii de deasupra liniei sunt premisele. Linia de sub
premise se citeste prin urmare si anunta concluzia. n acest rat ionament,
evident, prima premisa este falsa. Doar unii europeni sunt romni, nu tot i. nsa
cu toate acestea, rat ionamentul este
valid, adica corect din punct de vedere logic. El nu spune dect ca
daca premisele sunt adevarate , atunci concluzia rezulta cu necesitate.
Acest rat ionament este valid n virtutea formei sale logice , s i nu a materiei
(sau a cont inutului) sau. Forma lui logica este aceasta:
Toti E sunt R;
X este E
____________
X este R
Orice rat ionament care are aceasta forma logica va fi de asemenea
valid. Pentru a proba aceasta putem nlocui simbolurile E, R si X prin o rice
alte notiuni dorim s i vom vedea ca rationamentul ramne valid orice
interpretare ar primi aceste simboluri . Definitie: Prin urmare, validitatea
reprezinta acea proprietate a unui rationament de a garanta adevarul
concluziei pe baza a devarului premiselor. Nu se tine cont de adevarul
premiselor: ele se presupun adevarate. Un rationament este valid daca
presupunnd ca premisele lui sunt adevarate, concluzia nu poate fi falsa.
Altminteri, rationa mentul nu este valid. Validitatea, a s i nevaliditatea unui
rationament sunt proprietati formale, care tin de forma logica (de structura
rationamentului) si nu de materia (sau continutul) sau. ntr-un rationament
valid ntre premise s i concluzie se instituie o relatie de decurgere logica :
concluzia decurge logic din premise.


Test de autoevaluare 2.
1. Logica i gnoseologia: validitatea i adevrul.


3. Utilitatea practica a logicii.
Cuvinte
cheie
Logic, praxiologie, informatic, utilitatea logicii
Scurt
prezentare
Logica este o disciplina extrem de utila astazi, nsa lucrurile nu au stat
as a dintotdeauna, filosofi precum Seneca socotind problemele logicii nis te
prostii copilaresti. Evident ca nu este asa, prin urmare nu tot i filosofii au
dreptate.
Pentru a avea garant ia obt inerii adevarului trebuie, asa cum am vazut,
sa ndeplinim doua condit ii:
1. Sa rationam corect.
2. Datele pe care le folosim n rationament (premisele rationamentului)
sa fie adevarate.
Prima conditie este conditia validitat ii rationarii, o condit ie formala,
cea de-a doua este este conditia materiala, a adevarului premiselor. Chiar daca
avem premise adevarate, modul de rationare poate fi nevalid, si date
importante (dar nu evidente) ramn ascunse mintii practicianului.
Logica are o arie de aplicab ilitate larga n s tiinta, att direct, ct si
indirect, fiind de folos n metodologia s tiintei. Logica formala foloseste la
formalizarea stiintelor deductive (expunerea lor mai riguroasa) si a celor
inductive, indirect, ca metodologie a stiintei. Logica a fost folosita d e filosofi
ai stiintei pentru a elabora modele ale s tiint ei s i viziuni filosofice asupra
acesteia. l putem da exemplu aici pe filosoful austriac K.R. Popper. Dincolo
de importanta teoretica a studiului logicii, aceasta disciplina are aplicatii
practice fara de care civilizatia nu ar arata nici pe departe asa cum o cunoas
tem noi azi.
Dezvoltata sub forma matematica a calculului logic al propozitiilor ea
este indispensabila n proiectarea sistemelor de calcul. Funct ionarea
calculatoarelor se bazeaza pe o logica booleana , binara. Sistemele logice si-au
gasit o mare aplicabilitate n teoria si practica inteligent ei artificiale.
Introducerea cuantificatorilor vagi de catre L.A. Zadeh a determinat o ntreaga
directie de cercetare n privint a sistemelor de viata si inteligenta artificiala.
Interesante progrese n aceasta directie se fac astazi la MIT ( Massachusetts
Institute of Technology ) unde alaturi de ingineri s i matematicieni lucreaza n
laboratoarele de inteligenta artificiala filosofi si logicieni. Dar logica nu are
aplicatii numai n ceea ce prives te hardware-ul. Proiectarea si realizarea
programelor expert nu ar fi fost posibila fara cunos tinte aprofundate de logica.
Astazi teoremele logicii se demonstreaza automat furniznd axiomele si
regulile de deductie si lasnd mas ina sa faca restul.
Referitor la aplicabilitatea logicii n domeniul juridic putem mentiona
aparitia programelor specializate pe drept administrativ, identificarea legilor ce
reglementeaza un caz, eliberarea unor adeverinte. n cadrul barourilor
functioneaza pe calculator programe speciale de informatica juridica pentru a
tezauriza informatia spetelor. Jurisprudent a tinde sa fie ncorporata n
memoria calculatoarelor.
n afara de aplicatiile tehnologice ale logicii n domeniul juridic,
putem spune ca a gndi logic este esential pentru cei care lucreaza n domeniul
criminalitatii (procurorii criminalisti). Rat ionamentele corecte pot releva
uneori date importante, dar ascunse, care duc la identificarea corecta a
infractorilor. Exemplare sunt fictiunile lui Arthur Conan Doyle n care celebrul
personaj Sherlock Holmes dezleaga, cu ajutorul rationamentului, enigme
incitante. Logica este de folos si celor care lucreaza n domeniul leg islativ. A
gndi s i a elabora o lege este un proces care implica abilitati de logician cum
ar fi usurinta n operarea cu definitii, clasificari si diviziuni (care reprezinta de
fapt operatii logice fundamentale). De o importanta capitala este nsa folosirea
logicii la nivelul celor care iau decizii n privinta stabilirii vin ovat iei
inculpatilor. Exista, din pacate, oameni care au fost condamnat i pe nedrept,
acest lucru dovedindu-se n urma aparitiei ulterioare de dovezi care i-au
disculpat. As adar, verdictul care a dus la condamnarea initiala a fost concluzia
unui rationament eronat, nevalid. n acest caz putem spune ca lipsa logicii n
gndire si actiune creeaza situatii nedrepte.
nsa logica, pe lnga aplicatiile ei ntr-un domeniu sau altul, are o alta
mare calitate: aceea de a fi educatoare : n lumina cunos tintelor de logica,
procedeele gndirii noastre se precizeaza, se s lefuiesc. Ni se cere mereu sa
definim, sa clasificam, sa demonstram, sa combatem. Toate acestea pot fi
facute mai rau sau mai bine. Logica ne nvata cum sa le facem bine .


Test de autoevaluare 2.
Care este utilitatea logicii?

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 2

Ce semnificaie are logica pentru celelalte tiine ?
Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspunsurile testelor de autoevaluare se regsesc n scurta prezentare, de mai
sus, a unitii de nvare.

Bibliografie unitate de nvare nr. 2

BIBLIOGRAFIE :
Botezatu, Petre, Introducere n logic, Ed. Polirom, Iai, 1997.
Botezatu, Petre, Constituirea logicitii, Editura tiinific i
Encilopedic, Bucureti, 1983.
Dima, T, Marma, A, Stoianovici, D, Logica general, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1991.
Flew, Antony, Dicionar de filosofie i logic, Ed. Humanitas,
Bucureti, 1996.
Ionescu, Nae, Curs de logic, Ed. Humanitas, Bucureti, 1993.