Universitatea Tehnic Cluj Napoca

Facultatea de Instalaii





Instalaii de ncalzire a Cldirilor
Multizonale i cu Destinaii speciale
-Referat-
-Schimbtoare de cldur-






Autor: Drjan Paul
Grupa: 3511
An: 1 Master


Schimbtoare de cldur

I. Introducere
Schimbtoarele de cldur reprezint aparate care au drept scop transferul de cldur de
la un fluid la altul n procese de nclzire, rcire, fierbere, condensare sau n alte procese termice
n care sunt prezente dou sau mai multe fluide cu temperaturi diferite.
Din punct de vedere funcional, numrul lor este foarte mare (ex.: prenclzitoare de ap
sau aer, rcitoare de ulei, distilatoare, vaporizatoare, condensatoare, radiatoare, etc.) ns
principiul de funcionare este acelai i anume transferul de cldur de la un fluid la altul prin
intermediul unui perete despritor.
Exist i schimbtoare de cldur fr perete despritor ntre fluide, ca de exemplu
turnurile de rcire, camerele de pulverizare etc., dar calculul este mai complicat dei principiul
de lucru este acelai.
Schematizat, un schimbtor de cldur const din dou compartimente separate de un
perete, prin fiecare circulnd cte un fluid. Prin peretele despritor are loc transferul cldurii de
la fluidul cald la cel rece. n timpul circulaiei fluidelor prin cele dou compartimente,
temperatura lor variaz, unul nclzindu-se cellalt rcindu-se. Temperaturile la intrarea n
schimbtorul de cldur se noteaz cu indice prim iar cele la ieire cu indice secund.

II. Clasificarea schimbtoarelor de cldur
1.Dup principiul de funcionare, schimbtoarele de cldur pot fi mprite n trei
categorii:
- recuperatoare,
- regeneratoare
- prin amestec.
n cele recuperatoare fluidul cald i cel rece circul simultan prin aparat, iar cldura este
transferat printr-un perete care separ fluidele. Cele mai ntlnite schimbtoare de acest tip n
industrie sunt generatoarele de abur, racitoare de ap (radiatoare), condesatoarele pentru diferite
substane, etc.
n cele regeneratoare, aceeai suprafa de schimb de cldur este expus alternativ
fluidului cald i rece, cldura preluat de la agentul cald fiind acumulat n pereii aparatului i
cedat apoi agentului rece, cum sunt aparatele cu umplutur metalic sau ceramic.
Att recuperatoarele, ct i regeneratoarele sunt schimbtoare de cldur la care transferul
se face indirect, prin intermediul unui perete (care are o anumit suprafa finit) i de aceea se
mai numesc i schimbtoare de cldur de suprafa.
La schimbtoarele de amestec procesul de schimb de cldur se realizeaz prin contactul
direct i amestecarea fluidului cald cu cel rece, rezultnd un singur fluid cu proprieti termice
medii ntre cei doi ageni disponibili iniial. Schimbtoare de acest tip sunt turnurile de rcire,
degazoarele, unele condensatoare, etc.
Dintre aceste trei tipuri de schimbtoare, cele de primul tip, adic recuperatoarele sunt
cele mai rspndite. Ele se realizeaz ntr-o gam larg de soluii constructive, de la cel mai
simplu aparat tip eav n eav, pn la uniti complexe, cu suprafee de schimb extinse la mii
de metri ptrai. Dintre soluiile constructive cea mai des ntlnit n practic este cea cu evi n
manta (fig. 1.1), care asigur o bun compactitate, poate rezova probleme de schimb de orice tip
(nclziri / rciri, vaporizri, condensri), iar tehnologia de execuie pe care o reclam este destul
de accesibil i relativ ieftin.
placa tubulara
manta
capac
sicane
tevi
t2', W2
t2"
t1'
W1
t1"

Fig. 1.1
O soluie constructiv deosebit este prezentat n fig. 1.2, unde prin montarea evilor de
aduciune n interiorul altor evi nchise la capt se dubleaz suprafaa de schimb de cldur, fr
ca gabaritul aparatului s creasc prea mult.

Fig. 1.2
2.Dup felul n care se desfoar procesul n timp, pot exista schimbtoare cu
aciune continu (fig. 2.1 b, c) , la care schimbul de cldur se realizeaz la un regim termic
permanent (sau stabilizat), i aparate cu aciune discontinu (fig. 2.1 a) la care transferul de
cldur are loc intermitent (aparate acumulatoare, n care cldura este nmagazinat cnd este
disponibil i livrat apoi la cerere) sau periodic (la aparatele regeneratoare care presupun
trecerea succesiv a agenilor prin aparat).

