4.8.5. Tipuri constructive de zdrobitoare - dezciorchintoare.

4.8,5.1.1. Zdrobitor - scurgtor.

Zdrobitoarele scurgtoare au fost construite din necesitatea simplificrii prelucrrii strugurilor,
prin realizarea scurgerii mustului liber, concomitent cu zdrobirea strugurilor.
Este format dintr-un zdrobitor cu valuri canelate !" fig. 4.115" turnate din bronz, av#nd la partea inferioar un
transportor de mustuial cu melc $", cu a%utorul cruia se realizeaz scurgerea mustului liber.
&uraia melcului este !4 rot'min, iar distana dintre valuri !,!5-(,)5 mm.
*ustuial zdrobit de cele dou valuri ale zdrobitorului
cade +ntr-un %g,eab de tabl perforat montat la partea
inferioar a carcasei. -n acest %g,eab este montat un melc
transportor +nclinat la !.-!5/, care ve,iculeaz mustuiala de-a
lungul su 0i a unui cilindru perforat montat +n prelungirea
%g,eabului de mustuial. *ustul liber se scurge prin orificiile %g,eabului 0i
cilindrului perforat, iar mustuial scurs este eliminat prin gura de evacuare 5".
*ustul scurs se colecteaz +ntr-un bazin plasat sub %g,eabul perforat, de unde prin
racordul 4" se scurge spre cisternele de colectare ale cramei.
1in cauza lipsei dezciorc,inrii 0i a comprimrii mustuielii +n dispozitivul
de scurgere, mustul obinut cu acest utila% este foarte bogat +n substane tanante.
&otodat, prin frecarea mustuielii de pereii cilindrului perforat, are loc o mrunire
a componentelor solide, care duce la mrirea procentului de burb din must.
2olosirea zdrobitoarelor-scurgtoare de acest tip nu este
recomandabil dec#t +n situaia +n care strugurii care trebuie
prelucrai sunt de calitate inferioar, astfel +nc#t o prelucrare
comple3 nu ar fi rentabil.
4aracteristici te,nice5 capacitatea de prelucrare5 5-6 t',7 puterea electromotorului !,8 897
capacitatea co0ului de alimentare 8. 17 turaia valurilor 1!. rot'min7 turaia melcului !4 rot'min7
distana dintre valuri !,!5-(,)5 mm.
:a reglarea distanei dintre valuri, se ine seama de5 diametrul boabelor, starea recoltei de
struguri, forma suprafeei valurilor.
-ntreinerea const +n splarea zilnic cu %et de ap, dup +ncetarea activitii. ;e spal p#lnia de alimentare, valurile
zdrobitoare, gura de evacuare, prile interioare, dup scoaterea capacelor laterale 0i demontarea sitei de fund din dreptul capacelor.
<evizia ma0inii se face o dat pe an, la sf#r0itul sezonului, 0i const +n demontarea ma0inii,
curirea organelor de lucru 0i verificarea lor.
4.8.5.1.2. Zdrobitor - dezciorchintor cu pomp.
Zdrobitorul - dezciorc,intor cu pomp este de fapt un agregat numit egrafulopomp, care
.prezint o serie de avanta%e5 indici calitativi de lucru superiori, productivitate ridicat, utilizare larg,
reglare simpl, ocup un spaiu restr#ns.
Zdrobitorul - dezciorc,intor cu pomp &Z1-1 are urmtoarele componente principale5
valurile de zdrobire !", cilindrul separator 4", arborele dezciorc,intor 6", pompa de mustuial 8"
fig. 4.116".
4adrul agregatului este o construcie metalic din profiluri = 0i din cornier, sudate, pe care sunt
montate, +n 0uruburi, diferitele organe ale ma0inii. >cesta este fi3at pe fundaie prin 0ase 0uruburi
speciale.
Zdrobitorul este format din patru valuri canelate, +mbrcate la e3terior cu o cma0 de oel ino3idabil.
?alurile e3treme sunt montate pe buc0e e3centrice de font, care permit prin rotirea lor, reglarea distanei dintre ele 0i valurile fi3e.
@entru evitarea deteriorrii diferitelor organe ale ma0inii, +n cazul intrrii unor corpuri tari +ntre valuri, zdrobitorul este prevzut cu un
cupla% de siguran cu con de friciune.
-n funcionarea normal, cuplul motor primit de la roata de lan $", montat pe butucul roii
dinate !", care se rote0te liber pe a3ul 1", se transmite a3ului 6" prin intermediul roii dinate
libere5" 0i a conului de friciune 4" fig. 4.11)".
;tr#ngerea conului de friciune 4" +n loca0ul su de pe roata dinat 5" se face cu a%utorul
piulielor 8" 0i al 0aibei elastice )".
An cazul +n care momentul de torsiune rezistent dep0e0te o anumit valoare, conul de friciune patineaz +n loca0 +ntrerup#nd
transmiterea mi0crii.
Buncrul de alimentare, montat pe cadrul zdrobitorului, este construit din tabl de oel cu profiluri cornier sudate.
@entru evitarea contactului strugurilor cu fierul, +n interior, buncrul este acoperit cu un strat de vopsea rezistent la aciunea acizilor din
must. An partea opus alimentrii cu struguri acesta este prevzut cu un perete mai +nalt pentru evitarea cderii strugurilor +n afara
buncrului.


2ig. 4.115- Zdrobitor-scurgtor5 /- plnie
de alimentare: 2 - valuri canelale; 3
-transportor cu nec; 4 - racord
evacuare; 5 -plnie evacuare, mustuial
scurs; 6 - cilindru perforat.

