Arhitectura moderna si contemporana in orasele

rom. Sec XVII-XVIII

Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol
XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a
durat aprox. 1 de ani. !upa mi"l. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a
existat un interes special al domnitorilor pentru de#$oltarea oraselor de
unde a re#ultat o de#$oltare libera caracteri#ata prin spontaneitate si
organicitate. %xceptii facind deschiderea caii $ictorie 16&' (onstantin
)rinco$eanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul
mogosoaia. In a doua "um. A sec. XVIII 177*-1776 +Alexandru Ipsilanti,
fanariot foarte culti$at, intentiile de a ela-ora un nou cod ur-an in care sa
fie stranse documentele reglementate existenta ur-ana ela-orata de
.otino$. (uprinde si reguli de constructii ur-ane/ oricare contructie noua
tre-uie sa ai-a aprobarea domnitorului0 o reparatie a unei cladiri nu
tre-uie sa ai-a ca efect o modif . !e infatisare0 sensul anu modif.
Inaltimea cladirii re#ulta un plan de imo-ilism in ordinea oraselor.
Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea
parte din acea proprietate1 re#ulta o anumita mentaliate.
2eglementari -i#antine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca
$ala-ile in grecia dar fara rost in rominia. 2eguli in absenta fortaretelor,
exceptii girgiu si -raila/fortificatii construite de turci.
HANURILE au aparut in a doua "um. A sec XVII
(onstructii orinetate spre interior, spre oras, spatii ur-ane de cele mai
multe ori #iduri opace
!e#$oltarea considera-ila a curtilor boieresti , pre#enta aparuta inca din
e$ul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste
gospodarii de la tara in oras oca#ional un loc foarte mare, contrastul intre
actual ansam-l re#idential si de productie si loc. 3-isnuite
TRANSILVANIA
4 -anat 4 oparte din nordul moldo$ei ocupat de imperiul habsburgiulor
prin 157
A$ansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. ..
-ine organi#ate foarte de#$oltata dpd$ -irocratic, reguli f stricte
exemplificate si in doc ur-ane.
!iploma leopoldina 16&1
Tratatul de pace de la 16&&
6rin astea re#ulta restaurarea domn. 7a-s asupra trans si -anatului
!p$d al ur-anismului modificari spectaculoase/ tipul de fortificatii,
modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.
Sistemul de fortificatii medie$ale a-andonat in trans se$ XVII+contur
neregulat, puternic fortificat, e inlocuit cu un sistem geometric
bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban
%xemple/ al-a iulia, clu", si-iu, timisoara
Apar orase noi pe un teren complet neutili#at sau restructurarea unor
localitati existente +timisoara,
impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala ,
reguli f clare
imagini/
orasul medie$al din trans fortificat! sebes
terenuri inguste spre strada, f adinci , care au determinat si
modul de constrcutie al caldirilor
fortificatii de cele mai multe ori complete
largire centrala, piata cu biserica
pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o
singura parohie.
.ortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie
integrala. Au existat si orase fara fortificatii.
IASI
3ras medie$al extracarpatic
de"#oltare f libera in teritoriu
de#$oltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu
concentrarea cladirilor in #one centrale+comerciale, front continu,
spre #ona re#identiala +case dispuse neregulat,
configurare neregulata tesutului r-an +trama, parcelar,
fara existenta unui spirit ordonator
alc din cartiere ce coincid cu parohiile +fiecare cite o -iserica, 0
silueta dominata de mai multe flese spre de deose-ire de trans
silueta dominat de o singura flesa
$IUR$IU
.ortificatii turcest i in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf
mai mare deecit cea construita0 cu destinatii agricole .
)raila4 8iurgiu, o a doua fortificatie in interior formea#a un punct militar.
6lanul -orotin 1596
(onfigurarea oraselor in momentul in care a inceput moderni#area
initiata de municipalitate.
Hanul serban%#oda a doua "um a sec XVII. 6rimul han
7anurile , o #ona cu caracter comercial si defensi# . Au o anumita
configuratie:imagine/ comert 4 ca#are 4 in "urul unei curti largi, li-ere sau
uneori cu -iserica marginita de #iduri groase. Intrarea in han / control
serios se facea i#olare dupa model0ul cara$n seraiurilor turcesti
T2A;SI<VA;IA
Satu mare0 fortificatii de pamint foarte larga pe somes. 3rasul pe timisul
repede si aradul pe =.
&etatea de la oradea nu se mai pastrea#a asta#i
cetate -astionara, corpuri care a$ansea#a in teriotoriu
bastioane de forme diferite
in mi"loc a mare biserica gotica disparuta
axul #onei ur-ani#ate cioncide cu axul intraii in cetate
T8 mures
A doua "um a sdc XVII0 fortificatie tir#ie
> fortificatie traditionala medie$ala
nu exista -astioane
'ISTRITA
3ras medie$al sasesc
#ona li-era impre"muita fortificata/ "ona non edificanti din ratiuni
militare in aparatul de ur-ani#are
ur-ani#area e(terioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor
de acces in localitate datotita insuficiente i sp in terior si dat
discrimarii cu caractre etnic, maghiarii si rom nu a$eau drept de
propriete in interiorul orasului.
&LU)UL
3ras in aproprierea Somesului
prima fortif de la incep Sec*+
fortif cu caract. ?ilitar pe deal de catre admin. Austriaca
loc propriu #isa s-a extins f. mult depasind "idurile
2ecensamint 175* nr pop. !in afata #idurilor e mai mare decit a
celor din interior.
SI'IU
#echea fortif medie#ala a inceput sa fie moderna in prima "um. A
sec. 15 cu bastioane
6roiect pt o citadela
6c. (u rol militar in apr. orasului. 2eai#. 6artial.
A ' "um a se- 15./ extindere @ ne$oia unor fortif Suplimentare pe
partea cealalta a (iminului re#ulta o #ona in care sunt plasate
ca#armi 4 alte cladiri de pe r. ?ariei Tere#a
AL'A IULIA
fortif. ?edie$ala rectangulara intarita la colt#uri inlocuita cu una tip
Vauban
urmele $echii incinte se mai pot citi
trasarea regulata a str S-a pastrat, unele cladiri, etc.
nou/ sist. !e fortif. Stelat ce inlocuia pe cel -astionar, supraf.
8oem. . regulate, supraf. ?ai mici de aparat,cu ',A platforme
succesi$e, materiale f. re#istente +fortif. 6r-#isa,, celelalte ' sunt
din pamint sau oglinda d apa
inaltimea mare a fortif nu isi a$ea locul re#ulta ca scade inaltimea,
piatra e inlocuita cu caramida, prin lo$ire1aschii mai mici si mai
usor de e$itat
sec 15 @ -arocul- curent dominant in Trans.0toate elem decorati$e
capata tenta -aroca1 fortif cu deco baroce
exemple similare/
.A8A2AS/in mi". Veche fortif. ?edie$ala 4nouaincinta de dimensiuni
mari
!%VA- idem/ dimensiuni mari 1 amploarea loc.
ARA, @ oras aparat relati$ tir#iu sec 19-1* la limita d $est a
Trans.Acti$ de comert.Sist de protectie a trecerii peste -ures. 6op.
!e lim-i dif. /sir-i4romani. In
In timpul conducerii tucesti, Aradul @ fortif mai mari @ cartierele i#olate
se unifica prin cresterea pop.
Sec. 15/ schim-are imp./colonia cu pop. $ermanica , reali# pe teren a
unui tip d sp. Specific/
strada larga, dreapta
#ona constr in front continuu
cetatea - pc. !e fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica0demolata si
constr alta noua in -ucla ?uresului
pc. .ortif. <ateral u de#$ nefortif. a orasului
tipurile de plan sunt cele pre#ente in ur- european/ planul grila
'LA)
> fondat ca oras de Inocentiu ?icu Blein pe -a#a unui plan ela-orat de
un austriac
. piata centrala cu caracter -aroc pe una din laturi
apar cladiri cu fct. !e in#atamint
)la"ul de$ine nuclul scolii ardelene
$herla
pina prin se. 16 a existat pc. .ortif de impo#itare a marfurilor ce a
ge$enit inchisoareC
171-17'supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de
armeni care a $enit dela n e org. dupa un plan facut la 2oma/
insulele imp. In propr. Aprox. %gala ca dimensiuni0piata cu
catedrala @ prima data e constr. !in chirpici.
17'-175 se inlocuieste cu constr. !in caramida si piatra
acoperite cu tigla
casa saseasca/ toate elem deco apartin -arocului , tratete cu
discretie, marchea#a elem. 6rincipale ale ansam-lului0 im-inare
intre caract -arocului+cur-e-contracur-e,apartine spiritualitatii
armenilor @ alt tip de mentalitate si cultura
TI-IS/ARA
cucerita prin *0*1 d armatele Habs ,e la turci
Se inlocuie fortif. (u ua noua
&anali"are , regulari#. Apei )egai
;oul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amena"arii apei
In timpul turcilor, orasul era fortif0castelul, canalele si -ratele )egai
au generat un caracter mlastinos
Imediat dupa cucerire 17'* s-a decis demolarea si reconstruirea
completa a orasului. A ramas un fragment d castel
6c. strategic imp.