Fig. 2.1
manta
capac
placa
tubulara II
placa
tubulara I
t1"
t1', W1
t2"
t2', W2
tevi interioare tevi exterioare
Fluid cald
Fluid rece
a)
b)
c)
t1'
t1"
t2'
t2"
t1'
t2"
t1"
t1'
umplutura
t1'
t2"
t1"
t2'
3.Dup felul proceselor pe care le suport agenii termici avem aparate fr
schimbarea strii de agregare, dar i aparate la cere unul din ageni i schimb starea de
agregare la trecerea prin schimbtor (se vaporizeaz sau condenseaz).
4.Dup felul suprafeei de schimb de cldur avem schimbtoare cu evi (tubulare), cu
plci sau cu lamele (fig. 4.1), cu serpentine (adic evi sau plci spirale ca n fig. 4.2), sau cu
suprafee extinse (cu nervuri, cu proeminene aciculare, cu promotori de turbulen, etc. fig.
4.3)

Fig. 4.1




Fig. 4.2 Fig. 4.3
5. Dupa modului n care curg cele dou fluide prin schimbtor exist schimbtoare
a) cu curgere paralel n echicurent;
b) cu curgere paralel n contracurent;
c) cu curgere ncruciat;
d) cu curgere mixt.

Fig. 5.1

III. Parametri de dimensionare i funcionare

1. Etapele de proiectare. Moduri de curgere a fluidelor prin schimbtor
Proiectarea complet a unui schimbtor de cldur cuprinde urmtoarele etape:
- calculul termic i hidrodinamic
- calculul mecanic (de rezisten)
- realizarea proiectului de execuie
Calculul termic urmrete determinarea suprafeei de schimb de cldur i a modului de
dispunere a acesteia n spaiu pentru realizarea unei sarcini termice impuse, pentru anumite
debite i temperaturi ale fluidelor de lucru. Calculul hidrodinamic coreleaz aceste elemente cu
pierderile de presiune admise i cu energia de pompare a agenilor termici, stabilind n final
puterea necesar pompei de ap i a ventilatorului de aer.
Calculul mecanic alege soluia constructiv, lund n considerare regimul de lucru,
temperaturile i presiunile de funcionare, caracteristicile de coroziune ale fluidelor, compensarea
dilatrilor relative i a eforturilor termice care pot s apar, precum i legtura schimbtorului cu
alte echipamente.
Proiectul de execuie finalizeaz calculele precedente i elaboreaz documentaia de
fabricaie a unui aparat cu pre de cost ct mai sczut n condiii de calitate i fiabilitate impuse
de beneficiar.
n plus, n exploatare, schimbtoarele de cldur sunt supuse periodic unei analize a
performanelor de funcionare, adic dup efectuarea unor msurtori specifice se trece la
determinarea unor indici privind calitatea transferului cldurii i a pierderilor de cldur n
mediul ambiant. n urma acestor analize se adopt msurile cele mai potrivite de ameliorare a
funcionrii schimbtorului de cldur.

2. Ecuaiile de baz ale schimbtoarelor de cldur
Calculul termic al schimbtoarelor de cldur de suprafa se bazeaz pe urmtoarele
dou ecuaii principiale:
- ecuaia de bilan termic:

r
p
Q
Q Q Q
q
2
2 1
= + = (1.1)
- ecuaia de transmitere a cldurii:
med l med S
t L k t S k Q A = A = (1.2)
n care:
( ) ( ) ( )
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
" ' " ' " ' t W t t W i i G t t c G Q
p
o = = = = (1.3)
( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
' " ' " ' " t W t t W i i G t t c G Q
p
o = = = = (1.4)

2 2 2 1 1 1
;
p p
c G W c G W = = (1.5)
' " ; " '
2 2 2 1 1 1
t t t t t t = = o o (1.6)
n fig. 2.1 se prezint principalele mrimi care apar n calculul termic al schimbtoarelor
de cldur de suprafa.


