FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

FACULTATEA DE AFACERI INTERNATIONALE

LIVADA DE NUCI
NUTSPROD
STUDENTI :
AN I , SERIA
B, GRUPA 3
CONSTANTA
2009
1. Sumar

Propunem spre analiza o afacere in domeniul cultivarii fructelor, nucilor, a
plantelor pentru bauturi si mirodenii (cod CAEN: 0113) !orim sa cultivam o livada de
nuci comestibile ecolo"ice, ale carei produse sa fie destinate e#portului in $niunea
Europeana
A!a"#a a$a!r! "! %a &r'a()*a "u+ $&rma u(!) "&)!#a#) &m!r)a,! u
ra"-u(.!r! ,)m)#a#a , .!(um)#a /SC.NUTSPROD.SRL0, ") %a a%!a a-)#a, -r)%a#.
Pr)()-a,u, &+)!# .! a#)%)#a#! ), &("#)#u)! r!"#!r!a (u),&r, ,a ar! "! a.au'a
am+a,ar!a ") &m!r)a,)*ar!a a!"#&r -r&.u"!.
!at fiind faptul ca %omania are un climat foarte bun pentru cultura nucului, si
nucile sunt produse ecolo"ice cu o crestere sustinuta a e#porturilor, dorim sa valorificam
aceasta oportunitate prin cultivarea nucilor si vanzarea miezului de nuca pe pietele
e#terne unde este foare apreciat. La ora actuala in %omania livezile de acest "en sunt
putine iar nucile obtinute se e#porta doar in vecinatatea tarii
&odelul de afacere se va baza pe urmatoarea sc'ema simplificata:
1Ac'izitionarea si tratarea solului(
)Plantarea si intretinerea nucilor(
3Cule"erea, prelucrarea si depozitarea rodului(
*Ambalarea si vanzarea nucilor
+ocietatea noastra urmareste obtinerea de profit din vanzarea miezului de nuca,
-r!-&(.!r!(# -! -)a#a !1#!r(a , .ar (u !1,u.!m &$!r)r!a "-r! %a(*ar! a -r&.u"!,&r
(&a"#r! -! -)a#a )(#!r(a. L)%a.a -r&-r)u2*)"a a# ") "-a#)),! .! -r!,urar! ")
.!-&*)#ar! "u(# ,&a,)*a#! )( P&'&a(!,!, 3u.!#u, Bu*au, -! & "u-ra$a#a #&#a,a .! 1
4a.
,nitiatorii acestei afaceri sunt: !inu Alina -eanina , -'eor"'e &i'aela , +dic
,rina si &anoiu &i'ai Atuurile lor sunt spiritul de dezvoltare si competitie, motivatia,
determinarea, "andirea analitica sa .imitele lor sunt resursele financiare pentru
dezvoltarea proiectului, si lipsa de e#perianta in domeniul cultivarii nucilor
Clientii vizati sunt consumatorii de nuci din $niunea Europeana,cat si din statele
alaturate/aloarea raportata pe care acestia o pot oferi pentru 1 0" de nuci ecolo"ice este
de apro#imativ 1 euro20" Este bine cunoscut ca in $niunea Europeana produsele
ecolo"ice sunt foarte apreciate in "eneral, iar nucile sunt cautate pentru calitatile lor
deosebite
Nucile sunt considerate un produs ecolo"ic foarte cautat catre e#port, alaturi de
miere si fructe de padure D)( !"#)mar),! D!-ar#am!(#u,u) -!(#ru C&m!r# E1#!r)&r
r!)!"! a )( a(u, 2005 %a,&ar!a !1-&r#u,u) -r&.u"!,&r !&,&')! %a .!-a") 100
m),)&a(! !ur&, )(r!')"#ra(. & r!"#!r! "!m()$)a#)%a $a#a .! 2006 a. "2a )(r!')"#ra#
& %a,&ar! .! 57 m),)&a(! !ur&. R!-r!*!(#a(#)) MIMMCPL 8M)()"#!ru, -!(#ru IMM2
ur), C&m!r# ") Pr&$!")) L)+!ra,!9 a$)rma 3Numai e#portul de nuci se ridic4 la o valoare
de peste 11 milioane de euro5.
.a ora actuala, volumul estimat al pieteii este situat la 306*07 din productia
mondiala de nuci, iar pentru viitor se estimeaza o crestere a productiei de nuci pentru
e#port de pana la 107
!orim sa promovam nucile ecolo"ice atat in %omania cat si in afara "ranitelor ei,
si sa facem cunoscuta firma noastra ca un furnizor de produse ecolo"ice de calitate ,n
cadrul obiectivelor strate"ice ne propunem dezvoltarea de parteneriate cu firme de
distributie importante pentru a asi"ura o piata cat mai lar"a pentru produsele noastre
8otodata suntem interesati de piata de retail pe care a9un" produsele, si urmarim ca in
viitor sa colaboram cu marii retaileri europeni pentru o distributie cat mai eficienta si o
comercializare intensiva
$rmarim o dezvoltare durabila atat a mediului cat si a afacerii noastre si in acest
scop anticipam ca in apro#imativ ) ani vom incepe cule"erea nucilor si valorificarea
acestora , urmand ca in viitor cantitatea acestora sa creasca considerabil
Pentru primul an de activitate dorim sa ac'izitionam pamantul , pomii, cateva
ec'ipamente de intretinere si sa an"a9am forta de munca pentru efectuarea operatiunilor
de plantare si intretinere Estimam ca vom avea nevoie de 100000 euro pentru primul an,
urmand ca depozitele si constructiile adiacente sa se ridice in anii de rodire :inantarea
e#terna se preconizeaza a fi cam *1 7 din investitie
Pe termen lun" se urmareste intrarea pe piata cu un nou sortiment de nuci,care sa
se mentina si sa se dezvolte astfel incat sa poata fi declar un produs autentic romanesc, si
obtinerea de profit
2. D!"r)!r!a )()#)a#&r),&r
,nitiatorii acestui proiect sunt studenti ai :acultatii de +tiinte Economice ;
:acultatea de Afaceri ,nternationale,anul , Acestia se numesc !inu Alina -eanina ,
-'eor"'e &i'aela , +dic ,rina si &anoiu &i'ai iar media varstelor lor este de )0 de ani
Prin proiectul prin care il demareaza, acestia urmaresc realizarea unui plan de afaceri in
ceea ce priveste o plantatie de nuci ecolo"ice pentru e#portul materiei prime in cadrul
$niunii Europene si statelor alaturate Pentru a6i cunoaste mai bine pe initiatorii acestui
proiect, urmeaza o scurta descriere a fiecarui membru in parte
+tudenta !inu Alina -eanina este o persoana cu capaciati intelectuale deosebite
Este perseverenta, ambitioasa prezentand preponderent inteli"enta intra si interpersonala,
motivatie co"nitiva si intrinseca +e implica in mod activ atat in cadrul activitatiilor
scolare, cat si e#trascolare Prezinta calitati de lider in masura in care are abilitati de
comunicare eficienta si de rezolvare a problemelor +e implica in mod constant in
mana"ementul "rupului Abordarea problemelor prin mi9loace auditive si sintetice o
