LUCRARE DE LICENTA

DISCURSUL DE DEZINFORMARE
NUME :
FACULTATE :
DEZINFORMAREA SI SOCIETATEA
Motto :
,, Un om informat este mai dificil de manipulat decat un om neinformat G. B. Shaw
Motto:
Etse interesnat fatpul ca dcca aszei coerct prmia si ulitma lietra In cuinte,
tet!ul se inetle"e.#
In zilele noastre, gratie dezvoltarii ara !re"edent a #i$lo"elor de inor#are In #asa, a
"a!a"itatilor noilor te%ni"i de "o#&ni"are, a no&l&i ve"tor inor#ational ' internet&l (,
inor#atia se ras!andeste si este re"e!tata #ai ra!id "a ori"and !e Intreaga !laneta) Se !oate s!&ne
"a aste!tarea, asi#ilarea si &tilizarea ei "&renta a& devenit la el de !resante !re"&# satisa"erea
"elorlalte tre*&inte &#ane ' *ioiziologi"e si !si%ologi"e)
Odata "& dis!aritia *arierelor te%ni"e de "o#&ni"are se "ont&reaza tre!tat o no&a trasat&ra a
l&#ii In "are trai#, di"tata de dezvoltarea din do#eni&l ele"troni", &nde inor#atia In diversele ei
or#e, reala, tr&n"%iata, !artiala sa& alsii"ata "ir"&la "& #are ra!iditate)
Reeritor la inor#atie tre*&ie !re"izat a!t&l "a &n a!t n& re!rezinta o inor#atie) In a"est
sens tre*&ie a"&ta o deli#itare !re"isa Intre inor#atie, "are este "&leasa In stare *r&ta si
inor#atii, "are s&nt tre"&te !rintr(o sele"tie "& #ini# "el !&tin trei a"tori: eval&area s&rsei,
eval&area inor#atiei, "oro*orarea inor#atiei)
Se vor*este din "e In "e #ai #&lt de *ino#&l inor#are(dezinor#are) Odata "& dezvoltarea
te%ni"ilor de "o#&ni"are In #asa, o#enirea este s&!&sa &nei "ontin&e agresi&ni inor#ationale)
De!endent din "e In "e #ai #&lt de inor#ati +drog&l sarsit&l&i de se"ol,, individ&l "ade astazi
#&lt #ai &sor !rada dezinor#arii)
Informare: actiune de a $se% informa si rezultatul ei & de a da cuia informatii despre cea sau cinea, a face cunoscut
$'ictionarul e!plicati al lim(ii romane,
)*+,%
CAP.I DEZINFORMAREA
Dezinformarea ' ori"e interventie as&!ra ele#entelor de *aza ale &n&i !ro"es
"o#&ni"ational "are #odii"a deli*erat #esa$ele ve%i"&late "& s"o!&l de a deter#ina la re"e!tori
an&#ite atit&dini, rea"tii, a"ti&ni dorite de &n an&#it agent so"ial) +'ictionarul de sociolo"ie,
Ziarele, radio&l, revistele, televizi&nea si re"ent internet&l s&nt "anale !rin "are se
inl&enteaza, orienteaza si se diri$eaza o!inia !&*li"a interesele si #otivatiile oa#enilor,
"onstiintele si "%iar din"olo de granitele !ro!riilor vointe si si#t&ri) -irt&tile e.traordinare ale
#ass(#edia se "onstit&ie In tot atatea !&n"te nevralgi"e iar de!endenta tot #ai #are a o#&l&i de
"eea "e Ii oera #i$loa"ele de inor#are In #asa re!rezinta o o"azie !ro!ri"e si !entr& #ani!&larea
inor#atiei) /rin a"easta este !osi*il sa ie s"%i#*ate atit&dinile, "onvingerile, trairile si "%iar
"o#!orta#ent&l oa#enilor ara a a!ela la #i$loa"e violente)
Date iind a#!loarea si re"venta &tilizarii dezinor#arii In so"ietatea de astazi, tot #ai tri*&tara
inor#atiei, a ee"telor sale !e #&lti!le !lan&ri, a rol&l&i ei In sit&atii de "riza si de raz*oi, a&
a!ar&t s"oli, "olegii, instit&te si "entre de "er"etari &nde se st&diaza si se a!ro&ndeaza "&
#i$loa"e stiintii"e, teoreti"e si e.!eri#entale, !ro*le#ati"a dezinor#arii "a instr&#ent al
#ani!&larii indivizilor si a #&lti#ilor)
,,Radiograia00 as&!ra te%ni"ilor &tilizate In o!erati&nile de dezinor#are, "e s&nt !ra"ti"ate In
zilele noastre, atat In ti#! de !a"e "at si In ti#! de raz*oi sa& "rize, este ne"esara avand In vedere
"a !e #as&ra "e inor#atia "reste In vol&#, "ir"&la tot #ai ra!id, In"er"and sa ras!&nda tot #ai
ade"vat variatelor nevoi de "&noastere si a"ti&ni ale o#&l&i si "ole"tivitatilor, "res" In #od
!ro!ortional si !eri"olele det&rnarii ei, a$&ngand !ana la &r#a la a se &tiliza asa(zisele #esa$e
"landestine a&ditive si viz&ale #enite a i ino"&late dire"t In s&*"onstient&l &#an !re"&# si la
a"ti&ni de into.i"are a a"torilor de de"izie) De altel, nedi&zarea &nei inor#atii, trans#iterea ei
in"o#!leta, In #od tendentios sa& als ori sat&rand !&*li"&l !rin s&!rainor#atie, "are a*ate atentia
oa#enilor de la an&#ite !ro*le#e si le di#in&eaza "a!a"itatea de a dierentia esential&l de
se"&ndar se a$&nge tot la dezinor#are)
/rin dezinor#are se &r#areste "rearea a do&a ta*ere, a "elor *&ni si a "elor rai) Cont&rarea
"at #ai e.a"ta a dierentelor dintre "ele do&a ta*ere se I#!leteste "& asa n&#it&l ,,!ro"es de
satanizare00 +ori dia*olizare, olosind&(se "a s&!ort In "adr&l a"est&i !ro"es date si inor#atii
tr&"ate)
( 1a"ti&nea e#itator&l&i "are !rovine din asa#*larea se#nelor "& intentia de a #i"sora, s&!ri#a sa&
a a"e i#!osi*ila "orelarea re!rezentarii re"e!tor&l&i "& realitatea original&l&i2 +Frag&as Maria,
Teoria de la desinor#a"ion) Madrid, 3456,
In En"i"lo!edia Sovieti"a +3467, a!area &r#atoarea deinitie: 1!ro!agarea de inor#ari
alse "& s"o!&l de a "rea "on&zie In rand&l o!iniei !&*li"e este !ra"ti"ata de !resa si radio&l
"a!italist 8este &n no& raz*oi !regatit de *lo"&l i#!erialist I#!otriva !oliti"ii !a"iiste a URSS2)
9)/)Cat%alla, s"ria: 1In #edi&l sovieti", In"a din anii 7:, dezinor#area dese#na &n arsenal de
#i$loa"e "&nos"&te sa& o"&lte destinate inl&entariig&vernelor straine, dis"reditarii o!ozantilor
!oliti"i, In s!e"ial e#igranti, s&*#inarii In"rederii Intre aliatii ostili Uni&nii Sovieti"e, alsii"arii
a!re"ierilor adversarilor !rivind realitatea +8,) Sovieti"ii s&nt "onsiderati, In #a$oritatea "az&rilor,
"ei "are "ond&" $o"&l2)
Dezinor#area se !ra"ti"a tot ti#!&l iar si#!l&l a!t al olosirii a"est&i ter#en tot #ai des In &lti#a
!erioada, atat In li#*a$&l s"ris "at si "el vor*it, de#onstreaza "a a In"e!&t a i olosit In sens
siste#ati") In a!t, a"est !ro"es "onsta In a s!&ne "at #ai #&lte l&"r&ri rele !osi*ile des!re
ina#i"&l !otential, adesea Intr(&n #od a*sol&t grat&it, dar *azand&(se !e s&!ort&ri ale
dezinor#arii ' inor#atii alse, de"laratii alse, otograii alse)
In !lan !si%ologi" !rintr(o dezinor#are re&sita se "reeeaza In rand&l !o!&latiei, !e de o !arte, o
"vasi&nani#itate a "ara"ter&l&i !si%oti", iar !e de alta !arte, o stare irationala "are I#!inge sa n&
#ai vada de"at "eea "e se Inta#!la In sens&l dezinor#arii, sa o I#*ogateas"a, sa se
dezinor#eze el Ins&si)
A"este #aniestari "are tin de "eea "e se n&#este ,,zvon&l !&*li"00 si "are a& ost st&diate din !lin
de so"iologi, "onstit&ie #ateria as&!ra "ar&ia a"tioneaza dezinor#ator&l)se !oate s!&ne "a a"esta a
atins s&""es&l de!lin at&n"i "and dezinor#area a$&nge sa se li!seas"a de a$&tor&l sa&)
Tre*&ie sa se retina "lar "a dezinor#area n& se adreseaza de"at la s&!raata inteligentei
!&*li"&l&i !e "are !retinde "a(l ind&"e In eroare; In !ro&nzi#e ea se adreseaza sensi*ilitatilor sale
de la toate nivel&rile: al ini#ii, al vis"erelor, al se.&l&i, !asi&nile iind Intotdea&na #ai !&terni"e In
o# de"at "onvingerile)
9)/) Cat%ala "onsidera "a or#a "ea #ai radi"ala de dezinor#are este "ea Intalnita In
so"ietatile totalitare, deoare"e In a"este or#e de g&vernaretintelor li se interzi"e dre!t&l la gandire,
1dezinor#area neaga dre!t&l sa& !osi*ilitatea de ase "&noaste realitatea In aara a!arentelor sa&
nor#elor i#!&se2)
/entr& a Intelege #ai *ine "&# se "on"e!e dezinor#area, da"a s&nte# s&!&si sa& n& dezinor#arii
ori !entr& a gasi #i$loa"ele si "aile de a ne o!&ne dezinor#arii tre*&ie sa sti# "e e dezinor#area)
Se !oate s!&ne "a a"easta !res&!&ne trei ele#ente: #ani!&larea o!iniei !&*li"e, #i$loa"e det&rnate
si s"o!&ri !oliti"e, interne sa& e.terne) Astel, se !oate deini dezinor#area "a iind o #ani!&lare a
o!iniei !&*li"e3,, In s"o!&ri !oliti"e, olosind inor#atii tratate "a
#i$loa"e det&rnate)
/ornind de la a"easta deinitie vo# "ont&ra #od&l de "on"e!ere, avand tot&si In vedere a!t&l "a
ie"are o!erati&ne are !arti"&laritatile ei :
< Client&l este &n&l din ele#entele !rin"i!ale ale a"est&i !ro"es, el *enei"iind de !e &r#a
dezinor#arii si tot el iind a"ele "are a"%ita "ost&rile a"este "a#!anii) In &nele "az&ri a"esta !oate
i "%iar el te#a dezinor#arii +este "az&l "andidat&l&i la &n !ost "are !oate !lati &n&i organis#
s!e"ializat !entr& a(l a"e #ai atra"tiv alegatorilor,)
< Agent&l este &n organis# s!e"ializat "are "ond&"e a"este "a#!anii de dezinor#are) D&!a
a"easta a ost a"e!tata de "lient, agent&l este dire"t ras!&nzator de rez&ltatele o*tin&te) /entr& a(si
atinge s"o!&rile !ro!&se el se oloseste de o alta "ategorie de agenti, n&#iti In general si agenti
de inl&enta) A"estia s&nt !ersoane de!rinse "& arta "on"iziei si a "&vant&l&l&i "are loveste
dre!t la tinta, &nii dintre ei l&"rand anterior la agentii de !&*li"itate &nde si(a& a"&t stagi&l)
< St&di&l de !iata re!rezinta ele#ent&l "are a"e legat&ra Intre "a#!ania de dezinor#are si
ele#entele "ararora se adreseaza a"easta) Ori"e "a#!anie tre*&ie sa ai*a la *aza &n !ro"es #in&tios
de o*servare si "er"etare !entr& a se o*serva "are ,,!rod&s00 va i a"e!tat si "&# !oate i a"&t sa ie
a""e!tat de "ei "arorare se adreseaza) /rin a"est st&di& de !iata se deter#ina o*ligatori& alegerea
s&!ort&l&i la "are vor i atasati trans#itatorii) Este evident "a Intr(&n el tre*&ie o!erat "& !ersoane
intele"t&ale si In alt el tre*&ie a"tionat "& !ersoane neinstr&ite)
< S&!ort&rile re!rezinta a"ele ele#ente "are deter#ina gr&!&l "are este s&!&s "a#!aniei de
dezinor#are sa "reada "eea "e ,, i se serveste00 si n& doar sa serveas"a) Astel, tre*&ie aratat "a,
a"este s&!ort&ri tre*&ie o*servate Intr(o legat&ra dire"ta "& "a#!ania de dezinor#are, deoare"e
e.tragerea lor din a"easta relationare a"e "a a"estea sa(si !iarda "easta "alitate de s&!ort In "adr&l
dezinor#arii)
< Trans#itatorii s&nt In general #i$loa"ele de inor#are In #asa) A"estia s&nt indis!ensa*ili
din "el !&tin do&a #otive "a#!aniei de dezinor#are: In !ri#&l rand !entr& a ras!andi "atre
!ersoanele s&!&se a"est&i !ro"es si de ase#enea !entr& a Il a"e "o#!li"e, In general In #od
in"onstient, !entr& "a In event&alitatea &n&i ese" al a"estei "a#!anii sa devina ta!&l is!asitor al
o!erati&nii)
< Te#a re!rezinta s&*ie"t&l "are este tratat In "adr&l a"estei "a#!anii) A"easta este
indis!ensa*ila ori"arei "a#!anii si tre*&i sa ie "at #ai si#!l& !osi*il astel In"at sa ie a""esi*il si
&sor de asi#ilat !ersoanelor "arora se adreseaza)
Tratarea te#ei re!rezinta #od&l In "are este ad&sa la "&nostinta !ersoanelor vizate te#a a"estei
"a#!anii) Dezinor#area Isi !oate trata te#a In #ai #&lte #od&ri ie nedi&zand o inor#atie, ie
di&zand o inor#atie in"o#!leta, tendentioasaori "%iar alsa, ie sat&rand atentia !&*li"&l&i !rintr(
o s&!rainor#atie "are a"e sa se !iarda sens&l a tot "eea "e e i#!ortant si "e n& este, ie !rin
"o#entarii s&*ie"tive) Tratarea te#ei tre*&ie sa se realizeze Intr(&n li#*a$ a""esi*il
!&*li"&l&i si "%iar Intr(&n an&#it "od) /rin a"este "od&ri "are n& Insea#na #are l&"r& ele re&ses"
sa a$&nga, ara a tre"e !rin nivel&l inteligentei la nivel&l sensi*il) Astel, da"a te#a n& este "o#!let
rationala are sanse #ari sa ie a""e!tata)
< C&tiile de rezonanta re!rezinta In general #i$loa"ele !e "are le !ar"&rg #esa$ele !&*li"itare
si "%iar !ersoana "are da"a a Inteles *ine #esa$&l Il va re!eta ad&"and&(l astel la "&nostinta altor
!ersoane)
Te#a si s&!ort&rile ei s&nt In"redintate agentilor de inl&enta "are tre*&ie sa gaseas"a "alea "ea #ai
*&na !entr& a le ad&"e la "&nostinta !&*li"&l&i) Tre*&ie !re"izat "a o sing&ra "&tie de rezonanta n&
este s&i"ienta !entr& a d&"e o o!erati&ne de dezinor#are) Tre*&ie "a te#a sa ie rel&ata de "at #ai
#&lte "&tii de rezonanta) A"est l&"r& n& este oarte gtre& de realizat deoare"e se o*serva tot #ai des
In zilele noastre "a e.ista tendinta "a an&#ite ziare sa& e#isi&ni sa ie "onsiderate "ele #ai
i#!ortante si d&!a "are "elelalte a& tendinta sa se sin"ronizeze) /rin &r#are este ne"esar "a la a"esti
or#atori sa e.iste o an&#ita inl&enta si astel te#a !oate !orni !e "alea dorita)
< Tinta este re!rezentata de o!inia !&*li"a a !o!&latiei vizate) As&!ra tintei tre*&ie a"&t &n
st&di& de !iata !entr& a se o*serva toleranta) A"easta toleranta este li#itata dar dire"t !ro!ortionala
"& nestiinta !o!&latiei as&!ra &n&i o*ie"t dat dar este invers !ro!ortionala "& !re$&de"atile
deavora*ile a"ti&nii de dezinor#are)
Uneori este ne"esar a "rea initial tintei !re$&de"ati avora*ile !entr& viitoarea "a#!anie de
dezinor#are, &r#and "a a!oi sa se lanseze "a#!ania)
Constata# astazi "a, In n&#ele dre!t&l&i &nda#ental al o#&l&i si al so"ietatii la inor#atie, !e
s"ara larga, se !ra"ti"a o dezinor#are !rin denat&rarea si deor#area inor#atiilor) Se !oate
"onsidera astel !e *&na dre!tate "a a"easta re!rezinta a -(a di#ensi&ne a ori"arei l&!te alat&ri de
di#ensi&nile !a#ant, #are, aer si "os#os)
/rin !ris#a "elor !rezentate se doreste "a o#&l sa Isi dezvolte a"ele #odalitati de !rote"tie
I#!otriva a"estei or#e de agresi&ne !si%ologi"a, "onstientizand sa n& se lase s&o"at de
s&!rainor#atia a#*ientala, sa n& Isi or#eze o!inii de"at as&!ra s&*ie"telor la "are !oate avea
a""es din #ai #&lte s&rse de inor#are, sa !ra"ti"e s!irit&l de "ontradi"tie si sa In"er"e sa Isi
or#eze o!inii In lo" sa le ,,"&#!ere00 gata a*ri"ate !re"&# si sa re&ze siste#ati" si "ategori"
a&to"enz&ra lor)
C& alte "&vinte, !entr& a i i#&ni la dezinor#are, !entr& a ani%ila ee"tele sale !ers&asive, ie"are
dintre noi tre*&ie sa !riveas"a a!tele, evni#entele, sit&atiile indierent !rin "e ve"tori ne s&nt
ad&se la "&nostinta +tre*&ie #aniestata o atentie deose*ita "& televizi&nea, "& o an&#e
"ir"&#s!e"tie, a"and eort&l de e.a#ina atent s&rsa, "ontin&t&l inor#atiei, #o#ent&l sa&
"onte.t&l In "are a ost lansata si "and ave# !osi*ilitati "%iar sa "onr&nta# "& realitatea la "are
a"e tri#itere) In a"est el vo# "adea #ai gre& vi"ti#a dezinor#arii)
Este evident "a &n "on"e!t atat de "o#!le. !re"&# dezinor#area n& se red&"e la ra#&ra sa
!si%ologi"a) A# retin&t insa !entr& l&"rarea de ata doar a"ele ele#ente s!e"ii"e &n&i st&di& din
!ers!e"tiva !si%oso"iologi"a, !ornind de la detalierea an&#itor "on"e!te si #ergand !ana la
e.e#!lii"area s&""inta a !ra"ti"ii dezinor#arii) In "ontin&are vo# "a&ta sa !rezenta# as!e"te
legate de den&ntare si a!arare I#!otriva dezinor#arii)
CAP.II MANIPULAREA IN DEZINFORMARE
Realitatea se "onstr&ie=te >n "o#&ni"are ' !rin inters&*ie"tivitate, !rin ?noi2(&l so"ial al
o*ie"tivit@Aii ' n& >n "&noa=terea "& s&*ie"t individ&al, de vre#e "e, datorit@ "o#&ni"@rii, !&te#
vor*i des!re l&#i !osi*ile sa& virt&ale, "onstr&ite >n se#nii"aAie, >n $&r&l s&*ie"t&l&i) Fiind
"onstr&"toare de realitate, "o#&ni"area !oate i, i#!li"it, #ani!&lare) Un e.e#!l& ane"doti" olosit
!entr& a il&stra #ani!&larea ne !oate ar@ta "a atari !ro"edee n& s&nt atBt !si%ologi"e, ">t
"o#&ni"ative) Ane"dota ne s!&ne "@ CerDovitz !ri#e=te >ntr(o sear@ vizita ne!ot&l&i s@& din
C&%&=i, "are "a&t@ de l&"r&) Un !i" >n"&r"at de sit&aAie, CerDovitz s&n@ !e Clinton: 1E#i a#intes"
"@ la $oint(&l #ondial evreies" #i(aAi ar@tat !ozele d&#neavoastr@ de a#ilie) AAi i de a"ord "a
ii"a d&#neavoastr@ s@ se "@s@toreas"@ "& ne!ot&l #e& din C&%&=iF2 Clinton, &n !i" stBn$enit, >i
r@s!&nde: 1GtiAi "Bt de #&lt #@ si#t i#!li"at >n !ro*le#ele destin&l&i evreilor din E&ro!a "entral@
=i de est) Tot&=i, este e."esiv@ !ro*le#a &nei "@s@torii >ntre ii"a #ea =i &n evre& o*s"&r din
Ro#Bnia)2 1A2, >i s!&ne CerDovitz, 1v@ >n=elaAi, n& este &n evre& o*s"&r din Ro#Bnia, "i viitor&l
dire"tor al Fond&l&i Monetar InternaAional)2 1Desig&r2, r@s!&nde Clinton, 1at&n"i sit&aAia se
s"%i#*@ =i r@#Bne# >n "onta"t >n a"east@ !ro*le#@)2 D&!@ "are CerDovitz s&n@ la &n&l din !rietenii
l&i de la F)M)I), Str&lovitz: 1Gti& "@ voi s&nteAi >n "@&tarea &n&i !re=edinte a F)M)I)(&l&i) -rea& s@ >l
!ro!&n >n a"est !ost !e ne!ot&l #e& din C&%&=i)2 1C&n2, >i s!&ne Str&lovitz, 1desig&r, noi !&te#
aran$a #&lte sit&aAii, dar tot&=i e "o#!li"at s@ i#!&ne# &n evre& o*s"&r din Ro#Bnia)2 1A2, >i
r@s!&nde CerDovitz, 1n& este &n evre& o*s"&r din Ro#Bnia, "i viitor&l ginere a l&i Clinton) 2
1At&n"i2, >i s!&ne Str&lovitz, 1!ro*le#a e "a =i rezolvat@)2 Ave# >n a"east@ sit&aAie
"o#&ni"aAional@, realit@Ai virt&ale, l&#i !osi*ile "are(=i s!ri$in@ realitatea sa& realizarea &na !e
e.istenAa "eleilalte: do&@ !osi*ilit@Ai "o#&ni"ate "a realitate se s&sAin !entr& a deveni realitate
ee"tiv@)
O alt@ ane"dot@, des olosit@ "a e.e#!l&, ne atrage atenAia as&!ra el&l&i >n "are a"eea=i realitate
!oate i !rezentat@ dierit >n "o#&ni"are, !entr& a o*Aine de"izii o!&se) Un t>n@r novi"e =i &n
"@l&g@r se !li#*a& !rin gr@dina #@n@stirii, "itind =i "o#ent>nd >#!re&n@ dierite !asa$e din Ci*lie)
La &n #o#ent dat a& si#Ait nevoia &nei Aig@ri, dar, ne=tiind da"@ >n"al"@ vreo reg&l@ &#>nd >n
ti#!&l st&di&l&i, s(a& %ot@r>t s@ "ear@, d&!@ #as@, !er#isi&nea !@rintel&i stareA) C>nd s(a& >nt>lnit a
do&a zi, "@l&g@r&l &#a lini@tit, s!re ned&#erirea novi"el&i:
HFrate, #ie stareA&l #i(a interzis s@ &#ez, Aie "&# de Ai(a !er#isFH
HN& =ti&))) T& "e i(ai s!&sFH
HI(a# "er&t s@(#i dea voie s@ &#ez >n ti#! "e "ites" Ci*lia)H
H-ezi, ai"i ai gre=it) E& i(a# "er&t s@(#i dea voie s@ "ites" Ci*lia >n ti#! "e &#ez)H
Fiind "onstr&"toare de realitate, "o#&ni"area este i#!li"it #ani!&lare) /&nerea >n s"en@ "a realitate
este oarte *ine e.e#!lii"at@ de ro#an&l l&i OrIel, 1345J2, !entr& "are viitor&l e "ert, tre"&t&l >n
s"%i#* e re"onstr&i*il !rin s"%i#*area !ersona$elor >n !oze sa& =tergerea lor) Ceea "e s(a =i
>ntB#!lat >n "az&l otograiilor "& 1Codn@ra= =i g@rzile !atrioti"e2 "are il&stra& >n #an&alele de
istorie ale ve"%i&l&i regi# #o#ent&l istori" de la 7K A&g&st 34JJ dar "are a& ost @"&te n& la
ins&re"Aie, "i !atr& ani #ai tBrzi&, >n 34J5) Det&rnarea, deor#area, dezinor#area s&nt !ro"ed&ri
de "onstr&"Aie a realit@Aii >n no&a l&#e a #i$loa"elor de "o#&ni"are de #as@) Desig&r, >n a"est "az
"el #ai adesea se !&ne !ro*le#a ra!ort@rii #orale la interese: adev@r este >nAeles "a sin"eritate >n
"o#&ni"are =i se o!&ne #in"i&nii, >n !lan eti")
/ro*le#a relaAiei dintre realitate =i "o#&ni"are este >ns@ #&lt #ai !ro&nd@ =i i#!li"@
!lan&l "&noa=terii, "& o!oziAia dintre adev@r =i als) /ri#a dintre teoriile ilosoi"e ale adev@r&l&i se
leag@ de !ri#a te#atizare, "are se >ntrea*@ as&!ra a 1"eea "e este2, "@&tBnd >n #aterie sa& or#@
!rin"i!i&l, te#ei&l a"estei l&#i) Ordinea e.istenAei, a gBndirii =i a rostirii a" &na, n&
s&nt des!@rAite) C&noa=terea este =i rostire adev@rat@ !entr& "@ s!&ne 1"eea "e este2) Aristotel va
e.!ri#a "Bt se !oate de "lar or#&la !ri#@ a adev@r&l&i >n teoria adev@r&l&i "ores!ondenA@)
Air#aAia sa& negaAia este adev@rat@ da"@ ea "ores!&nde la 1"eea "e este2) En a"east@ teorie a
adev@r&l&i !ro!rietatea de adev@r a!arAine relaAiei, ra!ort&l&i dintre en&nA =i starea de a!t) A"est ti!
de adev@r este "el !e "are >l >ntBlni# >n =tiinAele *azate !e o*servaAie =i e.!eri#entare dire"t@)
Odat@ "& a do&a te#atizare, a "&noa=terii, "eea "e este devine relativ la "eea "e "&noa=te#) Adi"@
"eea "e n& "&noa=te# n& e.ist@ >n #od real !entr& noi) E.ist@ ai"i de$a do&@ ordini distin"te:
ordinea a 1"eea "e este2 !e de o !arte, =i ordinea gBndirii =i rostirii, !e de alta) Ordinea a 1"eea "e
este2 n& #ai !oate i dire"t a""esat@, da"@ n& "&#va, a=a "&# "rede Lant, n& !oate i delo"
a""esat@, iind 1l&"r&l >n sine2) Tot >n "onor#itate "& Lant, teoria adev@r&l&i devine teoria
adev@r&l&i "oerenA@) Adi"@ da"@ !&n"t&l de !le"are este a.io#ati" "ore"t =i da"@ !a=ii !e "are >i
a"e# s&nt "ore"Ai rez&ltat&l raAiona#ent&l&i nostr& e "ore"t)
/entr& "ea de(a treia te#atizare, "ea a "o#&ni"@rii, 1"eea "e este2 =i "eea "e "&noa=te# "a
realitate este relativ la "o#&ni"are: "eea "e n& "o#&ni"@#, n& e.ist@ !entr& noiM Realitatea se
"onstr&ie=te >n "o#&ni"are ' !rin inters&*ie"tivitate, !rin ?noi2(&l so"ial al o*ie"tivit@Aii ' n& >n
"&noa=terea "& s&*ie"t individ&al, de vre#e "e, datorit@ "o#&ni"@rii, !&te# vor*i des!re l&#i
!osi*ile sa& virt&ale, "onstr&ite >n se#nii"aAie, >n $&r&l s&*ie"t&l&i) Cea de(a treia teorie a
adev@r&l&i n& este >n"@ la el de "lar or#&la*il@ "a =i !ri#ele do&@) Tot&=i, a# !&tea(o des"o!eri
s"%iAat@ la 9eidegger) Este teoria adev@r&l&i(se#nii"aAie des!re "are Noi"a vor*e=te i#!li"it,
"o#!arBnd&(l "& adev@r&l e.a"titate) Adev@r&l este "& atBt #ai adev@rat "& "Bt se#nii"aAia l&i este
#ai &niversal a""e!ta*il@) A"est ti! de adev@r este, la &r#a &r#ei, adev@r&l de#o"rati" al valorilor)
O valoare este "& atBt #ai adev@rat@ "& "Bt are o ser@ de "&!rindere sa& o a#!lit&dine #ai larg@ >n
ra!ort "& gr&!&rile &#ane) Co#&ni"area este >n sine nego"iere =i #ediere a se#nii"aAiilor din
l&#ea ta "& se#nii"aAiile din l&#ea "elorlalAi) C&# "o#&ni"@# =i "e "o#&ni"@# deine=te "&lt&ra
noastr@, atBt individ&al@ "Bt =i "ole"tiv@) A"est ti! de adev@r ' se#nii"aAie, sa& #ai degra*@ adev@r
sens (, sta*ilit inters&*ie"tiv =i de#o"rati", este adev@r&l de a"&# al dis"&rs&rilor artei, "&lt&rii >n
general =i !oliti"&l&i) Or el "onstit&ie, d&!@ "&# se va vedea, totodat@ &n&l din !rin"i!iile
!rod&"Aiei #as(#ediilor, "el "are le "oner@ "ara"ter&l de "o#&ni"are de #as@) Iar da"@ #@s&r@#
orAa no&l&i adev@r !rin a#!loarea "&!rinderii se#nii"aAiei sale ' >n deinitiv, a"easta este "ea #ai
o!eraAional@ #@s&r@ a de#o"raAiei dezira*ileM (, "e iloso, ori"Bt de so"rati" ar i el, se !oate
#@s&ra "& a&dienAa =i a!ro*area ' 1"onsens&l2M ' "& "are s&nt >ntB#!inaAi $&rnali=tii de talDs%oIF
Ce siste# ilosoi" sa& "e ro#an ori !oe#, #ai a& orAa #odelatoare a "li!&rilor !&*li"itare ori
#&zi"ale, "are #odeleaz@ ast@zi stil&l de viaA@, !asi&nile =i se.&alitatea tinerei generaAiiF En
trans#iterea adev@r&l&i, >n >nv@Aarea so"ial@ de ast@zi n& ve"%ea tradiAie =i ni"i "&noa=terea
#odern@ #odeleaz@ individ&l, "i #ass(#ediile)
/ro*le#a inl&enA@rii sa& deter#in@rii a"Ai&nii N "o#!orta#ent&l&i N atit&dinii:
Inl&enAarea sa& deter#inarea a"Ai&nii N "o#!orta#ent&l&i N atit&dinii o*Ain&t@ !rin
"onstr>ngere e.!li"it@ sa& i#!li"it@ sa& !rin a"ord ae"tiv(instin"t&al: /are oarte !ro*a*il "@ o#&l
ar%ai", rez&ltat al antro!ogenezei, s@ i ost !si%i" =i "o#!orta#ental oarte !&Ain deta=at de gr&!)
