www.medtorrents.

com
I. PARTICULARITILE ANATOMO-CLINICE ALE ANALIZATORULUI VIZUAL
1. Cele 3 segmente ale analizato!l!i "iz!al #!$% Pa"lo".
Segmentul periferic= receptioneaza excitatiile exterioare vizuale
Globii oculari + anexe: 1) protectie= orbita, pleoape, conjunctiva, ap lacrimal
2) motilitate= musculatura extrinseca
Caile nervoase= conuce influxul ce porneste e la segmentul periferic spre scoarta cerebrala! caile optice
alcatuite in fibrele n"optic si o serie e ganglioni e legatura: corpii geniculati externi, tuberculul cvarigemen
anterior
Segmentul cortical central= in regiunea occipitala a scoartei cerebrale e o parte si e alta a fisurii calcariene
une se formeaza senzatia vizuala
2. &t!'t!a o(itei )i 'on*in!t!l ei.
#rbitele prezinta 2 cavitati osoase, situate in masivul facial, e forma unei piramie cu $ laturi, ale carei baze
sunt orientate anterior si exterior, iar varful posterior si interior" %le protejeaza globii oculari" &olumul orbitei
='(cm2, iar profunzimea=)(mm"
*xele orbitelor nu sunt paralele, eoarece, aca leam prelungi, ele sar intalni la nivelul marginei superioare a
seii turcesti" #rbita este formata intrun varf, o baza si $ pereti, constituiti in oasele craniului si ale masivului
facial" +oti peretii orbitei sunt captusiti cu un periost subtire si usor ecolabil"
,eretele sup al orbitei este format in 2 oase- frontal si aripa mica a sfenoiului- si prezinta un mic sant, prin
care trec nervul, artera si vena orbitara superioara" .a acest nivel exista unul in punctele ureroase ale
nevralgiei trigeminale" ,rin acest perete oso orbita intra in raport cu sinusul frontal"
,eretele inferior este alcatuit in partea sup a maxilarului si apofizele orbitare ale oaselor molar si palatin"
,rin acest perete osos orbita intra in raport cu sinusul maxilar" ,e peretele inf in mijloc, la 1) mm e marg sa
inf, se afla un mic orificiu, care se prelungeste printrun canal osos, ce se esc/ie pe fata anterioara a
maxilarului inferior, sub marginea inferioara a orbitei" ,rin acest orificiu numit gaura suborbitara, trec nervul si
venele suborbitare" *ici este situat unul in punctele ureroase ale nevralgiei faciale"
,eretele exterior este format in osul frontal, o parte in fata orbitara a aripei mari a sfenoiului si fata
orbitara a procesului zigomatic"
,eretele interior este alcatuitintro apofiza a maxilarului superior, osul lacrimal, osul plan al etmoiului si
corpul sfenoiului" ,rin acest perete orbita vine in raport cu celulele etmoiale si sunusul sfenoial" 0ntro mica
scorbura e pe acets perete se afla fosa sacului lacrimal" 1e asemenea in aceasta scorbura se esc/ie un mic
canal osos, care comunica cu cavitatea nazala si poarta numele e canal lacrimonazal"
,rin peretii sai orbita comunica cu toate sinusurile fetei, factor e o mare importanta practica, intrucat orice
proces inflamator sinuzal see poate lesne extine in interiorul orbitei"
3. Ra$ot!l +'om!ni'aea, #inte 'a"itatea o(itei )i sin!s!ile $aanazale.
,rin peretele sup osos, orbita intra in raport cu sinusul frontal"
,rin peretele inf, orbita intra in raport cu sinusul maxilar"
,rin peretele interior, orbita intra in raport cu celulele etmoiale si sinusul sfenoial"
1in scorbura in peretele exterior= canal osos- care cominica cu cavitatea nazala-canal nazolacrimal"
,rin fisura orbitara sup 2fanta sfenoia) orbita cominica cu etajul mijlociu al cavitatii craniene"
,rin fisura orbitara inf orbita comunica cu fosa pterogomaxilara"
4. Pleoa$ele- anatomia )i .iziologia.
Pleoa$ele 2 superioara si inferioara ) sunt faluri cutaneo-mucoase cu rol e protectie a globului ocular " %le
sunt unite la extremitatile lor meiala si laterala in comisuri, iar pleoapa superioara este mai mare si mai mobila
2 atorita musc/iului riicator al pleoapei superioare ) ecat cea inferioara " ,e marginea pleoapelor in partea
meiala exista o proeminenta , papila lacrimala , pe varful careia se afla orificiul canaliculului lacrimal numit
punct lacrimal " 1in punct e veere structural marginea pleoapei este alcatuita intr-o lamela anterioara
2 tegument si m" orbicular al oc/iului ) si o lamela posterioara 2 tarsul si conjunctiva ) " ,e marginea pleoapei
sunt implantate genele 2 cili ), care sunt fire e par groase, scurte si curbate , in numar mai mare pe pleoapa
superioara " 3iecare folicul ciliar contine 2 glane sebacee 4eiss , iar in apropierea lor se afla glanele
suoripare 5oll " ,e lamela posterioara a marginii palpebrale se esc/i glanele lui 5eibomius 2 glane
suoripare moificate ) "
1
www.medtorrents.com
1inspre suprafata spre profunzime , pleoapele sunt alcatuite in piele ,m" constrictor 2 care inc/ie
pleoapa ), sept orbital, m" riicator 2 care esc/ie pleoapa ), tars 2 formatiune fibroasa cu rol e
support pt" pleoapa ) si conjunctiva" 0n interiorul tarsului se gasesc glanele lui 5eibomius , care sunt glane
sebacee moificate , secretia lor contribuin la formarea stratului extern lipiic al filmului lacrimal , cu rolul e
a preveni evaporarea lacrimilor "
&ascularizatia pleoapei este asigurata in principal e cele oua aa" palpebrale , a" palpebrala meiala 2 ram
in a" oftalmica ) si a" palpebrala laterala 2 ram i n a" lacrimala )" &enele reneaza in v"oftalmica si v"faciala
Sistemul limfatic meial reneaza in ganglionii limfatici submanibulari , iar sisteuml limfatic lateral in
ganglionii preauriculari"
0nervatia pleoapelor - pleoapa superioara primeste ramuri senzitive in ganglionul trigeminal Gasser prin
intermeiul n"oftalmic" ,leoapa superioara este inervata senzitiv in 16' meiala e n" nazociliar ce se esprine
in n" oftalmic , iar in 26' laterale e ramuri ale n" maxilar " 5" orbicular este inervat e ramura frontala a n"
facial"
5. A$aat!l la'imal- st!'t!a )i .!n'*iile l!i.
%ste format intr- un a$aat se'eto 2glana lacrimala principala, glanele accesorii 7rause si 8olfring si
glanele exocrine in conjunctiva ) si 'aile la'imale canalele care conuc lacrimile in meatul nazal inferior in
cavitatea nazala "
Glana lacrimala se afla in fosa glanei lacrimale e la nivelul partii antero- laterale a tavanului orbitei " %a
este formata in oua portiuni separate printr-o expansiune a aponevrozei m" riicator al pleoapei superioare "
,artea orbitara este mai voluminoasa 22( mm6 ) mm 6 12 mm ) si este situata in fosa lacrimala easupra
aponevrozei m" riicator al pleoapei superioare" ,artea palpebrala este mai mica si este formata in 2-' lobuli
glanulari " *ceasta parte palpebrala se afla situata intre mm" repti lateral si superior " 1e la nivelul glanei
lacrimale pornesc uctele lacrimale 2 in numar e 12 ) care se esc/i in fornixul conjuctival superior" Glana
lacrimala este vascularizata e a" lacrimala 2 ram in a" oftalmica ) si e v" lacrimala care reneaza in v"
oftalmica superioara " 0nervatia glanei lacrimale este e tip parasimpatic " Glana lacrimala principala are rol
in secretia lacrimala reflexa "
Glanele lacrimale accesorii 2 7rause si 8olfring ) sunt raspanite in toata conjunctiva pleoapei
superioare si inferioare si prouc secretia lacrimala e baza "
3ilmul lacrimal este compus in mucina , secretie apoasa si secretie uleioasa prousa e glanele lui 5eibomius
"
Canaliculele lacrimale 2 in numar e 2 ) se afla situate in partea meiala a pleoapelor si incep e la nivelul
punctelor lacrimale , upa care se esc/i in sacul lacrimal " Contractia m" orbicular preseaza punctele
lacrimale si in acest fel lic/iul lacrimal patrune in sacul lacrimal "
Sacul lacrimal reprezinta extremitatea superioara a canalului nazo-lacrimal si are imensiuni e 12mm69
mm6 2 mm "
Ductul nazo-lacrimal are o lungime de cca. 18 mm si un diametru de 4 mm . El porneste din partea inferioara a sacului lacrimal si
se deschide in meatul nazal inferior printr-un orificiu acoperit de o plica mucoasa .
6. T!ni'ile glo(!l!i o'!la.
#c/iul posea trei tunici , care inspre exterior spre interior sunt urmatoarele :
1" T!ni'a e/tena - .i(oasa 2 formata in cornee si sclera )"
2" T!ni'a me#ie - "as'!laa 2 iris , corp ciliar si coroia )"
'" T!ni'a intena - ne"oasa 2 retina ) "
Sclera formeaza )69 posterioare ale tunicii externe si are rolul e a proteja continutul ocular si e a mentine
forma oc/iului " ,rezinta o culoare alb-siefie si este foarte rezistenta " %a vine in contact cu tesutul aipos
orbitar prin intermeiul capsulei lui +enon care este atasata e glob la nivelul limbului sclero-cornean " .a
nivelel sclerei se insera anterior mm" oculomotori " .a polul posterior al sclerei se gaseste canalul scleral al
nervului optic, zona in care sclera prezinta numeroase orificii 2 lamina cribrosa ) prin care trec axonii celulelor
ganglionare ce vor alcatui ulterior n" optic , precum si artera si vena centrala a retinei "
7. &t!'t!a 'oneei- $o$iet%*ile )i .!n'*iile ei.
Coneea formeaza 169 anterioara a tunicii externe si este o structura avasculara , transparenta si care
contribuie cu cca" 26' la puterea ioptrica a oc/iului2 +$:1 ) " Se continua posterior cu sclera , la jonctiunea cu
aceasta aflanu-se limbul sclero-cornean " Suprafata sa anterioara are o forma ovalara , cu iametrul vertical
2
www.medtorrents.com
mai mic ecat cel orizontal 2 1(,9 mm, respectiv 11,; mm ) si cu o raza e curbura e cca" ;,: mm" Suprafata
posterioara este rotuna " Grosimea ei nu este uniforma, este mai subtire in centru 2 (,) mm ) si mai groasa in
periferie 2 (,; mm)"
Structura /istologica a corneei < tesutul cornean prezinta inspre suprafata spre profunzime urmatoarele
straturi : epiteliul cornean , membrana =o>man , stroma corneana , membrana 1escemet si enoteliul cornean "
&ascularizatia corneei < corneea nu posea vase proprii sanguine sau limfatice , nutritia ei fiin asigurata prin
ifuziunea substantelor nutritive si a oxigenului e la nivelul umorului apos "
0nervatia corneei < inervatia senzitiva a corneei este bine reprezentata si este constituita in prelungiri
periferice ale trigemenului "
.imbul sclero-cornean este o bana inelara e tranzitie intre cornee si sclera si se proiecteaza in sectiune intre
linia care trece prin marginile membranelor =o>man si 1escemet si linia perpeniculara pe canalul Sc/lemm "
0ntre fata posterioara a corneei si cea anterioara a irisului se afla camera anterioara a oc/iului care
contine cca" (,2) ml umor apos , care este incolor si are un p/ e ;,2 "
8. Pati'!lait%*ile anatomo-'lini'e ale t!ni'ii "as'!lae )i .!n'*iile ei
A. Iis!l formeaza partea anterioara a tunicii vasculare si are aspectul unei iafragme care separa camera
anterioara e camera posterioara a globului ocular" 0n centru prezinta un orificiu circular 2 cu iametrul e '-)
mm" )numit pupila , care are rolul e a regla cantitatea e lumina ce patrune in oc/i " Structura /istologica a
irisului este reprezentata inspre anterior spre posterior e urmatoarele straturi :
a. stratul anterior marginal ce contine melanocite si fibroblaste
(. stroma iriana , care in apropierea pupilei contine musc/iul constrictor al pupilei 2 cu fibre orientate paralel
cu marginea pupilei )!
'. stratul musc/iului ilatator al pupilei , cu fibre ispuse raiar !
#. stratul epitelial pigmentar alcatuit in celule pigmentate "
&ascularizatia arteriala a irisului este reprezentata e artere ce provin in marele cerc arterial al irisului
situat in stroma corpului ciliar si care se ispun raiar prin stroma iriana si in vecinatatea pupilei formeaza
micul inel arterial al irisului "
0nervatia irisului este asigurata e nn" ciliari scurti ce provin in ganglionul ciliar si care contin fibre senzitive
ale n" trigemen si fibre vegetative parasimpatice 2 care inerveaza m" ilatator al pupilei )" 3ibrele simpatice ce
provin in ganglionul cervical superior inerveaza m" ilatator al pupilei "
0. Co$!l 'ilia reprezinta partea intermeiara a uveei si se intine intre ora serrata si raacina irisului "
.imita sa posterioara se proiecteaza pe sclera la 9,) mm posterior e limbul sclero-cornean " %ste format in
oua zone : corpul ciliar anterior si corpul ciliar posterior 2 pars plana )"
0n spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului se afla camera posterioara in care se gaseste umor
apos , secretat aici e procesele ciliare "
Corpul ciliar anterior este format in m "ciliar 2 situat anterior ) si procesele ciliare 2 situate posterior ) "
5usc/iul ciliar este un m" nete a carui contractie etermina in procesul e acomoatie relaxarea fibrelor
zonulare si a capsulei cristaliniene facan posibila veerea e aproape" ,rocesele ciliare sunt reprezentate e
;(-:( franjuri foarte vascularizate , al caror rol este e a secreta umoarea apoasa "
Corpul ciliar posterior sau pars plana este limitata posterior e ora serrata "
Corpul ciliar este vascularizat e aa" ciliare anterioare si e ramuri in aa" ciliare lungi posterioare "
C. Cooi#a formeaza segmental posterior al tunicii vasculare si este formata in urmatoarele straturi inspre
exterior spre interior : stratul supracoroiian , stratul vascular si membrana =ruc/ 2 aiacenta retinei ) " Stratul
vascular coroiian este compus in mai multe structuri vasculare arteriale , venoase si capilare , precum si
anastomoze ale lor "
nghiul irido-cornean este reprezentat de o structura con!uncti"a numita retea tra#eculara $ formata din lamele tra#eculare
separate de spatii intertra#eculare si care are rol in e"acuarea umorii apoase din camera anterioara . Dupa ce tra"erseaza tra#eculul
umoarea apoasa a!unge in canalul %chlemm $ iar de aici $ prin "". apoase in circulatia "enoasa si limfatica . De integritatea functionala a
acestei cai depinde mentinerea presiunii intraoculare in limite normale & 14-21 mm'g (.
). &t!'t!a !ng1i!l!i 'ameei anteioae. C%ile #e $o#!'ee )i e"a'!ae ale !moii a$oase.
?moarea apoasa este un lic/i asemanator limfei, numit si limfa enoculara" %a ocupa camerele oc/iului!
nutreste corpu! vitros si cristalinul" ?* este un lic/i transparent" 1in punct e veere c/imic ea contine:
sunbstante minerale :@! clorura e soiu ;@! glucoza 1@! aci ascorbic e 1( ori mai mult ecat serul sangvin"
3
www.medtorrents.com
?* in camera anterioara trece prin un/giul camerular in canalul Sc/lemm, iar in canal ajunge, prin venele
.eber, in circulatia venoasa subconjunctivala" # parte in ?* trece in camera posterioara la corpul vitros, pe
care il iriga, ulterior curge prin tecile limfatice in jurul n"optic, ajungan in circulatia venoasa"
1*. &t!'t!a 'istalin!l!i )i .!n'*iile l!i.