le"itimeaza pe !inu Alina -eanina ca fiind adecvata pentru acest proiect si mai mult
pentru o inte"rare sociala si profesionala adecvata
Atributele care o fac pe studenta -'eor"'e &i'aela potrivita pentru realizarea
acestui proiect sunt ambitia, determinarea cu care urmareste atin"erea scopului propus si
entuziasmul cu care demareaza orice actiune ,mplicarea de mai bine de 1 in activitatea
unei or"anizatii studentesti a contribuit la suplinirea lipsei de e#perienta prin realizarea de
proiecte pe domenii cum ar fi advertisin", P% sau <% si de asemenea a contribuit la
imbunatatirea capacitatii de lucru intr6o ec'ipa cu oameni diferiti si in conditii de stres
Printre principalele abilitati ale studentului &anoiu &i'ai se pot numara
determinarea, spiritul de ec'ipa si abilitatea de a privi in ansamblu activitatea in care este
implicat !orinta de afirmare se evidentiaza prin implicarea activa in proiectele la care a
luat parte pana in acest moment si orientarea spre a obtine cele mai bune solutii in
situatiile dificile ,nedit in modul de rezolvare a problemelor aparute si capabil de a se
adapta situatiilor cerute, &i'ai reuseste sa comunice eficient cu membrii ec'ipei .ipsa
de e#perienta este compensata de entuziasm si de dorinta de a invata si de a se
perfectiona
+tudenta +dic ,rina este o persoana ambitioasa, constiincioasa, si dornica de a
invata si a se dezvolta pe plan profesional E#perienta a a9utat6o sa fie ec'ilibrata, sa fie
o buna or"anizatoare, sa fie increzatoare in propriile forte si se poata descurca in situatiile
de stres &unca in ec'ipa nu reprezinta o dificultate pentru ,rina, intrucat ea a contribuit
cu succes la realizarea a numeroase alte proiecte si a dovedit printre altele o capacitate de
concentrare si o putere de munca ridicate ceea ce o face potrivita pentru acest proiect
Comparativ cu alti studenti din "rupa din care fac parte, studentii6initiatori ai
acestui proiect pot fi evaluati pe o scara de la 1 la 1 ,in ceea ce priveste :
Aptitudini : 1 ) 3 * 1
(insuficient) (satisfacator) (bine) (foarte bine) (e#ceptional)
-andire #
creativa,ori"inala
&otivatie #
,ncredere in sine #
Capacitati intelectuale #
%ealizari academice #
E#primarea in scris #
Participarea la orele de curs #
Potential pentru dezvoltarea #
profesionala
Consideram ca toate atributele care ne caracterizeaza si pe care le6am enumerat
mai sus sunt dovada ca impreuna formam ec'ipa potrivita pentru a duce la capat cu
succes acest proiect +untem constienti de faptul ca anumite minusuri, cum ar fi
e#perienta limitata in domeniul ales, vor aparea pe parcursul desfasurarii acestui proiect,
insa avem capacitatea de a acumula o multime de cunostinte intr6un timp foarte scurt,
ceea ce o sa ne a9ute sa realizam in timp util un proiect cu aplicabilitate in viata reala
3 D!"r)!r!a -r&.u"u,u) &$!r)#.
Nucul este ori"inar din Asia Centrala =i din unele zone ale Peninsulei >alcanice
8arile mari producatoare de nuci sunt &aroc, +$A &e#ic, C'ile, Ar"entina, C'ina,
8urcia, $craina, %omania, %usia, ,talia, ,ran
Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole Nucile contin, la 100
", 11 " de proteine, ?0 " de lipide, 11 " de "lucide si ),* " celuloza +unt bo"ate in
minerale ca sodiu, potasiu, calciu, ma"neziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc =i iod
Contin vitaminele C, >1, >), >1, vitamina PP =i caroten
.astarii si scoarta se utilizeaza pentru prepararea taninului, a unor coloranti, iar
lemnul este deosebit de apreciat in industria mobilei si pentru sculpturi
Nucile verzi sunt bo"ate in vitamina C si se utilizeaza pentru prepararea
lic'iorurilor si dulceturilor !e mentionat, ca miezul de nuca contine vitamine de noua ori
mai mult decat macesul
$n 0ilo"ram de nuci contine 31 de mii de calorii sau de 1,1 ori mai mult decat
carnea "rasa de porc, de 3 ori mai mult decat painea si de 10 ori mai mult decat cartoful,
iar *00 de "rame de miez de nuci asi"ura necesarul de calorii pentru o zi
Nuca este bo"ata in acizi "rasi ome"a 3 si consumul lor poate duce la scaderea
colesterolului &iezul de nuca este recomandat in caz de slabiciune "enerala si e#tenuare
Prin calitatile si continutul lor, nucile pot inlocui carnea, constituind un aliment de
baza in 'rana ve"etarienilor
Proiectul nostru care se va concretiza intr6o livada de nuci se afla in stadiu
incipient ,n momentul de fata noi dispunem de 1 'ectar de teren pre"atit pentru
plantarea pomilor si finalizam documentatia pentru obtinerea de subventii
Pentru a putea demara proiectul este necesar sa parcur"em urmatorii pasi:
ale"erea formei de functionare a societatii6 persoana 9uridica a carei activitate se
desfasoara in domeniul cu,#)%ar)) $ru#!,&r, (u),&r, a -,a(#!,&r -!(#ru +au#ur)
") m)r&.!()) 8&. CAEN: 01139 ") &($&rm -r!%!.!r),&r ,!')) -&m)u,#ur)) (r
3:;<2003
analiza biolo"ica a pamantului pe care se va planta livada si testarea p'6ului apei
Costul ridicat al investitiei in pomicultura, impune amplasarea livezii de pomi in
zonele unde specia sau soiul vor intalni ma#imul de conditii naturale pentru crestere si
rodire:
6 se vor ale"e terenurile cu soluri fertile, de preferat cu te#tura mi9locie, lutoasa, luto6
nisipoasa si c'iar nisipoasa, permeabile, mi9locii pana la profunde, cu p< cuprins intre
*,@ si A,3(
6 din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta usoara 36?7, ce
permit o buna intretinere a solului cat si un transport usor al fructelor(
6 conditia prioritara la infiintarea unei livezi o constituie sursa de apa necesara la stropiri
si la udatul pomilor, mai ales in zonele cu precipitatii reduse in timpul anului(
