1

ARGUMENT
Mi-am ales aceast tema deoarece mi sa prut un subiect interesant de a imi verifica
cunointele mele dobandite in dea cursu a celor patru ani in care am studiat.
Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunztor
contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de accidente, la evitarea
erorilor.
Iluminarea este cantitatea de lumin, sau de flux luminos, primit de unitatea de suprafa.
Datorit faptului c n multe cazuri se folosete prea putin lumin sau prea mult dect este
necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie msurat cu
un Lux-metru, valorile msurate fiind comparate cu standardele n vigoare pentru locaii
diferite, puterea efectiv consumat de lampile montate se va msura cu un cleste wattmetric.
Instalaiile de iluminat electric trebuie s realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent
cu ndeplinirea unor condiiide calitate, reclamate de caracterul subiectival iluminatului. n
afar de acestea, instalaiile de iluminat (artificial-electric) trebuie s aib, pentru a fi
economice, o mare adaptibilitate la condiiile variate de functionare, dat fiind corelaia
strns cu iluminatul natural.
Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea luminoasa(lumen/watt) a tuturor
lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase. Culoarea nominala a
lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la alb cald ,pana la alb rece
lumina zilei.Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii.
Din necesitataea practic de formare la elevi, a deprinderilor corecte de munc i aplicrii n
practic a cunotinelor teoretice i tehnologice precum i formarea deprinderilor de aplicare
la fiecare loc de munc a normelor de protecie a muncii, cele de prevenire a incendiilor i
normelor igienico-sanitare i innd cont de condiiile pe care spaiul le ofer, s-a conceput un
simulator de instalaie de iluminat exterior n cadrul atelierului electric.
Dac toate elementele componente se monteaz n interiorul cldirilor atunci instalaiia se
numete instalaie electric interioar. n funcie de destinaie , deosebim instalaii electrice
interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaii care sunt destinate alimentrii
receptoarelor i instalaii pentru ambele destinaii.

Cunoaterea i nsuirea tehnologiei de execuie a celor mai uzuale lucrri de instalaie
electric interioar constituie o condiie de baz pentru asigurarea securitaii i bunei
2

funcionri a instalaiei nsai, precum i a receptoarelor, respective ale corpurilor de iluminat

i ale aparatelor
electrocasnice.
O legtur sau o inndire a dou conductoare la bornele unui comutator, o montare
aconductoarelor n tuburile de protecie inndu-se seama de proprietaile fizice ale acestora,
ne dau garania unei bune exploatari a instalaiei, fr nclzirea i arderea conductoarelor
electrice, far scurt circuite, fr alte neajunsuri care pot duce pn la electorcutare.
Pentru aceste considerente se prezint n cadrul acestui proiect principalele tehnologi de
execuie cu privire la:
Lucrrile pregtitoare la executarea instalaiei electrice interioare ;
Prelucrarea i montarea tuburilor de protecie ;
Montarea conductoarelor electrice ;
Montarea corpurilor de iluminat.

Tehnologiile de execuie a lucrrilor de mai sus in seama de natura i structura materialelor
ce se pun n oper, de tipurile elementelor componente ce alctuiesc ansamblul instalaiei,
precum i felul execuiei instalaiei electrice interioare, care, n mod obijnuit, este sub forma
ngropat subtencuial i ntr-o masur mai mic sub forma montat aparent sau nglobat sub
tencuial.










3

1. Etapele execuiei unei instalaii de iluminat

La executarea unei instalaii electrice interioare principalele lucrri pregtitoare sunt:
Trasarea circuitelor electrice i nsemnarea locurilor de lamp ;
Pregtirea anurilor i gurilor n zid pentru pozarea tuburilor de protecie i a
dozelor.

1.1 Trasarea circuitelor i nsemnarea locurilor de lamp
Aceast operaie pregtitoare se execut cu ajutorul riglei gradate din lemn sau oel, a sforii de
trasat i a firului cu plumb.
Trasarea const n nsemnarea cu cret sau crbune a traseelor tuburilor de protecie, a
locurilor unde urmeaz ca sa se monteze corpurile de iluminat, prizele, ntreruptoarele i
dozele.

