DETERMINAREA CAPACITII DE RETINERE A IONILOR TOXICI IN SOL

POLUAREA SOLULUI


I. INTRODUCERE
a. Compoziia solului
Solul reprezint un amestec neomogen de substane minerale -provenite din
dezagregarea rocilor- i organice rezultate n urma descompunerii substanei organice
moarte.
Constituentii minerali ai solului:
Argila este constituentul mineral principal
Din punct de vedere chimic argila este un material compozit format din silicai
complexi hidratai: hidroxizi de fier, de aluminiu, de mangan, silice coloidal etc, foarte
fin dispersai.
Capacitatea sa de absorbie a apei i a cationilor ( Ca, Fe, Mn,Na,K) este mare n
general;
argila are diferite culori: galben, cenusie, brun negricioas
Compui minerali
Cele mai frecvente sruri minerale din sol sunt: CaCO
3
, CaSO
4
, SiO
2
, KNO
3
,
Na
2
SO
4
, NaCl, hidroxid de fier, hidroxizi de mangan, fosfai feroi, fosfai de calciu, i
compui ai microelementelor Co, Zn, Cu. Srurile minerale sunt dizolvate i antrenate
proces numit levigare- de ap i reinute n sol la diverse adncimi n funcie de
solubilitatea acestora.
Pulberi -praf, mil, sunt particule foarte fine de minerale: cuart, feldspat,
micasilice amorfa si se gasesc in toate solurile.
Nisip- particule mici de roci si minerale in special cuart. Se caracterizeaza
printr-o deosebita permeabilitate pentru apa si aer si o capacitate de absorbtie foarte
mica. Solurile fertile contin in medie 30-80% nisip
Pietris- este constituit din fragmente mai mari de roci. Scade coeziunea solului i
crete permeabilitatea. Reprezint rezerva de noi minerale n sol.
Constituenii organici.
Datorit constituenei i structurii sale, solul are o puternic capacitate de adsorbie a
diferitelor substane din apa cu care vine n contact. Astfel, reine cu uurin cationii
metalelor grele din apele poluate, care ulterior se pot desorbi i ajung n plante, animale i
n final n corpul uman.
b. Proprietile solului
a. pH-ul solului
Concentraia ionilor de hidrogen variaz ntre 1 M si 10
-
14

M (ntre valoarea
corespunztoare unui acid tare 1 M i, respectiv a unei baze tari (1 M). S-a stabilit c este
mai convenabil, c aciditatea unei soluii s se exprime logaritmic pe o scal liniar.
Scala a fost sabilit prin definirea termenului de pH astfel:
pH log log
1
H
H
+
+

Astfel, pH-ul soluiilor n care concentraia ionilor de hidrogen este cuprins ntre
1 i 10
-
5

va fi 0, 1 5 iar soluiile n care concentraia ionilor de hidrogen este cuprins
intre10
-
6
i
10
-
10
respectiv 6, 7, 10. O soluie n care concentraia ionilor de hidroxid
este 10
-4
adic concentraia ionilor H
+
=10
-1
, va avea un pH =10.
pH-ul variaz n funcie de compozitia solului i n special de coninutul n acizi
humici. In funcie de modul n care organismele tolereaz variaiile de pH acestea se
clasific:
euriionice (amfitolerante) tolereaz foarte bine variaiile de pH: pot tri practic la
orice valoare a pH-lui, ex: coada soricelului, troscot, rma i unele protozoare.
Stenoionice tolereaz variaii foarte mici de pH, adic traiesc practic numai n
anumite condiii de pH;se clasific n :
Specii acidofile ex muschiul de turb, afinul,
Neutrofile sunt majoritatea plantelor de cultur: cereale, finete,
Bazofile:
b. Temperatura solului: influeneaz germinaia seminelor, creterea
palntelor i capacitatea de absorbie a rdcinilor. Solurile calde sunt biologic mai active
dect cele reci, iar solurile calcaroase sunt mai calde dect cele silicioase. Temperatura
solului variaz cu latitudinea i cu adincimea, iar temperatura solului superficial variaz
n limite mai largi dect cea a atmosferei.
c. Umiditatea este deosebit de important, ea depinde de higroscopicitatea
rocilor componenete, de apa capilar, gravitaional i de precipitaii.
d. Aeratia solului. Compoziia aerului din sol difer de cea din atmosfer i
variaz cu adincimea i cu constituena mineralogic a solului. Astfel, n solul nisipos se
gsete o cantitate mai mare de aer n care concentraia de O este de aprox. 20% iar de
CO
2
1.5% n timp ce n solul argilos concentraia de CO
2
este mai mare spre 2% iar de
O
2
mai mic, 18%. Datorit concentrrii CO
2
i a altor gaze rezultate n urma
descompunerii substanei organice moarte este necesar realizarea unui schimb
permanent ntre aerul din sol i cel atmosferic.