6 se va cauta ca zona respectiva sa fie ferita pe cat posibil de brumele tarzii de primavara
si in"'eturile timpuri de iarna(
6 trebuie de avut in vedere, ca in pomicultura "reselile mari se manifesta dupa *61 ani de
la plantare, atunci cand pentru remedieri este prea tarziu(
6 sunt e#cluse de la plantare terenurile e#cesiv de umede si fara drena9, ca si cele cu nivel
freatic sub 1,1 m
cumpararea terenului
pre"atirea ecolo"ica a terenului
6 Pre"atirea terenului si dimensionarea livezii
6 Parcelarea terenului
6 +tabilirea distantelor de plantare si pic'etatul terenului
6 +tabilirea polenizatorilor
6 Plantarea pomilor
cumpararea pomiilor altoiti
plantarea pomilor altoiti
obtinerea certificatului de producator de la primaria localitatii unde se
desfasoara proiectul
inscrierea in Asociatia >ioa"ricultoriilor din %omania
+uprafata de 10000 mB de care dispunem va fi folosita dupa cum urmeaza: C *00
mB vor reprezenta livada propriu zisa , @)0 mB vor fi folositi pentru ridicare unui depozit,
iar restul de A00 de metri se vor concretiza in cai de acces in livada sau depozit !istanta
care trebuie respectata in plantarea pomilor este de ?#? metri sau ?#C metri, varianta pe
care am ales6o si noi si care ne permite sa plantam in total 1*@ de nuci
,ntrucat in livada vom planta nuci altoiti acestia vor rodi din primul an, conform
cercetarilor efectuate de specialisti /om planta pomii toamna pentru a fi si"uri ca rodesc
in toamna anulului urmator Ne propunem ca prima recolta sa o distribuim pe plan local,
inc'eind contracte cu diferite fabrici specializate in producerea de cosmetice, produse
alimentare sau uleiuri te'nice +copul nostru in primul an de recolta este sa analizam
productia obtinuta pentru a putea previziona recolta in anii urmatori si de asemenea sa o
e#portam in Europa ,n acelasi an ne propunem sa ac'izitionam utila9e necesare
procesului de obtinere a miezului de nuca prin deco9ire si sortare prin intermediul
fondurilor nerambursabile ,n acelasi timp ne vom ocupa de amena9area conditiilor de
depozitare si ambalare a miezului de nuca astfel incat sa intruneasca toate conditiile
pentru e#port
:. D!"r)!r!a -)!#!) ") a &(ur!(#!)
%omania este o tara cu climat propice pentru cresterea nucului, motiv pentru care
sunt plantati nuci pe aproape intre" teritoriul tarii, dar acestia se "asesc rasfirati in
"ospodariile oamenilor nu in livezi specializate pe aceasta cultura !e aici rezulta un "rad
de concentrare destul de scazut in raport cu alte culturi Evolutia acestor culturi nu poate
fi evaluata e#act tocmai din cauza faptului ca nu au fost inre"istrati ri"uros in cadrul unor
livezi 8ot asa stau lucrurile si in cazul comercializarii nucilor, fiecare producator fiind
ocupat sa isi vanda productia proprie in cadrul pietelor locale fara a o inre"istra nicaieri
Pe plan mondial e#ista date statistice care sa evidentieze nivelul productiei!in
tabelul de mai 9os putem observa ca productia de nuci este neomo"ena si la nivel "lobal,
Asia avand cea mai mare productie medie de : ?*0,*0 mii tone Productia mondiala
anuala de nuci depaseste volumul de 1)00 mii tone
.a ora actuala principalele tari producatoare de nuci pe plan mondial sunt C'ina
si +$A, care impreuna ofera peste *37 din productia mondiala !e asemenea, cantitati
mari se mai produc si in ,ran ,8urcia, dar si in tari la polul opus precum :ranta, %omania,
$craina, samd
,n ceea ce priveste diversificarea "amei sortimentale putem spune ca aceasta difera
de la zona la zona in functie de clima de care beneficiaza, de metodele de crestere a
pomiilor, de multitudinea soiurilor e#istente pe piata
Pentru a6si face simtita prezenta in cultura nucifera, multe tari apeleaza la selectia si
studiul tipurilor valoroase din populatiile auto'tone Este de remarcat faptul ca in tari
precum +$A, :ranta, $n"aria, ,talia, %omania si altele, cu a9utorul pro"ramelor speciale
de ameliorare "enetica se cauta descoprirea unor soiuri cu valori superioare celor e#terne
,n ceea ce priveste %omania, daca ii analizam productia in functie de zone vom
vedea ca zona de Nord6Est a produs )C0* t, zona de +ud6Est : )@*) t, zona de +ud6
&untenia : )@11 t, zona de +ud6/est, Dltenia : )*0C t, zona de /est : )1C1 t, zona de
Nord6/est : 1CA? t, centrul : ?A) t, iar >ucurestiul a produs 13* t
Acest lucru nu ne poate decat bucura deoarece a transformat %omania in tara care
a9uta mult la realizarea cantitatii de miez de nuca si nu in ultimul rand a promovat
e#portul miezului de nuca pe piata europeana alaturi de >ul"aria si $n"aria
E1-&r#u, .! (u) a, R&ma()!):
2000 2001 2002 2003 200: 2007
Ca(#)#a#!a !1-&r#a#a8m)) #&(!9 0*A 01A 0** 01* 3@1 0??
Va,&ar!a !1-&r#ur),&r8m)) .&,ar)9 3*)C1 11)) )*3) 3?1A 1A1@)1 *?3?3
8inand cont de faptul ca, in $niunea Europeana, consumul de nuci a crescut
semnificativ de la ))1100 tone in anul )001, la )?@1A0 tone in anul )001 putem spera si
la o crestere a cantitatii e#portate din %omania in anii urmatori inte"rarii
$n alt aspect care nu trebuie ne"li9at il constituie pretul si diferentele in politica
de pret Acesta, la fel ca si soiurile, difera de la o tara la alta ,ntr6o tara in care e#ista
conditii favorabile si le"islatia nu pune bete in roate desfasurarii afacerilor, si preturile
vor fi pe masura !aca comparam preturile %omaniei cu cele >el"iei, :rantei, -ermaniei,
,taliei, %epublicii &oldove, Portu"aliei si +paniei putem observa ca aceasta din urma are
pretul aproape cel mai mic pe tona si anume 10@@,?A E2t
Pr!#u, #&(!) .! (u) ,a ()%!,u, #ar),&r .)( Eur&-a )( a(u, 2007
Tara Pr!# )( 2007 8.&,ar<#&(a9
>el"ia 11C@)1
:ranta 11CC*?