2ig. 4.116 - Zdrobitor-dezciorc,intor cu pomp5 1 - uncr de 2ig. 4.11) - 4upla% de siguran cu con de alimentare; 2 - val
de !droire; 3 - perete "nclinat; 4 - cilindru friciune5 1-arore val; 2- roat dinat;
separator; 5 - se#mente de spir; 6 - arore de!ciorc$intor; % - 3- roat de lan; 4- con de &riciune; 5-palete; roat dinat;' - pomp de
mustuial cu piston; ( - )#$ea evacuare roat dinat; 6-arore val; %- ai ciorc$ini; 1*- a!in colector mustuial; 11 - #ur de evacuare
elastic; '-piuli
mustuial+
4ilindrul separator este un tambur din tabl de oel ino3idabil, perforat, pe care este nituit, la
captul anterior, o coroan dinat de antrenare, iar la captul posterior un inel de rulare. &uraia
cilindrului separator este de 14 rot'min.
@e corpul tamburului sunt montai +n e3terior opt segmeni de spir, care transport spre carcasa
inferioar a dezciorc,intoruiui boabele czute +n %g,eabul cilindrului separator, prin orificiile
tamburului.
>rborele dezciorc,intorului, plasat +n interiorul cilindrului separator se compune dintr-un val
pe care sunt montate prin filetare 0i piulie de siguran, o serie de palete dispuse +n spiral. &uraia
arborelui dezciorc,intor este de 166 rot'min.
>t#t arborele c#t 0i paletele sunt confecionate din oel ino3idabil. >3ul se spri%in pe dou
lagre cu rulmeni, iar la captul anterior sunt montate dou roi de lan.
;trugurii descrcai +n buncrul 1" fig. 4.116" sunt antrenai prin rotirea valurilor
zdrobitorului !" +ntre acestea 0i zdrobii, dup care cad pe peretele +nclinat $". 1e aici strugurii
alunec spre cilindrul separator 4", de unde sunt preluai de paletele a3ului separator 6", care +i
antreneaz spre %g,eabul de evacuare a ciorc,inilor (".
@rin rotirea arborelui dezciorc,intor, paletele )" ale acestuia lovesc ciorc,inii cu boabe, proiect#ndu-i spre
pereii cilindrului separator, desprinz#nd boabele de pe ciorc,ini. @aletele arborelui dezciorc,intor, dispuse +n spiral, antreneaz
ciorc,inii fr boabe, spre partea posterioar a cilindrului separator 0i +i evacueaz prin %g,eabul (".
@entru prelungirea sau scurtarea timpului +n care ciorc,inii sunt supu0i aciunii paletelor, acestea sunt prevzute cu posibilitatea
de reglare a orientrii lor prin rotirea +n %urul a3ei proprii.
Boabele zdrobite, desprinse de pe ciorc,ini, cad prin orificiile practicate +n pereii cilindrului separator, de unde, prin rotirea
acestuia +n sens invers sensului de rotire al a3ului dezciorc,intor", sunt +mpinse de ctre segmenii elicoidali 5", spre carcasa inferioar
a agregatului, +n bazinul 1.", de unde pompa 8" le evacueaz spre scurgtor.
Caracteristici tehnice5 capacitatea de prelucrare5 $.-45 t',7 capacitatea buncrului de alimentare5 1,4 m7 debitul
pompei5 4.... l',7 +nlimea de refulare a pompei pe vertical5 14 m7 puterea electromotorului5 1. 897 n5 15.. rot'min7 dimensiuni de
gabarit, +n mm5 $16. 3 !... 3 $6).5 masa5 $... 8g.
?ariaia capacitii de prelucrare a agregatului este limitat de productivitatea valurilor zdrobitoare care este funcie de
indicele de zdrobire care depinde de calitatea materialului.
Andicii calitativi ai agregatului, +mbogirea mustului +n substane tanante 0i fier sau vtmarea ciorc,inilor 0i seminelor se
+ncadreaz +n limitele valorice impuse de cerinele te,nologice.C
4.8.5.1.3. Zdrobitor - dezciorchintor cu dispozitiv de prelevare a mustului
>lt ma0in tip zdrobitor - dezciorc,intor este cea cu dispozitiv de prelevare fig. 4.118" a
mustului 0i a fost realizat +n <om#nia.
;trugurii din buncrul 1" cad pe valurile !", de unde prin obturatorul $" a%ung pe arborele 6"
al dezciorc,intoruiui cu palete 4", ciorc,inii evacu#ndu-se prin %g,eabul )", iar bobiele zdrobite prin
perforaiile cilindrului 5" a%ung#nd la 0necul 8".
>ceast ma0in se deosebe0te de celelalte utila%e, de acela0i tip, prin faptul c pentru evacuarea bo0tinei se utilizeaz dou
0necuri 8" 0i 11". =ltimul este montat sub un ung,i de 45/. ;ub ambele 0necuri sunt instalate dou site (", 1." prin care, la mi0carea
bo0tinei, se elimin mustul.
2ig, 4.118 - ;c,ema te,nologic a ma0inii tip zdrobitor-dezciorc,intor cu dispozitiv de prelevare a mustului5 1 - uncr; 2 - valuri; 3 -
oturator; 4 - palete; 5 - cilindru per&orat; 6 - arorele de!ciorc$intorulut; % - )#$ea pentru evacuare; ' - nec; (, 1*- site; 11 - nec+
>vanta%ele acestei ma0ini constau +n5 posibilitatea obinerii unui must de diferite fracii7
+ncetinirea procesului de o3idare a bo0tinei datorit mic0orrii timpului ei de prelucrare", mic0orarea
suprafeei necesare produciei prin scoaterea din linie a scurgtorului" 0i +n universalitatea utilizrii
datorit obturatorului $" pot fi prelucrai struguri cu separarea 0i fr separarea ciorc,inilor".
4.8.51.4. Zdrobitor - dezciorchintor tip !"#.
An fig. 4.11( a este prezentat sc,ia de principiu a dezciorc,intorului tip ?1D-!., iar +n fig.
4.11( b sc,ema cinematic a acestei ma0ini. ;c,ema principial a zdrobitorului-dezciorc,intorului cu
valuri rm#ne nesc,imbat aproape pentru toate variantele de ma0ini din aceast grup.
