Dreptatea

A) Dreptate si nedreptate 1. Platon: Mitul lui Gyges B) Temeiul dreptatii: sentimental sau ratiunea? 2. J.J.Rousseau: entimentul dreptatii !. ".#ant: "n$linatie si datorie %) Dreptatea si $on&entile umane '. Platon: Dreptul naturii si legea umana (. Augustin: Dreptatea si legea eternal D) Tipuri de dreptate ). *.A. +aye,: Domnia legii -. Aristotel: Dreptate si merite .) Dreptate si egalitate /. *r. 0iet1s$2e: Morale de stapani si morale de s$la&i 3. #. Mar4: Repartitia dupa mun$a si dupa ne&oi 15. Ra6es: Prin$ipiile dreptatii A)Dreptate si nedreptate "n &iata de 7amilie8 la s$oala sau in lo$ul la $are mun$im8 in relatiile $u prietenei ni se intampla de multe ori san e intre9am da$a $ine&a a pro$edat drept sau intr:o anumita situatie; de e4emplu8 da$a e drept $a un ele& total nepregatit sa primeas$a a$eeasi nota $a si altul 7oarte 9ine pregatit sau da$a e drept $a un intelle$tual <de e4. un pro7esor ) sa ai9a un salariu mai mi$ de$at un mun$itor ne$ali7i$at $are lu$rea1a la o 7irma prospera et$. Pe de alta parte8 noi traim in so$iettae8 poate 7i 9una o so$ietate in $are nedreptatile se intalnes$ la tot pasul? Mai departe8 sa presupunem $a o tara e prospera din pun$t de &edere e$onomi$8 $a are o 7orta militara $are ii permite sa nu:" 7ie teama de dusmani8 $a arta8 stiinta8 in&atamantul sunt in7loritoare; dar in a$ea tara numai o mi$a parte a populatiei se 9u$ura de drepturi politi$e8 iar multi lo$uitori traies$ su9 limita sara$iei. %u siguranta $a nu &om putea spune $a in a$ea tara este instaurat o ordine dreapta. Dar $are este temeiul apre$ierii pe $are o 7a$em $a o a$tiune a unui om < sau o ordine so$iala ) este dreapta sau nu? %e inseamna =dreptatea>? unt $ate&a situatii in pri&inta $arora nu e1itam: 1. punem $a e drept sa respe$tam si nedrept sa in$al$am drepturile legale ale $ui&a: li9ertatea personala8 proprietatea et$. Da$a $ine&a 7ura 9unul altuia8 nu e1itam sa $onsideram $a nu a pro$edat drept. "n a$est sens spunem $a drept e respe$tarea legilor. i nu e intamplator $a in lim9a romana se $onsidera $a e4presiile =a pro$edat drept> si =a pro$edat ?ust> ori =s:a 7a$ut dreptate> si dreptatea atun$i $and legile in &igoare sunt respe$tate. 2. *olosim $u&antul =dreptate> in situatii $are nu au legatura $u legile. punem8 de e4.8$a e drept $a un $opil sa:si as$ulte parintii8 ori $a e nedrept $a un parinte sa:si pedepseas$a $opilul 7ara moti&. au8 spunem $a $ine&a $are nu si:a respe$tat o promisiune a pro$edat nedrept. Desigur uneori promisiunile pot 7i in$ul$ate: de e4. $ine&a $are a promis unui prieten $a:" &a 7a$e o &i1ita si $are nu se tine de $u&ant pentru $a a inter&enit un e&eniment gra& in 7amilia san u poate 7i a$u1at $a nu a pro$edat drept. "nsa a in$al$a o promisiune 7ara un moti& serios nu8 e de 9una seama8 drept. !. Dreptatea di7era de respe$tarea legilor in sensul urmator: o lege poate 7i nedreapta da$a ea a$orda unor oameni drepturi $are nu li se $u&in. Da$a o lege in &igoare intr:o tara $ons7inteste s$la&ia sau impiedi$a li9ertatea presei8 atun$i ea da nastere nedreptatii. De ai$i nu de$urge insa $a toate legile sunt nedrepte: dar da$a unele produ$ nedreptati8 inseamna $a nu putem $onsidera legea drept $riteriu ultimo al dreptatii. @mul are dreptul moral sa nu se supuna legii <M. T2oreau8 M. Gaudni ) au argumentat $a pentru8 a se apara de nedreptate8 oamenii pot apela la =nesupunerea $i&i$a> A o a$tiune pu9li$a deli9erate8 ne&identa8 de nesupunere 7ata de o lege sau de politi$a gu&ernului.