Or, !ri#ele gr&!&ri de %o#inide era& si#ilare ori"@r&i gr&! de ani#ale =i avea& o str&"t&r@
!ira#idal@, "onor#@ "& nivel&rile de !&tere izi"@ ee"tiv@ =i "& relaAiile de orA@ din "adr&l
gr&!&l&i) Este ne"onving@tor s@ vor*i# >n a"est "az des!re "onvingeri : ave# de(a a"e "& atit&dini
s&sAin&te ae"tiv =i instin"tiv, #ai degra*@ de">t intele"t&al, !entr& "@ tot&=i, >n ra!ort "& gr&!&l,
o#&l r@#>ne &n organis# *iologi" dierenAiat, se!arat, "& interese relativ individ&alizate) Tot astel,
"onstr>ngerea este relativ@ la a"este atit&dini individ&alizante, s&sAin&te ae"tiv(instin"t&al: #e#*rii
!&terni"i ai gr&!&l&i o*lig@ !rin inter#edi&l orAei, !e #e#*rii ineriori "a !&tere izi"@, la an&#ite
"o#!orta#ente) De la >n"e!&t >ns@, >n gr&!&rile de %o#inide e.er"itarea li*er@ a !&terii izi"e a ost
>ngr@dit@ rit&ali")
Evol&Aia istoriei &#anit@Aii a #ers >n dire"Aia >ngr@dirii li*ert@Aii de e.er"itare a !&terii izi"e
as&!ra se#enilor) +Mai !re"is, a a"ilitat >nlo"&irea a"est&i gen de !&tere dire"t@ !rin e.er"itarea
&nor !&teri indire"te, legate #ai >nt>i =i >n "%i! a!ro!iat de "eea "e a ost !&terea !&r izi"@, de
!&terea "onerit@ de ierar%iile so"iale, #ai a!oi, >n"@ #ai #ediat, de "ea oerit@ de ierar%iile
e"ono#i"e), Ra!ort&l dintre gr&!&l "o#&nitar =i individ este &n ra!ort oarte str>ns: individ&l
a!roa!e "@ n& are "on=tiinAa a&tono#iei sale >n ra!ort "& gr&!&l de a!artenenA@) L@rgirea
di#ensi&nii gr&!&rilor &#ane, tre"erea de la "o#&nitate la so"ietate ' &n !ro"es oarte l&ng de
altel, "are #ai !@streaz@ "%iar =i >n so"iet@Aile noastre #oderne "o#&nit@Ai #ai sla*e, "&# s&nt "ele
etni"e, =i "o#&nit@Ai #ai !&terni"e, "&# s>nt a#iliile ' a eli*erat individ&l de o !rea stri"t@
identitate de gr&!, "onerind&(i >n ra!ort "& "o#&nitatea de a!artenenA@ relativa a&tono#ie
"onstit&tiv@ !entr& "on=tiinAa individ&al@) /rintr(o diale"ti"@ a res!onsa*iliz@rii =i li*ert@Aii,
an"orat@ de altel >n #e"anis#&l "onstr>ngerilor "or!orale ' d&!@ "&# o*serv@ Nietzs"%e (,
individ&l a interiorizat "onstr>ngerile e.terioare dezvolt>nd&(=i "on=tiinAa de sine) De a"eea
"onvingerile "on=tiente a& devenit tot #ai i#!ortante >n &nda#entarea atit&dinilor =i
"o#!orta#entelor)
Restr>ngerea !resi&nii gr&!&l&i =i e.tinderea a&tono#iei individ&ale a"e ne"esar@
"onvingerea)
Interes&l !entr& "onvingerile, atit&dinile =i a"Ai&nile sa& "o#!orta#ent&l oa#enilor a!ar "&
li#!ezi#e >n Ore"ia) Conte.t&l este a"ela al de"iziilor !oliti"e, al %ot@r>rilor "are !rives" viaAa
"et@Aenilor, a &nor oa#eni "are a& individ&alitate de "et@Aeni, adi"@ o !oziAie in"o#!ara*il #ai
ato#izat@ de">t a"eea din "o#&nit@Aile stri"te "@rora le a!arAin =i >n "are n& !&te# vor*i de">t
#etaori" des!re !oliti"@) Ni#i" n& #ai este de la sine >nAeles, adi"@ i#!li"it, "&# era >n
"o#&nit@Aile a "@ror reg&l@ de relaAie interindivid&al@ este: 1&n&l !entr& toAi, toAi !entr& &n&2 =i >n
"are !&terea aA@ de "eilalAi a!are "a o "alitate "vasinat&ral@, a""e!tat@ s!ontan) En "etate ' =i >n
so"ietate ' !&terea =i relaAiile "& "eilalAi ' "are n& #ai a!arAin "o#&nit@Aii stri"te ' s&nt nego"iate
"o#&ni"aAional) Adi"@, !rin "o#&ni"are, "onvingerile =i atit&dinile, =i >n "onse"inA@ de"iziile,
a"Ai&nile =i "o#!orta#entele s&nt inl&enAate #ai #&lt sa& #ai !&Ain e.!li"it, dar "on=tient) Este
"eea "e se n&#e=te !ers&asi&ne: #odii"area !rin "o#&ni"are, "& !arti"i!area "on=tiinAei ' adi"@
!rin as&#area li*er@ a res!onsa*ilit@Aii ' a "onvingerilor =i atit&dinilor, !entr& a o*Aine de"izii,
a"Ai&ni =i "o#!orta#ente "onor#e intenAiilor sa& intereselor "el&i "are !ers&adeaz@) Retori"a =i
oratoria este "on"o#itent@ "& interes&l !entr& !ers&asi&ne, !entr& #odii"area "onvingerilor =i
atit&dinilor, de"i !entr& inl&enAarea de"iziilor, a"Ai&nilor =i "o#!orta#entelor >n so"ietatea
atenian@, >n "are !&terea, a"Ai&nile !oliti"e =i san"Ai&nile $&ridi"e era& de"ise !rin vot dire"t) Solon
este !ri#&l des!re "are =ti# "@ a introd&s dre!t&l la a!@rare, #ar">nd astel o dat@ i#!ortant@
!entr& "a!a"itatea "o#&ni"@rii de a inl&enAa de"iziile $&ridi"e)
Influenarea, determinarea aiunii, om!ortamentului "au atitudinii #n omuniare
Li#*a$&l oer@ o i#!ortant@ res&rs@ !entr& a inl&enAa atit&dinea =i "o#!orta#ent&l
oa#enilor) Fa!tele =i logi"a sing&re s&nt adesea ins&i"iente !entr& a "onvinge) Ele tre*&ie ada!tate
+Aristotel, sit&aAiei =i "el&i "are tre*&ie "onvins)
En li#*a$ inl&enAarea !oate l&a or#e oarte dierite: a#eninAare, !ro#isi&ne, ordin, "erere,
arg&#entare, !ers&asi&ne, #ani!&lare, sed&"Aie et") Ordinele sa& a#eninA@rile !ot !rod&"e
>nAelegere, @r@ a !rod&"e =i "onvingere) EnAelegerea are n&#ai ee"te "o#!orta#entale, !e ">nd
"onvingerea !rod&"e s"%i#*@ri #ai !ro&nde, ae"tive =i "ognitive)
Ti!ologia =i analiza or#elor !rin "are "o#&ni"area inl&enAeaz@ sa& deter#in@ a"Ai&nea,
"o#!orta#ent&l, atit&dinea) S"%e#a "elor J !&n"te "ardinale ale a"Ai&nii "o#&ni"@rii as&!ra
"o#!orta#ent&l&i: de#onstraAie, !ers&asi&ne, #ani!&lare, sed&"Aie)
De#onstrare +Arg&#entare 1!&r@2, ' Adev@r&l >n sens "ognitiv stri"t revine n&#ai de#onstraAiei;
tot "e este !este ' !ers&asi&ne, #ani!&lare, sed&"Aie ' revine 1#in"i&nii2, adi"@ registr&l&i realit@Aii
"o#&ni"aAionale, a l&#ilor !osi*ile) Distin"Aia !ri#@: $&de"@Ai de valoare ( $&de"@Ai de e.istenA@) En
"az&l $&de"@Ailor de valoare n& se !oate sta*ili "& "ertit&dine #a.i#@ adev@r&l sa& neadev@r&l lor,
ai"i n& e.ist@ adev@r a*sol&t de#onstra*il =i in"ontesta*il) DierenAa de#onstrare ' arg&#entare
!ers&asiv@: !ri#a d&"e la adev@r&l "ert +logi"o(#ate#ati"@, olosind e."l&siv $&de"@Ai de a!t sa&
de "onstatare; "ealalt@ d&"e la !ro*a*ilitatea adev@r&l&i =i la "onvingere sa& "redinA@ olosind
a#este"&l nat&ral &#an >ntre $&de"@Ai de a!t +sa& de "onstatare, =i $&de"@Ai de valoare)3
Rez&lt@ "@ arg&#entarea astel deinit@, are #ai !&tin de a a"e "& logi"a, de">t are de#onstraAia)
Entr(adev@r, !ers&asi&nea n& este &n !ro"ede& de "&noa=tere, iar retori"a n& este o dis"i!lin@
gnoseologi"@) Oratorii =i retori"ienii a& >nAeles de la >n"e!&t a"est as!e"t al !roesi&nii lor de
"o#&ni"aAioni=ti) Soi=tii >ntre !ri#ii: Oorgias, "are a air#at "@ orator&l !oate trata des!re ori"e =i
/rotagoras, !entr& "are, o#&l iind #@s&ra t&t&ror l&"r&rilor, ori"e o!inie &#an@ este legiti#@)
Carneade, elev&l l&i Oorgias, a !ledat >n aAa ro#anilor a#*ele teze: at>t &tilitatea, ">t =i in&tilitatea
$&stiAiei, "eea "e i(a >ngrozit !e a"e=tia) Mai #&lt de">t des!re i#oralitate, "are a ost i#ediat
invo"at@, este vor*a ai"i des!re a!t&l "@ !ra"ti"a oratoriei =i teoria ei retori"@ legiti#eaz@ a!@rarea
ori"@r&i !&n"t de vedere ( "%iar =i a &nor !&n"te de vedere o!&se) Ceea "e devine a*sol&t nor#al,
da"@ n& "rede# >ntr(&n adev@r, &ni", a*sol&t sa&, "el !&Ain, dat@ iind "o#!le.itatea intrinse"@ a
&nei !ro*le#e "ontroversate este nevoie de !&n"te de vedere dierite) De altel, !l&ralitatea
!&n"telor de vedere este re"la#at@ de so"iet@Aile de#o"rati"e: >n a*senAa inei "&noa=teri a*sol&te,
nevoia de a "onvinge n& dis!are !entr& "@ n& !ot dis!are >n viaAa &#an@ sit&aAiile "onli"t&ale,
"ontroversa*ile =i "ontroversele)
Per"ua"iunea $Ar%umentarea, adi& demon"traia 'im!ur&()
s"%i#*@ atit&dinea senti#ental@ +?N(a# v@z&t l&"r&rile >n el&l @sta !>n@ a"&#2, sa& !ers!e"tiva
#ental@ +1N& #(a# g>ndit la asta2, !entr& a s"%i#*a "o#!orta#ent&l de la ne&tr&, la !ozitiv ori
!entr& a !ro!&ne &n "o#!orta#ent no&) /ers&asi&nea este "o#&ni"area *azat@ !e !rezenAa
"on=tiinAei =i arg&#ent@rii /ers&asi&nea !oate &n"Aiona =i negativ, >#!otriva &nor "onvingeri =i
atit&dini, !entr& a le >nde!@rta =i se n&#e=te at&n"i dis&asi&ne) Dis&asi&nea este !ers&asi&nea
negativ@, "are &r#@re=te s@ "o#*at@ o "onvingere, o atit&dine instalat@ sa& gata s@ se instaleze >n
#intea noastr@)
Retori"a aristoteli"@ distinge trei #od&ri ale !ers&asi&nii: et%os(&l, logos(&l =i !at%os(&l, "are
!ot i rata=ate la trei ele#ente de *az@ ale s"%e#ei "o#&ni"@rii +PaDo*son,: #esa$&l, destinator&l
+e#iA@tor&l, =i destinatar&l +re"e!tor&l,)
et%os(&l +eti"a, ( #od&l de !ers&asi&ne !ro!ri& destinator&l&i +e#iA@tor&l&i,, i#!ortant a"olo &nde
a"esta se !&ne dire"t >n s"en@, &nde, "a orator, "a&t@ s@ "B=tige *&n@voinAa !&*li"&l&i !rin
"o#!orta#ent&l s@& =i !rin "eea "e se =tie des!re "ara"ter&l =i tre"&t&l s@& +arg&#ent&l a&torit@Aii
"a arg&#ent eti", "are >l avorizeaz@ >n s&sAinerea dis"&rs&l&i) Da"a n& ins!iraAi >n"redere =i
integritate, ni#eni n& va i dis!&s s@ va "read@, indierent ">t de !ere"Aionate ar i te%ni"ile voastre)
Este !osi*il s@ e.ersaAi "rearea &nei a!arente de sin"eritate =i onestitate +es"ro"ii se *azeaz@ !e o
ase#enea a!arenA@,, dar ni"i o a"Ai&ne de !ers&asi&ne !e ter#en l&ng n& a ost "onstr&ita !e
&nda#ente nesin"ere +neoneste, +/oAi >n=ela &n o# tot ti#!&l, !oAi >n=ela #ai #&lAi oa#eni o !arte
din ti#!, dar n& !oAi >n=ela toAi oa#enii tot ti#!&l), Eti"a se#nii"@ =i !reg@tirea =i
!roesionalis#&l, !rin &r#are >n general a&toritatea) En gen&rile ver*ale s"rise destinator&l este
a*sent =i te !oAi s&strage #ai &=or inl&enAei l&i, >ntr&"Bt ni"i n&(l "&no=ti) En literat&r@ e.ist@ "%iar o
ded&*lare a etos&l&i >n s!atele !rotagoni=tilor)
logos(&l: #od&l raAional de !ers&asi&ne al arg&#ent@rii "are se a"e vizi*il >n "onstr&"Aia
dis"&rs&l&i !rin !rin"i!ii =i #etode, ter#inologie =i raAiona#ente +ai"i !retenAia sa& !rez&#Aia de
raAionalitate, "& tot #arele !restigi& al =tiinAei, se ada&g@ tot&=i nivel&l&i : al de#onstraAiei M,)
Desig&r, tre*&ie s@ iAi "lari, si#!li, dire"Ai !entr& a i &=or de &r#@rit, iar da"a v@ a$&taAi =i "&
e.e#!le, #esa$&l este #ai &=or de viz&alizat, de >nAeles) Di#ensi&nea logi"(raAional@ a #esa$&l&i
este, evident, oarte i#!ortanta, dar sing&r@ n& va o*Aine de"Bt "onsens&ri irave)
!at%os(&l: e#oAiile !e "are le treze=te dis"&rs&l =i "are !ot "ond&"e de la "onvingere !Bn@ la
sed&"Aie) Logi"a ne !oate "onvinge la nivel teoreti", dar "eea "e ne a"e s@ a"Aiona# este
>ntotdea&na e#oAia: este ne"esar s@ vor*i# "& !asi&ne =i "onvingere, &tilizBnd i#agini !&terni"e =i
e.e#!le "are i#!li"@ =i antreneaz@ dire"t interlo"&tor&l) Doar da"@ "eea "e s!&ne# >i va "rea
senti#ente !ro&nde, vo# re&=i s@(l "onvinge# de "eea "e >i !ro!&ne#)
A"este trei #od&ri ale !ers&asi&nii s>nt dierit distri*&ite >n "ele trei gen&ri retori"e #enAionate de
aristotel: gen&l deli*erativ +do#eni&l vieAii !oliti"e,, gen&l $&di"iar =i gen&l e!idi"ti" +viaAa !rivat@
sa& !&*li"@ a !ersoanelor =i !ersonalit@Ailor,) Sit&aAiile $&di"iare =i deli*erative !retind a"Ai&nea:
distanAa tre*&ie an&lat@ =i destinatar&l tre*&ie, !entr& a i s"%i#*at, s@ se >ns"rie >n #i="area
reerent&l&i =i s@ se identii"e "& el, ie !entr& a $&de"a tre"&t&l ( $&di"iar ( ie !entr& a inl&enAa
viitor&l ( deli*erativ) Reerent&l n& !oate i sesizat ai"i de"Bt >n #i="are, adi"@ dintr(o !ers!e"tiv@
narativ@),
Mai ales >n "az&l 1et%os2(&l&i =i 1!at%os2(&l&i intervine !ro*le#a s!e"ii"@ !ers&asi&nii, a relaAiei
dintre en&nAare =i en&nA: T%a#o&s re!ro=eaz@ l&i T%ot "@ s#&lge en&nA&rile en&nA@rii, "@ distr&ge
oralitatea, "are era !rivilegi&l regilor =i !@rinAilor +/laton >n /%aidon,) En oratorie, en&nA&rile s&nt
deter#inate sa& "el !&Ain intens "onotate de en&nAare +vezi et%os(&l =i !at%os(&l din retori"a l&i
Aristotel,) En s"ris, en&nA&l este a&tono#, este "el #ai a!roa!e de or#a 1logos2(&l&i: n& se !oate
ra!orta de">t la alte en&nA&ri, e #ai degra*@ *azat !e arg&#entare) /entr& a "onvinge !e "ineva,
tre*&ie s@(i ">=tigi >n"rederea, "eea "e se a"e d&!@ reAetele retori"ii "lasi"e !rin a i s&!erior, sa&,
"el !&Ain, a da a"east@ il&zie !rin Ain&t@, distin"Aie, orA@ !si%i"@, atit&dine elegant@, ( toate a!ana$&l
regilor sa& !ersoanelor s&!erioare; da"@ n& "&#va e vor*a des!re !reoAi, "az >n "are se "ere
o*s"&ritate, #ister, i#!enetra*ilitate) Entr&">t >n oratorie en&nAarea do#in@ as&!ra en&nA&l&i, !&te#
reg@si &r#ele &nei 1"onstr>ngeri2 #ai ve"%i) +En or#area i#!resiei as&!ra !&terii "o#&ni"ator&l&i
>n "onte.te de gr&! oa#enii &r#eaz@ di#ensi&nea stat&t&l&i, >n ti#! "e >n "onte.te interindivid&ale
&r#eaz@ "o#!etenAa "o#&ni"ator&l&i),
Prini!ii, te*nii +i !roedee ale !er"ua"iunii,
/rin"i!i&l: Claise /as"al, >n: O&vres Co#!lQtes, LRIntSgrale d& Se&il, /aris, 34TK, HDe lRes!rit
gSo#StriU&e et de lRart de !ers&aderH s!&ne: HDe a!t noi n& "rede# de">t "eea "e ne !la"eH =i
"ontin&@: HArta de a !ers&ada !res&!&ne at>t arta de a sed&"e, ">t =i "ea de a "onvinge, >ntr&">t
oa#enii se "ond&" #ai #&lt d&!@ "a!ri"ii de">t d&!@ raAi&neH) +!) K6T,) Entr(&n te.t, tot&=i a!o"ri el
vede >n !ers&asi&ne: Harta de a s!&ne l&"r&rile astel >n">t:
3) "ei "@rora te adresezi s@ !oat@ !ri"e!e @r@ *@taie de "a!, "& !l@"ere "%iar;
7) s@ se si#t@ interesaAi >n a=a el >n">t egois#&l s@(i >ndr&#e a rele"ta "& #ai #&lt@ *&n@voinA@ la
ele)
A=adar, ea "onst@ >n "ores!ondenAa !e "are "a&Ai s(o sta*ile=ti >ntre #intea =i ini#a "elor "@rora
le vor*e=ti, !e de o !arte, =i ideile =i #i$loa"ele !e "are le olose=ti, !e de alta; "eea "e !res&!&ne "@
vo# st&dia a!ro&ndat ini#a o#&l&i !entr& a(i "&noa=te toate resort&rile =i !entr& a g@si $&stele
!ro!orAii ale dis"&rs&l&i !e "are vre# s@ i(l Aine#) Tre*&ie s@ te !&i >n lo"&l "el "are &r#eaz@ s@ te
as"&lte =i s@ verii"i as&!ra ta ee"tele "&vintelor tale !entr& a vedea da"@ >Ai #erg la ini#@ =i da"@
!oAi i >n"redinAat "@ "ei "are te as"&lt@ vor i "a =i siliAi s@ se !redea) /e ">t !osi*il s@ te #@rgine=ti
la o si#!litate ireas"@, s@ n& a"i #are "eea "e este #i", ni"i #i" "eea "e este #are)H +/ensSes,
Lai*rairie OSnSrale FranVais, Livre de !o"%e, 34W7, !) 5 A!endi"e la rag#ent&l 36 ( a!o"ri,
ediAiile oarte noi >l ignor@,
-e*nii de !er"ua"iune . Per"ua"iune, realitate /irtual& +i lumi !o"i0ile.
Teoria Hlo"&rilor "o#&ne2 a l&i Aristotel: Hlo" "o#&n2 este lo"&l de "onta"t al l&#ilor
!osi*ile individ&ale sa& &n registr& al g>ndirii ( adev@r&ri generale a""e!tate &niversal, adev@r&rile
ad#ise de "ei #ai #&lAi, verosi#ilitatea ( &nde !ot i g@site arg&#ente "redi*ile) +AtenAie: ele
evol&eaz@ >n "&rs&l ti#!&l&i), D&!@ /erel#an ele s&nt:
Ale "antit@Aii: "eva este !reera*il aA@ de alt"eva din #otive "antitative ( *inele #ai #are, "el&i #ai
#i"; "eea "e serve=te #ai #&ltor s"o!&ri, este !reera*il la "eea "e serve=te #ai !&Ainora; sta*il&l =i
d&ra*il&l este !reera*il; !ro*a*il&l, i#!ro*a*il&l&i, a"il&l, dii"il&l&i) +A""e!ta*il !entr& valori =i
antivalori, tre"erea de la nor#al la nor#@, a.io#e >n so"iet@Aile de#o"rati"e,)
Ale "alit@Aii: "eva este !reera*il aA@ de alt"eva din #otive "alitative ( &ni"&l =i in"o#!ara*il&l este
!reera*il >n sine, rar&l, #ai valoros de">t re"vent&l, dii"il&l de">t a"il&l, ire!eta*il&l, aA@ de
re!eta*il; ie"are l&"r& este #ai i#!ortant ">nd este o!ort&n +"&ra$&l, la tinereAe, te#!eranAa la
*@tr>neAe,) La el !entr&: ordine, e.istenA@, esenA@ =i !ersoan@ +a&tono#ie, de#nitate, #erit,)
Ca&za =i ee"t&l este lo" "o#&n da"@ le !rivi# "a si#etrie, e.!li"are, $&stii"are, r@s!&ndere, relaAie
invers@, "a&ze o*ie"tive =i #otive s&*ie"te) Tot astel "ele !atr& "a&ze aristoteli"e !re"&# =i
#otiv&l =i !rete.t&l)
EsenAa te%ni"ii lo"&rilor "o#&ne rezid@ >n ideea "@ !entr& a !ers&ada tre*&ie olosit@ o an"or@ '
"eva >n "are se "rede de$a +"rez&ri: o relaAie >ntre do&@ as!e"te ale l&#ii; valori: &n "rez !res"ri!tiv
=i &n standard de "o#!orta#ent; atit&dine: rea"Aie !reg@tit@ la o idee, o*ie"t, a"Ai&ne,; ori tre*&ie
ind&s@ rezonanAa aA@ de "o#!orta#ent de s&""es sa& #odele de "o#!orta#ent; nor#e de gr&!)
/ro"edee ( ee"te !ers&asive de &r#@rit >n &n"Aie de "ele trei strategii ale !ers&asi&nii, et%os(&l,
logos(&l =i !at%os(&l:
A) et%os(&l:
Ee"t&l de e.e#!laritate ( se o*Aine !rin a te da de e.e#!l& "a g>ndire sa& "o#!orta#ent, !entr&
"eea "e &r#eaz@ a i @"&t)
Ee"t&l de *&n@ "redinA@ ( se o*Aine !rin a"eea "@ orator&l se arat@ a i "el "are a s&erit !entr& "eea
"e !ro!&ne, sa& !rin invo"area "el&i "are a s&erit =i este "&nos"&t de a&ditori&)
Ee"t&l de !&rt@tor de "&v>nt ( se o*Aine !rin a"eea "@ vor*itor&l >=i atri*&ie rol&l de a vor*i >n
n&#ele altora, ideilor, valorilor, glo*al&l&i, general&l&i)
C) logos(&l:
Ee"t&l de#onstrativ ( se o*Aine !rin olosirea *&nei re!&taAii a g>ndirii logi"e; tre*&ie s!&s "eea "e
ai se s!&s rar, "& a!lo#*, s&*liniind "&vintele de leg@t&r@)
Ee"t&l de #etod@ ( se o*Aine !rin a "larii"a, a a"e ordine, a "rea ti!ologii) D@ "redi*ilitate)
Ee"t&l de !rin"i!i& ( se o*Aine !rin sta*ilirea !reala*il@ a an&#itor reg&li =i "onvenienAe ale
dis"&rs&l&i) Rigidizeaz@ =i or#alizeaz@ s"%i#*&l de idei =i #esa$e s&*li#inale i#!&n>nd &n
"ontrol) /rin"i!i&l tre*&ie s@ e#ane din valori =i s@ ie evident)
Ee"t&l de "o#!etenA@ ( se o*Aine !rin en&nA&l er#, so*r& =i inteligi*il al a!telor, e.e#!lelor,
"irelor, #@rt&riilor, e.!erienAelor, !reerinAelor) Se ondeaz@ !e "redi*ilitate)
Ee"t&l de >ndoial@ ( desta*ilizeaz@ arg&#entaAia "el&ilalt !rin or#&le: de "ontrovers@, "a!"an@,
"on=tiinA@ a.iologi"@ +!rin"i!ial@ sa& #oral@,)
Ee"t&l diale"ti" ( se o*Aine !rin sit&area !e !oziAia "ontrar@ =i "@&tarea in"oerenAei,
in"o#!ati*ilit@Aii, o!oziAiei) Cere te#!era#ent =i s!irit vioi, de re!li"@)
C) !at%os(&l:
Ee"t&l e#oAional ( vizeaz@ ae"tivitatea, sensi*ilitatea interlo"&torilor !entr& a o*Aine, !rin
"ontagi&ne, asenti#ent&l)
Ee"t&l de elogiere ( La&d@, !re#iaz@ ver*al, "eea "e vrei s@ >n"&ra$ezi; ignor@ "eea "e vrei s@
sto!ezi)
Ee"t&l de i#!li"are ( se o*Aine !&n>nd >n &n"Ai&ne g>ndirea "el&ilalt !rin or#&le i#!li"ative: HaAi
"onstatat a"est l&"r&)))H , sa& l@s>nd&(l !e el s@ trag@ "on"l&zii) Invers, da"@ este vor*a des!re o
atit&dine "are anga$eaz@ vor*itor&l o intenAie e.!ri#at@ este #ai ei"ient@ de">t &na s&gerat@)
MenAionarea no#inal@ a "&iva >l i#!li"@ >n "onversaAie sa& a"Ai&ne)
Ee"t&l de "o#!li"itate ( se o*Aine !rin rel&area a "eea "e este "o#&n; >n e."es d@ &n ee"t de
!aternalis#
Ee"t&l de inti#idare ( se o*Aine !rin =anta$ de ti!&l da"@ n&, at&n"i))) a#eninA>nd "&
"eva "e ae"teaz@ re!&taAia)
Ee"t&l de *&n@voinA@ ( se o*Aine !rin avansarea de "on"esii, deini*ile "a nor#ale, dar "onsiderate
s&i"iente !entr& sit&aAia res!e"tiv@ de "@tre "el "are vor*e=te)
Ee"t&l de re!etiAie =i insistenA@ ( i#!&ne #e#oriei, d@ "ertit&dine dis"&rs&l&i, relev@ voinAa =i
anga$a#ent&l, #&lti!li"a =ansele a"ord&l&i, !olarizeaz@ atenAia, evit@ dis!ersi&nea)
Strategii de arg&#entare !ers&asiv@ >n &n"Aie de interlo"&tor:
3) Interlo"&tor ostil a"tiv +"el #ai dii"il; se !oate a$&nge la dis"&Aie >n "ontradi"tori&,) S"o!&l:
"onstr&ie=te o relaAie !ozitiv@)
a, a""ent&eaz@ !e as!e"tele as&!ra "@rora s>nteAi de a"ord >nainte de a a*orda dierenAele de o!inii;
*, detensioneaz@ sit&aAia "& gl&#e sa& &#or;
", air#@ "@ ideea ta n& este sing&ra !osi*il@ =i "@ res!e"Ai =i alte o!inii;
d, a""e!t@ ideile !e "are interlo"&tor&l le are, dar indi"@ sol&Aia !e "are !ersonal o &r#ezi;
7) Interlo"&tor ostil +>n #od %ot@r>t n& este de a"ord "& ideile e.!&se, dar n& tre"e la "o#*aterea
a"tiv@ a lor,) S"o!&l: transor#area l&i >ntr(&n interlo"&tor inde"is)
a, arat@(i "@ e=ti onest, atent =i logi";
*, a""ent&eaz@ !e as!e"tele as&!ra "@rora s>nteAi de a"ord >nainte de a a*orda dierenAele de o!inii;
", e.!ri#@ "lar ori"e deza"ord "& o!iniile interlo"&tor&l&i @r@ a e.agera;
d, soli"it@ !&Ain a"ord !entr& a(l !&tea o*Aine @r@ s@ ii re&zat;
e, "on"entreaz@(te "& arg&#entaAia !e interlo"&tor, "onstr&ie=te logi"a de#onstraAiei >n &n"Aie de
el;
, n& trage "on"l&zii "are n& deriv@ dire"t =i stringent din !re#ise;
g, dovede=te e#!atie logi"@ !entr& "elelalte !&n"te de vedere =i "a&t@ &n "o#!ro#is, n& &n tri&#;
%, n& @ air#aAii !e "are n& le !oAi s&sAine a!ti" str>ns =i indi"@ s&rsa inor#aAiilor olosite; alege
e.e#!le =i st&dii de "az reale =i #ai ales a"t&ale;
i, ad& >n s!ri$in o!iniile "olegilor)
K) Interlo"&tor ne&tr& +>nAelege !&n"t&l de vedere, dar n& o!teaz@ !entr& "@ rez&ltat&l n&(l ae"teaz@
sa& n&(l !rive=te,) S"o!&l: aso"iaz@ sol&Aia ta "& senti#entele, valorile =i interesele interlo"&tor&l&i,
i#!li"@(l >ntr(o !oziAie de s!ri$in)
a, a""ent&eaz@ !&n"tele "o#&ne >ntre !ro!&nerea sa& !oziAia ta =i interesele interlo"&tor&l&i;
*, atrage atenAia as&!ra !ro!riei !oziAii, #ini#aliz>nd &=or sa& ignor>nd alte !&n"te de vedere;
", evit@ "o#!le.itatea =i "o#!li"aAia >n arg&#entare;
d, a""ent&eaz@ n& n&#ai !ozitiv&l ( avanta$ele re"i!ro"e (, dar =i !ierderile !e "are a#*ele !@rAi le
vor s&eri da"@ ideea n& va i a""e!tat@;
e, >n@Ai=eaz@ !regnant =i vi& sit&aAia eri"it@ "e va a!are d&!@ a""e!tarea !ro!&nerii tale;
, olose=te >n arg&#entare e.e#!le de sit&aAii "on"rete =i !ersoane a#iliare)
J) Interlo"&tor inde"is +>nAelege !oziAia dar ezit@ as&!ra de"iziei, n& este >n"@ dest&l de #otivat
!entr& a te s!ri$ini,) S"o!&l: de a(l transor#a >n s&sAin@tor)
a, "on"entreaz@(te as&!ra !ro!ri&l&i !&n"t de vedere, @r@ a le res!inge e.!li"it !e "elelalte;
*, olose=te >n arg&#entare #ai ales e.e#!le =i arg&#ente ale s!e"iali=tilor >n do#eni& =i evit@
statisti"a;
", dra#atizeaz@ =i !ersonalizeaz@ "az&l !entr& a(l a"e !e interlo"&tor s@ si#t@ ae"tiv "eea "e i se
!rezint@;
d, insist@, re!et@ a!el&l !entr& a i sig&r "@ interlo"&tor&l r@#>ne >n "ontin&are de !artea ta;
6) Interlo"&tor&l neinor#at +n& are o o!inie "lar@ !entr& "@ n(a av&t inor#aAiile ne"esare,) S"o!&l:
or#eaz@(i o "onvingere avora*il@ Aie)
a, etaleaz@(Ai !ro!ria "redi*ilitate
*, "on"entreaz@(te !e !ro!i&l !&n"t de vedere, @r@ alt@ atenAie de">t lateral@ !entr& o!iniile
"elorlalAi;
", e.!&nerea s@ ie "lar@, ideile organizate atent =i li#!ede;
d, #ai *ine dozeaz@ re!etat inor#aAiile, de">t s@(l H>ndo!iH "& !rea #&lte inor#aAii dintr(o dat@;
e, sti#&leaz@(l, !entr& a a""e!ta "eva no&)
T) Interlo"&tor&l s&sAin@tor !asiv +de a"ord "& tine, n& te s&sAine tot&=i #aniest,) S"o!&l: de a(l
a"tiva !rin >n"&ra$are, #otivare, i#!&lsionare s!re "o#!orta#ente =i atit&dini "lare)
a, s&sAine anga$a#ent&l interlo"&tor&l&i !rin e.e#!le =i #@rt&rii s&gestive;
*, arg&#enteaz@ !rin e.e#!le =i a!te, n& at>t logi"e, ">t #otivatoare;
", s@(i soli"it >n "onse"inA@, !rin "onse"venA@ =i "oerenA@, o a"Ai&ne dire"t@ ale "@rei eta!e =i Ael&ri
tre*&ie s@(i ie "lare)
W) Interlo"&tor&l s&sAin@tor a"tiv +te a!ro*@ =i te s&sAine,) S"o!&l: a(i "onserva atit&dinea)
a, #otiveaz@(l =i dis"i!lineaz@(l;
*, atrage(i atenAia as&!ra !ro*le#elor de rezolvat =i as!e"telor de &r#@rit +d@(i te#e de @"&t,)
Mani!ulare $Comuniare 0azat& !e ae"ul la !ro%ramarea on+tiinei, la oduri)
E.e#!le ti!i"e: Cel "are !are s@ i olosit !ri#&l "on=tient =i a teoretizat #ani!&larea >n or#a
es"alad@rii anga$a#ent&l&i este "&nos"&t&l inventator =i o# !oliti" a#eri"an, Cen$a#in FranDlin)
/entr& a o*Aine #ai &=or &n HdaH din !artea &n&i o!onent !oliti", i(a "er&t >n !reala*il a"est&ia, >n
ter#eni oarte !oliti"o=i =i !revenitori, &n servi"i& #inor !e "are n&(l !&tea re&za: >#!r&#&t&l
&nei "@rAi) D&!@ "&venita =i !oliti"oasa restit&ire a "@rAii >#!r&#&tate, o!onent&l !oliti" a "@z&t de
a"ord "& !ro!&nerea legislativ@ avansat@ de FranDlin M
A"eea=i te%ni"@ se re!et@ >n "az&l v>nz@tor&l&i itinerant "are *ate la &=a noastr@: da"@ =tie s@
#ani!&leze ne va "ere "& &#ilinA@ &n servi"i& !e "are n&(l !&te# re&za: &n !a%ar de a!@) D&!@
a"eea va o*Aine "& #ai #are &=&rinA@ de la noi a""e!tarea de a "&#!@ra "eva de "are n& !rea ave#
nevoie) E.!erienAa "ea #ai si#!l@ "& a"east@ te%ni"@ de #ani!&lare este a"eea >n "are "ere# 3:::
de lei &n&i ne"&nos"&t !e strad@) Da"@ o "ere# dire"t, ave# n&#ai 3:X =anse s@ !ri#i# *anii;
da"@ #ai >nt>i >l r&g@# s@ ne s!&n@ ">t e "eas&l =i d&!@ a"eea >i "ere# *anii, =ansele noastre de a(i
!ri#i "res" !>n@ la J:X M
Una din "ele #ai r@s!>ndite =i #ai generale reg&li din a"east@ l&#e, #ai #&lt de">t #oral@ sa&
"ivilizatorie, !ro&nd &#an@ sa& so"ial@, este a"eea a s"%i#*&l&i) /rin"i!i&l de raAionalitate al
#odernit@Aii este to"#ai a"esta: H"e(Ai da& =i "e(#i daiH) D&!@ a"eea vine #oralitatea "are ne "ere
s@ >i r@s!l@ti# !e *inevoitorii no=tri, s@ n& r@#>ne# datori altora !entr& servi"iile @"&te et"))
Conse"inAa nor#al@ este de"i a"eea "are ne s!&ne "@ "ei "are ne(a& @"&t &n *ine, "ei "are ne(a&
a$&tat tre*&ie r@s!l@tiAi) /rin &r#are, "el "are Ha @"&t &n servi"i&H se !oate a=te!ta la o r@s!lat@ de
a"ela=i el) /arado.&l este "a, >n realitate =i !entr& te%ni"ile de #ani!&lare, !oate i la el de *ine
a=a, "a =i invers) Cel "are ne(a @"&t &n servi"i& #i" devine #ai >n"linat s@ ne a"@ &n servi"i& #ai
#are, dar =i "el "are ne(a re&zat or#a #are a &n&i servi"i& devine #ai >n"linat s@ ne a"@ &n
servi"i& #ai #i" de a"ela=i el)
Odat@ "& a!ariAia #asei "a s&*ie"t al istoriei, "on=tiinAa ' =i !rin &r#are !ers&asi&nea, e de!@=it@)
N& #ai este o "o#&nitate "o#!&s@ din indivizi a&tono#i "on=tienAi "i o #&lAi#e de indivizi "&
rea"Aii #ai degra*@ in"on=tiente +trans"on=tiente,, #anieste >n statisti"a vot&rilor =i a
"&#!@r@t&rilor)
/ers&asi&nea se transor#@ >n !ro!agand@ =i se adreseaz@ &nor #&lAi#i "are n& #ai s&nt
"onvinse "i #ani!&late) De#onstraAia re"&rge e."l&siv la logi"a noastr@) Dar n& e.ist@ de#onstraAie
!&r@ de">t >n teore#ele =i e.er"iAiile #ate#ati"e ori >n !rogra#ele de "o#!&tere) /ers&asi&nea,
d&!@ "&# s(a v@z&t a"e a!el =i la alte res&rse, adesea ae"tive =i se *azeaz@ !e arg&#entare)
Cara"teristi"a s&!li#entar@ "e intervine este a!t&l "@ se adreseaz@ "on=tiinAei, "@ toate res&rsele !e
"are le a""eseaz@ a!arAin tot&=i "on=tiinAei sa& &nor "onAin&t&ri !re!onderent "on=tiente)
Mani!&larea >n s"%i#* a!eleaz@ la !rogra#area noastr@, la "eea "e este so"l&l o!eraAiilor logi"e
"on=tiente, la "eea "e le este !reala*il "a =i !rogra#)
/ro*le#a: in #ani!&lare =i sed&"tie se in"al"a i#!erativ&l Dantian: ie #ani!&lat&l este trata "a
#i$lo", >ntr&">t devine o*ie"t, ie "el "are sed&"e se !&ne !e sine >n sit&aAia de #i$lo", !entr& "a >=i
eaAeaz@ s&*ie"tivtatea, transor#>nd&Yse !e sine >n o*ie"tM
Fre&d a o*servat >n &r#a !ra"ti"ii sale "@ ordin&l %i!noti" este $&stii"at de "on=tiinA@ !e
"ont&l ei, @r@ "on=tientizarea &nei ingerinAe, >n e.e"&tare sa& d&!@ e.e"&tare) En "az&l #ani!&l@rii
sit&aAia este invers@: $&stii"area este de la >n"e!&t >ns"ris@ >n "on=tiinAa noastr@ de "@tre ed&"aAie,
"&lt&r@, religie, iar ordin&l este e.e"&tat %i!noti") CerinAa li*ert@Aii !reala*ile, a li!sei de
"onstr>ngere >n #ani!&lare, rezolv@ !ro*le#a *&nei &n"Aion@ri a a"estei !rogra#@ri) Entr(adev@r,
li*ertatea noastr@ este "ea "are de"lan=eaz@, "onor# ed&"aAiei, res!onsa*ilitatea =i "oerenAa
a"Ai&nilor noastre) Rea"Aia de ti! "a&z@(ee"t, ne"esitatea statisti"@ "e a!are >n #ani!&lare >n &r#a
a""es&l&i la !rogra#area &#an@ !rin ed&"aAie ne arat@ "@ s&*ie"t&l #ani!&lator tre"e !este ">#!&l
"on=tiinAei "el&i !e "are >l #ani!&leaz@, "@ >l trateaz@ adi"@ dre!t o*ie"t) -ina #ani!&l@rii, a
ren&nA@rii la !ers&asi&ne este de a"eea de a transor#a relaAia dintre doi s&*ie"Ai >ntr(o relaAie dintre
&n s&*ie"t =i &n o*ie"t) De a"eea, dierit de !ers&asi&ne, >n #ani!&lare ni"i n& este nevoie de o
ierar%ie "are s@ "onere s&!erioritate e#iA@tor&l&i as&!ra destinatar&l&i) Tot astel dierit de
!ers&asi&ne =i sed&"Aie, #ani!&larea n& !oate i #@rt&risit@ !entr& "@ ne read&"e din !lan&l
!rogra#@rii "on=tiinAei >n !lan&l ">#!&l&i "on=tiinAei) Mani!&larea este o te%ni"@ !entr& "@ s"%i#*@
"o#!orta#ent&l !rin !ro"edee "are Ain de li#*a$&l(#a=in@) Mani!&larea a"e din dis"&rs, si#!l&
de#ers, a"Ai&ne)
En "eea "e !rive=te !rogra#area, ea n& este n&#ai a rea"Aiilor noastre eti"e, general &#ane
sa& legate de "onservarea s!e"iei +"&# e !rote$area e#eii =i "o!il&l&i,, "i =i legate de as!e"te #ai
"o#!le.e "&# ar i "oerenAa e&l&i) Noi ne "o#!ort@# "a =i "&# e&l ar i o instanA@ #ere& identi"@
"& sine, i#!ert&r*a*il@) De a"eea ne res!e"t@# "&v>nt&l dat, ne as&#@# de"izia l&at@, ne si#Ai#
res!onsa*ili de a"Ai&nile noastre, !e s"&rt ne !las@# >ntr(o "ontin&itate "oerent@ +o !arte *&n@ din
#ani!&l@ri a!arAin >ng%eA@rii >n de"izie,) Este "eea "e Leon Festinger a den&#it >n 346W 1disonanAa
"ognitiv@2) Ea !rive=te identitatea individ&l&i "a >#!letirea ar#onioas@ a g>ndirii, senti#entelor =i
a"Ai&nilor sale) Entre "ele trei "o#!arti#ente ale a"tivit@Aii sale !si%i"e individ&l !oate s&!orta
n&#ai dis"re!anAe #inore) DisonanAa "ognitiv@ se n&#e=te senzaAia de dis"onort !e "are individ&l
o >n"ear"@ >n "az&l &nei dis"re!anAe #a$ore >ntre "o#!arti#entele a"tivit@Aii sale !si%i"e)
De a"eea, ">nd &na din "o#!onentele #a$ore ale a"tivit@Aii !si%i"e este #odii"at@, individ&l tinde
s@ la #odii"e =i !e "elelalte !entr& a le !&ne de a"ord =i a evita dis"onort&l) Motiv&l rezid@ >n
!rogra#area noastr@ religios("&lt&ral@: #onoteis#&l religiei noastre "ond&"e la &n #onoteis# al
e&l&i) Entr(o religiozitate e!iani"@, "&# este "ea $a!onez@, n& e&l, "i lo"&rile "onAin >n an&#ite
#o#ente sa"r&l) E&l !oate i at&n"i dierit =i este #ani!&la*il #ai #&lt >n ra!ort "& !rogra#area
lo"&rilor =i #o#entelor ">nd $oa"@ an&#ite rol&ri "e(i da& "oerenAa +s!ortiva $a!onez@ este "a &n
*@r*at !e tren&l de s!ort =i "a o e#ei&="@ >n salon sa& *&"@t@rie M,)
+n#): dar =i $&stii"area &nei de"izii anterioare !rin noi de"iziiN a"t anterior !rin noi a"te: o !ersoan@
o*ligat@ de "ir"&#stanAe s@ Ain@ &n dis"&rs "ontrar o!iniilor sale >=i #odii"@ a"este o!inii)
Ti!ologia #ani!&l@rilor
1aderenA@ la de"izia l&at@2 +sa& 1ee"t&l de >ng%eA2, L&rt LeIin, 34JW,: 1Tot&l se !etre"e "a =i "&#
%ot@r>rea +"& !re"@dere ">nd este l&at@ >n gr&!: 18o e"%i!@ va i #&lt #ai tri*&tar@ es"aladei
anga$a#ent&l&i de">t o sing&r@ !ersoan@ "are de"ide2; sol&Aia este "a "ei "are de"id =i "ei "are
eval&eaz@ s@ ie dieriAi, ar >ng%eAa siste#&l de o!Ai&ni !osi*ile o"aliz>nd individ&l !e
"o#!orta#ent&l "el #ai dire"t ata=at de"iziei sale)2 18d&!@ l&area de"iziei +$&stii"ate sa& n&,,
oa#enii a& tendinAa s@ o #enAin@, "%iar da"@ n& ar avea ee"tele a=te!tate2) +E.): r@z*oi&l din
-ietna# !entr& a#eri"ani; "ond&"erea ir#ei "are investe=te din no& >ntr(o s&"&rsal@ de=i n&
a"easta este "ea #ai !rod&"tiv@), Oa#enii a"Aioneaz@ >ntr(&n an&#it el n& n&#ai din te#!era#ent
sa& valori, "i =i !entr& "@ s&nt anga$aAi: "ontin&@# s@ investi# a"olo &nde a# investit >nainte, "%iar
da"@ n& ">=tig@# s&i"ient sa& "%iar !ierde#) Uneori "%iar =i >n i&*irile noastre se >nt>#!l@ astel)
S&!&nerea li*er("onsi#Ait@ a!are >n "ondiAiile >n "are o#&l are senti#ent&l "@ a %ot@r>t li*er +>n
#ani!&lare e de a!t &n 1da2 s#&ls in"idental, ">nd individ&l n& ar i !&t&t r@s!&nde altelM,) 18
oa#enii a& tendinAa s@ adere la "eea "e li se !are "@ s&nt !ro!riile lor %ot@r>ri =i, de"i, s@ se
"o#!orte >n "onor#itate "& ele2) Alte or#e s&nt:
1C%elt&ial@ in&til@2 ' 1">nd &n individ r@#>ne la o strategie sa& linie de "ond&it@ >n "are a investit
>n !reala*il +*ani, ti#!, energie,, >n detri#ent&l altor strategii sa& linii de "ond&it@ #ai
avanta$oase)2 /entr& "@ 1&r#@# "&rs&l &nei a"Ai&ni >n "are a# investit #&lt2) +E.) ">nd "ineva
"&#!@r@ &n *ilet !entr& o e."&rsie =i des"o!erind a!oi o alta "el !&Ain de do&@ ori #ai avanta$oas@,
n& ren&nA@ la !ri#a !entr& a n& !ierde *anii investiAi),
1Ca!"ana as"&ns@2 n& dier@ &nda#ental de 1"%elt&iala in&til@2: 1Ca =i es"alada anga$a#ent&l&i,
ea !orne=te de la a"ea tendinA@ !e "are o a& oa#enii de a !ersevera >ntr(o a"Ai&ne >n der&lare, "%iar
da"@ a"easta devine neo*i=n&it de "ostisitoare sa& n& ne #ai !er#ite s@ atinge# o*ie"tivele i.ate)2
En a"est "az, individ&l n& !oate ie=i din "a!"an@ de">t !rintr(o no&@ %ot@r>re, !entr& "are tre*&ie s@
se iveas"@ o"azia) Cea #ai *&n@ #etod@ de a evita o "a!"an@ as"&ns@: 1a(Ai !ro!&ne de la >n"e!&t o
li#it@ !este "are s@ n& tre"i2) +E.) $&"@tor&l "are r@#>ne d&!@ "e a ">=tigat =i "ontin&@ s@ $oa"e !>n@
">nd !ierde tot), Es"alada anga$a#ent&l&i, "%elt&iala in&til@ sa& "a!"ana as"&ns@ s&nt toate s&nt
toate or#ele a"el&ia=i !ro"es 1!rea #&lte "%elt&ieli !entr& a #ai !&tea a*andona2)

A#orsarea +loI(*all,: En a"est "az 18 #ani!&larea se *azeaz@ !e evo"area din !artea
#ani!&lator&l&i a &nor avanta$e i"tive al "@ror "ara"ter il&zori& va i relevat in e.tre#is2 Tot&=i,
"&# a# !revenit, #ani!&l@rile s&nt =i >n a"est "az oneste, nei#!li">nd delo" #in"i&na, "i o si#!l@
>nt>rziere a en&nA@rii adev@r&l&i) A#orsarea i#!li"@ do&@ de"izii din !artea individ&l&i Za#orsat[:
!ri#a, >nainte de a "&noa=te &r#@rile "ostisitoare ale a"t&l&i >n "are se anga$eaz@, a do&a, d&!@ "e
le(a "&nos"&t) NoAi&nea de a#orsare se trad&"e !rin !erseverenAa >n !ri#a de"izie, ">nd !ersoana
Za#orsat@[ o ia !e a do&a, de data a"easta >n !ere"t@ "&no=tinA@ de "a&z@) Se !oate vor*i des!re
#ani!&lare !entr& "@, >n toate "az&rile, de"izia inal@ ar i ost alta da"@ vi"ti#a ar i !ri#it de la
>n"e!&t inor#aAii "o#!lete)
A#orsare i#!li"@ o de"izie as&!ra &n&i "o#!orta#ent de ti!&l 1tot&l sa& ni#i"2) +E.)
