Aptitudine, tact si competenta pedagogica.

Stiluri educationale
Majoritatea expertilor din domeniul psiho-pedagogiei au ajuns la concluzia conform
careia unul dintre factorii esentiali care determina succesul procesului instructiv-educational este
aptitudinea pedagogica. De aceea definitiile date acesteia sunt numeroase si foarte complexe.
Una dintre acestea apartine lui Stroe Marcus care o vede ca pe o particularitate individuala care
surprinde si transpune in practica modalitatea optima, conform particularitatilor elevilor, de
transmitere a cunostintelor si de formare a intereselor de cunoasterea, intregii personalitati a
elevului

. Simplificand aceasta idee, consider ca autorul se refera aici la calitatea unica a

profesorului de a gasi cea mai !una metoda de predare pentru a le trezi interesul elevilor, tinand
cont in acelasi timp de a!ilitatile acestora. "natolie #hircev considera aptitudinea pedagogica
drept un ansam!lu de insusiri ale personalitatii educatorului, care ii permit sa o!tina maximum
de rezultate in orice imprejurare, in orice clasa
$
, su!liniand importanta pe care o are iscusinta
profesorului in a scoate la suprafata ce este mai !un in elevii sai indiferent de context.
#ei care au studiat aptitudinea pedagogica s-au axat pe analiza structurii specifice a
acesteia, precum si pe gasirea unui mod in care s-ar putea identifica prezenta ei. "stfel
conducand unele cercetari experimentale si sprijinindu-se pe rezultatele lor, %icolae Mitrofan
descopera in &'' trei componente ale aptitudinii pedagogice( competenta stiintifica, competenta
psihopedagogica si competenta psihosociala si sta!ileste ca acestea fac parte, ca un intreg, din
personalitatea profesorului si nu actioneaza separat. )n ceea ce priveste prima componenta si
anume, competenta stiintifica se poate spune ca nu inseamna altceva decat o !una pregatire si
cunostinte de specialitate solide pe care un profesor tre!uie sa le stapaneasca pentru a le putea
transmite mai departe. *e de alta parte competenta psihopedagogica se refera la suma
capacitatilor necesare unui profesor pentru formarea personalitatii elevilor si presupune din
partea acestuia un efort pentru a putea intelege elevul si a se adapta la fiecare situatie
educationala. Ultima componenta, competenta psihosociala cuprinde capacitatile necesare
1
D. Salavastru, Psihologia educatiei, Polirom, Iasi, 2004, p.152
2
Ibidem.
optimizarii relatiilor interumane, precum adaptarea unor roluri diferite, sta!ilirea facila a relatiior
cu ceilalti, influenta exercitata asupra grupurilor de elevi si utilizarea adecvata a puetrii si
autoritatii.
#oncluzionand, consider ca aptitudinea pedagogica este acel detaliu unic in
personalitatea unui individ care il face capa!il sa ofere cunostintele pe care le poseda celor care
nu le au, in asa maniera incat sa para ca intreg procesul educational vine de la sine, este natural si
lipsit de efort si nu o munca continua pentru desavarsirea lui asa cum este in realitate.
Un alt factor important pentru calitatea actului educational este tactul pedagogic. +osef
Stefanovic considera ca tactul pedagogic ori lipsa acestuia este influentat de interactiunea
profesor-elev pentru ca in timpul acestei interactiuni se pot o!serva( gradul de adecvare a
profesorului fata de fiecare elev, gradul motivatiei privind rezultatele la invatatura si a
comportamentului elevului, gradul de dezvoltare a personalitatii elevului, gradul de respectare a
particularitatilor psihice ale elevului si asigurarea unui climat psihic optim al activitatii
instructiv-educative, rezultatele o!tinute in atingerea o!iectivelor propuse in activitatea
instructiv-educativa
,
. )n urma experimentelor conduse, privind tactul sau lipsa de tact
pedagogic, atat in randul profesorilor cat al elevilor, autorul concluzioneaza ca pentru profesori
aceasta calitate este conditionata mai ales de insusirile personale, in vreme ce elevii o leaga de
relatiile !une, oneste in care se afla cu profesorii.
Studierea legaturii existente intre trasaturile specifice de caracter ale profesorilor si
calitatea actului pedagogic a dus la aparitia unui alt concept legat de aptitudinea pedagogica si
anuma cel de competenta didactica, implementat de Stroe Marcus in &&&. -eferindu-se la
competenta profesorului specialistii au luat in discutie si gradul de eficienta in procesul predarii
si necesitatea de sta!ilire a unor criterii pentru evaluarea acestei eficiente. "stfel competenta
didactica a fost impartita in cinci competente specifice( competenta cognitiva .a!ilitatile
intelectuale si cunostintele asteptate din partea unui profesor/, competenta afectiva . considerate
specifica profesiei didactice /, competenta exploratorie .vizeaza nivelul practice pedagogice si
exersarea a!ilitatilor didactice de catre viitorii profesori/, competenta legata de performanta
3
Ibidem, p.153
. utilizarea cunostintelor, nu numai stapanirea lor/, competenta de a produce modificari
o!serva!ile ale elevilor in urma relatiei pedagogice.
0
)mportanta acordata performantei si eficientei predarii, a dus la realizarea de cercetari in
privinta descoperirii unor caracteristici in personalitatea profesorului care influenteaza gradul de
succes si randamentul acestora la invatatura. "stfel un studiu realizat de D. "usu!el si 1.
-o!inson identifica trei mari structuri comportamentale. *rima structura se caracterizeaza prin
afectiune, intelegere si prietenie opunandu-se celei definite prin atitudine distanta egocentrism si
marginire. " doua structura identificata are drept caracteristici definitorii responsa!iliatea,
spiritual metodic si actiunea sistematica ce se opun unei structuri ce se caracterizeaza prin lipsa
de planificare, sovaiala si neglijenta. Ultima structura pe care cei doi autori o scot in evidenta
este defdefinite insusiri precum puterea de stimulare, imaginative si entuziasm fiind in antiteza
cu strucura profesorului ce urmeaza din inertie o rutina zilnica. "utorii studiului demonstreaza in
acest mod ca se poate identifica o conexiune intre afectiunea profesorului si randamentul
elevului la scoala, deoarece profesorul tre!uie sa se plieze pe structura personalitatii elevilor si
sa-l ajute asa cum are fiecare nevoie sa fie ajutat.
#onstatam astfel ca formarea aptitudinii, tactului si competentei pedagogice este esentiala
pentru fiecare professor care doreste sa ai!a success in activitatea educationala pe care o
desfasoara, dar acestea sunt necesare si elevilor care reprezinta cea mai importanta parte in
procesul educational materializand rezultatul muncii lor.
4
Ibidem, p.154