Cistalin!l are un rol important in refractia oculara , contribuin cu cca" 22 ioptrii la puterea e refractie
totala a oc/iului 2 9( 1 )" 1imensiunile cristalinului cresc oata cu varsta , asfel incat la 9( e ani cristalinul are
un iametru e A,) mm si o greutate e 2)( mg " %ste o lentila biconvexa situata posterior e iris si anterior e
corpul vitros " %l este suspenat e corpul ciliar cu ajutorul fibrelor zonulare 2 zonula lui 4inn ) care se insera
anterior si posterior pe capsula cristaliniana in zona ecuatoriala "
.a exterior acesta prezinta o capsula subtire iar la interior un nucleu inconjurat e cortexul cristalinian
11. Pati'!lait%*ile anatomo-'lini'e ale etinei )i .!n'*iile ei.
Betina captuseste C posterioare ale oc/iului " .imita ei anterioara este la nivelul orei serrata , aica la $,) mm
posterior e limbul sclerocornean" *re mai multe zone , care se iferentiaza in punct e veere structural si
functional : regiunea maculara , retina periferica si ora serrata " 0n centrul regiunii maculare se gaseste foveea ,
care este cea mai specializata zona retiniana , care asigura acuitatea vizuala maxima si veerea colorata "
1iametrul foveei este e cca" 1,)mm si in centru prezinta o epresiune e (,'' mm" numita foveola "%ste o zona
avasculara , cu oar ' straturi si contine in exclusivitate oar celule cu conuri 2 1((((6mm2)" Betina periferica
este reprezentata e retina cuprinsa intre macula si ora serrata "
Betina este formata inspre exterior spre interior in urmatoarele 1( straturi :
2. epiteliul pigmentar format intr-un singur strat e celule /exagonale care aera la membrana =ruc/ "
3. stratul celulelor fotoreceptoare este format in celule cu conuri si bastonase 2 D ; mil" conuri ,
responsabile e veerea iurna si ED1$( mil" bastonase responsabile e veerea in amurg )"
3. membrana limitanta externa!
4. stratul nuclear extern format in nucleii celulelor fotoreceptoare!
5. stratul plexiform extern contine axonii celulelor fotoreceptoare care fac sinpsa aici cu enritele
celulelor bipolare "
6. stratul nuclear intern contine nucleii celulelor bipolare !
7. stratul plexiform intern contine axonii celulelor bipolare care fac aici sinapse cu enritele celulelor
ganglionare !
8. stratul celulelor ganglionare contine cca" ;(((((-1)(((((( celule " 3iecare celula ganglionara
primeste aferente inirecte e la 1(( celule cu bastonas si e la '-9 celule cu conuri "
9. stratul fibrelor nervoase este format in axonii celulelor ganglionare care au un traiect raiar spre
iscul optic " *cestia parasesc globul ocular la nivelul laminei cribrosa a canalului scleral si evin mielinizati "
2:. membrana limitanta interna care aera oar la periferia globului e corpul vitros"
&ascularizatia retinei este asigurata e a" centrala a retinei cu origine in a" oftalmica si e coriocapilara "

12. C%ile o$ti'e ale analizato!l!i "iz!al.
Fervul optic are o lungime e 2(-'( mm si o grosime e '-$ mm " %l provine in cei 1,' milioane e axoni ai
celulelor retiniene ganglionare care parasesc oc/iul prin lamina cribrosa upa care se mielinizeaza " *poi
nervul optic strabate orbita , canalul optic si fosa craniana meie a enobazei , upa care cei oi nervi optici
converg partial , forman c/iasma " *ceasta are raporturi inferioare cu osul sp/enoi si glana /ipofiza si
superioare cu a" comunicanta superioara si substanta perforata anterioara " *ici fibrele ce provin in retina
nazala se incruciseaza , iar cele temporale trec irect, neecusate in tracturile optice "+racturile optice ajung in
corpul geniculat lateral e une se continua cu raiatiile optice ce conuc informatiile culese e fotoreceptori in
ariile corticale 1; , 1: , si 1A ale lobului occipital "
13. A$aat!l o'!lo-moto. Ne"ii o'!lo-motoi.
14. M!s'1ii e/tinse'i ai glo(!l!i o'!la
a. 5m" repti ai globului ocular sunt in numar e $ < m" rept superior, m" rept inferior, m"rept intern si m"
rept extern < si au originea pe un tenon circular comun 2inelul lui 4inn) ce porneste in varful orbitei " %i se
4
www.medtorrents.com
insera pe sclera la 9-: mm e limbul sclero-cornean " 0nervatia acestor mm " este asigurata e n " cranian 000
2 oculomotor ) pentru mm "repti superior, inferior si intern, iar m" rept lateral este inervat e n"&0 2abucens)"
(. 5m" oblici ai globului ocular sunt in numar e oi < m" oblic mare, inervat e n"1& 2 tro/lear) si m" oblic
mic, inervat e n" &0 2abucens)"
*ctiunea acestor mm" este urmatoarea : m" rept superior riica globul ocular si are secunar si efect e
auctie si rotatie interna ! m" rept inferior coboara oc/iul si secunar etermina auctie si rotatie externa !
m" rept intern si rept extern asigura miscarile e lateralitate 2 meiala si laterala ) , m" oblic mare prouce
torsiune interna si secunar abuctia si coborarea oc/iului, iar m" oblic mic are efect rotator extern "
'. 5" riicator al pleoapei superioare are originea pe aripa mica a osului sp/enoi , iar insertia se face printr-o
aponevroza care trece prin pleoapa superioara si se ataseaza pe fata anterioara a tarsului "
#ganul vizual este inzestrat cu o inervatie ft complexa, iar ereglarile ei prezinta un factor important in
patologia oculara si cea neurologica"
0nervatia analizatorului viz este constituita in $ elemente: senzoriala, senzitiva, motorie, vegetativa"
0nervatia senzoriala este formata in intregime e un singur nerv- n"optic- si caile optice"
0nervatia senzitiva este asigurata e un singur nerv- trigemen" ,rimele 2 ramuri ale acestuia 2oftalmic,
maxilar) etremina sensibilitatea globului ocular si anexelor lui"
F"oftalmic este format in jonctiunea a ' ramuri- n"nazal, frontal si lacrimal"
F" nazal este format la ranul sau in 2 ramuri: nazalul extern, care etremina sensibilitatea sacului
lacrimal, canaliculelor lacrimale, jumatati interne a pleoapelor, precum si conjunctivei! si ramura nazala
interna, care este nervul senzitiv al regiunilor cutanate ale nasului"
F"frontal este format in 2 ramuri: frontalul intern, care inerveaza fruntea si conjunctiva pleoapei
superioare! si frontalul extern, care inerveaza restul pleoapei si al conjunctivei, precum si mucoasa sinusului
frontal"
F"lacrimal se constituie in mai multe ramuri palpebrale, conjunctivale si lacrimale"
F"maxilar inerveaza pleoapa si conjunctiva inferioara"
Sensibilitatea globului ocular se atoreaza celor 2 nervi ciliari lungi si nervilor ciliari scurti, in numar e :-
1(" Ciliarii lungi se unesc cu nervul nazal, iar ciliarii scurti ajung in ganglionul oftalmic"
0nervatia motorie inerveaza intreaga musculatura a globului ocular, atat interna, cat si externa, prin ' nervi
cranieni: motorul ocular comun2perec/ea 00)! motorul ocular extern 2perec/ea 0&)! pateticul 2perec/ea0&)"
F"motor ocular comun inerveaza musc/ii rept intern, rept superior, rept inferior, oblic mic inferior,
riicator al pleoapei superioare si musculatura intraoculara 2mm irisului: sfinter pupilar, ciliar)"
F"motor ocular extern inerveaza numai musc/iul rept extern, nervul patetic inerveaza musc/iul oblic mare
superior, nervul facial, perec/ea &00, inerveaza musc/iul orbicular si musc/iul Gorner, iar simpaticul inerveaza
musc/iul ilatator al irisului"
0nervatia vegetativa este alcatuita intrun sistem e fibre si ganglioni, care leaga oc/iul e centrii vegetativi
cerebrali 2parasimpaticul ocular) si e centrii vegetativi meulari 2simpaticul ocular)
I. ;UNCIILE ANALIZATORULUI VIZUAL <I =ERE>LRILE PO&I0ILE

2. ;!n'*iile $in'i$ale ale analizato!l!i "iz!al.
) functii: acuitatea vizuala, veere cromatica, veere peroferica, senzatia e lumina, veere binoculara
3. ;!n'*ia (astona)elo )i 'on!ilo- im$otan*a "itaminei A ?n a't!l "iz!al.
*nalizatorul vizual are functia e a efectua contactul cu meiul extern prin transformarea unui excitant in
senzatie vizuala" 3iin localizata e ioptrul ocular, energia luminoasa ajunge pe straturile retinei,
stimulan celulele vizuale ale acesteia- conurile si bastonasele" *ici au loc iverse fenomene fizice si c/imice,
fotoc/imice si bioelectrice, in urma carora energia luminoasa este transformata intrun influx nervos, care
ajunge prin caile optice la scoarta cerebrala occipitala" 0n sectorul occiHital al scoartei cerebrale influxul
nervos este analizat, sintetizat si transformat in senzatie vizuala" 5oificarile ce se prouc la nivelul retinei
sunt preponerent e natura fotoc/imica si bioelectrica"
,igmentii vizuali 2roopsina in bastonase si ioopsina in conuri) sufera un ciclu e transformari!
alcatuit intro faza e escompunere la lumina si o faza e regenerare la intuneric" &itamina *, necesara
regenerarii pigmentilor vizuali, este aua pe cale /ematogena"
5
www.medtorrents.com
3. &enza*ia #e l!min%. =eegl%ile .otosensi(ilit%*ii. Meto#ele #e e/aminae.
Senzatia e lumina este numita capacitatea analizatorului visual e a percepe si a iferentia iferitele grae e
intensitate luminoasa" ,entru a percepe lumina este necesar sa ajunga energia luminoasa e o anumita
intensitate" *ceasta valoare minima e energie constituie pt bastonase o sutime e million in capacitatea unei
lumanari stanar, sau este egala cu lumina unei lumanari aflate la 2;Im istant e oc/i! pt conuri este
necesara o intensitate luminoasa e 2(( ori mai puternica" .umina maxima upa care apare senzatia e orbire
atinge cifra e 1((((( lumanari-stanar"
%valuarea fotosensibilitatii, sau senzatiei e lumina, importanta pentru anumite profesii, permite constatarea
starii e sensibilitate a retinei" 0n practica se examineaza fiecare oc/i in parte cu ajutorul unor aparate enumite
aaptomere, intre care cele mai uzuale sunt aparatele e tip Golmann, Gartinger" %xaminarea are loc intro
camera absolute obscura"
Cea mai grava tulburare a fotosensibilitatii aste imposibilitatea aaptarii oc/iului la intuneric si se numeste
/emeralopie2orbul gainilor)" =olnavii ce sufera e aceasta tulburare au veere normal la lumina zilei, ar nu
sepot orient ape inserate sau la intuneric" Gemeralopia poate fi obanita sau congenital" Cea congenitala este
e natura ereitara si se transmite upa tipul recesiv-ominant, etiopatogenia ei nefiin cunoscuta" Cea
obanita poate fi eterminate e o cauza generala sau locala"
# alta tulburare este nictalopia- afectiune congenital care se manifesta printro veere mai bunala lumina slaba
si prin scaerea ei la una mai puternica" Fictalopia este insotita e fotofobie si lipsa perceptiei culorilor" Se
consiera ca aceasta malaie este cauza unor tulburari functionale ale celulelor cu conuri" ?neori nictalopia
apare ca rezultat al unor leziuni maculare! se intalneste forma e nictalopie simptomatica in cataracta nuclear,
can bolnavul vee mai bine seara, ecat in ecursul zilei, atorita ilatatiei pupilare"
4. Ve#eea 'ental%- meto#ele #e e/aminae.
*cuitatea vizuala este functia regiunii maculare, aica proprietatea e a eosebi ataliile obiectelor" Se
consiera ca *& normala este capacitatea oc/iului e a istinge separat oua puncte istantate unul e altul
printrun ung/i e un minut la istanta e ) metri, fara acomoatie" ,t ca oc/iul sa eosebeasca mai bine a oua
obiecte sau a oua etalii ale aceluiasi obiect, este necesar ca ele sasi formeze pe retina imaginile astfel, ca intre
conurile impresionate sa existe cel putin unul neipresionat! in caz contrar obiectul va fi perceput ca o pata
ifuza" 1istanta ce separa 2 imagini corespune unui ung/i e un minut, iar marimea sa corespune unui con"
Clinic, *& se examineaza cu ajutorul unor tabele speciale- optotipuri: Salen, #rlov, 3ilatov" %le sunt formate in
1(-12 ranuri e litere, figuri sau cifre e iferite marimi, estinate a fi vazute sub un ung/i vizual e )min e la
o anumita istanta, iar fiecare etaliu al literei sa fie vazut sub un ung/i e un min" %xaminul *& se face
monocular, e la istanta e )m e tabel, consierata ca infinit oftalmologic, incolo e care acomoatia nu mai
este solicitata, oc/iul consieranuse in repaus acomoativ"
,t a efectua examinarea, optotipul trebuie iluminat uniform, folosin o lumina constanta"
+ulburarile *& sunt cauzate e procese ce afecteaza transparenta meiilor oculare: corneei 2c/eratite,
leucome), cristalinului 2cataracta), vitrosului 2opacitati in vitros), precum si e boli ale retinei 2retinite, maculite,
istrofii) sau ale cailor optice 2nevrite optice, atrofie), tulburari ale refractiei oculare 2ametropii: miopie,
/ipermetropie, astigmatism)"
5. Ve#eea $ei.ei'%- meto#ele #e e/aminae.
Campul vizual 2veere periferica) corespune portiunii in spatiul ce se proiecteaza pe retina sensibila a unui
oc/i imobil" 1atorita campului vizual omul se poate orienta in spatiu, poate aprecia existenta si morfologia
iferitelor elemente mobile sau fixe carel inconjoara" %xplorarea clinica a C& permite evaluarea sensibilitatii
retinei si localizarea topografica a leziunii pe caile optice" .imitele fiziologice ale C& pentru lumina alba
2incolora) variaza astfel: :(-A( pt partea temporala, 9(-;( pt cea inferioara, $(-$)- pt cea superioara si )(-))-
pt cea nazala" Beferitor la culori, limitele C& sunt mai reuse cu aproximativ 1( pt albastru, 2( pt rosu si '( pt
vere"
0n conitii patologice C& poate fi ingust concentric sau in sector" 0n conitii fiziologice inpartea temporala a
retinei se poate pune in evienta in campul vizual C& o zona lipsita e perceptie, numita pata oarba 5ariotte,
care corespune proiectiei papilei nervului optic"
Begiunea lipsita e elemente retiniene sensibile se numeste scotom fiziologic"
0n conitii patologice in interiorul C& se constata zone lipsite e perceptie < scotoame patologice2centrale,
periferice, paracentrale)"

6
www.medtorrents.com
6. Teoia sim*!l!i 'omati' a l!i Lomonoso"- I!ng- @elmgol*- meto#ele #e e/aminae.
7. Anomaliile sim*!l!i 'omati' +'ongenitale- #o(An#ite,.
II. RE;RACIA CLINIC <I ACOMO=AIA >LO0ULUI OCULAR
1. =io$t! o'!la. Re.a'*ia 'lini'%.