e.!eri#ent&l "& reAinerea de la &#at "& !lata ti#!&l&i, "& !re"izarea &lterioar@ "@ !arti"i!area la
e.!eri#ent n& va !&tea i !l@tit@), 1Te%ni"a a#@girii2 18 "onst@ >n "ond&"erea individ&l&i la
l&area de"iziei de a ado!ta &n "o#!orta#ent "& s"o!&l de a o*Aine ni=te avanta$e) O dat@ l&at@
a"east@ de"izie, i se ad&"e la "&no=tinA@ #odii"area "ondiAiilor, de"i n& #ai are !osi*ilitatea
a"el&ia=i "o#!orta#ent, =i i se oer@ o!ort&nitatea ada!t@rii &n&i "o#!orta#ent de s&*stit&Aie "are
n& #ai !rezint@ !entr& el a"elea=i avanta$e)2 +E.) !antoi #ai ietini "& 6:X, dar n&#@r !rea #are,
>nlo"&iAi "& alAii @r@ !reA red&s,) Te%ni"a este s@ insi=ti as&!ra li*ert@Aii de alegere, !ro!&n>nd&(i
o!ort&nit@Aile "ele #ai "a!a*ile s@ "reeze ee"tele de !erseverare >n de"iziile anterioare) En "az&l
a"estei te%ni"i >naintea de"iziei deinitive intervine o de"izie !reala*il@ "are se dovede=te @r@
o*ie"t)
N&#ai de"iziile >nsoAite de senti#ent&l de li*ertate da& ee"te de !erseverare: &n ee"t de
!erseverare, "a a"ela de a#orsare, se *azeaz@ !e anga$a#ent&l individ&l&i >n de"izia iniAial@, >nsoAit
de senti#ent&l de li*ertate) Anga$a#ent&l relev@ leg@t&ra "are e.ist@ >ntre individ =i a"tele sale,
!entr& "@ #ai ales a"tele noastre ne anga$eaz@, n& !ersoanele e.terioare: 1N& ne si#Ai# anga$aAi de
ideile sa& de senti#entele noastre, "i de "ond&itele noastre ee"tive)2; 18!&te# i anga$aAi >n
dierite grade de a"tele noastre2) /entr& "@ individ&l n&(=i !oate nega a"t&l; n& !oate g@si "a&ze >n
aara l&i =i este astel o*ligat s@ le g@seas"@ >n el >ns&=i =i s@ se "onsidere res!onsa*il de a"t&l l&i,
de"i n& !oate de">t s@ se re"&noas"@ !e sine >n a"est a"t) Orad&l >n "are &n individ se anga$eaz@ >ntr(
&n a"t "ores!&nde grad&l&i >n "are se !oate asi#ila a"el&i a"t +"on&ndarea individ&l&i "& a"t&l !e
"are(l "o#ite, de=i este "ontrar@ !rin"i!i&l&i "re=tinis#&l&i "are ne "ere s@ detest@# !@"at&l dar s@(l
i&*i# !e !@"@tos, este tot&=i o "ara"teristi"@ a t&t&ror !ra"ti"ilor eval&tive eti"e sa& $&ridi"e,)
En toate a"este "az&ri anga$a#ent&l 1se >nte#eiaz@ !e "ara"ter&l !&*li" al a"t&l&i, !e "ara"ter&l
irevo"a*il al a"t&l&i, !e "ara"ter&l "ostisitor al a"t&l&i, !e re!etiAia a"t&l&i =i, >ndeose*i, !e
senti#ent&l de li*ertate aso"iat a"t&l&i, a"est senti#ent iind el >ns&=i legat de sla*a !resi&ne a
t&t&ror ordinelor &rnizate de "ir"&#stanAe +re"o#!ens@ derizorie, a*senAa a#eninA@rii,)2 Adi"@: e
#ai anga$ant da"@ a"i "eva s&* !rivirile "&iva =i da"@ Ai(ai de"larat identitatea +n& o si#!l@
se#n@t&r@ indes"ira*il@ M,; e #ai anga$ant a"t&l re!etat +n& !oAi re&za >#!r&#&tarea s"@rii "@tre
ve"in a o!ta oar@ M, 18anga$a#ent&l >ntr(&n a"t non!ro*le#ati" \n#) ] a"t "onor# "& ideile =i
#otivaAiile noastre^ are "a ee"t de a a"e a"t&l =i tot "e Aine de !lan&l "o#!orta#ental sa& ideati"
+idei, o!inii, "onvingeri et"), #ai rezistent la s"%i#*are; >n ti#! "e anga$a#ent&l >ntr(&n a"t
!ro*le#ati" \n#) ] "ele "ontrare ideilor =i #otivaAiilor noastre ' e.) s@ a!eri >n !&*li" o !oziAie la
"are n& aderi^ d&"e "el !&Ain la o #odii"are a "onAin&t&l&i ideati" >n sens&l a"t&l&i +raAionaliz@rii
l&i,)2 Un individ !&s s@ Ain@ &n dis"&rs "ontrar atit&dinilor sale +de e.e#!l& >n avoarea avort&l&i,
>ntr(&n "onte.t de li*ertate, =i de"i de anga$a#ent, >=i #odii"@ &lterior atit&dinile >n sens&l
arg&#entaAiei dezvoltate +devenind !rin &r#are #ai avora*il avort&l&i de">t era la
>n"e!&t,) +E.e#!l& de dis"&Aie !e asig&rarea !entr& !ensie,

Anga$a#ent&l >n "ond&itele non!ro*le#ati"e are &r#@toarele:
( Conse"inAe "o#!orta#entale:
3, "ond&ita devine #ai sta*il@ sa& #ai rezistent@ >n ti#! +ee"t de !erseverare; es"alada
anga$a#ent&l&i, "%elt&iala in&til@, "a!"ana as"&ns@, te%ni"a a#@giriiN#o#eala, a#orsarea s&nt
toate "onse"inAe ale anga$a#ent&l&i,;
7, 1a"e #ai !ro*a*il@ e#iterea &nor noi "ond&ite "are #erg >n a"ela=i sens2: 1e#iterea >n total@
li*ertate a &n&i a"t !&Ain "ostisitor a"e #ai !ro*a*il@ e#iterea &lterioar@ de a"te #ai "ostisitoare
"are se >ns"ri& >n "ontin&area sa2) +r@soirea !ri#&l&i vol&# al &nei "ole"Aii l&.oase >n de!lin@
li*ertate a"e #ai !ro*a*il@ "&#!@rarea sa,)
( Conse"inAe "ognitiveN>n !lan ideati":
3, >l a"e #ai rezistent la ori"e dis"&rs sa& inor#aAie s&s"e!ti*il@ s@ !&n@ la >ndoial@ atit&dinea
sa iniAial@ +&neori a!are "%iar ee"t&l *&#erang: 1#odii"area atit&dinilor iniAiale >n sens o!&s
"ontra(!ro!agandei2,)
I!oteze "ognitive e.!li"ative:
3) anga$a#ent&l >n a"t #odii"@ organizarea #e#oriei ' devenit ele#ent al #e#oriei, a"t&l
reorganizeaz@ relaAiile e.istente >ntre "on"e!te >n $&r&l l&i;
7) anga$a#ent&l >n a"t #odii"@ n&#ai a""esi*ilitatea ele#entelor "ognitive "are >i s&nt aso"iate
' g@se=te #ai &=or >n #e#orie inor#aAiile, "&no=tinAele, o!iniile et") >n ra!ort "& "ond&ita sa)
Teorie e.!li"ativ@ general@: teoria disonanAei "ognitive a l&i Festinger
18dierenAa >ntre 1este anga$at2 =i 1se anga$eaz@2 tri#ite la rol&l $&"at de "ir"&#stanAe) Ele s&nt
"ele "are !rod&" anga$a#ent&l, a"esta !&t>nd i doar &r#area &nei $&di"ioase te%nologii a
"ir"&#stanAelor !e "are #ani!&lator&l a*il 8 le !&ne >n servi"i&l !ro!riilor interese)2
DierenAa dintre: 1anga$at >ntr(&n a"t2 ' 1individ&l este !rins >n "er"&l "ond&itei sale2 ( =i
1anga$at >ntr(o "a&z@2 ( individ&l este !rins 1>n "er"&l ideilor, "onvingerilor, o!iniilor sale82
H/i"ior&l >n &=@H: !entr& a deter#ina oa#enii s@ a""e!te o "on"esie #a$or@ este "onvena*il s@ li
se "ear@ #ai >nt>i "eva nese#nii"ativ, de a"eea=i nat&r@, "@reia ori"ine >i d@ "&rs, !entr& a or#&la
d&!@ a"eea "ererea av&t@ >n vedere) H/i"ior&l >n &=@H: "lasi": 1Tot&l se !etre"e "a =i "&#
anga$a#ent&l >ntr(&n ti! de "ond&ite +de e.e#!l&, "ond&itele #ilitare, "ond&ite de solidaritate =i, de
"e n&, "ond&ite de deli"venA@, ar "ond&"e la re!rod&"erea de"iziilor, "&# era "az&l >n es"alada
anga$a#ent&l&i) 1/i"ior&l >n &=@2 =i es"alada anga$a#ent&l&i se disting tot&=i >ntr(&n !&n"t
i#!ortant) En 1!i"ior&l >n &=@2, !erseverarea >ntr(o de"izie anterioar@ in"it@ s&*ie"t&l la e#iterea de
"ond&ite noi "ara"terizate, >n #od esenAial de "ost&l lor, !e ">nd >n es"alada anga$a#ent&l&i
!erseverarea de"iziei iniAiale in"it@ s&*ie"t&l la e#iterea &nor "ond&ite "ara"terizate !rin as!e"t&l
lor dis&n"Aional)2 1/i"ior&l >n &=@2 "lasi": &n !ri# "o#!orta#ent !&Ain "ostisitorN"erere iniAial@
+se#narea &nei !etiAii, !reg@te=te o a do&a "erere +distri*&irea l&t&ra=ilor,)
Reg&lile #ani!&l@rii de ti! 1!i"ior&l >n &=@2
a"t&l !re!aratori& n& tre*&ie s@ ai*@ &n "ost !rea #are sa& !rea #i";
individ&l soli"itat tre*&ie s@ !oat@ sta*ili o leg@t&r@ >ntre "ele do&@ "ereri ' ti#!&l s"&rs s@ n& ie
#ai #are de W(3: zile)
oa#enii tre*&ie a$&taAi s@ identii"e "o#!orta#ent&l !re!aratori& la &n nivel oarte ridi"at +oa#enii
>n"ear"@ s@ dea &n sens oarte general a"Ai&nilor lor, "%iar s@ le sit&eze la nivel&l "el #ai >nalt
!osi*il: #a#a "are "&r@A@ leg&#e va s!&ne "@ %r@ne=te a#ilia,) N& ezitaAi s@ >nsoAiAi #&lA&#irile
"ele #ai sin"ere "& o eti"%etare #@g&litoare >n a"est sens)
1/i"ior&l >n &=@2 "& "erere i#!li"it@: &n !ri# "o#!orta#ent !&Ain "ostisitorN"erere iniAial@
+!@strarea r>nd&l&i, !reg@te=te o a do&a "erereNo!ort&nitate +a$&tor&l dat anga$atei, +1variant@ a
1!i"ior&l&i >n &=@2 >n "are n&(i este "er&t e.!li"it &n&i individ s@ realizeze "o#!orta#ent&l s"ontat,
iind&(i oerit@ doar o!ort&nitatea de a(l realiza2,; 1al doilea eveni#ent a!are "a !&r >nt>#!l@tor2;
1n& anga$eaz@ de">t "o#!orta#ente !&Ain "ostisitoare2 Rol&l $&"at de "onta"tele izi"e +t%e to&"%,
!entr& a""e!tarea &nor "ereri: atingerea izi"@ #@re=te senti#ent&l de inti#itate =i are dre!t dre!t
&r#are &n !l&s de a#a*ilitate) La "onta"t izi" W4X g&st@ !izza aA@ de 63X; KWX s&nt #ai
a#atoare s@ "&#!ere aA@ de 34X +"%iar da"@ n(o g@ses" #ai *&n@ &nii de">t alAii 5,6WX aA@ de
5,T6X,) 1/i"ior&l >n &=@2 "& "erere i#!li"it@: a g&sta !izza e a"t !re!arator, tre"erea !rin aAa
!rod&selor "ongelate e o!ort&nitate)
HTr>ntit&l &=ii >n aA@H +sa& s&*(li"itarea, este invers&l 1!i"ior&l&i >n &=@2,: se !rezint@ iniAial o
"erere gre& de a""e!tat !rin "o#!arare "& "are &r#@toarea "erere !are rezona*il@ =i a""e!ta*il@)
Las@ i#!resia "@ s(a o*Ain&t o "on"esie) 1U=a >n nas2 +strategia se *azeaz@ !e &n re&z iniAial,:
1or#&larea &nei "ereri #&lt !rea #ari "a s@ !oat@ i a""e!tat@, >nainte de a or#&la "erea "are
vizeaz@ "o#!orta#ent&l a=te!tat, de"i o "erere de #i"@ i#!ortanA@ =i "are avea de la >n"e!&t =ansa
de a i onorat@2 !rin"i!i& invers "el&i al te%ni"ii !i"ior&l&i(>n(&=@2; este olosit@ adesea "a te%ni"@
de nego"iere)
Reg&lile #ani!&l@rii de ti! 1U=a >n nas2
"ost&l !ri#&l&i servi"i& soli"itat tre*&ie s@ "ond&"@ la &n re&z de 3::X; e.agerat@, dar n& ridi"ol@
ni"i ne"&viin"ioas@, ni"i de!lasat@
1"ele do&@ "ereri n& tre*&ie s@ diere de">t >n "eea "e !rive=te "ost&l2: a"eia=i "a&z@ sa& a"ela=i
!roie"t:
a#*ele "ereri s@ ie #otivate de o "a&z@ no*il@ +Foe%l =i Oold#an: e gre& s@ n& a$&Ai &n o#, #ai
ales da"@ este o !ersoan@ sti#a*il@: or, !ri#a "erere n& a"e de">t s@( !rezinte !e soli"itator o
!ersoan@ de#n@ =i res!e"ta*il@, "@reia "& gre& i se !oate re&za "eva),
"ererile tre*&ie or#&late &na d&!@ alta, >n ti#!&l a"eleia=i dis"&Aii
"ererile tre*&ie or#&late de a"ela=i individ
E.!li"aAii:
/ro*a*il "@ ai"i intervine reg&la re"i!ro"it@Aii: ea orienteaz@ >n sit&aAiile de s"%i#*, "ond&itele
de nego"iere =i "on"esie ' 1oa#enii a& tendinAa de a >ntoar"e avor&rile "are le(a& ost a"ordate2)
E.ist@ o !resi&ne nor#ativ@ de a r@s!&nde "on"esiei noastre !rintr(o "on"esie re"i!ro"@ "are
i#!li"@ o alegere di%oto#i"@: da sa& n&; el este o*ligat la r>nd&l l&i s@ trea"@ de la n& la da) 18
!rintr(&n #i$lo" indire"t de retragere il&zorie din !oziAia noastr@ iniAial@2 >l deter#in@# !e "el@lalt
s@ a""e!te "ererea intenAionat@ iniAial) +R)C) Cialdini,)
18a""e!tarea "elei de(a do&a "ereri ar rez&lta din "ontrast&l !e "are individ&l l(a !&t&t resi#Ai >ntre
"ele do&@ "ereri "are i sa& adresat s&""esiv, "ara"ter&l e."esiv al !ri#ei "ereri @">nd !rin "ontrast,
"a "ererea inal@ s@ !ar@ #&lt #ai rezona*il@, "eea "e n& s(ar i >nt>#!lat >n li!sa !ri#ei "ereri2
+Miler, Selig#an, ClarD =i C&s%,) +E.e#!l&: an&nA&l iniAial relativ la s"&#!irea *enzinei =i
s"&#!irea ei inal@,
/ro"edee de #ani!&lare:
Contrast&l: l&"r&ri dierite !ar =i #ai dierite at&n"i "Bnd s&nt !&se al@t&ri sa&, alt sens, &n l&"r&
!oate "a!@t@ di#ensi&ni dierite in &n"Aie de "onte.t&l in "are este !lasat +Te%ni"a !atron&l&i &nei
agenAii i#o*iliare: H/@strez #ere& in oerta 7(K a!arta#ente ori*ile la !ret&ri &#late, in ori"are
zona a ora=&l&i, =i !e a"estea le !rezint "lienAilor la !ri#a lor vizita) D&!@ "e vad a"este !or"arii,
"asa !e "are intr(adev@r vrea& sa le(o !rezint li se !are #in&nataMH
Re"i!ro"itatea: da"a "ineva ne da "eva "e ni se !are valoros, si#Ai# dorinAa sa da# "eva in s"%i#*,
ne si#Ai# o*ligaAi sa ne revan=a#) Cineva "are n& restit&ie o avoare sa& o restit&ie gre=it +avoarea
oerita in s"%i#* este #ai H#i"aH sa& vine !rea tBrzi&, este e."l&s din #e"anis# =i "@!@ta o serie de
eti"%ete negative: !roitor, ingrat, nere"&nos"@tor, !arazit, et") Din tea#a de a "@!@ta o astel de
eti"%eta, e.agera# adesea +in"on=tient, in "ealalt@ dire"Aie =i deveni# o !rada &=oara !entr& "ineva
"are vrea sa !roite de noi) Intr(adev@r, Re"i!ro"it@Aii !oate i olosita a*il !entr& a ne a"e sa ne
si#Ai# datori =i sa "onsi#Ai# la "ereri !e "are, in #od nor#al, le(a# i re&zat) Interesant este "a
o*ligaAia de a ne revan=a e.ista =i at&n"i "Bnd "ado&l sa& avoarea n& a& ost delo" soli"itate, l&"r&
"are !er#ite #ani!&lator&l&i sa aleag@ "ado&l iniAial =i el&l in "are noi sa ne !l@ti# datoria)
+E.e#!le: "er=it !rin s!@larea !ar*riz&l&i, e=antioane grat&ite,) En sit&aAia dar&l&i #ani!&lativ, "are
te o*lig@ la dar, a!are &n s"%i#* !>n@ la &r#@ dezavanta$os !entr& "el "are !ri#e=te dar&l !entr& "@
este o*ligat s@ intre >ntr(&n "o#erA !e "are n& l(a dorit sa& n& l(a a""e!tat "on=tient) A# !&tea
s!&ne at&n"i, at>t de e.!resiv >n ter#eni "vasi !si%analiti"i, "@ dar&l este &n o*ie"t "& !reA&l as"&ns
sa& H=tersH) O*servaAie: "o#*inaAia dintre "ontrast =i re"i!ro"itate ar !&tea e.!li"a !ro"ede&l 1&=ii
>n nas2) Interesant este a!t&l "@ dar&l !oate &n"Aiona =i a&to#ani!&lativ =i !ozitiv) For#&l@ vine
de altel de la &n&l din !&tinele s!irite vii ale ortodo.iei noastre a"t&ale +"are a venit >n ortodo.ie
din "ea #ai ve"%e dintre religiile #onoteiste,, Ni"olae Stein%ard: ?d@r&ind vei do*Bndi2) /arado.&l
este "@ n& tre*&ie s@ d@r&iesti din "eea "e ai, "i din "eea "e n& ai) Da"@, s!re e.e#!l&, n& ai t& "&ra$,
d@r&ind "elor din $&r "&ra$, >n"&ra$>nd&(i, vei do*>ndi =i t& "&ra$&l t@&)
"oerenAa so"ial@, #i#etis#&l so"ial, i#itaAia ' si#ilar@ !e !lan e.tern !rin"i!i&l&i "oerenAei interne
a e&l&i ( &n&l dintre #i$loa"ele !e "are le olosi# !entr& a %ot@r> "e este "ore"t "onst@ >n a &r#@rii
"eea "e "eilalAi "onsidera "@ este "ore"t =i "& "Bt s&nte# #ai nesig&ri as&!ra &nei sit&aAii !e "are
tre*&ie s(o a!re"ie#, "& atBt #ai #&lt ne *aza# !e a"Ai&nile "elorlalAi !entr& a %ot@r> "&# sa ne
"o#!orta#) +Ca sa =ti# "Bt tre*&ie dat, "e "ado& tre*&ie "&#!@rat, et") >ntre*@# "e a& @"&t
"eilalAi), Da"@ ni#eni n& intervine la &n in"ident !e strad@, "onsider@# "@ e nor#al s@ n&
interveni# ni"i noi; invers, da"@ "ineva intervine se vor g@si #ai #&lAi)
I#aginea de sine: este #as"a +!ersona, !e "are o !&rt@#, rol&l !e "are ni(l !ro!&ne# s@(l $&"@# >n
ra!ort "& "eilalAi !entr& "@ si#Ai# "& toAii nevoia s@ i# a!re"iaAi "a !&rt@tori a &nor >ns&Airi !e "are
noi le a!re"ie#) N& #eta"o#&ni"are "i #ani!&lare !rin i#!li"are M E.!resiile generalizante =i
"o#&niante, des!re "are a# vor*it anterior la inter!retare, "are n& s!&n ni#i" "i te o*lig@ !e tine
s@(l g>nde=ti =i s@(l s!&i i#!li">nd&(te ( HGtiAi d&#neavoastr@H, HC&# s@ zi"H, HUn el deH ( irit@ !rin
a"east@ i#!li"are =i o*ligaAie de a g>ndi) Ele re&z@ s@ s!&n@, te las@ !e tine s@ s!&i "eea "e este
st>n$enitor !entr& "el "are a"e air#aAia)
s&!&nerea aA@ de a&torit@Ai: dintre toate "o#!orta#entele a&to#ati"e a"ela de a e.e"&ta ordinele
sa& de a as"&lta sat&rile "are vin din !artea "&iva alat intr(o !oziAie de a&toritate are orAa "ea #ai
#are) E.!li"aAia este "@ viaAa noastr@ ne(a o*i=n&it "& a&toritatea !@rinAilor, s&!eriorilor, =eilor, iar
"ea religioas@ "& a&toritatea l&i D&#neze&) /e a"east@ o*i=n&inA@ +!rogra#are, se *azeaz@ e."ro"ii
=i toAi a"eia "are >=i arog@ a&toritatea)
Tot&=i #e"anis#ele >n"@ #ai !ro&nde de #ani!&lare se al@ an"orate >n "ondiAia &#an@ !entr&
"@ ele re!rezint@ !rogra#@ri "& !&n"t de !le"are *iologi", n& !si%ologi" sa& so"ial) Ele s&nt ri"a =i
vinov@Aia =i se al@ adesea la originea #e"anis#elor !si%o(so"iale ale #ani!&l@rii des"rise #ai s&s)
Desig&r, ri"a =i vinov@Aia ni"i n& !ot a!@rea >n #ani!&lare de"Bt s!e"ii"ate !si%o(so"ial) -inov@Aia
>nsea#n@ as&#area res!onsa*ilit@Aii "a =i "&l!a*ilizare +!ro"es "are !oate a$&nge !>na la "&l#ea de
a te si#Ai vinovat !entr& "@ n& ai sa& ai s"@!at de senti#ent&l de vinov@Aie,) Fri"a este #ai gre& de
deinit !entr& "@ te#erile noastre "&!rind o ga#@ oarte larg@ de or#e +=i ai"i, !arado.al, tea#a de
an&(Ai i tea#@ M,)
1eduia
Constant de(a l&ng&l istoriei "ivilizaAiei, !>n@ >n #odernitatea t>rzie, sed&"Aia a ost tratat@
dintr(o !ers!e"tiv@ religioas@ ' is!itirea din Or@dina Eden&l&i ' sa& #oral@ ' "& reerire s!e"ial@ la
#orala se.&al@) /si%analiza re&dian@ ad&"e o !ri#@ s"%i#*are #a$or@ >n tratarea sed&"Aiei, ar@t>nd
"@ ea re!rezint@ &n&l din #e"anis#ele &n"Aion@rii !si%i"&l&i nostr&) A"east@ s"%i#*are e "& at>t
#ai i#!ortant@ "& ">t este introd&s@ de o tera!ie "are st@ la *aza orient@rii tera!e&ti"e "are a a$&ns
s@ deines"@ a"&# "o#&ni"area din !ers!e"tiva relaAiei) Astel, din !ers!e"tiva #ai a!ro!iat@ de noi
a analizei tranza"Aionale a l&i Eri" Cerne, sed&"Aia !oate i asi#ilat@ &nei tranza"Aii Co!il ' /@rinte,
!e ">nd #ani!&larea este o tranza"Aie /@rinte ' Co!il iar !ers&asi&nea o tranza"Aie Ad&lt ' Ad&lt)
La >n"e!&t&rile !si%analizei +"%iar din 354K, Fre&d "rede "@ are dovezi "lini"e ale sed&"Aiei
at&n"i "Bnd >n "&rs&l trata#ent&l&i !a"ienAii >=i rea#intes" s"ene tr@ite >n "are s&*ie"t&l +de o*i"ei
"o!il, s&er@ din !artea altei !ersoane +"el #ai adesea ad&lte, avans&ri ver*ale sa& gest&ale =i
#anevre se.&ale) Dar "Bnd >n"e!e s@ se intereseze teoreti" #ai #&lt de sed&"Aie +>ntre 3546(354W,
el se vede o*ligat s@ !laseze a"este s"ene tot #ai ti#!&ri& >n "o!il@rie) Conor# a"estei !ri#e teorii
a sed&"Aiei, tra&#atis#&l se !rod&"e >n doi ti#!i se!araAi &n&l de alt&l: !ri#&l ti#!, "el al sed&"Aiei
!ro!ri&(zise, "onsiderat de Fre&d "a iind !rese.&al, se i#!&ne din e.terior s&*ie"t&l&i >n"@
in"a!a*il so#ati" =i !si%i" de e#oAie se.&al@)
A"east@ s"en@ !ri#@ n& a"e, >n #o#ent&l iniAial, "Bnd se !rod&"e, o*ie"t&l &nei re&l@ri) Entr(&n
al doilea ti#!, &n alt eveni#ent, "are n& are se#nii"aAie se.&al@, treze=te, !rin aso"iere, a#intirea
!ri#&l&i eveni#ent, "are +a#intirea, !rod&"e &n ee"t #&lt #ai i#!ortant de"Bt eveni#ent&l
de"lan=ator =i din "a&za al&.&l&i de e."itaAie endogen@ de"lan=at este re&lat@) Fre&d >n"e!e s@ se
>ndoias"@ de teoria sa at&n"i "Bnd des"o!er@ "@ s"enele de sed&"Aie s&nt &neori re"onstr&ite
antas#ati" =i "@ s&*ie"t&l n& este li!sit de o se.&alitate inantil@) RelaAia l&i Fre&d "& a"east@
!ri#@ or#@ teoreti"@ a !si%analizei este >ns@ #&lt #ai "o#!le.@) Ren&nAarea la !ri#a ei or#@
"ond&"e de"isiv, odat@ "& i#!&nerea ideii de se.&alitate inantil@ =i de antas#@, la a!ariAia or#ei
ast@zi devenit@ "lasi"@ a !si%analizei) Fre&d n& ren&nA@ >ns@ la ideea i#!ortanAei !atogene a
s"enelor de sed&"Aie tr@ite de "o!ii, a e.istenAei lor reale =i a re"venAei lor, dar introd&"e "Bteva
dezvolt@ri: s"ena de sed&"Aie real@ se !rod&"e adesea #ai tBrzi& =i a"tor&l ei este &n "o!il de vBrst@
a!ro!iat@ de a "el&i "are s&er@ sed&"Aia, dar este trans!&s@ antas#ati" >ntr(o !erioad@ ti#!&rie =i
atri*&it@ &nei ig&ri !arentale) /rototi!&l a"estor antas#e este relaAia !reoedi!ian@ "& #a#a, >n
"are #a#a e.er"it@ +>n s!e"ial >n "az&l etiAelor, o adev@rat@ sed&"Aie se.&al@ s&* or#a >ngri$irilor
"or!orale date s&gar&l&i) E.ist@ o leg@t&r@ esenAial@ >ntre antas#ele de sed&"Aie =i "o#!le.&l l&i
Oedi!, ie "@ se "onsider@ "@ a"este antas#e s&nt o si#!l@ deor#are deensiv@ =i !roie"tiv@ a
"o#!le.&l&i oedi!ian, ie "@, #&lt #ai interesant, se.&alitatea "o!il&l&i este str&"t&rat@ de relaAia
dintre !@rinAi =i dorinAa !@rinAilor, "are !ree.ist@ dorinAei s&*ie"t&l&i) Sed&"Aia se dovede=te at&n"i a
i o antas#@ originar@ "are n& e ?&n a!t real, lo"aliza*il >n istoria s&*ie"t&l&i, "i &n dat str&"t&ral,
"are n& !oate i trans!&s istori" de"Bt s&* or#a &n&i #it2)7 Oeneralizarea sed&"Aiei se leag@,
"onor# inter!ret@rii l&i Pean La!lan"%e,K de &nda#entarea !si%analizei: Fre&d "rez&se iniAial "@
ea a!arAine n&#ai !atologiei, "a =i in"on=tient&l; generalizarea &lterioar@ sed&"Aiei =i in"on=tient&l&i
la "ondiAia &#an@ >n general este "ea "are >nte#eiaz@ !si%analiza)
Sed&"Aia se leag@, odat@ >n !l&s de esenAa !si%analizei !entr& "@ ea este or#a as"&ns@, i#!li"it@
a transer&l&i, n&"le&l relaAiei dintre !a"ient =i !si%analist) Ra!ort&l ?#agnetizator2( !a"ient este o
!re"on"e!Aie a relaAiei analiti"e dezvoltat@ #ai t>rzi& de Fre&d) Entr(&n te.t din 354: Fre&d a
a!ro!iat !entr& !ri#a dat@ ra!ort&l %i!notizator(%i!notizat de relaAia a#oroas@ =i de atit&dinea
"o!il&l&i aA@ de !@rinAii s@i i&*iAi) Mai t>rzi& n& a #ai vor*it de">t des!re transer) Transer&l
&n"Aioneaz@ "a *az@ a relaAiei "are se des@=oar@ >n %i!noz@ sa& s&gestie =i a"Aioneaz@ "a &n a"tor
i#!ortant >n #&lte alte ti!&ri de relaAii si#ilare: !roesionale +#edi"(*olnav,, ierar%i"e +!roesor(
elev, d&%ovni"(!enitent,, dar "el #ai #&lt >n "ele a#oroase, >n relaAia de i&*ire et") Transer&l se
#aniest@ "& "laritate >n"@ de la >n"e!&t&rile !si%analizei "onir#Bnd >n sed&"Aie &n #odel al
?i&*irii2 !si%analiti"e n@s"&t@ >n relaAia analist(!a"ient "& atBt #ai #&lt "& "Bt a"easta ae"teaz@
!ri#ele "az&ri, "%iar de*&t&l =i ideea "&rei !si%analiti"e) Pose!% Cre&er "ola*ora "& Fre&d >n
"ele*r&l "az al Anei O), "are a @"&t &n transer eroti" violent as&!ra a"est&i #edi" vienez a!t "are
a d&s la o!rirea "&rei) A!oi Fre&d e=&eaz@ si#ilar >n "az&l Dora, !entr& "@ n& sesizeaz@
identii"area !e "are !a"ienta o @"&se >ntre el =i &n !ersona$ L), "erBnd&(i a"ela=i l&"r&: s@(=i
de"lare dorinAa ne#@rt&risit@ !entr& res!e"tiv&l !ersona$))) Transer&l este o leg@t&r@ ae"tiv@
intens@, "are se sta*ile=te inevita*il =i inde!endent de ori"e "onte.t de realitate) Gi ai"i inl&enAa
"larii"atoare de"isiv@ o are tot "o#!le.&l l&i Oedi! "are >n@Ai=eaz@ o ti!i"@ sed&"Aie "o!il(ad&lt:
transer&l este retr@irea relaAiei s&*ie"t&l&i "& ig&rile !arentale, "& a#*ivalenAa lor de senti#ente
eroti"e tandre =i totodat@ de &r@) Transer&l este &n !ro"es "e str&"t&reaz@ ansa#*l&l "&rei "onor#
"& "onli"tele din "o!il@rie)J Transer n& e.ist@ @r@ "&vBnt, adi"@ @r@ "o#&ni"are =i e &n an&#it
ti! de "o#&ni"are la el "a i&*irea) A&toanaliza este inei"ient@ to"#ai !entr& "@ este li!sit@ de o
astel de relaAie inter!ersonal@)
DierenAa dintre transer&l din "&ra !si%analiti"@ =i "elelalte ti!&ri de relaAii "onst@ >n a!t&l "@
"ei doi !arteneri "ad !rad@, ie"are, !ro!ri&l&i transer) Analist&l se ere=te s@ interereze "& relaAiile
analizat&l&i =i a"east@ distanA@ a$&t@ !a"ient&l&i s@ analizeze transer&l =i s@ !rogreseze)
/si%analist&l este &tilizat de !a"ient "a s&!ort al ig&rii Cel&ilalt, &n "&nos"@tor al in"on=tient&l&i)
Dar Cel@lalt, a=a "&# ne s!&ne La"an, are o ina!tit&dine &n"iar@ de a r@s!&nde la "%e#area
s&*ie"t&l&i) Transer&l "ontin&@ atBt ti#! "Bt s&*ie"t&l "ontin&@ s@ s!ere "@ >n "ele din &r#@ a"el
Cel@lalt >i va r@s!&nde; tot astel da"@ este de"e!Aionat ' transer&l se de!laseaz@ as&!ra alt"&iva)
Sing&ra sol&Aie salvatoare este "a s&*ie"t&l s@ a""e!te "a "ererea !e "are i(o adreseaz@ "el&ilalt s@
r@#Bn@ @r@ r@s!&ns >nAelegBnd "@ a*senAa r@s!&ns&l&i n& este &r#area sl@*i"i&nii de"e!Aionante
sa& relei voinAe a Cel&ilalt, ?"i datorit@ a!t&l&i stri"t al ra!ort&l&i s@& de s&*ie"t vor*itor "&
li#*a$&l, "are >l "onr&nt@ >n #od ired&"ti*il "& a*senAa se#nii"ant&l&i >n Cel@lalt2)6
Ca&drillard >ns@ este "el "are trateaz@ sed&"Aia din !ers!e"tiva "o#&ni"@rii) Interesele sale
teoreti"e s>nt #&lti!le, la el "a =i dialog&rile =i "ontroversele !e "are le a#orseaz@ "& no&l el de
s"riit&r@ "& "are trateaz@ sed&"Aia) En "ele*ra l&i "arteT o*serv@ "@ ?Sed&"@tor&l n& !oate i "eea "e
este de"Bt da"@ este ni#eni2 "a s&*ie"t sa& "@ ?S&*ie"t&l n& !oate de"Bt s@ doreas"@, o*ie"t&l
sed&"e)2 Sed&"Aia e r@st&rnarea #i="@rii !latoni"iene a dorinAei: o*ie"t&l ia lo"&l s&*ie"t&l&i) Este,
de ase#enea, invers&l or#&lei i&*irii !asi&ne, "are >Ai dore=te #ai degra*@ s@ te >ndr@goste=ti, s@
i&*e=ti, de"Bt s@ ii i&*it, !e "Bnd sed&"Aia >nsea#n@ s@ ii i&*it, s@ se >ndr@gosteas"@ "ineva de tine)
Sed&"Aia r@#Bne >ns@ relaAionar@ !entr& "@ vizeaz@ &n s&*ie"t "%iar da"@ "el "are vizeaz@ se a"e
!e sine o*ie"t: &n s&*ie"t se d@ !e sine "a o*ie"t, dar "a o*ie"t&l ' se"ret, #ira"&los, strani& ( "are
li!se=te "el&ilalt !entr& a i !e de!lin) Adi"@ se arat@ gata a(i servi "el&ilalt "a o*ie"t)) Far#e"&l s@&
este ?ee"t al des"%iderii, al li*ert@Aii, al vid&l&i, a #od&l&i de a a"e lo" !entr& Dairos, o"azie2;
ni#eni n& a"Aioneaz@ >n aara si#&la"r&l&i, a!arenAei) Sed&"Aia i#!&ne >ntr(&n el "o#&ni"area,
!Bn@ la a o a"e nat&r@, ea nat&ralizeaz@ se#n&l) En a"east@ nat&ralizare a se#n&l&i, >n a"east@
ir&#!ere a l&#ii !osi*ile sa& "%iar virt&ale, "a real@ st@ a"Ai&nea sed&"Aiei iar !ro#isi&nea de
eri"ire !e "are o !res&!&ne !rovine din nat&ralizarea se#nelor #ai !re"is, rez&lt@ din inversarea
#i="@rii se#ioti"e, a ra!ort&l&i nat&r@("&lt&r@) A"east@ nat&ralizare a se#nelor a"e "a dintr(o dat@
tot&l s@ !ar@ &=or, realizBnd&(se @r@ o*oseal@ =i a!@sare, s@ ai*@ "eva din inea*il&l o!erelor de
art@, o &=&r@tate s&!orta*il@ a iinAei)
La el "a =i "o#&ni"area, sed&"Aia este !ro"es) Ele se >#!letes", !entr& "@ esenAa !ro"es&l&i
sed&"Aiei este si#ilar@ "& a"ela al deAinerii &nei se"ret vid: toat@ !&terea rezid@ >n "a!a"itatea de a
a#>na dezv@l&irea, de a >ntreAine >n "el@lalt "redinAa >n !osi*ilitatea &nei eri"irii sa& !la"eri totale,
"redinAa >n realitatea =i !&tinAa atingerii a*sol&t&l&i) En "o#&ni"area sed&"tiv@ esenAa este de a oeri
"el&i !e "are(l sed&"i #ere& #etaorele sa& #etoni#iile &nei eri"iri sa& !l@"eri a*sol&te >n a=a el
>n">t el s@ !oat@ re"&noa=te dorinAa dar n& or#a ei #etaori"@ sa& #etoni#i"@ =o"ont@ >n "are i se
>n@Ai=eaz@ =i s&strage totodat@ #ere&)
Instalarea se#nelor ar*itrare +Sa&ss&re, sa& a si#*ol&rilor +/eir"e, se a"e !rin >nde!@rtarea de