1.2 Pregtirea anurilor i gurilor n zid pentru pozarea tuburilor de protecie i a
dozelor.

Aceast operaie se execut dupa trasare, pe liniile respective cercurile trasate pe perete, tavan i/sau
pardoseal, se execut:
Manual cu ajutorul unei dali i a unui ciocan
Mecanizat cu ajutorul unui flex cu 2 pnze (acest flex are 2 pnze sau pnz dubl aceste
pnze sunt paralele un ape cealalt i au ntre ele un spaiu care face foarte uoar operaia de
spare a anurilor)
Aceast operaie const n sparea anurilor unde trebuie s fie ngropate tuburile de protecie ale:
prizelor, ntreruptoarelor, dozelor i curpurilor de iluminat.

1.3 Condiii ce trebuie ndeplinite de personalul pentru executarea de instalaii interioare

1. Executarea instalaiilor electrice interioare se face de ctre personalul ntreprinderilor furnizoare de
energie electrica sau de ctre personalul altor uniti autorizate in acest sens.
2. Pentru executarea de instalaii interioare personalul trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
sa posede calificarea profesionala pentru lucrrile ce i se ncredineaz, corespunztor funciei
deinute;
4

sa fie instruit si verificat d.p.d.v al prezentei fisei tehnologice si al altor reglementari in vigoare, sa-si
nsueasc si sa respecte disciplina tehnologica care privete funcia si locul de munca in care i
desfoar activitatea.
sa fie autorizat, in conformitate cu reglementrile in vigoare pentru executarea de instalaii electrice.
3. Autorizarea in conformitate cu prevederile Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei
electrice PE 923/69, este obligatorie att pentru persoanele care verifica documentaia de proiectare
si execuie a lucrrilor in instalaii electrice interioare cat si pentru personalul care recepioneaz si
racordeaz la reeaua electric de distribuie instalaiile respective;
4. Nerespectarea prevederilor din actele normative in vigoare privind executarea instalaiilor electrice,
precum si fapta de a dispune sa se execute instalaii electrice de ctre alte uniti sau alte persoane in
afara celor prevzute in articolele precedente, se sancioneaz potrivit dispoziiilor legale, in raport cu
gravitatea faptei si a consecinelor ce pot fi generate de lucrrile respective.

1.4 Condiii tehnice privind executarea de instalaii interioare

1. Orice lucrri noi, mriri, separri sau modificri de instalaii interioare energie electrica a
cererii de ncepere a lucrrilor si a planului instalaiei, care formeaz dosarul
preliminar al acesteia.
2. Dosarul preliminar pentru instalaia interioara se va ntocmi in doua exemplare de
ctre electricianul autorizat si va cuprinde:
- planul general al cldirii in care urmeaz a se executa instalaia interioara;
- indicarea poziiei tabloului electric;
- puterea si numrul lmpilor si aparatelor electrice care sunt prevzute pentru a fi
instalate in ncperile respective.

3. Dup analizarea posibilitii si condiiilor de racordare la reeaua electrica de
distribuie a instalaiei interioare a viitorului abonat, unitatea furnizoare va aproba
planul prezentat. Un exemplar rmne la furnizor, iar celalalt se napoiaz
executantului, care poate ncepe executarea lucrrii. Trebuie avut in vedere ca unitatea
furnizoare a energiei electrice poate sa proiecteze, sa execute lucrri de branamente si
sa furnizeze energie electrica numai imobilelor situate pe caile publice.