2. Clini'a 1i$emeto$iei- tatament!l.
3. Clini'a mio$ieiB 'om$li'a*iile- tatament!l.
4. A'omo#a*ia o'!la%. =eteminaea a'omo#%ii. T!l(!%ile a'omo#a*iei.
5. Reg!lile #e 'oe'*ie ale mio$iei- 1i$emeto$iei- $es(io$iei.
IV. &TRA0I&MUL
2. Ve#eea (ino'!la% )i meto#ele #e e/aminae.
&eerea binoculara este contopirea imaginei ambilor oc/i intro imagine unitara printrun erort fuzional"
&eere binoculara e o functie obinita ce se ezvolta in primele luni e viata si se consolieaza eplin la
virsta e )-9 ani bazinuse pe reflexe conitionate"Se pot istinge in veerea binoculara ' parti componente
care evin eviente numai in cauza patologie:
-perceptia simultana
-fuziunea imaginilor
-veerea stereoscopica
&eerea binoculara se consiera normala cin sunt prezente urmatoarele conitii:integritatea anatomica si
ioptrica a globului ocular!existenta cimpuluJi vizual binocular si a veerii centrale! integritatea functionala a
celor oua retine, integritatea anatomica si functionala a aparatului motor" &eerea binoculara se
examineaza:proba SoIolov-pacientul priveste cu un oc/i printr-un tubulet la capatul caruia alaturi e el se pune
palma:aca examinatul are veere binoculara el vee o gaura in palma"Cititul cu obstacole:examinatul care
are veere binoculara pHoate citi clar textul unei carti printr-un reseu upa creion"
3. T!l(!%ile "e#eii (ino'!lae +ne!talizaea )i am(lio$ia,.
1eosebim urmatoarele tulburari ale veerii binoculare:
-neutralizarea-este un fenomen e in/ibitie la nivelul cortical al imaginii unui oc/i,care este anulata partial
sau total" %a prezinta o reactie e combatere a iplopiei" Consecinta acestei tulburari este ambliopia-scaerea
acuiitatii vizuale in lipsa oricarei leziuni organice la nivelul globului ocular"0n neutralizare are loc in/ibitia
imaginii oc/iului eviat, ea fiin suprimata cortical"
*mbliopia este o consecinta a neutralizarii si este cauzata e intreruperea impulsului vizual la o virsta
mica,cin sistemul vizual este plastic si imatur"
3. &ta(ism!lB 'lasi.i'aea- etiologia.
+ulburarile ec/ilibrului oculomotor,aica abaterile e la ortoforie2eviatia globilor oculari), poate fi
temporare sau stabile" 1eviatia temporara a globilor oculari se numeste /eteroforie2strabism latent), iar
eviatia stabila-/eterotropie2strabism manifest)" Strabismul poate fi paralitic si neparalitic" 0n Strabismul
neparalitic sau concomitent eviatiile,strabice neparalitice sunt cauzate e tulburarile functionale ale centrelor
supranucleare"
Beferitor la etiologie sa constatat ca /eteroforia e cauzata e :vicii e refractie,anizometropii, anomalii e
pozitie a globului ocular 2exoftalmii, musculoligamentare, anomalii e insertie), sec/ele e paralizie musculare"
.a aparitia /eteroforie pot contribui: starile e stres, surmenajul intelectual si vizual, preucupatiile ce
solicita veerea monoculara, corectiile optice neaecvate" Conform tenintei e eviere a anexelor istingem
urmatoarele tipuri e /eteroforii:esoforie 2eviatie in convergenta care apare la /imermetropie), exoforie
2apare in ivergenta la miopie), /iperforie2eviatie in sus), /ipoforie2eviatia in jos), cicloforie2eviatie
rotatorie)
0n functie e irectia eviatie strabismul concomitent poatefi: convergent, ivergent, sursumvergent,
eorsumvergent" 2monocular si alternant) %l poate fi provocat e 2 factori:motor2eviatia anexelor oculare) si
senzorial2tulburari ale veerii binoculare)
4. =iagnosti'!l #i.een*ial al sta(ism!l!i $aaliti' #e 'el 'on'omitent.
Strabismul concomitent apare in copilarie si se eosebeste e cel paralitic prin:
7
www.medtorrents.com
-ung/iul e eviatie strabica este acelasi in toate irectiile privirii,uneori crescin sau servin la privirea
e aproape sau istanta:
-iplopia lipseste
-eviatia primara e egala cu eviatia secunara
parametri concomitent paralitic
aparitia copilarie la orice virsta
motilitatea
oculara normala in absenta in teritoriul e actiune
toate a mm paralitic
irectiile
ung/iul
e eviatie egal in toate maxim in irectia mm
irectiile paralitic si nul in irectia opusa
relatia:
ev prim-ev sec sunt egale ev primKev secun
iplopia absenta prezenta
tulbu"
asociate lipsesc greata,pozitie vicioasa a cap si git
falsa proiectie si local"a obiect in spatiu
5. Pin'i$ii geneale #e tatament al sta(ism!l!i. =is$ensaizaea (olna"ilo- m%s!ile #e o'otie a
s%n%t%*ii 'o$iilo.
Strabism latent:corectie optica a viciilor e refractie upa sc/iascopie,terapie ortoptica in scopul ameliorarii
fuziunii,aplicarea lentilelor prismatice,asezarea cu virful in irectia eviatiei"
Strabism concomitent:trat"optic-corectia optica upa cicloplegie cu atropina e 1@ si
sc/iascopie"+rat"pleoptic-masuri e ezambliopizare a oc/iului ambliop:in ambliopia cu fizare centrala se
practica ocluzia irecta a oc/iului fixat,iar in ambliopia cu fixare excentrica se ambluizeaza macula falsa cu
ocluzia oc/iului ambliopH,urmin ca upa restabilirea fixarii centrale sa se faca ocluzia oc/iului fixat si
stimularea maculei oc/iului ambliop"+rat,ortoptic-reucerea veerii binoculare,combaterea
neutralitatii,restabilirea fuziunii,reeucarea veerii stereoscopice"+rat"c/irurgical-in cazul cin ung/iul e
eviatieL1)-2(grae,upa virsta e 1)-19 pacientul se opereaza numai in scop estetic eorece numai poate fi
restabilita veerea binoculara,operatia urmarin intarirea actiunii unui mus/c/i sau slabirea altuia"
Strabism paralitic-este cauzal"iplopia se suprima prin prescrierea oc/elarilor cu sticla mata in oc/iul
strabic".a corectia c/irurgicala estetica se recurge in cazul cin upa 2 ani strabismul paralitic nu sa reuc
V. A;ECIUNILE PLEOAPELOR- CONCUNCTIVEI <I CILOR LACRIMALE
1. 0le.aiteleB etiologia- 'lini'a- tatament!l.
=lefarita reprezinta o infectie acuta sau cronica a marginii pleoapelor 2gr" blep/aron = pleoapa si M -itaM
= inflamatie) " 3unctie e localizare, se eosebesc mai multe tipuri e blefarita < blefarita angulara, blefarita
ciliara sau blefarita marginala! functie e aspectele anatomopatologice, pot fi iferentiate urmatoarele tipuri e
blefarita < blefarita non-ulcerativa 2seboreica), blefarita scuamoasa, blefarita scuamoasa-seboreica sau
blefarita ulceroasa" =lefarita este o infectie reciivanta, care se asociaza in mo frecvent cu conjunctivita" Cea
mai crescuta incienta a acestei infectii se inregistraza in ranul inivizilor care asociaza anumite afectiuni
eterminate e un mecanism alergic 2atopii) "
0nfectia se localizeaza la nivelul marginii libere palpebrale, eoarece aici exista foliculii ciliari, ar si
glanele anexe acestor foliculi! e asemenea, in aceasta regiunea exista si orificiul e esc/iere al glanelor
excretoare 5eibomius < glane excretoare tarsale e mici imensiuni, in numar e 2)-'(, situate in grosimea
tarsului palpebral, si care elaboreaza o secretie grasoasa ce se amesteca cu lacrimile, contribuin astfel la
lubrefierea corneei"
8
www.medtorrents.com
*paritia blefaritei este favorizata e /ipersecretia glanelor 5eibomius, ar si e stagnarea la acest nivel
al prousilor e excretie! blefarita se manifesta mai ales in ranul inivizilor care prezinta ermatita seboreica a
tegumentului facial! e asemenea, apare mai ales in ranul persoanelor care prezinta matreata sau iferite
forme e eczema"
=lefarita este o boala cu etiologie complexa si incomplet eluciata pana in momentul e fata" 3recvent,
au fostizolati si incriminati in etiologia blefaritelor, urmatorii oigermeni aerobi < Stap/Jlococus epiermiis si
Stap/Jlococus aureus" 5anifestarea semnelor e iritatie locala palpebrala, a congestiei pleoapelor, a eemului
local, si a microabceselor marginilor libere palpebrale, sunt favorizate estagnarea secretiilor glanelor
meibomiene, ar si e elaborarea unor toxine iritative e catre speciile e stafilococ enumerate mai sus"
1atorita perturbarii functionalitatii glanelor excretorii 2glanele 5eibomius si glanele 4eiss), pelicula
lic/iiana corneeana va eveni instabila, ca urmare a formarii unui strat lipiic anormal" Glanele 4eiss sunt
formatiuni sebacee anexe cililor palpebrali < iar orjeletul reprezinta o stafilococie a foliculului ciliar, lacalizata
la nivelul glanelor 4eiss"
+ocmai atorita perturbarii secretiilor sebacee e la nivel palpebral, formele grave e blefarita vor
conuce la aparitia unor complicatii locale variate < Ieratita punctata supericiala sau Ieratita flictenulara!
Ieratita este o inflamatie a corneei, manifestata prin roseata conjunctivala, urere acuta, lacrimare in exces,
clipit anormal si fotofobie! in Ieratite, epiteliul corneei este alterat, iar acest lucru poate fi evientiat in urma
instilatiilor oculare cu fluoresceina" 1e asemenea, fumul, praful, patogenii parazitari, umiitatea excesiva,
frigul, raiatiile solare, ar si colirurile sau cosmeticele utilizate e catre o anumita persoana, reprezinta factori
care favorizeaza aparitia blefaritelor" # blefarita se poate croniciza, aca iniviul respectiv prezinta un viciu e
refractie ce nu a fost corectat < aceasta eoarece, congestia locala se prelungeste, intretinan astfel focarul
inflamator"
=lefarita apare mai ales la persoanele e varsta aulta, afectan in egala masura femeile si barbatii! nu
se cunoaste inca aca factorii genetici au un rol eterminant in manifestarea acestor infectii" Canioza, acneea
rozacee, tulburarile enocrine, starile e imunoepresie 2infectiile G0& 6 S01*), infectiile faciale e vecinatate <
toate acestea, reprezinta factori care favorizeaza aparitia si evolutia blefaritelor"
=lefarita este o boala suparatoare, eoarece in foarte multe cazuri este ificil e iferentiat e alte
patologii oculare! mai mult ecat atat, terapia este e lunga urata, efectele benefice ale meicatie nu apar
imeiat, si e cele mai multe ori, infectia reciiveaza" +ratament
=lefarita are un caracter trenant si reciivant, iar pacientul trebuie bine informat asupra acestui fapt <
factotii constitutionali sunt eosebit e importanti in aparitia reciivelor infectioase" 1eoarece blefarita este o
boala multifactoriala, se impune realizarea a numeroase examene clinice, care sa investig/eze fiecare aparat si
sistem in parte < examene gastroenterologice, examene alergologice, examene coproparazitologice, examene
enocrine, ar mai ales axaminari ale refractiei oculare < prin realizarea acestor investigatii, este posibil ca
factorul favorizant al bolii sa fie epistat si ulterior contracarat, asiguran pe aceasta cale eficienta
tratamentului local impotriva blefaritei"
Se va acora o eosebita atentie, si va fi tratata ermatita seboreica e la nivelul tegumentului facial sau
e la nivelul tegumentului paros al extremitatii cefalice 2cu ajutorul unui specialist in ermatologie) " 1e
asemenea, se va efectua o igiena foarte riguroasa a regiunii pleoapelor, mai ales seara inainte e culcare! se pot
face spalaturi utilizan samponuri speciale, care sa nu amplifice fenomenele iritative locale eja existente! apoi,
se recomana clatirea bine cu apa" Spalaturile au rolul e a ineparta mecanic scuamele, secretiile, ar si o
parte in patogenii infectiosi"
2. 0le.aos$asm!l- $toza- lago.talm!lB 'a!zele- tatament!l.
%ste o contractie involuntara a musc/iului orbicular al pleoapelor" *pare frecvent ca raspuns la urerea
oculara" =lefarospasmul repetitiv, care il poate orbi efectiv pe pacient, face parte in categoria istoniilor focale
2 55C, p" $2:)" 1aca afectiunea nu este recunoscuta, este usor ca pacientul sa fie iagnosticat ca isteric si sa
)
www.medtorrents.com
consieri ca inc/ierea oc/ilor este eliberata - mai ales ca pe masura ce meicul il c/estioneaza pe pacientul
speriat, cu atat blefarospasmul poate eveni mai important 2stresul este un important factor agravant)"
,rezentare" Baportul femei6barbati este e = 1,:" =lefarospasmul este preceat aeseori e un clipit
exagerat" ,ot fi prezente si alte istonii 2ex: oro-manibulara)" 1ebutul este e obicei unilateral, ar afectiunea
evine bilaterala" ,acientii pot prezenta multiple gesturi prin care incearca sa reuca blefarospasmul, cum ar fi
atingerea sau impingerea pleoapelor - o varianta e NMgeste antagonisteNM observata in alte forme e istonie"
Ca?4e" 5ajoritatea necunoscute" %venimente anterioare cu rol eclansator- meicamente neuroleptice,
boala ,arIinson, paralizia progresiva supranucleara"
+ratament" 5eicamente: Fu exista panacee iar raspunsul este variabil - efectele pozitive avan teninta
sa ispara" 3oarte utile sunt anti-colinergicele cum ar fi benz/exol-ul, 1 mg6zi ,#, care se creste graat pana la
) mg6: / 2letele au 2 mg sau ) mg)" *tat agonistii 2.-opa, bromocriptina) cat si antagonistii e opamina pot fi
utili" +oxina botu-linica: cu ajutorul unor oze e orinul nanogramelor in aceasta toxina ce sunt injectate in
musc/iul orbicular al pleoapelor se realizeaza o paralizie temporara flasca a acestui musc/i" ?nele persoane pot
fi astfel ajutate sa-si recapete efectiv veerea"1 Feurotoxina se leaga la terminatiile nervilor periferici si in/iba
eliberarea e acetilcolina" +ratamentul trebuie repetat la intervale e ' luni"
3. @o#eol!m +ogelet,B 'lini'a- tatament!l"
#rjeletul este o infectie supurativa, e etiologie stafilococica, a glanelor sebacee aflate la nivelul
pleoapelor! este vorba e inflamatia glanelor sebacee 5eibomius si 4eiss! orjeletul mai estecunoscut si sub
enumirile e MorgeletM sau MurciorM" #rjeletul prezinta oua forme clinice e boala: orjeletul extern, can
infectia este localizata la nivelul glanelor 4eiss, anexate foliculilor ciliari! si orjeletul intern, atunci can
infectia este localizata la nivelul glanelor 5eibomius"
Glanele sebacee sunt localizate la nivelul ermului! ele se esc/i cel mai aesea la nivelul foliculului
pilos! numarul glanelor sebacee este semnificativ mai crescut in regiunile corpului acoperite cu fire e par!