17'* @ planuri, proiecte ela-orate , rapoarte militare
s-a adoptat/trama str. 2egulata, rectangulara, piete regulate, sist.
!efensi$ dupa o forma ce preia in -una masura traseul fortif.
Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desa$irsita a tipului
de fortif.
6rima "um sec. 15/nou -rat al )egai facea inutili#a-ila o #ona din
int. fortif.
A doua "um a sec. 150 apar definite sp 2ublice , pitele erau
reali#are calculatorului lui .isher $on %lach
Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului0 nereali"
completaniciodata
3ortif 4nonedificandi5I 6m
<ocuintele militarilr @ locuinte tip 0insula caract. %ra impartita
regulat
!upa 17* @ reguli de constr. . stricte
(onstructii in front continuu
8rad de ocupare foarte mare @ generea#aa aparitia
unor curti e lumina
Inaltimea cladirilor/ 6 la periferie, 641 in mie#ul central
din moti$e de protectie inca# de atac militar @
generea#a o imag. A orasului- regula Viene#a
piata unirii /decoratie cucaracter baroc e$ident, di$ers colorat
in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Bm de fortif. Asta#i
imglo-ata in oras @ cartierul .ar-ic +#ona industriala, @ cartierele
?ehala si %lisa-etin de asta#i
Inagine oraselor medie$ale din seoul 15 spre deose- de orasul medie$al
perspecti$a a (lu"ului din a doua 7umatate a sec *+ e o silueta
data de mai multe flese
#arietate mare a frontului /inaltime relati$ miaca a freontului,
cladiricu caracter medie$al alaturate celr renascentiste si -aroce
santuri de scurgere a apei pe mi7locul stra"ii

&ladiri de mari dimensiuni/-iserici

3radea/ansam-lul -aroc al resedintei episcopale si -iserica incep sa
iasa din scara orasului de pina atunci
Timisoara!palatul gu#ernului ocupa aproape un front intrg al pietii
unirii
Sibiu!palatul 'ruc6ental reali#at prin unificarea mai multor
proprietati medie$ale
&lu7! palatul 'unff8 reali#at prin unificarea a A proprietati @ contrast
cu restul constr medie$ale cu resturi inguste.
1716 @ ocupatie a 3lteniei de catre imp 7a-s-urgic
reforma a facut ca 'D din populatie in transil$ania sa treaca la
catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta
+cal$inism pentru maghiari, din moti$e religioase si financiare
din frica nobilimi i de a nu perde pamintul dat de $oie$od conduce
la fortificarea cetatilor+sistem Vau-an,
fortificatii interioare +' cetati,/Al-a Iulia, Timisoara
$enirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte/
o aparitia unui baroc in forta
o no-ilimea $iene#a isi construieste resedinte in oras si in
exteriorul lui +primele locuinte ur-ane in stil -aroc ,
o sec *1 9 Iernut 9 2a#ilion de poarta 1 acoperis f inalt cu o
cur-a moale, arc in miner de cos @ -aroc
&astelul de la 'ontida @ aripa renascentista la care in peroada
-aroca/
o intrarea are o cur-a moale,
o pre#enta statuilor caremarchea#a cornisa,
o curtea in forma de potacoa$a
o aripa neogotica
(onstructii )aroce/
2alatul Tele6i de la 8ornesti
o elemente palat @ logie- gradina @ apa pe un teren plat 1
2enastere
o peisa", teren deni$elat, lac, insula, foisoare,statui, -anci 1
)aroc @ intrare in forma de E
6alatul de la Sin2aul
o Sala de -al @ un mare spatiu care semnifica intrarea
ha-s-urgilor cu oul stil de $iata @ -alurile $iene#e
o 1&77 @ cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum @
retrocedari
o fresce cu soldati, steme @ renascentism
o fatada Art ;ou$eau
-olti FA$elaG @ mult mai plate si mai moi
acoperis cu panta frinta
arc in miner de cos
6alatul tip -ara are aceleasi caracteristici/
&urii 1 palate de mici dimensiuni, secuiesti.
o %xista diferente mici de statut in colecti$itate, este important
rangul in armata +resedinta mai redusa,
A27IT%(TE2A 32AS%;%AS(A/
tesut medie$al / fiecare no-il doreste sa-si construiasca cit mai in
centru
o ex/ Ansamblul Episcopal de la /radea + cu palat si
catedrala -a#ilical cu A na$e0 una centrala 4 ' laterale cu
du-la cur-are a fatadei +se aproprie de -arocul $iene#,
o &atedrala de la Timisoara @ fatada plana cu elemente de
dHcor care dau tensiune, cornise puternice care se mule#a
dupa fatade
preotii care slu"au in -isericile unite in Trans a$eau idei unite pentru
ca studiasera toti la 2oma/
o ' turnuri infatade 4 fronton cu elemente de -aroc +la <ugo" @
turn cu $oluta,
la sf sec 1& -1& se imita arh -aroca in ; ?oldo$ei si in )uco$ina
ocupate de asustrieci pina la primul ra#-oi mondial
?3<!3VA
(oranul ii impiedica pe turci sa in$ete lim-i straine0 pe timpul fanariotilor
@ dragoman 1 traducator @ putea de$eni conducator in tarile romane
am-ele arhitecturi pun accentul pe fortificatii / ?oldo$a si 3ltenia/
existau dese incursiuni ale turcilr pe !unare respecti$ ale ca#acilor
in ?oldo$a
o aparare in ca#ul uniposi-il atac
o influenta unor elemente stilistice in baroc !
Sfintul Ioan 'ote"atorul, Iasi / prid$orul are #iduri
groasepentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde
si sa se poata trage din ele0 arce eta"ate
Sfintii Teodori, Iasi / acelasi prid#or redus ca
dimensiuni4tainita: influente -aroc @clasicism
retrageri in arc in acolada, ancadrament @ $in din S. !unarii @
prototip pentru arhitectura de tran#itie +arhitecutra traditionala I
arhitectura -aroc @ clasicista,
o se inspira si din elemente -rinco$enesti/
o 'iserica minastirii frumoasa - elemente d factura
clasicista, rusesti4 ha-s-urgice0 disparitia spatiilor
traditionale @ unificarea spatiului altarului, cupole false 5
baroc
o 'iserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele
$echi, este clasicista +linga Iasi, @ modificare fundamentala a
tiparelor
o Iasul @ extrem de recepti$ la nautati
o Sucea$a/ pastrea#a noile caracteristici
a '-a "umatate a sec 15 @ forme specifice de fortificatii in?oldo$a ,
prog de arh intr-o stilistica aparte +aparitia turnului de V, si aparitia
stilurilor occidentale in moldo$a+clasicitate -aroca,
fenomenul de insecuritate este $ala-il si in Tara romaneasca/
garni#oanele turcesti care nu mai pot fi platite sii stapinite de
6ooarta ataca frec$ent malurile !unarii +pasa de la Vidin,
TARA R/-ANEAS&A in a ;%a 7umatate a sec *+!