realitate !e "are o #@soar@ d&*la arti"&lare) Este #i="area ?>n s&s2: de la indi"i, se#nale,
si#!to#e, !rin se#ne i"oni"e +analogi"e, s!re se#ne ar*itrare, si#*ol&ri, o #i="are "are instaleaz@
religia, "&lt&ra, "ivilizaAia, li*ertatea &#an@, "are n& e.ist@ de"Bt "a rese#nii"are >n s!aAi&l de $o"
al l&#ii se#nelor, >ntr(o realitate virt&al@, >ntr(o l&#e a !osi*il&l&i) Sed&"Aia inverseaz@ #i="area
de "onstit&ire a !ira#idei se#ioti"e a l&i /eir"e, "are era rez&ltat&l s!aAierii =i distanA@rii aA@ de
nat&ral) /rin &r#are sed&"Aia tr@ie=te >n "o#&ni"are =i din "o#&ni"are, iar realitatea ei este n&#ai
&na a "o#&ni"@rii: 1sed&"Aia re!rezint@ st@!>nirea &nivers&l&i si#*oli", >n ti#! "e !&terea
re!rezint@ st@!>nirea &nivers&l&i real2) En an&#ite "ondiAii, deini*ile !si%ologi", se !rod&"e o
nat&ralizare a se#nelor "are transor#@ il&zori&l !osi*il al se#nelor, al se#nii"aAiilor, >n realitate
!entr& noi) En ter#enii !si%analizei re&diene, ee"t&l sed&"Aiei este >nlo"&irea !rin"i!i&l&i realit@Aii
"& "el al !l@"erii sa& transor#area !ro"eselor se"&ndare >n !ro"ese !ri#are) Sed&"Aia !ro#ite "eva
"e n& !oate da: eri"irea de!lin@, total@, @r@ inter#itenAe sa& o*oseal@, o eri"ire ?"a >n il#e2)
Co#&ni"area vrea s@ se nat&ralizeze =i ne !ro!&ne se#nele "a sti#&li, adi"@ ne o*lig@ s@
rea"Aion@# "a la !rezenAa real@) MeditaAia as&!ra "o#&ni"@rii ne a$&t@ s@ de!@=i# a"est nivel Cine
n& are !ro*le#e n& !oate i sed&s) C& ">t "ineva are #ai #&lte !ro*le#e "& at>t !oate i #ai "&
&=&rinA@ sed&s) Sed&"Aia se *azeaz@ !e a!arenAa s"&rt"ir"&it@rii rezolv@rii !ro*le#elor noastre)
Sed&"Aia >nsea#n@ s@ "edezi la il&zia o*Aineri eri"irii a*sol&te !e dr&#&l "el #ai s"&rt) Cine =tie "@
n& e.ist@ eri"ire a*sol&t@, n& !oate i sed&s F
A""es@# !rogra#e "&lt&rale "& rea"Aii !rea*ri"ate so"ial sa& a""es@# !rogra#area individ&al@
a dorinAei "are =i ea este str&"t&rat@ de an&#ite "ategorii) /ers&asi&nea l&"reaz@ la nivel&l
#esa$&l&i, #ani!&larea la nivel&l "od&l&i, sed&"Aia >n aara "od&l&i =i #esa$elor or#&la*ile >n el F
Unde !oate i >n"adrat@ s&gestia eri"Dsonian@ F Unde ar !&tea i >n"adrat@ s&gestia F At>t >n
"o#&ni"area "& sine, "a a&to%i!noz@, ">t =i >n "o#&ni"area "& "eilalAi, "a %i!noz@ F !ro*a*il >ntre
#ani!&lare =i sed&"Aie !entr& "@ sed&"Aia e &n el de %i!noz@) De a !&ne >n leg@t&r@ s&gestia "&
sed&"Aia _ri"a O&ilane(Na"%ez,: 19i!noza este !&n"t&l "&l#inant al "o#&ni"@rii2) Mai ales
sed&"Aia este legat@ de nl!: !ornind de la Eri"Dson +i#itarea res!iraAiei, e.) Ma#a =i "o!il&l,
!ra"ti"@ oglindirea =i ra!ort&l: 1A"ord, ainitate, relaAii #ar"ate de ar#onie2)
N& e.ist@ #ani!&lare: ea este >ntotdea&na a&to#ani!&lare +la el "a %i!noza, "are este
>ntotdea&na a&to%i!noz@, !entr& "@ ori"e "o#&ni"are "& "el@lalt este de a!t o a&to"o#&ni"are
l@rgit@ M Mani!&lator&l a"Aioneaz@ a&!ra !ro!riei "a!a"it@Ai de a te a&to#ani!&la) Dar da"@ #odii"i
"a!a"itatea de a&to#ani!&lare, #ani!&lator&l n& !oate a"Aiona as&!ra ta)
Da"@ ar i s@ deini# sed&"Aia !e &r#ele !si%analizei re&diene a# !&tea s!&ne "a sed&"Aia este
o #ani!&lare "are a""eseaz@ dorinAa noastr@) De a"eea a!roa!e "a !&te# or#&la !ro"edee si#ilare
"& "ele din !ers&asi&ne sa& #ani!&lare, *az>nd&(ne !e ata"Aia in"on=tient@ a si#!atiei sa& !e legea
rarit@Aii, "are >ntr(o or#@ #ai general@ >nte#eiaz@ >ns@=i e"ono#ia) Da"@ este >n vre&n el
!rogra#at@, at&n"i dorinAa este !rogra#at@ de istoria e.istenAial@ a individ&l&i) /e ">nd >n
#ani!&lare, !rogra#area este "ole"tiv@) De a"eea sed&"Aia tre*&ie s@ a"orde atenAie individ&alit@Aii,
"%iar &ni"it@Aii, "el&i "are se adreseaz@, >n ti#! "e #ani!&larea &tilizeaz@ !ro"edee sa& s"%e#e
generale) Sed&"Aia este a!arent invers&l #ani!&l@rii !entr& "@, >n a"est "az, &n s&*ie"t se d@ !e sine
"a o*ie"t) Dar si#ilar "& !ers&asi&nea ea r@#>ne totodat@ o !ra"ti"@, !entr& "@ vizeaz@ &n s&*ie"t,
n& o te%ni"a@, "&# este #ani!&larea, "are vizeaz@ de a!t &n o*ie"t) Fa!t&l "@ ea se "o#&ni"@, este
an&nAat@ "a intenAie, n& o deza#orseaz@, di#!otriv@, >n an&#ite "ondiAii o !oate intensii"a) Altel
=i sed&"Aia este la el "a #ani!&larea =i dierit de !ers&asi&ne, &n eno#en "are vizeaz@ #asa !entr&
"@ este interesat@ de "antitativ) /e de alt@ !arte este legat@ "a !ra.is !&*li"itar =i !ro#oAional de o
no&@ eta!@ >n evol&Aia #asei: a!ariAia #asei de divertis#ent "o#!&s@ din indivizi de #as@ izolaAi)
Prini!iile mani!ularii
For#ator&l de o!inie este !rin ins&si nat&ra !roesiei sale &n ?s"riitor2 de inor#atie !e
s"oarta "ere*rala a "el&i "are(l investeste "& in"redere, asadar, devine apriori &n #ani!&lator al
"onstiintei) /ai, oare Ci"ero rostind&(si -atilinarele, De#ostene !erorand atenienilor, Cezar
in"&ra$and&(si legi&nile inainte de #arile *atalii, Mao, Stalin, 9itler !roitand de arsenal&l
or#atorilor de o!inie n& a& o*tin&t rez&ltatele vizate *enei"iind de s&!ort&l energeti"o(ae"tiv al
#&lti#ilorF Un e.e#!l& de s"%i#*are radi"ala a o!ti&nilor #aselor !rintr(o te%ni"a de #ani!&lare
il regasi# "a ar%eti! in Iuliu -ezar de S%aDes!eare) Desi initial #&lti#ile striga& de *&"&rie
#oartea i#!arat&l&i: -e (inecuantare pentru .oma ca am scapat de el/#0 ?-ezar era un tiran
odios ce merita sa moara/2, d&!a dis"&rs&l l&i Mar" Antoni&, din a"t&l III, s"ena 7 isi s"%i#*a
radi"al o!ti"a) /rin #ani!&larea !si%o(ae"tiva, Mar" Antoni& re&seste sa intoar"a !o!&latia Ro#ei
i#!otriva &"igasilor Cezar&l&i) Atentie la !ers&asi&nea si aderenta dis"&rs&l&i: ?-ezar nu era
am(itios, din moment ce a refuzat coroana.+ar%umentul rational,) El si1a lasat aerea mostenire
romanilor pana la +, de drahme pe cap de om +ar%ument "entimental,) In sfarsit mantia sa
sfasaiata de loiturile de pumnal, or(este prin aceste "auri insan"erate+ar%ument re/an"ard,82
O*serva# asadar, "a &tilizand trei !redi"ate, Mar" Antoni& re&seste ?re"onversia2 a!roa!e totala a
#&lti#ilor tratate evident "a o ?#asa de #anevra2M Folosite in dis"&rs&l #ediati" "ele trei
arg&#ente:
(rational, logi"
(senti#ental, ae"tiv
(revansard, instin"t&al
garanteaza #ini#a !ers&asi&ne in te%ni"a de #ani!&lare)
DostoievsDi, in 2ratii 3aramazo gaseste &n rol #ai tene*ros, "%iar o"&lt al #ani!&larii "a
instr&#ent al !rezervarii !&terii: ?Marele Inchizitor pune ca 4ristos sa fie ars pe ru" pentru a nu
distru"e ordinea mondiala pe care manipularea constiintei e pe cale s1o creeze#/ /ro*le#ati"a
teologala la DostoievsDi o!&ne eri"irii(li*ertatea) Marele In"%izitor "a sl&$itor la /a!ei il sat&ieste
!e 9ristos, revenit !rintre oa#eni in int&ne"at&l si atat de goti"&l Ev Medi&: ?5u ai incredintat
totul papei, si deci, in momentul de fata, totul se afla in mana lui0 tu nu mai ai ce cauta,
deocamdata, printre noi, nu ne mai tul(ura, macar pana ce a fi sa ina remea de apoi6# Sintii
/arinti gases" si s&rsa #ani!&larii "a arsenal al Diavol&l&i !entr& a(si invinge vi"ti#ile) Stiind&(se
"a ni"i D&#neze& n& intra, da"a n& este lasat, ni"i diavol&l n& iese da"a n& i se da !&terea, !reotii
int&neri"&l&i oloses" #ani!&larea "onstiintei !entr& a i#!le#enta de"izia si a n& t&l*&ra li*er&l
ar*itr&) -ladi#ir LossD`, "ele*r&l teolog rasaritean il deinea !e Satan, "a iind o virg&la in te.t,
"are s"%i#*a sens&l !ro&nd al "o#&ni"arii)
Iata &n e.e#!l& s&gestiv:
?7sa se insinueaza necuratul printre fratii impreuna slu8itori ai lui 4ristos. 9a staretia unde am
facut noiciatul l1am auzit e!primandu1se prin "ura unor calu"ari: fratele cutare este un (un
crestin, temator de cele sfinte, iu(itor al 'omnului, dar ii cam place sa (ea/# Ei, to"#ai a"est dar
este #enit sa s"%i#*e toata !er"e!tia !&*li"a as&!ra s&*ie"t&l&i) O virg&la !&sa ?&nde tre*&ie2
denat&reaza !redi"at&l !rin"i!al) /&te# intelege #ai *ine des!re "e este vor*a analizand o !roetie
a Ora"ol&l&i din Del!%i: -ei invinge, n& vei #&riM2) Da"a "ineva !&ne is"&sita virg&la asa: -ei
invinge n&, vei #&riM2 o*tine o "& tot&l alta inor#atieM Centrele de !&tere, indierent "a isi e.trag
do"trinele din de#o"ratie sa& totalitaris# re"&rg invaraia*il la !ro!aganda, #ani!&lare si
dezinor#are !entr& !rezervarea intereselor) /oliti"ienii, !rin e."elenta re"&rg !re#editat la
dezinor#are !entr& a o*tine vot&rile s"ontate astel in"at ei evita atent toate sit&atiile in "are ar i
o*ligate sa(si a"a !&*li"e valorile) Inlo"&ies" a"este !rin"i!ii si ideal&ri "& sonda$e !ana "and
?e!istenta inlocuieste esenta2 "&# *ine s"ria Lara(M&rza, ost se Se"tor de dezvolatre in
Minister&l Stiintei si Ind&striei al R&siei si a&tor&l tezei de do"torat: Istoria si metodolo"ia stiintei
si a tehnolo"iei) Una dintre l&"rarile sale "are st&diaza te%ni"ile de "are s&nte# interesati se
n&#este Manipularea constiintei, !&*li"ata in 7:::) ?'aca acum cata timp politica presupunea
e!istenta pro"ramelor, ridicarea pro(lemelor, discutarea ideilor si un apel la ratiunea si
intereselor cetatenesti, toate acestea au fost inlocuite cu concurenta ima"inilor politicienilor,
ima"ini create in conformitate cu le"ile pu(licitatii/#. Intr(o alta ordine de idei, Lara M&rza
de#onteaza #e"anis#&l #ani!&larii !oliti"e !e "are a# !&tea(o ins"rie intr(o or#&la de ti!&l,
Daa nu ma ae!ti a"a um "unt in realitate, /oi de/eni in a!arenta a"a um /rei tu "a ma
/ezi2 Astazi #a$oritatea tarilor s&nt ins"rise in !aradig#a de#o"rati"a, dar ar i oarte *ine sa
"&noaste# dieritele n&ante !rin "are este deinita de#o"ratia) De e.e#!l&, !entr& latini a"easta
inse#na dis!aritia vointei individ&ale in ata vointei si a initiativei "o#&nitatilor) In s"%i#*
de#o"ratia anglo(sa.ona !&ne "entr&l de gre&tate to"#ai !e dezvolatrea vointei individ&ale si
inde!artarea stat&l&i din l&area de"iziilor "ole"tive) Mass(#edia "are se !oate trad&"e oarte *ine "a
mi8loace de actiune asupra maselor $oa"a &n rol "r&"ial in inor#area sa& d&!a "az, dezinor#area
!o!&latiei) -ladi#ir -olDo, "ele*r&l a&tor al "artilor: 5ratat de manipulare si 'ezinformarea
azuta din est atrage atentia "a de indata "e #ani!&larea "onstiintei s(a transor#at intr(o
te%nologie a "ontrol&l&i, "on"e!t&l ins&si al de#o"ratiei a devenit !&r "onventional si n& se #ai
!oate &tiliza "a &n "lise& ideologi") Asadar, "onor# a"estei teorii, de#o"ratia "are !res&!&ne
"&noasterea si intelegerea !ro*le#elor si !rezenta &nei o!ti&ni rezona*ile s&* or#a &n&i !rogra#
!oliti" a dis!ar&t lasand lo"&l &nei &riase #ani!&lariM /entr& &n o*servator atent, trai# astazi "eea
"e Nietz"%e s"ria "& #&lt inainte: ?-um nu aem timp pentru reflectie si nici seninatate in reflectie,
nu mai discutam opiniile contrare, ci ne multumin sa le uramM2) /entr& Lara M&rza l&"r&rile s&nt
li#!ezi: ?Sa creezi hara(a(ura in "anduri, sa le faci ilo"ice si dezordonate, sa1l fortezi pe om sa
se indoiasca de adearuri itale sta(ile este ceea ce1l face pe om lipsit total de aparare in fata
manipularii/#. Uneori #ass(#edia &itand&(si !rin"i!iile de &n"tionare se transor#a in a*ri"i de
!rod&s zo#*ie, evis"erati, tre!anati "are e.e"&ta ?in or*2 dieritele "erinte ale #ani!&lator&l&iM
Desi !oate !area !arado.al, !arintele de#o"ratiei, !resedintele Peerson s!&nea: ?:ici un "uern
nu poate e!ista fara cenzura0 acolo unde presa e li(era, nimeni nu e li(er/# Astazi or#ele de
!ro!aganda, #ani!&lare si dezinor#are s&nt atat de !eror#ante in"at se !oate #i#a "& &s&rinta
li*ertatea !resei) Mani!&larea devine li!sita de energie in ata "&noasterii si to"#ai de a"eea
siste#ele de ed&"atie s&nt "ele #ai !re$&di"iate in statele "ond&se de #ani!&latori si n& de "atre
oa#eni !oliti"i ani#ati de idei de !rogres) Tre*&ie sa intelege# "a o#&l devine vi"ti#a
#ani!&larii doar da"a ii este "o(a&tor&l) Asa a a!ar&t ideea de #oda, de t&r#a) Sti# "a ani#alele
inteligente se "o#!orta #i#eti") O#&l ad&s la stadi&l de indo*ito"ire va a"tiona #e"ani" ara sa
iltreze !rin !ro!ri&l "onstient ansa#*l&l de inor#atii !ri#ite sa& generate) Da"a i#aginatia este
"ond&sa "& inde#anare !oate "onta#ina dis!ozitia sa& "%iar intentia a"ti&nii in !at&ri oarte largi
de oa#eni) Asa "&# in dis"ote"i &nii danseaza i#itand&(i !e "eilalti, si in viata so"iala, "ine
or#ateaza o!iniile &nor "ategorii re!rezentative !oate i#!&ne ?rit#&l si #elodia2M Este evident si
istoria ne sta #art&rie "a an&#iti lideri "%aris#ati"i, sa& sarlatani notorii detin "alitatea de a
!rovo"a dierite stari ale !o!&latiei, "& sing&ra "onditie sa se sta*ileas"a initial &n ra!ort de
in"redere) C&# "reier&l n& a"e "lar distin"tia dintre realitate si i"ti&ne, arta #ani!&larii "onsta
to"#ai in "a!a"itatea de a "rea ?realitati2 la "o#anda)E "a si "&# a# sta toata zi&a intr(&n
"ine#atogra "rezand "a "eea "e vede# se inta#!la aievea) E.e#!lele "ele #ai elo"vente s&nt
*o#*ardarea IraD&l&i s&* !rete.t&l "a Sadda# 9&ssein detine arsenal ato#i", asalt&rile NATO
as&!ra Ser*iei s&* !rete.t&l a!ararii !o!&latiei Dosovare, &"iderea evreilor in lagarele de
"on"entrare naziste arg&#ent&l iind "a ?8idanii nu sunt oameni ci so(olani daunatori care
atenteaza la insasi (unastarea camarilor noastre, niste "andaci imensi care ne sufoca copiii in
somn2 +rag#ent din dis"&rs&l l&i Ooe*els, M&n"%en, 34J:,, *o#*rdarea &nor !o!&latii "ivile in
Ce"enia s&* a"&zatia "a as"&nde teroristi si e.e#!lele !ot "ontin&a, din !a"ate, a!roa!e la
nesarsitM
Prini!iile dezinformarii
Con"e!t&l este gre& de deinit insa !&te# gasi "ateva dire"tii ase#anatoare "are ne(ar !&tea intregi
si "onsolida vizi&nea des!re dezinor#are:
( #in"i&na
( siretli" +at&n"i "and dai de "rez&t "a te vei de!lasa la drea!ta "and de a!t t& intentionezi s(o virezi
la stanga,
( into.i"area "are "onsta in &rnizarea de date eronate)
(!ro!aganda !ozitiva !rin "are se in"ear"a i#!le#entarea ideilor !ro!rii &nei #ase "at #ai largi de
!o!&latie "a iind &n adevar i#&a*il)
(!ro!aganda negativa !rin ind&"erea &nei a"ti&ni ori*ile !e "are s(o atri*&i &lterior ina#i"&l&i)
(inl&entarea)
/oate "ea #ai "o#!le.a a*ordare a dezinor#arii ii a!artine l&i -ladi#ir -olDo "are o !ost&leaza
asa: ?'ezinformarea este o manipulare a opiniei pu(lice, dar nu a indiizilor, in scopuri politice,
economice, militare, sociale, fara a se folosi de tehnici clasice de pu(licitate, prin alte mi8loace de
tratare decat propa"anda, a unei informatii erdice sau nu, neacordandu1se importanta
eridicitatii informatiei respectie ci felului in care este prezentata2 $'ezinformarea, arma de
raz(oi,
Intr(&n sens !&te# ad#ite "a #ani!&larea "& toate "o#!onenetele ei de dezinor#are, !ro!aganda
si agresi&ne ino(energeti"a +!si%otroni"a, este &n #i$lo" de i#!&nere a vointei &n&i individ sa&
gr&!, a"tionand in #od distal as&!ra oa#enilor !rin !rogra#area "o#!orta#ent&l&i lor) Asadar,
#ani!&larea vizeaza "onstient&l, in"onstient&l si s&*"onstient&l s&*ie"t&l&i avand "a tinta inala
s"%i#*area "o#!orta#ent&l&i in asa el, in"at s&*ie"t&l agresat sa "reada "a a l&at a"easta de"izie
!rin li*er ar*itr& si n& !rin "onditionareM Si#*olisti"a "o#&nista, nazista, sal&t&l #ilitar, a"erea
se#n&l&i "r&"ii la ortodo"si "are se deose*este de "el a"&t de "atoli"i, li#*a$&l olosit a" !arte din
arsenal&l siste#&l&i de a se i#!&ne #i#eti" !rin "on&zare si de!ersonalizareM /resa a&dio(viz&ala
si s"risa a devenit o !lator#a de or#are a "onstiintelor, insa inter!retarea "ore"ta a inor#atiilor
!ri#ite este dii"ila ara o "&noastere de ansa#*l& a "onte.t&l&i #ai larg in "are se der&leaza
inor#atia si at&n"i "and e.ista tendinta de #ani!&lare sa& dezinor#are, se el&deaza "onstient
!arti din s&*ie"t "are ar a$&ta "ons&#ator&l sa(si "on"ea!a o !ro!rie inter!retare a inor#atiei) Asa
a!ar a&toritatile i"tive ale "aror !redi"ate n& se #ai analizeaza "i se e.e"&taM In !erioada
In"%izitiei, de e.e#!l&, !reot&l avea a&toritatea de a i#!&ne dog#a: ?"ine n& este "& noi, e
i#!otriva noastraM2 Astazi editorialistii "are si(a& "onstr&it &n ren&#e !ot #ani!&la aderentii !rin
"redi*ilitatea !ro!riei se#nat&ri) In l&#ea de#o"rati"a se inta#!la, din !a"ate !rea adesea "a
#inoritatea alata la !&tere sa a"a tot !osi*il&l de a tine se"rete te%nologiile si do"trinele "are
!er#it #ani!&larea "onstiintei !&*li"e) S"%e#a este insa si#!la: re"o#!esarea generoasa a
?oa#enilor nostri2 si *oi"otarea, ridi"&lizarea ?"elor "are n& s&nt "& noi2M Lara M&rza den&nta ara
o"olis&ri a"ti&nile da&natoare ale #ass(#ediei in sl&$*a oligar%iilor alate la !&tere: ? 'in cele ),
de milioane de soferi rusi, moare in fiecare an unul la o mie. In )***, ictimile terorismului cecen
au fost de una la un million. Si totusi, nu ne este frica sa conducem masina. 7tunci de ce sa ne
temem de teroristi; Inainte de toate pentru ca puterile acestei lumi nu au interesul ca noi sa ne
temem de masini. S1ar pra(usi niste industrii profita(ile. 'e aceea teleiziunile nu accentueza
riscurile sofatului, dar deruleaza cu o(stinatie ima"ini cutremuratoare cu ictime ale
atentatelor6#.De#onstratia l&i M&rza atinge "ateva !&n"te nevralgi"e: ?2unctia principala a
mediilor de informare in masa in socieatea ciila consta, oricat de parado!al ar fi acest lucru, in
transformarea cetatenilor intr1o multime enorma, desi dispersata in dierse locuri, datorita culturii
de masa si a unui flu! unic de informatie/# Este lesne de o*servat tendinta de &nior#izare a
!resei, !rin ta*loidizare, dar #ai ales #ono!olizarea inor#atiei !e toate "analele de stiri, "& &nele
e."e!tii, din "e in "e #ai izolate) Ca sa intelege# si #ai *ine "&# &n"tioneaza dezinor#area sa
l&a# &n e.e#!l& din istoria "el&i de(al doilea raz*oi #ondial: D&!a o"&!area de "atre ar#ata
ger#ana a &nei regi&ni din URSS, lo"alni"ii din !rovin"ial Lrasnodar a& ost an&ntati "a o "oloana
de !rizonieri r&si va traversa oras&l iar !o!&latia le va !&tea &rniza !rovizii) Evident, oarte #&lti
s(a& strans "& #erinde, %aine, insa in lo"&l !rizonierilor, !rin #&lti#e a& tre"&t "a#ioane "& soldati
ger#ani raniti !e ront) Fara sa stie, lo"alni"ii a& ost !rotagonistii &n&i il# !ro!agandisti" di&zat
in Oer#anai si in tarile o"&!ate de ea !rin "are se de#onstra "ald&roasa !ri#ire a soldatilor ne#ti
de "atre !o!&latia r&sa re"&noas"atoare "a a s"a!at de s&* $&g&l *olsevi"M Un e.e#!l& #ai re"ent a
ost Raz*oi&l din Ool &nde e.er"itiile #ilitare era& !rogra#ate in &n"tie de !ri#e(ti#e(&l
!rin"i!alelor televizi&ni de stiri) Ce rost ar i av&t e.!lozia dra#ati"a a /alat&l&i din Oroznii, din
3446 da"a n& ar i ost tri#is in dire"t !rin inter#edi&l !resei, in toata l&#ea, sa& !ra*&sirea
T&rn&rilor Oe#ene din NeI aorD, in se!te#*rie 7::3, da"a n& ar i e.ista i#aginileM Sti# astazi,
"& totii "a o i#agine valoreaza "at 3::: de "&vinteM
Lim0a3, mani!ulare "i dezinformare
Da"a ?9a inceput a fost -uantul si -uantul era la 'umnezeu si -uantul era 'umnezeu#
intelege# "a a!artine# "& totii &n&i &rias i#!eri& &niversal al Logos&l&i) Tatal Ceres" ne(a
inzestrat "& !&terea de a n&#i l&"r&riM Di"ton&l latin nomen omen +numele este o preestire, arata
!&terea a!roa!e a*sol&ta a "&vant&l&iM Intr(&n dis"&rs tin&t la Milano, in 34KT, M&ssolini a air#at
"a toate "&vintele a& o orta #agi"a enor#a) 9itler a re&sit !rin dis"&rs sa !&na in dina#i"a &n
!o!or intreg si "%iar o $&#atate de !laneta, s&*$&gata ortei de sed&"tie a ideilor e.!ri#ate) In
de#o"ratie, orta *r&ta, re!resiva a siste#&l&i este inlo"&ita "& o #etodologie #&lt #ai s&*tila)
Cer"&rile de !&tere, in l&#ea li*era, "onstiente de !&terea vi*ratorie a "&vintelor se strad&ies" sa
"reeze &n li#*a$ !ro!ri& +a"eeasi li#*a de le#n "a in siste#ele totalitare, neins&letit,
de!ersonalizat) Dis"&rs&l !oliti" #odern este l&ng, steril, ga&nos si n& trans#ite ni"i o idee
inaltatoare "i !rin re!etitie #e"ani"a se ind&"e #i#eti" !&*li"&l&i &n !redi"at s&* or#a &n&i
adevarM /ornind de la a"easta "onstatare, Lara M&rza s"rie: ?-uantul poseda o forta ma"ica si a
da un nume fals este tot atat de important in manipularea constiintei ca si faptul de a1i furniza unui
spion pe timp de raz(oi acte false si uniforma adersarului2, iar -ladi#ir -olDo devine si #ai
"riti": ?2olosirea unui lim(a8 desacralizat reprezinta poate cel mai mare pacat, cea mai mare
(lasfemie a stapanitorilor lumii actuale2) In )*<=, Oeorge OrIel trans!&ne e."elent "on"e!t&l
!rin "ele trei slogan&ri alate !e Minister&l Adevar&l&i: Raz*oi&l e !a"e; Li*ertatea e s"lavie;
Ignoranta e !&tereM C&vintele si(a& !ierd&t sens&l !ri#ordial, iar #ass(#edia se a"e vinovata, !rin
ignoranta, la"o#ie si "%iar rea "redinta de olosirea "&vant&l&i intr(&n #od ar*itrar)Reveni# la
re#ar"ile "a&sti"e ale l&i M&rza: 9im(a indi"ena pe care copilul a inatat1o in famile, pe strada,
la piata este sistematic inlocuita cu o lim(a corecta#, predata de profesionisti retri(uiti, de ziare,
radio si teleiziune tocmai pentru ca oli"arhii puterii isi doresc e!tirparea lim(ii indi"ene care1l
cufunda pe nati in traditiile si credintele ancestrale. El nu poate fi manipulat si dezinformat prin
acest lim(a8 natural, tocmai de aceea societatea industriala si consumista adopta un nou lim(a8
plin de neolo"isme si termeni tehnici din alte lim(i, pentru a confuza si mai mult utilizatorul si
pentru a facilita astfel metodolo"ia manipularii/2 /entr& a intelege #ai *ine "e insea#na ?li#*a
"ore"ta2 gasi# o !osi*ila deinitie in "artea Marile manipulari din epoca moderna de Cernard
RaU&in) In linii oarte #ari, ea ar !&tea s&na "a# asa: este li#*a $&rnalist&l&i "itind &n &n te.t
&rnizat de reda"tor&l se, "are a reda"tat #aterial&l in &n"tie de o!inia seilor sai) Este o retori"a
i#!ersonala "reata de &n intreg lant a&to#at de &n"tionari !latiti, &n l&. &nilateral de "&vinte
indre!tate as&!ra &n&i gr&! de !ersoane in s"o!&l de a le "onvinge de "evaM Cizar, dar statisti"
de#onstrat, a"este !ersoane in"e! sa vor*eas"a e.a"t a"easta li#*a, ren&ntand ara sa(si dea sea#a
la li#*a nat&rala, iind asadar #&lt #ai &sor de "ontrolatM /o!&latia atat de diversii"ata din SUA a
a$&ns sa sl&$eas"a ordonat dire"tivele siste#&l&i !rin olosirea &n&i li#*a$ artii"ial) Astel &r#asii
s"lavilor de a"&# do&a se"ole din s&d&l Statelor Unite, !rin olosirea siste#ati"a a li#*ii engleze in
deavoarea "elei native a$&ng sa se "o#!orte ase#anator "a ostii lor as&!ritori) In Raz*oi&l din
-ietna#, soldatii de "&loare a& dat dovada de o "r&zi#e teri*ila i#!otriva !rizonierilor) /rote$ati
de "&vinte ara sens "&# ar i de e.e#!l& ictime colaterale, #ilitarii isi !ot $&stii"a asasinarea
&nor "ivili) Se !oate a$&nge !ana la !arado.&ri se#anti"e %ilare, da"a n(ar i ingrozitoare) Iata &n
"o#&ni"at al &n&i "olonel de aviatie din !erioada raz*oi&l&i din -ietna#: ?Un sat se opunea cu
atata incapatanare pacificarii, incat ne1am azut neoiti sa1l ster"em de pe suprafata pamantului/2
Un alt e.e#!l& de #ani!&lare "rasa este intalnit in Revol&tia Ro#ana trans#isa in dire"t la T-R)
Se !ot identii"a &sor "ele trei !redi"ateNarg&#ente ale &nei trans#isii de inor#atii vi"iate:
"ond&"tele de a!a !ota*ile otravite, gr&!&ri de teroristi "are asasineaza !o!&latia dezorganizata,
n&#ar&l vi"ti#elor T:):::, sa#dM I#!ost&rile ver*ale s&nt a#endate atat de "ons&#atorii l&"izi,
"at si de teoreti"ieni ai #ani!&larii "&# este "az&l l&i Ne"eav, e.!ert in teroris#&l&i r&s si a&tor&l
&n&i *est seller !oliti" -atehismul reolutionar: ?Manipularea se comporta intotdeauna imoral, nu
e!ista manipulare pozitia. 7cesta este adearul. -oruperea lui nu poate fi decat opera
mincinosilor.Iata, formula >este un calau , sau un mare om;?daca ne "andim la ea, tradeaza
imediat manipulatorul. Elementele sale le"ate intre ele de con8unctia >sau? formeaza cate"orii
incomensura(ile. E ca si cum l1ai intre(a pe un copil ce iu(este mai mult ciocolata sau pe maica1
saF2 In %i!er l&"id&l ro#an )*<=, OrIell des"rie !rin"i!iile "rearii &n&i li#*a$ no& "are sa
!er#ita "ontrol&l #ental al "o#&ni"atorilor) Lara M&rza s"rie: ? este o lim(a artificiala cu
schim(are de semnificatii. 7ceasta non1lim(a, dusa pana la telurile sale lo"ice, este lim(a
societatii contemporane, lim(a presei62M Dar sa reveni# la OrIell) In anti(to!ia sa des"rie
#etodele i#!le#entarii &nei so"ietati de ti! no& in "are siste#&l "ontroleaza tot&l, in"l&siv #intile
oa#enilor) /entr& atingerea s"o!&l&i s(a ren&ntat la ve"%ea li#*a !entr& "a era !rea !ersonala,
vo"a*&lar&l a ost di#in&at "onsidera*il) A& ost a!ro*ate doar "&vintele ?"ore"te2, astel in"at &n
gand anti(siste#, tendentios, ereti" sa n& !oat i d&s !ana la "a!at din li!sa "&vintelor "are sa
dese#neze a"ti&nile res!e"tive, a*revierile inlo"&ies" "&vintele si a"iliteaza !ierderea
se#nii"atiilor !ro&nde) +vezi no&l li#*a$ interna&t, !e #essenger et",) Ori"e o# de *&n si#t
intelege "a OrIell n& a s"ris i"ti&ne "i a int&it !aradig#a in "are noi trai#, astaziM