4. Dup executare instalaiilor prevzute in dosarul preliminar si in vederea executrii
branamentului, solicitantul va completa si va depune la furnizor, prin electricianul
5

autorizat al executantului instalatei de utilizare, dosarul definitiv al instalaiei, care va

cuprinde :
- cererea pentru executarea branamentului
- declaraia executantului, din care sa rezulte ca instalaia corespunde normativelor,
prescripiilor si regulamentelor in vigoare;
- planul de situaie al apartamentului fata de restul imobilului si orientarea fata de
strada, destinaia fiecrei ncperi;
- schi de instalaie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa, a
ntreruptoarelor, a prizelor si a tabloului de distribuie;
- schema de distribuie, cu seciunea conductoarelor electrice la plecarea din tabloul de
distribuie .

5. La realizarea instalaiei electrice interioare se vor lua masuri de protecie mpotriva
electrocutrilor prin atingere directa si a electrocutrilor prin atingere indirecta in
conformitate cu Normele republicane de protecie amuncii. Inaccesibilitatea se va
realiza, in funcie de natura echipamentului si condiiile specifice de exploatare, prin
una sau mai multe din urmtoarele masuri:
- izolarea electrica a tuturor elementelor conductoare de curent, care fac parte din
circuitele curenilor de lucru ;
- utilizarea de carcase de protecie
- prevederea de ngrdiri, fixate sigur pe suporturi si prin orificiile crora sa nu fie
posibila atingerea cu mana a elementelor sub tensiune
- amplasarea la nlimi inaccesibile in mod normal

2. Transpunerea schemei electrice dupa proiect
Poziia in plan a motoarelor electrice este hotrta de poziia mainii sau utilajului pe care-
l antreneaz. Acestea se amplaseaz la o distanta suficienta dintre ele, sau intre ele si perete,
pentru a permite manevrarea uoara la montare sau la demontare, pentru a nlesni accesul uor
in timpul verificrilor si ntreinerii.
Fiecare motor trebuie sa fie alimentat pe un circuit electric propriu si sa fie prevzut cu:
Relee termice pentru protecie la suprasarcina;
Sigurana fuzibile pentru protecie la scurcircuit;
Un aparat de acionare (manual sau automat);
6

Pentru a limita curenii mai mari ce sunt absorbii din reea la pornire (care cderi de
tensiune pe linia de alimentare), motoarele cu puterea mai mare de 5,5kW trebuie pornite in
stea. In felul acesta, curentul de pornire se micoreaz de trei ori fata de pornirea prin legare
directa la reea (legarea in triunghi). In cadrul instalaiilor de fora sunt cuprinse si instalaiile
pentru prizele electrice de fora , mono si trifazice, de curent continuu sau de tensiune redusa.
Pentru o identificare uoara, atunci cnd astfel de prize se gsesc mpreuna , ele se
executa de forme diferite sau de culori diferite si sunt prevzute cu plcute pe care este
nscrisa tensiunea de utilitare.
Pentru ntocmirea schemelor si planurilor instalaiei de fora se procedeaz la fel ca in
cazul instalaiilor de lumina, adic:
Se stabilete poziia fiecrui receptor de forta (motor sau priza) in planul de arhitectura :


In schema numrul 1 este exemplificat acest lucru pentru un punct termic.
Caracteristicile motoarelor sunt determinate de condiiile tehnologice, iar caracteristicile
prizelor se stabilesc astfel ca la acestea sa poat fi racordate unele receptoare portabile
necesare reparaiilor, ntreinerii, cum ar fi : aparate desudare, maini de gurit, polizoare,
lmpi portabile la tensiuni redusa (24 V) etc.

Se ntocmete schema de distribuie a fiecrui tablou de forta din cldire :
7

Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de receptare care se afla intr-o
unitate funcionala, cum ar fi, de exemplu, receptoarele dintr-un punct termic (schema
numrul 2), dintr-o staie de hidrofor, dintr-o centrala termica, dintr-un laborator de ncercri,
dintr-un atelier mecanic etc. Numrul de receptoare ce poate fi alimentat dintr-un tablou de
forta este variabil. El este limitat de regula de dimensiunile pe care le poate avea tabloul
8

electric. De aceea tablourile de forta pot avea puterea instalat de valori de la civa kW pana
la zeci si chiar sute de kW.
n schema numrul 2 s-a desenat schema de distribuie a tabloului de forta TF1 din schema
numrul 1. Aceasta cuprinde noua circuite pentru motoare(apte cu pornire directa si doua cu
pornire stea-triunghi, un circuit de prize trifazice cu puterea de 5kW, un circuit de prize
monofazice cu puterea de 1,5kW, un circuit trifazat de rezerva cu puterea de 3kW i un circuit
de tensiune redusa (24V), legat in faa ntreruptorului general, de putere foarte mica
(100VA) pentru lmpi portabile
Caracteristicile electrice ale motoarelor sunt date in tabelul de mai jos :