resedinte ale unor -oieri , dar nu in stil -rinco$enesc/ casa se
reduce ca dimensiune si reapare un "id de incinta care chiar daca
pastrea#a elem de factura clasicista <rectangularitate , capata rol
de fortificatie, rede$enind #id de aparare.ex/ curtea de la 'alaci
o locuinta ase#ata pe o latura/ )alacestii erau crescatori de oi
si in ca# de atac adaposteau animalele in int curtii
o se preiau astfel principiile de compo#itie clasicista
&urtea gostinari @ in aproprierea )uc @ transf intre timp in cimitir
iar -iserica in capela, pre#inta urme de locuire adosate #idurilor
o Tip de constr care re$ine la aparare @ se pastrea#a catre o
epoca tir#ie
)rosteni @ &urtea de la 'rosteni 9 se mai pastrea#a o mare parte
cu ' cuhnii laterale
o Tipul de curte incon" re$ine dar cu incinta rectangulara
&asa -agheru @ fam ?agheru -oieri intre sec 16-17 @ pe fosta
strada <a-irint
<ocuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui
)rinco$eanu
(ompo#itie clasica a prid$orului @ pina in 15, uneori prid$or cu
scara inchisa
(ompo#itia casei/ sala centrala cu incaperi in stinga si in
dreapta,
Au disparut loggia si gradinile
8radinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi
fructiferi
Intreaga gospodarie e incon" de un "id inalt cu turnuri si pa#nic @
nici domnitorul u a$ea aces fara permisiunea proprietarului
!e mute ori dispar si pi#nitele adinc ingropate in pamint
!ispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca
-rinco$eneasca, dar foisorul se pastrea"a
%x/
o casa la (raio$a- foisor cu scara inchisa @ leg de aparare
o casa de la $lago#a @ pi$nite marite, guri de tragere in
parapetul foisorului chiar daca partea superioara era
deschisa, guri de tragere pe tot conturul casei
o casa fam 'ratianu @ cele-ra pentru tipul caselor com-inate
cu cula +turn de aparare @ ultim refugiu al posesorilor in ca#
de atac
exista in /ltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor
-oieresti/ de o-icei de forma rectangulara , cu curte int si gradina
in spate0 fortificatiile pre#ente ca si in alte #one
&ULA @ denumire in turca pentru cu$inteul FTurnG @ locuinta f raspindita
in peninsula )alcanica
turcii au adus acest tip de constr
premergatoare ca progr de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in
pen -alcanica prin intermediul mesterilor
de cele mai multe ori in sp ur-an, cu goluri foarte reduse
destinate $entilarii si cu lumina foarte redusa
in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice/
o transpunerea din rural in urban
o modelare specifica olteniei
o in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara 2omaneasca la
sf. sec 15 @ influenta sud !unareana resimtita
2enasterea )ulgara @ circula prin europa si se intoarce cu idei/ anume
tip de tratare ur-ana, a locuintei, cele-rele stra"i comerciale %x/
8a-ro$eni @ strada negustorilor $eniti din 8a-ro$a
in sudul !unarii au loc atacuri otomane si se refugia#a in ; !unarii
sau in #ona Vienei
tarile romane, in special Tara 2omaneasca @ tari de migratie 9
oameni $in si se sta-ilesc aici, cu atit mai mult cu cit exista o
Academie la )uc infiintata de Se-an (antacu#ino
Aflux de populatie crestina , de negutatori si de mestesugari @
patura ce lipsea in 2omania
.ormarea de -a#in cultural/ impartasire a acelorasi cutume
6rogramul culelor/ program orasenesc transpus in sec 15 dat
perioadelor nesigure determinate de schim-arile dese de domnitori
TIPURI DE CULA
1. cula ca turn locuinta @ resedinta o-isnuita si acces de la un ni$el
superior sau chiar din pod/ cula de la. Vladoaia
'. casa mai ridicata de la sol / alc ansam-luri cu -iserici= sau
resedinte fara #id incon"urator
A. cula aditionata casei printr-un palimar +pasarela, @ loc de refugiu
in ca# de atac
9. cula singura @ posi-il loc de refugiu, in acelasi timp semnali"are !
se aprinde foc si se $ede repade pt a semnala un e$entual atac
(ula de la &urtisoara / legate de um-latoarele scoase in afara si
cu fct de aparare in acelasi timp +goluri tragere,0 primele ' ni$eluri
aproape oar-e, ni$elulA +locui-il, deschis printr-un element specific
in $alahia
(ula de la 2aho$ita +pitesti, @ deschideri putine
- 2egulamentele org. ale lui =iseleff $or-este despre creearea unor
trasee din cule de semnali#are
- !e remarcat ne#oia de deschidere +prispa, spre deose-ire se pop
din sudul !unarii @ elemente din lemn
- ;-ar re#ista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu
armate, doar cit$a soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se
refugiau
- ;u sunt propr unor -oieri mari, ci a unora cu posi-ilitati mai reduse
'iserica -inastirii )ianu 9 turn adaugat in a '-a "umatate a sec
15 pt a functiona ca loc de o-ser$atie si pro-a-il adapostire
Tipul de -iserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii
In satele din N /lteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitat i @
prin ridicarea de -iserici/ tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori @
finante reduse @ solutii in$enti$e. (omunitatea e e$identiata prin picturile
murale existente in -ierici
Secolul 19
-
- sec. 1& @ perioada foarte importanta pt istoria arh si ur-
- in prima parte a sec 1& @ e$olutie mult mai lenta spre deose-ire de
partea a doua, si in "urul anului 1& @ transformari importante
- pt societatea europeana , sec 1& inseamna enorm @ s-a schim-at
totul
- sfirsitul re#olutiei france"e @ sec 15 @ populatia ur-ana era de
1*D, mai tir#iu ra de *D
- economia si industria - pre#enta pretutindeni @ sunt motorul
principal, imediat dupa acea transformare- caile ferate - rapiditate
mult crescuta, mo-ilitate mai mare, au facut granitele ce$a fragil
- sec *+ 9 sec afirmarii natiunilo r @ foarte putine erau construite ca
atare innainte %x/ .ranta
- *+0> 9 unificarea unor anumite tari /Italia, 8ermania0 aparitie a
statului national grec desprins din imperiul otoman
- Afirmarea identitatii nationale! reflexul unei gindiri puternic
impregnate dee ideile romantice
- 2omania nu a facut exceptie de la miscarile politice si %uropene
- *+?@ 9 unificarea
- *+00 9 *+0+ proclamarea Independentei
- A proclamarea Regatului
- populatia e legata de o noua forma de economie0 economia
agricola incepe sa piarda din importanta
- dupa 15A @ orasul de$ine motorul de#$oltarii independentei
- burghe"ia capata pondere mai mare0 apar profesiunile liberale ,
tot ce tine de i n#atamint
- apare proletarismul legat de industrie
- administrarea orasului tre-uie sa faca fata unui nou sistem @
reglementar i care sa diri"e#e de#$ ur-ana si planuri de
sistemati"are ur-ana care au inceput sa intre I o-isniuinta fiecarei
administratii
- orasul isi schim-a infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a
unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au $enit in
intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii/
societati de asigurari, banci
- stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii @ modificarea imaginii
oraselor
- sec 1& 6arisul si -a schim-at complet infatisarea
- .lorenta s-a extins foarte mult si a inclus $echiul nucleu intr-o
structura moderna ce functionea#a si asta#i
- 3rase care s-au de#$oltat complet nou! 'udapesta @ se de#$
dupa principii arh complet noi pornind de la ' parti $echi
- 3rasul sec 1& @ reflecta o soc capitalista @ a existat un transfer
propriu a -urghe#iei spre orase
- Realismul 9 actiune pragmatica, realista, eficienta @ regasit in
interesu asupra oraselor
- Saltul spre planul de sistemati"are @ planul nu se mai ocupa doar
de o parte din oras- se ocupa de tot orasul
- Relatia Arhitectura 9societate/ arh prin produsele ei de
dimensiuni impo#ante a cautat sa repre"inte burghe"ia in urcare
spre $irfurule societati @ exprima gusturile si cultura ei
- E#olutia tehnicii de#$. 2apida si spectaculoasa a ind @ noi
materiale de constructii/ metal sticla0 sec 1& apare -etonul armat
in formele sale primare
- 2omania se inscrie in procesul de schim-are
- Transil#ania si 'anatul au ramas ca parte a imperiului
Austroungar dupa *+10
- In imp. ?aghiar- miscare reformista importanta
- Sincronie importanta a modernix1#arii tarilor -alcanice
- Vechiul regat 9 arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala
- 15'5 @6acea de la Adrianopol a pus capat ra#-oiului ruso-turc @ i-
a urmat gu$ernarea rusa a principatelor su- generalul =iseleff su-
care s-au ela-orat Regulamentele /rganice in tara 2omaneasca
15A1 si ?oldo$a 15A' @contin o insumare de reglementari de legi
pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti @ un fel de
constitutie a noilor structuri moderne
- *+11 9 prima constitutie , la scurta $reme dupa renuntarea la tron
a principelui (arol
- ?ihail Bogalniceanu/ Gsarcin noastra este de a transforma un popor
de tarani intr-un popor de cetateniG- asta inseamna moderni#are,
oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderile
- Al. I.Cuza 15*&- 1566 a emis legi esentiale care au pus -a#a
dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins 2omania spre
calea modernitatii rapide0 nu a pri$it neaparat mare masa, si
structura si $irfurile @ motoarele societatii
- Apar dincolo de moderni#are structurile $echi/ drumuri, cai ferate,
gari, care au a$ut efecte importante asuprea oraseler/caile ferate
au transformat &onstanta in port important / circulatia pe
!unare- consecinte importante asupra oraselor @dupa pacea de la
Adrianopole, prin cau#ele sale @ liberali"area comertului in tarile
romane
- Apar orase noi de%a lungul ,unarii
- &omisia Europeana a ,unarii 9 cuprinde Anglia, .ranta, Italia
care a$eau inter$entii economice si politice in #ona @ scopul0
controlul gurilor !unarii +rol legislati$ @ reglementau circulatia pe
!unare, constructii importante/ Sulina, 8alati0 a creeat canalul
Sulina 9 unicul canal na#igabil la $arsarea !unarii
Teritoriul in "ona agricola
- Reforma agrara a lui &u"a /
o Seculari"area a#erilor minastiresti
o !i$i#are a marilor proprieteti
o Improprietarirea unui numar mare de tarani
o Sate noi- redistri-uire a populatiei in teritoru
- pe parcursul sec 1& @ idei ur-anistice pe plan european @ in
2omania - acte normative / legi4 regulamente de construire-
diri"a#a modul de constructie ur-ana/plan de
sistemati"are!actualul 2U$ 9 de ' tipuri pina la al doilea ra#-oi
mondial/
o in Transil$ania si )anat0mena"area teritoriului ur-an dar si
extinderea teritoriului +dupa model german,
o in $echiul regat @ pl de sistemati#are se refera exclusi$ la
teritoriul ur-an
Inter#entii urbanistice in scopul moderni"arilor!