-ermania 1?)0*C
,talia )1?13@
%epublica &oldova 1013@)
Portu"alia )*31A?
%omania 10@@?A
+pania )3A*3*
Este un pret relativ bun, deoarece ne permite sa concuram cu restul lumii si ne
asi"ura intrarea "arantata pe piata europeana de desfacere a nucilor
Acest pret este posibil datorita costurilor mici de care beneficiem "ratie fortei de munca
platita la un pret accesibil, conditiilor climatice prielnice, resurselor naturale care ne
spri9ina in realizarea unei productii mari de nuci inca din primii ani de viata ai livezilor
,n privinta inovatiei se poate afirma faptul ca nucile romanesti spre deosebire de
celelalte nuci au asi"urate o crestere normala dupa bun plac si nu fortate cu c'imicale
Productia romaneasca sa bucura de soluri fertile ce faciliteaza mult munca in"ri9irii si in
acelasi timp creeaza toate conditiile pentru ca aceste nuci sa fie ecolo"ice !e mentionat
este faptul ca in ultimii ani la mare cautare sunt produsele ecolo"ice, cat mai naturale
pentru ca "ustul lor este inconfundabil in comparative cu alte produse Fa9utate5 "enetic
Cand lansezi pe piata un astfel de produs, tendinta celorlalti producatori este de
imitatie ,n acest caz nu putem pune in discutie problema imitatiei pentru ca nucile
romanesti asa cum am mai precizam si mai sus beneficiaza de niste bune conditii de
dezvoltare ,ar re"imul proprietatii intelectuale nu se incalca, mai de"raba am putea spune
ca este stabilit printr6un acord mutual de catre toti producatorii, fiecare isi respecta modul
de producere al nucilor sale
,n ceea ce priveste concurenta, este bine de remarcat ca in vecinatatea noastra se
afla %epublica &oldova ; un producator principal cu traditie vec'e Pentru a face fata
concurentei, ca masuri de si"uranta se impun o buna strate"ie in privinta distributiei si
metodelor de vanzare, o strate"ie e#ceptionala de comunicare si servicii impecabile
acordate clientiilor
7. S#ra#!')a .! mar=!#)(' -r&-u"a
Piata consumatorilor de nuci este una destul de unitara in comparatie cu pietele
altor produse Nucile se adreseaza tuturor cate"oriilor de consumatori Compania noastra
doreste sa isi comercializeze produsele catre persoane 9uridice (intermediari, producatori,
retail6eri, mici comercianti interesanti), dar nu e#clude o eventuala oferire a produselor si
catre persoanele fizice !ata fiind acesta alternativa de comercializare consideram piata
ca avand aceleasi caracteristici, si prin urmare ne propunem strate"ii asemanatoare pentru
fiecare cate"orie de clienti
Dbiectivul nostru este in primul rand oferirea spre e#port a unui produs ecolo"ic
de inalta calitate, tratat, ambalat si pastrat in conditii optime pentru conservarea
proprietatilor sale
$nitatea strate"ica de activitate consta in producerea de nuci si avem ca misiune
imbunatatirea vietii consumatorilor finali prin intermediul proprietatilor produselor
noastre
Dbiective "enerale:
Plantarea, tratarea si intretinerea livezii(
Dbtinerea fondurilor necesare pentru dezvoltarea si automatizarea afacerii(
Dbtinerea unei productii care sa corespunda standardelor din punct de
vedere calitativ(
,nc'eierea de parteneriate pe termen mediu si lun" cu firme de distributie(
,nc'eierea de contracte cu societatile de retail si cu alte firme aflate in
postura de consumatori finali(
Cresterea profitului odata cu cresterea pomilor si in perspectiva e#tinderii
afacerii
Analiza pietei va fi efectuata atat in mod informal de catre partenerii fondatori ai
companiei cat si de catre o companie specializata Pentru a obtine date concludente si
actualizate am decis sa contractam serviciile unei firme de renume mondial
mar0etresearc'com Ddata cu lansarea firmei ne vom baza pe serviciile profesionale ale
acestui centru de cercetare, dar inainte de lansare membrii or"anizatiei au facut un studiu
pe cont propriu !in analiza sumara a pietei interne se observa un consum de nuci destul
de mare Nucile se consuma mai ales in preparatele facute in casa, dar si in industria
alimentara Consumul de nuci creste odata cu venirea sarbatorilor specifice, pentru ca in
ma9oritatea preparatelor traditionale se foloseste acest produs Consumul este impartit
intre consumatorii casnici si cei industriali Pretul mediu al nucilor in pietele bucurestene
este de )06)1 %on si creste pana la 30631 %on in apropierea sarbatorilor
A(a,)*a S>OT
A#uur) S,a+))u() O-&r#u()#a#) Pr)m!?.))