Fig. 2.1
n relaiile 1.1 1.6 i n fig. 1.11 s-au folosit urmtoarele notaii:
Q
1
Q
2
- fluxul de cldur cedat de agentul cald, respectiv primit de agentul rece, n W
Q
p
pierderile de cldur ale aparatului n mediul ambiant, n W
q
r
coeficientul de reinere a cldurii n aparat
Q sarcina termic a aparatului de schimb de cldur, n W. De obicei Q = Q
2

S suprafaa de schimb de cldur, n m
2

G
1
c
p1
t'
1
i'
1
t"
1
i"
1
G
2
c
p2
t'
2
i'
2
t"
2
i"
2
Q
.
S(L)
k
s
(k
L
)
r
L lungimea total a evilor schimbtoare de cldur (la aparatele tubulare), n m
k
s
,k
l
coeficientul global de schimb de cldur a aparatului cu depuneri pe suprafaa de
transfer de cldur, raportat la suprafaa de nclzire, n W/(m
2
K), respectiv la lungimea evilor la
aparatele tubulare, n W/(mK), ambii presupui constani de-a lungul aparatului.
At
med
diferena medie de temperatur a agenilor termici, n C (sau K), At
med
= t
1
t
2

t
1
, t
2
temperatura medie n aparat a agentului cald, respectiv a agentului rece, n C (sau
K)
G
1
, G
2
debitul masic de agent cald, respectiv de agent rece, n kg/s
c
p1
, c
p2
cldura specific la presiune constant a agentului cald, respectiv rece, n
J/(kgK)
W
1
, W
2
capacitatea termic a agentului cald, respectiv rece, n W/K
t
1
, t
1
temperatura agentului cald la intrarea, respectiv ieirea din aparat, , n C (sau K)
t
2
, t
2
temperatura agentului rece la intrarea, respectiv ieirea din aparat, , n C (sau K)
i
1
, i
1
entalpia specific a agentului cald la intrarea, respectiv ieirea din aparat, , n J/kg
i
2
, i
2
entalpia specific a agentului rece la intrarea, respectiv ieirea din aparat, , n J/kg
ot
1
, ot
2
variaia de temperatur n aparat a agentului cald, respectiv a agentului rece, n C
(sau K)
n notaii s-au utilizat urmtorii indici inferiori i superiori:
1 - pentru fluidul cald
2 pentru fluidul rece
pentru intrarea n aparat
pentru ieirea din aparat
La aparatele cu suprafaa de nclzire plan, coeficientul global de schimb de cldur se
determin cu relaia:

s sd
s
sd sd
s
R R
k
R R
k
= + = + + + + =
0
2 1
2 1
1 1 1 1
o
o
o
(1.7)
n care:

2 1
2 1 0
;
1 1 1
sd sd sd
s
R R R
k
+ = + + =
o
o
o
(1.8)
n formulele 1.7 i 1.8 s-au notat n plus:
k
s0
coeficientul global de schimb de cldur al aparatului curat, fr depuneri, raportat
la suprafaa de nclzire, n W/(m
2
K)
o
1
, o
2
coeficientul de schimb de cldur prin convecie de la agentul cald la perete,
respectiv de la perete la agentul rece n W/(m
2
K)
- conductivitatea termic a materialului peretelui despritor dintre cele dou fluide, n
W/(mK)
o - grosimea peretelui despritor, n m
R
sd1
, R
sd2
rezistena termic a depunerilor agentului cald, respectiv rece, n (m
2
K)/W
R
sd
rezistena termic total a depunerilor, n (m
2
K)/W
R
s
rezistena termic total a aparatului cu depuneri, raportat la suprafaa de nclzire,
n (m
2
K)/W
La aparatele tubulare, coeficientul global de schimb de cldur k
l
se calculeaz cu
expresia:

l
e
sde
i
sdi
l e
sde
i
sdi
e e i
e
i i l
R
d
R
d
R
k d
R
d
R
d d
d
d k
= + + = + + + + =
t t t t o t t o t
0
1 1
ln
2
1 1 1
(1.9)
unde desigur:

e e i
e
i i l
d d
d
d k o t t o t
1
ln
2
1 1 1
0
+ + = (1.10)
Pentru aparatele tubulare la care suprafaa de schimb de cldur se exprim, de regul, ca
suprafa exterioar a evilor, coeficientul global de schimb de cldur raportat la aceast
suprafa va fi

s sde
i
sdi e
s
sde
i
sdi e
e i
e e
i i
e
s
R R
d
R d
k
R
d
R d
d
d d
d
d
k
= + + = + + + + =
0
1 1
ln
2
1
o o
(1.11)

sde
i
sdi e
sd
e i
e e
i i
e
s
R
d
R d
R
d
d d
d
d
k
+ = + + = ;
1
ln
2
1
0
o o
(1.12)
iar notaiile utilizate suplimentar n aceste relaii sunt:
k
l0
coeficientul global de schimb de cldur al aparatului curat, fr depuneri, raportat
la lungimea evilor, , n W/(mK)
o
i
, o
e
coeficientul de schimb de cldur prin convecie ntre agentul termic i peretele
interior, respectiv exterior al evilor, n W/(m
2
K)
d
i
, d
e
diametrul interior, respectiv interior al evilor, n m
R
sdi
, R
sde
rezistena termic a depunerilor pe peretele interior, respectiv exterior al
evilor, n (m
2
K)/W
R
l
rezistena termic total a aparatului cu depuneri, raportat la lungimea total a
evilor, n (mK)/W