9

Aceasta se ntocmete dup aceleai principii ca si in schema generala a instalaiei de lumina.

TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR ELABORATE

Circuitele de forta sunt mult mai simplu de trasat dect cele de lumina, deoarece pe un circuit
se afla un singur motor, iar circuitele de priza nu difer de cele de priza din instalaia de de
lumina. Circuitele se pot executa:
- aparent, pe elementele de construcie. Aceasta soluie cel mai des adoptat, montarea
circuitelor fcndu-se pe pereii ncperii.
Deoarece tuburile de protecie sunt mult mai expuse la lovituri mecanice, in astfel de ncperi
acestea se executa de regula din metal (PEL sau eava);
- ngropat n elementele de construcie. Soluia ngropat se alege foarte des cnd motoarele se
afla departe de pereii ncperii, sau cnd distantele de la tablou la acestea de-a lungul
pereilor este de asemenea mare. n astfel de situaii, circuitele electrice se monteaz ngropat
n pardoseala ncperii , fie direct in pardoseala, fie n canale special fcute i acoperite cu
tabl striat. Canalele pentru circuite de forta trebuie sa fie prevzute cu sisteme de scurgere si
evacuare a apei.
n schema numrul 3 este desenat planul instalaiei de forta din punctul termic din schema
numrul 1. O parte din circuite este dusa aparent pe pereii ncperii, iar o alta parte este dusa
ngropat n pardoseala . Pentru motoarele m1......m3 , tuburile de protecie ies din pardoseala
chiar lng fundaia acestora.
Pentru restul motoarelor, tuburile de protecie trec de pe perete pe pardoseal i apoi se ridica
pe fundaia motoarelor. Pe poriunea de la perete la fundaie aceste tuburi sunt protejate de
tevi din oel.
Ca i n cazul circuitelor pentru instalaia de iluminat, circuitele de forta nu trebuie sa strbat
elemente de rezistenta ale construciei si nu trebuie sa se gseasc la distante corespunztoare
de celelalte conducte metalice pentru apa rece sau calda, nclzire ori gaze.
Coloanele de legtura, att cele secundare cat i cea generala, se vor duce pe drumul cel mai
scurt dintre punctele pe care le unesc, in condiiile respectrii distantelor minime admise intre
elementele instalaiei si elementele altor instalaii sau elemente de construcie ( Normativ 1-
70-90).


10

3. Saparea santurilor si executarea strapungerilor , montarea tuburilor de protectie ,

montarea conductoarelor si cablurilor electrice.

Se execut numai oriyontal i vertical, n nici un caz oblic. Totodata, se urmarete ca acest
traseu s fie, pe ct posibil, pe rosturile zidriei de crmid pentru uurarea executarii
anurilor de susinere a tuburilor de protecie.
Traseul pe linie orizontal se face la distan de 30-40 cm de la tavan, iar traseul pe linie
vertical, pentru pozarea ntreruptoarelor, la o distan de 15-20 cm de la tocul uii.
n ceea ce privete nsemnarea locurilor de montare a dozelor de derivaie, se va urmri ca
Aceasta s fie pe aceeai linie orizontal cu cea a tuburilor de protecie. Traseul tuburilor de
protecie montate pe planeu sau sub pardoseal se alege n general, perpendicular pe perete,
iar n cazul n care planeul este din beton armat, legtura ntre dou doze de derivaie aflate
pe perei opui se poate face pe traseul cel mai scurt, respectiv pe diagonal, pentru evitarea
coturilor.
nsemnarea locurilor pentru dozele de aparat respective pentru ntreruptoare i prize se face
astfel:
- La 1,5 m distana deasupra pardoselii, la 15-20 cm faa de tocul uii pentru
ntreruptoare din camere cu mediu uscat.
- La 15-40 cm distan deasupra pardoselii, pentru prizele din buctrie sau cele pentru
frigidere electrice.
- La 1,2 m distan deasupra pardoselii, pentru prizele din buctrie sau cele pentru
frigidere electrice.