Productie mare
Produse
ecolo"ice
Ambalare
dupa
standarde
europene
.ipsa de
e#perienta in
domeniu
.ipsa
colaboratorilor
stabili
Piata in crestere
Dbtinerea
finantarii
nerambursabile
Competitori
e#terni
!ezec'ilibre
climatice
Compania noastra va ale"e o strate"ie ofensiva prin care sa fructifice atat atuurile
intreprinderii cat si oportunitatile oferite de mediul e#tern Competitivitatea noastra si a
produselor noastre va creste de la an la an odata cu cresterea nucilor si cu acumularea de
e#perienta, dar mai ales prin introducerea mecanizarii in sistemul de deco9ire si ambalare
al produselor
M)1u, .! mar=!#)('
,n procesul de analiza intre"ului proces de satisfacere a nevoilor consumatorului,
trebuie sa stabilim ce asteptari au acestia de la produsele noastre si ce si6ar dorii ei
Consumatorul isi doreste ca nucile sa fie bune la "ust , sa nu fie amare, sa fie
ambalate corespunzator normelor de i"iena si de preferabil sa fie curatate de coa9a pentru
a facilita utilizarea lor 8otodata el doreste sa le "aseasca la vanzare intr6o zona care ii
este accesibila ('ipermar0et, piata, livrari speciale) si doreste o cantitate e#acta din acest
produs Pe baza acestor considerente compania noastra isi va formula strate"ia
S#ra#!')a .! -r&.u" se va baza pe efectuarea corecta a tuturor operatiunilor
necesare plantarii, cresterii, recoltarii, prelucrarii si ambalarii produsului Normele
utilizate vor fi preluate din nomenclatoarele europene si se va actiona numai la indicatia
specialistului in domeniu care va fi an"a9at in cadrul firmei $tilizarea corecta a
ec'ipamentelor si e#ecutara ri"uroasa a intre"ului proces de productie va "aranta
calitatea superioara a produselor noastre
S#ra#!')a .! -r!# se va diferentia in functie de piata aleasa Astfel vom avea o
strate"ie pentru piata interna si una pentru e#port Pe piata interna vom vinde la pretul
pietei cu mentiunea ca in perioadele de varf ale cererii vom mentine acelasi pret,
stimuland astfel cumararea in cantitati crescute, pentru ca se cunoaste ca nucile pot fi
pastrate si pe perioade mai indelun"ate
,n cazul e#porturilor vom practica o strate"ie de pret preferentiala si in functie de
cantitatea ac'izitionata !eoarece dorim sa colaboram cu persoane 9uridice vom tine cont
in creaarea pretului pe lan"a conditiile pietei si de fidelitatea cumparatorilor Pretul va fi
infuentat si de cantitatea cumparata dar si de frecventa de cumparare
/om adopta o strate"ie de pret prin care vom mentine pretul constant pe perioade
scurte si medii, in 9urul valorii de )0%DN
D)"#r)+u#)a va fi incredintata,pentru inceput, unei companii specializate
Dbiectivul nostru este ca odata cu dezvolatare relatiilor cu companiile cumparatoare sau
or"anizam noi distributia sau sa o incredintam companiilor respective pentru reducerea
costurilor si pentru fidelizarea clientilor care vor putea decide sin"uri asupra
alternativelor de distributie
Pr&m&%ar!a produselor noastre se va face in urma stabilirii precise a
companiilor care ar putea fi interesate Astfel vom lua direct le"atura cu aceste companii
si le vom propune diferite oferte astfel incat colaborarea sa fie in avanta9ul ambilor
parteneri /om avea un site specializat pentru a ne prezenta compania si oferta de
produse si servicii, dar de asemenea vom cumpara spatii publicitare in randul siteurilor
specializare : GGGbizooro , GGGclubafaceriro
6. M&+),)*ar!a r!"ur"!,&r (!!"ar!
%esursele necesare initierii acestei afaceri sunt de ordin material , financiar si
uman !in punct de vedere al resurselor umane , pe lan"a cei * initiatori , vor e#ista inca
) persoane cu rol de administratoti ai livezii de nuci in lipsa noastra, a proprietarilor ,n
faza incipienta a afaceri vom an"a9a apro#imativ 30 de zileri care se vor ocupa de
pre"atirea terenului si plantatul copacilor si vor participa de asemenea la cule"erea
recoltei 8rebuie mentionat faptul ca vom apela si la un specialist care sa suprave"'eze
or"anizarea livezii pana in momentul in care toti pomii vor fi plantati
%esursele materiale presupun pentru inceput un numar de 1*@ de nuci altoiti si
ustensilele necesare platarii acestora $lterior ne propunem sa costruim un depozit si sa
ac'izitionam utila9e necesare procesului de deco9ire a nucilor precum si utila9e destinate
ambalarii si etic'etarii miezului de nuca
Avand in vedere faptul ca terenul cu suprafata de 10000 mB e#ista de9a in
proprietatea unuia dintre initiatori, !inu Alina -eanina, ca urmare a unei mosteniri,
suma de bani necesara initierii afacerii va fi considerabil mai mica Astfel, primul an al
afacerii necesita investitii in valoare de apro#imativ *0000 euro, suma care acopera
costurile cu an"a9area specialistului in domeniu, a zilerilor, pre"atirea terenului,
ac'izitionarea, plantarea si intretinerea copacilor 8ot in aceasta suma am inclus si
costurile cule"erii primei recolte precum si ridicarea unui depozit necesar pentru
pastrarea recoltelor
,n al doilea an, in fuctie de prima productie de nuci obtinuta, ne propunem sa
ac'izitionam utila9ele pentru deco9ire si ambalare mentionate mai sus Pentru a reusi
acest lucru vom apela la fonduri nerambursabile
!eoarece a"ricultura ecolo"ica are o contributie ma9ora la dezvoltarea durabila,
prin sporirea biodiversitatii, protectia mediului si cresterea fertilitatii solului, producatorii
din acest sector sunt spri9initi prin pro"ramele de a"ro6mediu ale Comisiei Europene
!e asemenea, se acorda spri9in comunitar, in vederea promovarii produselor
ecolo"ice, prin pro"rame de cofinantare, cu o finantare de 107 din partea Comisiei
Europene, )07 din partea or"anizaHiilor profesionale si 307 de la bu"etul de stat,
conform procedurii din %e"ulamentul Comisiei (CE) nr 10@12)001.
!at fiind specificul afacerii noastre, cultura .! -r&.u"! !&,&')!2(u), -!(#ru a
&+#)(! $&(.ur) -u#!am a-!,a -a(a )( a(u, 2006 ") ,a -r&'ramu, SAPARD. A!"#a a
$&"# creat pentru a spri9ini eforturile de aderare la $niunea European4 a tarilor candidate
din Europa Centrala si de Est si pentru a pre"ati participarea acestora la Politica A"ricola
Comunitara
Prin Pro"ram +APA%! s6au putut realiza investitii in cladiri sau ec'ipamente cu
destinatie a"ricola, moderniza sau rete'nolo"iza unitati de9a e#istente +6au acordat
fonduri si pentru utila9e si ec'ipamente noi, soft 6 uri pentru computer, pentru ac'izitii de
mi9loace de transport a"ricole noi, ac'izitionarea animalelor , infiintarea si modernizarea
plantatilor
.ocul acestui pro"ram +APA%! a fost luat, dupa aderarea %omaniei la $E, de
catre :ondul European A"ricol pentru !ezvoltare %urala (:EA!%) si :ondul European
pentru Pescuit (:EP) Pentru a dispune de aceste fonduri vor fi disponibile aceleasi
facilitati de creditare care au fost folosite pentru proiectele +APA%!
