Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
cele mai des folosite. Dei acest lucru poate fi explicabil de vrsta mic, statusul imunologic, frecvena
crescut a infeciilor, totui se apreciaz faptul c la 2/3 dintre copii antibioticele sunt administrate
inutil.
n cazul penicilinei i eritromicinei, !nc din "#$% au fost descrise tulpini rezistente. &onsecina a fost
trecerea la alte antibiotice, cu spectru din ce !n ce mai !ngust, !ns, dup un timp variabil, i !n cazul
acestora apreau tulpini rezistente, neexistnd !n momentul de fa un antibiotic care s nu selecteze
tulpini rezistente.
'tilizarea iraional i abuziv este principala cauz pentru apariia tulpinilor rezistente. Dezvoltarea
tulpinilor rezistente reprezint un proces de evoluie ce se bazeaz pe selecia organismelor care au
capacitatea de a supravieui dozelor de antibiotic folosit pentru eradicarea lor. (ntibioticele a)ut, prin
selectare, la creterea bacteriilor rezistente, in*ibndu+le pe celelalte. ,upravieuirea bacteriilor
rezistente determin apariia de bacterii cu rezisten motenit.
n faa acestei ameninri, singura soluie rmne utilizarea ct mai )udicioas a fiecrui antibiotic,
pentru a+i pstra ct mai mult timp eficiena.
&ele mai multe infec ii apar ca rezultat al perturbrii
-aprrii. infec ioase a gazdei /fizic sau imunologic0
!n asociere cu virulen a factorilor bacterieni.
n general, cele mai multe micro+organisme care
determin infec ii comunitare fac parte din flora bacterian
normal a copilului, ca urmare a expunerii, a
contactului cu al i copii din comunitate. 1nfec iile
tegumentelor i esuturilor moi sunt determinate, cel
mai frecvent, de S. aureus sau de streptococi beta*emolitici,
!n timp ce infec iile tractului respirator
superior sau inferior sunt cauzate, !n mod obi nuit,
de S. pneumoniae i de H. influenzae non+tipabil.
2rsta pacientului i boala de baz pe care o prezint
sunt date importante !n considera iile efectuate
pentru selectarea cea mai adecvat a antibioticelor !n
infec iile bacteriene. 3ou+nscu ii, !n special dismaturii
i prematurii, au o imunitate imatur i -afectarea.
barierelor mucoase i cutanate prin utilizarea de
ventilatoare i aplicarea de catetere profunde. Dozarea
antibioticelor este complicat prin profilul farmaco4inetic
distinct de profilul farmaco4inetic al copiilor
mari. Datorit unui con inut de ap corporal total mai
mare i al propor iei mai mari a lic*idului extracelular,
nou+nscu ii, !n mod tipic, au un volum de distribu ie
mai mare pentru unele antibiotice, !n compara ie cu
copilul mic i copiii mai mari. 3ou+nscu ii, de asemenea,
au func ia renal afectat, !n special !n cursul
primelor sptmni de via
5eac iile adverse la antibiotice
,iguran a/protec ia este o considera ie ma)or !n
selec ia unui antibiotic adecvat la copii. 6oate antibioticele
au poten ial efecte adverse i este important pentru
clinician de a fi informat despre modul cum acestea
pot afecta pacientul. 7iecare clas de antibiotice are
riscuri asociate i diferitele antibiotice din aceea i clas
au adesea diferite rate de reac ii adverse. b+lactamii sunt
demonstra i a fi printre cele mai inofensive pentru copii.
8acrolidele, aminoglicozidele, glicopeptidele, sulfonamidele
i c*inolonele au o toxicitate demonstrat9 unele
din aceste antibiotice au, de asemenea, poten ialul de a
interfera cu metabolismul altor medicamente, prescrise
concomitent.