- orasele situate de%a lungul ,unarii% restructurari
radicale4aparitia unor orase complet noi
- e(tinderea planificata a oraselor existente
- transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri/
o modificare tramei stradale, inclusi# prin noi artere de
circulatie
o modificarea structurii parcelare @ modul de di$i#are si
utili#area teritoriului
o aparitia unor spatii publice de agrement / parcuri, gradini
o ase#area cladirilor fata de $ecinatati, inaltimea cladirilor,
63T, arhitectura.+156,
- toate aceste modificari- modificare lenta a contextului ur-an
/rase noi sau structurate integral!
Turnu -agurele @ nucleu de cetate @ Turnu
- forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate
- plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului 9 cel mai scump e
cel aflat aproape de "ona #erde, periferica
- proiectarea unor spatiipu-lice noi @ pietele
- *@>> 9 e(tindere! "ona #erde e parcelata, spatiul mare al pietii
e micsorat
-
Turnu Se#arin
- forma regulata, a(e ce fac legatura cu restul teritoriului
- mie" #arde al orasului pre#ent si acum
- extindere @spre ;, V si % @ fata de nucleul principal @ se pastrea#a
ordinea
-
&alafat, /ltenita, Bimnicea, &alarasi 9 orase noi de-a lungul !unarii @
interesul acordat culoarelor de circulatie
$iurgiu, 'raila% orase structurate integral
$iurgiu 9 pre#enta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garni#oana
turceasca.
Imediat dupa 15A+2egulamentul 3rganic, @ arh austriac ?ori# $on 3tl a
facut actualul plan al 8iurgiului modern/
- a darimat turnul militar al garni#oanei turcesti @ in locul ei urma sa
fie amena"at un parc pu-lic
- pe teritoriul #echiului "id 9 artera de circulatie
- spatiu $erde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni pu-lice
- 157 @ un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele
centrale
'raila @ sf sec 15 @ * #iduri de fortificatii relati$ concentrice
- 15A' @ plan facut de un colonel rus @ nemultumitor
- 15A9 @ 2udolf $on )orot#in @ s-a pastrat doar ultima fortificatie
du-lata de o circulatie si aici fragmente luate din $echea structura
- impartirea altor #one in insule datorita aparitiei unor noi artere
- in aproprierea portului @ #ona cu functiuni legate de acesta @
depo#ite, cantine
- spatii publice! piete de forme #ariate
- citi$a ani mai tir#iu, orasul s%a e(tins mult spre exterior, pastrind o
continuitate a tramei stradale
- putin inainte de 1& @ o noua e(tindere / se o-s coerenta,
respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta
- succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmea"a "ona urb
E(tindere spontana
'ucuresti 15&*-15&& @ plan cadastral ridicat de institutul de cercetare
al armatei
- *+0;% $ara de N , iar in 1&9 se darima ateliere (.2 si se constr
actualul 6alat (.2
- se remarca apropr de (alea 8ri$ite @ asemanarea cu 8ara din
6aris
- apare -dul !inicu 8olescu si Scoala de drumuri si sosele
E(tindere planificata
$alati @ 15A- extindere intensa @ spre ; functiuni o-isnuite ale orasului
- intre !unare si 6rates @ transformati in timp pt functiuni ale portului
&onstanta 9 prin hotarirea lui (arol 1 @ proiectul arh /rascu
- inceputul sec @ orasul se de#$ in peninsula
- 15&& 9 e(tindere @ tesut regulat 4 ortogonalitate
- parc, extindere a portului, cai ferate
2redeal 9 de#$ spectaculoasa ca statiune si oras
- trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului
- proprietati neregulate chiar daca sunt echi$alente
-
MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE
- regulari#area stra#ilor existente @ tendinte spre segmente lungi,
articulate cu arce de cerc
- noi sra#i @cele mai importante @ -ule$ardele. %x/ 6loiesti / -dul ce
leaga gara principala a orasului de gara de S de #ona $eche
- )ule$ardele leaga punctele imortante in oras/
o $arile de functiuni importante
o ,ublea"a caile e(istente
- diferenta de )d din 2aris! nu tra#ersea"a "one istorice ,
generea#a ur-ani#area
- articularea stra#ilor/ piete ce preiau a-il diferente de prospect
&raio#a 9 15& @ peisagistul france# 2omaneau @ chemat sa proiecte#e
un parc dar a mai reali#at si un -ule$ard
'ucuresti 9 cele mai multe -ule$arde sunt noi/
- a(a N%S spre piata Eni$ersitatii @ 1&1A -ule$ard proiectat si
executat in timp/fragmente locale/
o -d. ?arasesti, ?aria, !inicu 8olescu, Schitu ?agureanu
o dupa 1&6 @ -d. !acia
- a(a E%V 6iata Eni$ersitatii @ (ismigiu,api Schitu ?agureanu @
(otroceni
- spre % @ soseaua Iancului, soseaua 6antelimon
- 15&* @ prima amena"are a 2ietei Victoria
- piata din fata Uni# riguros a(ata pe cladirea Eni$ersitatii
2robleme generale ale orasului
6rograme de arhitectura @ elemente ce contri-uie la schim-area imaginii
orasului
- modificari importante ale configuratiei constructiilor
- dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea
aproape totala a tuturor programelor
- apar programe noi
Locuinta 9 accentuarea #ietii ur-ane prin determinarea unei locuiri
accentuate a orasului
- noi tipuri de locuire @ modificari legate de situatia economica
Apar in 2omania A tipuri de locuinte/
VILA % locuinta de#$oltata, de lux, adaptata unui mod de $iata
ur-an
Treptat $echile resedinte -oieresti si palatele ur-ane dispar si
sunt inlocuite de #ile
<a innceputul sec 1& @ locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-
a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente
Casa Asandu din 6iata laho$ari + actuala (.3.S., @ interesanta
este anexa/ in spatele locuintelor unloc pentru parcarea
automo-ilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii
imobilul de raport
numar foarte mare in Timisoara, Arad , unde influenta
#iene"a este foarte puternica0 pe parcurs au aparut si iin
$echiul regat
locuinta ieftina <socialaC
apare in "urul anului 1&
locuinta cu suprafata minima , care costa putin , se adresa unor
paturi sarace ale societatii
a aparut la initiati$a unor municipalitati sau societati infiintate
pe linga acestea
au existat proiecte tip dupa care au fost construite
nu au fost in$estitori pri$ati
FSocietatea comunala a locuintelor ieftineG +)ucuresti, @
construieste incepind cu 1&11
?inisterul (ailor .erate @ puternic -irou de arhitectura @ se
ingri"este pentru ca#area anga"atilor in diferite orase
&onstructiile industriale 9 legate de aparitia si de#$oltarea industriei
si a (ailor .erate
Echipamente publice 9 in special in a doua "umatate a sec 1&
gestionate de ministerul pu-lic, gindite intr-o structura ierarhi"ata
scoli primare, licee, apoi institutii dei in#atamint superior
institutii administrati#e! de la primarii ici la ministere
institutii bancare / -anci, societati de asigurari, (%(
Stilul Arhitectural 9
- En program de arhitectura tre-uie sa raspunda unei necesitati de
moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de o$i#iune
mai larga
- 3 cladire @ aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau
renascentista sau clasici#anta
- In sec 1& @ modificari importante ale economiei, ale ci$ili#atiei,
cultutrale @ au pus pro-lema exprimarii unui program de arhitectura
printr-un stil +expresie arhitecturala,
o In 1&9'- 1&9A in 8ermania a aparut un articl/ F In ce stil
tre-uie sa construimJG
- sec 1& teritoriul din interiorul oraselorincep sa-si micsore#e
suprafata si sa adaposteasca functiuni ur-ane @ functiune
predominanta @ locuirea
- 1597 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului
- s-a inter$enit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea
teritoriului/
- dispare incinta hanului
- teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare
proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de
teren
- rectangularitatea stra"ilor @ $i#i-il mai mare, usurare a circulatiilor