'. . drept $a 7ie$aruia sa " se dea $eea $e " se $u&ine. %elui $are a7a$ut 9ine " se $u&ine 9inele8 iar $elui $are a 7a$ut rau i se $u&ine raul; este nedrept $a unei personae sa " se a$orde o rasplata pe $are nu o merita8 sau sa 7ie pedepsita da$a nu a 7a$ut $e&a. "n $a1ul pedepsei8 dreptatea presupune $el putin urmatoarele lu$ruri: a) a 7ie pedepsiti numai $ei gasiti &ino&ati 9) Di7erentelor in pedeapsa data sa le $orespunda intotdeauna di7erente in &ina a&uta $) $ala pedepselor sa $orespunda gra&itatii &inei A sa nu 7ie prea se&ere8 dar ni$i prea 9lande (. Admitem $a da$a $ine&a e partinitor8 7a&ori1and o persoana in detrimental alteia8 el nu pro$edea1a drept. Bn se7 $are a$orda prim su9ordonatilor sai in 7un$tie de relatiile de rudenie sau prietenie $u ei este nedrept; o lege $are dis$riminea1a oamenii in 7un$tie de $onditile politi$e sau religioase8 de rasa8 a&ere8 ori se4 A e nedrept. "mpartialitatea e o $onditie da 7ie$aruia sa i se dea $eea $e i se $u&ine. Desigur8 ne $omporta drept nu inseamna $a tre9uie sa 7im impartiali in ori$e $onte4t: nimeni nu $onsidera $a am pro$edat nedrept da$a la o petre$ere ne:am in&itat prietenii87a&ori1andu:i in raport $u $eilalti oameni; dar ?ude$atorul intr:un tri9unal nu tre9uie sa arate &reo pre7erinta 7ata de &reuna din partile impli$ate8 pe temeiuri $e nu tin de 7ondul $2estiunii. "n a$este sensuri ale sale8 $u&antul =dreptate> se apli$a unei largi $lase de situatii8 de 7ie$are data8 noi apre$iem 7a&ora9il un $omportament sau o organi1are so$ial ape $are le $onsideram drepte si le respingem8 le de1armam pe $ele pe $are le $onsideram nedrepte. Pro9lema este de$i urmatoarea: de $e 7a&ori1am $e e drept 7at de $eea $e e nedrept8 dreptatea 7ata de nedreptate? .ste ?usti7i$ata sau nu atitudinea noastra? %erinta ?usti7i$arii $omportamentului nostrum moral a 7ost enuntata intr:o 7orma $lasi$a in dialogul lui Platon: =Repu9li$a>. Glau$on8 unul dintre persona?ele dialogului8 ii $ere lui o$rate sa ?usti7i$e 7aptul $a oamenii traies$ in mod moral8 $a pre7era dreptatea nedreptatii. A$easta pro&o$are ne e in7atisata intuiti&e prin urmatoarea po&estire. 1. Platon: Mitul lui Gyges < =Repu9li$a> ) Dialogul =Repu9li$a> este e4emplar in $eea $e pri&este teoria lui Platon despre stat si8 in $onse$inta8 despre ideea de dreptate. < =Repu9li$a> sau =Polytea> nu inseamna8 la Platon stat si 7orma de gu&ernare. ) ensul politi$ al a$estui dialog e in su9ordine8 prin$ipala e $ompetenta moral A edu$ati&e. "n =%u&ant pre&enitor> la a$est dialog8 %. 0oi$a s$rie: =%ine nu &rea sau nu e in stare sa slu?eas$a $etatea depasind:o8 s:o slu?eas$a integrandu:se in ea>. Temele mari ale dialogului sunt: $e sunt dreptatea si nedreptatea? De unde &ine ne$esitatea morala pentru stat si pentru indi&id de a:si into$mi &iata dupa dreptate? %are e prin$ipiul 9unei randuieli a so$ietatii? Ast7el8 in %artea " se de19ate prima pro9lema8 interlo$utorii lui Platon in$er$and sa gaseas$a o de7initie a dreptatii. %ratea "" $ontinua tema dreptatii si &or9este despre nasterea statului pe 9a1a ideii de dreptate. Ai$i apare si mitul lui Gyges. Pro9lema $are se pune a$um e urmatoarea: este mai 9ines a 7ii drept de$at nedrept? Raspunsul urmea1a 2 e4treme: egoismul a9solute < Glau$on si Adeimantos8 7ratii lui Platon ); dreptatea si 9inele $a regula de $onduita < o$rate). Glau$on spune: $on7orm $u natura8 a sa&arsi nedreptatea e un 9ine8 a o su7eri e un rau. .l soli$ita lui o$rates a:" e4pli$e de $e a$eia $are pr$ti$a dreptatea o 7a$ numai din ne$essitate8 datorita =neputintei de a 7a$e nedreptati>8 si nu de 9una &oie. %a$i8 $onsidera el8 da$a s:ar permite8 atat omului drept $at si $elui nedrept8 sa 7a$a $e &or8 se &a a?unge in situatia $a omul drept sa pro$ede1e $a si $el nedrept8 adi$a sa 7a$a nedreptati8 pentru $a 7ie$are dintre ei are tendinta de a a&ea $at mai mult8 in &irtutea 7aptului $a 7irea omului il indeamna sa posede $at mai multe 9unuri materiale. .l po&esteste legenda lui Gyges8 un pastor a7lat in slu?9a regelui Cydiei $are8 intrat in posesia unui inel 7erme$at8 putea sa se 7a$a ne&a1ut ori$and &oia. Prin a$easta legenda se in$ear$a e4pli$area $omportamentului in $onditiile in $are8 stiindu:se ne&a1ut8 omul poate intreprinde a$tiuni drepte sau nedrepte. %on$lu1ia Glau$on este urmatoarea: : da$a ar e4ista 2 ast7el de inele si da$a pe unul l:ar a&ea un om drept =iar $elalalt un om nedrept8 se poate $rede $a nimeni nu s:ar do&edi in asemenea masura stana de piatra in$at