nsemnarea locurilor de lamp pe tavanul ncperilor se face pe centrul acestui (pentru un
singur corp de iluminat), determinarea mijlocului tavanului se face prin trasarea diagonalelor
acestuia.
n cazul n care este nevoie de montarea a mai multe corpuri de iluminat montarea se face ca
n figura de mai jos.

11

Executarea anurilor n zid
Se face manual cu ajutorul dalii i a ciocanului de-a lungul rosturilor zidriei de crmid.
Aceast operaie trebuie executat cu mult grij pentru a se evita dislocarea crmizilor.
Adncimea anurilor trebuie s fie de aproximativ 2 cm pentru a se putea ngropa tuburile i
a se da un strat de tencuial pe deasupra.

Executarea gaurilor n zidrie
Pentru doze se face att ct este necesar pentru ca doza s fie la nivelul tencuielii. n interiorul
camerei, pe tavane, nu se sapa anuri deoarece pozarea tuburilor se face pe faa de deasupra
a planeului, conductoarele intrnd n corpul de iluminat prin gaura data pentru aceasta.
Dup ce gurile sunt date i anurile sunt trasate se face tragerea respective mpingerea
conductoarelor n tuburi:
- Conductoarele din cupru (Cu) se trag n tuburi cu ajutorul unei srme sau a unei ufe de
oel.
- Conductoarele din aluminiu (Al) sunt prea fragile (se rup foarte uor) ca s se poat trage
asa c se mping cu grij n tuburile de protecie.



12

4. Montarea aparatelor electrice

Aparatele de conectare de mic intensitate
Aparetele de conectare de mic intensitate ce se folosesc n instalaia electric interioar
casnic, au rolul de a pune sub tensiune corpurile de iluminat, pentru aprinderea becurilor sau
prizele de alimentare cu energie electric a aparatelor electrocaznice.
Aparatele de conectare pot fii montate sub forma de ngropate sub tencuial(fig.2), fixarea
fcndu-se n doze cu ajutorul ghiarelor, nglobate n tencuial sau aparente(fig.1), fixarea
fcndu-se cu ajutorul unor dibluri.



Tensiunea i intensitatea curentului electric maxim admisibil la care pot fii folosite
aparatele de conectare este inscriptionat pe acestea de inteprinderea productoare, astfel
pentru ntreruptoare i comutatoare limitele admisibile sunt 250 V si 6 A, iar pentru prize
250 V si 10 A.
a. ntreruptoarele, au rolul principal de nchidere i deschidere a circuitelor electrice care
alimentez corpurile de iluminat. Din punct de vedere al modului de acionare se disting
ntreruptoare rotative, cumpn i basculante, poziiile de nchidere i deschidere
realizndu-se cu ajutorul unor prghii, lamele elastice sau lamele resoarte.
b. Comutatoarele. Din punct de vedere al formei comutatoarele sunt asemntoare cu
ntreruptoarele, dar din punct de vedere constructive difer de acestea, ntruct la acionarea
lor se pot realiza mai mult de dou poziii de nchis i deschis ntre sursa de current electric i
corpul de iluminat. De aceea, comutatoarele sunt folosite la alimentarea corpurilor de iluminat
cu mai multe brae cu becuri, fie trei becuri, fie toate cinci becurile, n cazul unei luster cu
cinci becuri.
13

c. Prizele, au rolul de alimentare a receptoarelor electrice mobile cu energie electric, prin

conectarea acestora la bornele prizelor, cu ajutorul unor fie (techere). Din punct de vedere al
posibilitailor de conectare se disting prize simple la care se poate conecta un singur receptor,
prize duble(bipolare), la care se pot conecta dou receptoare i prize cu contact de protecie
mpotriva electrocutaroo, (Schuko).