prousul glanelor sebacee are rolul e a lubrifia firele e par, e a asigura flexibilitatea firului e par, ar si
flexibilitatea tegumentului! exista si regiuni ale corpului uman, une exista glane sebacee, in absenta firelor e
par < la nivelul preputului, la nivelul labilor mici, la nivelul areolelor mamare, sau la nivelul pleoapelor
2glanele sebacee 5eibomius) "
Sebumul este prousul e secretia al glanelor sebacee! aceasta secretie are o coloratie albicioasa si este
semiconsistenta! sebumul este format intr-un amestec e acizi grasi si resturi ale celulelor secretoare! pe langa
functia e lubrifiere, sebumul are si un rol foarte important in protectia tegumentului < rol antifungic si rol
antibacterici" #rjeletul se poate manifesta atat la nivelul pleoapei superioare, cat si la nivelul pleoapei
inferioare" # blefarita care se cronicizeaza, va favoriza in mo cert aparitia orjeletului! e asemenea, incienta
acestor infectii este crescuta in ranul persoanelor care sufera e iabet za/arat, ar si in ranul inivizilor cu
anumite ebilitati mintale"
%tiologia orjeletului este e origine bacteriana! ar exista si situatii in care, o cauza certa nu poate fi
ientificata! evenimente precum, atingerea frecventa a pleoapelor cu mainile murare sau nespalate
2contaminate cu iversi patogeni), sau folosirea cosmeticelor pentru infrumusetarea oc/ilor 2rimel, creioane
pentru oc/i), pot conuce la grefarea locala a unor infectii bacteriene suparatoare" 1in punct e veere clinic,
orjeletul poate fi confunat cu blefarita 2infectie a structurilor palpebrale) " Semne si simptome
,acientul prezinta la nivelul pleoapei, o formatiune pseuo-tumorala, e imensiuni apreciabile < uneori
c/iar e 9 mm! pielea pleoapei si membrana conjunctivala aiacenta prezinta o coloratie rosiatica 2congestie) "
.eziunea evolueaza si ulterior, se prouce abcearea acesteia 2in aceasta etapa, orjeletul prezinta un, , capOO
asemanator cosurilor care apar la nivelul tegumentului facial) ! in cele mai multe situatii, abcesul 2colectia
purulenta) va fi centrat e un cil palpebral! abcesele se pot esc/ie spontan, sau pot fi renate printr-o mica
interventie c/irurgicala"
1upa ce abcesul a fost renat, reziual, se va forma o mica ulceratie care sangera foarte usor < ata fiin
buna vascularizatie a regiunii palpebrale 2ulceratie = proces patologic, care etermina aparitia unei solutii e
continuitate la nivelul tegumentelor sau mucoaselor, proces insotit e o pierere e substanta) "
1*
www.medtorrents.com
%xista si forme e infectie mai grave, care se manifesta prin aparitia mai multor orjelete in acelasi timp,
sau la intervale regulate e timp" 0n orjeletul extern, colectia purulenta este situata in vecinatatea marginii libere
palpebrale, abcesul evoluan catre tegumentul supraiacent! in cazul orjeletului intern, eoarece colectia
purulenta se localizeaza la nivelul glanelor sebacee tarsale, leziunea va evolua catre fata posterioara a
pleoapelor 2fata posterioara a pleoapelor este acoperita e membrana conjunctivala) " 1urerea aparuta in cazul
orjeletului intern este mult mai intensa, eoarece tarsul este o structura inextensibila < formarea colectiei
purulente, stimulan intens terminatiile nervoase e la acest nivel"
*lte simptome prezente la pacientii cu orjelet < lacrimale abunenta, urere acuta localizata in regiunea
palpebrala! e obicei, orjeletul abceeaza upa ;2 e ore e la eclansarea procesului inflamator! upa
eliminarea colectiei purulente, acesta se poate vineca spontan, aca nu intervin alte complicatii"
Senzatia e arsura oculara poate fi prezenta la unii pacienti! au existat si cazuri insotite e ascensiune
termica 2febra) si stare e rau general! upa eliminarea puroiului, orjeletul se poate vineca fara sec/ele! aca
inflamatia survine pe un teren imunitar tarat 2iabet za/arat), infectia se poate extine la nivelul intregii cavitati
orbitale" 1atorita localizarii sale profune, orjeletul intern poate etermina complicatii locale estul e grave"
+ratament
in fazele incipiente ale bolii, can inflamatia abia a ebutat, pot fi aplicate local comprese antiflogistice <
cu toate acestea, simptomele nu ispar intoteauna"0n staiile avansate e boala, poate fi utilizata calura
uscata care se aplica local e cateva ori in ecursul a 2$ e ore" +emperatura locala riicata, are rolul e a
stimula formarea colectiei purulente 2abcesului), prin intensificarea circulatiei capilare! e cele mai multe ori,
upa formarea abcesului, acesta se va esc/ie spontan" 1renajul colectiei purulente, poate fi favorizat aca se
realizeaza inepartarea 2epilarea) cililor care centraza colectia e puroi < se realizeaza astfel o mica portita
pentru evacuarea puroiului"
+opic, pot fi utilizate preparate 2sub forma e coliruri sau unguente), care contin antibiotice <
gentamicina, Ianamicina < antibiotice care sa aiba actiune eficienta impotriva stafilococilor! tratamentul loca cu
antibiotice nu se intrerupe si va fi realizat pana in momentul in care simptomatologia a ispartut complet" 5ai
pot fi aplicate local, unguente cu tobramicina"
4. <alazion!lB etiologia- 'lini'a- tatament!l"
Salazionul reprezinta o inflamatie cronica a glanelor sebacee 5eibomius, care apare in urma
obstructiei canaliculelor excretorii glanulare < se manifesta prinaparitia unor formatiuni c/istice tumorale
2benigne), e mici imensiuni, situate pe marginea pleoapelor"S/alazionul apare cel mai aesea upaorjelet
2orjeletul este o infectie supurativa, e etiologie stafilococica, a glanelor sebacee aflate la nivelul pleoapelor -
glanele sebacee 5eibomius si 4eiss) "
1in punct e veere /istologic, salazionul este o reactie inflamatorie granulomatoasa cronica, cel mai
aesea e etiologie microbiana 2granulom < reactie inflamatorie, in care exista o arie centrala ce contine
macrofage, inconjurate e limfocite activate) "
Salazionul apare ca urmare a blocarii canalului e excretie al glanelor sebacee < acest eveniment va
conuce la acumularea secretiilor sebacee! in acesta moment,sistemul imunitar va recunoaste sebumul ca fiin o
substanta straina si va eclansa local, o reactie inflamatorie complexa! formarea granulomului inflamator,
presupune participarea unui numar consierabil e celule < limfocite, eozinofile, celule gigante, si c/iar celule
epitelioe"
=lefarita, acneea rozacee si ermatita seboreica reprezinta factori ce favorizeaza aparitia salazionului"
=lefarita < inflamatia acuta sau cronica a marginilor pleoapelor!acneea rozacee < afectiune a tegumentului,
care apare atorita existentei unor isfunctii sau leziuni ale glanelor sebacee sau pilosebacee! ermatita
seboreica < afectiune cutanata, cu eterminism imunitar-alergic, caracterizata prin absenta leziunilor veziculare,
si prezenta unor leziuni maculo-eritematoase localizate la nivelul regiunilor anatomice bogate in glane sebacee"
Salazionul nu numai ca se poate constitui in urma prezentei leziunilor tegumentare escrise mai sus, ar
se poate forma si prin transformarea granulomatoasa a unui orjelet care nu s-a vinecat complet < frecvent este
11
www.medtorrents.com
vorba e un orjelet intern, care nu a renat suficient! stagnarea secretiilor favorizeaza aparitia reactiilor
inflamatorii"
Semne si simptome
1in punct e veere clinic, salazionul se manifesta sub forma unei formatiuni c/istice e mici imensiuni
2tumoreta benigna), plasata in grosimea pleoapei" Semnele inflamatorii locale sunt e slaba intensitate 2roseata,
calura locala), sau pot lipsi cu esavarsire" 0n cele mai multe cazuri, leziunea granulomaotasa este localizata
catre regiunea conjuntivala a pleoapelor < salazion intern < caz in care fata posterioara a pleoapelor se prezinta
congestionata si usor eematiata"
1aca salazionul are o ezvoltare superficiala, spre fata anterioara a pleoapei, leziunile pot fi ecelate
foarte usor cu oc/iul liber < salazionul extern" *spectul e, , creasta e cocosOO al leziunilor, apare atunci can
formatiunea evolueaza la nivelul marginilor libere palpebrale"
*stigmatismul reprezinta o complicatie a salazionului care apare si se ezvolta la nivelul pleoapelor
superioare 2astigmatism < o isfunctie a ioptrului ocular! apare ca urmare a existentei unui efect e curbura
al corneei sau cristalinului, pe unul intre meriiane! e une rezulta ca, lumina nu va mai fi focalizata intr-un
singur punct la nivelul retinei, iar conturul obiectelor va fi perceput eformat) " *stigmatismul apare atorita
compresiunii exercitate asupra corneei, e catre salazionul voluminos, care se ezvolta la nivelul pleoapei
superioare"
1intre complicatiile infectioase ale salazionului, putem enumera urmatoarele oua patologii: celulita
palpebrala si flegmonul palpebral" Celulita reprezinta este o inflamatie localizata la nivelul tesutului celular < se
manifesta sub forma unor inuratii, uneori bine elimitate, inuratii ce sunt sensibile la palpare, si care se pot
asocia cu nevralgii persistente" 3legmonul este o inflamatie ifuza a tesutului celular subcutanat sau a tesutului
conjunctiv e la nivelul unui organ! flegmonul este o inflamtie grava, eoarece prouce necroza tesuturilor
afectate"
Tatament
Salazioanele e mici imensiuni se pot vineca spontan! pentru a grabi vinecarea,leziunile pot fi
injectate cu un corticosteroi 2leziunea este un granulom, generat ca urmare a eclansarii unei reactii inflamtorii
locale) " 1e asemenea, leziunile tumorale se pot vineca mai rapi, aca pacientul realizeaza aplicatii locale
zilnice, cu un unguent ce contine antibiotice, aplicatii urmate e masarea usoara a zonelor tumefiate! este bine
ca aceste unguente sa contina si un corticosteroi < cortizon"
1aca leziunile tumorale sunt e marimi consierabile, se poate interveni c/irurgical pentru excizia
acestora! c/irurgia salazionului prezinta pericolul aparitiei unor sangerari abunente 2ata fiin buna
vascularizatie a pleoapelor) ! sangerarile pot fi prevenite aca regiunea incizata este clampata cu o pensa
speciala" 0nciziile, efectuate pentru inlaturarea salazioanelor ispuse catre fata conjunctivala a
pleoapelor2salazion intern), vor avea un traiect vertical! pentru inciziile efectuate pentru aborul tegumentar al
formatiunilor c/istice 2salazion extern), traiectul se sectiune va fi unul orizontal"
,entru a preveni reciiva salazionului, glanele sebacee trebuiesc inepartate complet" ,lagile
c/irurgicale se panseaza pentru a preveni /emoragiile! pentru o mai buna vinecare, pot fi realizate aplicatii cu
unguente ce contin antibiotice"
1e asemenea, trebuiesc tratate celelalte patologii, care favorizeaza aparitia salazionului - blefarita,
acneea rozacee si ermatita seboreica" Ca si in cazul orjeletului, se recomana evitarea zonelor aglomerate, in
care aerul atmosferic este incarcat cu pulberi alergizante" Se va evita ucerea mainilor murare si contaminate
la oc/i, precum si contactul cu prosoapele sau batistele murare" 1aca este necesar, pot fi utilizate oar batistele
e unica folosinta"
,e toata perioaa tratamentului, si pana la obtinerea vinecarii complete, se va renunta la purtarea
lentilelor e contact"
Salazionul poate eveni estul e suparator, eoarece cresterea formatiunilor c/istice este estul e
lenta! cel mai frecvent, salazionul nu prouce urere in regiunea palpebrala! aca salazionul evolueaza catre
fata posterioara a pleoapei 2salazion intern), atunci poate afecta functia vizuala < astgmatism, complicatie a
s/alazionului intern"
5. T!moile (enigne )i maligne ale $leoa$eloB 'lini'a- tatament!l"
1ata fiin structura lor particulara, pleoapele reprezinta aesea seiul unor formatiuni tumorale! tipuri
e tumori, erivate in structurile /istologice ale tegumentului sau tesutului celular subcutanat, care pot aparea
in alte regiuni ale organismului, se pot localiza inclusiv la nivel palpebral" +umora 2lat" tumor = umflatura,
12
www.medtorrents.com
tumefactie), reprezinta rezultatul cresterii celulare necontrolate si progresive" +ermenii e MneoformatieM sau
MneoplazieM pot fi utilizati cuacelasi inteles"
+ermenul e McancerM se refera la proliferarea anar/ica a unor celule, fenomen ce va avea ca rezultat
istrugerea tesutului 2organului) e origine, precum si extinerea regionala sau sistemica a proceselor
proliferative" # tumora poate fi consierata ca fiin maligna, atunci can procesul proliferativ are teninta e a
invaa structurile invecinate si can, celulele canceroase se raspanesc la istanta e locul une au luat nastere
< proces cunoscut sub enumirea e MmetastazareM"
5ecanismele implicate in aparitia si extensia cancerului sunt inca, incomplet eluciate" Cert este ca,
putem vorbi e fiecare ata e existenta unui ezec/ilibru intre procesele e replicare celulara si mecanisme
efensive imunitare, ale gazei" 0n aparitia si ezvoltarea cancerelor, pot interveni o serie e factori, precum <
mostenirea genetica 2factorul ereitar), unele infectii virale, sau factorii e meiu 2poluarea, raiatiile solare,
climatul regional, obiceiurile alimentare) < aca exista o preispozitie genetica particulara, anumite celule
cancerigene care pana atunci se aflau in stare latenta, pot fi activate sub actiunea acestor factori favorizanti"
1upa aspectele anatomopatologice, exista oua categorii majore e tumori maligne:
- carcinoamele = epitelioamele! sunt tumori maligne e origine epiteliala"
- sarcoamele! tumori maligne e origine conjunctiva"
+ratamentul formatiunilor tumorale maligne se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor metoe: interventii
c/irurgicale e rezectie a tumorii, in limite oncologice e siguranta! c/imioterapie 2aministrarea e substante
care sa ucia cat mai selectiv celulele tumorale, lasan intacte celulele sanatoase) ! raioterapie 2folosirea
raiatiilor P, pentru istrugerea celulelor tumorale) ! /ormonoterapie" .eucemia este tot o proliferare e tip
canceros a celulelor sistemului imunitar < insa, proliferarea acestor celule se realizeaza iniviual, ele nefiin
organizate intr-o formatiune tumorala bine efinita"
+umorile benigne au un gra e severitate mult mai scazut, comparativ cu tumorile maligne" +umorile
benignesunt bine elimitate, uneori c/iar incapsulate si au o crestere locala, estul e lenta! ele se pot extine,
insa fara a invaa structurile tisulare invecinate" 1in punct e veere /istologic, tumorile benigne se aseamana
foarte mult cu tesut in care au erivat, atat in ceea ce priveste ar/itectura celulara, cat si in ceea ce priveste
citologia acestora"
*tunci can sunt inepartate pe cale c/irurgicala, tumorile benigne nu reciiveaza! anumite reciive pot
aparea can ablatia tumorii s-a realizat incorect" 3ormatiunile tumorale benigne nu prouc metastaze < cancere
secunare, localizate la istanta fata e tumora primara 2tumora e origine) "
?rmatoarele leziuni ermatologice, pot fi intalnite si recunoscute atunci can pacientul prezinta o
formatiune tumorala la nivel palpebral:
- leziuni precanceroase < seamana izbitor e mult cu leziunile canceroase, insa nu sunt prezente semnele
e invazie locala! oar o zecime intre leziunile precanceroase prezinta pericolul e a evolua catre veritabile
leziuni canceroase"
- isIeratoza < este o leziune caracterizata prin Ieratinizarea celulelor epiteliale! apare in cazul
carcinomului intraepitelian, a carcinomului spinocelular, si in Ieratoza scolara! Ieratina este o proteina
fibroasa, formata i 1: amino-acizi, care contine o cantitate sporita e sulf, si care intra in compozitia stratului
cornos al pielii, in par si in ung/ii"
- acantoza 2acant/osis nigricans) < ermatoza caracterizata prin /ipertrofie papilara vegentanta si
/iperpigmentatie, localizata e cele mai multe ori la nivelul axilei, gatului si regiunilor genitale! acantoza este
acompaniata in foarte multe cazuri, e o istrofie a parului si ung/iilor! acantoza care apare la nivel palpebral,
consta intr-o ingrosare a stratului format in celule spinoase! acantoza apare in cazul papiloamelor si in
Ieratoza solara"
- paraIeratoza < leziune ce se caracterizeaza printr-o retentie e nuclei, la nivelul epiermului 2la nivelul
stratului superficial al pielii, Ieratinizat) ! paraIeratoza se manifesta in cazul papiloamelor, a psoriazisului, in
caz e Ieratoza seboreica sau carcinom intraepitelial"
- /iperIeratoza < reprezinta cresterea in grosime a stratului superficial al pielii, care este Ieratinizat"
- isplazia celulara < reprezinta totalitatea anomaliilor pe care le sufera o celula, in cursul ezvoltarii
sale! in unele cazuri, putem vorbi espre o isplazie tisulara 2aca anomaliile apar in carul unui tesut), sau
espre o aevarata ispalzie organica 2aca anomaliile afecteaza un intreg organ) " 3unctie e momentul
aparitiei, isplaziile se pot prouce in timpul ezvoltarii embrionare, sau upa nastere! isplaziile care apar
upa nastere 2obanite) au e obicei cauze exogene e proucere < isplazii trofice! e une, si stransa relatie
intre urmatorii oi termeni: isplazie si istrofie"
13
www.medtorrents.com
%xista cinci mari categorii e tumori care se pot instala la nivel palpebral:
- tumori epiteliale"
- tumori ale glanelor anexe"
- tumori ale foliculului pilos"
- false tumori palpebrale"
- alte tipuri e tumori 2in aceasta categorie sunt incluse anumite entitati patologice, care nu pot fi
incarate in clasele enumerate mai sus) "
6. =a'io'istita a'!t%B 'lini'a- tatament!l.