3. Metode utilizate la calculul termic al schimbtoarelor
a) Aparatele cu curgere ncruciat sau mixt. Metoda factorului de corecie F
Proiectarea practic a schimbtoarelor de cldur pentru valori ridicate ale sarcinii
termice nu este ntotdeauna compatibil cu utilizarea schemelor de curgere paralel, n
echicurent sau contracurent, datorit spaiului disponibil. Din considerente de spaiu, care trebuie
s fie ct mai redus, dar i de viteze de curgere, care trebuie s fie optime (economice), iar asta
nseamn c trebuie s fie destul de mari, s-au impus de-a lungul timpului nite soluii
constructive speciale pentru schimbtoarele de cldur care presupun curgerea ncruciat (C)
sau curgerea mixt (CM) a fluidelor prin aparat.
Pentru aceste aparate, cu o schem de curgere mai complicat, diferit de curgerea
paralel n EC sau CC, diferena medie de temperatur se poate calcula cu relaia:

CC med CM CI med med
t F t t
, ) ( ,
A = A = A (1.13)
n care F este un factor de corecie subunitar cu care se nmulete diferena medie de
temperatur a aparatului n contracurent, At
med,CC
considerat ca referin.
n aceste condiii, ecuaia 1.2 de transmitere a cldurii se poate rescrie astfel:

CC med s med s
t SF k t S k Q
,
A = A = (1.14)
Factorul de corecie F se exprim prin relaii de forma:
F = f (P, R, schem de curgere) (1.15)
n care mrimile P i R sunt de fapt rapoarte ntre intervale de temperaturi, i anume (vezi fig.
4.12):
1
' "
" '
; 1
' ' ' '
' "
1
2
2
1
2 2
1 1
2 1
2
2 1
2 2 >
<
= =

= s

=
W
W
t
t
t t
t t
R
t t
t
t t
t t
P
o
o o
(1.16)
Funciile de forma 1.15 au fost stabilite analitic sau experimental pentru diferite scheme
de curgere i apoi reprezentate grafic , diagramele fiind disponibile n literatura de specialitate
pentru o gam larg de tipuri de schimbtoare. Studiind aceste funcii, putem face urmtoarele
consideraii:
- pentru temperaturi date ale agenilor termici, deci pentru valori fixate ale parametrilor
P i R, eficiena schemei de curgere scade n urmtoarea ordine: contracurent, la care
coeficientul F = 1, curent mixt, curent ncruciat, echicurent.
- Pentru toate schimbtoarele de cldur cu schimbarea strii de agregare se poate
considera F = 1, deci At
med
este de fapt cea calculat pentru contracurent.
Metoda factorului de corecie F este util n calculul de proiectare, dar este dificil de
aplicat n calculele de verificare sau de analiz a performanelor unui schimbtor a crui
suprafa de schimb de cldur este dat, adic se cunoate, iar necunoscutele sunt temperaturile
de intrare sau cele de ieire. Metoda factorului de corecie F va duce n aceste cazuri la calcule
iterative.
Mai trebuie s menionm c la deducerea relaiilor de calcul pentru diferena medie
logaritmic de temperatur i la stabilirea metodei factorului de corecie, am considerat ca
ipotez simplificatoare faptul c k
s
este constant pe ntregul aparat. n realitate acest lucru nu este
adevrat, deoarece odat cu variaia temperaturilor agenilor termici se modific i proprietile
fizice ale acestora i ca atare mrimile o
1
, o
2
i . Variaia lui k
s
este afectat n special de
modificarea cu temperatura a vscozitii fluidelor.
Pentru utilizarea relaiei 1.2 este totui necesar stabilirea unui coeficient k
s
constant,
adic o mrime medie a acestuia pentru intregul aparat. Acest lucru se obine determinnd
valoarea lui k
s
corespunztoare unor temperaturi medii ale agentului cald t
1
i agentului rece t
2
, la
care se evalueaz proprietile fizice ale acestora. Pentru toate aparatele, idiferent de schema de
curgere, temperaturile medii t
1
i t
2
se pot stabili cu urmtoarele relaii aproximative:
- Dac ot
1
< ot
2
, adic rcirea agentului cald este mai mic dect nclzirea agentului
rece:
med
t t t
t t
t A =
+
=
1 2
1 1
1
2
" '
(1.17)
- Dac ot
2
< ot
1
, adic rcirea agentului cald este mai mare dect nclzirea agentului
rece:
med
t t t
t t
t A + =
+
=
2 1
2 2
2
2
" '
(1.18)
b). Metoda eficien termic numr de uniti de transfer de cldur ( c - NTC)
Metoda c - NTC a fost creat n special pentru studiul schimbtoarelor de cldur
existente, la care, suprafaa de schimb de cldur fiind dat, este necesar efectuarea unor calcule
de alegere a aparatelor, sau de determinare a indicilor de funcionare. Metoda se bazeaz pe
eficiena aparatului n transferul unei cantiti de cldur date. n continuare vom considera
coeficientul de reinere a cldurii n aparat q
r
= 1, care este destul de corect din punct de vedere
practic.
Metoda c - NTC utilizeaz trei parametri adimensionali: eficiena termic a
schimbtorului de cldur c, numrul de uniti de transfer de cldur NTC i raportul
capacitilor termice (W
min
/W
max
), n care W
min
i W
max
reprezint valoarea minim, respectiv
maxim dintre W
1
i W
2.