:ondul European A"ricol pentru !ezvoltare %urala (:EA!%) reprezinta o
oportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de apro#imativ @,1
miliarde de euro, incepand cu )00@ si pana in )013 +imilar cu Pro"ramul +APA%!, si
:EA!% se va baza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private
Astfel, incepand din anul )00@, producatorii din a"ricultura ecolo"ica, beneficiaza
de prime compensatorii pe unitatea de suprafata si pe culturi prin Planul National de
!ezvoltare %urala 6 A#a ) 6 submasura a"ro6mediu, din :ondul European pentru
A"ricultura si !ezvoltare %urala (:EA!%) nerambursabil, in conformitate cu
%e"ulamentul Comisiei (CE) nr1?AC2)001
T&a#! a!"#!a (! -!rm)# a )( a, .&),!a a( .! -r&.u)#! "a &(#ra#am u(
a"#$!, .! $&(. ar! "a (! a&-!r! 70 @ .)( &"#ur),! u#),a?!,&r ar! "! r).)a ,a
a-r&1)ma#)% 100.000 !ur&. S)"#!mu, .! $)(a(#ar! !"#! a!,a") a ,a -r&'ram!,!
SAPARD A 70@ &$)(a(#ar! .)( #&#a,u, (!!"ar )(%!"#)#)!) .&r)#! .! +!(!$))ar. I(
a!"#! &(.)#)) #r!+u)! "a a")'uram r!"#u, .! 70 .! -r&!(#! .)( %a,&ar!a #&#a,a. V&m
$a! a!"# ,uru $&,&")(. .r!-# 'ara(#)! #!r!(u, -! ar! ), .!#)(!m ") a aru) %a,&ar!
!"#)mam a %a a?u'! ,a m&m!(#u, r!"-!#)% ,a 100.000 !ur&.
5. Or'a()*ar!a2&(.u!r!a a$a!r))
,n esenta, mana"erul este o persoana care, in virtutea sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor circumscrise postului ocupat, e#ercita procese de mana"ement, deci
adopta decizii si initiaza actiuni prin care influenteaza comportamentul decizional si
operational al altor persoane
,n cazul F+CN$8+P%D!+%.5 !1)"#a -a#ru ma(a'!r) : D)(u A,)(a G!a()(a A
ma(a'!r .! -r&.u#)!, G4!&r'4! M)4a!,a A ma(a'!r $)(a()ar, Ma(&)u M)4a)A
ma(a'!r #!4(&,&') ") S.) Ir)(a A ma(a'!r mar=!#)('.
!upa cum am mentionat si la descrierea initiatorilor acestia prezinta capacitati
intelectuale deosebite, perseverenta, ambitie, avand preponderent inteli"enta intra si
interpersonala, motivatie co"nitiva si intrinseca Pe lan"a aceste atuuri, initiatorii afacerii
CDN!$CE%EA
N$8+ P%D!
!epartamentul
!e
&ar0etin"
!epartamenul
!e
8e'nolo"ie
!epartamentul
:inanciar
!epartamentul
!e
Productie
Administratie
.ivada
+pecialist
,n
Pomicultura
Iileri
prezinta calitati de leader in masura in care au abilitati de comunicare eficienta si de
rezolvare a problemelor, implicandu6se constant in mana"ementul "rupului
!eterminarea cu care urmaresc atin"erea scopurilor propuse, cat si entuziasmul cu care
demareaza orice actiune ii fac potriviti pentru acest proiect si mai mult pentru o inte"rare
sociala si profesionala adecvata !e asemenea, implicarea in cadrul or"anizatiilor
studentesti a contribuit la suplinirea lipsei de e#perienta prin realizarea de proiecte pe
domenii precum cum ar fi advertisin", P% sau <% a9utand la imbunatatirea capacitatii de
lucru in conditii de stress alaturi de alti coec'ipieri
!e mentionat este si faptul ca spiritul de ec'ipa ii a9uta pe initiatori sa priveasca
in ansamblu actiunile pe care le intrevad si sa "aseasca in timp util cele mai bune solutii
in situatii dificile Acest mod inedit de rezolvare a problemelor aparute si de a se adapta
la situatiile cerute ii a9uta sa se dezvolte pe plan profesional
Competenta si maniera de utilizare a acestora in e#ercitarea proceselor de
mana"ement ii diferentiaza pe mana"eri in mai multe cate"orii, respectiv pe tipuri si
stiluri
8ipul de mana"er este dat de ansamblul de cunostiinte, calitati si aptitudini pe
care le poseda "rupul de mana"eri si care le confera aceeasi abordare a proceselor de
mana"ement
+tilul de mana"ement consta in modul de utilizare a cunostiintelor, calitatilor si
aptitudinilor in relatiile cu subordonatii si derularea efectiva a acestor procese de munca
Privind situatia din acest punct de vedere initiatorii afacerii prezinta urmatoarele
tipur si stiluri de mana"ement : autocrat cu buna6vointa, promotor si realizator
Aceste stiluri in ceea ce priveste realizarea de sarcini constau in acordarea de
prioritate in realizarea productiei, ambitie, cunoasterea problemelor firmei, fiind la curent
cu metodele si te'nicile noi de munca +e lucreaza intens, incitand pe ceilalti la lucru,
crezand in forta e#emplului personal ,ar obiectivul central il constituie or"anizarea
eficienta a eforturilor colaboratorilor pentru a obtine rezultate imediate si de perspectiva
,n privinta contactelor umane, stiu sa6i faca pe oameni sa e#ecute fara a6i irita, se
preocupa intens pentru dezvoltarea talentului altora( petrec mult timp in mi9locul
personalului, folosesc frecvent dele"area si sunt cunoscatori ai calitatilor a fiecarui
membru, stiind sa lucreze cu ei diferential !e asemenea sunt receptivi la parerile altora,
nu le respin" ideile
,n ceea ce priveste influenta asupra muncii subalternilor, acestia obtin ce doresc
de la subalterni, ii mobilizeaza la realizarea sarcinlor, creeaza o atmosfera de lucru
propice si prin aplanarea diferentelor si rezolvarea conflictelor obtin o an"a9are mare a
colaboratoriilor Efectul mobilizator creste si datorita an"a9arii personale
;. I-&#!*! ") r)"ur)
Proiectul nostru de afaceri, o livada de nuci, se bazeaza pe observatii facute, de
partenerii fondatori, asupra conditiilor economice si sociale din %omania si din $niunea
Europeana Principala ipoteza pe baza carora este intemeiat acest plan este cererea din ce
in ce mai mare de produse ecolo"ice a consumatorilor din toata lumea Acest fapt este
mult mai vizibil in $E decat in %omania, din acest motiv s6a luat decizia de a e#porta
produsele noastre in tarile $E Aceasta crestere a cererii pentru acesti tip de produse
cunoaste o "ama foarte variata de produse, in care se pot include si nucile !e aici
provine o alta ipoteza conform careia si cererea de nuci este in crestere Acest lucru este
demonstrat si prin analizele &,&&C8P. Consumul tot mai mare de nuci ne asi"ura
intrarea pe o piata in e#pansiune, in care forma noastra are sanse sporite sa se dezvolte,
pentru ca se stie atunci cand piata unui produs creste cresc si sansele de crestere a