sa se tina de $alea dreptatii sis a ai9a taria de a se in7rana de la 9unul altuia 7ara sa se atinga de el8 atun$i $and ii este ingaduit>. Asadar8 in $on$eptia lui Platon8 nimeni nu e drept de 9una &oie8 $i numai $onstrans de impre?urari sau de lege8 deoare$e nu e4ista =un 9ine propriu al dreptatii> $are sa:" oriente1e pe oameni; a$estia 7a$ nedreptai atun$i $and au o$a1ia. Moti&ul prin$ipal ar 7i $a toti oamenii $onsidera8 in sinea lor8 $a e mult mai pro7ita9ila nedreptatea de$at dreptatea. :ar putea totusi sa e4iste oameni $are san u &rea sa 7a$a nedreptati sis a nu se atinga de 9unurile $elorlalti. .i &or 7i $onsiderati prosti8 desi toti &or lauda atitudinea lor $a 7iind o ade&arata &irtute. e desprinde $on$lu1ia $a intre natura omeneas$a si pra$ti$area dreptatii e4ista o $ontradi$tie de nesolutionat8 idDe spri?inita de urmatorul argument: ni$i un om nu poate 7i drept da$a e lasat sa:si satis7a$a propriile interese. Din mitul lui Gyges re1ulta $a e di7i$il de a ?usti7i$a 7aptul $a oamenii aleg sa pra$ti$e dreptatea sin u nedreptatea. Pentru $a atun$i $and nu le mai este 7ri$a de $onse$intele 7aptelor lor8 ei isi s$2im9a radi$al atitudinea. B) Temeiul dreptatii: sentimental sau ratiunea? Pro&o$area lui Glau$on e de$i a$eea $a natura omului si pra$ti$are dreptati sunt in $on7li$t: lasat sa:si urme1e propriile interese8 ni$i un om nu &a 7i drept. Pro9lema pusa de Glau$on nu &i1ea1a 7elul in $are se $omporta realmenta oamenii. a presupunem $a $ine&a ar in$er$a sa argumente1e in 7elul urmator impotri&a lui Glau$on: 7aptele $ontra1i$ $on$lu1ia lui. Da$a ne uitam in ?urul nostrum8 &edem $a $ele mai multe promisiuni sunt respe$tate8 $a in aproape toate $a1urile sentintele tri9unalelor sunt drepte. e pare8 asadar8 $a ma?oritatea oamenilo pra$ti$a dreptatea. Glau$on ar putea sa respinga insa 7oarte usor a$est argument: da$a oamenii ar a&ea un inel pre$um al lui Gyges8 ar 1i$e el A ar 7i de$i $on&insi $a nu au a se teme da$a nu:si respe$ta promisiunile ori da$a ?ude$a stram9 A ei nu ar mai pro$eda asa $um 7a$ de 7apt. Pro&o$area lui Glau$on nu pri&este de$i $um sunt 7aptele8 $i $um am putea ?usti7i$a 7aptul $a oamenii aleg sa pra$ti$e dreptatea mai degra9a de$at nedreptatea. Dupa J.J.Rousseau si ". #ant8 pro&o$area lui Glau$on se 9a1ea1a pe premi1a gresita $a =nimeni nu e drept de 9una&oie8 $id oar silni$>8 alt7el 1is8 $a dreptatea nu tine de natura launtri$a a omului8 $i de $onstrangerile $e ii sunt impuse lui din a7ara < de alti oameni8 de stata et$ ). Dupa ei8 natura omului nu e in $on7li$t $u pra$ti$area dreptatii. A ne $omporta moral este o $onse$inta a insusi naturii noastre. %ei 2 7iloso7i se deose9es$ insa atun$i $and indi$a a$el 7a$tor propriu naturii omului $are il $onstringe pe a$esta sa se $omporte drept. Dupa Rousseau8 7ie$are om poseda un simt innas$ut al dreptatii8 pe temeiul $aruia el apre$ia1a moralitatea 7aptelor sale ori ale semenilor sai. Dreptatea nu e o notiune 7aurita de ratiune si $are ne permite sa ?ude$am la re$e da$a o 7apta e dreapta sau nu. Temeiul dreptati se a7la intr:un sentiment al nostrum: iu9irea 7ata de sine. %um a$est sentiment este innas$ut8 inseamna $a natura omului nu poate 7i in $on7li$t $u dreptatea. Dupa #ant8 tre9uie sa 7a$em distin$tie intre 2 7eluri de moti&atii ale a$tiunii oamenilor: unii oameni a$tionea1a din in$linatie8 altii din simtul datoriei. "n$linatii sunt8 de pilda8 dorinta de a o9tine o pla$ere8 dorinta de putere8 la$omia8 teama8 de a 7i ranit8 teama de moarte. %nad un om a$tionea1a moti&ate de un 7a$tor pre$um a$estia8 el a$tionea1a din in$linatie. "nsa el a$tionea1a din datorie $and ratiunea sa ii $eara sa a$tione1e ast7el8 $2iar da$a nu e in$linat in a$est sens. "n$linatiile sunt s$2im9atoare si di7era de la om la om8 ratiunea insa e uni&ersala si toti oamenii respe$ta legile ei. Da$a dreptatea isi are temeiul in ratiune8 inseamna $a ea este in armonie $u natura omului. A) Dreptatea si $on&entiile umane Pro&o$arii lui Glau$on " se poate raspunde si in 7elul urmator: $on7li$tul dintre natura umana si dreptate apare pentru $a noi presupunem $a dreptatea este a9soluta8 $a toti oamenii din toate timpurile si din toate lo$urile au a$eeasi notiune de dreptate. Asa $um am &a1ut8 ni$i Rousseau8 si ni$i #ant nu puneau su9 semnul intre9arii a$easta propunere. Dreptatea8 au argumentat insa unii 7iloso7i8 nu e a9soluta: ea nu e de$at e4presia unei $on&entii in$2inate intre oameni $u s$opul de a nu se &atama unii pe altii. "ar $um di&erse popoare au in$2eiat $on&entii di7erite8 nun e putem astepta $a $eea $e este drept pentru lo$uitorii unei tari sa 7ie neaparat dreptatea si pentru $ei ai unei alte tari. Da$a dreptatea e doar un instrument $reat de oameni pentru a trai impreuna8 inseamna $a ea nu deri&a dinauntrul su7letului