Eficiena termic a schimbtorului de cldur c se definete ca raportul dintre sarcina
termic real Q a aparatului dat i sarcina termic maxim posibil Q
max
, corespunztoare
aparatului n contracurent, cu suprafa de schimb de cldur infinit:

( )
( )
( )
( )
2 1 min
2 2 2
2 1 min
1 1 1
max
' '
' "
' '
" '
t t W
t t W
t t W
t t W
Q
Q

= = c (1.19)
unde W
min
reprezint capacitatea termic minim ditre W
1
i W
2.

n aparatul n contracurent cu suprafaa de schimb de cldur infinit, fr pierderi de
cldur n mediul ambiant este evident c dac W
2
< W
1
, temperatura de ieire a fluidului rece
egaleaz temperatura de intrare a fluidului cald, iar dac W
1
< W
2
, temperatura de ieire a
fluidului cald egaleaz temperatura de intrare a fluidului rece. n ambele cazuri aparatul cu
suprafa de schimb de cldur infinit are eficiena termic c = 1. Astfel eficiena termic
efectueaz comparaia ntre sarcina termic real i cea maxim, limitat de principiul al doilea
al termodinamicii.
Sarcina termic maxim posibil corespunde astfel cazului limit n care, pentru
respectarea ecuaiei bilanului termic al aparatului, conform creia energia termic cedat de un
fluid este egal cu cea primit de cellalt fluid, agentul termic cu capacitatea termic minim
W
min
= (Gc
p
)
min
efectueaz variaia maxim de temperatur disponibil n aparat i anume aceea
egal cu diferena temperaturilor de intrare a fluidului cald i rece ot
max
= t
1
t
2
, adic:
( ) ( )
2 1 min max
min
max
' ' t t W t Gc Q
p
= = o (1.20)
Sarcina termic real a aparatului se calculeaz cu ajutorul eficienei termice din rel.
1.19:
( ) ( ) ( )
2 2 2 1 1 1 2 1 min max
' " " ' ' ' t t W t t W t t W Q Q = = = = c c (1.21)
care reprezint relaia de baz pentru aceast metod. Sarcina termic Q este determinat n
funcie de diferena temperaturilor fluidelor la intrarea n aparat i este o relaie care nlocuiete
relaia 1.14 de la metoda anterioar a coeficientului de corecie F, unde erau necesare i
temperaturile de ieire ale fluidelor.
n continuare, pentru fiecare tip de aparat (contracurent, echicurent, curent ncruciat sau
mixt) se poate deduce cte o relaie care exprim eficiena termic a aparatului respectiv n
funcie de mrimile NTC
max
i (W
min
/W
max
).
Pentru aparatul n contracurent: se admite c fluidul rece are capacitatea termic
minim, adic W
2
= W
min
. Pe baza relaiei 1.4 se poate scrie:
( )
( ) ( )
( )
( )
2 1
2 1
2 1 2 1
2 2 2
" '
' "
ln
" ' ' "
' "
t t
t t
t t t t
S k t t W Q
s

= = (1.22)
Temperatura de intrare a agentului cald t
1
poate fi exprimat n funcie de c, cu ajutorul
relaiei 1.21, i anume:

c c
2 2
2
min
2 1
' "
' ' '
t t
t
W
Q
t t

+ = + = (1.23)
iar diferena de temperatur la intrarea n aparat este n consecin:
( )
2 2 2
2 2
2 2 1
' " 1
1
"
' "
' " ' t t t
t t
t t t
|
.
|