firmelor care activeaza pe acea piata ,n momentul desc'iderii afacerii s6a mentionat
anterior ca se va apela la o firma de specialitate pentru o analiza detaliata si actualizata a
pietelor tarilor din $E, acesta analiza va fi folosita in scopul plasarii cat mai avanta9oase
a produselor noastre pe diferite piete
D alta ipoteza este aceea ca peste tot in lume consumul de nuci nu cunoaste
variatii foarte puternice pe parcursul unui an calendaristic E#ista unele perioade de
crestere in apropierea sarbatorilor dar in restul anului el este constant si nu este influentat
de sezonalitate Acest lucru este foarte important pentru ca cererea este una constanta si
deci c'iar daca nu vom reusi sa vindem productia in prima luna de la recoltare, e#ista
solutia depozitarii in vederea unei comercializari viitoare
Afacerea nostra este una din domeniul a"ricol si ne vom baza pe atra"erea de
fonduri nerambursabile Acest lucru ne va a9uta sa ac'izitionam utila9e pentru prelucrarea
nucilor si ambalare, astfel incat sa respectam normele $E
!atorita faptului ca investitiile masive din ec'ipament sunt acoperite de fonduri
nerambursabile, si terenul este de9a in proprietatea unuia din asociati, este redus foarte
mult riscul asupra afacerii si de asemenea sunt reduse c'eltuielile pe care ar fi trebuit sa
le suporte fiecare actionar in cazul in care aceste posibilitati de finantare nu ar fi e#istat
,n ceea ce priveste riscurile afacerii noastre acestea sunt diverse si multe dintre ele
specifice industriei a"ricole
Printre cele mai importante riscuri se numara cel al unui posibil dezastru natural
precum secete, inundatii, alunecari de teren, diverse boli care sa afecteze arborii si altele
,n cazul secetei pronuntate se poate apela la rezerva naturala de apa a fantanei din
interiorul livezii sau la sursa de apa a orasului Po"oanele la care suntem conectati direct
,n cazul inundatiilor nu putem intervenii in mod direct dar suntem prote9ati oarecum de
acestea pentru ca livada este amplasata pe un deal si astfel o parte a pomilor nu vor fi
afectati Amplasarea poate avea consecinte nefaste in cazul unor alunecari de teren, dar
e#ista o probabilitatea reduse a producerii lor din cauza faptului ca pomii ri"idizeaza
solul si impiedica alunecarile de teren Pentru prevenirea bolilor ce pot afecta copacii am
apelat la o strate"ie de prevenire si tratare ecolo"ica, pentru ca nu putem intervenii cu
substante ce pot dauna mai tarziu produsului nostru !e aceasta problema se va ocupa
unul din an"a9atii nostri care este specialist in domeniu
+e discuta in ultima vreme posibilitatea interziceii e#portului de nuci din
%epublica &oldova, problema cu care se poate confrunta si tara noastra 8inand cont ca
%omania este membra $E, are unele avanta9e in comercializarea produselor in interiorul
$niunii de aceea consideram acest risc ca fiind unul redus in conditiile in care calitatea
produselor noastre este ireprosbila
$n alt risc ma9or cu care se poate confrunta firma noastra este reprezentat de
problemele le"ate de distributie Am mentionat ca pentru distribuirea produselor noastre
vom apela la distribuitori si e#portatori Acest lucru implica anumite riscuri in conditiile
in care noi nu putem avea control direct asupra conditiilor si termenilor de distribuire
Pentru a avea un control minim asupra produselor vom inc'eia contracte cu firmele de
e#port in care vom mentiona conditiile si termenele de distribuire
$n alt risc este posibilitatea furarii recoltei atat in cadrul livezii noastre cat si pe
parcursul celorlalte etape !in acest motiv ne "adim sa facem o asi"urare a produselor
noastre si asupra posibilitati de furt si asupra celor de dezastre naturale
/om lua in calcul si defectarea utila9elor, motiv pentru care vom apela la
consultanta din partea vanzatorilor acestora, atat in timpul perioadei de "arantie cat si
dupa e#pirarea acesteia
D alta problema cu care se poate confrunta firma noastra este incapacitatea de a
stabilii deratii de vanzare6cumparare cu firme din $E Pentru prevenirea acestui lucru
vom incerca sa stabilim relatii de lun"a durata cu acestia si sa ii instiintam asupra
intre"ului proces de productie si distributie
9. P,a(u, $)(a()ar
Pentru a studia situatia financiara a firmei am realizat bilantul si contul de profit si
pierdere pentru primul si al doilea an de activitate
>ilanturile contabile pentru primii ) ani sunt prezentate mai 9os:
>ilant contabil pentru primul an de activitate in %DN
ACTIV PASIV
A#)%! )m&+),)*a#! Ca-)#a,u, -r&-r)u
,mobilizari necorporale 1000 Capital social )10000
,moblizari corporale )10000 %ezultat 6 ??10
A#)%! )ru,a(#! Da#&r))
+tocuri 3110 :urnizori 3110
!isponibilitati 1010 Alte datorii ?010
T&#a, a#)% 219.200 T&#a, -a")% 219.200
>ilant contabil pentru al doilea an de activitate in %DN
ACTIV PASIV
A#)%! )m&+),)*a#! Ca-)#a,u, -r&-r)u
,mobilizari necorporale 1000 Capital social )03310
,mobilizari corporale 1?0000 %ezultat )3C?3
A#)%! )ru,a(#! Da#&r))
+tocuri @000 :urnizori 1*100
Creante 30100 Alte datorii )0CC@
!isponibilitati 10100 V!()#ur) )( a%a("
+ubventii pentru investitii 310000
T&#a, a#)% 612.600 T&#a, -a")% 612.600
,n primul an in imobilizarile corporale sunt incluse terenul, depozitul construit,
plantatia de nuci insa la acestea se adau"a in cel de6al doilea an un utila9 in valoare de
310000 %DN ac'izitionat prin fonduri nerambursabile ceea ce e#plica sectiunea
Fvenituri in avans5 din al doilea bilant
Creantele apar abia in al doilea an de fucntionare, odata cu obtinerea primei
productii pe care o e#portam, ceea ce duce si la o crestere a datoriilor catre furnizori,
intrucat acestia in principal ne asi"ura transportul marfiurilor catre cumparatori

Contul de profit si pierdere inc'eiat in luna decembrie a celui de6al doilea an de
actvitate este prezentat mai 9os: in %DN
INDICATORI EBERCITIUL
A(u, 1 A(u, 2
V!()#ur) .)( !1-,&a#ar! 6 *@)10
C4!,#u)!,) .! !1-,&a#ar! ??10 1A)10
R!*u,#a#u, .)( !1-,&a#ar!
