ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

CONSTANȚA

PREVENIREA ȘI COMBATEREA ÎMBOLNĂVIRILOR ÎN

COLECTIVITĂȚILE DE COPII ȘI ADOLESCENȚI

IGIENA, PREVENIREA ȘI CONTROLUL INFECȚIILOR

CURSANT
NUME PRENUME ; PRODAN PAULA
CLASA : AMG I
DATA : 08.11.2022

2022
 CUPRINS

1. Bolile infecto-contagioase și factorii de risc...........................................................2

2. Căile de transmitere a agenților patogeni................................................................3
3. Măsuri de prevenție și combatere a bolilor infecto-contagioase ........................... 4
4. Concluzii
5. Bibliografie
 CAPITOLUL I
BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE ȘI FACTORII DE RISC

Bolile transmisibile constituie una dintre cele mai frecvente cauze de îmbolnăviri ale
copiilor și tinerilor din colectivităti, având drept consecințe afectarea stării de sănătate pe o
perioadă îndelungată, cu repercursiuni asupra dezvoltării fizice si neuropsihice.
Copiii care frecventează instituțiile de îngrijire/învațământ în afara domiciliului prezintă
un risc crescut pentru o varietate de infecții.  Incidența infecțiilor tractului respirator, a bolilor
diareice, a citomegalovirusului, a hepatitei A și a meningitei bacteriene este mai mare la copiii
îngrijiți în afara casei. Riscul crescut de infecții în instituțiile de îngrijire a copiilor este de
importanță pentru sănătatea publică din cauza potențialei transmitere la adulți și a diseminării în
comunitate. Infecțiile dobândite în instituțiile de îngrijire a copiilor care sunt ușoare sau
asimptomatice la copii pot fi severe la adulți.
Bolile transmisibile sunt determinare de microorganisme (bacterii, virusuri, fungi) și
paraziți. Infecțiile tractului respirator sunt cele mai frecvente boli acute. Infecțiile tractului
respirator includ raceli, sinuzite, faringite, pneumonie.
Principalii factori de risc sunt
1. Condițiile igienice și de mediu în care își desfașoară activitatea copiii și adolescentii.
Caracteristicile fizice, cum ar fi numărul și amplasarea adecvata a chiuvetelor și
toaletelor, asigurarea unei bune ventilații a încăperilor, curățenia zonelor de preparare a
alimentelor sunt importante în răspândirea și controlul organismelor
2. Vârsta – sugarii, copilul mic, preșcolarii au receptivitate crescută față de bolile infecto-
contagioase
3. Anotimpul în care se desfașoara procesul de educație și învătământ – frecventarea școlii
corespunde, în mare măsură, anotimpurilor când afecțiunile rino-faringiene sunt mai
frecvente (toamna, iarna, primăvara)
4. Aglomerarea și amestecarea diferitelor grupe de varste. S-a demonstrat că aglomerația
este un factor de risc pentru infecția asociată cu virsului hepatitei A și agenții patogeni ai
tractului respirator. Amestecarea vârstei îi expune pe copii la agenți patogeni cu care s-ar
putea să nu vina în contact atunci cand se asociaza cu copii de varsta lor
 CAPITOLUL 2
CĂILE DE TRANSMITERE A AGENȚILOR PATOGENI

Mecanismele de transmitere a bolilor infecto-contagioase sunt multiple și complexe, în

procesul de transmitere distingându-se mai multe etape : eliminarea germenilor în mediul
exterior, vehicularea lor în acest mediu și poarta de intrare în corpul uman. Transmiterea se
realizeaza prin doua modalității : directă și indirectă.
Transmiterea directă este cea mai simplă și este specifică pentru agenții patogeni cu
rezistență mică. Bacteriile, virusurile sau ouale de paraziți pot ajunge la copilul sănătos prin
contactul direct cu sursa de infecție. Modul de viata neigienic creeaza cele mai multe condiții
pentru o transmitere directă.
Transmiterea indirecta este o cale în care agenții infecțiosi se „folosesc” de unele
elemente din mediul ambiant, acestea reprezentând factori de transmitere a infecțiilor : apa,
solul, aerul.
 Aerul contaminat
Aerul nu este un mediu favorabil supraviețuirii agenților patogeni, deoarece acestia sunt distruși
de variațiile de temperatură, acțiunea radiaților solare și intervenția substanțelor chimice, a
poluanților etc. Aerul facilitează transmiterea unor agenti patogeni, în cazul bolilor cu poarta de
intrare respiratorie. Cele mai răspândite boli prin intermediul aerului sunt gripa, bolile infecto-
contagioase ale copilariei (rujeola, rubeola, varicela), tuberculoza etc
 Apa contaminată
Apa constituie un element foarte important de transmitere a unor boli contagioase microbiene,
virale sau parazitare. Ea nu constituie un mediu favorabil supraviețurii îndelungate a agenților
patogeni ( datorita compoziției chimice, ph-ului, variaților de temperatură etc), în schimb poate
transporta agenții patogenii ai bolilor infecțioasse la mari distanțe și prin consumul de către om
să producă 4/5 din bolile cunoscute : enteroviroze, adenoviroze, parazitoze etc.
Aceste boli se mai pot transmite și prin mâini murdare contaminate cu germenii propriului
organism sau prin contactul direct al unei persoane sănătoase cu un bolnav ori cu un purtător
sănătos de germeni patogeni.
 CAPITOLUL 3
MĂSURI DE PREVENȚIE ȘI COMBATERE A BOLILOR
INFECTO-CONTAGIOASE