Revenind la li#*a$&l ?"ore"t2, el este &tilizat adeseori in dis"&rs&rile !oliti"e, dar si in an&#ite
arti"ole de ond, sa& !rezentari de stiri "& intentia evidenta de a "a!ota !&*li"&l, a(l o*osi "& #&lte
"&vinte ara ond si a(i trans#ite s&*li#inal "ateva !ro!ozitii si#!le "& !otential a"tiv: "&#!ara,
voteaza, iesi in strada, revolta(te, et"8Ale.andra -ittea&, !roesor la Instit&l Fran"ez de /resa din
"adr&l Universitatii /aris II are &n "&rs !rin "are de#onstreaza "a ori"ine !oate olosi "ateva raze(
"%eie, "are n& insea#an, !ro!ri&zis ni#i", dar "are se "onstit&ie intr(&n te.t sa*lon &tilizat in
dis"&rs&l #ediati")Metodologia este relativ si#!la) Se i#!arte raza "o#&ni"ata in trei aze
distin"te, a!oi se #i.eaza "&vintele intre ele, "a in ta*elele de #ai $os:
Faza I
din "a&za sit&atiei !rezente
"onsiderand "on$&n"t&ra a"t&ala
ori&nde ne d&"e "riza "are ne !reo"&!a
tinand "ont de inertia "are ne a!artine
avand in vedere i#!as&l ind&s
in "e !riveste e.tre#itatea "on$&n"t&rala
in "az&l !arti"&lar al degradarii #orav&rilor "onte!orane
ori"are ar i sinistroza a"est&i in"e!&t de #ileni&
"a &r#are a d&alitatii sit&atiei so"ietatii
atata vre#e "at va d&ra s"aderea in"rederii din a"este vre#&ri din &r#a
Faza a II a
se "&vine sa st&die# toate
tre*&ie sa e.a#ina# ie"are dintre
ave# datoria de a tine sea#a de #a$oritatea
este !reera*il sa l&a# in "onsiderare toate
ar i interesant sa anti"i!a# ansa#*l&l
n& tre*&ie sa negli$a# sa i#agina# s&#a
n& !&te# sa n& ne !reo"&!a# de totalitatea
e ne"esar sa ne interesa# de glo*alitatea
ar di *ine sa ave# in #inte toate
tre*&ie de &rgenta sa ne a#inti# an&#ite
Faza a III a
sol&tii de "on"e!&t
deznoda#inte !osi*ile
!ro*le#ati"e de$a in !osesia noastra
"ai oerind&(ni(se
alternative de *&n si#t
Iata "e !oate iesi din a#este"area a"estor "o#!onenente intr(o raza ti! li#*a$ 1"ore"t2:
-onsiderand criza care ne pre8udiciaza, tre(uie sa anticipam toate pro(lematicele care pot fi
concepute) Sa&: 7tata reme cat a dura dualitatea situatiei care este a noastra, nu tre(uie sa luam
in considerare "lo(alitatea alternatielor posi(ile)
-ladi#ir -olDo in Mica istorie a dezinformarii "on"e!e &n alt ta*el "are !er#ite "rearea si
&tilizarea a 3T:: de or#&le, "are n& s!&n #ai ni#i" dar "are se ins"rie !ere"t in li#*a$&l
1"ore"t2) /e !ri#a "oloana s&nt ver*e, !e a do&a "o#!le#ente, !e a treia ad$e"tive si in sarsit !e
&lti#a, tot "o#!le#ente) Da"a l&a# &n ver* din "oloana A, ii ada&ga# &n "o#!le#ent din C, &n
ad$e"tiv din C si alt "o#!le#ent din D o*tine# #e"ani"a &n&i dis"&rs #ani!&lator)
A 4 C D
A rea"t&aliza trans!arenta esentiala a dierentelor
noastre
A da dovada de di#ensi&nea !astorala a !ro*le#ei
tineret&l&i
A ani#a i#!artasirea e"&#eni"a a "ate%is#&l&i
A ne alat&ra anga$a#ent&l&i so"iologi" al e"%i!ei
A i atent la a!el&l e"leziasti" a "eea "e traieste
A ras!&nde &rgentei teologi"e a realitatii &#ane
A !rogra#a a*ordarea "olegiala a !at&rii lo"ale
A !ro#ova res!onsa*ilitatea nese"&rizanta a atentiei noastre
A "onstientiza !rioritatile "o#&ni"arii a analizelor noastre
A ne as&#a ris"&l e.tre# de *ogat al "a&tarii noastre
A i inter!elat de a#*ivalenta !l&rala a "el&lelor de *aza
A ne si#ti
ras!&nzatori de
"o#!le#entaritatile etni"e ale l&#ii
A eli*era "onte.t&l desl&sit al #ediilor !oliti"e
A "on"e!e s"%e#a "onstrangatoare a diverselor valori
A a!ro&nda diale"ti"a &nda#entala a ras!&ns&rilor
noastre
A #aniesta s"%i#*&rile iradiante ale #ilitantis#&l&i
A e.!ri#a solidaritatea "aritativa a gest&l&i &#an
A revigora !roie"t&l estiv al "ele*rarii
A identii"a an"orarea i#!erativa a ne"esitatii
A as&#a !ro*a*ilitatile a!ro&ndate ale "er"etarilor
s!e"ialistilor
E.e#!l&: 7 e!prima solidaritatea caritatia a "estului uman/ +si",
-e*nii de mani!ulare "i dezinformare
In e!o"a #oderna se &tilizeaza a!roa!e tot arsenal&l !&*li"itar at&n"i "and se vizeaza #ani!&larea
"onstiintelor) De e.e#!l&, re"la#ele vizeaza &n !&*li" #as"&lin si "are aso"iaza !rod&s&l&i de
*aza i#aginea &nei e#ei vol&!toase vand #ai *ine de"at "ele stri"t inor#ative intr&"at,
in"onstient "&#!arator&l s!era "a va !ri#i si ata "ado&) Atat -olDo "at si M&rza identii"a trei
ti#!i in dina#i"a dizinor#arii de ins!iratie !&*li"itara) Sa !res&!&ne# "a s&*ie"t&l #ani!&lator
este &n !oliti"ian:
3) Se a#*aleaza !rod&s&l astel in"at sa ie !er#ise toate te%ni"ile !&*li"itare)
7) La televizor #esa$ele !oliti"e vor i intrer&!te de !&*li"itate ne&tra, dar "are sa "reeze
dis!ozitia !&*li"&l&i de a 1ing%iti2 si dis"&rs&l !oliti") +"li!&ri so"iale, et",
K) Mesa$ele !oliti"e oera "redi*ilitate si seriozitate #esa$elor !&*li"itare)
Iata "on"l&zia l&i Lara M&rza in Mani!&larea "onstiintei: 1 Fig&rile i#aginative ale !&*li"itatii il
"onving !e s!e"tator de veridi"itatea inor#atiilor, d&!a "are !redi"atele "onsiderate adevarate
intares" ee"t&l #agi" al !&*li"itatii: &n re!orta$ o*ie"tiv "reaza inertia in"rederii "are se e.tinde
as&!ra !&*li"itatii de d&!a, in ti#! "e s!ot&rile !&*li"itare, "reatoare de e#otii, !regates" teren&il
!entr& asi#ilarea ideilor ins"rise in re!orta$&l o*ie"tiv2) Cel #ai notori& e.e#!l& il re!rezinta
R)/ri"e, "onsilier&l !resedintel&i No.on si "el "are ii s"ria dis"&rs&rile si "are air#a in 34T5:
15re(uie modificat nu omul, ci impresia pe care o da el. @r, aceasta impresie depinde deseori mai
mult de mass1media decat de candidatul in sine2)
/entr& a o*tine ee"tele s"ontate s&nt ne"esare "ateva "alitati si "on$&n"t&ri) Tot&l de!inde de doi
a"tori:
- o!ort&nitate +tre*&ie alese #o#entele "%eie de lansare a #esa$&l&i #ani!&lator,
- !regatire +atat din !&n"t de vedere te%ni" "at si !si%oa"tiv !rin "reerea &n&i #edi& "&lt&ral
in "are destinatar&l #esa$&l&i sa ie !regatit #intal si ae"tiv !entr& a re"e!ta ideile dorite si
a le ins&si "a atare)
Inor#atia este "on"e!&ta intr(&n li#*a$ a""esi*il si "elor "& &n Ib s&* #edi&) Co#&ni"ator&l n&
i#!&ne "i sti#&leaza) El n& se #ai adreseaza "onstient&l&i "a siste#ele totalitare, "i
in"onstient&l&i, !enetran s&*"onstient&l "& te%ni"i e#otionale) Astazi n& se #ai ordona: a"eti asa
si n& invers "i se sti#&leaza e#otiile !ri#are "a individ&l #ani!&lat sa ai*a senzatia "a o!teaza in
&n"tie de !ro!ri&l sa& li*er ar*itr&) In Raz*oi&l !si%ologi", o e"%i!a de "er"etatori #ilitari
s!e"ialisti in dezinor#are s"ria& in"a din 346J: 1 Misiunea manipulatorului este de a adetermina
corect orizontul aspirational al ictimei si de a1i pacali constientul adresand impulsuri direct
inconstientului trecand de filtrul su(constient. -ontroland acest su( e"o, manipulatorul incheie o
alianta cu zonele intunecate si a(isale ale inconstientului stimuland diferite efecte neuronale cum
ar fi frica, teroarea, ura, stresul, a"itatia, idolatria etc62
Atentatele de la cTC din se!te#*rie 7::3 a& ad&s in dis"&rs&rile !rezidentiale ale l&i C&s% $r)
!redi"atele stres&l&i si ale ri"ii) /rel&ate de !resa, sintag#e "a 1raz*oi total in!otriva teroris#&l&i2
a& !er#is insta&rarea &n&i regi# !olitienes") A"elasi l&"r& s(a inta#!lat in R&sia l&i /&tin d&!a
atentatele "e"enilor din Oroznii) Ca sa n& #ai vor*i# de te%ni"ile de !ro!aganda si #ani!&lare
*azate !e &ra de rasa, de "lasa, intoleranta religioasa si inter(etni"aM Ca sa "onvingi &n o# sa ia
viata &n&i se#en de(al sa& tre*&ie sa(l "onvingi #ai intai "a a"e &n *ine glo*al, "a vi"ti#a este &n
#onstr&, &n de#on) N& degea*a a a!ar&t sintag#a: a.a ra&l&iM
S!e"ialistii in #ani!&lare a& identii"at te#erile de "are o#&l se e.or"izeaza !rin e.teriorizare, !rin
s!e"ta"ol #ediati") Tea#a de #oarte este oarte des olosita in a"a!ararea atentiei !&*li"e) N& este
&n se"ret !entr& ni#eni "a *atranii "ites" "& o oare"are vol&!tate an&nt&rile #ort&are, "a stirile
violente a" "ea #ai #are a&dienta) Un s!e"ialist a#eri"an in "o#&ni"are, MarD ciezer noteaza: 1
Moartea este o aloare certa, deorec ce omul afla cu placere ca altcinea a murit, in timp ce el
continua sa traiasca2) D&!a #oarte, alte atri*&te "are as"ineaza si #agnetizeaza !&*li"&l s&nt
violenta si se.&l) Astel *enei"iar&l "o#&ni"arii #ediati"e este "or&!t, i se atata artii"ial "ele #ai
nesanatoase instin"te si astel el "onsi#te sa "ada in !lasa #ani!&lator&l&i, devenind din "e in "e
#ai de!endent de &n set il&zori& de !la"eri intense) Intre Eros si T%anatos se ala #a.i#&l de
"o#!etenta al #ani!&larii "onstiintei) /&te# sa orta# o generalizare, dar da"a !rivi# atent
!rod&sele #edia ne #ai linisti# !&tin, !rin "are sa s&*linie# deontologia !rod&"atorilor de
televizi&ne: 1Interesul nostru este sa1i oferim pu(licului ceea ce el cauta: senzationalul. Ae cine ar
interesa o stire cu un doctor caruia i1a iesit o operatie, sau un preot care propoaduieste (inele;
Sunt (analitati. 7udienta apare odata cu socul. 'aca un preot ioleaza un (aietel, sau medicul isi
inseala sotia cu una dintre paciente si aceasta din urma, cuprinsa de deznade8de se arunca pe
"eam, toate astea starnesc interesul unor cate"orii lar"i de pu(lic, din toata lumea, indiferent de
rasa, se! sau reli"ie/2 Cini", s&#*r&, dar din !a"ate adevaratM Realit` s%oI(&rile, !rin *analizarea
inti#itatii !regates" teren&l &n&i Cig Crot%er so"ial) Da"a nazis#&l sa& "o#&nis#&l ar i *enei"iat
de te%ni"ile de "ontrol de astazi, li*ertatea individ&ala si de#o"ratia ar i ra#as niste &to!ii s)M
5. Cate%oriile dezinformarii
3) !rin "&vant
7) !rin n&#ar
K) !rin re!etitie
J) !rin zvon
6) !rin "lisee
T) !rin i#agine
6.Prin u/ant, Se a!li"a eti"%etarea) Adversar&l este aso"iat "& &n #it int&ne"at, #alei" la "are
vi*reaza "onstiinta de #asa) +"or&!t, anti(se#it, #aiot, *olsevi", as"ist, tali*an, se"&rist et",)
Conse"inta i#ediata este "a !&*li"&l sovaielni", neinor#at se va de!arta de "el eti"%etat) Cei "are
!oarte eti"%ete sinistre vor i o*ligati sa(si "ons&#e enor# de #&lta energie in in"er"area de a se
1"&rata2)
7. Prin numar: Este oarte gre& !entr& &n s!e"tator sa& "ititor sa verii"e da"a la &n #iting a& ost
3:)::: sa& T:)::: de #aniestanti) S!e"ialistii sti& "a s!re deose*ire de "&vant sa& #etaora,
n&#ar&l !oseda a&toritatea #ate#ati"a a rigorii, !re"iziei si i#!artialitatii) /ornind de ai"i si #ai
ales de la re#ar"a l&i Mi"%el Fo"a&lt: 1 li#*a n&#erelor este a*sol&t indis!ena*ila do#inatiei
ideologi"e2 s(a "on"e!t&alizat &n&l dintre !rin"i!alele o*ie"te de #ani!&lare) Ai"i n& are
i#!ortanta da"a n&#ar&l este !la&zi*il sa& a&tenti", ni"i #a"ar verosi#il, el i#!&nand&(se !rin
sineM 1In !iata -i"toriei a& #aniestat i#!otriva g&vern&l&i !este 3::)::: de !ensionariM2
Instit&tele de sondare #ani!&leaza d&!a *&n&l !la" statisti"ile ara sa !oata i verii"ate)
8. Prin re!etitie, Marele !ro!agandist Ooe*els s!&nea "a da"a re!eti de 3::: de ori o #in"i&na ea
devine &n adevar a""e!tat de toti "ei "are inzestreaza "& valoare air#atia) Asadar #i$lo"&l de
a"ti&ne "el #ai ei"a"e in #ani!&lare este re!etitia "onstanta a a"elorasi air#atii, din #edii si
&ng%i&ri dierite, !entr& "a !&*li"&l sa se o*isn&ias"a "& ele, in"etand in a le #ai iltra "& !ro!ria
rati&ne, inlo"&ita !e nesi#tite de "red&litateaM O&stave le Con nota: 1repetitia sfarseste prin a se
inte"ra in adancul inconstientului, acolo unde se nasc motiele actiunilor noastre2)
9. Prin z/on, Lansarea de 1no&tati2 "are sa n& ne"esite o verii"are i#ediata !er#ite re!tarea &nei
#in"i&ni ara ni"i &n ris") Credi*ilitatea "el&i "are lanseaza zvon&l este ne"esara, iar da"a i se
alat&ra alti "o#&ni"atori din #edii dierite "are "onir#a zvon&l res!e"tiv se !oate o*tine &n adevar
ara "ontin&t)
:. Prin li"ee, Este #&lt #ai ing&rgita*ila o #in"i&na da"a ea se *azeaza !e &n "lise& inti!arit in
in"onstient) De e.e#!l& sti# "a 1tiganii2 s&nt !redis!&si &nei !areri "ole"tive !re"are si at&n"i !oti
sti#&la "ateva sino#i#e artii"iale: tigan(%otM Mani!&lator&l, in a"est "az de dezinor#are va
&tiliza "lisee negative "are sa genereze r&strari, ne#&lt&#iri) Cliseele $&stii"a a"ti&ni adeseori
i#orale: 1:oi suntem de acelasi san"e, impartasim aceleasi alori, cine nu este cu noi, eident este
impotria noastra2 Teoriile "ons!iratiei se *azeaza !e "lisee standard: evre&(neg&stor; ger#an(
serios; tigan(%ot; #&s&l#an(terorist, et") Un teoreti"ian al !resei, a#eri"an&l c) Li!!#an
"onsidera "a 1procesul de asimilare a informatiei este de fapt adaptarea mecanica a unui fenomeni
inca necunoscut la o formula "enerala sta(ila, stereotipa.'rept pentru care, presa tre(uie sa
efectueze standardizarea fenomenului care face o(iectul informatiei. .edactorul i"norand de (una
oie nuantele sa a (aza pe stereotipii si pe opinii de rutina ca sa conin"a consumatorul sa
asimilezea stirea fara efort, fara ezitare, fara conflict interior si mai ales, fara analiza critica62
;. Prin ima%ine, 1O i#agine a"e "at o #ie de "&vinteM2 /ornind de la a"easta *&tada, s!e"ialistii
in #ani!&lare s&nt de a"ord "a !rin i#agine #esa$&l va evita si#t&l "riti" al 1*enei"iar&l&i2 si va
!enetra ara "enzori adan"&l in"onstient&l&i) Ai"i te%ni"a se asea#ana "& "ea !&*li"itara)
CAP.III INFORMARE 1I DEZINFORMARE IN MA11.MEDIA
Dezinor#area este &n ter#en a!ar&t re"ent In li#*a$&l de s!e"ialitate, desi se !ra"ti"a In"a
din anti"%itate) Este indisol&*il legata de inor#atie, "are !oate i vi"iata In n&#ele &nor s"o!&ri
*ine deinite) S&nt "on"l&ziile la "are a a$&ns -ladi#ir -olDo, a&tor&l l&"rarii Tratat de
dezinor#are, a!ar&ta la Edit&ra Antet si !e "are le !rezenta# "ititorilor nostri)
Tre*&ie a"&ta o distin"tie "lara Intre &n a!t si o inor#atie) 1/lo&a? n& este o inor#atie, "i &n
a!t) A"esta devine inor#atie In #o#ent&l In "are este "o#&ni"at de "ineva &nei alte !ersoane, ie
dire"t, !rin #etoda 1g&raN&re"%e?, ie #ediat, !rin teleon, ziar, radio, televizi&ne et") /e !ar"&rs&l
!ro"es&l&i de trans#itere a inor#atiei !ot a!area ' invol&ntar sa& di#!otriva, intentionat '
distorsi&ni, o#isi&ni, ada&giri de ele#ente noi et") "are s&nt ti!i"e dezinor#arii)
Ori"e inor#atie !res&!&ne !rezenta a trei varia*ile, In "are n& se !oate avea delo" In"redere:
inor#ator&l +"are !oate a"e o "on&zie Intre !loaie si stro!ii &n&i as!ersor, de !ilda,, #i$lo"&l de
"o#&ni"are +teleon&l se a&de sla*, !er#itand "on&zii Intre "&vinte, sa& s"risoarea este "aligraiata
"vasiindes"ira*il, "eea "e d&"e la a"elasi rez&ltat et"),, inor#at&l +"are !oate "rede "a
inor#ator&l e.agereaza,) Toate a"este ele#ente ne s&gereaza a!t&l "a a!roa!e ori"e inor#atie
este s&!&sa ris"&l&i denat&rarii) De ai"i rez&lta "a: inor#atia n& "ontine ni"iodata adevar&l s&ta la
s&ta)
Ter#en&l de dezinor#are a a!ar&t !entr& !ri#a data In li#*a r&sa, d&!a al doilea raz*oi
#ondial, si avea rol&l de a dese#na 1!ra"ti"ile e."l&siv "a!italiste "are &r#area& aservirea
#aselor !o!&lare?) De ai"i, ter#en&l a tre"&t In li#*a engleza, "& Inteles&l de 1s"&rgere deli*erata
de inor#atii "are ind&" In eroare?) In Franta, noti&nea a a!ar&t In 34WJ si era deinita dre!t
&tilizare a te%ni"ilor de inor#are, In s!e"ial de inor#are In #asa, !entr& a ind&"e In eroare, a
as"&nde sa& a travesti a!tele)
Cazele &nda#entale ale dezinor#arii a& ost !&se In anti"%itatea "%ineza +a!ro.i#ativ
se"ol&l - I)9r), de general&l S&n TzI, In "artea sa intit&lata 1Arta raz*oi&l&i?) /ost&latele a"est&ia
era& &r#atoarele:
' arta s&!re#a a raz*oi&l&i "onsta In a Invinge d&s#an&l ara l&!ta;
' toata arta raz*oi&l&i se Inte#eiaza !e Inselatorie;
' &n stat ina#i" tre*&ie o"&!at inta"t; r&inarea a"est&ia este o !oliti"a inerioara) /entr&
a"easta:
' tre*&ie dis"reditat tot "eea "e #erge *ine In tara adversa;
' re!rezentantii "laselor "ond&"atoare ale tarii adverse tre*&ie deter#inati sa Intre!rinda
a"ti&ni ilegale) Re!&tatia lor tre*&ie s&*#inata !rin ori"e #i$loa"e si, la #o#ent&l o!ort&n, a"estia
tre*&ie s&!&si o!ro*ri&l&i !&*li";
' tre*&ie ras!andite dis"ordia si gal"eava Intre "etatenii tarii adverse;
' tinerii tre*&ie Intaratati I#!otriva *atranilor;
' traditiile adversarilor tre*&ie ridi"&lizate)
ZIARUL, CAR-EA, DEZINFORMAREA
E.ista trei eveni#ente #a$ore "are a& d&s la dezvoltarea e.!loziva a te%ni"ilor de
dezinor#are: a!aritia ti!ar&l&i +3JKJ,, a !ri#&l&i !eriodi" +Ldln, 3JW:, si "onsa"rarea o!iniei
!&*li"e In viata !oliti"a a O""ident&l&i +In"e!and "& se"ol&l e-III,)
Ziar&l si "artea a& a$&ns ra!id sa "onsa"re &n !rin"i!i& In s!atele "ar&ia dezinor#area !&tea l&a
ori"e or#a sa& di#ensi&ne: este adevarat, iind"a a# "itit "& o"%ii #eiM Ziar&l si "artea, intrand In
toate "a#inele In "are "el !&tin o !ersoana stia sa "iteas"a, avea& sa !riveze ra!id !&terea regala de
#ono!ol&l de"iziei, iar !&terea e"leziasti"a de #ono!ol&l "&noasterii) /e de alta !arte, !rin
inter#edi&l a"estor doi ve"tori, a&torii sa& "ei "are statea& In s!atele lor !&tea& sa #ani!&leze In
voie "onstiinta !&*li"&l&i "ititor, oerind&(i inor#atii &nilaterale, 1adevar&ri? !rea*ri"ate si
"on"e!tii "onta#inate de ideologii !artizane)
A!aritia radioului
E!o"a de glorie, In #aterie de dezinor#are a a"estei inventii a ost atinsa In "&rs&l "el&i de(al
doilea raz*oi #ondial si In !erioada de as"ensi&ne a "o#&nis#&l&i, "are i(a &r#at)
-irt&tile radio&l&i In !otentarea dezinor#arii a& ost s!e"&late In #od genial de Ooe**els si
Lenin) Cel dintai era de !arere "a 1o #in"i&na re!etata de o #ie de ori ra#ane o #in"i&na, dar o
#in"i&na re!etata de &n #ilion de ori devine adevar?, radio&l iind instr&#ent&l !ere"t !entr& a
re!eta o #in"i&na de #ilioane de ori) Cel de(al doilea "redea sin"er "a 1a s!&ne adevar&l este o
!re$&de"ata *&rg%eza #es"%ina?; In "onse"inta, radio&l era &tilizat la #a.i#&# "onor# a"estei
1a.io#e?, iar adevar&l era o"olit "& #are gri$a)
Lim0a de lemn
Li#*a de le#n, &tilizata atat In s"ris, "at si In vor*ire, In ziare, "arti si la radio, este "onsiderata
"a!odo!era dezinor#arii, deoare"e este i#!osi*il de olosit de "ineva ara "a a"esta sa n& devina
In a"elasi ti#! si dezinor#ator si dezinor#at) /rin"i!alele "ara"teristi"i ale li#*ii de le#n s&nt:
"ara"ter&l i#!ersonal si !asiv al razelor +?relatiile re"i!ro"e s(a&
strans?, 1Intr(o at#osera de sti#a si res!e"t re"i!ro"?, 1s(a& e.!ri#at &rari? et"),, a*&ndenta
#i$loa"elor lingvisti"e "are serves" la a""ent&area o*ligativitatii +a tre*&i, a i dator, "& ne"esitate,
negresit, o*ligatori&, nea*at&t et"),, #ani%eis#&l +li!sa n&antelor, I#!artirea stri"ta In doar do&a
"ategorii ale ori"ar&i do#eni& sa& #&lti#i de oa#eni ' *&ni si rai, !rieteni si d&s#ani, devotati si
tradatori, a*stra"t si "on"ret, general si !arti"&lar, o*ie"tiv si s&*ie"tiv et"),, #etaorele si
!ersonii"arile e."esive +%idra "a!italista, !arintele !o!oarelor "& reerire la Stalin et"),, "odii"area
+an&#ite "&vinte, "a 1revizionist? sa& 1d&s#an al !o!or&l&i?, da& se#nal&l de ata"; altele, !re"&#
1li!sa de vigilenta revol&tionara?, serves" dre!t avertis#ent sa& a#enintare et",) Li#*a de le#n n&
este a!ana$&l e."l&siv al "o#&nistilor) Toti s!e"ialistii ' #edi"ii, $&ristii, #ilitarii, !reotii, ilosoii
et") ' a& li#*a lor de le#n) Dierenta "onsta In a!t&l "a res!e"tivele $argoane s!e"ializate
Insea#na "eva, "el !&tin !entr& "ei initiati, si de"i n& s&nt dezinor#atoare ni"i !entr& "ei "e le
Inteleg, ni"i !entr& "ei "e n& le Inteleg)
Cum "e !ratia dezinformarea
E.ista n&#eroase #od&ri de a trata o inor#atie, In asa el In"at ea sa devina a!ta !entr& o
a"ti&ne de dezinor#are:
f Negarea a!telor +N& este adevarat "a e i(a &rat *anii l&i a,)
f Inversarea a!telor +N& e i(a &rat *anii l&i a, "i di#!otriva, a i(a &rat *anii l&i e,)
f A#este"&l dintre adevar si #in"i&na +Este adevarat "a e i(a l&at *anii l&i a, dar asta
din "a&za a!t&l&i "a a Ii datora l&i e a"ei *ani, !e "are re&za sa(i #ai dea Ina!oi,)
f Modii"area #otiv&l&i +Motiv&l !entr& "are *anii l&i a a& ost gasiti la e n& este &rt&l, "i a!t&l
"a e i(a gasit !e o alee In ata "asei l&i a,)
f Esto#!area +Se a"e !rea #&lta galagie !entr& o s&#a atat de #i"a; altii &ra #iliarde
si n& !ates" ni#i"M,)
f Oeneralizarea +Toata l&#ea &ra In Ro#ania; "&# de l(ati gasit to"#ai !e e ta! is!asitorF,)
f Utilizarea !artilor inegale +In "az&l #ediatizarii &rt&l&i, se va a"orda &n s!ati& restrans
a!t&l&i In sine, iar evidentierea "alitatilor #orale si ale a!telor *&ne ale l&i a va o"&!a &n s!ati&
#&lt #ai #are,)
Utilizarea ima%inii In dezinformare
1E adevarat iind"a a# vaz&t? este o air#atie !&terni" Inrada"inata In !si%i"&l &#an, #ai
!&terni"a de"at "ea #entionata anterior, res!e"tiv 1E adevarat !entr& "a a# "itit?)
Iata "ateva din avanta$ele i#aginii In #aterie de dezinor#are:
' este literal#ente in"ontesta*ila;
' inor#atia viz&ala n& are nevoie sa trea"a !rin "reier !entr& a ne ae"ta ini#a sa& !ornirile
instin"t&ale;
' i#aginea, !rin nat&ra ei, se !reteaza la toate #ani!&larile !osi*ile: sele"tie, In"adrat&ra,
&ng%i de il#are, ani#atie, tr&"a$e et");
' i#aginea se adreseaza #aselor Intr(o #as&ra #ai #are de"at "&vant&l, este &sor de
!er"e!&t, &sor de re!rod&s si devine i#ediat s&*ie"t de "onversatie)
Deinita dre!t 1!aradis&l dezinor#atorilor?, televizi&nea oera o Intreaga serie de a"ilitati "are
devin Insa oarte &sor "onstrangeri) Materialele tre*&ie sa ie s"&rte) Tre*&ie sa s"%i#*a# s&*ie"t&l
Inainte "a teles!e"tator&l sa s"%i#*e "anal&l ' +este &na din reg&lile !rod&"atorilor,, iar di&zarea
inor#atiilor de!inde de orele la "are se !rod&" eveni#entele +da"a &n eveni#ent se !rod&"e d&!a
ora 7K)::, este !osi*il sa n& se vor*eas"a ni"i a do&a zi de el,) S"&rti#ea I#!iedi"a ori"e
a!ro&ndare a s&*ie"t&l&i, iar #o#ent&l !rod&"erii &n&i eveni#ent !oate d&"e la o#iterea l&i din
$&rnalele de stiri)
/&terea i#aginii este atat de #are, In"at !ri#a i#!resie ra#ane de nezdr&n"inat,
dez#intirile &lterioare avand ee"te #ini#e)
CAP.I5 RAZ4OIUL INFORMA-IILOR
A"esta este &n "on"e!t sta*ilit !entr& !ri#a data de a#eri"ani si "onsta In &tilizarea
oensiva si deensiva a siste#elor de inor#are !entr& a e.!loata, "or&!e si distr&ge inor#atiile si
siste#ele de inor#are ale adversar&l&i, !rote$and&(se Insa !ro!riile inor#atii si siste#e)
Din !&n"t de vedere #ilitar, inor#atia este de a"&# "onsiderata a "in"ea di#ensi&ne a ori"arei
*atalii, alat&ri de di#ensi&nile !a#ant, #are, aer, s!ati&) Raz*oi&l din Ool, de e.e#!l&, a
re!rezentat #ai #&lt tri&#&l inor#atiei de"at "el al ar#a#ent&l&i, strategiei sa& al #oral&l&i
tr&!elor)C&l#ea "ea #ai Inalta a dezinor#arii a ost atinsa gratie #ediilor ele"troni"e de
inor#are) Internet&l se *azeaza #ai !&tin !e "alitatea inor#atiei si #ai #&lt !e "a!a"itatea de
"ristalizare a &nor o!inii di&ze) Ase#enea &n&i teren !ro!ri&(zis, teren&l "i*erneti" a!artine "el&i
"are Il a"a!areaza #ai Intai) Ma$oritatea 1navigatorilor? !e Internet s&nt diri$ati Intotdea&na s!re
a"eleasi site(&ri, a"eleasi sol&tii, a"eleasi Intre!rinderi, din"olo de "are n& a" de"at rareori eort&l
sa #ai "a&te) Ideea #ani!&larii inor#atiilor a a!ar&t din nevoia #o*ilizarii !o!&latiei "ivile "a o
!arte a eort&l&i de raz*oi) Da"a initial a"easta #ani!&lare, In s!e"ial a senti#entelor, avea dre!t
s"o! re"r&tarea &n&i n&#ar "at #ai #are de vol&ntari, In &lti#ii K: de ani ti!ologia "onli"telor
#ilitare s(a #odii"at s!re o !roesionalizare a !arti"i!antilor si s!re o restrangere a ariei
geograi"e In "are se desasoara "onli"t&l) Feno#en&l glo*alizarii, ee"t&l di&zarii &nor inor#atii
as&!ra e"ono#iei a"e In &lti#ii ani, "a an&#ite te#e sa n& ie #entionate In !resa, In s!e"ial din
"a&za o*sesiei 1call Street? si a variatiei !ret&l&i a"ti&nilor) Intr(o e"ono#ie "e se s!ri$ina
!e !rezenta investitorilor de !ortooli& In !iata, ori"e "onli"t #ilitar !rost diri$at din !&n"t de
vedere #ediati" !oate de"lansa "rize #a$ore)
O#isi&nea, rag#entarea, #in"i&na s&nt instr&#entele olosite !entr& #ani!&larea #ass(
#edia) O atit&dine !ere"t s"&za*ila da"a l&a# In "al"&l "er"etarile so"iologi"e: 5TX dintre
a#eri"ani oloses" televizi&nea "a instr&#ent !rin"i!al !entr& a se inor#a as&!ra raz*oi&l&i) Doar
63X dintre a"estia "ites" &n ziar) /&te# *an&i "a, In #are, !ro!ortiile se res!e"ta si In E&ro!a sa&
ori&nde In l&#e) Astel se e.!li"a e.istenta &nei &nitati s!e"iale In ar#ata a#eri"ana, 1Jt%
/s`"%ologi"al O!eration Oro&!?, "antonata la Fort Cragg si avand In "o#!onenta 37:: de #ilitari,
s!e"ial antrenati In o!erati&ni !si%ologi"e)
Res!onsa*ilitatea #ilitarilor este e.tre# de #are, !e langa "onsiderente "e tin de strategie,
tre*&ind sa ia In "al"&l si inl&entele &n&i o" de ar#a, tras &ndeva In Asia, as&!ra e"ono#iei) De
"ele #ai #&lte ori, #ilitarii #ani!&leaza #ass(#edia !rin restri"tionarea inor#atiilor "are !ot i
!rezentate, !&*li"&l nestiind "a ie"are i#agine di&zata este !revizionata de /entagon, "a ie"are
"ores!ondenta tri#isa de !e ront este s&!ervizata de &n oiter s!e"ializat In te%ni"i de 1!&*li"
relations?)