@rincipiul de funcionare al dezciorc,intorului tip ?1D-!. este urmtorul5 recolta este descrcat +n buncrul de alimentare de
unde trece printre valurile !" 0i se zdrobe0te. &rec#nd printre valuri. toat masa de struguri se +ndreapt spre dezciorc,intor, bo0tina
este supus loviturilor paletelor +n urma crora bobitele se desprind de ciorc,ine. Bobitele trec prin orificiile cilindrului perforat
a%ung#nd +n recipientul de ba0tin, iar ciorc,inii deplas#ndu-se sub aciunea paletelor se +ndreapt spre ie0ire. +n partea inferioar a
recipientului pentru bo0tin se afl 0necul care transport bo0tina la pomp.
4. 8. 5. 1. 5. Zdrobitor - dezciorchintor tip VPPV.
=tila%ul fig. 4.1!." este alctuit din buncrul de recepie 1", pe fundul cruia sunt instalate dou
transportoare !" cu plci, care se mi0c unul +n +nt#mpinarea altuia. 2iecare transportor este e3ecutat sub form de band infinit care
este +nf0urat pe roile dinate $% )", 8". @lcile alunec liber de-a lungul g,ida%elor 1.". @lcile suprapuse una peste dta prezint
v#rfuri 0i goluri realizate astfel +nc#t v#rful de la placa superioar s corespund cu golul de la placa inferioar.
;ub transportoare este instalat dezciorc,intorui $", sub care se afl sita de scurgere 4".
Bo0tina, trec#nd prin sita de scurgere, a%unge +n scurgtorul (", unde sucul o transport spre prese.
&ransportoarele 0i dezciorc,intoarele 0necului sunt acionate de la motorul electric prin transmisie cu
curea.
@rincipiul de funcionare al ma0inii tip ?@@?-!. const +n urmtoarele5 masa de struguri
a%unge +n buncr, care are +n partea inferioar dou transportoare cu plci +nclinate.
<iflurile de pe plcile transportoare apuc strugurii 0i-i +ndreapt spre orificiul conic care se
+ngusteaz 0i unde are loc zdrobirea de mai multe ori a strugurilor 0i apoi prin sita de scurgere a%ung +n scurgtorul cu 0nec. *ustul ravac
din scurgtor este colectat +n rezervorul pentru must, iar bo0tina este trimis la presare.
48.5.1.$. Zdrobitor cu val&uri pro'ilate.
4onstrucia unui zdrobitor cu valuri profilate 0i cu role este urmtoarea fig. 4.1!1"5 pe fundul
buncrului de recepie 1" sunt instalate dispozitivele de zdrobire. +ntre acestea, fi3at pe pereii
buncrului, este instalat placa de separare !".
1ispozitivele de zdrobire constau din dou valuri cuplate $", cu v#rfuri 0i dega%ri cu acela0i
profil. @e v#rfurile fiecrui val sunt montate rolele 4", care au posibilitatea de a se roti. >3ele acestor
role sunt paralele cu a3ele 6" de rotire a valurilor. <olele sunt fi3ate +n dega%rile )" ale valuri lor.
>3ele rolelor sunt fi3ate +n urec,ile barelor de montare fi3ate pe prile frontale ale valurilor, iar suprafeele rolelor 0i ale valuriior sunt
cauciucate.
2ig. E.11(- Zdrobitorul-dezciorc,intor tip ?1D-!.:a- sc$ia de principiu; - sc$ema cinematic; 1 - uncr; 2 - valuri; 3
-cilindrul desciorc$intorului; 4 - capac; 5 - arorele de!ciorc$intorului; 6 - palete; %- dispo!itiv, portar elicoidal; ( - cadrul mainii;
1* - #ur evacuare atin; 11 - #ura evacuare ciorc$ini; 12 - clapet oturatoare+
2ig. 4.1!. - Zdrobitorul-dezciorc,intor tip ?@@?-!.5 1 - uncrul de alimentare; 2 - transportoare cu plci; 3 -
de!ciorc$intor; 4 - sita de scur#ere; 5 - nec; 6, 7, 8 - roi dinate; 9 - scurgior cu nec; 10- ghidaje.
1 2
2ig. 4.1!1 - ;c,ema te,nologic a ma0inii5 1 - uncrul de alimentare; 2 - placa de separare: 3 - valuri; 4 - role; 5,
6 - a,ele de rotire; %, ' - de#a)rile valurilor, 9 - urechile barelor de ontare ale rolelor.
@rincipiul de funcionare al utila%ului este urmtorul5 strugurii se introduc +n buncrul de
alimentare. @ereii +nclinai ai buncrului 0i placa de separare a flu3ului !", datorit masei proprii a strugurilor, +i diri%eaz spre
dispozitivul de zdrobire. 4a urmare a rotirii valuriior $" +n sensuri opuse, strugurii sunt atra0i +n spaiul dintre rolele 4" 0i dega%rile 8".
<otindu-se +n %urul a3ei sale +n dega%are, rola se rostogole0te pe masa de struguri 0i compenseaz complet diferena vitezelor de rotaie
ale suprafeelor tangeniale ale valuriior 0i e3clude mi0carea 0i frecarea strugurilor.
4.8.5.2. Zdrobitoare-dezciorchintoare centri'u(e cu )ocuri.
@articularitatea specific a principiului de funcionare a zdrobitoarelor-dezciorc,intoare centrifuge cu
0ocuri este realizarea simultan a operaiilor de zdrobire 0i dezciorc,inare efectuate de ctre rotorul ma0inii. >ceste ma0ini sunt
caracterizate de o turaie mare a rotorului p#n la 45.-5.. rot'min".
-n funcie de poziia organelor de e3ecuie, zdrobitoarele - dezciorc,intoare centrifuge cu 0ocuri se sub+mpart +n utila%e
verticale 0i orizontale.
-n cazul celor orizontale, +n bo0tin rm#ne o cantitate oarecare de boabe nezdrobire 0i, prin urmare,
este necesar introducerea unui dispozitiv suplimentar de zdrobire.
1in punct de vedere te,nologic, e3istena vitezelor mari ale organului de e3ecuie la zdrobitoarele centrifuge cu 0ocuri se
reflect negativ asupra calitii mustului, +n comparaie cu zdrobitoarele cu valuri.
-n fig. 4.1!! sunt prezentate sc,emele principale ale zdrobitoare+or-dezciorc,intoare centrifuge cu 0ocuri. >rborele cu brae se