4 mai usor de a construi pe un teren mai regulat
- Str. 2iureanu @ unde$a $is-K-$is de ?u#eul ;ational de pe calea
Victoriei @ aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului/
di#i"area proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate
locuirii
-
- 2arcul 3ilipescu +pe sos. Lianu, sos. Alexandru , @ pe o mare
proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte @ se remarca
o eleganta a trasarii, cur-e elegante, scuaruri, regularitate a
teritoriului
- 2arcul Ioanid @ -dul !acia, str. 6olona, !um-ra$a 2osie , pe o
proprietate a uni li-rar Ioanid @ locuinte grupate in "urul uni spatiu
li-er pentru $egetatie0 denumirea de parc este datorita spatiilor
$er#i largi, caselor indi$iduale sau cuplate si a asemanarii cu orasul
gradina
- Alt tip de di$i#are pentru locuintele ieftine @ reali#ate de soc
comunala pentru locuintele refugiatilor @ suprafete mici de
aproximati$ ' mp
orasele fortificate din Transil$ania @ fortificatiile nu mai a$eau sensul
din sec 1& @ erau darimate si se recuperau "onele foarte mari
ocupate de acestea si #onele nonedificanti din exteriorul oraselor
modelul de inter$entie @ cel al ringului #iene" reali#at la mi"locul
sec 1&
&lu " @ primele fragmente demolate @ in "ur de *+>>
Timisoara @ deci#ie luata a-ia in *+@;
Teritoriul utili#at pentru scopuri publice+ artere de circulatie, cladiri
pu-lice, @ acolo unde primariile a$eau fonduri0 in ca# contrar @
terenurile erau $indute si erau construite locuinte
unificarea oraselor / #ona $eche e legata de cartierele periferice
construite intre timp
3radea, Al-a Iulia @ cetatea1caracter militar, de mici dimensiuni @ a
fost inghitita treptat de oras
Sibiu 9 inainte de mi7locl sec *@ apare amena7area unei
promenade pe locul fortificatiilor: D>de ani mai tir"iu 9 separarea
intre "ona #eche si "ona noua se fae doar prin densitate si modul
de impartire al teritoriului
(lu" @ #ona medie$ala este $i#i-ila, dar legatura de cartierele
periferice prin suprafete li-ere dupa demolarea unor fragmente de
fortificatii0
159*reali#are in afara #idurilor de incinta o -iserica reformanta @
nucleul unei ur-ani#ari $iitoare a #onei
'raso# % o mare parte din fortificatii sunt demolate @ spre platoul
Tarii )irsei- in locul fortificatiilor 9 cladiri moderne ale orasului
Timisoara 9 exmplul desa$irsit al unui sistem de fortificatii tip Vau-an
@ 15&' armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii @ apare
planul unor tesuturi foarte diferite/
<atimea ocupata de fortificatii de aproape 1 Mm aintrat in posesia
municipalitati i @ a fost organi#ata dupa modelul ringului #iene"
2lanul de sistemati"are @ in 2omania pe la *@>> , ' tipuri de planuri de
sistemati#are/
Transil$ania @ planuri e sistemati#are intelese in sensul german @
pre#edea si o e(tindere a oraselo
Vechiul 2egat/ influenta france#a @ planurile de sist nu pre$edeau
decit organi"area "onelor e(istente
Se remarca regularitate impartirii teritoriului, a(e desimetrie cu
capete de perspecti#a, hasurarea suprafetelor infunctie de tipul
de constructii prmis <grupat, insirute, indi#idualeC
#onele extracarpatice @ planificare de tip france# @ amena"area doar a
perimetrului administrat
planul 'ucurestiului intocmit in *@>>, aprobat abia in*@;*
intentie de "onificare a orasului pe anumite functiuni
centerul orasului @ multifunctional, #one cu caracter militar, #one
industriale si in rest locuinte
functiui diri"ate spre anumite #one ale orasului
a existat o gindire ur-anistica
apar spatii #er"i cu caracter pu-lic/ parcuri, gradini, scuaruri
pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesi-ile
pu-licuui larg
Iasi @ amena"area arterei importante @ gradina de tip linear ce
urmea#a axul stra#ii insotita si de o parcelare
&lu7 9 pe malul Somesului promenada de la incep sc 1& se
trnsforma intr- un parc de mari dimensiuni
)raila @parc la periferia orasului
'ucuresti @ gradina Biseleff -159 @ 159*- de%a lungul stra"ii
=iseleff! diferite stiluri / pe o parte lineara restul gradinii @ tratare
li-era, peisagera, stil de pro$enienta engle#easca, $egetatie f diferita,
incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului
&raio#a 9 actualul 2arc 'ibescu!
2eali#at de 2edon +fr,
(ontine foarte multe functiuni0 promenada, $elodrom, parte
ur-anisti$a
Inaugurat purin inainte de 1&7
relief creeat in mare masura de arh
oglinda de apa- reali#ata prin transformarea uni riu din #ona
amestec de stiluri
8radina &ismigiu din )ucuresti
Inaugurata in *+?;
2eali#ata de peisagistul austriac ?eier
%sente diferite de copaci gindite la $remea respesti$a
<a $remea sa una din cele mai moderne gradini
A de$enit spatiu al orasului a-ia dupa trasarea -dului %lisa-eta si
Schitu ?agureanu, prin care el s-a deschis spre oras
?odificarea cladirilor/ la inceput retrase la eta", constructiile se
completea#a apoi pina la limita proprietatii
Vitrina Ise deschide spre srtada
Sala de biliard @di$ertisment foarte raspindit in sec 1&
Impbilul de raport @ de factura arhitecturala foarte di$ersa
2asa7e acoperite/ 6asa"ul Vilacros, Vulturul ;egru @3radea
Hale alimentar% inlocuiesc $echiul spatiu deschis al pietelor alimentare
2rimarii 9 Arad @reia sim-oluri medie$ale ale turnului cu ceas ce
repre#enta orasul
6refectura, <iceu la (lu" @ maniera clasicista, riguroasa, so-ra
Eni$ersitatea de la (lu" @ neorenascentista
Neoclasicism si romantism
au i#-ucnit pe la "umatatea sec 15 in Anglia, $ermania, 3ranta
sau Italia si s-au manifestat pina in prima parte a sec 1&
intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trcutul
NE/&LASI&IS-UL
- are perspecti$a dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale
ci$ili#atiilor europene +germana si romana,
- a aparut ca reactie #ehementa la baroc , s-a -a#at in mare
masura pe descoperirile arheologice ce au a$ut loc in sec 15
+descoperirile de la 6ompei si 7erculanum acoperite de la$a,
- .ranta si Anglia au deschis scoli la 2oma unde studentii puteau
face rele$ee ale arhitecturii antice @ miscare culturala foarte larga
- 3 noua expresie plastica ce se $rea ce$a de tip stiintific , -a#ata
pe niste canoane $erifica-ile
- cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele
formule plastice sunt singurele $ala-ile
- Academia 3rance"a 9infintata de &olbert ina doua "um a sec 17
a sta-ilit regulile dupa care sa se reali#e#e arhitectura -una,
ade$arata
- In istoria neoclasicismului 9 sunt diferite etape/
o Ena de sfirsit @ mi"locul sec 1& @ orice incercare indi$iduala
de a determina arhitectura antica era exclusa
o Singurele reguli #alabile:cele stabilite de Academie 9
caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism @sta-ilirea uni
lim-a" uni$ersal, omogen, posi-il de adoptat de orice
program
o 2epetarea unui anumit model +locuinte mici de serie sau
monument unicat,a insemnat si un interes pentru tipologia
arhitecturala
o france#ul ,urant , ele$ al lui )rullet a fost numit profesor de
arhitectura la scoala de arhitectura din 6aris. %l a ela-orat o
metoda de gindire foate simpla aplica-ila la orice/ el spunea
spre ex ca in plan elementl principal este o tra#ee
multiplicabila dupa necesitati0 din aceastamecanica aplicata
si in fatada si $olumetrie re#ulta modul de gindire al secolului
1&
o simplificarea planurilor si schematism al proiectelor
o !urant aduna toate exemplele importante ale $remii
referitoare la un program, toate la aceeasi scara0 utili#area
formelor si #olumelor primare, elementare / cu-ul,sfera,
prisma
o !e foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi e$identiate
prin aceste $olume simple @ fapt premergator gindirii
moderne in arhitectura