/resa a#eri"ana este !ri#a s&!&sa #ani!&larii, dezvoltarea retelelor de televizi&ne a#eri"ane,
!restigi&l $&rnalisti" al &nor re!orteri avand &n d&*l& ee"t: !e de(o !arte devin 1s&rse? de
"redi*ilitate, !e de alta !arte s&nt 1ve"tori? de inor#are) Ma$oritatea "onli"telor #ilitare din
&lti#ii 6: de ani a& nas"&t disensi&ni #a$ore Intre re!orteri si !ersonal&l #ilitar Insar"inat "&
inor#area as&!ra #ers&l&i o!erati&nilor) De #&lte ori, re!orterii "are n& res!e"ta& "ond&ita
i#!&sa de oiterii de !resa ai /entagon&l&i era& #arginalizati)

Cam!anie de informare < am!anie de dezinformare.
A"easta este vizi&nea #ilitarilor as&!ra rol&l&i !resei Intr(&n "onli"t #ilitar) /ri#a tentatie
este a"eea de a ar&n"a Intreaga vina In s!atele ar#atei, "are n& are interes&l sa !rezinte soldati
a#eri"ani, *ritani"i sa& ran"ezi &"isi, "are n& vrea sa ad#ita "a !resa se !oate "o#!orta
inde!endent) /e de alta !arte tre*&ie sa ne gandi# "a i#aginile trans#ise de CNN din So#alia, "&
#ilitarii a#eri"ani &"isi si tarati !e strazile din Mogadis"io !e !ost de #ane"%ine ara viata, a&
de"lansat o !&terni"a e#otie In SUA, deter#inand retragerea "ontingent&l&i a#eri"an) Siste#&l de
!ol de !resa a ost a!li"at In interventia din /ana#a +3454,) At&n"i a ost sele"tionat &n gr&! de
ziaristi "are a& !&t&t Insoti tr&!ele a#eri"ane de interventie si "are a& trans#is re!orta$e live)
De*&t&l trans#isiilor In dire"t dintr(&n "onli"t #ilitar de !ro!ortii a ost a"&t In Coreea) Se !oate
s!&ne "a at&n"i a av&t lo" aza ro#anti"a) -i"ti#ele a#eri"ane n& era& aratate, iar trans#isiile era&
#ar"ate de o!ti#is#)
/ro*a*il "a "el #ai *&n e.e#!l& de #ani!&lare a ost raz*oi&l din -ietna#)
1Rezol&tia Ool&l&i TonDin?, a&g&st 34TJ, "ea #ai a!ro!iata de o de"laratie de raz*oi,
!revedea "a !resedintele SUA este a&torizat sa oloseas"a ori"e #i$loa"e !entr& a sto!a ata"&rile
viitoare ale -ietna#&l&i de Nord as&!ra vaselor a#eri"ane) /resedintele Po%nson a ordonat
re!resalii "a &r#are a &nor noi ata"&ri ale nord(vietna#ezilor, desi In realitate, n& e.istase &n al
doilea ata") Adevar&l a iesit la iveala #&lt ti#! d&!a inal&l "onli"t&l&i) Tot In raz*oi&l din
-ietna#, o "er"etare &lterioara a dovedit "a #a$oritatea re!orta$elor de l&!ta era& &rnizate de
servi"iile de relatii !&*li"e ale ar#atei, "are n&#ai In 34W3, a& "%elt&it !este
7:: de #ilioane de dolari "a sa I#*&natateas"a i#aginea) Servi"iile de relatii !&*li"e ale ar#atei a&
Ins"enat #anevre ale ar#atei s&d(vietna#eze, a"estea iind il#ate de o!eratori #ilitari si di&zate
In SUA !rin statii #i"i de televizi&ne "are n& avea& ond&rile ne"esare inantarii &nor
"ores!ondenti de raz*oi)
Fil#&l si televizi&nea a& "reat o i#agine "& tot&l distorsionata des!re raz*oi) A"olo, !e
e"ran, a& lo" a#*&s"ade s!e"ta"&loase, a"te de *rav&ra evidente, se !oarta dialog&ri !line de
#iez, tensi&nea "reste si des"reste !entr& a i#!resiona s!e"tator&l) In ond, are lo" o #in&tioasa
!&nere In s"ena) Dar de#n de re#ar"at, a"easta !&nere In s"ena ignora In #are #as&ra realitatea
l&!tei) In alte gen&ri de il# +dra#a a#iliala, dra#a !si%ologi"a, il#&l eroti",, !&*li"&l este
a#iliarizat "& realitatile des"rise si de a"eea e #ai gre& de #ani!&lat) Dar Intr(&n il# de raz*oi se
!oate Inta#!la virt&al#ente ori"e, !entr& "a &n !ro"ent red&s din rand&rile !&*li"&l&i a tras
vreodata "& ar#e de o" iar din rand&l a"estora &n !ro"ent ini# a l&at !arte vreodata la a"ti&ni de
l&!ta)
Raz*oi&l !rezentat de il#e este o s&""esi&ne de a"te de violenta s!e"ta"&loasa, de a"ti&ni
ra!ide si de rez&ltate "lare) In realitate Insa, ase#anarea se o!reste la violenta) Din"olo de a!t&l "a
este violent, raz*oi&l real este Insa !li"ti"os, neinteresant !entr& a i &r#arit ora "& ora) Mare !arte
din el +"el !&tin In !rezent&l raz*oi din IraD, "onsta In de!lasari de tr&!e, a!rovizionari "&
#ateriale de l&!ta, ali#ente si "o#*&sti*ili, a"ti&ni de In"er"&ire si evitarea !e "at !osi*il a
"onr&ntarilor dire"te)
Raz*oi&l !oate Inse#na +Insea#na re"vent In a"est "az, o "oloana de *lindate "are se
o!reste *r&s" In desert si sta ti#! de do&a ore din !ri"ini logisti"e sa& #eteorologi"e) Raz*oi&l e
viata, n& il#) Iar viata este In #a$oritate o s&""esi&ne de !erioade de r&tina si rela.are, !&n"tate
rareori de #o#ente interesante) Raz*oi&l din IraD n& este ni"ide"&# s!e"ta"&los; el este doar &n
oarte i#!ortant eveni#ent international) Dar #edia a !reerat tot ti#!&l sa "on&nde i#!ortant&l si
s!e"ta"&los&l, o*ligand !&*li"&l sa "reada la el)
In li!sa de l&"r&ri s!e"ta"&loase, !resa retine a#an&ntele ane"doti"e) Ele n& "onstit&ie Insa, ni"i !e
de!arte, esenta raz*oi&l&i !ro!ri&(zis, dar a$&ng sa o"&!e s!ati&l #ediati")
Dintotdea&na o#&l a dorit sa ai*a "&noasterea ne"esara !entr& a !&tea s&!raviet&i In di#ensi&nea
Dar#i"a In "are viet&ieste, !entr& a evol&a) Dorinta l&i tre*&ia Intr(&n el I#!linita) To"#ai !rin
a"easta dorinta, o#&l a des"%is "ai "atre alte di#ensi&ni)
Fie"are di#ensi&ne s!irit&ala a in"e!&t sa reverse "&noasterea !rin "ei #ai sensi*ili oa#eni "e
viet&ia& In di#ensi&nea Dar#i"a, di#ensi&nea #ateriei dense) A"easta "&noastere era !er"e!&ta In
&n"tie de valoarea "onstiintelor "elor "e s(a& ada!tat "&noasterii s!irit&ale, iar inor#atiile
trans#ise !rin a"estia era& Intelese !artial de "ei "are Ii as"&lta&) Ti#!&l a de#onstrat a"est
adevar I#!linit) Fie"are Invatat&ra trans#isa o#&l&i, a s"%i#*at destin&l sa& a$&tand&(l sa ai*a o
"&noastere as&!ra &nivers&l&i, as&!ra a "eea "e este el "a iinta In &nivers) Inor#area l&i iind
li#itata si n& Intotdea&na "ore"ta, a a"&t sa a!ara revolta In viata l&i, a!t "e l(a deter#inat sa
"er"eteze, tot rational, "ai "atre alte l&#i ne"&nos"&te) Inor#area venita !rin "&vant s"ris, i(a dat
sansa sa Inteleaga a!t&l, "a "ele "e !ot i Intelese doar !rin traire si si#tire, !ot Inalta iinta &#ana)
C&noasterea a venit, !rin "ei "e era& "anale des"%ise s!re a o !ri#i, dar n& Intotdea&na a"easta
"&noastere a a$&ns !&ra la doritorii de adevar) Dezinor#area a a"&t "a o#&l sa rata"eas"a !e "ai
nedorite) Adevar&l "a si valoarea, "onsta In "eea "e o#&l !oate si#ti In ata &nei Invatat&ri
a&tenti"e) Ori"e inor#atie venita din e.terior, tre*&ie sa Inde#ne o#&l la #editatie !ro&nda,
!entr& a n& "adea In "a!"ana gandirii "elor "e n& "&nos" Adevar&l) O inor#atie !oate Inalta
"onstiinta o#&l&i sa& !oate deter#ina stagnarea evol&tiei s!irit&ale a a"est&ia) Fie"are are li*er&l
sa& ar*itr& si !oate %otarI "e ar dori si "e n& ar dori sa I#!lineas"a) Ni#eni n& !oate o*liga !e
ni#eni la ni#i", iar da"a "ineva In"ear"a, !rintr(o inor#atie eronata, sa s"%i#*e destin&l &n&i o#,
tre*&ie sa(si as&#e si res!onsa*ilitatea a""e!tarii ee"t&l&i "a&zat) Adevar&l "&!rinde doar
Adevar&l, dar inor#atia !oate veni si din neadevar; de a"eea, este *ine sa se "er"eteze ie"are
"&vant, a!ta, traire si si#tire ale a"elora "e s!&n "a ad&" si da& o inor#atie !ozitiva) Cel "e "a&ta
Intotdea&na va gasi "e doreste, da"a vrea "& adevarat, dar sa n& &ite de valoarea "onstiintei sale, "e
tre*&ie %ranita doar "& Adevar)
CON1IDERA-II PRELIMINARE A1UPRA INFORMA-IEI
S"%i#*&l de inor#atie este s!e"ii" o#&l&i) Dar dierentele dintre !&n"tele de vedere,
ine.a"titatea !er"e!tiei, a!re"ierile varia*ile as&!ra i#!ortantei relative a l&"r&rilor a" astel In"at
a!roa!e ori"e inor#atie sa "ontina o "antitate, "at de #i"a, de dezinor#are)
Toate a"estea se !etre" !entr& "a inor#atia, !rin nat&ra sa, dezinor#eaza) /rintr(&n $o" al
!rei.elor !&te# s!&ne "a IN(or#area e"%ivaleaza "& o DE(or#are a realitatii) N& ne !&te# !rivi
intr(o oglinda ara sa i# dezinor#ati, "%iar si i#!er"e!ti*il: "alitatea s&!raetei rele"tante,
"ea a o"%ilor, il&#inarea, starea noastra de s!irit ne deor#eaza i#aginea) Ori, inor#atia
res!e"tiva ar tre*&i sa ie "at #ai o*ie"tiva "& !&tinta, de vre#e "e este rezervata olosintei noastre
!ersonale)
A!oi, de indata "e ne vo# adresa "&iva, erorile de a!re"iere !e "are el le va "o#ite se vor ada&ga
alor noastre si asa #ai de!arte) S&nt s&i"ienti "ativa inter#ediari !entr& "a #esa$&l original sa ie
sensi*il #odii"at, "& &n "ontin&t de dezinor#are "res"&t la ie"are eta!a) Si a"easta in "el #ai *&n
"az, adi"a at&n"i "and #ai #&lti indivizi "o#!etenti si dezinteresati a" s"%i#* de inor#atie "&
*&na "redinta) Da"a introd&"e#, insa, in lant &n naiv sa& &n s#e"%er, !artile de dezinor#are
individ&ala n& se vor #ai ad&na, "i se vor in#&lti) Si este &sor de i#aginat da"a n& #ai ave# de a
a"e "& indivizi, "i "& #ase, iar a"este #ase s&nt inor#ate de "atre an&#ite organis#e "& interes&l
de a !ro#ova o an&#ita i#agine !oliti"a sa&, !&r si si#!l&, de a "a&ta "o#i"&l, so"ant&l,
senzational&l +l&"r& oarte &sor de re#ar"at la noi in $&rnalele televizate,)
Toate a"estea il&streaza trei idei i#!ortante :
< Inor#atia n& "ontine ni"iodata adevar&l s&ta la s&ta) /e tot !ar"&rs&l se stre"oara erori,
"%iar da"a ni"i &n #e#*r& al lant&l&i inor#ativ n& are intentii rele)
< Ori"e s(ar "rede, n& n&#ai "a in #aterie de inor#atie n& e.ista o*ie"tivitate, dar ori"e
!retentie de o*ie"tivitate tre*&ie tratata "& s&s!i"i&ne) Este !reera*il sa(i as"&lta# si !e israelieni
si !e !alestinieni, de"at sa tri#ite# la ata lo"&l&i &n o*servator asa(zis i#!artial, "are va si#!atiza
de la *&n in"e!&t "& &nii sa& va i !latit #ai *ine de "eilalti)
Este ires" "a ie"are #artor sa ai*a !ro!ria l&i i#!resie as&!ra eveni#ent&l&i la "are a asistat) Iar
da"a i#!resiile se !otrives" !rea *ine &nele "& altele, e "eva s&s!e"t la #i$lo")
< O*ie"tivitatea n& !oate e.ista de"at in inor#atia de ordin stiintii", &nde a"eeasi e.!erienta
realizata de #ai #&lti e.!eri#entatori "ond&"e intotdea&na la a"eleasi rez&ltate) I!otezele
savantilor s&nt o*ie"tive in #as&ra in "are se "onir#a !rin a!te, iar a!tele s&nt
indis"&ta*ile in sens&l "a ori"are o*servator s(ar !&tea s&*stit&i "& "el "are a "&les datele
!er"e!ti*ile "e le al"at&ies", date !er"e!ti*ile "onstit&ite in general !rin "oin"identa dintre &n #etr&
si "eea "e #asoara a"esta +ad#itand si ai"i o #ar$a de eroare,)
Insa in tot "eea "e are legat&ra "& o!inia !&*li"a, ne ala# in #od "lar de!arte de o
ase#enea rigoare, iar diversele "riterii de o*ie"tivitate !e "are ni le !ro!&n #i$loa"ele de inor#are
' ?A zis(o "&tare, "are e &n o# "instit2, ?-edeti "& !ro!rii o"%i i#aginea televizata2, ?Este !arerea
#a$oritatii2 ' n& tre*&ie in ni"i &n "az sa ne asig&re)
CAP.5 P1I=OLO>IA DEZINFORMARII
So"iologii a& aratat din !lin in "e #as&ra teren&l astel "reat este avora*il %i#erelor
"ole"tive; !&*li"istii si !oliti"ienii n(a& intarziat sa !reia avanta$ele) Inaintea "el&i de(al doilea
raz*oi #ondial, 9itler in ?Mein La#!2 si Cea%otin in ?-iolarea #&lti#ilor de !ro!aganda
"ole"tiva2 arata& de$a "&# se !ot &tiliza te%ni"ile !rel&ate de la !si%ologia e.!eri#entala !entr&
orientarea o!iniei +sa& #ai degra*a !ati#ii, !&*li"e)
/si%oso"iologia se o"&!a de "&noasterea "o#!orta#entelor si #otivatiilor individ&l&i
in so"ietate, !re"&# si a intera"ti&nilor intre gr&!&rile so"iale, indierent de di#ensi&nile a"estora)
Se dis!&ne de &n n&#ar #are de o*servatii, adesea oarte a#an&ntite; in "&rs&l &lti#elor de"enii a&
ost st&diate n&#eroase teste e.!eri#entale, adesea de #aniera in"a !ar"elara) Cer"etarile,
*azand&(se !e "rearea &nei an&#ite sit&atii sa& !e "%estionare !rivitoare la !ozitia ado!tata de "ei
"%estionati ata de eveni#ente oarte "on"rete, generalizarile ra#an in"a ris"ante) /si%oso"iologii
in"ear"a tot&si sa inter!reteze o*servatiile si sa sta*ileas"a reg&li generale !le"and de la rez&ltat&l
e.!eri#entelor) A"easta a"tivitate !er#ite des!rinderea &nor "on"e!te o!erationale, s&gerarea &nor
#e"anis#e, insa, da"a o an&#ita #etodologie in"e!e sa se intrevada, teoriile de ansa#*l& n& !ar
in"a !ere"t satisa"atoare)
Dezinor#atorii si "ei "e se o!&n a"ti&nilor desas&rate de "atre a"estia, a" greseala de a se
aste!ta la retete inaili*ile de la a"este st&dii) Insa ele n& a" alt"eva de"at sa deli#iteze #ai #&lt
sa& #ai !&tin "adr&l de reerinta, #ar"and n&#ai "a!"anele si erorile "e tre*&ie evitate) In a"est
do#eni&, !ro*a*il #ai #&lt de"at in ori"are alt&l, ele#ent&l "ara"teristi" il "onstit&ie
"o#!le.itatea: intera"ti&nile !rod&"atoare de eveni#ente a& a!roa!e intotdea&na &n d&*l& as!e"t
' !ozitiv si negativ) /e de alta !arte, relatiile deter#iniste n& a& ost ni"iodata si#!le: o a"eeasi
"a&za va avea ee"te dierite, &neori "ontradi"torii, in &n"tie de "ir"&#stante) Un a"elasi ee"t
!oate i rez&ltat&l &nor "a&ze diverse, i#!letite in !ro!ortii dierite) Analiza are de"i in #od
ne"esar &n "ara"ter !ro*a*ilisti" si #&ltia"torial)
De la in"e!&t se !&ne o intre*are: dezinformarea se adreseaza indiidului sau "rupului ;
Din !&n"t de vedere al #etodologiei st&di&l&i so"iologi" ras!&ns&l n& !oate i de"at a#*ig&&) Un
individ total izolat de so"ietate si total sta!an !e rea"tiile sale re!rezinta &n "on"e!t !&r teoreti")
Da"a ar e.ista, n(ar !rezenta ni"i &n interes !entr& dezinor#ator, "are vizeaza dire"t sa& indire"t,
ee"t&l de #asa) O#&l a ost dintotdea&na si in dierite el&ri #e#*r& al &nor gr&!&ri so"iale #ai
#&lt sa& #ai !&tin n&#eroase) /oate i lansata ideea "a !rogres&l so"ietatii de!inde de n&#ar&l
s&*gr&!&rilor "arora le a!artine ie"are individ)
In #o#ent&l In "are dezinor#ator&l alege inl&entarea &n&i a"tor de de"izie, a"esta va avea
intotdea&na &n ant&ra$ #ai #&lt sa& #ai !&tin n&#eros, "are "onsit&ie "alea !reerata de a""es s!re
tinta a dezinor#ator&l&i) /e de alta !arte, n& e.ista gr&!&ri, ori"at de str&"t&rate ar i ele, "are sa
n& re!rezinte, !rin deinitie, o s&#a de "o#!onenti, so"iologii insistand as&!ra a!t&l&i "a, in
&lti#a analiza, #entalitatea individ&ala este "ea "are "reeaza s&!ort&l "o#!orta#ent&l&i "ole"tiv)
Ei a& ondat &n ?!rin"i!i& al individ&alis#&l&i #etodologi"2) Ra`#ond Co&don +34W4, s"ria:
?So"iolog&l tre*&ie sa(si a"a o reg&la din a "onsidera indivizii "a !arti"i!anti individ&ali in"l&si
intr(&n siste# de intera"ti&ni, iind ele#ent&l !ri#ordial al analizei sale8 Asi#ilarea &n&i gr&! "&
&n individ n& este legiti#a de"at in "az&l in "are gr&!&l este organizat si dotat "& organis#e "are ii
!er#it sa ia de"izii "ole"tive) Ori"e analiza va tre*&i sa "&!rinda, in #od o*ligatori&, o eta!a in
"are so"iolog&l isi va !&ne intre*ari as&!ra a"ti&nilor indivizilor2)
/e de alta !arte, In #area lor #a$oritate, gr&!&rile, in s!e"ial "ele *ine str&"t&rate si "are
re!rezinta tinte !redile"te !entr& dezinor#ator, !er#it o ierar%ie de inl&entare si se s&!&n, #ai
#&lt sa& #ai !&tin, a&toritatii &n&i ?ganditor2, a &n&i lider, sa& "el !&tin, a &n&i s&*gr&! restrans de
"ond&"ere)
De"i, in !ra"ti"a, a!re"ierea &nei a"ti&ni de dezinor#are si a rez&ltatelor sale va tre*&i sa se a"a
ie in ter#eni statisti"i ' !ro"enta$&l indivizilor #ani!&lati in #od ei"a"e ' ie in nivel&l de
?i#!li"are2 a &nei !ersonalitati sa& a &n&i lider de gr&!)
DEFINIREA DEZINFORMARII IN P1I=OLO>IE
Tre*&ie re#ar"at a!t&l "a ter#en&l a a!ar&t !entr& !ri#a oara in li#*a r&sa
+dezinor#atia,, d&!a al II(lea Raz*oi Mondial, "& rol&l de a dese#na !ra"ti"ile e."&lsiv "a!italiste
"are &r#ares" aservirea #aselor !o!&lare) Este se#nii"ativ a!t&l "a, in a"est "az, sovieti"ii
atri*&ind a"este !ra"ti"i &nor adversari "are in"a n& le des"o!erisera, "&vant&l ins&si sl&$este "a&za
+"eea "e re!rezinta de$a o or#a de dezinor#are,)
/oate i "onsiderata, !e rand, ie "a o #eserie "& inalitati si reg&li !ro!rii, ie "a o in"er"are a
s!irit&l&i de a invinge an&#ite reti"ente, ie "a eno#en general a#!lii"at de "onditiile e!o"ii
noastre)
C& toate a"estea, #a$oritatea s!e"ialistilor s&nt de "o#&n a"ord "a dezinor#area re!rezinta &n
ansa#*l& de a"ti&ni si !ro"edee "ond&se de servi"ii s!e"ializate si insit&tionalizate) An&#iti lideri
o "onsidera dre!t &n #i$lo" ei"a"e de a(si atinge s"o!&rile) A!aritia &nor #etodologii
!si%oso"iologi"e a &rnizat *aza &nor astel de intre!rinderi) Iar e.tinderea #i$loa"elor de
inor#are in #asa a oerit !arg%ii de a"tionare "& o !&tere #ere& "res"anda) /ot i inregistrate si
aso"iate o intreaga serie de !ro"edee, #ergand de la distorsionarea a!telor si !ana la "onditionarea
"o#!orta#entala)
Trai# in !er#anenta intr(o l&#e a inor#atiei) Iar dezinor#area n& este n&#ai o #eserie a &nor
!roesionisti "& &n"tii #ai #&lt sa& #ai !&tin oi"ializate; ea re!rezinta o "ontin&a tentative !entr&
ori"e !&tere de indata "e a"easta se %otaraste sa trea"a la #o*ilizarea t&t&ror res&rselor +"%iar si a
"elor indoielni"e, !oliti"e) Este o sit&atie vala*ila !entr& g&verne insa si !entr& !artide, sindi"ate,
#ari aso"iatii sa& intre!rinderi "o#er"iale ori ind&striale de indata "e tre" !rintr(o sit&atie dii"ila)
Dezinor#area "onstit&ie o tentative si !entr& indivizi !ro#otori ai &nor idei, alati in dii"&ltate
datorita li!sei de arg&#ente)
In or#a sa !ri#itiva, dezinor#area se li#iteaza la #in"i&na #ito#ania"&l&i, la en&ntarea de
si#!le "ontra(adevar&ri, la "ateva #i"i alsii"ari ale &nei realitati ne!la"&te; &neori insa ea se
avent&reaza in #anevre #ai intorto"%eate a!artinand do#eni&l&i #ani!&larii "onstiintelor)
Disi#&larea si inselarea n& s&nt &n a!ana$ al iintei &#ane +le intalni# in s!e"ial in str&"t&ra
*iologi"a si in instin"t&l ani#al, insa o#&l a sti&t sa a"a din ele resort&ri de #anevrare a so"ietatii)
PRAC-ICA DEZINFORMARII
Tre*&ie a#intit ai"i "are s&nt tr&"a$ele "ele #ai "&nos"&te ale inor#atiei) Se !oate s!&ne,
si#!lii"and, "a &n a!t !oate i !rezentat in sa!te #od&ri dierite: air#atN negatN tre"&t s&* ta"ereN
a#!lii"atN di#in&atN a!ro*atN deza!ro*at)
Dar, in lo" de a $&de"a in a*stra"t, sa ne !ro!&ne# o #isi&ne !re"isa de dezinor#are si sa vede#
"&# !oate i d&sa la *&n sarsit) E.ista &n e.e#!l& dida"ti" dest&l de ras!andit: !ornind de la &n
a!t si#!l& si "lar ?CAINELE A MANCAT FRI/TURA2, tre*&ie, !rin #etodele s!e"ii"e
dezinor#arii, dezvinovatit "ainele in o"%ii o!iniei !&*li"e)
Iata o serie de !rezentari In #aniera dezinor#atoare ale eveni#ent&l&i :
< de a"ord, astazi a ost "ainele, dar ieri era !isi"a ;
< n& era de"at o *&"ati"a de "arne ve"%e si arsa &itat in rigider ;
< ri!t&ra era !&sa in ar&ria "ainel&i, "are n& a a"&t de"at sa o linga, #ai ales "a n& era
#an"at de trei zile;
< n(a #an"at(o, a oerit(o &nei !rietene;
< e &n "io*anes" ger#an de "in"i ani "are, an&l tre"&t, si(a salvat sta!an&l de la ine") !azeste
"asa, ad&"e ziar&l in *ot, latra si #anan"a #&lt;
< ar&ria "& ri!t&ra era din aianta al*astra) era o lei"a de 7 Dg) "ainele statea in"%is in "asa
din "a&za !olii) ve"ina l(a lasat sa #anan"e ri!t&ra)
< "ainii s&nt neeri"iti in a!arta#ente !entr& "a *an"ile n& a"orda i#!r&#&t&ri "& do*anda
#i"a !entr& a li se "onstr&i ada!ost&ri langa "asa ;
< %rana !entr& "aini &ntel, "& a!a "alda, !er#ite sa se evite ase#enea !ro*le#e ;
< e s"andalos "a niste sta!ani sa(si ino#eteze asa "ainele ;
< *aietel&l "el #i" air#a "a &n "aine vaga*ond a &rat ri!t&ra ;
< a ost &n re!orta$ la televizor in "are se arata "a &n "aine n& este res!onsa*il at&n"i "and n&
a !ri#it o ed&"atie "ore"ta ;
< atentieM s(a s!&s de$a "a a #&s"at !e "ineva, a"&# trei sa!ta#ani, "and, de a!t, &sese alt
"aine M erati de ata "and a dis!ar&t ri!t&ra F n& F at&n"i, gasiti #ai *ine ri!t&ra, inainte de a a"&za
a"est *iet "aine, vi"ti#a a atator "alo#nii ;
< "ainele a #&rit
< era otravita)
D&!a "&# se !oate re#ar"a, ga#a !ro"edeelor de dezinor#are este oarte vasta)
CONCEP-E 1PECIFICE DEZINFORMARII
A, O/INIA /UCLICA
Re!rezinta &n "on"e!t de o larga ras!andire, !rezentat de en"i"lo!edia ?O#nis2 a edit&rii
Laro&sse "a ?!rin"i!al o*ie"t al !si%ologiei so"iale2, si a "ar&i deinire este, de altel,
"ontroversata) Intr(o !ri#a a""e!ti&ne a ter#en&l&i, o!inia !&*li"a re!rezinta totalitatea ideilor "e
se e#it de "atre o so"ietate in !ro*le#ele "e o !rives") Intr(o a do&a a""e!tie, ar re!rezenta
adezi&nea la an&#ite atit&dini, adezi&ne "are !oate i eval&ata "antitativ !rin sonda$e si votari)
Insa ar i o eroare !ersonalizarea ie a ?o!iniei !&*li"e2, ie a ?!&*li"&l&i2, "onsiderand&(le "a
avand a"eeasi !si%ologie) O !ersonalitate !oliti"a de !ri# rang a Frantei, "&# a ost -aler` Ois"ard
d0Estaing +345J,, a e.!ri#at oarte *ine !reo"&!area !oliti"ienilor in a"easta !rivinta: ?O!inia, asa
"&# este, "&# "onstrange si "&# a"tioneaza, "onstit&ie &n "a#! de orte !e "are ori"e "ond&"ator
tre*&ie sa stie sa le "o#!&na2) /ra"ti", o!inia !&*li"a n& este "&nos"&ta +iind, de altel,
s"%i#*atoare, de"at at&n"i "and se !&n intre*ari, ie "& o"azia &nor "ons&ltari ele"torale, ie
!rin #etoda sonda$elor)
E.ista o o!inie !&*li"a in ie"are #o#ent, !entr& ie"are !ro*le#a) S(ar !&tea "onsidera "a este &til
sa se a"a #ai #&lt "az de atit&dinea !&*li"&l&i sa& de atit&dinea generala, "are re!rezinta "el #ai
*ine #arile "&rente de o!inie intr(o so"ietate) Insa a"estea s&nt oarte dii"il de evidentiat)
O alta greseala ar i a"eea de a "rede "a o!inia !&*li"a se identii"a "& a!re"ierile #ass(#ediei sa&
ale !&rtatorilor de "&vant, "& toate "a a"estea "ontri*&ie la or#area si orientarea ei)
O!inia !&*li"a, at&n"i "and se dis!&ne de #i$loa"e ade"vate de a o "&noaste, "ores!&nde
re!artizarii avizelor in "eea "e !riveste o an&#ita !ro*le#a) Ea n& tre*&ie "on&ndata "& o!inia
#a$oritatii) Se !oate intalni sit&atia in "are o!inia !&*li"a as&!ra &nei !ro*le#e sa ie deter#inata
de o #inoritate a so"ietatii "are este in s"%i#* oarte a"tiva +s!re deose*ire de #a$oritate "are,
deseori, desi are o o!inie, n& si(o a"e "&nos"&ta, si #ai ales n& si(o s&stine,) O!inia !&*li"a este
rez&ltat&l $&de"atilor, &neori divergente, "arora ie"are individ le da o gre&tate s!e"ii"a si a "aror
inl&enta se a"e si#tita #ai #&lt sa& #ai !&tin as&!ra de"iziilor !oliti"e)
In "eea "e !riveste siste#ele de valori, o!inia !&*li"a evol&eaza #&lt #ai lent, s&r!rizele
!&tand sa a!ara in s!e"ial in sit&atia in "are n& s(a #entin&t &n "onta"t s&i"ient) Un&l din s"o!&rile
dezinor#arii este in"er"area de a dezinor#a !&*li"&l as&!ra !ro!riilor o!inii)
In sarsit, n& este li!sit de interes sa insista# #ai #&lt as&!ra "atorva distin"tii)
/ri#a tine de deose*irea, &neori in"redi*ila, "e !oate sa a!ara intre o o!inie e.!ri#ata si
"o#!orta#entele "ores!ondente) O!inia, "%iar da"a este in #a$oritatea "az&rilor de"at !artial
rationala, re!rezinta tot&si &n a"t de "onstiinta, in ti#! "e "o#!orta#ent&l, "are se *azeaza oarte
#&lt !e s"%e#e a&to#atizate, +toti "&noaste# e.!eri#entele l&i /avlov, este adesea de"lansat la
individ de &n ?se#nal2, de &n ?sti#&l2, "are n& i#!li"a a!roa!e delo" "onstiinta; !entr& &n gr&! ea
re!rezinta adesea ee"t&l o*isn&intei sa& al s!irit&l&i de i#itatie) Fa"torii ae"tiv(e#otionali s&nt
#&lt #ai deter#inanti de"at analiza logi"a) Adesea a"esti a"tori !ot "%iar Ina*&si s!irit&l de
"onservare)
Tre*&ie av&ta in vedere si dierenta dintre o!inia !&*li"a si #&lti#e) A#*ele s&nt re&ni&ni so"iale,
a "aror !si%ologie insa, n& este identi"a) M&lti#ea re&neste intr(&n lo" relativ red&s, la &n an&#it
#o#ent, indivizi "are a& de!&s ie"are eort&l de a veni ; este de a!t "eea "e da valoare re&ni&nii
res!e"tive) O!inia !&*li"a se or#eaza in ori"e #o#ent si in ori"e lo") In a"est "az inor#atia este
a"eea "are "a&ta individ&l si n& invers) Iar a"easta, in #i$lo"&l ant&ra$&l&i sa&, este #&lt #ai dii"il
de inl&entat, de "onvins si de antrenat)
Con"e!t&l de o!inie !&*li"a n& se "on&nda ni"i "& a"ela, #ai !oliti", de #a$oritate) /ri#&l
rele"ta ansa#*l&l !arerilor !osi*ile, "are, in an&#ite "az&ri, se ne&tralizeaza re"i!ro",
red&"and&(si si an&land&(si ori"e inl&enta as&!ra a"tor&l&i de de"izie)
Cel de(al doilea re!rezinta gr&!&l "el #ai i#!ortant de !ersoane "& a"eeasi o!inie la &n #o#ent
dat) Ma$oritatea are, de ase#enea, in ra!ort "& o!ozantii #inoritari, o !ondere relativ i#!ortanta,
"are !oate in"lina de"izia)
Una re!rezinta rez&ltat&l &nei i#!artiri, "ealalta al &nei s"aderi) Relatiile intre #a$oritate si
#inoritate n& s&nt in #od o*ligatori& de nat&ra "onli"t&ala, deoare"e, atat &na "at si "ealalta a&
"ont&r&ri s"%i#*atoare) A!are astel noti&nea, oarte i#!ortanta !entr& dina#i"a gr&!&rilor, de
"o#!ro#is, indi"e #oderator, insa totodata teren de ger#inare a ne!&tintei)
Intera"ti&nile intre #a$oritate si #inoritate "onstrang !e a"easta din &r#a la o !rezentare #ai
dina#i"a a !&n"telor sale de vedere) S(a "onstatat "a #oderatia si atit&dinea rezona*ila n& s&nt
ni"iodata ei"a"e "and s&nt olosite de "atre #inoritate) /rin"i!al&l sa& #i$lo" de "onvingere
ra#ane "eea "e se "%ea#a ?ee"t&l de#onstrativ2, "are &r#areste sa dovedeas"a ei"ienta a"ti&nilor
sale, at&n"i "and !oate a"e &z de &n "o#!ro#is la "are s(a a$&ns "& &n&l din #e#*rii inl&enti ai
#a$oritatii sa& de o dezertare ras&natoare din ta*ara adversa) /entr& #inoritatea "are desasoara
a"ti&ni de !ro!aganda va i de !reerat a"ti&nii indar$ite de a "a&ta s!ri$in !rin arg&#entarea ideilor
e#ise, gasirea in "adr&l #a$oritatii a &nei !ersonalitati s&s"e!ti*ile sa trea"a in ta*ara sa, si a"easta
!rin desas&rarea &n&i atent st&di& !si%ologi")
C, /SI9OLOOIA ORU/ULUI(TINTA
N& toate gr&!&rile s&nt la el de a""esi*ile si v&lnera*ile la dezinor#are) N& se !oate air#a "a
dezinor#area a a$&ns la detinerea &nei te%ni"i !ere"te) In #od nor#al, a!are legiti#a
intre*area: "are s&nt "a&zele "are a" "a o #in"i&na, !rezentata "%iar intr(&n #od grosolan, sa ai*a
sansa de a i tot&si "rez&taF N& "&#va tinta este "ea "are isi astea!ta dezinor#ator&l !re"&#
Fr&#oasa din /ad&rea Ador#ita isi astea!ta !rint&l F As&!ra a"estei !ro*le#e toti so"iologii s&nt
de a"ord: o#&l n& se e.!&ne de"at inor#atiilor !e "are doreste sa le a&da si le re&za !e "ale "are
vin i#!otriva !re$&de"atilor sale) Ca &r#are, s&nte# deter#inati sa "onsidera# "a re&sita
dezinor#arii se datoreaza a!t&l&i "a tinta, "onstient sa& n&, era a!ta sa ie dezinor#ata)
Este de la sine inteles "a &n gr&! "oeziv, ondat !e &n siste# de valori &nani# a""e!tat si in"rezator
in liderii sai va i #&lt #ai !&tin a""esi*il a"ti&nilor de dezinor#are) De &nde rez&lta a!t&l "a
dezinor#ator&l tre*&ie sa isi aleaga tintele !e *aza &nei "&noasteri a#an&ntite, e.!loatand in #od
o!ort&n atit&dinile nat&rale avora*ile, !e "are n& le "reeaza, "i le gaseste in "adr&l gr&!&l&i
res!e"tiv, !regatite de rea"tie) O tinta *ine !rote$ata, as&!ra "areia i#!re$&rarile ii i#!&n
dezinor#ator&l&i sa a"tioneze, va ne"esita o !regatire indel&ngata, "are !oate a"e a"t&l ara o*ie"t
at&n"i "and a"ti&nea devine, in sarsit, !osi*ila) Dezinor#area, nedis!&nand de o te%ni"a total
ei"a"e, este, "el !&tin in an&#ite tari, in"redintata &nor organis#e a!te in !er#anenta de
interventie) A"este organis#e e.!loreaza si !regates" din ti#!, #ai #&lt sa& #ai !&tin siste#ati",
teren&l !e "are li se va "ere sa a"tioneze, dete"tand toate o!ort&nitatile !osi*ile)
In s!atele &n&i !aravan de logi"a sed&"atoare !rin si#!litatea ei, dezinor#area a"tioneaza