nostrum8 $i " se impune a$estuia din a7ara; $2iar da$a8 asa $um argumenta Glau$on8 prin natura sa omul nu e drept8 el poate 7i $onstrans sa 7a$a a$ele lu$ruri pe $are semenii sai le $onsidera drepte. Totusi multor oameni opinia $a ideile despre dreptate pot &aria mult de la un lo$ la altul si de la o epo$a la alta nu le pare delo$ $on&ingatoare. De e4emplu8 in multe so$ietati s:a so$otit $a e drept $a unii oameni sa 7ie lipsiti de drepturi egale $u ale $elorlalti8 ori $2iar A pre$um in $a1ul s$la&ilor A sa poata 7i omorati din simpla &ointa sau din $apri$iul altora. Am putea $on$lude de ai$i8 pur si simplu8 $a pentru &e$2ii romai era drept $a s$la&ii sa 7ie tratati di7erit de oamenii li9eri8 $2iar da$a noi nu $onsideram $a a$est lu$ru e drept? Am putea $on$lude8 pur si simplu8 $a pentru un na1ist era drept sa ga1e1e in lagarele de e4terminare unii oameni8 $2iar da$a pentru noi a$easta e o oroare? @ri8 mai degra9a8 &om sustine $a8 de e4emplu8 desi romanii8 9a $2iar si s$la&ii di Roma &e$2e nu $onsideram s$la&ia o nedreptate8 totusi e nedrept in mod a9solute sa e4iste s$la&ie? Bnii 7iloso7i au $onsiderat $a8 desi oamenii au $on$eptii8 di7erite despre $eea $e e drept si $eea $e e nedrept8 a$easta nu inseamna $a dreptatea insasi nu este8 totusi8 una singura in ori$e lo$ si in ori$e timp. =+a1lie dreptate este si dreptatea a$easta pe $are o margineste un rau sau un munteE Ade&ar din$oa$e de Pirinei8 eroare din$olo> A nota Pas$al. "n$er$and sa argumente1e $a dreptatea are o natura uni&ersala8 a9soluta8 7iloso7ii au 7ormulat di&erse pun$te de &edere. .4pli$atiile propuse de #ant si Rousseau 7a$eau apel la unele $ara$teristi$i 7undamentale ale su7letului uman < ratiunea proprie 7ie$aruia dintre noi sau simtul innas$ut al dreptatii ); $um a$este $ara$teristi$i sunt $ommune tuturor oamenilor8 inseamna $a ideea de dreptate este uni&ersala. *eri$itul Augustin admite8 de asemenea8 $a dreptatea este a9soluta8 $a este a$eeasi pentru toti oamenii; dar8 spre deose9ire de #ant sau Rousseau8 el nu $onsidera $a a$easta se intemeia1a pe $ara$teristi$ile su7letului nostrum. Dimpotri&a8 1i$e el8 dreptatea &ine sin a7ara noastra; dar temeiul ei nu:l $onstituie $on&entiile s$2im9atoare si &aria9ile ale oamenilor8 $i $e&a a9solute: 7iinta di&ina8 Dumne1eu. 1) J.J.Rousseau: entimentul dreptatii < =.mile sau despre edu$atie> ) =.mile> e un tratat de pedagogie $are urmareste sa arate $a $i&ili1atia l:a $orrupt pe om; edu$atia pe $are o primeste intretine si agra&ea1a starea de $oruptie. F "n =.mile>8 nu Rousseau anali1ea1a de1&oltarea unui $opil $res$ut la tara si ia in $onsideratie prin$ipiile $are stau la 9a1a pro$esului de maturi1are de la $opilarie la &arsta adulta. *iind total impartit edu$atiei din &remea lui8 Rousseau &a addu$e o nota de originalitate: el spune $a a edu$a un $opil inseamna a sti sa:l in&eti de a nu in&ata <=edu$atia negati&a>)8 adi$a de a:l indeparta de elementele de $i&ili1atie $are:l depra&ea1a pe om. Rousseau a7iram $a =A $unoaste 9inele nu inseamna a:l iu9i; omul nu are $onstiinta de 9ine innas$uta8 insa indata $e ratiunea i:l 7a$e $unos$ut8 $onstiinta il indeamna sa:l iu9eas$a; a$esta este sentimental innas$ut.>G A$um se intelege de $e =e4ista in su7letele noastre un prin$ipiu innas$ut de dreptate si de &irtute H iar a$estui prin$ipiu ii dau numele de $onstiinta>. Re1ulta de ai$i $ate&a lu$ruri esentiale: : prin$ipiul innas$ut al dreptatii e $onstiinta : $onstiinta nu e totuna $u ratiunea $a$i8 ea initial8 se apropie de sensi9ilitate8 $are pre$ede inteligenta. Asadar morala nu poate 7i intemeiata pe ratiune; sentimentele A iu9irea8 ura A nas$ moti&ele morale: 9ine8 rau8 drept8 nedrept A noi suntem in1estrati $u sentimente innas$ute $are nu $ontra&in naturii noastre si $are sunt s$oase din ratiune; de e4: re$unostinta pentru o 9ine7a$ere sau per$eptual de a trata pe altul asa $um suntem tratati noi: atun$i $and gandim in a$est 7el inseamna $a noi nu &rem $a alt$ine&a sa su7ere pentru $a san u su7erim noi8 de$i ne interesam de el din dragoste pentru noi A insine. %on$lu1ia: ="u9irea de oameni8 deri&ate din iu9irea de sine8 este prin$ipiul dreptatii umane>. 2) ". #ant: "n$linatie si datorie < =Ba1ele meta7i1i$ii mora&urilor> )