Prevenirea bolilor transmisibile înseamnă blocarea căilor de transmitere. În colectivități, mai

ales în colectivitățile cu copii, respectarea normelor de igienă personală și colectivă asigură
protecția individuală și prevenirea răspândirii bolilor. Scoaterea din colectivitate previne
transmiterea bolii și altora, evitarea constituirii focarelor.
 Pentru bolile care se transmit pe cale respiratorie: ventilația încăperilor, spălatul pe
mâini, păstrarea distanței, purtarea măstii de protecție (acolo unde este cazul), respectarea
indicațiilor medicului.
 Pentru bolile care se transmit pe cale digestivă: spălatul pe maini, folosirea doar a
instrumentelor personale, băutul apei doar din surse sigure, depozitarea resturilor
menajere doar în spații special amenajate, respectarea indicațiilor medicului
 Pentru bolile care se transmit pe cale cutanată: spălatul pe maini, fierberea
lenjeriei/dezinfectarea, igiena personală zilnică, respectarea indicatiilor medicului

Printre măsurile de prevenire ce se adreseaza surselor de infecție reprezentate de bolnavii cu

forme aparente de îmbolnăvire și de purtătorii sănatoși de germeni se înscriu depistarea, izolarea
și tratamentul acestora.
Centrele de îngrijire a copiilor ar trebui să aibă un plan stabilit pentru a aborda problemele de
control al infecțiilor în mediul de îngrijire a copiilor. Acest plan ar trebui să includă linii
directoare scrise care subliniază politicile de control al infecțiilor și prevederile pentru educarea
personalului de îngrijire a copiilor cu privire la metodele de transmitere și prevenire a
bolilor. Strategiile care ar trebui utilizate pentru prevenirea și controlul infecțiilor în instituțiile
de îngrijire a copiilor includ menținerea imunizării adecvate atât a copiilor, cât și a personalului
de îngrijire a copiilor, respectarea strictă a practicilor de igienă (în special spălarea mâinilor,
procedurile de punere a scutecelor și precauții universale pentru vărsări de sânge), excluderea
sau gruparea copiilor bolnavi conform recomandărilor, utilizarea adecvată a agenților
antimicrobieni și a imunizărilor în timpul focarelor și separarea copiilor pe grupe de varsta.
Spălatul mâinilor este cea mai importanta metodă de prevenire a infecțiilor. Atât personalul din
grădinițe, școli etc cât și copiii trebuie învătați să își spele în mod corect mâinile.
Igiena spațiului, a jucăriilor și a tuturor obiectelor cu care copilul intra în contact joaca un rol
important. Folosirea unor dezinfectanți adecvați și eficienți, curățarea periodică a jucariilor,
suzetelor, locurilor de schimbat scutece și a sălii de mese reduce riscul de contaminare a copiilor
sănătoși.
Dar cea mai ieftină, de încredere și accesibilă metodă de prevenire a multor agenți patogeni virali
rămâne imunizarea completă și la zi. Imunizarea protejează persoana vacinata cât și copiii care
sunt prea mici pentru a fii vaccinați.
 CONCLUZIE

Mediul de îngrijire a copiilor predispune copiii mici la infecția cu o varietate de agenți

patogeni. Factorii care contribuie la creșterea incidenței anumitor infecții includ
comportamentele de igienă specifice vârstei, imaturitatea imunologică a copiilor mici și
expunerea la agenți patogeni cu infectivitate ridicată. Căile respiratorii și agenții patogeni
enterici sunt responsabili pentru majoritatea bolilor, dar o serie de alți agenți sunt, de asemenea,
importanți. Intervențiile igienice, în special spălarea mâinilor, rămân importante în controlul
infecțiilor, dar menținerea unor niveluri adecvate de imunizare joacă un rol crucial în prevenirea
bolilor în mediul de îngrijire a copiilor. Intervențiile viitoare se vor concentra pe dezvoltarea de
noi vaccinuri pentru a elimina susceptibilitatea copiilor mici la cât mai mulți agenți infecțioși și
evaluarea continuă a altor măsuri preventive.
 BIBLIOGRAFIE

1. Robin B. Churchill MD, Infection control challenges in child-care centers,

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0891552005703603
2. Michael T. Brady MD, Infectious disease in pediadtric ou-of-home child care,
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0196655304006455
3. Leigh B. Grossman, Infection control in the Child Care Center and Preschool, Demos
medical, 2012
4. https://sanitaracraiova.spiruharet.ro/images/scoalasanitara/curs_15_mediu_si_sanatate.pd