0nflamatie, acuta sau cronica, a sacului lacrimal, situat intre ung/iul intern al oc/iului si nas" Sacul
lacrimal este situat intre ung/iul intern al oc/iului si nas" Se isting oua tipuri e acriocistita:
- acriocistita acuta, insotita e o tumefactie sau umflatura, e culoare rosie, cala la pipait si
susceptibila e a se transforma intr-un abces e culoare esc/isa!
- iacriocistita cronica, care etermina si aparitia c/isturilor care contin mucus, numit mucocel"
5ucocelul este o tumora benigna formata prin acumularea e mucus" 0n oftalmologie, mucocelul este
constituit e sacul lacrimal, can canalele lacrimale nu permit trecerea lic/iului lacrimal 2lacrimile), insotita
e o obstructie6infunare a canalului nazal" 1iocriocistita se atoreaza obstructiei canalului lacrimal, mai precis
a canalului lacrimo-nazal" Canalul lacrimo-nazal face legatura intre sacul lacrimal si nas"
Simptome - Simptomele acestei afectiuni sunt lacrimarea si urere insotita uneori e febra"
+ratament - +ratamentul consta intr-o acriocistitorinostomie, aica e o esfunare a canalului
lacrimo-nazal" *ceasta se face e catre meicul oftalmolog" *ceasta interventie c/irugicala, care poate fi
realizata si e catre un c/irurg plastician, restabileste legatura intre sacul lacrimal si esc/izatura foselor
nazale atunci can canalul este infunat" 0n unele cazuri, aceasta operatie 2care ureaza in jur e '( e minute)
se face sub anestezie locala cu ajutorul laserului" 0n caz e acriocistita acuta este necesara incizia abcesului,
urmat imeiat e un renaj c/irurgical, acoperin toata portiunea cu antibiotice"
7. =a'io'istita 'oni'%B 'lini'a- tatament!l.
8. =a'ioa#enitaB 'lini'a- tatament!l.
1acrioaenita este inflamatia glanei lacrimale, care poate fi bilaterala, in cazul bolilor infectioase
2rinotra/eita infectioasa a pisicii), sau unilaterala, can plagile ce afecteaza glana lacrimala se
suprainfecteaza" 0n faza incipienta, creste cantitatea e lacrimi, care sunt seroase, apoi mucoase, purulente, iar
in final scae cantitatea e lacrimi, putanu-se ajunge c/iar la c/eratoconjunctivita sicca 2oc/i uscat)"
1iagnosticul iferential:
- inflamatiile glanelor pleoapei
-abcesul palpebral
-abcesul orbitar
-tumorile pleoapei si gl lacrimale
+ratament:
1) antibiotic
2) *0FS
') inj subconj" cu antibiotice
$) instilatii cu solutii antibiotice
Complicatiile:
1) atrofia glanei cu lacrimare insuficienta
2) c/istul glanei lacrimale
') fistula lacrimala
9. ConD!n'ti"itele a'!te in.e'*ioaseB 'lini'a- tatament!l- $o.ila/ia.
Conjunctiva este membrana mucoasa care tapeteaza globul ocular si partea interioara a pleoapelor" %a
are functie antibacteriana, imunologica si e protectie a globului ocular" Sub termenul e conjunctivita se
presupune afectiunea inflamatorie a conjunctivei provocata e factori e natura infectioasa, alergica sau e
agenti iritanti" 1e obicei, conjunctivita nu afecteaza veerea, ar poate fi contagioasa, e aceea e bine sa fie
iagnosticata cat mai repee"
14
www.medtorrents.com
+ipuri e conjunctivite
bacteriene, eterminate e c/almiii, virale, micotice, eterminate e paraziti, alergice sau provocate e
agenti iritanti 2substante c/imice, vegetale, animale, agenti fizici)" Conjunctivitele acute infectioase reprezinta o
treime in toate cazurile e boli oculare" Sunt provocate e streptococi, iplococi, gonococi, aenovirusuri etc"
3recventa mare a cazurilor e conjunctivita este explicata prin legatura anatomica stransa cu corneea,
pleoapele si caile lacrimare" %xpunerea permanenta a conjunctivei favorizeaza actiunea iferitor factori iritanti
si fixarea microorganismelor" 0n cazul unei imunitati slabite, c/iar si microbii saprofiti pot eveni patogeni"
Simptome
Simptomele subiective pe care le acuza pacientii in general sunt: jena oculara, senzatia e corp strain,
prurit, senzatia e arsura, lacrimare, prezenta secretiei in sacul conjunctival" *cuitatea vizuala in conjunctivite
nu este afectata" # conjunctiva sanatoasa este transparenta, lucioasa, strabatuta e cateva vase e sange" 0n
timpul examenului biomicroscopic se atrage atentia la culoare, transparenta, grosime, tipul e vascularizare si
caracterul secretiei conjunctivale"
Q Secretia conjunctivala este un element important in iagnosticare" ,oate fi seroasa, mucoasa,
muco-purulenta, purulenta, membranoasa" 0n cazul conjunctivitelor bacteriene, secretia este purulenta si
abunenta, in conjunctivitele alergice si virale este seroasa" Secretia este mucopurulenta in infectii cu c/almiii
si unele bacterii, mucoasa in conjunctivita primavaratica si Ieratoconjunctivita si membranoasa in conjunctivita
ifterica si provocata e streptococul beta/emolitic, pseuomembranoasa in conjunctivite cu aenovirus si
gonococci"
Q Congestia vaselor conjunctivale poate fi iscreta, moerata sau accentuata" 0n conjunctivite,
congestia conjunctivala este e tip superficial, ifuza, e culoare rosie, spre eosebire e congestia profuna in
cazul afectiunilor corneene, care antreneaza vasele in zona limbica si are o nuanta violacee" *ceasta congestie
ispare upa instilarea solutiei e arenalina in sacul conjunctival, ceea ce nu se intampla in cazul congestiei
profune" %ste important sa fie iagnosticata corect o c/eratita sau iriociclita, intrucat confunarea lor cu
conjunctivita se poate sola cu complicatii grave"
Q R#c/iul rosuR poate sa ascuna ceva mai grav ecat o simpla conjunctivita si e aceea este
important consultul e specialitate"
Q Conjunctivitele alergice se caracterizeaza prin prurit, secretii serose neinsemnate cantitativ, eem
conjunctival cu aspect laptos si cu prezenta foliculilor in funul e sac conjunctival" 0n cazul afectiunilor virale
secretia este scazuta, congestia conjunctivala mai pronuntata si pot aparea infiltrate in cornee care se mentin
c/iar si o perioaa e 9-A luni" ?neori, se pot suprainfecta si atunci secretia evine purulenta" Conjunctivitele
infectioase au o perioaa e incubatie care ifera in functie e agentul patogen"
0mportantS
Fu se panseaza oc/iul bolnav, eoarece acumularea secretiilor sub pleoape favorizeaza multiplicarea
rapia a germenilor patogeni si aparitia complicatiilor" 3oarte importanta este respectarea ritmului e
aministrari si neintreruperea tratamentului upa a oua sau a treia zi, can pacientul remarca ameliorarea,
eoarece germenii patogeni nu sunt istrusi, evin rezistenti la tratament si conjunctivita se cronicizeaza"
Q e agentul patogen"
ratamentul
Se face cu antiseptice, antibiotice conform antibiogramei, antivirale, anti/istaminice, combinatii e
antibiotic si antiinflamator si este stabilit e meical specialist, in functie e caz" +ratamentul ureaza
aproximativ )-1$ zile"
10. ConD!n'ti"ita gono'o'i'% a 'o$il!l!i )i a#!lt!l!iB 'lini'a- tatament!l- $o.ila/ia.
*cest tip e afectiune face parte in ranul asa numitelor conjunctivite purulente! practic este vorba e
infectii severe ale mucoasei conjunctivale, insotite se eliminarea unor secretii purulente abunente, eem
palpebral si c/emozis 2eematierea membranei conjunctivale) " 0n marea lor majoritate, conjunctivitele purulente
sunt prouse e catre gonococ! alte forme e conjunctivite purulente pot fi eterminate e catre c/lamiii"
Feisseria gonorr/oeae este o bacterie care prouce e obicei infectii urinare, ar care in acelasi timp,
poate genera infectii cu localizare oculara" 0nfectia trebuie tratata cu seriozitatea, eoarece in multe intre
cazuri poate conuce la afectarea corneei"Conjunctivita gonococica apare mai ales la aultii cu o viata sexuala
activa, ar poate aparea si la copii"
Semne si simptome
15
www.medtorrents.com
*tunci can apare la copilul mic, conjuctivita gonococica poate provoca orbire" 0mbolnavirea copilului
se face cel mai aesea in momentul nasterii, atunci can copilul intra in contact cu secretiile vaginale patologice
ale mamei! e asemenea, imbolnavirea se poate prouce si prin intermeiul instrumentarului c/irurgical
contaminat! in foarte rare cazuri boala poate aparea inca in perioaa intrauterina" Copilul poate fi imbolnavit
si tariv upa actul nasterii 2lenjerie contaminata), simptomele ebutan ceva mai tarziu 2maxim 1( zile in
momentul contaminarii) " Simptomatologia ebuteaza in maxim ;2 e ore e la nastere" 0ntr-o prima faza e
aparitie a bolii, copilul prezinta eem palpebral consierabil 2umflarea pleoapelor), c/emozis si secretie
conjunctivala! ulterior, aceasta secretie evine purulenta si etermina aglutinarea cililor < eemul palpebral si
c/emozisul persista in continuare! secretia conjuctivala purulenta este atat e abunenta, incat la esc/ierea
fantelor palpebrale, aceasta poate fi proiectata in jet! in ultima parte e evolutie a bolii, apare inuratia
pleoapelor si roseata conjunctivei, iar secretia conjunctivala tine sa isi recapete caracteristicile initiale"
.a copilul mic, conjunctivita gonococica afecteaza ambii globi oculari" =oala se poate complica cu
aparitia ulcerelor corneei, a enocaritei sau a artritei genunc/iului" 1aca tratamentul se instituie rapi,
prognosticul este unul favorabil"
0n ceea ce priveste conjunctivita gonococica a aultului, afectiunea este e obicei unilaterala!
conjunctiva poate fi contaminata prin intermeiul pieselor e lenjerie contaminate, prin intermeiul mainilor
murare sau prin intermeiul obiectelor e toaleta contaminate! prezenta unei infectii urinare gonococice sau a
unei vulvovaginite 2la femei), favorizeaza in mo inirect, aparitia infectiilor conjunctivale" 0nfetia are o evolutie
asemanatoare cu cea a nou-nascutului! insa complicatiile aultului sunt mult mai severe si se instaleaza precoce"
*ultul cu conjunctivita gonococica prezinta urmatoarele elemente e iagnostic clinic: eem accentuat
al mucoasei conjunctivale, secretie purulenta in cantitate mare, eem instalat in jurul orbitei oculare, precum si
aenopatie satelita 2marirea e volum a ganglionilor limfatici preauriculari) " Complicatiile cele mai grave care
pot aparea sunt: ulceratiile e la nivelul corneei si perforatia corneei"
1iagnostic
.a copil, iagnosticul e conjunctivita gonococica poate fi stabilit cu usurinta, tinan cont e prezenta
semnelor clinice sugestive, e istoricul meical al mamei, si nu in ultimul ran e rezultatele culturilor e
laborator < care au rept scos cultivarea si ientificarea gonococului"
.a ault e un real folos sunt urmatoarele elemente: examenul clinic local, prezenta sau absenta unor
infectii genitale gonococice, si nu in ultimul ran, rezultatele examenelor microbiologice"
+ratament
3oarte importante sunt masurile profilactice, sustinute e elementele curative e tratament" Se
recomana ca oricare gravia sa fie investigata pentru o eventuala infectie gonococica 2vulvovaginita), care
uneori poate fi asimptomatica < aceste infectii pot fi tratate cu penicilina timp e sapte zile, fara a exista risc
malformativ pentru fat" 1upa nastere, preventiv, fatului ii poate fi aminisrtata o oza unica e ceftriaxon <
alternativ, fatul va beneficia e instilatii oculare cu nitrat e argint"+ratamentul curativ al conjunctivitei
gonococice aparuta la nou-nascut se face cupenicilina 2maxim oua saptamani) sau cu ceftriaxon 2maxim 1( zile
e tratament) " &inecarea poate fi ocnfirmata atunci can secretiile conjuctivale evin sterile"
.a ault, masurile e igiena locala si tratarea precoce a infectiilor tractului urinar, joaca un rol foarte
important in prevenirea infectiilor oculare" 1e asemenea, se recomana irigarea oc/ilor pentru inepartarea
secretiilor patologice! la nivel ocular pot fi aplicate preaprate ce contin antibiotice! pe cale sistemica pot fi
aministrate urmatoarele tipuri e antibiotice: cefotaxime, ceftriaxone sau penicilina"
11. ConD!n'ti"ita #i.tei'%B 'lini'a- tatament!l- $o.ila/ia.
Conjunctivita ifterica este un tip e infectie a membranei conjunctivale prousa e bacilul .offer!