afl +n cilindrii 4" 0i 5" care, la r#ndul lor, se afl +n interiorul cilindrului 6".
@rincipalul organ de lucru al ma0inii este rotorul, care este reprezentat de un arbore vertical 1"
+n cazul al doilea - arbore tubular" cu braele !". :a e3tremitatea de %os a arborelui este instalat un suport +n cruce )".
2iecare perec,e de brae este fi3at pe arbore sub un ung,i de (./ fa de cea vecin. @e suportul )" sunt instalate paletele verticale $",
+nf0urate pe o spiral +n spaiul inelar dintre cei doi cilindri. 4ilindrul e3terior 6" este perforat 0i comunic cu recipientul pentru bo0tin
al ma0inii.
2ig. 4.1!! - ;c,ema te,nologic a zdrobitorului-dezciorc,intor centrifug cu
0ocuri5 a - cu arbore comun, cu brae 0i palete7 b - cu arbori de acionare, separai7 1,
8 - arbori7 ! - brae7 $ - palete elicoidale5 4 - cilindri interiori netezi7 5 - cilindru
interior ondulat7 6 - cilindru e3terior perforai7 ) - suport +n cruce.
;uprafaa lateral interioar a cilindrului mic 5", +n varianta din fig. 4.1!! a, este ondulat,
pentru mrirea forei de lovire a strugurilor de pereii cilindrului. :a varianta din fig. 4.1!! b, 8"
reprezint un arbore vertical cu paletele elicoidale. @aletele elicoidale sunt destinate separrii eficiente a
resturilor de coa% a bobitelor, separrii bobitelor de ciorc,inii ptrun0i +n spaiul inelar dintre cilindri, precum 0i transportului
ciorc,inilor ctre orificiul de evacuare 0i +nlturarea lor din zdrobitor.
;c,ema prezentat varianta 1 - fig. 4.1!! a" corespunde zdrobitoarelor tip F1D-!., F1D-$.
din <. *oldova 0i sistemului B:>4GE<E 2rana, >lgeria".
2irma HDarollaH Atalia" produce zdrobitoare cu productivitatea de $. 0i 4. t', staionare" 0i de
1. t', mobile". >semenea tipuri de zdrobitoare sunt produse 0i de firma HDianazzaH Atalia".
>naliz#ndu-se procesul de lucru al acestor ma0ini, s-a stabilit c, dup lovirea cu braul,
strugurele prime0te o vitez considerabil 0i poate s ias din camera de zdrobire, trec#nd pe l#ng
celelalte brae. @ractic, +n camera de zdrobire se efectueaz nu mai mult de 1-! lovituri ale braelor pe
fiecare strugure.
Zdrobitoarele-dezciorc,intoare cu brae, cu dispunerea vertical a organelor de lucru, prezint
o eficien te,nologic sczut. =n rol important +n distrugerea bobitelor 0i +n dezciorc,inare +l are procesul de
transport al strugurilor cu a%utorul paletelor elicoidale ctre orificiul de ie0ire pentru ciorc,ini, proces care este +nsoit de o frecare intens
a strugurilor pe suprafaa cilindrului perforat.
;unt posibile mai multe metode de +nlturare parial a acestor nea%unsuri. >stfel, +n Atalia, 2rana precum 0i +n alte ri sunt
patentate utila%ele tip zdrobitor-dez3riorc,intor verticale cu a0a-numita alimentare cu struguri Hde %osH, dintre asemenea construcii
deosebindu-se zdrobitoarele HBlac,ereH fr brae. @entru zdrobitoarele-dezciorc,intoare cu alimentare Hde %osH nu este necesar
instalarea receptorului de bo0tin.
I metod de mrire a gradului de uniformitate al zdrobirii strugurilor este folosirea mecanismelor de acionare independent a
arborelui cu brae fa de cel cu palete elicoidale.
=n asemenea tip de utila% este cel reprezentat +n fig. 4.1!! b care este realizat dintr-un corp cilindric, pe a crui parte
posterioar este instalat fereastra pentru evacuarea ciorc,inilor.
4oncentric corpului este a0ezat un cilindru interior 4", deasupra cruia este instalat buncrul de alimentare. +n interiorul
corpului, concentric cu acesta, se afl 0i cilindruJ perforat 6". @e a3a corpului cilindric vertical este instalat arborele 8", care +n partea de
%os, cu a%utorul unui suport de tip cruce orizontal )", are fi3ate paletele elicoidale $". @e arborele tubular 1" sunt instalate braele !"
.
2ig. 4.1!$ - Zdrobitorul-dezciorc,intor centrifug cu 0ocuri tip F1D - 5.5 1 - corpul cilindric; 2 - cilindrul
interior; 3 - uncrul de alimentare; 4 - cilindrul per&orat e,terior; 5 - arorele de!ciorc$intorului; 6 - suport "n cruce; % - palete
elicoidale; ' - arore pentru acionarea !droitorului; ( - rae ori!ontale ale !droitorului+
;trugurii se rstoarn +n buncrul zdrobitorului, de unde trec +n cilindrul mic unde, cu a%utorul
braelor care se rotesc, se realizeaz zdrobirea strugurilor 0i dezciorc,inarea. An nartea inferioar a
corpului, strugurii sunt aruncai datorit forei centrifuge pe paletele elicoidale. Bobitele zdrobite cad
prin gurile cilindrului perforat 0i sunt evacuate prin fereastra special.
&abelul 4.11
>ceast sc,em funcional st la baza construciilor utila%elor F1D-!.. F1D-$.> 0i F1D-5.
care au productivitatea de !., $. 0i respectiv 5. t', tabelul 4.11". +n fig. 4.1!$ este prezentat sc,ema
te,nologic a zdrobitorului F1D-5..
4.8.$. Calcului tehnolo(ic al zdrobitoarelor-dezciorchintoare.
4.8.6.1. Elemente dimensionale ale valuri lor+
<elaia dintre diametrul valurilor -, diametrul boabelor d 0i distana dintre valuri , se poate stabili
conform sc,emei din fig. 4.1!4.
4ondiia ca bobul de strugure s poat fi antrenat de valuri 0i tras printre acestea este5