II. SCOPUL I PRINCIPIUL LUCRRII
Scopul lucrrii const n determinarea pH-lui i a capacitii de adsorbie a solului.
Obiectivul este atins prin preparea extractului de sol.

III. MATERIALE I METODA DE LUCRU
Materiale: probe de sol, ap poluat, plnie, filtru de hrtie calitativ, instalaie
potentiostatic.
Mod de lucru
A. Prepararea extractului de sol
1. Se cntresc la balana tehnic, cu precizie de 10
-2
, 20 g sol;
2. Se asaz n strat gros pe o hrtie de filtru montat ntr-o plnie de filtrare;
3. Se toarn 100 mL ap poluat n poriuni ;
4. Extractul obinut este analizat.
B. Analiza chimic a extractului din sol

a) Determinarea pH-lui
Se poate realiza prin dou metode:
1. cu hirtie indicatoare de pH

2. Cu pH-metru
Intr-un pahar Berzelius de 50 ml se introduc 10 ml de extract de sol
Se pornete pH-metrul de la butonul ON/OFF situat n spatele aparatului n partea
stng.
Se regleaz temperatura (la temperatura camerei) cu ajutorul sgetilor stnga
dreapta.
Se scoate capacul electrodului. Se introduce electrodul n ap distilat i se clteste
bine, avnd grij s nu se atinga electrodul de pereii vasului.
Se scoate electrodul din ap distilat i se introduce n paharul cu proba. Se noteaz
valoarea constant a pH-ului (atunci cnd pe display apare integral STAB).

b) Determinarea capacitii de adsorbie
Se determin coninutul n ion grei prin voltametrie ciclic att a apei poluate ct
i a extractului de sol.
Se calculeaz cantitatea de ioni adsorbit;
Se raporteaza cantitatea de ioni adsorbit la cantitatea de sol mg ion/g sol.
Determinarea concentratiei de ioni grei din extractul de sol se poate face, la indicatia
cadrului didactic prin doua metode: prin voltametrie ciclica si prin analiza
spectrofotometrica.


Determinarea fotocolorimetric a continutului de clor si ioni de Zn
A. Se selecteaza programul pentru Zn apasind PROGRAM si .
B. Se toarna 10ml proba de apa in celula aparatului.
C. Se adauga continutul unui plic HI 93731A reactiv pentru zinc (se taie cu grija
pliculetul);
D. Se agita usor si se asteapta pina cind reactivul s-a dizolvat complet;
E. Se inchide ermetic.
F. Se introduce celula in lacasul din aparat.
G. Se apasa tasta ZERO si va aparea SIP pe ecran.
H. Se asteapta citeva secunde pina apare pe ecran 0.0
I. Se scoate celula si se adauga 0,5 ml reactiv B (HI 93731 B) ;
J. Se inchide bine celula cu dopul si se agita timp de citeva secunde.
K. Se reintroduce celula in aparat.
L. Se apasa TIMER, se asteapta trei minute si se apasa READ DIRECT pentru citire
rezultat. Aparatul masoara direct in mg/l .

a) Determinarea continutului de clor
A. Se selecteaza programul pentru clor apasind PROGRAM si .
B. Se toarna 10ml proba de apa in celula aparatului. Se inchide ermetic.
C. Se introduce celula in lacasul din aparat.
D. Se apasa tasta ZERO si va aparea SIP pe ecran.
E. Se asteapta citeva secunde pina apare pe ecran 0.0
F. Se scoate celula si se adauga reactivul HI 93711-0 (se taie cu grija pliculetul) si se
agita timp de citeva secunde.
G. Se reintroduce celula in aparat.
H. Se apasa TIMER, se asteapta trei minute si se apasa READ DIRECT pentru citirea
rezultatului. Aparatul masoara direct in mg/l .

Concluzii
Se apreciaz capacitatea de adsorbite a solurilor.
Se compara solurile analizate