\
|
=

+ =
c c
(1.24)
Diferena de temperatur la ieirea din aparat se obine prin rezolvarea ecuaiei bilanului
termic (ultimele dou egaliti din 1.21) n funcie de t
1
i vom avea succesiv:
( ) ( )
2 2
max
min
1 2 2
1
2
1 1
' " ' ' " ' " t t
W
W
t t t
W
W
t t = = (1.25)
( )
2 2
max
min
2 1 2 1
' " ' ' ' " t t
W
W
t t t t = (1.26)
iar dac inem seama de 1.23 vom obine:
( ) ( )
2 2
max
min
2 2
max
min 2 2
2 1
' "
1
' "
' "
' " t t
W
W
t t
W
W t t
t t
|
|
.
|

\
|
=

=
c c
(1.27)
nlocuind ecuaiile 1.24 i 1.27 n relaia 4.38 vom avea:

|
|
.
|

\
|
=

max
min
min
max
min
1
1
1
1
ln
W
W
W
S k W
W
s
c
c
(1.28)
iar n final obinem expresia de calcul pentru eficiena termic a aparatului n contracurent:

(

|
|
.
|

\
|

(

|
|
.
|

\
|

=
max
min
max
max
min
max
min
max
1 exp 1
1 exp 1
W
W
NTC
W
W
W
W
NTC
c (1.29)
unde am notat numrul de uniti de transfer de cldur:

max
min
NTC
W
S k
s
= (1.30)
Relaia 1.29 a fost stabilit n ipoteza c fluidul rece are capacitatea W
min
, dar se poate
arta c i dac pornim de la premisa c fluidul cald are capacitatea W
min
vom ajunge la exact
aceeai relaie.
Pentru schema de curgere in echicurent printr-un raionament similar se ajunge la
relaia:

max
min
max
min
max
1
1 exp 1
W
W
W
W
NTC
+
(

|
|
.
|

\
|
+
= c (1.31)
Pentru schema de curgere n curent ncruciat cu ambele fluide neamestecate vom ajunge
la expresia:

(
(
(
(
(

|
|
.
|

\
|

=
n
W
W
n
W
W
NTC
max
min
max
min
max
1 exp
exp 1 c (1.32)
in care am notat:

22 . 0
max

= NTC n (1.33)
n relaiile 1.29 1.32 am utilizat mrimea NTC, adic numrul de uniti de transfer de
cldur care se definete pentru un fluid prin relaia:

med
s
t
t t
W
S k
NTC
A

= =
" '
(1.34)
n care ot = |t t|reprezint variaia de temperatur a fluidului n aparat, iar At
med
, diferena
medie de temperatur.
Mrimea NTC este un parametru care caracterizeaz posibilitile de transfer de cldur
ale aparatului. Semnificaia lui fizic este aceea de lungime termic, prin asociaie cu
lungimea canalului parcurs de fluid n aparat. De regul, performanele unui aparat cresc odat
cu creterea acestui parametru, NTC.
Expresiile din relaiile 1.29 1.32 pot fi reprezentate grafic pentru calcule expeditive. Iar
diagramele se gsesc in literatura de specialitate.
Legat de utilizarea metodei c - NTC se pot face urmtoarele observaii:
- eficiena termic c variaz asimptotic n funcie de NTC pentru un raport dat
(W
min
/W
max
). La limit, indiferent de schema de curgere, c 1 dac NTC
max
i
(W
min
/W
max
) 0
- pentru o valoare dat a lui NTC
max
, eficiena crete cu scderea raportului
(W
min
/W
max
)

- cazul limit (W
min
/W
max
) = 0 corespunde n practic aparatelor condensatoare sau
vaporizatoare, la care, temperatura proceselor rmnnd constant, prin definiie c
p
=
. La rcitoarele gaze ap n general (W
ap
>>W
gaze
), iar pentru cazul limit
(W
min
/W
max
) = 0, toate schemele au aceeai eficien termic, i anume:
( )
max
exp 1 NTC = c (1.35)
- pentru toate schemele de curgere eficiena termic minim se obine n cazul limit
(W
min
/W
max
) = 1. n acest caz aparatul n contracurent are eficiena maxim dintre
toate schemele de curgere, iar cel n echicurent cea minim, ele avnd expresiile din
formulele urmtoare:
. .
1
max
max
cc pt
NTC
NTC
+
= c (1.36)
( )
ec pt
NTC
.
2
2 exp 1
max