, unde

este ung,iul de
frecare al bobului cu suprafaa valului.
1iametrul valului pentru antrenarea celor mai mari boabe se determin din fig. 4.1!4 a conform relaiei5
c o s
! ' ! '
! ' ! '
d -
-
+
+
=

4.64"
-! " d c o s

- "'1- cos

/
unde5
- este distana dintre valuri, care trebuie s fie mai mare dec#t dimensiunile seminelor de struguri.
=ng,iul a capt valoarea ma3im +n cazul +n care K .. Antroduc#nd K. 0i * <

, se obine diametral minim al

valului5
- cos

4.66"
&ipulF1D-!.F1D-$.F1D-$.>F1D-5.@roductivitatea,
t',!.$.$.5.&uraia arborelui cu brae,!)57 $5.7!5.7 $..71!57 1)57)57
11.7A rotmiin4!57 5..$5.7 4..!!57 !)515.7 18.J &uraia paletelor
elicoidale,!)5, $..7!5.7 $..74..$..% rot'min4!57 5..$5.7
4..@uterea mecanic de acionare,).51.1.1$891imensiuni de
gabarit,
mmlungimea18(.1(6.1(6.!(1.limea1$..1(6618..$1!.+nlimea
1...18..!1..$!..masa6..1.8.1.8.$4.8 1
4aracteristici te,nice ale zdrobitoarelor-dezciorc,inloare
centrifuge cu 0ocuri
2ig. 4.1!4 - ;c,ema de prindere a boabelor de struguri +ntre valurile zdrobitorului5 a - valuri
netede; - valuri pro&ilate+
?aloarea ung,iului de frecare

a%unge p#n la 14,5/. +n practic pentru - se folose0te valoarea obinut cu relaia5

- 0 1l5-2*/d 4.6)"
1eterminarea geometriei optime a valuri+or profilate, elaborarea metodologiei de calcul, precum 0i proiectarea acestora
constituie probleme de actualitate +n construcia de utila%e pentru vinif+caie.
@roblemele mai importante, care presupun un studiu mai profund, sunt mecanica procesului de lucru
a valurilor caracterul aciunii organelor de lucru asupra produsului7 cinematica de mi0care a strugurelui 0i %ocul +ntre valuri etc",
aciunea diferiilor factori ssupra productivitii zdrobitorului precum 0i indicii calitii procesului obinut.
Deometria 0i condiiile te,nice ale aciunii valurilor profilate contribuie la aplicarea raional a
forelor e3terioare asupra strugurilor supu0i prelucrrii.
:a mrunirea lor +ntre v#rfurile 0i golurile nervurilor, strugurii capt viteze considerabil mai mici 0i sunt supu0i unei frecri
mai slabe. @rocesul de mrunire, +n acest caz, se apropie tot mai mult de varianta optim de fr#miare a strugurilor, ca rezultat al
apropierii suprafeelor plane de mrunire. *a%oritatea uzinelor realizeaz valuri profilate cu 4, 6 0i 8 nervuri.
4.8.$.2. +roductivitatea zdrobitoarelor-dezciorchintoare.
4.8.6.!.1. @roductivitatea zdrobitorului-dezciorc,intorului cu valuri ;e determin conform relaiei5
2 0vm 3

4u 4.68"
+n care5
vm - este viteza medie de deplasare a produsului prin spaiul dintre valuri, m's sau viteza periferic a valurilor"7
- distana %ocul" dintre valuri, m apro3imativ .,..6 m"7
1 - lungimea valului, m7

- densitatea +n vrac a strugurilor, 8g'm

$
6.. - ).. 8g'm
$
"7
Lu - coeficient de corecie care tine seama de neuniformitatea de alimentare cu produs a valurilor, umplerea spaiului dintre
valuri Lu K .,)-.,8"
<elaia pentru determinarea productivitii poate avea 0i urmtoarea form5
MsK
u
m
4 l
-n
. . .
6.

4.6("
+n care5
1 - este diametrul valului, m7
nm - turaia medie a valurilor, rot'min.
nm0
!
! 1
n n +
4.)."
unde5
n1, n2 - reprezint turaia valurilor c#nd turaia lor este diferit"7
,

, l, Lu - au semnificaia prezentat +n relaia 4.68".

*enionm c relaiile indicate 4.68" 0i 4.6(" sunt aplicabile numai +n cazul- +n care
materialul se fr#mieaz +n buci care nu conin lic,id. An realitate, c#nd bobitele a%ung +n zona de
funcionare a valurilor, orice crptur c#t de mic a pieliei bobitei este urmat de eliminarea sucului
mustului", av#nd o vitez mai mare dec#t a masei principale de struguri, trec#nd mai repede printre
valuri. +n consecin, productivitatea real a zdrobitorului cu valuri este mai mare dec#t cea calculat
conform formulelor indicate. -n afar de aceasta, +n aceste relaii nu se ine seama de profilul
valurilor.
:imea spaiului pentru zdrobire +ntre valurile profilate este puin mai mare dec#t cea dintre
valurile netede sau striate, +n timp ce ali parametri geometrici sunt aceia0i diametrul e3terior,
distana +ntre a3e".
4oeficientul de corecie se determin conform relaiei5
LuK>'v
m
4.)1"
+n care5
v - este viteza periferic a valurilor, m's7
> - coeficient +n funcie de tipul valului.
@entru valurile cilindrice, v K .,48-1,5) m's, iar > K .,)5$, pentru cele profilate, c#nd v K .,8-1,!4 m's, > K .,85(7
m - e3ponent m K 1 0i respectiv m K1,.6".
4.8.$.2.2. +roductivitatea zdrobitorului-dezciorchintor centri'u(ai cu )ocuri
;e determin conform relaiei5
2K

6.
sin
4
"
! !
$
d -
4u4a5 4.)!"
+n care5
1 - este diametruN cilindrului e3terior perforat, m7
d - diametrul e3terior al cilindrului din mi%loc al zdrobitorului, m7
, - +nlimea medie a paletelor +nclinate, m7
n - turaia paletelor, rot'min7

- densitatea bo0tinei cu ciorc,ini, 8g'm

$
7
Lu - coeficient de umplere al spaiului de lucru7 Lu K .,857
La - coeficient care vizeaz mic0orarea vitezei periferice 0i neuniformitatea alimentrii zdrobitorului cu struguri5 La K.,)7
O - cantitatea de bo0tin 0i must care ptrunde +n unitatea de timp prin orificiile de la partea
inferioar a cilindrului mare +n zona +n care transportorul elicoidal face alimentarea cu struguri5 O K
.,.8$ 8g's K .,$ t',7
- ung,iul de +nclinare a paletelor elicoidale K 15- 18/".
@ractic aceast relaie determin productivitatea zdrobitorului +n funcie de capacitatea de
producie a paletelor de descrcare a ciorc,inilor.
4.8.6.$. 4onsumul energetic la zdrobirea-dezciorc,inarea strugurilor.
4.8.6.$.1. 4onsumul energetic pentru antrenarea arborilor zdrobitorului-dezciorc,intor.
>cest consum energetic este necesar +n vederea +nvingerii rezistenei la rotirea valuriior 0i la
separarea boabelor de ciorc,ini.
*omentul de rezisten la rotirea valurilor poate fi determinat ca o sum.a dou componente5
* K *
d
P*
fr
, QR-mN 4.)$"
unde5
*d - este momentul necesar +nvingerii rezistenei la deformare a produsului7
*fr - momentul de rezisten la frecarea +n lagre, creat de greutatea valuriior 0i fora de +mpingere a produsului printre valuri.
4omponenta *d se determin cu relaia5
*d K @i 1 sin

'! , QR-mN 4.)4"