Montarea aparatelor de conectare

Operaia de montare a aparatelor de conectare (ntreruptor, cumutator, priz, etc.) este
alctuit din urmtoarele operaii:
Verificarea aparatelor de conectare ;
Fixarea aparatelor n doze ;
Legarea conductoarelor la bornele aparatului

14

Verificarea aparatului de conectare

nainte de montarea aparatului de conectare se verific cu mult atenie s fie n stare de
funcionare. De exemplu dac arcurile rotorului sau a prghiei basculante i ndeplinesc
funcia, dac lamelele i tecile de contact sunt curate astfel nct s asigure un contact bun,
dac nu lipsesc uruburi de fixare, arcuri de presiune sau daca corpul izolant nu este fisurat
sau crpat astfel nct s duc la electrocutare.
Fixarea aparatlui de conectare n doz
Dup verificarea aparatului de conectare aceasta se fixeaz cu ajutorul ghiarelor de fixare n
doza de aparat. n acest scop se desface capacul aparatului, se slabesc uruburile ghiarelor cu
ajutorul unei urubelnie, apoi aparatul de conectare se introduce n doz, se poziioneaz
corect pe adncime pe orizontal i pe vertical i se strng uruburile ghiarelor. Apoi se
fixeaz capacul aparatului se verific i se fixeaz n prealabil astfel nct s creeze un aspect
plcut.

Legarea conductoarelor la bornele aparatului

Aparatul de conectare fiind bine fixat n doz se trece la racordarea acestuia la circuitul de
lumin sau priz.
n acest scop se ndeprteaz capacul pentru a se putea lucra la legarea conductoarelor, se
deurubeaz uruburile de la bornele aparatului se scot din doz capetele conductoarelor care
se dezizoleaz pe o lungilme de 5-10 mm (doar att ct este necesar pentru conectare). Dup
aceste operaii se introduce capetele conductoarelor n gaurile bornelor i se strng uruburile
respective, fr a fora strngerea pentru a nu se deteriora filetul sau seciona conductorul.
Legarea conductoarelor la bornele ntreruptorului trebuie fcut cu mult atenie pentru a
lega conductoarele n mod corect, n caz contrar corpul de iluminat este n permanen sub
tensiune indiferent de poziia ntreruptorului.

Racordarea prizei simple i a celei duble(bipolare) la circuitul de priz se face prin legarea
celor dou conductoare la bornele prizei cu meniunea ca unul dintre ele trebuie sa fie
conductor de faz iar celalalt de nul.




15

Montarea corpurilor de iluminat

Montarea corpurilor de iluminat constituie operaia prin care se finalizeaz execuia instalaiei
electrice interioare. Corpurile de iluminat sunt obiecte de instalaii, n care se monteaz una
sau mai multe lmpi electrice, repectiv becuri incandescente, pentru a se obine o
iluminarecorespunztoare a distanei ncperii.

Corpurile de iluminat sunt executate din diferite materiale, sub diverse forme care s dea un
aspect ct mai plcut, putndu-se monta pe acestea becuri, lmpi fluorescente, lmpi cu vapori
de mercur etc.
Corpurile de iluminat sunt echipate cu dulii i conductoare, numrul i seciunea lor fiind
determinat de puterea becurilor i de tipul circuitului de lumin (simplu, dublu pentru luster
etc.).
Conductoarele proprii ale corpurolor de iluminat, dup ce au strbtutt suportul lmpii, tija i
ramificaiile sunt legate la bornele duliei, n care se nurubeaz becurile. Corpul de iluminat
astfel asamblat este racordat la circuitul de lumin, prin legarea conductoarelor proprii cu
conductoarele circuitului de lumin.