Pentru #ant8 omul este $etateanul a 2 lumi: prin impulsurile sale egoiste8 omul parti$ipa la lumea sensi9ila; prin o9ligatiile morale8 omul se ridi$a in lumea suprasensi9ilului. Ai$i a7lam lumea prin$ipiilor a9solute sau lumea $are se $ondu$e dupa legile morale. %e este in$linatia? .ste 7a$ultatea de a ra&ni8 intru$at depinde de sen1atii. Brmea1a $a in$linatia este8 intotdeauna8 do&ada unei tre9uinte pe $are o resimtim. %e este datoria? .ste 7a$ultatea de a a$tiona din datorie8 in $on7ormitate $u legea morala. 0umai in a$est $a1 ma4ima a$tiunii noastre poate de&eni prin$ipiu al unei legislatii uni&ersale. #ant 7a$e distin$tia intre a$tiuni 7a$ute $on7orm datoriei si din datorie. @ a$tiune I $on7orm datoriei J este $eea de a:ti $onser&a &iata. @ri$e am 7a$e a$est lu$ru. Gri?a a$easta insa nu are in ea ni$i un $ontinut moral8 desi este uni&ersala. .a $apata un $ontinut moral atun$i $and &iata este intretinuta 7ara a o iu9i8 e4$lusi& din datorie8 7ara &reo in$linatie. #ant se re7era ai$i la pro9lema sinu$iderii. Da$a m:as sinu$ide sinu$ide atun$i $and &iata imi de&ine de nesuportat8 ar insemna $a ma4ima a$tiunii mele sa de&ina prin$ipiu al unei legislatii uni&ersale. Atun$i8 prin $onse$inta toti ar tr9ui sa se sinu$ida. Ast7el a?ung la $on$lu1ia $a nu &reau o lege uni&ersala de a$est 7el si nu ma sinu$id. "n primul $a18 a$tione1 $on7orm datoriei8 din interes < un interes determinat sensi9il8 a7e$ti&8 pasional8 instin$ti&e ). "n $el de:al doilea $a18 a$tione1 din pura datorie morala. @ situatie asemanatoare este in $a1ul $elor $are pra$ti$a 9ine7a$erea. .ste greu de de1&aluit8 in a$est $a18 da$a $el $are 7a$e 9ine7a$erea o 7a$e a9solute de1interesat8 adi$a doar pentru 9inele $eluilalt sau da$a nu $um&a < si atun$i ma4ima a$tiunii a$estuia isi pierde $ontinutul moral ) este pentru propriul interes al 9ine7a$atorului8 $um ar 7i satis7a$erea orgoliului sKu sau $resterea popularitatii. < "n a$easta propo1itie 7iloso7ul latin Cu$ius ene$a8 $u lu$rarea sa =De 9ene7i$ius>8 a $onstituit pentru 7iloso7ul german o sursa de inspiratie mai mult de$at sigura ). "nsa da$a8 7iind intr:o su7erinta $umplita si insensi9il la pro9lemele $elorlalti8 el ar sa&arsi totusi a$tul de 9ine7a$ere8 e4$lusi&e din datorie8 a$tiunea lui &a a&ea o ade&arata &aloare morala. e poate 7a$e o pre$i1are: &ointa di&ina nu poate 7i e4emplu pentru o a$tiune din datorie8 desi poate 7i un e4emplu de a9senta a interesului. Datoria intra in ?o$ e4$lusi&e in legatura $u &ointa umana8 intru$at a$easta din urma nu este a9solute 9una. Pentru a 7i 9una8 &ointa omeneas$a tre9uie $onstransa. iguranta moralitatii o da $onstrangerea si a$easta o putem aso$ia datoriei. !) Platon: Dreptul naturii si legea umana < =Gorgias> ) %i$ero spune despre o$rate $a a $o9orat 7ilos7ia din $er pe pamant. Pro$edeul lui de a &eri7i$a &aloarea unei opinii erau anali1a si dialogul8 iar arma lui8 atat de urata de toti so7istii8 era intre9area."n dialogul =Gorgias>8 o$rate se ra7uieste $u so7istii repre1entati de Protagoras8 Gorgias si #ali,les. F %ate&a $u&inte despre so7isti. "n timpul lui o$rate so7istii erau numerosi si apre$iati in gre$ia. .l se ridi$a impotri&a a$estora si ii a$u1a pentru $a se adresea1a inimii si sentimentelor iar nu ratiunii. "i numeste =negustori de intelep$iune>. 0emultumirea lui o$rate &ine de a$olo $a so7istii pretindeau $a pot demonstra ori$e8 mai mult8 pot arata $a a$eiasi propo1itie poate 7i8 simultan8 ade&arata si 7alsa. "n 7elul a$esta se pierde $ara$terul a9solut al ade&arului8 ori8 pentru o$rate8 ade&arul8 to$mai a$est $2ara$ter il a&ea. %a$i da$a ade&arul nu mai este a9solute8 nimi$ nu mai e a9solute. "mportanta a$estei relati&i1ari lupta o$rate. G Dintre a$estia8 $ei mai importanti au 7ost Protagoras si Gorgias. "n dialogul =Gorgias>8 #ali,les 7a$e elogiul 7ortei 9rute8 a7irmand $a8 in realitate8 legea suprema o $onstituie 7orta. Justitia nu e de$at o simpla $on&entie umana si8 $a atare8 nimi$ nu o9lige la respe$tarea ei. %ei sla9i 7a$ legile pentru $a8 la adapostul lor8 sa se as$unda de $ei puterni$i8 a$estia din urma 7iind $ei $are de$ide $u pri&ire la re$ompense sau pedepse F a se remar$a similitudinea dintre po1itia lui #ali,les si8 peste timp8 a$eea a lui 0iet1s$2e G. #ali,les in&o$a natura asa $um o $on$epe el: $el mai 9un tre9uie a&anta?at 7ata de $el mai putin 9un < puterni$ ). Dreptatea inseamna trium7ul $elui mai tare. Pentru a 7i drepti oamenii de rand < gloata ) nu tre9uie sa 7a$a ni$i o in$er$are de a:si ameliora po1itia so$iala. Po1itia lor a$tuala este in $on$ordanta $u $alitatile lor indi&iduale. %ei puterni$e < =superioare> ) isi au lo$ul lor in natura. A in$er$a u1urparea a$estui lo$ ar insemna un a7ront adus naturii. "n lumea &ietuitoarelor $el mai puterni$ domina8 asa e drept sa 7ie si la oameni. Justitia8 sustine so7istul8 ne e de$at o