Inainte de toate as&!ra rea"tiilor ae"tive si e#otive) /e de alta !arte insa, dezinor#ator&l n& !oate
a*andona ni"i logi"a) A"easta ii !er#ite sa e.!loateze la #a.i#&# "onse"intele nas"&te din a*&z&l
de !se&do(rigoare a!li"at deinitiilor: astel, li*ertatea devine li*ertina$, egalitatea devine nivelare,
iar raternitatea "onstrangere) /asi&nea si i#!&lsivitatea a& asig&rate astel "a#! li*er de air#are)
A!arent, siste#&l de valori ra#ane nes"%i#*at; de a!t, el este deze"%ili*rat, deter#inand l&area
&nor #as&ri gresite) Este de re#ar"at a!t&l "a, re"vent, !ersonalitatile sa& gr&!&rile "ond&"atoare,
!&se la "&rent "& o a"ti&ne dezinor#ativa, se a*tin sa i se o!&na, n& atat datorita "o#!li"itatii, "at
#ai ales din negli$enta si din ne"&noasterea !eri"ol&l&i a"estei a"ti&ni) Insa, "eea "e !rovoa"a
s"andal&rile in aa"erile de dezinor#are este des"o!erirea a!t&l&i "a s!iritele s&nt #ani!&la*ile si
#ai ales "a ele s&nt oarte rar s"&tite de inl&ente)
C, CON-INOEREA
D&!a O&stave Le Con se !ot re"&noaste !atr& a"tori !rin"i!ali de "onvingere, !e "are Ii !rezinta
"a !e &n el de ?gra#ati"a a !ers&asi&nii2 :
< !restigi&l, "are s&gestioneaza si i#!&ne ;
< air#atia ara !ro*e, "are eli#ina dis"&tia ;
< re!etarea, "are a"e sa ie a""e!tata "a "erta o an&#ita air#atie;
< inl&entarea #entala, "are intareste ra!id "onvingerile individ&ale "ele #ai sla*e)
El ada&ga: ?Da"a !roesor&l de logi"a va asig&ra "a &n adevar tre*&ie e.!ri#at asa si n& in alt #od,
lasati(l sa o s!&na, dar n& il "redeti2) Si a"easta !entr& "a e.ista *an&iala "a ori"e !rezentare a &n&i
#esa$ +si "& atat #ai #&lt a &nei !ro*le#e, o!iniei !&*li"e, n& este ee"t&ata ni"iodata ara o
intentie "at de "at vinovata)
Intr(&n e.!eri#ent, n&#it e.!eri#ent&l l&i As"%, li se "ere la do&a gr&!&ri de !ersoane sa a"a o
a!re"iere generala as&!ra &n&i individ des"ris !ri#&l&i gr&! "a iind ?inteligent, #&n"itor,
i#!&lsiv, "riti", li#itat si invidios2) A"eleasi "alii"ative s&nt !rezentate "el&i de(al doilea gr&! in
ordine inversa) Rez&ltat&l: a!re"ierea !ri#&l&i gr&! este !ozitiva, iar a "el&i de(al doilea,
negativa) Ordinea asezarii "alii"ativelor a ost deter#inanta in orientarea o!iniilor "elor do&a
gr&!&ri)
Convingerea ne"esita o serie de eta!e: !rezentarea "o#&ni"arii, !er"e!tia sa si a""e!tarea
"o#&ni"arii in &n"tie de atit&dinile anterioare ale s&*ie"t&l&i) In a"est #o#ent s&rvine sa& n&
s"%i#*area atit&dinii generale a s&*ie"t&l&i: ie "a a!are o sat&ratie deter#inata de re!etare, ie "a
a!are in"o#!ati*ilitatea, ie "a a!are s&!erioritatea rea"tiilor e#otive deter#inand adezi&nea sa&
res!ingerea ideii !rezentate) Intreg&l !ro"es ne"esita o !rogra#are deli"ata si s(a re#ar"at "a
#esa$ele "el #ai *ine !ri#ite s&nt a"elea "are &rnizeaza in a"elasi ti#! o #otivatie si
instr&"ti&ni "& !rivire la !&nerea lor in !ra"ti"a) S(a o*servat, de ase#enea, "a rezistenta la a"ti&nea
de "onvinge este adesea rez&ltat&l eort&l&i de sta!anire a e#otiilor !rea !&terni"e +nasterea
ori"arei "ertit&dini, ie ea si de ordin intele"t&al, este aso"iata &nei e#otii,, !e "and !er#ea*ilitatea
"reste odata "& !reo"&!area de a intelege, "are a"iliteaza in #od insidios o!erati&nile de asi#ilare
a #esa$elor) In stadi&l inal, ee"t&l "onvingerii va i a!re"iat !rin o*servarea "o#!orta#ent&l&i
s&*ie"t&l&i sa& s&*ie"tilor)
Tre*&ie tot&si re"&nos"&t "a e.ista deose*iri #a$ore intre !rin"i!iile teoreti"e, "are !ar sa se
i#!&na, la &n #o#ent dat, si a!li"area lor in !ra"ti"a, ee"t&ata &neori in #od in"oerent sa&
neinde#anati") Se !are "a !entr& a &nda#enta astazi o #etodologie de a"ti&ne !si%ologi"a si #ai
ales de dezinor#are este ne"esar sa se tina "ont de a!ort&l st&diilor e.!eri#entale de
"o#!orta#ent si sa se de!aseas"a stadi&l e#!iris#&l&i, rez&ltat al ins!iratiei si "onvingerilor
ins&i"ient &nda#entate)
NA-URA P1I=OLO>ICA A DEZINFORMARII
/ro*a*il "a ateta !si%ologi"a a dezinor#arii este "el #ai *ine s&r!rinsa in analiza a"esteia
"a stare de s!irit a agresor&l&i si a vi"ti#ei)
Marea a#!loare l&ata de dezinor#are si o#ni!rezenta sa se datoreaza a!t&l&i "a in !rezent se
!oate olosi o intreaga !ano!lie de #i$loa"e a "aror te%ni"itate e.er"ita o atra"tie irezisti*ila) O#&l
i&*este te%ni"a in s!e"ial "and a"easta satisa"e, !e de o !arte, dorinta de a avea o &nealta "a!a*ila
sa(i #areas"a "a!a"itatea de a"ti&ne, iar !e de alta !arte !la"erea de a se $&"a, sti#&land&(i
i#aginatia) A"easta te%ni"a este e.a"t "eea "e este n&#it "& titl& generi" g#i$loa"e de inor#are in
#asa0)
Dezinor#area trans!&ne in !ra"ti"a !la"erea !entr& disi#&lare si se"ret, dorinta de a
e.er"ita o !&tere o"&lta as&!ra &n&i adversar dis!ret&it si !e "are in"er"i sa il inseli) C& toate a"este,
dezinor#area releva o an&#ita sla*i"i&ne, o li!sa de in"redere in valoarea !ro!riilor arg&#ente)
Este e.a"t "o#!orta#ent&l &n&i "o!il "are "a&ta sa(si o"oleas"a res!onsa*ilitatile) Ma"%iavelli,
!rin !rin"i!iile si ideile l&i, revine la #oda ori de "ate ori dez*aterile !oliti"e degenereaza in
"onr&ntare) Alat in i#!osi*ilitate de a "onvinge, dezinor#ator&l isi as"&nde i#!otenta
arg&#entativa si "onsidera "a linisteste s!iritele atri*&ind&(si "alitati a*ile si !&terea de a #ani!&la)
A"est ti! de agresi&ne vizeaza atat tinte "andide, "at #ai ales !e "ele in"onstiente si neavertizate)
Inor#area a devenit !entr& o#&l #odern, in s!e"ial !entr& "el din O""ident, o ne"esitate ara de
"are n& #ai !oate trai, asa "&# drog&l Ii este ne"esar tr&!&l&i &n&i nar"o#an) /rezentarea
instr&#entala a #i$loa"elor de inor#are in #asa, as!e"t&l lor de $&"arii soisti"ate "reeaza
senti#ent&l "a inor#area este o or#a de !rod&s ind&strial destinata "ons&#&l&i, de!endenta #ai
#&lt de #asini de"at de o#) C& toate a"estea, inor#area n& este o si#!la s&#a de sti#&li
"o#!le"si !e "are "reier&l ie"ar&ia Ii iltreaza, Ii organizeaza si Ii ordoneaza; ea tre*&ie, Intr(o
or#a sa& alta, sa ie insotite de dialog) Dialog&l n& !oate avea lo" insa !rin inter#edi&l radio&l&i
si televizi&nii de"at intr(o #as&ra oarte #i"a)
Dezinor#area !lea"a de la vointa de a a"tiona, de a #odii"a "&rs&l nor#al al
eveni#entelor, re#odeland !si%ologia adversar&l&i #ai ales in "onditiile in "are "aile di!lo#ati"e,
e"ono#i"e sa& #ilitare a& devenit ino!erante sa& e."esiv de "ostisitoare) Re"&rgerea la
dezinor#are "onstit&ie, in #od "ert, o re"&noastere a li#itelor !&terii, insa, in a"elasi ti#!,
re!rezinta air#area e.istentei "onli"t&l&i si a deter#inis#&l&i l&!tei) In a"easta "onsta
esenta dezinor#arii: a &za de dezinor#are insea#na a "onsidera interlo"&tor&l "a ina#i",
rez&ltand, i#!li"it, "a dezinor#area re!rezinta o or#a de agresi&ne, &n a"t de raz*oi) N& este o
si#!la a#enintare, "i o a"ti&ne de l&!ta) Fortei #ateriale i se s&*stit&ie sa& aso"iaza
violenta !si%ologi"a) A"easta !oliti"a !&sa in sl&$*a !&terii este #ai !eri"&loasa de"at "ea a
t&n&rilor) N& se !&ne !ro*le#a de a "onvinge !rin arg&#ente sa& avertis#ente, "i, de a
distr&ge vointa adversar&l&i !rin ori"e #i$loa"e, !&nand in $o" o or#a !arti"&lara si insidioasa de
"onstrangere si aservire) Statele #ai sla*e s&nt in"linate sa a""e!te "onr&ntarea !e a"est teren
#inat s!erand sa o*tina o ree"%ili*rare a ortelor; insa a"easta este o il&zie !eri"&loasa intr&"at este
"o#!ro#is s"%i#*&l !e *aza de in"redere de "are "ei #i"i a& #ai #&lta nevoie de"at !&terni"ii lor
interlo"&tori)
Relatia "e se sta*ileste intre dezinor#ator si dezinor#at +in #od "lar !erversa !entr&
!ri#&l, n& este total nevinovata !entr& "el de(al doilea, ase#anatoare &n&i "&!l& sado(#aso"%ist
des"ris de !si%analisti) Dezinor#at&l n& este o si#!la vi"ti#a a setei sale !entr& "&noastere, sete
!otolita "& o *a&t&ra otravita !e as"&ns: in #&lte "az&ri, el este !ri#&l "are !ro"la#a nein"rederea
ata de toate inor#atiile, &neori "&nos"and&(si "%iar dezinor#ator&l)
/&*li"&l as"&lta, "& !la"ere, n&#ai "eea "e ii !la"e sa a&da) C& e."e!tia !erioadelor de e.altare, va
i #ai atent la &n dis"&rs des!re !a"e de"at la &n&l *eli"os) La iesirea dintr(o "riza, &s&rarea
i#ediata este #&lt #ai !&terni" resi#tita de"at !eri"ol&l &nei alte "rize "e !laneaza la orizont) In
34KK a"ord&l de la M&n"%en, vi"torie in"ontesta*ila !entr& 9itler, "are a o*tin&t ara l&!ta
!ra*&sirea Ce%oslova"iei, a ost !ri#it de o!inia !&*li"a de#o"rata "a o vi"torie a !a"ii as&!ra
raz*oi&l&i, s!re st&!oarea "%iar a "ond&"atorilor lor) S(a a$&ns la !&n"t&l in "are inor#area si
dezinor#area s&nt atat de intre!atr&nse in"at n& !oate i garantata ni"i &n el de o*ie"tivitate)
/&*li"&l n& se #ai !oate #&lt&#i sa !ri#eas"a !e *aza de in"redere !rod&s&l inor#ativ destinat
"ons&#&l&i; tre*&ie sa invete sa devina a"tiv, e.igent, "riti") L&i Ii revine sar"ina de a(si or#a
o!iniile, in"l&zand si res!onsa*ilitatea as&!ra a"estor o!inii) N& tre*&ie sa a""e!te !e ni#eni "a
sta!an al gandirii sale ara o indel&ngata !ra"ti"a si n&#eroasa verii"ari) Din !a"ate, se !are insa
"a #od&l de viata a"t&al n& !rea ii !redis!&ne !e "etateni la o ase#enea !ers!i"a"itate) O
an&#ita trandavie intele"t&ala ii a"e sa trea"a "& &s&rinta de la in"redere la "andoare si
naivitate) Iar a"easta este !ozitia de !e "are rea"tioneaza)
/re#ise &n"tionale ale #e"anis#&l&i dezinor#arii "a agresi&ne !si%ologi"a :
3) "a!a"itatea li#itata In ti#! si s!ati& a individ&l&i de a rea"tiona ada!tativ la a"ti&nea &nor
a"tori stresori interniNe.terni In &n"tie de nivel&l rezistentei si sta*ilitatii !si%o#orale ;
7) tre*&inta organi"a a o#&l&i #odern de ase inor#a si a(si "onstr&i i#agini avora*ile des!re
#edi&l so"ial(!oliti" si "&lt&ral ;
K) "ara"ter&l de intentie a dezinor#arii "are !res&!&ne e.istenta &nor strategii, or#e,
#etode, orte, #i$loa"e de inl&entare a "adrelor #ilitare si a !o!&latiei zonei tinta)
CAP.5I 5ALORI MORALE
A analiza dezinor#area insea#na a !atr&nde intr(o l&#e a#*ig&a si !lina de "ontradi"tii) Se !ot
!&ne intre*ari as&!ra ei"a"itatii &neia sa& alteia dintre #etode, insa n& vo# !&tea sa n&
e.!ri#a# "onda#narea #orala !rivind asa(zis&l "%ara"ter li"it sa& re!re%ensi*il in sine al
dezinor#arii) Intotdea&na este !eri"&los a te eri$a in #oralist) O "onda#nare "are n& este &r#ata
de san"ti&ni "onstit&ieo or#a "onorta*ila de ren&ntare) Da"a ea devine ee"tiva, des"%ide "alea
relatiilor !asionale "e vor ridi"a !ro*le#e "& atat #ai gre& de de!asit)
Conda#narea #orala a dezinor#arii se *azeaza !e do&a ti!&ri de arg&#ente :
< !ri#&l ti! !&ne in evidenta a!t&l "a dezinor#area se "ara"terizeaza !rin
insela"i&ne, #in"i&na, disi#&lare dorinta de a a"e ra&, toate a"ti&ni, evident, re!ro*a*ile ;
< "el de(al doilea ti! de arg&#ente este #ai dire"t) Teoria inor#arii ne s&gereaza "a ea este
"reatoare de ?negentro!ie2, adi"a ordine si organizare, o!&nand&(se intr(o oare"are #as&ra la
degradarea !rogresiva a siste#elor) A"easta, "& "ateva ada!tari, !are "a s(ar !&tea a!li"a si
siste#elor so"iale !entr& "are "astig&l !rin inor#are "onstit&ie o "onditie de s&!raviet&ire si
!rogres) Teoria n& se !ron&nta si as&!ra veridi"itatii inor#atiei &tile, insa in #as&ra in "are a"easta
introd&"e &n a"tor de indoiala sa& de in"ertit&dine, "reeaza o no&a ne"esitate, "are, la rand&l ei,
!oate "onstit&i ea sing&ra o no&a inor#atie) Dezinor#area !e ter#en l&ng are !osi*ilitatea sa
introd&"a &n #e"anis# letal de distr&gere in interior&l so"ietatii) /rin !er#anenta sa,
dezinor#area "onstit&ie &n !eri"ol de #oarte)
/e de alta !arte insa, &nii s!e"ialisti n& se eres" sa air#e "a dezinor#area ar avea #erit&l
de a !lasa "onr&ntarea in do#eni&l ideilor, transor#and(o intr(o l&!ta de idei, de inteligente, #&lt
#ai a""e!ta*ila de"at &n raz*oi n&"lear sa& "%iar "onventional) Arg&#ent&l ar !&tea sa "onvinga
deoare"e "onstit&ie &n s&##&# al in"rederii in intele!"i&nea &#ana; tot&si, o*ie"tiv analizata, n&
satisa"e delo" deoare"e atat din !&n"t de vedere !oliti" "at si #oral, n& !oate i "onsiderata "a
a""e!ta*ila o sol&tie "are te lasa doar sa alegi intre s&gr&#are si otravire) A"est ti! de arg&#ent
o!ereaza o distin"tie nor#ala, !e "are insa n& o "onsidera# "ore"ta, intre olosirea ortei izi"e si
inti#idare) Atat intr(&n "az "at si in "elalalt este vor*a de "onstrangere, a!li"ata "or!oral sa& !si%i")
N&#ai "a a#*ianta !redo#inant %edonista si #aterialista din "adr&l #&ltor so"ietati i(a a"&t !e
"etateni sa "onsidere "a violenta izi"a este #&lt #ai de neInd&rat de"at "ea !si%ologi"a)
Foarte des este !rezentat si &n alt arg&#ent) Se air#a "a toate statele a& !ra"ti"at intr(o
an&#ita !erioada dezinor#area, s&gerand&(se "a a"easta ar i legiti#a in ti#! de raz*oi si
"onda#na*ila in ti#! de !a"e) A"easta "lasii"are in &n"tie de "onditii red&"e dezinor#area la o
or#a de siretenie #ilitara) Intr(adevar, o an&#ita a!ro!iere este !osi*ila, insa inselarea sa&
!a"aleala s&nt in general, #&lt #ai o"alizate; ele !ot avea "onse"inte de"isive insa a&torii lor
a""e!ta ideea "a, #ai devre#e sa& #ai tarzi&, adevar&l este dat la iveala, in ti#! "e
dezinor#ator&l, in aara "az&l&i "and s"%i#*a ta*ara sa& este "onstrans de !ro!riile(i greseli,
n&(si va re"&noaste ni"iodata #in"i&na deli*erata) Inselarea, !entr& a avea s&""ess, i#!li"a
dezval&irea stratage#ei intr(&n an&#it #o#ent al der&lariii a"ti&nii) C& an&#ite li#ite, reg&la
!oate i a!li"ata si in do#eni&l dezinor#arii: o or#a !ere"ta de dezinor#are este de a s!&ne
adevar&l a"and&(se sa se "reada "a se #inte)
Dezinor#area n& Insea#na n&#ai a n& s!&ne adevar&l sa& ta"ea, "i a ras!andi l&"r&ri alse
Intr( o or#a a"tiva si agresiva, deoare"e dezinor#ator&l "a&ta In ond sa ani%ileze !res&!&s&l sa&
adversar)
/rintre !ro"edeele agresive ale dezinor#arii, #entiona# :
3 !rovo"area "a in"itare la "o#iterea &nor erori sa& inra"ti&ni,
7 revelarea, adi"a ras!andirea din interes a &nor do"&#ente sa& inor#atii "e n& era&
destinate !&*li"&l&i ;
K alsii"area de do"&#ente, !ro"ede& Intalnit atat In a"tivitatile de dezinor#are ale
servi"ilor se"rete, "at si In !ra"ti"a $&rnalisti"a ;
J agresivitatea !si%ologi"a ' #ani!&larea #aselor !rin dezinor#are "& s"o!&l de a
inl&enta "o#!orta#ent&l a"estora
Ceea "e deter#ina "onda#narea #orala a dezinor#arii este olosirea !erida si ara rezerve a
#in"i&nii) Ori, #in"i&na este, de "ele #ai #&lte ori, s&*ie"tiva si relativa) Ea este dierita de
eroare, "are, in !rin"i!i&, !oate i den&ntata de logi"a) A "ori$a insa o #in"i&na insea#na a sta*ili
adevar&l des!re "are ilosoia #oderna air#a "a n& este de"at o aserti&ne vala*ila in an&#ite
li#ite) Intr(adevar, !oliti"a n& se !rea in"&r"a "& ase#enea s&*tilitati ilozoi"e) -a tre*&i insa sa
inteleaga "a den&ntarea #in"i&nii dezinor#ator&l&i este ne"esara, dar n& si s&i"ienta) -a tre*&i,
!rintre altele, sa a""e!te !&rtarea dez*aterilor !e teren&l ales de adversari, ara a avea a""es la
s&rsele de inor#are) Da"a se va a$&nge la sit&atia de a "on&nda agresor&l, a"esta din &r#a va
!&tea nesting%erit sa a"&ze eroarea si sa(si atri*&ie senti#ent&l &nei !se&doloialitati
s&r!rinzatoare si rol&l &n&i i!o"rit "%iar, in ti#! "e o*ie"tivele sale vor i de$a atinse) I#!&ritatea,
"el !&tin relativa, at&n"i "and este vor*a de intentia !re"isa de a a"e ra&, se ada&ga la "onda#narea
#orala a !ro"ede&l&i, dar n& #i"soreaza "& ni#i" +*a, "%iar di#!otriva, dorinta !e "are o !oate
avea vinovat&l de a se olosi de ea)
Adevar&l si #in"i&na s&nt noti&ni relative, de a"eea este oarte gre& sa le sta*ili# li#itele)
Min"i&na !oate "a!ata o vasta ga#a de n&antesa&, "&# s"ria 9)/)
Cat%alla,
h re!ertori&l #in"i&nii este oarte diversii"ati) A&tor&l "itat !ro!&ne In "artea sa, E!o"a
dezinor#arii, o lista neli#itativa a atetelor #in"i&nii) Din a"easta lista "ita#:
3 #in"i&na a*sol&ta, adesea ei"a"e datorita enor#itatii sale,
7 "ontra(adevar&l neverii"a*il,
K #in"i&na Ine"ata Intr(&n noian de inor#atii,
J #in"i&na !rin o#isi&ne, In s!e"ial a"eea "are negli$eaza !rezentarea inor#atiei In
Intreg "onte.t&l ei ;
6 s!&nerea adevar&l&i lasand&(se sa se "reada "a este #in"i&na)
PRO4LEME DE APARARE
N& tre*&ie as"&ns a!t&l "a den&ntarea dezinor#arii tre*&ie a"&ta in !ra"ti"a "& oarte #are
!r&denta) Este ne"esar, si a"easta "onstit&ie &n i#!erativ de !ri# ordin, sa ne !azi# de ori"e
sit&atie "are ar !&tea "ond&"e la o ?vanatoare de vra$itoare2, Intotdea&na #&lt #ai da&natoare de"at
&tila, deoare"e atenteaza la in"rederea in sine a so"ietatii; vazand iniltrare si !eri"ol !este tot,
!o!&latia intra in !ani"a si isi !ierde intreg&l s!irit "riti")
N& n&#ai !rin "onda#nare #orala, ori"at de $&stii"ata ar i ea, se !oate l&!ta in #od ei"a"e
i#!otriva dezinor#arii) Modalitatea de a*ordare este a"eea a &n&i ra!ort de orte) Moralitatea este
o tentatie la "are "& gre& rezista !oliti"ienii) Ea oera o !ozitie intele"t&ala "onorta*ila !er#itand o
!rezentare #ani%eista a eveni#entelor) Insa in a"est #od se a$&nge la &to!ie, "are este do#eni&l
t&t&ror erorilor si t&t&ror violentelor) Sta*ilirea a "eea "e este *ine sa& ra& n& este de do#eni&l
!oliti"ii) A"easta tre*&ie sa de"ida as&!ra &tilitatii si !osi*il&l&i, as&!ra !eri"ol&l&i si
ina""esi*il&l&i, !e o !erioada s"&rta de ti#! si intr(&n #od oarte !rag#ati") La atat se li#iteaza
rol&l !oliti"ii; din"olo de a"este li#ite in"e!e tirania)
Tre*&ie insistat as&!ra adevarat&l&i !eri"ol !e "are il !rezinta dezinor#area: a"esta n& "onsta atat
in a!t&l "a ea as"&nde sa& disi#&leaza adevar&l +valoare relativa, "at #ai ales travestirea realitatii)
Con"e!t&l de realitate !oate i dez*at&t la ininit +s!re eri"irea ilozoilor si ne"az&l oa#enilor de
stiinta,) Insa in !ra"ti"a so"iologi"a ra#ane &n e."elent do#eni& de reerinta o!eratorie) Real este
ori"e a!t, o*ie"t sa& eno#en la "are !oate a"e reerinta, inde!endent de ideologie si in "onditiile
e.istentei &n&i a""ord general, ori"e !ersoana de *&na("redinta)
Asadar, atentia !rin"i!ala va i a"ordata sta*ilirii &nor "riterii general(vala*ile si n& !rinderii in
lagrant deli"t) A deor#a realitatea insea#na a !riva vi"ti#a de o $&de"ata onesta) Este e.a"t "eea
"e "a&ta sa realizeze dezior#ator&l a "ar&i arta "onsta in inlo"&irea realitatii "& o il&zie)
Tre*&ie tot&si atentionat "a, in a"est "az, #ai #&lt de"at in alte do#enii ale se"&ritatii nationale,
s&""es&l de!inde inainte de toate de anga$area individ&ala a ie"ar&i "etatean "a !ersoana !rivata,
atenta sa(si !astreze li*ertatea de "onstiinta)
N&#ai in a"est el s(ar !&tea vor*i des!re "eea "e 9enri(/ierre Cat%ala n&#ea: ?"etateni
res!onsa*ili intr(o tara res!e"tata2)
DEZINFORMAREA. DI5ER1I-A-EA 1UPOR-URILOR DEZINFORMARII RADIOUL
Un&l dintre !ri#ele s&!ort&ri !entr& !ro!agarea In #asa a dezinor#arii, a
Inregistrat o "restere i#!ortanta odata "& a!aritia radiore"e!toarelor !orta*ile "& #ai #&lte
l&ngi#i de &nda) /&*li"&l astel dis!&nand de o s&rsa !rin "are dieritele gr&!&ri de inl&enta
!&tea& sa(i dezinor#eze la ori"e ora si ori&nde)
Trans#iterea a#*iantei sonore este la el de i#!ortanta "a si ton&l olosit de diversele vo"i "e se
e.!ri#a !e !ost) /&*li"&l o*isn&ind&(se "& dieritele e."ese si e.agerari !reia ne"riti" a"estea In
#od a&to#at ne#ai rea"tionand nor#al de"i)
In do#eni&l !ro!agandei a&dio "el #ai intens s!e"&lat este ee"t&l de vo"e "are e.!ri#a o an&#ita
stare !si%i"a iar aso"ierea "& #esa$&l vor*it i#!ri#a o an&#ita "onotatie, "%iar si at&n"i "and
vo"ea este relativ #onotona sa& a"eiasi) In lo"&l se"&nd se ala ond&l sonor, a#*ianta "are de
"ele #ai #&lte ori este #&zi"ala, e."e!tie iind Hre!orta$eleH si Hintervi&rileH ori
Htrans#isi&nile s!ortiveH)
O vo"e s&!&sa "e lasa i#!resia "a ad#ite ie"are vor*a din "ele s!&se "a iind adevarata si In "are
event&alele #esa$e "e ar !&tea trezi s&s!i"i&ni li se ataseaza &n ton &sor isteri" si "ontrariat dar din
"are se revine !eriodi" la a"elasi ton s&!&s ne"riti" !oate ind&"e o atit&dine de a""e!tare la nivel&l
as"&ltator&l&i) De "ele #ai #&lte ori a"est rol este lasat In sea#a &nor vo"i e#inine) Mesa$&l
e#otional iind re"e!tat !rin s&gestie si aso"iat "& rea"tiile s&*"onstient&l&i "e(l de"odii"a
ase#anand&(l "& vo"ea #a#ei "al#e dar #&stratoare)
-ELE5IZIUNEA
A devenit "el #ai !o!&lar #i$lo" de inor#are In #asa) A!re"iata #ai #&lt "a s&rsa de
distra"tii si de "&lt&ra a"easta este In ond &n ve"tor inor#ational) Co#*inatia si#&ltana de s&net
si i#agine In #is"are "e reda o realitate sa& alta, !oate i aran$ata, "o#!&sa, !rel&"rata, asa In"at
#aselor largi sa li se !rezinte &n an&#it sens al eveni#ent&l&i) Mas"area #in"i&nii !oate i oarte
ala#*i"ata at&n"i "and se !rezinta la televizi&ne)
Televizi&nea este ie retros!e"tiva ie orientativa) /rezentarea &n&i eveni#ent !rin interventia
i#aginii si vo"ii !rezentator&l&i interse"teaza #esa$&l inor#ational) Adesea se "onstata "a,
!rezentatorii "edeaza In avoarea Hvedetis#&l&iH si In"a si #ai ra& In avoarea &n&i %istrionis#)
Finantarea televizi&nii n& si(a gasit In"a o sol&tie "& adevarat satisa"atoare) Ne"&nos"and&(se
de"at trei s&rse de venit: alo"atiile *&getare, s&*ventiile !&*li"e si !&*li"itatea) Dar si ond&rile
a"&#&late !rin "o(!arti"i!area la dierite "on"&rs&ri, gen TeleE&roCingo s&nt o s&rsa i#!ortanta
!entr& televizi&ne)
Una dintre "ara"teristi"ile a"t&alelor #i$loa"e de e.!resie o "onstit&e e.tre#a diversitate a
s&!ort&rilor si gen&rilor "e !ot i aso"iate In #ii de "o#*inatii) Este i#!osi*il de a da o lista
e.%a&stiva, "& atat #ai #&lt "& "at "ei "are e#it #esa$e da& dovada de o i#aginatie #ere&
reInnoita)
/rintre a"este s&!ort&ri n& vo# "ita de"at "artea, #aniest&l, ais&l, il#&l, "asetele video si a&dio,
si "elelalte s&!ort&ri #agneti"e la "are a& a""es &n !&*li" tot #ai larg, insignele,
!er#anenta) a$&ngand&(se !ana la #od&l de a se I#*ra"a sa& t&nde, de a vor*i In !&*li" sa& de a
!rezenta s&!ort&rile inor#ationale +la tara*a, titl&rile ziarelor, revistelor, "artilor, et",)
A"easta diversitate de#onstreaza si a!t&l "a !&*li"&l "onte#!oran este !er#ea*il la i"ti&nea
!oliti"a, !ro!aganda I#*ra"and or#a dieritelor distra"tii) Motiv !entr& "are dezinor#atorii
a!eleaza si a"estia la toate a"este #i$loa"e si !ro"edee "o#*inand&(le !entr& a o*tine ee"t&l dorit)
/e de alta !arte, se !oate re#ar"a a"eea "a In a"easta diversitate inor#ationala !&*li"&l rareori Isi
#ai e.er"ita In #od a&tono# s!irit&l "riti") Inl&entat de ne"esitatile zilni"e "e la rand&l lor In
#are !arte tin de an&#ite "onditionari, varietatea e.!resiilor este dest&l de !&tin Inteleasa In "eea
"e !riveste #esa$&l de ond, a"esta iind Insa Inteles de gr&!&rile restranse de initiati)
PU4LICI-A-EA
/&*li"itatea n&(si as"&nde ni"i originea si ni"i s"o!&rile) /&*li"itatea este &n&l dintre
instr&#entele "o#!etitiei "o#er"iale, iar "on"&renta Ii $&stii"a Intre*&intarea)
Dezinor#area, #&lt #ai "o!le.a In #eandrele sale, n& se !reteaza la o #as&rare !re"isa) S!re
deose*ire de !&*li"itate, "are, ara a l&a In "onsiderare e.agerarile, este diri$ata In dire"tia
de"lansarii &nei a"ti&ni de !ro#ovare "o#er"iala "& !osi*ilitatea dez*aterii !ro!rietatii
!rod&s&l&i sa& servi"i&l&i, dezinor#area as"&nde s&* o alsa a!arenta de o*ie"tivitate +a"ele
HInta#!lari Inta#!latoareH sa& H!&re Inta#!lariH ori H!resi&nea eveni#entelorH !e de alta !arte,
dorinta sa ( vointa sa ( de a o*tine !roit #a$or &nilateral si In detri#ent&l tintei, sa& tintelor,
o*ligand la o adezi&ne, la o asi#ilare de !er"e!tie si "on"e!tie, a"esta iind !rel&di&l aservirii,
Inro*irii)
Individ&l zilni" soli"itat se a&to!rote$eaza !rin inter#edi&l re&z&l&i I#!otriva a "eea "e a devenit o
agresi&ne o*sesiva) In"%izand&(se, izoland&(se, devenind Hi#!er#ea*ilH la H#esa$H) In ond a"easta
rea"tie are o "o#!onenta "e dezvolta o adevarata o*ie) Nee.istand o a!arare, In adevarat&l Inteles
al "&vant&l&i deoare"e indivizii s&nt at&n"i de$a "onditionati ra#anand&(le &n el de !er"e!tie
a&to#ata si in"onstienta ( Intr(o #as&ra i#!ortanta ( a #esa$elor) O !asivitate rese#nata devine o
o*isn&inta si "reaza o adevarata v&lnera*ilitate de "are "eilalti vor sti sa !roite)
In "az&l in "are individ&l are o atit&dine "riti"a si dest&l de a"tiva, "o#*inata "& re&z&l de a !ri#i
a"esti sti#&li In"ontin&are sa&, "and #esa$&l este !ri#it !e &n ond in!er#ea*il la res!e"tivii
sti#&li datorita str&"t&rii "onvingerilor res!e"tiv&l&i individ, ee"tele sti#&lilor s&nt In"etinite,
di#in&ate da"a n& "%iar ani%ilate) /&tand&(se dezvolta si o a!arare I#!otriva res!e"tivilor sti#&li)
Fata de !&*li"itate, dezinor#area oloseste #etode dintre "ele #ai insin&ante dintre "ele #ai
!eride, avand la dis!ozitie si #&lt #ai #&lte #i$loa"e de"at si#!la H/&*li"itateH) Dar dis!&nand
"%iar si de a"easta Intre #i$loa"e) Dezinor#area se *azeaza !e &nda#ente !si%ologi"e iar In
Hre"&zitaH dis!&ne de agenti "& rol&ri #ai #ari sa& #ai #i"i) Retelele de inl&enta !&tand a$&nge sa
"reeze o Hrealitate d&*laH, I#!otriva "areia este da"a n& dii"il at&n"i oarte dii"il sa&
i#!osi*il de "ontra!&s)
Dierentierea dintre a"este Hdo&aH ( sa& H#&lti!leH( realitati tine de o diale"ti"a, de #od&l de a
!er"e!e si de a a""e!ta a"esti sti#&li !e "are servi"iile s!e"iale Ii dezvolta si !ro!aga In
1i"temul informational ? in"trument de dezinformare
Ori"e inor#atie este &tila si *enei"a da"a este reala, e.a"ta, o*ie"tiva si "redi*ila) C& atat
#ai #&lt da"a inor#atia !riveste rez&ltatele a"tivitatii e"ono#i"o(so"iale) /rin &r#are a"est
deziderat se !oate realiza "& "onditia "a organis#ele "are o*tin, !rel&"reaza si !ro#oveaza l&.&l
inor#ational sa ie a&tono#e) Ori, "eea "e s(a Inta#!lat In Ro#ania anilor W:(5: a ost &n
e.e#!l& elo"vent de det&rnare "rasa a s"o!&l&i inor#atiei rez&ltatelor e"ono#i"e) Astel, !rin
atri*&irea "ara"ter&l&i se"ret al datelor si !rin li#itarea !&*li"atiilor statisti"e, !rin i#!&nerea de
"atre organele de de"izie e"ono#i"a a &nor nivel&ri nereale indi"atorilor e"ono#i"i se &r#area de
a!t #&sa#alizarea ee"telor negative ale de"iziilor, a$&ngand&(se "a noile o*ie"tive sa se
Inte#eieze !e res&rse ine.istente) Ra!ortarile &nor indi"atori sinteti"i "&# s&nt: !rod&"tia,
!ret&rile, salari&l real, venit&l national si !rod&s&l so"ial Inregistra& s!or&ri ine.istente sa&
"resteri e.agerate "are a& "ond&s In inal la dereglarea Intreg&l&i siste# inor#ational, la
!ierderea "redi*ilitatii !e !lan international, la deor#area integritatii #orale ale &nor Intregi
generatii de s!e"ialisti si l&"ratori +ale "arei ee"te se si#t si astazi si se vor #ai si#ti si In
"ontin&are,) Un as!e"t r&sinos, de#n de "artea re"ord&rilor negative a ost grad&l de
dezinor#are In do#eni&l !rod&"tiei de "ereale *oa*e la %e"tar) Conor# statisti"ilor neoi"iale ale
an&l&i R54 indi"ele de dezinor#are !entr& a"est indi"ator de!asea K::X)
O alta #etoda de dezinor#are era "ea a !ret&rilor ad#inistrate, sta*ilite In #od "entralizat !e
siste#&l !ret&rilor si tarielor &ni"e, i.e !e !erioade Indel&ngate !entr& toate !rod&sele si
servi"iile) A"estea Inregistra& a*ateri den&#ite si distorsi&ni de !ret, In a"easta "ategorie total
nee"ono#i"a regasind&(se !ierderile de !rod&"tie, de "ir"&latie ale #ar&rilor, renta*ilitatile #i"i