o 2ationalitatea @ exprimarea prin geometrie, conditie la o
,mare claritate a structurii
R/-ANTIS-UL
- pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite
- gindirea romantica a$ea in centru formatul imaginii primare,
intuitia artistului, importanta sentimentelor
- lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul,
refu"area oricaror dogme
- tot de aici de#$oltarea peisagisticii , mai inti in Anglia, apoi in restul
%uropei
- refu#a orica idee de mimetism +imitare: in fa$oarea afirmarii
imaginatiei artistului
- )ohn Rus6in - arhitectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a
gindirii
- ;eexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul,
ci caracterul arhitecturii +nu ca neoclasicismul @ o opera se se
inscria unor reguli era frumoasa, alta nu,
- (aracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri
arhitecturale de"a consacrate @ un mu#eu putea fi configurat in
spiritul uni templu grec0 o -iserica @ arhitectura gotica sau
romanica
- In prima "um a sec 1& @ disputa intre .ranta, Anglia, 8ermania @
care isi re$endicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor
nationala
- Arhitectura NationalaE s-a declansat in 2omania prin cautarile lui
?incu de gasire a unui stil romanesc
- Arh romantica 9 a folosit fragmente sauansam-luri intregi de arh
gotica, dar desenele structurii gotice au fost ansam-late in
constructii care nu sunt e(clusi# gotice, elemente din diferite
epoci subordonind caracterului romantismului
- ;u exista reguli clare @ inter$ine li-erul ar-itru al arhitectului @
fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica @
compo"itii foarte riguroase in care dispar regulile clasice
- 2edescoperire a culorii in arhitectura + s-a descoperit in sec 1& ca
templele antice erau pictate,
- Viollet Le ,uc a pu-licat numeroase carti/ F !ictionar al Arh
france#e din sec 1' pina in sec 15 @ proiecte de restaurare,
proiecte noi nereali#ate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo
de forma
- 2aportul intre a a$ea o expresie locala +nationala sau regionala,si
aceea de a relua experientle trecutului
in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o
experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt
construite, nu studii
cele doua curente - la inter$al de cite$a decenii, primul clasicismul
@ nu au a$ut o delimitare foarte clara, s-au interferat adesea @
opere hibride
am-ele curente sunt legate clar de schim-arile din societate
clasicismul %burghe"ia urmarea o e(presie simpla,clara
o primele manifestari @ nu ca negare a -arocului, ci
simplificare lenta, treptata @ tendinta spre o exprimare
austera
o moldo#a @ influente occidentale indirecte prin 2olonia si
Rusia @ pro$incia unde s-a de#$ cel mai mult clasicismul
desteptarea constiintei nationale @ +clasicism si romantism, @ ' expresii
complet diferite luate ca stindard al acestei idei
Ale(andru /rascu
- cel mai imp repre#entant al clasicismului in 2omania
- cladirea $eche a Uni#ersitatii din )ucuresti 15*7 @ 1565
- actualul Hotel 'ule#ard , la intersectia (. Vicoria cu )d. %lisa-eta
- 'iserica -etropolitana de la Iasi
- S-a format in germania
- Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr
disparuse in occident
ARHITE&TURA R/-ANTI&A
influente ale arh gotice pre#ente, dar nu lipsesc nici monumentele
in care predomina expresia si tratarea libera a #olumelor, nu atit
elemente gotice
?onument arh linga ?inastirea .rumoasa de la Iasi @ esxprima '
curente
?ic monument din fonta+gotic,in fata mitropoliei
6roiectul facut in 15A pt Arhi$ele Statului @ ordonanta dorica ce
da forta compo#itiei
'iserica d la Letcani @ modl @ ex de arh clascista @ ansam-lare
de #olume clare, simple, utili"are austera a unui limba7 clasic
Uni#ersitate 'ucuresti 9 /rascu 9 simetrie relati#a a planului,
ierarhi"are a #olumelor , pre#enta e$identa a unui templu grec
amplasat in axul cladirii @ finetea decorului care incheie primul ni$el
%(<%(TIS?E<
%clecto 1 a alege
li-ert arhitect de a lua fragmente, structuri de compo#itie si de a
le recompune
de#agreg unei cladiri mai $echi
in$entar
rearan"are in alta formatie
ordonare stiintifica @ la fel ca in miscarea moderna, ca maniera
de gandire
Academia france#a a inceput sa apuna, dogmele clasiciste
disparute @ Viollet Le ,uc 9 totul e relati$
,urand 9 toate cladirile la aceeasi scara
&ladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca
Sec 1& @ arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut @
forma @ $iitor @ tehnici
Surse/ 6aris +sec17, medie$ala, renastere ,
Inspiratie din traditiile locale @ arh regionala, locala @ ?incu sf
sec 1&
6ragmatismul arhitectului @ eficient pt socuetate, rapid
;u sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica
6lan, $olum, fatada @ echili-ru intre arta, tehnica, functiune
)ulien $uadet @ tratat @ cauta sa integre#e pro-lemele sociale
cu ale arhitecturii
&ompo"itia @ elem cel mai important
%uropa in 15A, 156 transil$ania +germana, asustriaca,si 155
in $echiul regat +franta,
Arh france#i/ (assien )ernard +-anca nat,, <uis )lanc +min.
agriculturii,, Al-ert 8alleron +ateneul roman,
Ale(andru /dobescu studii 6aris
<umina, caldura, acustica
Antebelic 9arh era usor de reali"at
<im-a" comun, comercial
Ateliere @ tipuri @ muluri, fri#e @ cataloage
Imagini/ stiinta compo#itiei, difu#area arhitecturii ca lim-a" de
consum
E;IV%2SITAT%A !I; IASI <3EIS )<A;(
Simetrie, rigoare
Ierarhi#are a sp @ hol de onoare
(orpuri cu Sali de curs cu curti int mari
Anexe
.atada @ intrare inalta
Sectiune @ hol eta" mai inalt, peste hol parter
);2 A<)%2T 8A<<%23; SI (ASSI%; )%2;A2!
Asimetrie @ lateral functiuni foarte diferite
9 turnuri de colt
disimularea fundului scarii cu pile si coloane
' curti de lumina
holul ghiseelor pe ' ni$eluri cu galerrie la eta"
luminator central
(%(
9 turnuri de colt, acelasi tip de cupola
arc extrem de mare la intrare @ ca in clasicismul france"
cupola @ luminator @ tehnica @ structura independenta
cupola e sferica la interior +' co"o,
?I;IST%2E< A82I(E<TE2II <3EIS )<A;(
(ladire moderna de -irouri
(urte de onoare cu spatii de onoare in ax
(oridor in E ritmat
Sugestia unei cladiri simetrice 4 preluarea unui unghi
%clectismul ia intotdeauna in considerare conte(tul
.atada @ renastere 4 clasicism france# sec 17
.A(E<TAT%A !% ?%!I(I;A <3EIS )<A;(
.atada perfect axata, replica aunui templu antic, 4 in dreapta
un eta" in plus +a de$enit intrarea principala,
6A<ATE< !% LESTITI%
!iriginte de santier ?incu
Arhitectura clasicism fr sec 17
Acoperis inalt corp central imai inalt im-inat cu contraforti
medie$ali
%clectism @ programe moderne cu decoratii ale trecutului
)(! 6AE< 83TT%2%AE
.atade articulate li-er in functie de strada
A generat si alte doua cladiri gemene
AT%;%E< A<)%2T 8A<<%23; Ti$oli @ templul lui hadrian
.undatii circ 1N cupola rotunda
(las fr sec 17
Scari cu podest intermediar @ -alcon
6lanseu casetat 4 planseu plat hol rococo
(upola ferestre acum astupate
6A<ATE< ?I7AI< !I; (2AI3VA <3EIS )<A;(
6A<ATE< (A;TA(EOI;3
Arh ioan )erindei
Aripi laterale mai inalte
.atada so-ra
(opertina art nou$eau la intrare @ console 4 tiranti
(ASA (E <%I (3;STA;TA
(oloane cu lei desprinse din plannul fatdei
<i-ertate formal si cromatica
T%AT2E< !I; IASI .%<<;%2 P 7%<?%2
6rograme similare cu aspecte foarte diferite
Teatrul din Arad @ seccession, muchii dure
6rimaria din Arad @ turn cu ceas, logie du-la
6refectura din (lu" @ -aroc austriac
Arh eclectica in transil#ania @ pinioane germane medie$ale
+(a#inou Vatra !ornei @ arh medie$ala,, fatade cu clincher,
elemente ceramice +-i-l. Eni$ersitara din (lu",
Teatrul ?ic, )erindei @ cornisa in spatele unui racord cur-, art