$on&entie a =gloatei> impartita naturii. Asa se e4pli$a de $e gloatele $elor ne&olni$i lauda $umpatarea8 9lamea1a agonisirea de a&utii la $are ele nu sunt $apa9ile sa a?unga. 7. Augustin: Dreptatea si legea eterna < = De Trinitate = ) : : =Despre 7. Treime> Augustin8 in a$easta lu$rare8 sustine $a dreptatea a9soluta8 o9ie$ti&a isi are temeiul in ratiunea di&ina; ea este insusi Dumne1eu8 7iinta despre $are putem a7irma8 pe 9una dreptate8 $a este per7e$ta. @ri$are dintre noi este in$apa9il de a 7a$e dreptatea8 deoare$e noi insine suntem nedrepti. 0oi putem doar intuit $e este drept si $e nu8 prin $omparati&e $u di&initatea. A a7irma $a nedrept este doar a$ela $are8 desi &ede $alea dreptatii8 nu o urmea1a in mod deli9erat. Asa: numita =lege a dreptatii> salasluieste in inima omului8 darn u i1&oraste din ea. Dreptatea tre$e inima lui asa $um tre$e =imaginea din pe$ete 7ara $a ea sa paraseas$a inelul>. Re1ulta $a 7 Augustin &ede dreptatea $a pe $e&a i1&orat din &ointa lui Dumne1eu si o identi7i$a $u Dumne1eu A insusi8 de a$eea ea este nes$2im9atoare8 iar noi oamenii o putem pra$ti$a prin parti$iparea su7letului la ea8 de$i prin imitatie. B) Tipuri de dreptate Aproape toate 9unurile pe $are si le dores$ oamenii sunt in $antitati insu7i$iente: 7oarte multi si: ar dori o &ila 7rumoasa sau un salariu mai mare8 in $a1 de 9oala sa 7ie tratati in $ele mai moderne spitale din lume et$. dar a$este lu$ruri nu sunt la indemana tutror. Bogatia8 7un$tiile inalte8 asistenta medi$ala nu sunt egal distri9uit intre oameni. Bnele modaliatati de a atri9ui a$este 9unuri ne apar $a e&ident nedrepte: $and o ma?oritate dispune dupa 9unul pla$ de a&utia unei intregi tari8 in timp $e ma?oritatea populatiei se 19ate in lipsuri $orni$e8 nu e1itam sa admitem $a in a$ea tara domneste nedreptatea. Mai putin limpede ne este insa $um ar arata o distri9utie dreapta a 9unurilor intr:o so$ietate. %on7orm sustinatorilor dreptatii pro$edurale8 dreptatea $onsta in respe$tarea regulilor ori legilor dintr:o so$ietate. "n 7ata a$estor reguli sau legi toti oamenii sunt egali: ele ii pri&es$ in a$eeasi masura pe toti8 iar in$al$area lor e san$tionata in a$elasi 7el8 indi77erent $ine ar 7i $el $are nu le respe$ta. De e48 sa presupunem $a $ine&a a $omis un deli$t. Li$em8 in a$est $a18 $a este drept $a el sa primeas$a o pedeapsa; dar ar 7i nedrept $a8 in apli$area legii8 ?ude$atorul san u ia in $onsideratie e4$lusi&e natura deli$tului sis a se g2ide1e dupa alte $riterii8 $um ar 7i: a&erea8 meseria8 $on&ingerile religioase ori politi$e ale deli$&entului et$. Da$a doi dintre prietenii nostril in$al$a in mod 7re$&ent regula $a promisiunlie tre9uie respe$tate8 darn e suparam numai pe unul8 $eluilalt tre$andu:" $u &ederea greseli8 iarasi nu e drept. Potri&it intelegerii pro$edurale a dreptatii8 tot $eea $e $ontea1a este $a raporturile dintre oameni sa 7ie $on7orm regulilor ori legilor. @ri$are ar 7i re1ultatul apli$arii $ore$te a a$estora A el &a 7i drept. De e48 legile pietii se apli$a tuturor in a$elesi mod. Dar unii oameni se im9ogates$8 iar altii nu. . drept a$est lu$ru? Da8 in masura in $are le7ile au 7ost respe$tate. Potri&it sustinatorilor dreptatii so$iale8 distri9utia 9unurilor intr:o so$ietate ris$a totusi sa 7ie nedreapta da$a e lasata e4$lusi&e in seama legilor pietii. Bnii oameni se im9ogates$ 7oarte mult8 de pilda prin pra$ti$are $omertului; dar oamenii 7oarte 9ine pregatiti pro7esional8 artisti doarte talentati raman sara$i. Bnii $opii se nas$ in 7amilii prospere8 sunt 9ine 2raniti si 9ine edu$ati8 in timp $e altii A poate $el putin la 7el de dotati: se nas$ sara$i8sunt 2raniti prost si au a$$es redus la edu$atie. ustinatorii dreptatii so$iale $onsidera $a o ast7el de distri9uire a 9unurilor so$ietatii nu este ?usta si $a ea tre9uie modi7i$ata potri&it unor prin$ipii morale. Bnii dintre ei so$otes$ $a po1itia so$ilala si re$ompensele materiale ar tre9ui sa tina seama8 $at se poate de mult8 de meritele 7ie$aruia8 de $eea $e 7a$e ea sau el in mod e7e$ti&. 0u e drept $a oamenii sa 7ie a&anta?ati dau 2andi$apati de 7a$tori $are nu depend de ei < de e4 $a s:au nas$ut intr:o 7amilie de 9an$2eri sau de mun$itori emigranti ): 7ie$are tre9uie sa ai9a sansa de a reusi prin propriile $apa$itate. Ast7el 1is8 intr:o so$ietate dreapta oamenilor tre9uie sa li se o7ere o egalitate a sanselor8 asa in$at lo$ul pe $are il &a o$upa 7ie$are in $adrul ei sa 7ie e4presia talentelor si e7orturilor sale. Alti sustinatori ai ideii de dreptate so$iala so$otes$ $a intr:o so$ietate dreapta sriteriul dupa $are s:ar $u&eni $a 9unurile sa 7ie allo$ate oamenilor tre9uie sa 7ie meritele8 $i ne&oile a$estora. @amenii au ne&oie de un minim de$ent de &iata: ast7el8 $2iar si $elor mai de7a&ori1ati de soarta ar tre9ui $a statul sa le asigure posi9ilitatea de a urma gratuity o s$oala8 ori de a primi gratuit asistenta so$iala et$.