= c (1.37)
c). Metoda u - P R NTC
Aceast metod are fa de primele dou ( F, respectiv c - NTC) avantajul c poate fi
folosit att la calcule de dimensionare, ct i n cele de verificare sau de stabilire a indicilor de
funcionare a aparatelor schimbtoare de cldur. Aceast metod combin parametri P, R i
NTC introdui la prezentarea metodelor precedente i introduce suplimentar mrimea
adimensional u.
Mrimea u reprezint raportul dintre diferena medie de temperatur din aparat At
med
i
diferena temperaturilor de intrare ale agenilor termici t
1
i t
2
, adic:

2 1
' ' t t
t
med

A
= u (1.38)
Cu ajutorul parametrilor de mai sus se exprim grafic sau analitic pentru orice schem de
curgere relaii de forma:

|
|
.
|

\
|
=

A
= curgere de schema
NTC
R P f
t t
t
med
,
1
, ,
' '
2 2 1
u (1.39)
Relaia 1.39 se poate transpune, pentru fiecare schem de curgere n parte, pe un grafic.
Pentru un aparat dat, regimurile de funcionare sunt date de dreptele (W
2
/k
s
S) care trec prin
origine. Din diagram se poate scoate At
med
, dac se cunosc celelate mrimi n grupe de cte
dou : R i P, R i NTC
2
sau P i NTC
2.
Putem utiliza diagrama i pornind de la At
med
cunoscut i
cu ajutorul lui R sau P s-l determinm pe NTC
2.
De aceea aceast diagram se poate utiliza i la
dimensionare i la verificare.

IV. Elemente de construcie ale schimbtoarelor de cldur
1.Tevi speciale pentru imbunatatirea transferului termic
In figura 1.1 sunt prezentate tevi cu nervuri spiralate, care se utilizeaza in special la constructia
vaporizatoarelor:






Fig. 1.1 Tevi cu nervuri spiralate
In figura 1.2 este prezentata o teava cu nervuri exterioare joase,
realizate prin extrudare, din materialul de baza al tevii. Dupa extrudare,
diametrul exterior al partilor lise ale tevilor, este egal cu diametrul
exterior al nervurilor, ceea ce permite o montare usoara in placile
tubulare. Pasul dintre nervuri este in mod uzual de (0,81,5) mm, iar
inaltimea nervurilor este de aproximativ (11,5) mm. Aceste tevi pot
sa asigure un raport intre suprafata exterioara a tevilor nervurate si
suprafata interioara a acestora de 35, ceea ce reprezinta o crestere
semnificativa a suprafetei exterioare de transfer termic.

Fig. 1.2 Teava cu nervuri joase,
obtinute prin extrudare
In figura 3.4. sunt prezentate cateva tipuri de tevi cu aripioare ondulate. Aceste tevi se
utilizeaza in special la constructia vaporizatoarelor. Pe teava de baza
se monteaza prin sudare elicoidala, o banda ondulata. Asemenea
constructii se pot realiza pentru tevi avand diametre intre (839)
mm. Inaltimea nervurilor este de 9 mm, iar grosimea acestora variaza
intre 0,20,3 mm. Raportul dintre suprafata exterioara si cea
interioara este de 916.
Fig. 1.2 Tevi cu nervuri ondulate


In figura 1.3 este prezentata o teava cu nervuri in forma de ace.
Acestea se utilizeaza in special la constructia condensatoarelor.
Exteriorul tevilor se aseamana cu o perie metlica, ceea ce asigura o
suprafata si o intensitate a transferului termic, foarte ridicate. Aceste
tipuri de tevi sunt eficiente in primul rand pentru transferul caldurii in
medii gazoase si in particular in aer.

Fig. 1.3 Teava cu nervuri aciforme
In figura 1.4 sunt prezentate cateva tevi cu miez in forma de
stea, care se utilizeaza la constructia vaporizatoarelor cu
fierbere in interiorul tevilor. Suprafata interioara este marita
prin introducerea in tevi a miezurilor realizate din aluminiu
si avand uzual cinci sau zece raze. Problema tehnica a
realizarii acestor tevi o reprezinta asigurarea contactului
termic dintre teava de baza si miez, realizat prin
introducerea fortata a miezului. Intensitatea transferului
termic este marita daca se realizeaza si rasucirea miezului
de 23 ori pe fiecare metru de teava.
Tevile cu miez in forma de stea pot avea Fig. 1.4 Tevi cu miez in forma de stea
diametre de 1619 mm si grosimea de 1 mm. Raportul dintre suprafata interioara si cea
exterioara este de 2 in cazul miezurilor cu 5 raze si 3,7 in cazul miezurilor cu 10 raze.