nou$eau, colt f ascutit cu cupola
A27 ;%323?A;%AS(A
2edescoperirea arh locale @ moda in %uropa, sf sec 1&
Similitudini in "ona balcanilor , fond formal comun @ Turcia,
8recia
Ion -incu @ modele de inspiratie 4 Turcia, Spania, Italia
Enirea 15*&, independenta 1577 75 identitatea nationala, stat
national
8andire romantica @ identitate nationala, arta specifica si diferita
155& expo 6aris @ (harles 8arnier @ case pop din dif regiuni ale
.rantei
Al-ert )allu @ palatul de "ustitie @ criticat in 6aris ca a exportat in
loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca
(3;T%XT I;T%2;
15** 3do-escu @ -la-la
arheologia si etnologia
1&* @ 1&6 in scoala proiecte clasice 4 in maniera nationala
dupa 1&15 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in
Transil#ania
I/N -IN&U
Scl de poduri si sosele
%cole des -eauax arts
(alatorie in spania, italia, grecia, turcia
(ASA <A73VA2Q
1 an documentare
intrare @ peron acoperit cu foisor
arc lanceolat pe coloane strun7ite de lemn
policromie
interior spatiu central casetat cu luminator
)E.%TE< !% <A S3S%A
pe Miseleff
$ernacular 9 foisor cu garlici
terasa acoperita cupoala acoperisului
foisor cu arce lanceolate
-o$indou
policromie pe al-, pitoresc
S(3A<A (%;T2A<A !% .%T%
6arter clase eta" dormitoare
6lan simetric -eaux arts 1 influente manastiri
7ol galerie spre curte int
Spatii oficiale, administrati$e spre strada Icoanei,
fatadadiscreta
3ara intrare monumentala,
3cnite, -rau in torsada, ancadramente policrome
ceramice
Vechea primarie : (onstanta @ -raie de caramida:tencuiala
?incu @ primaria din (raio$a @ pilastrii 9 pana pe acoperis, turnulete
15&& ?incu @ restaurare man Sta$ropoleos
incinta reali#ata de el preluand ac. !eco adapt la scara
2ETRE ANT/NES&U
1& termina -eaux arts
reface proprietatea )ratianu de la .lorica
crama - N locuinta
ancadramente, foisoare
mare terasa acoperita, cu semineu J
tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire
?I;IST%2E< <E(2 6E)<I(% acum primaria
62%.%(TE2A (2AI3VA
Acces cu turn, monumental, referinte medie$ale
!etalii puternice
6lan simetric
7ol pe multe ni$eluri, compo#itie eclectica
7ol cu cupola de sticla pe pandanti$i
Sala de sedinte @ -olta in leagan in maner de cos
)A;(A ?A2?323S(7 )<A;(
&RIST/3I &HER&HEB
Studii ?ilano
<ocuinta cu decoratii de stuc pe la 6otlogi
6rimul corp al maternitatii 6oli#u cu turnulet de colt in consola
VILA -IN/VI&I
Vernacular 4 arh culta
Loc li-er al acoperiselor
Aparitia acoperiselor in desfasurarea stra#ii
$RI$/RE &HER&HEB fac de arh @ arh -ranco$eneasca
N $HI&A 'U,ESTI
?EO%E< TA2A;E<EI 23?A;
2rima cladire de mu"eu din 2omania
.atada caramida aparenta +?oldo$a,
8oluri si ancadr gotic moldo$enesti, logii -ranco$enesti
6%2I3A!A I;T%2)%<I(A
?A2%A E;I2% 1&15 1A7 Mm
'
@ A Mm
'
7,* mil loc @
17 mil loc +Transil$ania, )anatul,
%conomic
3M dupa 1&'*
'5 @ A' cri#a mondiala
1&A5 productie extrem de -una
2' economia stagnea#a, da inapoi
Agriculttura
2eforma agrara 6;< 1&1&
8reu de mecani#at, proprietati mici
(onstitutia din 1&'A
!emocratic pt europa
!upa ra#-oi
(ulturi si traditii diferite
Arh di )ucuresti descopera orasele din Transil$ania si $or sa le
schim-e
Stilul neoromanesc @ o-iecte straine de context
1&15 @ 1&' ?ircea Vulcanescu, ?ircea %liade, 2e-reanu, (onstantin
)rancusi
miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui ?incu
REVISTE ,E ARHITE&TURA
Aparitia criticii si teoriei de arhitectura @ comentariul scris
A27IT%(TE2A
A societatii arhitectilor romani 1&6 @ 1&99 cu intermitente
Apara directia traditionalista +sa nu a-andone#i formele
consacrate,
SI?%T2IA
(aiete de critica si arta 1&A7 @ 1&*7 A $olume
8 ? (antacu#ino, octa$ doicescu, 6aul %mil ?iclescu, estetician
?atilda 8hica, Tudor Vianu
Arhitectura, literatura, pictura, sculptura
;ici moderna, nici traditonala 9 echilibru clasic
E2)A;IS?E<
1&'9 - 1&9'
institutul ur- al 2omaniei
cincinat Sfintescu
)E<%TI;E< (3?ISIIE;II ?3;E?%;T%<32 IST32I(%
2igoare stiintifica pri$ind patrimoniul si proiecte de rrestaurare @
;icolae Iorga, 6etre Antonescu, ; 8hica )udesti
(3;TI?632A;E<
1&'' @ 1&A' Ion Vinea si ?arcel Iancu
b , idei moderne europene
articole Iancu, !oes-urg,
UR'ANIS-UL
(apitol pri$ind sistemati#area oraselor, toate sa ai-a 6E8
1&'*
1&A& instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare
; tipuri de documente
piese desenste
schita @ principiile
plan director de sistemati#are
plan de alinere al tuturor stra#ilor+cladiri, $egetatie, latimi,
retrageri,
piese scrise
regulamente de constructii
programe administrati$e de aplicare
legi pri$ind locuinta sociala @ incura"are fiscala
; tipuri de locuinte ieftine
locuinta populara 5 mp
locuinta economica 19 mp
T%32IA E2)A;IS?E<EI
&incinat Sfintescu @ teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie,
circulatie, 1N urbanistica generala
Amena"ari la scara nationala superurbanismul
Amena"ari pe $alea 6raho$ei si pe litoral
3thers !uiliu ?arcu, Ion !a$idescu, alexandru Oamfiropol, !e#naR
+Timisoara,
In orase apar statiunile -alneare %forie ;, S, ?amaia
I?A8I;I
(I;(I;AT S.I;T%S(E
&uloarele principale de circulatie
Bonele de influenta ale oraselor principale
6arcul national 2ete#at
2LANURI ,E SISTE-ATIBARE
SI)IE 1&'6 '7
&ai de circulatie proiectate +centura departata, si existente
Aerodrom
6lantatii, parcuri, sport, recreatie
Locuinta indi#iduala pastrata ca fiin caracterul orasului
6arcelre regulata radiala @ adaugare succesi$a neortogonala
)E(E2%STI 1&A*
8? (antacu#ino, !uiliu ?arcu, Ion !a$idescu
Amena"area )ucurestiului si a teritoriului incon"urator <soseaua de
centura si inelul de cale ferataC
?ulte artere radiale
6lansa cu #one $er#i existente si propuse
6lansa cu #onificarea teritoriului ur-an
(lase de constructii
?ie# rosu @ #ona comerciala
Aliniamente, h, retrageri, 63T
IASI 1&9A
A27 )edeus
6lanse de documentare @ anali#e
6rogram @ schita
6lan direstor @ #ona $erde intr-o $ale, J )ahlui port
%$olutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai
generala
6<3I%STI
Alexandru Oamfirescu
6roiect pentru un oras al petrolului
3ras cu axe, spatii pu-lice ierarhi#ate <beau( ArtsC
(A2TI%2%
)A;%ASA +fosta comuna su-ur-ana,
Sat plan presta-ilit 15* 4 de#$ spontana langa lac
.ara parcele pri$ate , 24* pe contur si sp #erde comun in
mi7loc +)erlage,
(<EL .lorea Stanculescu
Spatii pu-lice centrale de cartier
T%(7I287I3<
%.32I% ; @ $- &antacu"ino +-eaux art,
1&A $ile f moderne de &reanga
impreuna @ )ellona
proiect pt portic in #ona <ipscani @ prin decupa" in cladire adic demolare
bd Unirii in 1&9 artere foarte mari -locate de cladiri importante
primarie cu piateta si accente in capete +min agr, 1N de$ier %lisa-eta
!EI<IE ?A2(E
Trena de ' Mm a academiei militare
2iata Victoriei
Articulatie cu #ona $erde
<argirea pietei inel
?in. exteren 4 unul geaman
E(edra prin -locarea drumurilor la care renunta
Turn lang 8u$ern
6IATA 6A<ATE<EI
;enciulescu reface piata, $roia mutarea )(E pt pus in $aloare
palatul cu piata clasicista
-AR&EL IAN&U SI H/RIA &REAN$A
dupa 1&' s-au inlocuit toate re$istele culturale, exceptie
con$or-iri lit si $iata lit
tipologie reinoita a programelor de arhitectura
o tipul de plan, re#ol$arile spatiale
o -etonul armat 1N h mare
o metalul @ ex 6alatul Telefoanelor, ?in Transp din fata 8arii
de ;
nu existau normati$e pri$ind seismele pana 1&9 caderea cladirii
(arlton, 8? (antacu#ino
1&1& (egareanu confortul si igiena determina forma
noi modalitati de expresie
re#ista &aminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic
-ala(a ansam-lu de u#ine modern dar propria casa
neoromaneasca, clasica
Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului
%clectism tar#iu, epurat
Clasicism modern !uiliu ?arcu @ ?ussolini @ retorica