sa& s&!raeval&ate "at si "%elt&ieli nein"l&se In "ost&ri sa& s&*a!re"iate, s&*eval&area "%elt&ielilor
de a#ortizare a "a!ital&l&i i., re*&t&rile, !ierderile nete%nologi"e) Toate a"este ano#alii a&
dereglat siste#&l inor#ational si e"ono#ia In ansa#*l&, dar as!e"t&l "el #ai d&reros a ost a!t&l
"a a$&starea sa& #odii"area !eriodi"a a !ret&rilor s(a a"&t In "ont&l si !e sea#a !o!&latiei "are a
s&!ortat In"e!and din 345W !este 7 #iliarde lei an&al n&#ai datorita a"estor reasezari ale !ret&rilor)
1-UDIUL 6,
A"ti&nile s!iona$&l&i *ritani": C&# #ani!&leaza servi"iile se"rete #ass(#edia, o istorie
interesanta a relatiilor dintre !resa si oiterii de inor#atii)
A"&zatia "a reda"tor&l Do#ini" LaIson, de la 1S&nda` Telegra!%H, este s!ion al MI T a largit
s!e"tr&l legat&rilor dintre #edia si servi"iile de inor#atii) Un ost agent, al "ar&i n&#e n& !oate i
!re"izat, &rnizeaza o !rivire "o#!leta in interior) 1MI T are &n intreg de!arta#ent se"ret dedi"at
#ani!&larii o!iniei #ediaH) P&rnalis#&l si s!iona$&l a& o istorie l&nga si "& intererente) Ora%a#
Oreene si So#erset Ma&g%a# s&nt doar doi dintre "ei #ai "&nos"&ti $&rnalisti "are a& tre"&t *ariera
t&l*&re a l&#ii s!iona$&l&i) A#*ele !roesii a& #&lte in "o#&n, *enei"iaza &na de "ealalta si se
"on"&reaza) Inevita*il, a ost si va i &n "onta"t a!ro!iat intre "ele do&a ta*ere) /ana la re"enta
a"&zatie din Ca#era Co#&nelor, a la*&rist&l&i M)/) Crian Sedge#are, "&# "a Do#ini" LaIson,
reda"tor&l l&i
1S&nda` Telegra!%H, este agent !latit al MI T, "oo!erarea e.tinsa dintre MI T si ele#ente din !resa
*ritani"a a ost &n se"ret *ine !astrat, tin&t s&* ta"ere "%iar si in interior&l MI T) LaIson neaga
a"&zatia) Dar n& este ni#i" in nereg&la "& $&rnalistii a#este"ati in l&#ea s!iona$&l&i si "are
oloses"
s!ionii "a s&rse, atata ti#! "at inor#atia de la astel de s&rse este tratata "& a"eleasi s"e!ti"is# si
i#!artialitate "a inor#atia de la ori"are alta s&rsa) Ori"&#, in #od "lar, n& este ra& "a &n $&rnalist
sa& "%iar &n reda"tor sa a"tioneze "a agent al servi"i&l&i de inor#atii al stat&l&i, in #od s!e"ial al
&n&ia ara i#!li"atii !oliti"e "a MI T)
CIA n& are voie, MI T ( DA
Ma$oritatea g&vernelor o""identale re"&nos" !eri"ol&l &nei astel de "ola*orari si a& reg&li
stri"te "are g&verneaza grad&l de a!ro!iere dintre servi"iile lor de inor#atii si #edia) C%iar si CIA,
"are are #ai #&lta !&tere in !oliti"a din tara sa de"at #ai toate servi"iile de inor#atii vesti"e, este
o!rita de la a "&ltiva "onta"te "& !resa a#eri"ana)
Dar n& a"eeasi stri"tete se a!li"a la MI T) Intr(adevar, MI T are &n intreg de!arta#ent "&nos"&t "a
1O!erati&ni de inor#areH, sa& INO!s) #ai s"&rt, dedi"at #ani!&larii o!iniei #edia) E.istenta si
o!erati&nile INO!s) s&nt !astrate se"rete "%iar si in interior&l MI T, asa "a e evidenta sensi*ilitatea
s&*ie"t&l&i)
In #od nor#al, doar "and oiterii a$&ng la &n nivel s&!erior si o*tin &n"tii in strainatate s&nt
inor#ati "& !rivire la a"tivitatile si o*ie"tivele("%eie ale de!arta#ent&l&i)
S"o!&l si o*ie"tivele o!erati&nilor de inor#are !&se in a!li"are de servi"iile se"rete variaza si s&nt
oarte "reative) Esenta a"tivitatii este tri#iterea de #esa$e "atre #edia in s"o!&l deter#inarii
a""e!tarii de"iziilor "ontroversate de !oliti"a e.terna) Diversitatea de arti"ole din !resa des!re
!osi*ilitatile l&i
Sadda# 9&ssein in legat&ra "& ar#a#ent&l "%i#i" si *iologi" n(a ost o inta#!lare ( teren&l a ost
!regatit astel In"at sa ie "at #ai !&tine !roteste "and va in"e!e *o#*arda#ent&l) Uneori, s"o!&l
!oate sa ie inl&entarea eveni#entelor din alte tari sa& organizatii intr(o dire"tie avora*ila Marii
Critanii)
De e.e#!l&, MIT a a"&t &n eort s&stin&t +dar ara s&""es, in !lasarea de arti"ole in !resa
a#eri"ana "are sa(l dis"rediteze !e Co&tros O%ali, !e "are l(a& "onsiderat "a iind &n ran"oil
!eri"&los in "&rsa
!entr& alegerea se"retar&l&i general al ONU in 3447)
Adesea, servi"iile de s!iona$ !ot olosi o!erati&nile de inor#are doar !entr& a se a!ara de "riti"i si
de ostilitatea !&*li"a) Isi a" !ro*le#e "& !rivire la i#aginea lor !&*li"a n& doar !entr& "a a&
nevoie de s&stinere !oliti"a !entr& a(si $&stii"a e.istenta si *&getele, dar si !entr& "a ae"teaza
#oral&l anga$atilor) Tre*&ie sa "%elt&ias"a o energie "onsidera*ila in s!atele s"enei !entr& a(i
ridi"&liza !e "riti"i si a(si a"e !&*li"e s&""esele)
Efecte
Rez&ltatele a"estor ta"ti"i !ot i vaz&te in ata"&rile ero"e din an&#ite ziare "& !rivire la "ei
"are "riti"a in #od !&*li" servi"iile se"rete, "&# ar i ost&l oiter MI T David S%a`ler) N& este ni"i
o "oin"identa "a a"eleasi ziare !rezinta din a*&ndenta stiri senzationale des!re !ro*le#ele
servi"iilor se"rete)
Si "&# #ani!&leaza servi"iile se"rete #edia !entr& a(si atinge !ro!riile s"o!&riF Trei ta"ti"i
!rin"i!ale s&nt &tilizate !entr& "a servi"iile se"rete sa deter#ine !resa sa !rezinte "eea "e vor "a noi
sa "rede#)
Metoda 3
Cel #ai dire"t si #ai si#!l& este sa se oere inor#atii $&rnalistilor de in"redere, in aara
"adr&l&i oi"ial) -ede# rez&ltatele a"estor inor#ari "& reg&laritate in !resa, a"and&(se reerire la
1s&rse din s!iona$H) Astel de s&rse s&nt o#ni!rezente in !resa *ritani"a, asa "a s&nte# tentati sa
a""e!ta# veridi"itatea inor#atiei ara d&*ii) Servi"iile se"rete n&(si !ot !er#ite sa !iarda
in"rederea "onta"telor #edia !e "are le a&, sa& a !&*li"&l&i larg, asa "a, in general, ni"iodata sa&
oarte rar se distri*&ie inor#atii alse !rin a"easta #etoda) A"easta reg&la este in"al"ata da"a #iza
este oarte #are sa& sansele "a arti"ol&l sa ie deza!ro*at s&nt negli$a*ile)
Metoda 7
A do&a #etoda &tilizata de servi"iile se"rete !entr& a !ers&ada #edia sa !rezinte &n arti"ol
este #ai s&*tila ( 1s&rsa d&*laH) A"easta ta"ti"a, #ai dii"il de realizat si de !&s la !&n"t, este
&tilizata in #od s!e"ial !entr& dezinor#are) O #o#eala !i"anta este ar&n"ata &n&i $&rnalist de
"atre &n oiter al servi"iilor se"rete, intr(o #aniera o*isn&ita, dar "& !re"izarea "a este 1&n zvonH
sa& 1!rovine dintr(o s&rsa nede#na de "rezareH) C& "at inor#atia e !rezentata "a iind oarte
!osi*il neadevarata, "& atat legat&ra dintre oiter si o#&l sa& din !resa n& este !re$&di"iata) Dar
oiter&l se intoar"e a"asa d&!a intalnire #&lt&#it, stiind "a ori"e $&rnalist "& re!&tatie va "a&ta sa
gaseas"a "onir#area inor#atiei) N& este neo*isn&it !entr& #edia si servi"iile se"rete sa
oloseas"a a"eleasi s&rse si re"vent &n $&rnalist
!oate "a&ta verii"area inor#atiei la o s&rsa "are este de$a "ontrolata de servi"iile se"rete)
Cata vre#e !resa isi oloseste s&rsele in #od !asiv !entr& a ala inor#atii, servi"iile se"rete vor
!ers&ada a"eleasi s&rse sa& agentii, in li#*a$&l lor, sa a"tioneze !entr& ele) Il vor "onvinge !e agent
sa(i dea $&rnalist&l&i o inor#atie gresita "are va "onir#a 1zvon&lH lansat "& "ateva zile #ai
devre#e)
D&!a "e inor#atia s(a "onir#at, a!arent, "%iar si "el #ai s"e!ti" si i#!artial ziarist va a""e!ta
dire"tia
trasata la in"e!&t de oiter&l de inor#atii, asa "a stirea va sarsi in !resa) A"easta te%ni"a si
variati&ni #ai "o#!li"ate s&nt &tilizate "& reg&laritate de MI 6 si MI T !entr& a 1!lantaH arti"ole)
Metoda K
Dar e.ista a treia #etoda "are in #od "lar in"al"a !eri"&los teritori&l #oralitatii) Re"r&tarea
l&i Do#ini" LaIsan ( da"a este adevarat ( este &n e.e#!l& s!e"ta"&los al a"esteia) Si n& este,
!ro*a*il, sing&r&l) Servi"iile se"rete s&nt intotdea&na gata sa re"r&teze oa#eni "& inl&enta in
#edia) In a"est el, o inor#atie !oate i &tilizata a"tiv !rin inter#edi&l &n&i oiter de inor#atii
#ai *ine de"at dil&ata de a!re"ierea &n&i ziarist) Agent&l !oate i olosit !entr& a inl&enta !&n"t&l
de vedere al "olegilor sai sa& !entr& a i a do&a s&rsa !entr& alti $&rnalisti)
Ce a" servi"iile se"rete !entr& a re"r&ta astel de oa#eniF
Teoreti", ori"e $&rnalist din do#eniile !oliti", a!arare sa& relatii internationale va intalni intr(o
eta!a a "arierei sale, so"iale sa& !roesionale, &n #e#*r& al servi"iilor s!e"iale) N& este o*ligatori&
"a ei sa ie "onstienti de asa "eva, oiter&l !oate l&"ra s&* a"o!erire) Oiterii MI T s&nt "&nos"&ti "a
l&"rand la a#*asade in strainatate "a oiteri de !resa, deoare"e &n"tia le inlesneste a""es&l la
$&rnalisti)
/regatire !si%ologi"a
La !ri#a Intalnire, !ro*a*il "& "ara"ter so"ial, oiter&l de inor#atii a"e o a!re"iere a
$&rnalist&l&i(tinta in "eea "e !riveste a""es&l a"est&ia la inor#atia &tila, !regatirea !si%ologi"a,
"&nostintele sale !oliti"e, inl&enta sa si !otential&l sa& de &tilitate) A!oi $&rnalist&l va i verii"at
!rin inter#edi&l &n&i siste# "o#!&terizat intern +!entr& a vedea da"a eaNel n& are de$a &n dosar
!ersonal, si va i reda"tat &n ra!ort as&!ra intalnirii)
Din a"el #o#ent, eaNel va avea &n dosar !ersonal, "are va i s"os in ata de ie"are data "and
"ond&ita sa va de!asi "adr&l servi"i&l&i de inor#atii) Teoreti", ori"e $&rnalist "are l&"reaza in
do#enii de interes !roesional !entr& servi"iile se"rete va avea &n dosar)
Cele #ai #&lte tinte vor i in #od ra!id eli#inate "a iind de nere"r&tat) Ei vor i: !rea !rin"i!iali,
ara interese ideologi"e, de nein"redere sa& indis"reti) Dar da"a s&nt "ategorisiti "a iind re"r&ta*ili,
at&n"i oiter&l de inor#atii va aran$a o serie de intalniri, toate !otrivind&(se "& a"o!erirea s&* "are
s(a a"&t !ri#&l "onta"t) Alteori, &n al doilea oiter va i !rezentat !entr& a(si or#a o a do&a
o!inie) Ra!oartele MI 6 si ale de!arta#entelor s!e"iale vor i soli"itate si revaz&te, iar o!iniile
"olegilor si !rietenilor lor vor i "onse#nate)
/roil&l tintei
D&!a "e este "onstr&it &n !roil detaliat al tintei ( si !oate d&ra "%iar "ativa ani (, se de"ide
in"er"area de re"r&tare) De"izia n& se ia &sor) Conse"intele &nei in"er"ari nere&site de re"r&tare
s&nt oarte serioase in "az&l &n&i $&rnalist #ai #&lt de"at in ori"are alte "az&ri, !entr& "a el !oate
intoar"e ar#ele si sa a"a !&*li"a in"er"area de a*ordare) O atentie deose*ita este a"ordata
#otivatiei !entr& "are $&rnalist&l ar l&"ra !entr& servi"iile de inor#atii)
9otararea inala as&!ra in"er"arii de re"r&tare a &n&i $&rnalist tanar va i "edata &n&i oiter #ai
e.!eri#entat) Doar da"a e.ista ris"&l &nor dii"&ltati !oliti"e !entr& g&vern, se va inainta o "erere
de !er#isi&ne !entr& a"easta intre!rindere Minister&l&i de E.terne)
Desig&r, da"a MI T n& a""e!ta ideea "ererii !er#isi&nii de re"r&tare a &n&i editor de ziar, ni"i &n
#inister n& va se#na o astel de "erere)
Ori"&#, da"a &n reda"tor a ost re"r&tat #ai devre#e in "ariera sa, inainte sa avanseze in grad, MI
T n& este o*ligat sa inor#eze Minister&l de E.terne as&!ra noii sit&atii)
/res&!&nand "a tinta a""e!ta, !ra"ti"a &z&ala de o!erare este de a(i oeri no&l&i 1agentH o
re!artizare i#ediata) In a"est el, este #ai dii"il !entr& agent sa se retraga si i se oera agent&l&i
sansa de a eval&a a*ilitatea si anga$a#ent&l ata de no&a sa !reo"&!are)
Ti!&l sar"inii in"redintate $&rnalist&l&i re"r&tat va de!inde de &n"tia, !ozitia si ve"%i#ea sa) Un
$&rnalist #ai e.!eri#entat va i olosit, !ro*a*il, #ai #&lt "a s&rsa d&*la sa& !entr& dezinor#are)
C& "at devine #ai de in"redere si isi i#*&natateste as"ensi&nea in "ariera, el va avea #ai #&lta
inl&enta si !restigi&, asa "a sar"inile in"redintate l&i se vor s"%i#*a)
Cel #ai adesea, i se va "ere sa se o"&!e de arti"ole senzationale si sa le ada&ge !i"anteriile
ne"esare) Da"a servi"iile se"rete s&nt dest&l de noro"oase si agent&l lor este !ro#ovat "a reda"tor
!rin"i!al, !osi*ilitatile vor i neli#itate) Un reda"tor detine o inl&enta "onsidera*ila as&!ra
"ititorilor ziar&l&i sa&, si a"esta este "el #ai #are avanta$ al servi"iilor se"rete) Dar editorii a& o
inl&enta "onsidera*ila in !resa londoneza si in #edia in general)
Oiteri in !resa
Un reda"tor !oate i "onvins sa invite la "ina sa& la &n !a%ar alti reda"tori inl&enti, dand &n
alt !&n"t de vedere &n&i arti"ol, intr(&n #od in "are MI T n& o !oate a"e sing&r) De e.e#!l&,
oiteri #ai ve"%i in MI
T oarte rar indraznes" sa invite &n reda"tor de la alt ziar la "ina ( si ar i !&tin !ro*a*il "a a"esta sa
a""e!te) Dar ata de o invitatie la "ina din !artea &n&i "oleg rival, #ai toti reda"torii ar i !rea
intrigati "& !rivire la #otivatie !entr& a re&za, oerind&(i o#&l&i de la MI T o!ort&nitatea de a
dezvolta in #od avora*il o inor#atie)
Reda"torii a& o!ort&nitatea de a oeri a"o!erire !entr& agentii MI T "are "alatores" in strainatate,
dand&( le a"o!erirea de $&rnalist) S&* "olorat&ra de ziarist, oiter&l MI T !oate avea a""es la
!ersoane si la zone de "onli"t "are ar !&tea i in"%ise !entr& di!lo#ati si oi"ialii g&verna#entali)
Desi oiter&l va in"er"a sa !astreze a"o!erirea data de li*era !ra"ti"a, este de dorit o intarire din
!artea &n&i reda"tor de in"redere "are !oate da reerinte !ersoanelor s&s!i"ioase)
E.tinderea "ola*orarii, intentionate sa& n&, dintre !resa noastra si servi"iile se"rete n& va i
ni"iodata dezval&ita in totalitate, dar in #od "lar !eri"ol&l !andeste din int&neri") Ar i #ai
a""e!ta*il, !ro*a*il, da"a servi"iile noastre de inor#atii ar da in intregi#e e.!li"atii
siste#elor noastre de#o"rati"e, "a #a"ar !oliti"ienii alesi, #ai #&lt de"at oiterii MI T, sa
sta*ileas"a o*ie"tivele si !ara#etrii o!erati&nilor de inor#are) Dar o #onitorizare !otrivita a
servi"iilor de inor#atii este in"a s"oasa din dis"&tie)
STUDIUL 7
Dezinor#area sa& Inoteroris#&l
De "and e.ista so"ietatea o#eneas"a, inor#atia in diversele ei or#e si "anale de trans#itere a
re!rezentat o ne"esitate vitala in a"tivitatea oa#enilor) /e #as&ra dezvoltarii so"io(e"ono#i"e si
"&lt&rale a "o#&nitatilor &#ane inor#atia a devenit &n !rod&s "are se "ere "onstant, se vinde si se
"ons&#a "a ori"e #ara) Astazi, datorita dis!aritiei *arierelor te%ni"e de "o#&ni"are !a#ant&l n&
este doar 1sat glo*alH +Mars%all MC) L&%an,, "i si &n 1sat ele"troni"H in s!ati&l "ar&ia inor#atia (
reala, tr&n"%iata, !artiala sa& alsii"ata ( "ir"&la "& #are viteza) Ziarele, revistele, radio&l,
televizi&nea si #ai re"ent Internet&l a& devenit ve"torii de *aza ai trans#iterii
inor#atiei a!ro!iind !ana la si#&ltaneitate #o#ent&l !rod&"erii eveni#ent&l&i "& "el al
"o#&ni"arii l&i in intreaga l&#e) Dat iind i#!a"t&l deose*it al inor#atiei ve%i"&late !rin #ass(
#edia as&!ra "onstiintei, senti#entelor, starii de s!irit si #otivatiei oa#enilor si "ole"tivitatilor, tot
#ai #&lti s!e"ialisti a!ro&ndeaza !ro*le#ati"a a"est&ia) Delo" Inta#!lator, "%iar Na!oleon
Cona!arte air#a "a: 1&n ziar *&n a"e "at ze"e *atalioaneH, iar Adol 9itler, in stil&l sa& "ini"
s!&nea: 1Raz*oi&l n& este a"ea stiinta er#eti"a in"on$&rata de &n a!arat oi"ial !e "are generalii
!ersista sa(l "onsidere "a &n t&rnir din ev&l #edi&) N(a# "e a"e "& "avaleriaM))) Ar#ele #ele s&nt
"on&zia senti#entelor, "onli"tele #orale, !ani"a, ne%otarareaH) O analiza a#!la as&!ra
dezinor#arii, "& rigoare stiintii"a si e.e#!lii"ari relevante intre!rinde !ro) ran"ez -ladi#ir
-olDo in re"enta sa l&"rare 1Istoria dezinor#arii) De la Cal&l Troian la InternetH +a!ar&ta zilele
a"estea si in Ro#ania, la Edit&ra Antet, la "are vo# a"e si noi &nele tri#iteri) Astazi, #ai #&lt "a
ori"and, gratie virt&tilor ara !re"edent a #ass(#edia, inor#atia !oate i s&*til alsii"ata, olosita
in diverse s"o!&ri) De!endenta tot #ai #are a o#&l&i de inor#atia zilni"a il a"e in a"eeasi
#as&ra v&lnera*il la #ani!&lare) Ori !entr& a !reveni o atare i!ostaza tre*&ie "&nos"&te
#e"anis#ele so"iale si !si%ologi"e ale dezinor#arii) De "and a& oa#enii g&ra sa vor*eas"a si
&re"%i sa a&da, de "and s"%i#*a #esa$e, ( air#a a&tor&l ( ei a& inteles "a este !osi*il sa !roite de
!e &r#a a#*ig&itatilor !ro!rii, "%iar si a "elor #ai ino"ente inor#atii: "a, intr&"at !ro!ortia
"ontin&t&l&i de adevar n& este ni"i i.a, ni"i garantata, ni#i" n& este #ai &sor de"at sa ada&ge
a!ro.i#ari invol&ntare, insela"i&ne deli*erata)
S&nTz& ( !arintele dezinor#arii
Cel "are a !&s *azele teoreti"e ale dezinor#arii este general&l "%inez S&nTz& "are, in &r#a "&
!este 76:: de ani, or#&la !rin"i!iile dezinor#arii si, !e &n !lan #ai larg, ale raz*oi&l&i
!si%ologi" si an&#e:
3 dis"reditati tot "eea "e este #ai *&n in tara ina#i"&l&i;
7 i#!li"ati re!rezentantii "lasei "ond&"atoare adversarilor vostri in a"ti&ni ilegale;
K s&*#inati(le re!&tatia si de#as"ati(i la #o#ent&l o!ort&n in ata "on"etatenilor;
J &tilizati "ola*orarea "reat&rilor $osni"e si a*o#ina*ile;
6 dezorganizati !rin toate #i$loa"ele a"tivitatea "ond&"erii ina#i"e;
T se#anati dis"ordia si "reati "onditii de dis!&te intre "etatenii tarii ina#i"e;
W atatati !e tineri i#!otriva *atranilor;
5 ridi"&lizati traditiile adversarilor vostri;
4 sla*iti dorinta de l&!ta a ina#i"&l&i !rin !oezii si "ante"e senz&ale;
3: tri#iteti(le ii"e ale !la"erii !entr& a desavarsi o!era de distr&gere; iti generosi in !ro#isi&ni si
darni"i, !entr& a "&#!ara inor#atii) N& e"ono#isiti *anii, "a"i astel "%elt&iti ad&" o iz*anda
&soara et")
C%iar da"a, in esenta lor, !rin"i!iile si reg&lile de #ai s&s, a& ra#as vala*ile, !rin des"o!erirea
ti!ar&l&i, a!aritiei ziarelor, "artilor, revistelor, radio&l&i, televizi&nii +so"otita !aradis&l
dezinor#ariiM,, Internet&l +"& a!arenta de o*ie"tivitateM, s(a& "reat n&#eroase !osi*ilitati !entr& "a
inor#atia sa ie 1!rel&"rataH, sa se inde!arteze "%iar !ana la o!&s&l realitatii "e ar tre*&i sa o
rele"te) 1Este adevarat, doar a# a&zit la radio, a# vaz&t la televizor, a# "itit in ziar)))H s&nt
e.!resii tot #ai re"vent &zitate !entr& a s&stine &n !&n"t de vedere) Si to"#ai !e o ase#enea
"redi*ilitate a #ass(#edia se *azeaza si 1#aestriiH in arta diversi&nii !rin "&vant, s&net si
i#agine)
Eta!ele !re%atirii dezinformarii
In "on"e!tia l&i -ladi#ir -olDo, !rin"i!alele eta!e "e le i#!li"a "on"e!erea si organizarea &nei
o!erati&ni de dezinor#are "onsta& in:
3) Sta*ilirea *enei"iar&l&i +o !ersoana, o instit&tie, &n !artid, o gr&!are et"),, a"esta iind si "el "are
va a"%ita nota de !lata;
7) In"redintarea #isi&nii de a organiza si s&stine dezinor#area &nei agentii s!e"ializate;
K) St&di&l si analiza 1!ietiiH, a starii de s!irit a !&*li"&l&i vizat, a "eea "e doreste a"esta,
a "eea "e ar a""e!ta si "e n&;
J) Alegerea s!ort&rilor de *aza "are !rin "ontin&t&l si or#a lor sa so"%eze, sa s&r!rinda si sa
sed&"a;
6) Sta*ilirea trans#itatorilor, "are ziar, revista, !ost de radio, de televizi&ne et") vor i olositi in
o!erati&nea de dezinor#are si "are +atentieM, in "az de nere&sita va !&tea sa devina ta!&l is!asitor;
T) /re"izia te#ei +o*ie"t&l dezinor#arii, intr(o or#&la "at #ai si#!la si dire"ta;
W) Tratarea te#ei, a!el&l la o diversitate de a*ordari a inor#atiilor si intr(&n li#*a$ a""esi*il
!&*li"&l&i;
5) Alegerea 1"&tiilor de rezonantaH, a ziarelor si revistelor, !ost&rilor de radio si televizi&ne,
an&#ite "ategorii so"io(!roesionale, !artide sa& oa#eni !oliti"i "are vor !rel&a, dezvolta si s&stine
te#a "e a"e o*ie"t&l dezinor#arii;
4) /regatirea grad&ala a o!iniei !&*li"e !entr& "a, in inal, sa a""e!te "& &s&rinta ideile de *aza ale
dezinor#arii;
3:) Satanizarea sa& dia*olizarea adversar&l&i, air#area a "at #ai #&lte l&"r&ri rele des!re a"esta,
&tilizand inor#atii, de"laratii, inregistrari, otograii alse)
33) Mani%eis#&l, "rearea a do&a ta*ere de!arta$ate "ategori", o!&se ired&"ti*il, &na a "elor *&ni si
alta a "elor rai)
37) /si%oza, "rearea in rand&l !&*li"&l&i a &nei stari irationale "are sa(l i#!inga sa n& #ai vada
de"at "eea "e se inta#!la in sens&l dezinor#arii, sa o i#*ogateas"a, sa se dezinor#eze el ins&si
+"&l#ea dezinor#arii: a&todezinor#areaM,)
Te%ni"ile dezinor#arii
In o!erati&nile de dezinor#are se &tilizeaza re"vent o serie de !ro"edee "are, ara a i !rea
soisti"ate s&nt insa e.tre# de ei"a"e !re"&#:
3) Negarea a!telor, tinand sea#a "a !&*li"&l n& are ti#! si ni"i !osi*ilitati de a verii"a "&# sta&
l&"r&rile in realitate;
7) Inversarea a!telor, air#area "ategori"a, "& o*razni"ie "%iar, "a l&"r&rile sta& e.a"t invers, e n&
este vinovat, "i to"#ai a "are a"&za;
K) A#este"&l intre adevar si #in"i&na, &n #ela$ savant intre adevar si als;
J) Modii"area #otiv&l&i, arg&#entarea a!t&l&i "a "el invo"at este nereal, s&*strat&l a"ti&nii iind
alt&l;
6) S"%i#*area "ir"&#stantelor, inatisarea i#!re$&rarilor "a iind total o!&se "elor de"larate initial;
T) Esto#!area, ine"area a!t&l&i res!e"tiv s&* o #asa de a!te ara ni"i o legat&ra "& el, dar a!te sa
s&s"ite interes&l !&*li"&l&i;
W) Ca#&la$&l, o varianta a esto#!arii !rin "are se da& oarte #&lte detalii des!re as!e"te
se"&ndare, tre"and in zona #arginala "eea "e de a!t era esential;
5) Inter!retarea, ara a i negate, #odii"ate, esto#!ate sa& "a#&late, a!tele vor i "ontestate,
d&!a "az, avora*il sa& deavora*il;
4) Oeneralizarea, se di#in&eaza res!onsa*ilitatea "&iva de#onstrand&(se "a n& este sing&r&l in a"ea
sit&atie;
3:) Il&strarea, se !oate tre"e de la !arti"&lar la general sa& invers, de#onstrand&(se "a evol&tia
eveni#entelor !&tea sa ia o t&rn&ra si #ai grava, dar)))
33) /arti inegale, a"&zatiei i se va a"orda &n #in&t de e#isie televizata sa& o nota intr(o !agina de
ziar, iar #eritele vor i !&*li"ate ti#! de o ora sa& !e o !agina intreaga;
37) /artile egale, se &tilizeaza #ai ales in &lti#a aza a o!erati&nii de dezinor#are, "and o!inia
!&*li"a a devenit de$a #a$oritar avora*ila dezinor#ator&l&i si tre*&ie sa ia o atit&dine !entr& a
o*tine "vasi&nani#itate;
3K) -ariati&ni !e a"eeasi te#a, e.tinderea !ro*le#ati"ii la as!e"te "olaterale, a!arent legate de
te#a initiala, dar "are n& #ai !er#it o "larii"are a s&*ie"t&l&i)
/ers!e"tiveleF Delo" o!ti#isteM
A#!lii"area "a!a"itatilor #ass(#edia, a"&#&larile stiintelor so"io(&#ane in
!lan&l !osi*ilitatilor tot #ai s&*tile de a inl&enta "onstiintele, "onvingerile, atit&dinile si
trairile oa#enilor si "ole"tivitatilor, de!endenta "res"anda de inor#atia "&renta sa& !otential, tot
atatea !eri"ole "are avorizeaza dezinor#area)
In viitor, asa(zisele #esa$e "landestine a&ditive si viz&ale vor !&tea i ino"&late dire"t in
s&*"onstient&l &#an +"o#&ni"area s&*li#inala,) Mesa$ele invizi*ile vor !&tea i inserate in #ass(
#edia)
Ce ati s!&ne ( se intre*a "er"etator&l a#eri"an P) /eterson ( da"a "eea "e ati a&zit la televizor din
g&ra &nei !ersonalitati n& a ost rostit in realitate de a"ea !ersoanaF Ce ar i da"a &ndeva, intre
s&rsa si televizi&ne, ar !&tea i #odii"ate an&#ite "&vinteF Ar i oarte dii"il "a !ersonalitatea
res!e"tiva sa "ontra"areze !re$&di"i&l, !ost(a"t&#) La el se !oate a"e in "az&l !resei ti!arite (
#odii"ari ad&se &n&i re!orta$ &ndeva intre editor si !resa) Te%nologia viitor&l&i a!ro!iat va
!er#ite a"est el de #ani!&lare) /ana n& de#&lt se !&tea avea in"redere in a&tenti"itatea
otograiei) Astazi, "& a$&tor&l digitizarii, i#agini, s&nete, "%iar i#!resii ta"tile !ot i realizate "&
a$&tor&l "o#!&ter&l&i)
O ase#enea a*ilitate de #ani!&lare a realitatii evol&eaza !e #ai #&lte ront&ri) O #odalitate de
a*ordare ra!ida este %olograia de !roie"tie) In de"&rs de 7: de ani ( a!re"ia s!e"ialist&l "itat #ai
s&s ( va i !osi*ila !roie"tarea in aer a ig&rilor l&#inoase de inalta idelitate, !entr& a "rea dierite
o*ie"te a"olo &nde ele n& e.ista) A"estea vor !&tea i vaz&te !e strada, ara a ne da sea#a da"a s&nt
!ersoane reale sa& n&)
In !oida atator o*sta"ole, tot&si, !ro) -) -olDo a!re"iaza "a !revenirea dezinor#arii, a ee"telor
este !osi*ila, "& o "onditie insa: sa do*andi# senti#ent&l "a adevar&l este &n l&"r& sa"r&,
intangi*il, "el #ai !retios *&n al nostr& si "are tre*&ie tratat "& veneratie religioasa)
Iata si "ateva re"o#andari +de !regatire !si%ologi"a, !entr& a n& "adea vi"ti#e ale dezinor#arii:
3K sa n& ne lasa# s&o"ati de s&!rainor#atia a#*ienta;
3J sa n& ne or#a# o!inii de"at as&!ra s&*ie"telor des!re "are !&tea# avea a""es la #ai #&lte
s&rse de inor#are;
36 sa invata# sa de!ista# si#!to#ele &nei "a#!anii de dezinor#are: o*ligatori&, e.ista "eva
ne"&rat la #i$lo" "and do&a ziare din ta*ere o!&se "ad de a"ord a!roa!e !ana la nivel&l detaliilor;
3T sa !ra"ti"a# s!irit&l de "ontradi"tie, ara de "are n& este !osi*il ni"i o virt&te;
3W sa &r#ari# s"rierile "are den&nta dezinor#area, st&diile s!e"ialistilor as&!ra #etodelor de
dezinor#are;
35 sa in"er"a# sa ne or#a# o!iniile, in lo" de a le "&#!ara gata a"&te;
34 sa re&za#, #ai !re"is de ori"e, !ra"ti"a a&to"enz&rii)
C& alte "&vinte, !rin e.a#inarea atenta a "ontin&t&l&i inor#atiei, a e#itent&l&i, a #o#ent&l&i si
"onte.t&l&i lansarii ei, !rin verii"area din #ai #&lte s&rse si "and este !osi*il si !rintr(o
"onr&ntare "& realitatea "e o vizeaza !&te# !reveni #ani!&larea noastra !rin dezinor#are)
Olosar
Co#&ni"area: #e"anis# de relatii str&"t&rale +legat&ra, "anal, si &n"tionale +or#a de trans#itere
' vor*ire sa& s"riere, ti!ologia do"&#entelor si a te%ni"ilor de Inregistrare(redare, or#area
#esa$&l&i,, In ti#! si s!ati&, ale &n&i individ &#an "& !ersona$e i#aginare, inter!ersonale sa&
inter&#ane, avand dre!t rol asig&rarea &n&i transer de "&nostinte In s"o!&l de a !rod&"e &n
EFECT +inl&enta sa& "o#anda !entr& e.e"&tarea &nei a"ti&ni si(sa& o "restere a !otential&l&i
de "&nostinte sa& o avertizare,, "onditionat de sta*ilirea &nor "onventii !rivind &tilizarea si
Intelegerea &nor se#ne si(sa& si#*ol&ri, a se#nii"atiei a"estora +"odarea lor,, !re"&# si a
reg&lilor de "o#!&nere Intre ele)
Dezinor#area ( ansa#*l& de a"ti&ni si !ro"edee "ond&se de servi"ii s!e"ializate si insit&tionalizate
' ori"e interventie as&!ra ele#entelor de *aza ale &n&i !ro"es "o#&ni"ational "are #odii"a
deli*erat #esa$ele ve%i"&late "& s"o!&l de a deter#ina la re"e!tori an&#ite atit&dini, rea"tii, a"ti&ni
dorite de &n an&#it agent so"ial) +Di"tionar&l de so"iologie,
( 1a"ti&nea e#itator&l&i "are !rovine din asa#*larea se#nelor "& intentia de a #i"sora, s&!ri#a sa&
a a"e i#!osi*ila "orelarea re!rezentarii re"e!tor&l&i "& realitatea original&l&i2 +Frag&as Maria,
Teoria de la desinor#a"ion) Madrid, 3456,
O!inia !&*li"a, este &n eno#en "e a!are datorita intera"ti&nii dintre !ersoane, gr&!&ri, organizatii
si instit&tii so"iale "& siste#&l de valori, nor#e, "onvingeri si "&nostinte ra!ortate la ele#ente de
interes general "a &n i#!ortant #i$lo" de regle#entare a "ond&itelor si relatiilor so"iale, "a a"tor
de a!re"iere, valorizator al dieritelor eno#ene so"iale si totodata "a &n verita*il ele#ent
sti#&lator al a"ti&nii so"iale) Con"e!t&l de o!inie !&*li"a tre*&ie seg#entat si e.!li"at !e se"ti&ni)
O!inia dese#neaza o !ers!e"tiva de inter!retare a &n&i a!t so"ial, a""e!tata, s&stin&ta si
!ro#ovata de o !ersoana sa& gr&! so"ial) Ea re!rezinta o !arere "are este s&stin&ta !rin a!te de
"&noastee, la nivel a.iologi" si a!tit&dinal, as!e"te la "are o !ersoana adera In #od ae"tiv si
#otivational)
Con"e!t&l de !&*li" este strans legata de gr&!&l so"ial ai "ar&i #e#*ri tre*&ie sa ie i#!li"ati
e#otional, #otivational si intele"t&al In desas&rarea &n&i a!t so"ial, sa #anieste interes real si
dire"t !entr& a"esta)