Bnii 7iloso7i8 de e4 Mar48 au $onsiderat $a o so$ietate dreapta este a$eea in $are ne&oile oamenilor repre1inta singurul $riteriu de alo$are a 9unurilor. "n so$ietatea $ontemporana a dominat insa un alt pun$t de &edere < teoria =statului esential> )8 anume a$ela $a statul tre9uie sa asigue doar satis7a$erea A in 7un$tie de posi9ilitatile sale A a unor ne&oi 7undamentale8 pre$um $ele de ingri?ire medi$ala si de instruire; dar $a in rest8 statul nu tre9uie sa inter&ina in distri9uirea 9unurilor intre oameni. *. A. Maye,: Domnia legii < =Drumul $atre ro9ie> ) Maye, e un adept pre&ent al indi&idualismului si edi7i$iul lui se $ladeste pe indi&id si li9ertate. "ndi&idul nu este o entitate. Aristotel: Dreptate si merit < =Politi$a> ) Dreptatea8 pentru Aristotel $a si pentru Platon8 este o &irtute morala $are tre9uie e4aminata atent. Aristotel spune $a =dreptatea e &irtutea per7e$ta8 nu la modul a9solute8 $i in $omparatie $u $elelalte>. Dreptatea < sensul restrans al dreptatii in genere ) este legata de $etate. %etatea are8 in a$est $a18 7un$tie de a da sau de a re$unoaste 7ie$aruia $eea $e este drept sa:" apartina. A$easta 7un$tie tre9uie sa se inspire din8 ideea de dreptate8 adi$a din prin$ipiul $on7orm $aruia 7ie$are tre9uie sa primeas$a e4a$t $eea $e i se $u&ine. Dar8 desi meritul este un $riteriu al dreptatii8 el nu a7e$tea1a dreptatea in ansam9lu. De e4 da$a s:ar imparti 7laute unor artisti8 intre un mo9il si un s$la&8 aleg s$la&ul da$a el stie sa $ante mai 9ine la 7laut. Dar da$a e sa aleg un $ondu$ator8 s$la&ul iese din dis$utie deoare$e e4ista merite ne$esare pentru a a$$ede la drepturi politi$e: no9lete8 li9ertate8 a&ere8 &ite?ie. Justitia si &ite?ia asigura 7iinta statului8 de asemenea prosperitatea lui. Ast7el8 aristotel sustine $a e ne$esara distin$tia intre &alorile di&erselor merite8 unele au &aloarea mai mare8 altele mai mi$a8 atat intre indi&i1i $at si in $a1ul a$eluiasi indi&id. 0umai in 7elul a$esta8 spune Aristotel8 pot 7i e&itate nedreptatile. %on$lu1ia lui Aristotel este $a egalitatea $ompleta $a si neegalitatea $ompleta sunt nedrepte intre indi&i1i $e nu sunt egali sau neegali de$at dintr:un singur 5. Toate 7ormele de gu&ernare si toate $omunitatile $are &or sa reali1e1e asa $e&a sunt nedrepte. %) Dreptate si egalitate @amenii di7era intre ei in di&erse 7eluri: prin $alitatile 7i1i$e8 pri dotarea intele$tuala8 prin talentele lor. @ri$at de mult e77ort am depune8 $ei mai multi dintre noi nu &or reusi ni$iodata sa $ante $a *reddie Mer$ury8 sa e&olue1e la 9arna $a 0adia %omane$i8 pi$te1e pre$um Pi$asso et$. A$este in1estrari di7erite &or produ$e8 aproape $u siguranta8 re1ultate di7erite. unt inegalitatile $e se nas$ ast7el nedrepte8 asa $um sunt nedrepte $ele $e re1ulta din 7aptul $a unul se naste print8 iar altul s$la&? Da$a &om $onsidera $a ele nu sunt nedrepte in sine atun$i &a tre9ui sa admitem $a dreptatea e $ompatinila $u e4istenta unor inegalitati intre oameni. Dar $e inegalitati nu $ontra1i$ ideea de dreptate? :ar putea raspunde8 urmandu:l pe Maye,8 in 7elul urmator: reali1area dreptatii presupune e4istenta inegalitatilor. %a$i oamenii nu sunt egali intre ei; unii 7a$ parte din $lasele stapanitoare8 iar altii sunt simpli supusi. %ei din $lasa dominanta8 aristo$ratii8 si:au 7aurit propria lor morala < o morala de a9stra$ta8 $i un indi&id so$ial $are apartine so$ietatii si se mani7esta li9er. o$ietatea < sau ordinea so$iala la $are se a?unge )8 spune 0iet1s$2e8 se naste printr:un pro$ess de sele$tie in timpul $aruia apar reguli $are o9lige pe oameni sa se $omporte in asa 7el in$at sa 7a$a &iata so$iala posi9ila. "n $e pri&este elemental normati&e8 ar 7i pre7erat $a el sa 7ie redus la minimum8 da$a nu $2iar sa lipseas$a. Ci9erismul lui Maye, isi propune un lu$ru admira9il: a$ela de a demonstra $a &aloarea essential a unui stat nu e demo$ratia8 $i li9ertatea. Dar o li9ertate indi&iduala8 nu $ole$ti&a. Ci9ertatea $ole$ti&a nu e4ista. Demo$ratia e doar un pro$edeu prin $are se poate sal&a li9ertatea indi&iduala si pa$ea interioara. Ca asa $e&a se poate a?unge prin lupta $u statul8 lupta $are sa posede drept s$op =neutrali1area> statului pentru a apara pe indi&id. A$est lu$ru e posi9il8 spune 7iloso7ul in =Dumne1eul $atre ro9ie>8 =inlo$uirea progresi& politi$al prin ?uridi$8 puterea oamenilor prin gu&ernarea legilor8 dis$riminarea prin generalitate>. "ata $e inseamna Domnia Cegii. %a =in toate a$tiunile sale gu&ernamantul este ingradit>. De ai$i distin$tia dintre so$ietati li9ere si totalitare8 primele 9a1ate pe limitarea gu&ernului8