Profit 6 )C000
Pierdere ??10 6
V!()#ur) $)(a()ar! 6 C1)
C4!,#u)!,) $)(a()ar! 6 *03
R!*u,#a#u, $)(a()ar
Profit 6 *0A
Pierdere 6 6
R!*u,#a#u, ur!(# a, !1!r)#)u,u)
Profit 6 )C*0A
Pierdere ??10 6
V!()#ur) !1#ra&r.)(ar! 6 6
C4!,#u)!,) !1#ra&r.)(ar! 6 6
R!*u,#a#u, !1#ra&r.)(ar a, !1!r)#)u,u)
Profit 6 6
Pierdere 6 6
T&#a, %!()#ur) 6 *C0?)
T&#a, 4!,#u)!,) ??10 1A?13
R!*u,#a#u, +ru# a, !1!r)#)u,u)
Profit 6 )C*0A
Pierdere ??10 6
Im-&*)#u, -! -r&$)# 6 *1*?
R!*u,#a#u, (!# a, !1!r)#)u,u)
Profit 6 )3C?3
Pierdere ??10 6
,n primul an de la infiintare nu vom avea productie, avem decat c'eltuieli de
e#ploatare in care includem c'eltuieli cu furnizorii de in"rasaminte, c'eltuieli cu salariile,
c'eltuieli cu asi"urarile sociale, c'eltuieli cu ta#e si impozite, etc ,ntrucat nu avem
productie, nu avem nici venituri din e#ploatare, ceea ce e#plica rezultatul contului, si
anume o pierdere de ??10 %DN, acoperita in anul urmator prin diminuarea capitalului
propriu ,nsa in cel de6al doilea an de activitate, odata cu obtinerea primei productii de
apro#imativ )000 0", obtinem si o sc'imbare in contul de profit si pierdere, si anume
obtinem un profit de )3C?3 %DN
in %DN
F,u1u, .! (um!rar ,a a#)%)#a#!a .! !1-,&a#ar!
J,ncasari de la clienti J1@110
6Plati in favoarea furnizorilor 6 *310
6Plati le"ate de personal 6 1CC@
6 Plati privind impozitul pe profit 6 *1*?
C F,u1u, (!# .! (um!rar .)( !1-,&a#ar! 6.365
I(.)a#&r) -!(#ru a(a,)*a $)(a()ara
%ata rentabilitatii costului in anul , K
= 100 x
C
profit
totale
0
%ata rentabilitatii costului in anul ,, K
= 100 x
C
profit
totale
7 *) , 1)1 100
?13 1A
C?3 )3
= x
%ata rentabilitatii comerciale pentru anul ,
0 100 = = x
CA
profit

%ata rentabilitatii comerciale pentru anul ,,
7 1 , 10 100
)10 *@
C?3 )3
100 = = = x x
CA
profit

%ata rentabilitatii veniturilor pentru anul ,
0 100 = = x
venituri
profit
%ata rentabilitatii veniturilor pentru anul ,,
7 ?1 , *A 100
0?) *C
C?3 )3
100 = = = x x
venituri
profit
%ata rentabilitatii financiare pentru anul ,
0 100 = = x
K
P
propriu
net
%ata rentabilitatii financiare pentru anul ,,
7 1 , 10 100
)13 ))@
C?3 )3
100 = = = x x
K
P
propriu
net
%ata rentabilitatii economice pentru anul ,
0 100 = = x
K
P
permanent
brut
%ata rentabilitatii economice pentru anul ,,
7 A) * 100
)13 1@@
*0A )C
100 = = = x x
K
P
permanent
brut
%ata rentabilitatii activelor pentru anul ,
0 100 = = x
A
P
totale
net
%ata rentabilitatii activelor pentru anul ,,
7 CA , 3 100
?00 ?1)
C?3 )3
100 = = = x x
A
P
totale
net
/alorile indicilor calculati mai sus se e#plica prin faptul ca in primul an de
functionare al firmei, aceasta nu inre"istreaza profit Evolutia se observa analizand indicii
pentru ce6l de6al doilea an in care s6a obtinut profit de )3C?3 %DN
I(.)a#&r) .! '!"#)u(! $)(a()ara
Perioada de plata a obli"atiilor pentru anul ,
0 100 = = x
CA
creante
Perioada de plata a obli"atiilor pentru anul ,,
7 @ , ?3 100
)10 *@
100 30
100 = = = x x
CA
creante
/iteza de rotatie a stocurilor pentru anul ,
0 100 = = x
CA
stocuri
/iteza de rotatie a stocurilor pentru anul ,,
7 C1 , 1* 100
)10 *@
000 @
100 = = = x x
CA
stocuri
Ra#! .! "#ru#ura a#)%u,u) :
%ata creantelor comerciale pentru anul ,
0 100 = = x
A
clienti
totale
%ata creantelor comerciale pentru anul ,,
7 CA , * 100
?00 ?1)
000 30
100 = = = x x
A
clienti
totale
%ata disponibilitatii pentru anul ,
7 *@ , 0 100
)00 )1A
010 1
100 = = = x x
A
itati disponibil
totale
%ata disponibilitatii pentru anul ,,
7 @1 , 1 100
?00 ?1)
100 10
100 = = = x x
A
itati disponibil
totale
,ntrucat in primul an nu obtinem productie, nu vom avea nici clienti si astfel ratele
de "estiune financiara si de structura a activului pentru anul , au valoarea 0 !in punct de
vedere al disponibilitatilor, acestea cresc semnificativ in anul ,,, ceea ce e#plica diferenta
intre ratele disponibilitatii in cei doi ani
/enitul net actualizat K 6 )10000 J *C0?)21J00@1 K 6 1?1)A1 ne arata ca
investitia nu poate fi recuperata din al doilea an de activitate, insa acest rezultat nu este
descura9ator avand in vedere ca prima productie de nuci se obtine in anul ,, Previzionand
productia si volumul vanzarilor si implicit profitul pe anii urmatori se poate observa ca
investitia poate fi recuperata intr6un timp relativ scurt