incienta acestei boli a scazut simtitor upaintroucerea in practica meicala a vaccinului antiifeteric" 0n cele
mai multe situatii conjunctivita ifeterica acompaniaza alte infectii bacilare, cu localizare nazala, laringiana sau
faringiana"
0n fazele e ebut ale bolii, pacientul prezinta eem palpebral moale si pali, roseata a membranei
conjunctivale, secretie conjunctivala in cantitate moerata, precum si aenopatie satelita preauriculara"
?lterior, la nivelul membranei conjunctivale vor aparea formatiuni albicioase care upa ce se etaseaza lasa in
urma regiuni care sangera" *tat ganglionii sateliti preauriculari, cat si cei submanibulari vor fi mariti e
16
www.medtorrents.com
volum, iar la palpare vor fi urerosi 2aenopatie satelita) " ,acientul este febril! starea generala este alterata"
1upa aproximativ 21 e zile leziunile oculare tin sa se vinece, lasan in urma o serie e cicatrici efectuoase"
=oale evolueaza aesea grav, tocmai atorita aparitiei ulceratiilor corneei" *lte complicatii se pot atora
proceselor e cicatrizare efectuoasa" ,entru stabilirea iagnosticului pozitiv e conjunctivita ifeterica, se va
tine seama e prezenta semnelor clinice e conjunctivita! insa cele mai importante informatii sunt furnizate e
catre examenul microbiologic al secretiilor conjunctivale" +ratamentul recomanat este local < se realizeaza prin
utilizarea e coliruri ce contin antibiotice ce actioneaza tintit! e asemenea, se recomana utilizarea serului
antiifteric, aministrat pe cale parenterala"
12. ConD!n'ti"ita a#eno"ial%B 'lini'a- tatament!l.
7eratoconjunctivita cu aenovirus afecteaza mai ales pacientii aulti! foarte rar aceste boli se pot
manifesta sub forma e epiemii! virusul afecteaza mai alesconjunctiva bulbara" .a copii infectia conjunctivala
cu aenovirus etermina <febra si faringita 2faringo-conjunctivita) " 0nfectarea gazei umane este prousa cel
mai frecvent e serotipurile :, ' sau ;"
Serotipul : etermina imbolnaviri mai ales in sezonul cal! serotipul ; prouce imbolnaviri mai ales pe
timpul primaverii, in timp ce serotipul ' a putut fi izolat e la persoanele bolnave, pe tot parcursul anului"
0mbolnavirile generate e catre alte serotipuri nu au putut fi repartizate functie e sezon"
+ransmiterea infectiilor cu aenovirus se poate face in mo irect, prin contactul cu o persoana eja
infectata 2conjunctivita virala) ! e asemenea, infectia poate fi transmisa e la o persoana care prezinta infectii
ale cailor aeriene! au mai fost semnalateurmatoarele cai e transmitere a infectiei < prin intermeiul apelor
contaminate in bazine, prin intermeiul instrumentarului meical contaminat, sau prin intermeiul mainilor
contaminate" Cele mai expuse infectiilor conjunctivale cu aenovirusuri sunt persoanele care poarta lentile e
contact sau persoanele care lucreaza in meiul spitalicesc"
*enovirusurile pot patrune in organism prin intermeiul mainilor murare, prin intermeiul picaturilor
e saliva aerosolizate, prin intermeiul picaturilor oculare contaminate sau c/iar prin intermeiul contractului
cu instrumentar meical oftalmologic contaminat! e asemenea, exista supozitia ca infectia oculara se poate
realiza si pe cale enogena, virusul ajung in aceasta regiune prin intermeiul umorii apoase"
1eosebita atentie trebuie acorata masurilor e profilaxie a infectiei, aceasta eoarece contagiozitatea
este maxima in prima saptamana e boala" # persoana care a ezvoltat o boala cu un anumit serotip, va fi imuna
ulterior, in fata unei noi infectii cu acelasi serotip! existan atat e numeroase serotipuri e aenovirusuri,
probabilitatea unor infectii repetate este estul e mare" 3recvent infectarea conjunctivala poate fi insotita e o
simptomatologie respiratorie sau igestiva, mai mult sau mai putin zgomotoasa" Fou-nascutii sunt foarte
susceptibili in fata acestor infectii, mai ales upa primele sase luni e viata, can titrul anticorpilor transmisi e
la mama, scae consierabil"
Fu putem aprecia in mo riguros, cat va ura starea e imunizare instalata in urma unei astfel e infectii!
organismul uman este capabil e a elabora atat un raspuns imun umoral, cat si un raspuns imun celular! toate
reactiile si fenomenele imunologice provocate e infectia cu aenovirusuri, au capacitatea e a genera leziuni
locale oculare"5eicatia imunosupresiva ar si antibioticele utilizate in exces 2prouc un ezec/ilibru al florei
microbiene locale), favorizeaza aparitia infectiilor oculare"
13. ConD!n'ti"ita $im%"%ati'%B 'lini'a- tatament!l.
Conjunctivita este una intre cele mai frecvente si tratabile afectiuni oculare la copii si aulti"Fumita si
oc/iul rosu ,,aceasta reprezinta inflamatia conjunctivei, tesutul care inveleste oc/iul in partea intraorbitara si-l
mentine ume"&irusuri, bacterii, substante iritative 2praf, sampon, fum,apa pioscinelor),boli transmise sexual
sau alergeni pot eclansa conjunctivita"
Conjunctivita alergica este inpartita in mai multe subtipuri majore, intre cele mai frecvente sunt
conjunctivitele sezoniere si cele perene"
*cestea sunt eclansate e o reactie imuna anormala la anumite substante numite alergeni"
17
www.medtorrents.com
*lergenii intilniti cel mai es sunt:
-polenul,iarba,praful
-excremente e animale si pasari,
-acarieni, par si pene"
Clinic afectiunea se manifesta prin /iperemie conjunctivala, prurit,lacrimare si fotofobie"
+ratamentul este bazat pe anti/istaminice,econgestionante oculare,*0FS, ar cel mai bine este sa previi
ecit sa tratezi, astfel igiena oc/ilor si a miinilor este importanta"
Conjunctivitele alergice creeaza iscomfort si iritatie locala ar nu afecteaza functia acestuia pe termen
lung"
Ca!ze
Conjunctivita alergica afecteaza ambii oc/i si este un raspuns imun la un alergen" Celulele mastocitare
stimulate vor elibera 0g% anticorp specific alergiilor" 0g% va etermina eliberarea masiva a altor factori intre
care si /istamina responsabila e majoritatea simptomelor"
Cei mai comuni alergeni se intilnesc in meiul inconjurator:
-polenul
-praful e casa
-sporii e mucegaiuri
-pene,blana si excremente e animale"
Conjunctivita sezoniera este caracterizata e aparitia simptomelor in aceiasi perioaa in fiecare an"Cele
mai multe cazuri sunt atorate polenului si se eclanseaza vara"Simptomele tin sa ureze citeva saptamini in
fiecare an",olenul e iarba etermina simptome la inceputul verii"5ulte simptome apar impreuna cu coriza
,prurit nazal si tumefierea laringelui"
Conjunctivitele perene persista pe toata urata anului"*cestea sunt atorate unei alergii la praful e
casa",raful e casa contine acarieni- insecte microscopice care traiesc in fiecare casa, cel mai mult se ezvolta
in saltele, perne e puf si covoare" ,ersoanele cu conjunctivita alergica prezinta si rinita alergica, caracterizata
e stranut, coriza,nas rosu si pruriginos"
Simptomele tin sa fie mai grave in fiecare an"
-ambii oc/i sunt afectati ,iar simptomele evolueaza rapi
-oc/iul este pruriginos,si rosu-c/emozis
-senzatie e arsura, fara urere
-conjunctiva se tumefiaza
-lacrimare excesiva,ar secretia nu este purulenta
-veerea nu este afectata"
Conjunctivitele alergice nu au complicatii"1ermatoconjunctivita e contact si conjunctivita papilara
giganta pot sa cauzeze inflamatia si ulcerarea corneei-Ieratita, si lasata netratata ucin la piererea veerii"
Se folosesc cu succes:
-lacrimile artificiale- bariera si ilutie a alergenilor
-anti/istaminice topice sau sistemice-epinastine,azelastine
-vasoconstrictoarele-pentru a preveni c/emozisul-oximetazolina,tetra/irazolina
-stabilizatoarele celulelor mastocitare-bloc/eaza egranularea mastocitelor-cromoglicatul e
soiu,looxamie,Ietotifen
-*0FS-actioneaza pe blocarea caii cicloxigenazei,in/ibin eliberarea e prostaglanine-Ietorolac
-corticosteroizii-ramin cei mai eficienti in tratarea alergiilor grave-in/iba formarea e aci
ara/ionic,blocin calea cicloxigenazei si lipoxigenazei!acestia au si numeroase efecte averse: cataracta,
cresterea tensiunii oculare-glaucom,cresterea riscului e infectii oculare
-exemple: loteprenol etabonat, prenisolon acetat"
14. Pteigion!lB 'lini'a- tatament!l.
,terigionul este o afectiune bilaterala constan in aparitia unui pliu triung/iular cu baza spre
conjunctiva nazala si varful spre cornee" %xpunerea la fenomene iritative inelungate, praf, raiatii ultraviolete,
18
www.medtorrents.com
vant, pulberi etc" care prouc mici ulceratiicorneene constituie factori favorizanti in aparitia bolii" ,terigionul
invaeaza corneea prin vase e neoformatie forman un cap aerent la acest nivel" %volueaza fie spre stagnare
fie spre invazia rapia a corneei" Bareori capul pterigionului se poate maligniza" +rebuie facut iagnosticul
iferential cu pseuopterigionul aparut in urma arsurilor conjunctivale si inflamatiilor conjunctivale cronice ar
acesta nu este invaant si este insotit si e alte moificari aleconjunctivei"
+ratamentul 0n staiile incipiente sunt inicate injectii subconjunctivale cu corticosteroizi" 1aca insa este
inestetic sau foarte mare se face excizie urmata aplicarea unei grefe conjunctive" Beciivele 2estul e frecvente)
impun un tratament cu antimitotice, infiltratii cu corticosteroizi in asociere cu grefa e cornee lamelara si grefa
e conjunctiva libera"
===Completare21r" *rian Fecula):
,terigionul reprezinta egenerescenta conjunctivei bulbare! se prezinta ca un pliu e aspect triung/iular,
orientat cu baza spre conjuntiva nazala si varful spre cornee" =oala afecteaza ambii globi oculari! se manifesta
cu preilectie in ranul aultilor in meiul rural" %xista o serie e factori iritativi, care vor contribui la aparitia
acestei boli < microtraumatismele, raiatiile ultraviolete, particulele e praf, curentii e aer, iferite pulberi sau
fumul! toti acesti factori vor conuce la aparitia unor ulceratii e mici imensiuni la nivelul regiunii limbice"
?lterior, aceste ulceratii vor fi acoperite e o retea vasculara fina, care va invaa corneea" ,terigionul este
aerent la cornee, fiin inconjurat e o zona gelatinoasa, avasculara! leziunea evolueaza lent < ea se poate opri
spontan in evolutie sau poate invaa rapi corneea, pana catre regiunea centrala a acesteia" %xista si
posibilitatea ca pterigionul sa sufere o transformare maligna epiteliomatoasa"
,ractic, can vorbim espre pterigion, vorbim espre egenerarea tesutului /ialin si elastic < fibrele
elastice sunt marite e volum si egenerate /ialin, iar la nivelul corneei membrana =o>man este inlocuita cu
tesut /ialin si elastic" ,entru iagnosticul iferential al acestei afectiuni, trebuie exclus pseuopterigionul care
apare fie secunar unei arsuri c/imice 2cu acizi sau baze), fie secunar unei inflamatii cu caracter acut sau
cronic! e asemenea, trebuie avut in veere faptul ca, pseuopterigionul nu are teninta e a invaa structurile
invecinate"
+ratamentul pterigionului se face functie e evolutia acestuia! in faze incipiente ale bolii se recomana
utilizarea injectiilor subconjunctivale cu corticosteroizi! aca leziunea este e mari imensiuni si inestetica,
atunci poate fi excizata c/irurgical, urman ca apoi sa se realizeze o grefa e conjunctiva! o alta metoa
c/irurgicala o reprezinta excizia cu Ieratoplastie lamelara sau perforanta"
*esea pterigionul poate reciiva < situatie in care, leziunea va fi mai bine ezvoltata ecat cea initiala!
urmatoarele elemente pot contribui la evitarea reciivelor <inepartarea tuturor factorilor iritativi care au
favorizat aparitia pterigionului, purtarea e lentile fumurii si mai ales, alegerea pentru tratament a unei te/nici
c/irurgicale care sa genereze oar cicatrici conjunctivale cu ispozitie orizontala" ,entru formele reciivante e
boala, pot fi aministrate local antimiotice 2instilatii) ! e asemenea, se pot face infiltratii co corticosteroizi,
poate fi folosita metoa laser-argon, sau se poate realiza o grefa e cornee lamelara sau perforanta"
VI. A;ECIUNILE CORNEEI <I &CLEROTICEI
1. Clasificarea c/eratitelor" Semiologia complexT Un afectarea corneei"
C/eratitele se clasifica in: exogene2superficiale) si enogene2profune)" Cele exogene sunt,e obicei provocate
e agenti in meiul extern" %le pot fi secunare: conjunctivita, blefarita, tric/iazis,etc" Ceratitele enogene sunt
cauzate e agentii patogeni, care ajung la cornee pe calea /ematogene sau nervoasa" Ceratitele enogene
sunt:virale, parenc/imatoasa bacilara2tuberculoza), parenc/imatoasa sifilitica" Cele mai intilnite in practica
sunt urmatoarele forme e c/eratite: ulceroasa, virale, bacilare tuberculoasse
2. ?lcerul cornean serpiginos: clinica, tratamentul, profilaxia"
Se caracteriziaza prin efect corneean"%tiologiea este e origine exogene,mai rar enogene",rocesul inflamator
este e natura miIrobiana2pneumocoIus,streptoIoIus,stafilococus)"0nflamatia trece in staiul e
supuratie,incepin in straturile superficiale si apoi inainteaza,spre profunzimea tesuturilor corneiiL.eziunile
evoluiaza in ' faze:e infiltratie,e supuratie si e cicatrizare"Semnile subiective sunt:urerea e
oc/i,lacrimarea,fotofobiea,blefarospazmul,scaerea acuitatii vizuale,iar cele obiective--leziuni coneene,eem si
inflamatie corneana"+ratamentul:este combaterea infectiei prin ietrugerea sau neutralizarea agentului
patogen:terapie urgenta si intensiva cu antibiotici cu speItrul larg e actiune"
1)
www.medtorrents.com
3. C/eratitele virale: clinica, tratamentul"
%ste cauzat e virusul e tip epitelioneurotrop,ceia ce provoaca pe epitelio corneean eruptii,care se ulcereaza
rapi"*cest tip e c/eratite afecteaza cel mai es copii sub ) ani"%le sunt eobicei unilaterale si insotite e o
tulburare a sensibilitatii a corneene"&irusul este latent ar sup influenta unor factori ce reuI rezistenta
organizmului ca gripa,infectii locale,/ipertermiea is/i recapata viabilitatea si poate eIlans/a o infectie
acuta"+ratamentul este e oua tipuri,local si general"Cel local viziaza istrugerea virusului cu
antiseptice2levomicina e (,2)@),virosostatice2interferon,gamaglobuline),miriatice"Si tratament general
inclue aministrarea: gamaglobulinelor, moroxiina, vitaminoterapie"
4. C/eratoconjunctivita alergicT flictenularT 2scrofuloasT): clinica, tratamentul"
Se caracterizeaza prin proeminenta conjuctivala, infiltrate ce apare pe conjuctiva bulbara, eseori in regiunea
limbului" 3lictenele apar frecvent si pe cornee, care se ulcereaza moerat" =oala are incienta mai mare la
copii" %tiologic, ea poate fi alergicomicrobiana
2bacila sau streptococica), provocata e infectie e vecinatate sau apare ca rezultat al scaerii rezistentei
organismului"
5. C/eratita parenc/imatoasT lueticT 2sifiliticT): clinica, tratamentul, profilaxia"
,oate fi provocata e ambele forme ale sifilisului 2congenital sau obinit), fin eterminata, cel mai fregvent
e luesul congenital" =oala apare in copilarie 29-1) ani)! upa virsta 19-1: ani ea prezinta e cel mai multe ori
manifestarea unui sifilis obinit" 0n multe cazuri c/eratita parenc/imatoasa este insotita e otoscleroza,
moificari entare 2triaa Gutc/inson) ! periostite ale oaselor lungi, cicatrice perilabiale, micropoliainopatie"
Beactia =oret->assermann este pozitiva"
6. C/eratita parenc/imatoasT tuberculoasT: clinica, tratamentul"
Se manifesta la un singur oc/i"*pare in urma prezentei unui focar enogen si este o riactie alergica la toxinele
organismului" +ratamentVlocal si general" .ocal se aministreaza antiseptice,antibiotice, miriatice,
corticosteroizi" General <antibiotice, esensibilizante,vitamine"
7. 1istrofiile corneene" C/eratoconul"
Ce este c/eratoconulW C/eratoconul este termenul meical pentru corneea cu forma e con"
C/eratoconul este o afectiune care in general nu manifesta simptome pana in ultimii ani ai aolescentei" %ste o
Meroare e programareM congenitala a cresterii corneei, avan rept rezultat un viciu e refractie care, pe
masura ce avanseaza, evine tot mai greu e corectat" Corneea este in mo normal bombata si are o suprafata
netea in partea anterioara, ceea ce permite patrunerea uniforma a luminii catre cristalin, ajungan apoi la
retina" 0n cazul c/eratoconului, structura corneei este slabita, astfel incat aceasta se subtiaza si ajunge la forma
e con" Cauzele sunt partial e natura ereitara si afectiunea apare mai frecvent la baieti"
QSimptome"C/eratoconul afecteaza veerea treptat, iar evolutia bolii se opreste e la sine upa varsta e
$( e ani" 1upa aceea, moificarile aparute sunt in general usoare si lente" 0n timp, veerea evine neclara si
apar leziuni, iar in cazuri rare, o inflamare crescuta a corneei poate etermina ureri tranzitorii" *ceasta
inflamare, aesea brusca, se numeste atac /iropic, iar tratamentul consta in aplicarea unui unguent lubrifiant si
antibacterian" *fectiunea poate fi perceputa ca grava, insa nu uce nicioata la perforarea corneei"
Q+ratament"0nitial, afectarea veerii se poate corecta cu ajutorul oc/elarilor, iar aca forma corneei se
moifica prea mult, lentilele e contact reprezinta o buna alternativa" 0n faza avansata a bolii, can veerea nu
mai poate fi corectata astfel, se poate recurge la transplantul e cornee" 0n acest caz, se inlocuieste partea
centrala a corneei"
8. Sec/elele afecXiunilor corneei Yi metoele e tratament"
). %pisclerita Yi sclerita: etiologia, clinica, tratamentul"
%pisclerita reprezinta inflamatia episclerei, un strat subtire e tesut conjunctiv situat intreconjunctiva
si sclera" %pisclerita se aseamana cu conjunctivita, ar este un proces mult mai localizat, iar secretia este
absenta" 5ajoritatea cazurilor e episclerita sunt iiopatice, insa unele cazuri apar in carul unor boli
autoimune" Sclerita semnifica un proces inflamator profun, mai sever, asociat frecvent cu o boala e tesut
conjunctiv cum ar fi poliartrita reumatoia, lupusul eritematos, poliarterita nooasa, granulomatoza
8egener sau policonrita reciivanta"
2*
www.medtorrents.com
0nflamarea si ingrosarea sclerei pot fi ifuze sau noulare" in formele e sclerita anterioara, globul
ocular capata o tenta violeta si pacientul acuza sensibilitate oculara severa si urere, in formele e sclerita
posterioara, urerea si /iperemia pot fi mai putin importante, insa apar frecvent exoftalmia, efuziunile
coroiale, motilitatea reusa si tulburarile e veere"
%pisclerita si sclerita trebuie tratate cu agenti antiinflamatori nesteroiieni" 1aca tratamentul cu
acesti agenti nu a rezultate, poate fi necesara terapia topica sau c/iar sistemica cu glucocorticoizi, mai ales
can un proces autoimun preexistent este acti
Fu se panseaza oc/iul bolnav, eoarece acumularea secretiilor sub pleoape favorizeaza multiplicarea
rapia a germenilor patogeni si aparitia complicatiilor" 3oarte importanta este respectarea ritmului e
aministrari si neintreruperea tratament"
VII. A;ECIUNILE UVEEI <I CRI&TALINULUI
1" ?veitele: clasificarea, etiologia"
?veitele este afectiunea inflamatorie a uveei, se inpart in 2 grupe: anterioara si posterioara" ?veitele anterioare,
sau iriociclitele, pot fi clasificate, upa caracterul lor evolutiv, in acute, subacute si cronice"1upa moul e
reactie, ele se ivizeaza in iriociclite seroase, fibrinoplastice,/emoragice si purulente" Conform procesului
patologic ce sta la baza acestor afectiuni ele pot fii: agranulomatoase si granulomatoase" ?veitele posterioare
sau coroiitele,se clasifica in punct e veere clinic in coroie acute si cronice iar upa seiu -in ifuze si
circumscrise < cu focare unice sau multiple"