$elelalte pe plani7i$area e$onomi$a. %el mai 9un go&ern e a$ela $are gu&ernea1a $el mai putin. tatul inter&ine atun$i8 si numai atun$i8 $and sunt in$ul$ate regulile. *ie$are $astiga da$a respe$ta regulile. tatul nu e de$at o in&entie umana $u rol mediator. Maye, sesi1ea1a $a reali1area dreptatii presupun re1ol&area unor tensiuni $are apar intre: %ea mai larga li9eratate < $eea $e inseamna in li9eralism sa$ri7i$area egalitatii ) %ea mai larga egalitate < sa$ri7i$e li9eralismul8 $a in $ommunism ) olutia lui este: si li9eralismul si demo$ratia tre9uie sa 7ie 7ormale. %ompromisul inseamna in a$est $a1 inegalitatea e$onomi$a. A&anta?ul regulii 7ormale este $a lasa indi&idului posi9ilitatea li9erii initiati&e < de1ideratul li9eral ) si introdu$e8 totodata8 egalitatea 7ormala < de1ideratul demo$ratiei) .Din a$est moti& demo$ratia o$$identala este numita =demo$ratie 7ormala>. Ci9ertatea si dreptatea nu se pot plani7i$a8 iar =Pentru a produ$e a$elasi re1ultat pentru oamenii di7eriti e ne$esar $a ei sa 7ie tratati in mod di7erit>. A 7a$e un =plan pentru li9ertate> inseamna a merge pe =drumul $atre ser&itute>8 $atre ro9ie. Di7erenta este a$eea dintre $ommunism si li9eralism. Maye, spune $a separarea o9ie$ti&elor e$onomi$e de $ele politi$e este o garantie esentiala a li9erelor indi&iduale. De a$eea8 institutia $are prote?ea1a li9er indi&iduala este dreptul si suprematia lui < domnia legii ). %redinta8 dragostea si speranta A trei &irtuti $ardinale ale $restinismului %R.D"0TA A $on&ingerea e4istentei unei realitati8 $2iar in a9senta unei do&e1i rationale. %ea mai inalta treapta a $unoasterii si singurul mod de a intelege dumne1eirea si in7initul. "n $restinism $redinta repre1inta una dintre &irtutile $are ?alonea1a drumul spre mantuire. im9olul $redintei este %ru$ea. =%at despre sen1atia de umilinta pe $are o in$er$am &a1and $a nu putem $rede in mod $u totul pur si neso&aitor8 tre9uie si ea depasita. %um? Printr:un a$t de smerenie: sa re$unoastem $a ispita8 ?alni$a ispita a ne$redintei8 7a$e parte din $onditia noastra omeneas$a $um 7a$ parte si atatea alte in7irmitati si in7erioritati.> < 0. tein2ardt ) DRAG@ T.A A a doua dintre $ele ! &irtuti $ardinale ale $restinismului. 7. Apostol Pa&el o $onsidera $2iar superioara $redintei si sperantei8 deoare$e a$estea se sting o data $u &iata pamanteas$a8 in timp $e dragostea supra&ietuieste si dupa moarte. "n a$$eptia $restina Dragostea este un atri9ut dumne1eies$ $are se re&arsa prin Du2ul 7ant si asupra $redin$iosilor8 a&and 2 iposta1e: Dragostea 7ata de Dumne1eu si Dragostea 7ata de aproapele. Dragostea este i1&orul si stimulatorul 7aptelor 9une si8 impli$it8 $onditia mantuirii8 $onstituind prin$ipalul $riteriu al Jude$atii de Apoi. "mportanta ei sta in 7aptul $a este sursa tuturor $elorlalte &irtuti. im9olul ei este inima. =Dragostea indelung ra9da: dragostea este 9ine&oitoare8 dragostea nu pi1muieste8 nu se lauda8 nu se tru7este. Dragostea nu de poarta $u ne$u&iinta8 nu $auta ale sale8 nu se aprinde de manie8 nu gandeste raul. 0u se 9u$ura de nedreptate8 $i se 9u$ura de ade&ar. Toate le su7era8 toate le $rede8 toate le nada?duieste8 toate le ra9da.> < 1 %or. 1!8 ':- ) =Dragostea8 $are mis$a soarele si toate $elelalte stele> < Dante Alig2eri ) 0AD.JD.A < peranta ) A asteptarea $u in$redere a implinirii unor dorinte de mai 9ine. %a si $elelalte &irtuti ale $restinismului ea este un dar pe $are Dumne1eu C:a 7a$ut oamenilor prin "isus +ristos. .ste si moti&ul pe $are Dumne1eu =dumne1eul 0ade?dii>. 0ade?dea se sustine prin dragoste si $redinta8 impli$it prin ruga$iune. %ei lipsiti de speranta sunt lipsiti si de $redinta si traies$ in a7ara 2arului lui Dumne1eu; 7iind 7ara Dumne1eu8 ei isi resimt &iata $a lipsita de sens si de pri$e pespe$ti&a a mantuirii. im9olul nade?dii este an$ora8 dupa $u&intele Apostolului Pa&el: = < H ) sa tinem nade?dea pusa inainte8 pe $are o a&eam $a o an$ora a su7letului>. =De1nade?dea inseamna a nu $unoaste moti&ele pentru $are lupti si da$a intr:ade&ar tre9uie sa lupti> < Al9ert %amus ) =0u:ti poti pastra $redinta8 dragostea8 toata 7iinta ta intima8 7ara speranta>. < +. de Bal1a$ )