+n care5
@i - este fora de +mpingere, R7
1 - diametrul valurilor, m7
a - ung,iul de antrenare +ntre valuri a produsului. *omentul de frecare +n lagre este dat de relaia5
*fr K
"
v i
6 7 +
dl QmN 4.)5"
+n care5

- este coeficient de frecare +n lagre5

Dv - greutatea valurilor7
d
l
- diametrul lagrului, m.
4.8.6.$.!. @uterea de acionare a zdrobitorului se determin cu relaia5
8! K
()4.
N Q n 9 9
&r d
+
Q89N------------------4.)6"
+n care5
n - este turaia valuriior sau turaia medie a celor dou valuri, rot'min7

- randamentul transmisiei.
@entru calculul orientativ al puterii motorului electric de acionare a valurilor zdrobitorului poate fi folosit 0i relaia empiric5
8 K .,11(- l n112* dm:-
2
/4 4.))"
+n care5
d
m
- este diametrul mediu al bobitei de struguri7
L - coeficient +n funcie de proprietile fizico-mecanice ale strugurilor, profilul valurilor pentru valuri cilindrice L K .,1(4
-.,$$87 pentru valuri profilate, L K1$6 - .,164"7
1, l, n- conform relaiei 4.6(".
4.8.6.$.$. @uterea consumat pentru separarea ciorc,inilor poate fi determinat cu relaia5
8
d
K2
!
a 1*
-3
, Q8SN 4.)8"
Mz - este productivitatea zdrobitoarelor, 8g's7
a - lucrul mecanic specific al dezciorc,intoarelor, Qa K 8!,4 -1$.,8"R m'8gN.
3.,. -T./012 +23T4- "2#245.3042.
3.,.1. Considera&ii (enerale.
>ceast operaiune este folosit +n mod uzual la prelucrarea porumbului. -n felul acesta, se +mbunte0te calitatea 0i
conservabilitatea crupelor pe de o parte, iar pe de alt parte, prin germeni se poate recupera peste 8.T din coninutul de ulei de calitate superioar.
2abricarea crupelor din porumb degerminat reprezint un procedeu care a cunoscut o mare dezvoltare a%ung#ndu-se ca +ntreaga cantitate de crupe destinate fondului pieii s se
fabrice din porumb degerminat.
E3tinderea fabricrii crupelor din porumb degerminat poate fi privit sub dou aspecte 0i anume5
0spectul economic care urmre0te o valorificare superioar a porumbului prin e3tragerea germenilor folosii ulterior la fabricarea uleiului comestibil 0i a crupelor, in
mai multe sortimente +n mod simultan.
0spectul calitativ al crupelor obinute 0i contribuia acestora la ,rana populaiei
An cazul gr#ului se procedeaz uneori la eliminarea +nveli0ului 0i a embrionului boabelor, operaiune numit decorticare. Ea include predesco%irea, desco%irea, 0lefuirea 0i
polizarea boabelor. @e aceasta cale, folosind gr#u sticlos, condiionat +n mod special aspectul fracionrii boabelor dup mrime, a proprietilor aerodinamice, formei 0i masei specifice, se
fabric arpaca0ul.
>cela0i proces de degerminare apare 0i +n cazul prelucrrii orezului pentru consumul populaiei.. -n asemenea cazuri degerminarea are loc +n cadruJ unui proces comple3 de
prelucrare numit decorticare, prezentat +n cap. $.8.
:a fabricaia malului din orz destinat ca materie prim pentru fabricarrea berii apare, de asemenea, un proces de degerminare.
3.,.2. "e(erminarea porumbului.
1up cum s-a artat mai +nainte, +n vederea prelucrrii industriale a porumbului +n scopuri alimentare este necesar
degerminarea lui. ;epararea germenului permite recuperarea unei pri importante a uleiului coninut +n bob, prelungirea conservabilitii prin prevenirea r#ncezirii 0i
eliminarea gustului neplcut +n produsele preparate obinute din materii prime cu coninut de ulei.
Iperaiunea de degerminare poate fi efectuat pe cale uscat, ori cu porumb supus condiionrii prealabile, iar +n unele
situaii 0i pe cale complet umed. *etoda de degerminare aplicat depinde de scopul urmrit 0i anume5
- pe cale uscat, se efectueaz c#nd se urmre0te obinerea de mlai7 pe aceast cale se separ circa %umtate din germenii
coninui7 +n sc,imb, flu3ul te,nologic este mai simplu, numrul de utila%e necesare relativ sczut 0i costul de degerminare redus7
- cu porumb condiionat, denumit impropriu degerminare umed7 se reu0e0te astfel separarea practic complet a germenului 0i
recuperarea din acesta a peste 8.T din uleiul coninut +n bob7 aceast condiie este impus +n cazul folosirii porumbului ca
materie prim pentru produse e3pandate7 uneori procesul implic 0i o tratare termic cu abur7
- prin +nmuierea porumbului cu ap cu coninut redus de dio3id de sulf, la temperatura de 5.
o
4, separ#ndu-se germenul integral, inclusiv
+nveli0ul 0i ali componeni ai porumbului fa de amidonul coninut +n bob7 aceast te,nologie este aplicat la fabricarea amidonului din porumb.
1egerminarea uscat se efectueaz cu ma0ini conice sau cilindrice, +n care se rote0te un dispozitiv cu palete sau cu proeminene ce sfr#m marginea bobului, operaie urmat
de separarea germenilor cu alte ma0ini ce funcioneaz pe principiul diferenei de mas specific 0i a +nsu0irilor aerodinamice.
1. "e(erminatorul ""+ - ,12 licen I4EA*", de construcie rom#neasc, este de tip orizontal, eta%at, pentru a
ocupa un spaiu mai redus.
;e compune din dou mantale cilindrice 5" fig. $.!!5" prevzute cu baretele 6" +n care se gsesc rotoarele $" cu barete
metalice 4", fi3ate +ntr-o poziie +nclinat fa de generatoare, pentru a permite +naintarea boabelor +n ma0in.
Boabele sunt alimentate prin gura 1" 0i distribuite +n dou flu3uri cu a%utorul clapetei !", a%ung#nd +n spaiul de lucru aJ
celor dou mantale. Baretele a%ut la sfr#marea boabelor cu a%utorul rotorului, desfc#ndu-se germenii, predomin#nd particulele