3. Ii#o'i'liteleB 'lini'a- tatament!l.
?veitele anterioare, sau iriociclitele, pot fi clasificate, upa caracterul lor evolutiv, in acute, subacute si
cronice" 1upa moul e reactie, ele se ivizeaza in iriociclite seroase, fibrinoplastice, /emoragice si purulente"
Conform procesului patologic ce sta la baza acestor afectiuni ele pot fii: agranulomatoase si granulomatoase"
0riociclitele acute cuprin iritele si ciclitele" 0ritele se manifesta prin ureri oculare si perioculare moerate,
fotofobie, lacrimare,scaerea acuitatii vizuale, mioza, sinec/ii iriocristaliniene posterioare, moificari e
culoare si e relief al irisului"
Ciclitele prezinta urmatoarele simptome: ureri oculare si perioculare spontane, mai ales nocturne, ureri la
presiunea igitala pe partea superioara a regiunii ciliare,scaerea veerii,eem palpebral, congestie
peric/eratica, moificari a tensiuni oculare"
0riociclitele se caracterizeaza prin urmatoarele simptomatologie: congestie peric/eratica! tulburare moerata a
umorii apoase cu prezenta unei cantitati mari e precipitate! vascularizarea irisului! sinec/ii iriene
posterioare,grosiere, e culoare bruna, care provoaca secluzie pupilara, glaucom secunar!moificari ale
tensiunii oculare" Beferitor la semnele reactionale vom remarca faptul ca urerea, fotofobia,lacrimarea si
blefarospasmul sunt atenuate, iar scaerea veerii este variabila" 1in punct e veere etiologic intr-un mare
numar e cazuri provenienta iriociclitelor ramine necunoscuta" 5ajoritatea iriociclitelor sunt e origine
infectioasa, exogena sau enogena" Cauze enogene pot fi:traumatismul ocular, operatii a globului ocular,ulcer
corneean,conbustiile cu substante c/imice" 0riociclitele enogene pot fi provocate e: boli infectioase e natura
bacteriana, virotica sau parazitara!infectii in focar!stari imunologice patologice" 0riociclitele pot avea
urmatoarele complicatii: sinec/ii posterioare totale! ocluzie pupilara! glaucom secunar! cataracte complicate!
c/eratite"
+ratamentul local are scop ilatarea oportuna a pupilei suprimarea fenomenilor inflamatorii si atenuarea
urerilor"1ilatarea pupilei previne secluzia si ocluzia pupilei, calmeaza urerile si pune uveea in
repaus"Belaxarea musc/ilor ciliari faciliteaza afluxul sanguin in segmentul anterior" 5iriaza se optine cu
ajutorul atropine 1@, mezatonului 1@, in combinatii cuscopolamina (,2)@ si arenalina (,1@" 3enomenele
inflamatorii se suprima cucorticosteroizi, antibiotice, sulfamie" Searea ureriloe se obtine prin injectii
paraorbitale cu novocaina, parabulbare cu antibiotice, arenalina" +ratament general poate fi paraspecific si
etiologic" +atament-paraspecific prin meicatie e soc 2auto/emoterapie, proteinoterapie, vaccinoterapie)
urmareste o actiune e esensibilizare nespecifica si curativa" Se recomana si o terapie antialergica: calciu
gluconat, suprastina, gamaglobulina, vasoilatante, aspirina" +ratament-etiologic vizeaza afectiunile cauzatoare
ale bolii"0n formele infectioase se aministreaza antibiotice si sulfamie" Se vor suprima e asemenea focarele e
infectie, se vor trata tulburarile e metabolism"

3. Cooi#iteleB 'lini'a- tatament!l.
Coroiitele reprezinta leziuni inflamatori prouse pe cale
21
www.medtorrents.com
/ematogena:fie ca rezultat al unei metastaze infectioase,fie ca o
reactie toxica sau alergica in focar"3ocarul inflamator apare e obicei
in jurul unui vas flebitic ri trombozat,evolueaza spre necroza si atrofie
cu lezarea lamei vitroase =ruc/ al epiteliului pigmentar al retinei"
Simptomele subiective- sunt senzati subiective anormale2g/ize
zburatoare,tulburari e veere),tulburari in cimpul vizual:scotoame,
/emeralopie"
Simptome obiective- se reuc la moificari oftalmoscopice: focare
atrofice,/emoragii,tulburari in vitros"
+ratamentul < este localo si general"
+ratamentul local costa in ilataea pupilei2se aministreaza atropina,
scopolamine,arenalina) antibiotice,corticoterapie in unele cazuri se recomana
si raio terapia in oze antiinflamatorii"
+ratamentul generalVeste specific atunci cin este cunoscut etiologia bolii
2tuberculoza,bruceloza,toxoplasmoza,sifilis,focare e infectii)"Se aministreaza
antialergice,gamaglobulina,antibiotice cu spectru larg"
$" A.e'*i!nile 'ongenitale )i #o(An#ite ale 'istalin!l!iB 'lini'a- tatament!l"
,atologiile cristalinului se exprima prin eplasari si tulburari e transparenta"
Cele mai ese sunttulburari e transparentaVcataractele"
Cataractele congenitale < prouc o scaere a veeri"
Cataractele polare--2anterioara si posteioara) se manifesta printrun punct
alb,care ocupa polul anterior sau polul posteriorsl cristalinului,aceste cataracte e
obicei nu prouc tulburari e veere inportante"
Cataracta nuclearaVgratie localizari centrale a ei bolnavul vee mai bine seara
,cin pupila este ilatata"
Cataracta totalaVintereseaza toate straturile cristalinului",upila este e culoare
alba-cenusie,boala se asociaza uneori cu nistagmus"
+ratament:0n formele stationare2cataracta zonulara,nucleara)se pot recurge la
o iriectomie optica,aca upa o miriaza atropinica se obtine o acuitate vizuala
mai buna"0ncataracta totala se recomana extractia cristalinului la virsta
pacientului e 2-9 luni,operatia constin in aspiratia cu seringa a maselor
cristaliniene opacifiate"
Cataractele obiniteVse manifesta prin piererea transparentei cristalinului"
Cataracta senila-este bilaterala,si progreseaza in ecurs e 2-' ani"%volutia
=oli nu este insotita e procese inflamatori si urere"Semnele subiective sunt:
Scaerea progresiva a veeri la istanta,g/ize zburatoare in cimpul vizual"Semn
obiectiv este opacitatea cristalinului"
Cataracta obinita are $ faze:incipienta,intumescenta,matura,/ipermatura6
Caracta incipienta <aparitia primelor puncte e opacifiere incristalin,eterminin
tulburari vizuale neinsemnate"=olnavii acuza prezenta unor puncte negre fixe in
cimpul vizual,poliopie"
Cataracta intumescenta < opacifierea cristalinului progreseaza treptat"
Cristalinul se marese in volum prin /iratare,flecteaza inainte irisul si micsoreaza
camera anterioara,capatin o coloratie cenusie-albicioasa"
Cataracta matura < se caracterizeaza prin faptul ca upa citeva luni sau c/iar
ani e la ebutul boli are loc es/iratatre a cristalinului"*cesta isi recapata
marimea camera anterioara revine la imensiunile normale"&eerea centrala
scae pina la perceptia luminii,iar cristalinul este totalmente opac"0n aceasta
faza se recomane un tratament operativ"
Cataracta /ipermaturaVupa mai multi ani e la staiul e maturizare zonele
subscapulare ale cristalinului se lic/ifiaza iar nucleul cae in partea inferioara a
capsulei"
Cataracta ermatogena < survine in afectiunile cutanate: neuroermie
scleroermie, eczeme cronice"
22
www.medtorrents.com
Cataractele toxiceVsunt bilatrale si incep prin opacitati in capsula
anterioara
+ratament c/irurgical consta in extractia intracapsulara a cristalinului"
)" 5etoele e corecXie a afac/iei"
VIII. A;ECIUNILE RETINEI <I A NERVULUI OPTIC
1" Spasmul, embolia Yi tromboza vaselor retinei 2stTri acute, ajutorul meical urgent)"
2" =e'olaea #e etin%B 'lini'a- tatament!l"
%ste una in afectiunile cele mai grave in patologia oculara" Sunt 2 tipuri :
- ,rimara sau iiopatica
- Secunara
1ezlipirea e retina primara apare mai es in miopia maligna si la bolnavii cu arterioscleroza" %ste o tulburare
in veere, manifestata printr-o umbra in cimpul vizual, este situata in sectorul inferior si acopera o parte in
obiectele privite" 0n citeva zile umbra se mareste si acopera tot cimpu vizual" 1ebutul insiioz este preceat e
simptome :
- =olnavii va in fata oc/ilor puncte negre mobile
- *u senzatii luminoase in forma e scinteie
.a examenul oftalmoscopic veem moificarea culorii , zonei ezlipite 2cenusie), iar vasele retinei par a avea o
culoare mai inc/isa"Suprafata retinei ezlipite proemina in vitros, formin cute" .a examinarea zonei ezlipite
veem o ruptura liniara, semilunara sau rotuna" Cel mai es rupturile retinei sunt in sectorul temporar
superior al globului ocular" Cauzele eclansarii ale rupturii pot fi :
- +raumatisme oculare sau miscari bruste ale corpului si oc/ilor
- &irsta inaintata cu scleroza vasculara
+ratament < este c/irurgical si vizeaza proucerea unor cicatrice care ar oblitera rupturile retiniene si ar
realiza o aeziune intre coroia si retina" *ceata se face prin invaginarea pe suprafata sclerala a iverselor
plombe 2e inox, cartilagiu, masa plastica)" *lte metoe e a apropia retina e coroia- prin proceee e
scurtare a globului ocular" .aseroterapia se face in ezlipirea e retina incipienta"
3. Patologia glo(!l!i o'!la ?n 'az #e #ia(et za1aat- 1i$etensi!nea ateial% )i a.e'*i!nile enale.
0n boala /ipertensiva sunt ' staii corespunzatoare maifestarilor generale ale bolii:
Staiu intai e angeopatie la funul e oc/i este o ingustare moerata a arterelor si ilatarea venelor" .a
incrucisarea arterelor cu venele ultimele sunt strivite sau infunate in retina" =ifurcatia ia forma literei Z ? [ in
loc e Z & [" in cazulr exagerari semnului Salus-Gunn la nivelul incrucisarii artero-venoase se constata o mica
/emoragie"
Staiu oi - apar neregularitati ale calibrului vascular in urma leziunilor organice e egenerare
vasculara" *rterele evin rigie si au aspect e un fir e argint"
Staiu trei < apar moificari retiniene care se manifesta prin /emoragii ifuse, exoate masive si eem
papiloretinian" Gemoragiile sunt situate in jurul papilei si are aspect variat 2punctiforme, liiniare)"
1iabet za/arat
%te o complicatie grava si apare e regula tirziu" =olnavii acuza tulburari e veere"
Betinopatia iabetica se manifesta prin ilatarea capilarelor venoase, formin microanevrisme sferice in urma
carora pot aparea /emoragii pe toata suprafata funului e oc/i"
Complicatiile :
- Glaucom /emoragic secunar
- Gemoragii intravitriene reciivante
- +romboze venoase
- 1ezlipirea e retina
+ratament < prevee un regim ietic, aministrarea insulinei, vaso-protectoare 2oxium, icnon, vitamina
,)" C/irurgical < se recurge itermo - sau fotocoagularea a capilarelor neoformate" 5icroanevrismele
retiniene se cauterizeaza cu laser preintimpini /emoragiile"
23
www.medtorrents.com
$" T!moile intao'!laeB #iagnosti'!l- tatament!l"
%le sunt maligne si benigne"
+umorile maligne" Betinoblastomul sau gliomul este o afectiune ce se intilneste la copii sub $ ani afectin un
singur oc/i" %volutia bolii uce la moartea copilului prin invaarea tumorii in cavitatea craniana" 3aza
incipienta trece e obicei neobservata, in faza a oua oc/iul apare iritat si ureros"prin pupila se vee tumoarea
sub o masa alba-galbuie care porimena in vitros, tumoarea este intens vascularizata" 0n faza a treia tumoarea
are o evolutie rapia si perforeaza sclera si corneia" 5etastazele au loc la nivelul craniului , ganglionii limfatici
in oase"
+ratamentul consta in sectionarea unei lungi portiuni in nervul optic" 0n faza incipienta se poate face
fotocoagularea, laserocoagulare a focarelor tumorale"
5. &taza $a$ila%- $a$ilita )i ne!ita eto(!l(a%- ato.ia ne"!l!i o$ti'. Ca!zele- 'lini'a- tatament!l.