Cum se face legarea conductoarelor la dulie

Legarea conductoarelor la bornele duliei este o operaie care trebuie s fie executat cu mult
atenie, pentru a se asigura o legare corect a conductorului de faz, o strpungere perfect,
fr joc, a conductoarelor i o izolare bun a acestora.
Se verific dulia dac are toate elementele componente de baz i dac acestea sunt ntr-o
stare bun de funcionare; Se demonteaz dulia n elementele sale componente, prin
deurubarea rozetei de porelan i a armturii metalice exterioare, dup care se scoate din
carcasa suportului izolant cu armtura lui metalic cu filet;

Se leag borne, mai nti conductorul de faz a crui legtur este cu contactul din fundul
duliei, apoi cel de nul a crui legtur este cu contactul lateral (armtur cu filet);
Se introduce suportul izolant cu conductoarele legate la bornele din interiorul
carcasei,urmrindu-se ca suportul izolant s fie bine fixat n pintenul carcasei, pentru a se
evita rotirea suportului izolant n timpul nurubrii becului.
16

Dup ce s-au fcut aceste operaii se nurubeaz becul sau becurile, n dulii i se poate da
drumul la tensiune pe instalaie verificndu-se dac toate priile sale componente sunt
complet funcionabile.

5. Montarea prizei de pamant si a retelei generale de legare la pamant
Experienta de decenii in domeniul tehnicii protectiei prin legare la pamant a dus la
stabilirea unor principii cuprinse in STAS 6119 68 .
Se are in vedere ca siguranta in exploatare a unei instalatii electrice depinde in mod deosebit
de calitatea instalatiei de legare la pamant, iar aceasta depinde la randul ei de o executie
corespunzatoare a prizelor de pamant.
De asemenea se tine seama de faptul ca orice solutie trebuie justificata din punct de vedere al
eficacitatii dar si economic.
Se urmareste realizarea unei rezistente de dispersie cat mai mica pentru o durata de timp cat
mai mare cu cheltuieli minime. De aceea se exclud utilizreaelectrozilor plac , funie , precum
si a cuprului in toate cazurile in care solul nu prezinta o agresivitate accentuata fata de otel.
Este interzisa folosirea electrozilor din aluminiu deoarece formeaza in timp un strat
superficial izolant si nu are o rezistenta mecanica corespunzatoare.

5.1 Dimensiuni minime

In instalatiile electrice de joasa tensiune , dimensiunile minime ale electrozilor se determina
din punct de vedere al stabilitatii termice si a unei rezistente adecvate la coroziune.
La electrozi verticali care se introduc in pamant prin batere trebuie asigurata si o rezistenta
suficienta de flambare.
Dimensiunile minime ala electrozilor sunt cele date in tabelul.1. Ele sunt valabile si pentru
conductoarele de legare la pamant. In comparatie cu lungimea electrodului , diametrul sau
latimea acestuia are o influenta neinsemnata asupra marimii rezistentei de dispersie.
Relatiile de calcul al rezistentelor de dispersie cuprind numai logaritmul diametrului sau
latimii electrodului. In figura 12.1 este prezentata ,pentru un electrod vertical, influenta
diametrului asupra rezistentei de dispersie.
Nu se justifica solutia de crestere a diametrului deoarece o crestere a diametrului de la 1 la
2 pentru o lungime de 10[m] ar determina o crestere agreutatii de la 24 la 52[kg]. Iar din
tabelul.2. rezulta o scadere cu numai 8% a rezistentei de dispersie, ceea ce justifica materialul
consumat.
17

18

Un rationament similar se poate face si pentru electrozii orizontali. De asemenea , otelul

rotund , din ce in ce mai mult folosit , este mai recomandat decat cel lat, deoarece la aceeasi
sectiune are o suprafata laterala mai mica si o grosime mai mare, fiind mai rezistent la
coroziune.