mari, ce a%ung la 1'4 din dimensiunile boabelor. Evacuarea amestecului zdrobit se face prin gura )" sub form de canal colector,
ce prime0te produsele de la ambii cilindri, sub aciunea masei diri%ate prin intermediul clapetelor 8 0i (". :a capetele rotoarelor se
gsesc flan0ele 1." de +nc,idere a suprafeei active.
-n partea superioar a ma0inii se afl racordul 1!" pentru legtur cu aspiraia central. >ceasta este a%utat de perforaiile
prevzute +n partea superioar a statorului. 2raciunile grele de impuriti, ce nu pot fi antrenate prin aspiraie, se depun +n p#lniile din partea de %os a ma0inii 11". Durile de
evacuare a boabelor zdrobite sunt legate de aspiraie prin canalul vertical 14", ce comunic cu gura 1!".
@entru protecia mantalei cilindrului inferior fa de cderile de produse din cilindrul superior e3ist panourile 15". 2raciunile de praf, u0or antrenate de aerul de aspiraie, sunt
depuse +n parte +n camera de detent 16", de unde se evacueaz sub aciunea masei proprii prin desc,iderea periodic a clapetei din canalul 1)". 1ebitul aerului de aspiraie este reglat cu
a%utorul ventilatorului 1$". >ccesul +n interiorul ma0inii poate fi. efectuat prin intermediul u0ielor 18".
2ig. $.!!5 - 1egerminator de tip 11@ )1!5 1 - #ur de alimentare; 2 - clapet; 3 - rotor; 4,6- arete metalice; 5 - manta cilindric; % - canal colector
pentru #ermeni i sprturi; '+ (-+clapele; 1*-&lan; 11-colector pentru deeuri; 12-#ur de racord la aspiraia central; 13 - ventil pentru re#lare aer; 14 - canal vertical de aspiraie+ 15 -
panou de protecie; 16 - camer de detent; 1% - canal pentru colectare pulere; 1' - ui de vi!itare+
-n funcie de caracteristicile materiei prime, productivitatea acestui degerminator este de !,5...$,5 t',, la o putere instalat
de ),5 89, o turaie a rotoarelor de 5.. rot'mm 0i un consum de aer de 18 m
$
'min. 4ilindrii au diametre de ).. mm 0i lungimi active de 1!.. mm.
1imensiuni de gabarit5 )). 3 1.4. 3 !.$. mm.
2. "e(erminatorul tip 510# se caracterizeaz printro construcie vertical, sub form de cilindru cu fund conic, prevzut cu rotor cu palete5 ;tatorul are +n
interior un perete dublu, perforat 4", fig. $.!!6", pe care sunt proiectate boabele sub aciunea forei centrifuge, fiind e3puse aciunii paletelor $". >limentarea porumbului are loc prin gura
superioar 1", de unde este distribuit cu discul rotativ !", pe spaiul de aciune al paletelor. 1eplasarea porumbului +n ma0in se efectueaz +n spiral, de sus +n %os, sub aciunea forei
gravitaiei. Evacuarea are loc prin gura 5" din partea inferioar.
,
1 - #ur de alimentare;m 2 - disc rotativ; 3 - palet; 4 - manta per&orat; 5 - #ur de evacuare; 6 stu de aspiraie; % - motor; ' - variator de turaie; ( - carcas
3+ -e#erminatorul conic ori!ontal Beall Allinois - ;.=.>" are suprafeele de lucru desf0urate pe o form
tronconic. @orumbul este debitat +n ma0in prin gura de alimentare 1" fig. $.!!)" de unde intr +n zona de lucru dintre cele dou
suprafee rotor- stator".
<otorul are suprafaa +mprit +n cinci sectoare5 primul sector aflat +n zona punctului 1 prezint pe o distan de c#iva
centimetri proeminene paralele cu generatoarea rotorului, care iau sens elicoidal +n sectorul urmtor, al
doilea7 sectorul al treilea este prevzut cu proeminene discontinue +n forma unor HmseleH dispuse
elicoidal care sunt orientate apoi, paralel cu generatoarea rotorului +n sectorul patru7 sectorul cinci
plasat +n zona punctului $ este prevzut cu proeminene continue amintind de forma recii dinate,
dispuse elicoidal, +ns, +n sens invers celui realizat +n sectorul doi 0i trei.
;tatorul are suprafaa interioar prevzut cu proeminene uniforme de tip HmseleH, cu
e3cepia unei poriuni 1., aflat la partea superioar, care constitue o sit pentru circulaia aerului.
Boabele sunt antrenate 0i presate +ntre proeminenele descrise, unde sub aciunea acestora, se sfr#m
eliber#nd germenul din masa de endosperm. &otodat sub aciunea primelor influene ale suprafeelor
de lucru, care sunt ceva mai pui.-intense, +nainte de sfr#mare se +nregistreaz o desco%ire a bobului.
+n final, dup parcurgerea +ntregului traseu, rezult un amestec de sprturi eterogen ca mrime,
germeni 0i particule de +nveli0. 1up cum se vede partea de intrare a ma0inii !" are diametrul mai mic
dec#t partea $" de ie0ire. Evacuarea produsului se face prin punctul 4" de la partea inferioar.
<otorul ma0inii este fi3at pe a3ul 5", spri%init +n lagrele 6"7 pe el este fi3at 0i roata de
antrenare )". &otodat sub aciunea primelor influene ale suprafeelor de lucru, care sunt ceva mai
pui.-intense, +nainte de sfr#mare se +nregistreaz o desco%ire a bobului. +n final, dup parcurgerea
+ntregului traseu, rezult un amestec de sprturi eterogen ca mrime, germeni 0i particule de +nveli0.
1up cum se vede partea de intrare a ma0inii !" are diametrul mai mic dec#t partea $" de ie0ire.
Evacuarea produsului se face prin punctul 4" de la partea inferioar.
<otorul ma0inii este fi3at pe a3ul 5", spri%init +n lagrele 6"7 pe el este fi3at 0i roata de
antrenare )".
) 1 2 16 3 5 $
2ig. $.!!) - 1egerminatorul de porumb Beall Allinoios ;=>"5 1- gura de alimentare7 !- zona de intrare7 $-zona de
ie0ire7 4- evacuarea produs7 5-a37 6-lagre7 )- roata de antrenare
4. "e(erminarea porumbului 7n 'lu8 continuu pe cale umed. -n situaia recuperrii avansate a germenilor cu