monumentalului care ser$este o ideologie dictatoriala
A27IT%(TE2A A2T !%(3
%#po 6aris 1&'* @ a-undenta decoratieo
o (lasica simplificata
o Influente orientale @ %gipt
o 3 prima forma a modernitatii
6opulatia o-isnuita cu decoratia accepta #olume simple, noi,
moderne
A27IT%(TE2A ;%323?A;%AS(A
(ontinuarea traditieiinter-elice, dupa Enire
Aceleasi elemente decorati$e pe programe foarte diferite
2epros/ lipsa de su-stanta arhitecturala , decoratie mecanica
pe programe incompatibile
6ersista pe noile -iserici ortodoxe din Transil$ania si )anat, ex
-is incoronarii de la Al-a Iulia
%tnografi @ !imitrie 8usti @ studiaa#a satele cu studenti
Se inteleg principii , $olum, plin:gol, sp semideschise, nu doar
decoratia
8? (antacu#ino
o ;on copiere formala
o 3cta$ !oicescu, 7enriette !ela$rancea @ si alte $olume
A27IT%(TE2A ?3!%2;A
Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie
?odificarea interioarelor $echi intunecoase si decorate
-arcel iancu idei moderne, de a$angarda, in re$ista
contimporanul @ aarticole $iolente, desi nu a$ea mare
raspandire re$ista
)ucuresti, centrul de raspandire al ideilor
Trans, 'anat putine clad neoromanesti cu e(ceptia
catedralelor
6utini arhitecti proiectea#aa intr-un singur stil @ prost/ ext
modern interior $echi
8? (antacu#ino/ folosirea modernismului ca functionalism
pentru partiu si exteror neoromanesc
%X%?6<%
A27 ;%323?A;%AS(A
&atedr Incoronarii din A I @ corpuri legate cu portice, ferestre
gen fac arh
6osturi trafo sinaia duiliu marcu
<iceul (antemir )ucuresti
(ladirea de -irouri 6aul Smardanescu +2osetti,
o 6lan cu nod de circulatie in mi"loc
o )irouri cpre strada
o )irou urias spre alta fata
6iata <aho$ari @ turn medie$al
(raio$a, (onstantin Iotu
(onac Statie (iortan
2a#ilionul rom *@;1F'arcelona
o Langa pa# -ies
3cta$ !oicescu
o 2estaurantul de la )aneasa @ soclu masi$
o <ocuinte indi$iduale pt functionari
Henriette ,ela#rancea
o (onac cu $olum simplu, prispa sus cu stalpi putini si su-tiri
o )alcic @ $ile al-e simple cu soclu de piatra @ arh orientala 4
maniera moderna
o (ontinuitatea pardoselii cu terasa
A27IT%(TE2A (<ASI(IOA;TA
2ETRE Antonescu, 3ac ,e ,rept 9 semimoderna
Senatul din 2iata Re#olutiei
6alatul 2egal preluat de ;enciulescu
'anca Natiuonala corpul nou @ 2adu !udescu
!uiliu ?arcu
6alatul Victoria +min %xterne,
?in. Industriei
A2T !%(3
3oisorul de 3oc
o 3rdonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata
o )osa" cu la$a solidificata
Hotel Ambasador
o %ta"e retrasee
o (oloane filiforme @ %gipt
o )rise soleiuri su- -alcon
A27IT%(TE2A ?3!%2;A
U"inele -ala(a @ gen )auhaus
Atelierele (.2 (lu"
8rigore Ionescu, sanatoriu: Toria
8? (antacu#ino , hotel 'ellona , %forie ;
3cta$ !oicescu, casa de odihna la Snago$ @ gen Sright
!uiliu marcu @ -i-l. Academiei
!oicescu @ gara gen de sti"l
Vatra <uminoasa, locuinte tip cu supraf mici
-AR&EL IAN&U
1&7 infiintea#a miscarea dadaista impreuna cu Tristan T#ara
1&'' 'A infiitea#a re$ista contimporanul
Impreuna cu Ion Vinea
Articole de spre <e (or-usier, Theo $on !oes-urg
Il finantea#a singur
Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura
Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, re#ol$area
1&'6 @ $ila pt tatal lui, a fost pictata
$ila pentru pictorul !aniel @ pictata e(t 4 dormitor, fotoliu gen
2iet$eld
$ila fuchs 1&'7 @ ferestre si parapet de factura na#ala
<hublouri,
strand Biseleff @ $estisre simple
cladirea (hapier @ terasa pe colt la ultimul i$el, um-ra
$ila (hihaiescu, simetrica
$ila Iluta @ raumplan, -ar su- scara
$ila Luster @ pe colt, et 1 ' duple( , p gara"e, terasa solar, anexe
$ila sotiei, -o$indouri si -alcoane
sanatoriu Valea 6raho$ei cu mo-ilier ?ies
locuinta ?ilita 6etrascu @ atelier #itrat cu ; ni#eluri , $i#i-il de la
supanta dormitor
imobilul $old @ trepte identice cu rafturile, primul mo- de
-ucatarie modern
imo- pt soc )a#altin @ -irouri si turn locuinta, inaltime mare pt
un cartier de $ie
H/RIA &REAN$A
Studii )ucuresti, paris, sotie arh <ucia (reanga
Arh noua @ simplitate, fereastra ori#ontala, $olume clare si puternice,
gustul superior si aristocratic al liniei drepte
6erioade
1&'& @ tatonea#a piata si gustul clientilor, arh Art !eco
1&A @ 1&A* @ modernism pur @ cladirea Aro de pe ?agheru
1&A6 @ 1&9A @ relatii cu ?alaxa @ $olume foarte simple, precise,
proportionate0 fa-r .aur, 7alele o-or, 7otelul Aro )raso$, 6alatul
(ultural:(ernauti
lucrea#a cu tanurul 7aralam- 8eorgescu
1&'7 9 #ila dr 2etru $ro"a @ ' -en#i , circulatii si camerele
principale
imobilul Aro @ maga#ine la parter, sala de conferinte, sala de
spectacol, locuinte, -irouri, sus spital
o art deco @ parter cu piatra neagra
o reali#at @ parter retras si in um-ra
o -en#i ori#ontale
$ila ?iclescu
#ila 'unescu 1&A'
o li$ing pe ' ni$eluri cu supanta
o segregare a functiunilor in -en#i
o f $itrata in spate
o terasa cu piscina
#ila &antacu"ino
o inalt, plin, ser$ant
o "os, ser$it
-d !acia @ mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla
bl Laho#ari @ langa cel al lui 8? (antacu#ino, la dist de un an
#atra luminoasa , loc tip
1&A7 , -ala(a pe ?agheru
o pereti ingusti - N cat tamplaria
o -a#a retrasa
o copertina su-tire peste ultimul ni$el
cladirea Aro pe calea Victoriei @ continuitate spre crt int, $itrine
pe colt
halele /bor
spre final se reintoarce spre o gandire clasici#anta0 1&A @ 1&A&
cola-orarea cu ?alaxa
o fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
o la- de chimie si fi#ica
o inteprinderea 2epu-lica
6%2I3A!A 63ST)%<I(A
2asturnarea si negarea $alorilor anterioare
6roprietatea de stat
3rasele cresc sau apar altele noi @ /nesti, Victoria
6osi-ilitatea construirii marilor ansambluri @ statul dispune de terenuri
Stat @ institute de proiectare, antrepri#e de constructii
Arh tre-uie sa urme#e indicatiile @ suprafete mici, materiale proaste,
executie mi#era-ila cu muncitori prost calificati
Seful de partid sau primarul poate da mai multa li-ertate arhitectului, cu
distanta scade influenta centrali#ata
6ana in *' politica nu influentea#a arh prea mult
1&6 @ 1&7 rupere de E2SS, incercare de politica nationala
1&7 @ 1&& regim f autoritar
prima per @ prelungire a expresiei inter-elice
radiodifu"iunea, str )erthelot
a doua per. ?odernism preluat textual
a treia per @ ur-anism clasici#ant
diferenta intre produseled e serie si unicatele @ $ile luxoase sau case
taranesti
echipamente pu-lice tip +hoteluri, case de cultura,
-ircea Alifanti @ sediul administrati$ din 'aia -are @ in context
&e"ar La"arescu 9 litoralul @ inter$entii $iolente, distruge '*
centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele $echi
%ugenia 8receanu @ monografii orase dupa modificari
24* balta alba +inter- , fara loturi dar scara e corecta
($artale 649 @ *, in mi"loc dotari, scara corecta
/pera Romana @ 3cta$ !oicescu @ clasicism
&harta F Atena
8rupari elementare
Strada doar circulatie
%chipamente ce nu deser$esc loc. 6t ca sunt in centre
comerciale
Stra#i secundare complicate @ compo#itie $i#uala
1&7* lege de sistemati#are, indesire, densitste minima
3nesti @ c$artale staliniste si pietonale artistice
8heorghieni : (lu" @ aerisit dar nu permite indesire suplimentara,
functionea#a
,rumul Taberei , repetitie, ritm, echipamente intre grupari
'alta Alba *@1> @ compo#itii li-ere in "urul parcului
Teatrul National @ proiect cu personalitate, decorat, schim-at
de (eausescu pt ce$a nou
Ansamblul 2erla @ proiect prin suprapunere peste existent
2iata Unirii din Iasi amena"ata pietonal
;icolae 6orum-escu @ case aproape identice, in )aia ?are si
Sucea$a
Teatrul &onstantin Sa#escu @ decorat, acoperis se#ession,
sculpturi pe care sa te ase#i +tg ?ures J,