Dispozitia prizelor de pamant.
Pentru o concordanta cat mai buna intre valoarea calculata si cea masurata ulterior a
rezistentei de dispersie, la executatea prizelor de pamant trebuie sa serespecte urmatoarele:
Prizele de pamant sa aiba o legatura electrica cu solul cat mai buna.
Electrozii nu trebuie sa fie acoperiti cu vopsea, gudron si alte impuritati.
Electrozii orizontali se vor ingropa la o adancime de minim 0.8[m].
Electrozii se vor ingropa in stratul de pamant cel mai bun conducator, care se
determina prin masuratori geoelectrice.
Electrozii se dispun astfel ca influenta lor reciproca sa fie cat mai mica. Ca urmare
distanta dintre electrozii orizontalii, montati in paralel, sa fie mai mare decat lungimea
lor. Deregula electrozii verticali se monteaza la o distanta de doua ori lungimea lor.
La electrozi orizontali lungimea in linie dreapta nu trebuie sa depaseasca 100[m],
deoarece impedanta longitudinala, neglijabila la o lungime scurta, ajunge la valori
importante.

Pentru evitarea accidentelor se folosesc mai multe metode de protectie, dintre care cele mai
importante sunt:
- metode de legare la nulul de protectie, utilizate cand punctul neutru al retelei electrice este
legat la pamant.
- metode de legare la pamant, utilizata cand punctul neutru al retelei electrice este izolat fata de
pamant. In acest caz toate partile metalice ce ar putea ajunge in mod accidental sub tensiune se
leaga la pamant.Lagatura se face prin intermediul unei retele generale de legare la pamant.
Fiecare dintre metodele de protectie de mai sus este suficienta pentru a evita pericolul de
electrocutare. Cu toate acestea, pentru o siguranta mai mare, se utilizeaza ambele metode, una ca
metoda de baza si cealalta ca metoda suplimentara de protectie. Este necesar in acest caz ca priza de
pamant sa fie aceeasi pentru legarea nulului de protectie si a retelei generale de legare la pamant.
EXECUTAREA LEGATURILOR LA TABLOURILE ELECTRICE SI PRIZA DE PAMANT
Aceste lucrari se efectueaza dupa ce toate receptoarele electrice au fost montate. Executarea
legaturilor electricela tablourile consta in pregatirea capetelor conductelor si apoi conectarea lor la
sirul de cleme.
Fixarea papucilor la rece se poate face atat la conductoarele de cupru cat si la cele de
19

aluminiu. Fixarea papucilor la cald se face in mod diferit la conductoarele de cupru fata de cele de
aluminiu.
Suprafata interioara a papucului se curata cu o pila rotunda dupa care se unge cu pasta de
lipit. Se introduce conductorul in papuc si fixeaza un snur de azbest la capatul catre izolatia
conductei. Urmeaza o preincalzire a papucului dupa care se toarna aliajul de lipit. Dupa racire
snurul de azbest se scoate, iar portiunea respectiva se izoleaza cu banda in cateva straturi.
Conductorul de aluminiu, inainte de a se introduce in papuc pentru lipire, se metalizeaza.
Numai dupa aceea se trece la lipirea propriu-zisa, care decurge la fel ca pentru conductoarele de
cupru.
Dupa ce s-au efectuat legaturile la toate tablourile electrice se trece la executarea legaturilor
la pamant.

6. Punerea sub tensiune a instalatiei electrice
Instalatia electrica se pune sub tensiune in conditiile in care legaturile in doze sunt provizorii. Dupa
punerea sub tensiune se verifica comportarea instalatiei prin aducerea in stare de functionare pe
rand a tuturor receptoarelor. La punerea sub tensiune se mai verifica cu multa atentie:
- daca tablourile electrice sunt corect echipate, bine fixate, legate la nulul de protectie;
- daca s-au utilizat materialele prevazute in proiect;
- daca receptoarele electrice, prizele, intrerupatoarele au pozitiile prevazute si sunt bine fixate
Instalatia se repune sub tensiune numai la receptia provizorie a ei. Pentru aceasta se vor lua masuri
de a nu se permite accesul la tabloul general al instalatiei.