pierderi minime, se folosesc ,idrocicloanele, montate +n serie. @rincipiul de funcionare se bazeaz pe diferena de densitate dintre
germenii u0ori 0i ap, care este mai grea, c#t 0i a celorlalte particule ce sunt mai grele 0i se depun pe fund. ;epararea are loc pe principiul
forei centrifuge.
1egerminarea cu a%utorul ,idrocicloanelor se aplic, +n special, +n industria amidonului, din porumb. @rezint avanta%ul
dimensiunilor reduse, a funcionrii igienice +n circuit +nc,is 0i a randamentului ridicat de purificare a suspensiei, de impuritile cu
coninut de ulei, respectiv de recuperare a germenilor.
2ig. $ !!8 - Anstalaie de degerminare a porumbului cu ,idrocicloane5 1 - moar cu ciocnele; 2 - a!in; 3 - pomp: 4 - $idrociclon; 5 -
pomp; 6 - $idrociclon 33; %, '- site cure; ( - moar cu ciocnele; 1*- a!in; 11 - pomp; 12 - $idrociclon 333: 13 - pomp; 14 - $idrociclon 3;; 15 -
moar cu ti&turi; 16 - a!in+
An mod uzual se efectueaz degerminarea +n dou faze, dar cu colectarea germenilor +ntr-o
singur etap, precum 0i cu o mrunire intermediar a porumbului. 1e la bazinele de +nmuiere cu o
soluie slab de acid sulfuros circa .,!T", porumbul a%unge +n prima moar de mcinare umed cu
0tifturi 1" fig. $.!!8", mcini0ul fiind colectat +n bazinul !". 1e aici, el este trimis cu pompa $" +n
primul ,idrociclon 4". Dermenii u0ori sunt evacuai din partea superioar a acestuia pe sitele curbe de
des,idratare 0i, de acolo, +n usctorul de germeni.
2raciunea grea prse0te ,idrociclonui prin partea inferioar, a%ung#nd +n pompa 5" 0i, de aici
trece +n al doilea ,idrociclon 6", apoi +n sitele curbe ) 0i 8", pentru at r ece prin a doua moar cu 0tifturi (".
Dermenii recuperai din ,idrociclonui 6" sunt returnai +n bazinul !" pentru o nou separare.
*cini0ul cu suspensia de amidon de la moara (" 0i de la sitele curbe ). 0i 8", este colectat +n bazinul 1." 0i trimis +n
,idrociclonul 1!". 2raciunea grea separat a%unge, !ra intermediul pompei 1$", +n ,idrociclonui al patrulea.
Dermenii separai de la ultimele dou ,idrocicloane sunt retumai +n bazinul 1.". ;uspensia de
amidon a%unge din ,idrociclonul 14", +n moara cu 0tifturi 15" 0i de acolo, +n bazinul 16" pentru a fi
diri%at la desnisipare
3+%+3+ 9aina de de#erminat mal uscat
Este denumit incorect ma0in de degerminat, fiind utilizat de fapt pentru curirea malului de
radicele. 4urirea este necesar pentru a nu transmite berii un gust neplcut. 1ac eliminarea nu se
efectueaz imediat, +ndeprtarea devine greoaie, din cauza ,igroscopicitii radicelelor.
2ig. $.!!( - *a0ina de degerminat mal uscat5 1- #ur de alimentare; 2 - sit oscilant; 3 - iel; 4 - plnie; 5 - #ur de
evacuare radicele; 6 - sistem de despr&uire; % - ventilator; ' - ma#net; ( - ttor cu palete; 1*- sit cilindric; 11- colector; 12 -
transportor elicoidal; 13 - #ur de evacuare pentru radicele; 14 - #ur de evacuare pentru mal+
Efectul de curire se bazeaz pe seciunea de batere a malului cu un rotor cu palete, a frecrii
datorit diferenei de turaie +ntre mantaua perforat 0i rotor, c#t 0i a aspirrii prafului dega%at.
*alul uscat este alimentat prin gura 1" fig. $.!!(", cz#nd pe o sit oscilant !", acionat de
biela $". ;ita asigur separarea radicelelor curate care se elimin cu a%utorul gurii 5", iar malul
precurit a%unge cu a%utorul p#lniei 4" +n bttorul cu palete (" care se rote0te +n sita cilindric 1.".
@rin aciunea combinat, a lovirii de ctre palete 0i a frecrii, prin diferena de turaie dintre rotor 0i
manta, are loc curirea malului de radicele. >cestea cad prin mantaua perforat +n %g,eabul de
colectare 11", fiind evacuate din ma0in cu a%utorul transportorului elicoidal 1!". *alul curit de
radicele este antrenat de manta spre gura de evacuare 14".
;ita de precurire este aspirat prin sistemul de desprfuire 6" de ctre ventilatorul )".
Ampuritile feroase sunt reinute de ctre magnetul 8".
@roductivitatea este de ) t/h, la o eficiena de curire de $...$,5T.
3.,.4. 5a)ina de tiat &epi.
>ceast ma0in serve0te pentru +ndeprtarea epilor 0i a altor impuriti aderente de pe
suprafaa boabelor de cereale, +n special a orzului. Efectul de tiere se bazeaz pe frecarea boabelor de
o manta semicilindric, rifluit, cu a%utorul unor bare fi3ate pe un rotor.
Boabele sunt alimentate prin p#lnia 5" fig. $.!$.", cz#nd pe o clapet de diri%are 4". >ceasta permite trecerea boabelor prin
ma0in sau scoaterea din circuit, +n cazul c#nd nu este necesar tierea epilor. +n continuare boabele a%ung +n spaiul dintre mantaua
semicilindric rifluit !" 0i rotorul $", fiind frecate 0i lustruite, p#n c#nd a%ung +n zona de terminare a mantalei, cz#nd +n gura 6". I
serie de bare fi3ate pe rotor +n vederea efecturii operaiei de tiere, pot fi reglate, adapt#ndu-se distana. +n funcie de dimensiunile
boabelor de curit.
@entru eliminarea prafului 0i a implantailor u0oare, ma0ina este legat la instalaia central de aspiraie, prin intermediul gurii
)".
2ig. $.!$. - *a0ina de tiat epi5 1 - carcas; 2 - manta semicilindric; 3 - rotor; 4 - clapet; 5 - #ur
de alimentare; 6 - #ur de evacuare; % - #ur de despr&uire+
:iniile punctate din figur indic poziia de comutare +n vederea scurt - circuitrii ma0inii, +n
situaia c#nd boabele nu trebuie curite de epi.
*a0ina de tip *E, fabricat +n ara noastr, are o productivitate de 5 t', la un numr de )..
rot'min ale rotorului. Ea este acionat de un motor de !,! 89.