Staza papilara este un eem neinflamator ce apare in urma impregnarii papilei cu lic/iul cefalora/iian"
+abloul clinic" .a inceput papila este tumefiata cu margini sterse" *rterele retiniene sunt subtiri, abia
vizibile"5ai tirziu apar /emoragii in flacara in puncte sau rotune" *cuitatea vizuala este mult timp pastrata"
Staza papilara evolueaza timp inenlungat 29-: luni) si ajunge la o atrofie poststazica cu alterarea veerii" Stza
papilara unilaterala etse e cauza locala : contuzii oculare, leziuni compresive intraoculare"Staza bilaterala este
favorizata e procese inocraniene expansive, neoformatiuni encefalita, /emoragii cerebrale apcese cerebrale e
formatii craniene"
+ratamentul are scop e vinecarea afectiunii , se face trepanatia ecompresiva in scopul salvarii functiei
vizuale, se aplica o terapie simptomatica, se pot aministra corticosteroizi pentru a actiona antiinflamator si
antialergic "
,apilita este o inflamatie a nervului optic" %ste e natura inflamatorie si se manifesta prin scaerea
importanta a veerii centrale, ingustarea cimpului vizual" .a examneul obiectiv veem o pareza a refluxului
fotomotor, mireaza eem inflamator al papilei" 0n unele cazuri papila apare striata in sens raiar, se observa
exuate si si /emoragii in jurul ei" %volutia papilitei este rapia " 0n unele cazuri mai putin grave are loc
recuperarea completa , cu recistigarea acuitatii vizuale"
+ratament " Se aministreaza anticoagulante, vasoilatatoare si vasoprotectoare"
Fevrita optica retrobulbara are loc cin inflamatia cuprine nervul optic in traiectul sau intraorbitar" Se
caracterizeaza prin saerea veerii centrale, acuitatea vizuala scae pina la perceptia luminii iar cimpu vizual
prezinta un scotom central" Scaerea vizuala este unilaterala sau bilaterala" Fevrita retrobulbara este prousa
e intoxicatiile cu alcool si nicotina" %volutia nevrita retrobulbare este in functie e etiologie"
0n cazurile benigne bolnavul isi poate recapata veerea" ?neori survine o atrofie optica" 3unctiile vizuale revin
trepatat la normal, iar semnele oftalmoscopice ispar" .a persoanele in etate evolutia este mai grava" 0n formele
bilateralenevrita optica evolueaza simetric"
%tiologie < nevritele optice pot fi prouse e :
- 0nflamatii locale
- 0nfectii generale
- 0nfectii in focar
- 0ntoxicatii cu substante c/imice, alcool metilic, nicotina
+ratament" 0n calitate e terapie simptomatica se aministreaza antibiotice , cotizon, vitamina =1" *socierea
cortico terapie cu antibiotice spectru larg este inicata in toate fenomenele e nevrita optica"
*trofia nervului optic < se manifesta prin scaerea veerii central, moificarii ale cimpului visual, alterari ale
simtului cromatic "
Sunt 2 tipuri e atrofii :
- Simpla
- ,ostnevritica
*trofia simpla se caracterizeaza prin :
1iscul papilar este e culoare alba
5arginile papilei sunt bine elimitate
&asele mari retiniene au calibru nemoificat
24
www.medtorrents.com
Semnele subiective se manifesta prin reucerea acuitatii vizuale, ingustarea cimpului visual si alterarea simtului
cromatic" *trofia poate fi unilateral si bilateral"
*trofia postnevritica oftalmoscopic se prezinta ca o ecolare a papilei, avin marginile sterse si este o
consecinta a eemului e staza a papilei" ,apila este e culoare alba-cenusie , cu margini neregulate , striata ,
excavatia fiziologica lipseste , venele sunt ilatate "
%volutia atrofiei optice secunare variaza in functie e etiologie" 0n unele staze papilare ea apare upa luni
e evolutie iar upa o nevrita poate aparea in scurt timp"
+ratament se aministreaza vasoilatatoare, vitamion terapie, corticoterapie, /eteroproteinoterapie"
IE. >LAUCOMUL
2. >la!'om!l. Clasi.i'aea- meto#ele #e #iagnosti'.
Fotiunea e glaucom cuprine o serie e conitii patologice la caror simptom comun este majorarea constanta a
tensiunii intraoculare,fapt care uce la ereglarea acuitatii vizuale,ingustarea cimpului vizual si atrofiea
nervului optiI"ClassifiIarea:glaucon primar si secunar"Glaucomul primar,clasificarea tine cont e $ criterii in
stabilirea iagnostiIului:1"forma clinica care pate fi esc/isa si
nc/isa"2"Staiul:initial,evaluat,manifest,absolut"'"Graul e
compensare:compensat,subcompensat,necompensat,eIompensat"$"1inamiIa functiei vizuale:stabilizata si
nestabilizata"Si glaucomul secunar,la care presiunia apare ca o complicatie a unei afectiuni primare oculare
sau extraoculare"5etoele e iagnostiI:,roba cu apa--se masoara mai intii tensiunea oculara,apoi pacientului
ise a sa bea o")l e apa timp e ) min"Si peste $)min se masoare tensiunea oculara,aIa creste cu mai mult e
9-:mmGg este pozitiv"+estul e cicloplegice:upa tonometrie se pune in oc/i /ematropina 1@,si apoi peste $)
min se mai masoara oata,aIa epas/este 9mmGg norma atunci se soIoate pozitiv",roba in intuneriI:consta in
aceia ca intro Iamera apsolut intunecata se pune pacientul pe $)-9( min"Si se instaleaza meriaza care inc/ie
ung/iul camerii anterioare si poate provoIa o criza acuta a tensiunii intraoculare mai ales la bonavii cu unc/ii
camerii anterioare ingust sau inc/is"
3. >la!'om!l '! !ng1i #es'1isB 'lini'a.
Glaucomul cu ung/i esc/is este o boala cronica bilaterala,cu evolutie progresiva si asimetriIa,ce se etermina
prin cresterii tensiunii intraoculare,ce etermina in mo secunar ereglari ale veerii centrale si
periferice"*cest glaucom se intilneste mai es la pacientii cu virsta mai mare e )( e ani,el este foarte pereculos
in cauza ca nu prezinta in faza initiala semne nici obiective nici subiective",rimele simtome subieItive sunt
tulburarile e veere e la inceput unilateral si apoi bilateral"3unul oc/iului e la inceput este normal,iar mai
eparte apare eplasarea nazala a vaselor centrale ale retinei si o excavatie papilara,care poate cauza atrofiea
nervului optiI"Glaucomul esc/is evoluiaza lent,prin scaerea acuitatii vizuale si ingustarea cimpului
vizual"+ratamentul c/irurgical aecvat,aplicat in faza initiala a bolii,poate incetini sau c/iar opri aceasta
evolutie pentru o perioaa e timp"
3. >la!'om a'!tB 'lini'a- #iagnosti'!l #i.een*ial- tatament!l.
Glaucomul acut se manifesta prin urmatoarele semne:cefalee,fotofobie si lacrimare,ureri in oc/i,in raacina
nasului si in inti,sIaerea brusIa a veerii ce pate auce si pina la pererea perceptii luminii"=plnavul prezinta
si semne generale:tulbulari egestive,colica /epatica,intoxicatii"Criza poate ebuta upa o emotie mare,un
consum mare e bauturi alcoolice,upa interventii c/irurgiIala".a examinul obiectiv:eem palpebral,oc/i
lacramisios,fotofobie,cornee insensibila,eem epitelial si stromal al acesteia".a palpare,oc/iul este ur,tensiunea
oculara ajunge pina la )(-9(mmGg"1iagnosticul iferentiat:in caz e glaucom aIut se face cu uveita
/ipertensiva acuta,laucom secunar,intoxicatii"+ratamentul meiIamentos:glicerol per os-cite 1=)g6Ig e masa
corporala!manitol2(@-perfizie intravenoasa cite 2g6Ig",resIrierea inometacinei,analgeticilor,bai ferbinti la
picioare"+ratament c/irurgical-riicarea blocajului pupilar,iriiItomie bazala cu trabeculectomie"

$" Tatament!l (olna"ilo '! #i.eite .ome #e gla!'om"
+ratamentul glaucomului cu ung/i inc/is este c/irurgical:se recurge la iriectomie bazala periferiIa cu
trabeculosclerectomie"+ratamentul glaucomului acut:tratamentul meiIamentos:glicerol per os-cite 1=)g6Ig e
masa corporala!manitol2(@-perfizie intravenoasa cite 2g6Ig",resIrierea inometacinei,analgeticilor,bai ferbinti
la picioare"+ratament c/irurgical-riicarea blocajului pupilar,iriiItomie bazala cu
trabeculectomie"+ratamentuI glaucomului secunar:este itiologic si viziaza,in primul rin,cauza care a
eterminat /ipotensiunea"+ratamentul glaucomului cu unc/i esc/is:este simtomatiI,urmarin scaesrea
tensiunii oculare cu ajutorul meiIamentelor,ear aca tratamenntul este intrerupt /ipertensiunea se
25
www.medtorrents.com
repeta"+ratamentul meicamentos inclue:mimetice sau miotice ca pilocarpina 1@,sau remeii simpatomimitice
ca arenalina 1@"+rat c/irurgiIal esti inicat in glauIom in care ,ineferent e tratament meiIamentos
aecvat,eficitul cimpului vizual si al veerii centrale continue sa creasIa"0nterventiea inclue sIurgerea umorii
apoase sau reucerea formarii ei",recum si se mai efectuiaza si trabeculotomie sau sinusotrabeculoectomie"
)" >la!'om!l se'!n#aB etiologia- 'lini'a- tatament!l"
*cest tip e glaucom evoluiaza concomitent cu un proces patologic ocular sau extraocular,care etermina
cresterea tensiunii oculare"1e obicei glaucomul secunar este unilateral"%l pate fi rezultatul unui afectiuni e
origine:egenerativa,inflamatorie,vasIulara,tumorala,traumatica,sau post operatorie"+ratamentuI glaucomului
secunar:este itiologic si viziaza,in primul rin,cauza care a eterminat /ipotensiunea"
6. >la!'om!l 'ongenitalB 'lini'a- tatament!l.
%ste o afectiune grava,contituin una intre principalele cauze e orbire la copii"*fectiunea este bilaterala,mai
es intilnita la baeti"Glaucomul la copii este legat e o malformatie congenitala a ung/iului camerular"Cauza
glaucomului este ificienta in ezvoltarea ung/iului camerii anterioare,fapt care contribue la reucerea
evacuerii umorii apoase"5anifestarile:opacitatea corneei,ureri oculare,fotofobie,eem
cornean,blefarospazm"+ensiunea oculara in acest tip e glaucom epaseste 2)mmGg,iar la examinul
oftalmosIopiI se Ionstata ca papila optiIa este eIolorata si excavata"Glaucomul epistat la timp si tratat
precoce presupune normalizarea tensiunii oculare,isparitia semnelor subiective si obiective ca
lacrimatia,fotofobie etc"Glaucomul netratat provoaIa complicatii:marirea in volum a globului ocular,tulbulari
trofice ale corneei,opacificare si islocatia cristalinului,atrofie nervului optiI"+ratamentul:interventia
c/irurgiIala,prin care se urmareste restabilirea permiabilitatea ung/iului camerii anterioare"#peratia se face
imeiat upa confirmarea iagnostiIului"
;" 5Tsurile organizatorice Un epistarea Yi ispensarizarea bolnavilor cu glaucom"
E. TRAUMATI&MUL OCULAR
1" Cauzele Yi formele traumelor"
#rganul vizual este tregvent supus traumatizmului"*cestea pot fi categorizate astfel:leziuni orbitale,ale anexelor
si ale globului ocular!iar upa natura:miIrotraumatizme corneoconjunctivale,contuzii,plagi penetrante cu sau
fara retinerea corpilor straini,conbustii fizice sau c/imice,leziuni prin raiatie"
1aIa in cazul traumatizmului are loc ezmembrarea tro/eei,peste care este eplasat tenonul musc/iului oblic
mare,ca rezultat apare iplopiea"1aca in rezultatul unei traume este fracturat sau comprimat nervul optiI se
manifesta:cetitate,miriaza,si alte afectari"+abloul cliniI epine e locul afectarii nervului:aca trauma sa
prous in funul orbitei nu se vor constata sc/imbari,peste 2-' saptamini va aparea o atrofie optica"%ar aca
este fracturat la 1(-12 mm e globul ocular,va avea loc obliterarea arterei centrare a retinei"
2" Semnele clinice ale leziunilor orbitei, tratamentul"
#rbita sufera multe leziuni"0n care care traumatizmele irecte /ematomul retrobulbar apare imeiat upa
taumatizm,iar in cele craniocerebrale se constata upa un interval e timp"Clinic se prouI exoftalmia
unilaterala sau bilaterala irecta,miriaza si imobilitatea globului ocular"Gematomul retobulbar poate fi riscant
prin compresiunea nervului optiI cu atrofiea optiIa secunara"#consicinta a contuziei orbitale poate fi si
fracturele bazei craniene,aceste fracturi sunt eterminate e soc irect,ele intereseaza marginea orbitei cu o
eventuala iraiere la perete"%ar fractura peretelui poate auce la enoftalmie traumatiIa,iar aIa intereseaza uun
pac/et vasculonervos uce la tulbulari senzitive in teritoriul respeItiv"+ratamentul leziunilor orbitale consta in
resorbtia /omoragiilor"0n cazuri grave se recurge la interventie c/irurgicala la care trebue sa participe si
oftalmolagul,neurolagul,specialis/ti in c/irurgia cuIolaxilofaciala si otorinolaringologi"
'" .eziunile pleoapelor, conjunctivei" ,relucrarea plTgilor"
.a nivelul plioapelor se observa excoriatii sau ac/imoze lipsista e inportanta clinica:se intilnesI si /ematoame
pronuntate care inc/i pleoapele,precum si plagi profune taiate sau zrobite".a nivelul conjunctivei se opserva
sufuziuni sangvine,care apar imeiat upa contuzie in eosebire e cepe palpebroconjunctivale care apar peste
2$-$: e ore".eziunele ale pleoapelor sun insotite aproape intoeauna e leziuni ale globului ocular"
$" Contuziile oculare: clinica, tratamentul"
26
www.medtorrents.com
)" +raumatismul ocular penetrant: clinica, tratamentul"
Smenele e penetratie a globului ocular ifera in functie e faptul cum sa prous plaga:la nivelul corneei sau la
slerei",erforatia corneei este insotita e urere acuta,fotofobie,blefarospazm,lacrimare,tulburarile veerii",laga
la nivelul sclerei se manifesta prin:culoarea niagra a uveei,corp vitros se prelinge ca un lic/i
semiviscos,/ipotonie oculara pronuntata,/emoftalm partial sau total",laga sclerala mica poate sa ramina ne
opservata,mai ales aca este mascata e o sufuziune sangvina conjunctivasla,in acest caz /ipotoniea oculara este
suspecta"#rice plaga penetranta a globului ocular este consierata grava,eoarece poate avea loc infectie
intracapsulara sau retentia in oc/i a agentului vulnerant"+ratamentul:plagile mici si cele intepate se inc/i
spontan si repee,iar cele mari vor fi suturate ermetiI sub miIrosIop",ina la vinecare plagii ise aplica solutii
izifectante in sacul conjunctival si pansament steril pe oc/i"1aca apar semne e infectii intraoculare,se
aministreaza i6m esensibilizante,antibiotice"Cub conjunctiva si retrobulbar antibiotice se aplica impreuna cu
corticosteroizi"Se presIriu remeii miriatice"
9" #ftalmia simpaticT: etiologia, clinica, tratamentul, inicaXiile pentru enucleare"
;" *rsurile oculare actinice: tratament, profilaxia"
:" *rsurile c/imice ale globului ocular: clinica, ajutor urgent, tratament, profilaxia" Staiile arsurilor c/imice"
A" ,articularitTXile traumatismelor la copii Yi profilaxia lor"
27