In figura 1.5 sunt prezentate cateva modele de tevi cu nervuri interioare. Aceste tevi se
pot utiliza si la vaporizatoare si la condensatoare. Nervurile sunt
realizate din teava de baza, ceea ce asigura un transfer termic foarte
bun. exista numeroase forme ale nervurilor si grade de rasucire.
Fata de tevile lise, coeficientul global de transfer termic creste mult
datorita urmatoarelor efecte:
- cresterea suprafetei de transfer termic;
- drenajul prin capilaritate a fazei lichide, care formeaza un film
subtire pe suprafata interioara nervurata;
- rotirea filmului de lichid, datorita rasucirii (inclinarii) nervurilor.


Fig. 1.5 Tevi cu nervuri interoare
In figura 1.6 sunt prezentate doua tevi cu suprafata neregulata montate una in alta.
Asemenea tevi se pot utiliza eficient in constructia condensatoarelor si a
vaporizatoarelor, sunt foarte moderne si se produc in Japonia, SUA,
Germania sau Franta. Suprafetele tevilor prezinta diferite tipuri de cavitati,
proeminente piramidale sau asperitati, realizate prin diverse procedee
tehnologice noi. Suprafetele neregulate ale acestor tevi pot intensifica
transferul termic in cazul schimbarii starii de agregare, pentru ca
favorizeaza amorsarea fierberii, respectiv a condensarii. Din acest motiv
aceste tevi mai sunt numite si tevi de nucleatie.
Fig. 1.6 Tevi cu suprafete
neregulate

In figura 1.7 este prezentata o teava din materiale compozite.
Asemenea tevi se pot utiliza si in condensatoare si in vaporizatoare, atunci
cand conditiile de transfer termic sunt mediocre atat in interior cat si in
exteriorul tevilor. Aceste tevi combina avantajele nervurilor exterioare cu
cele ale generatoarelor interioare de turbulenta. Exista mai multe variante
de asemenea tevi intre care se pot aminti tevi cu nervuri elicoidale la
interior si structura piramidala la exterior, sau tevi cu nervuri elicoidale
atat la interior cat si la exterior. Diametrele pentru care se produc
asemenea tevi sunt de 1019 mm, iar raportul dintre suprafata exterioara
si cea interioara este de 1,52.
Fig. 1.7 Teava realizata din materiale composite
2.Placile tubulare
Placile tubulare se utilizeaza pentru fixarea tevilor in fascicul si se monteaza la
extremitatile mantalei. Daca este necesar, pentru sustinerea fasciculului de tevi se utilizeaza si
suporti. Pentru realizarea placilor tubulare si a suportilor se pot utilizea urmatoarele materiale in
functie de natura agentilor si agresivitatea acestora fata de aceste materiale:
- oteluri pentru agenti frigorifici, apa dulce sau agenti intermediari de racire fara saruri;
- cupru pentru freoni, dar nu si pentru amoniac;
- bronz pentru apa de mare sau agenti intermediari pe baza de saruri;
- otel placat cu otel inoxidabil pentru agenti agresivi;
- otel inoxidabil pentru lichide alimentare.
Orificiile sunt practicate in placile tubulare si in placile suport, astfel incat sa formeze de regula
hexagoane (sau triunghiuri eliciodale). Uneori gaurile, respectiv tevile se dispun in forma de
coridor (sau patrate), iar uneori in forma de cercuri concentrice, ca in figura 3.15, in care a este
numarul de tevi pe latura hexagonului, respectiv patratului exterior, iar b este numarul de tevi pe
diagonala hexagonului exterior. In vederea unei montari usoare a tevilor in fascicul prin placile
tubulare si suporti, gaurile din acestea se realizeaza simultan, (toate odata).

Fig. 2.1 Moduri de dispunere a tevilor in placile tubulare
a dupa hexagoane; b dupa patrate; c dupa cercuri concentrice
In cazul cel mai des intalnit, al hexagoanelor, de regula pasul dintre tevi este de aproximativ 1,25
diametrul exterior al tevilor. Gaurile din placile tubulare se finiseaza in mod diferit, in functie de
procesul tehnologic de montare a tevilor. Astfel pentru tevile sudate electric sau brazate se
realizeaza o alezare urmata de samfrenare, iar pentru tevile mandrinate se realizeaza o alezare
urmata de realizarea unor canale interioare, asa cum se observa in figura 2.2 Mandrinarea se
ralizeaza astfel incat in urma deformarii tevilor, acestea sa se fixeze in canalele prevazute in
gaurile de fixare.

Fig. 2.2 Procedeele uzuale de fixare a tevilor in placile tubulare
3.Mantaua
Mantaua schimbatoarelor de caldura multitubulare se calculeaza astfel incat sa aiba un
diametru interior care sa permita montarea fasciculului de tevi. Grosimea mantalei se determina
din calculul de rezistenta, astfel incat sa reziste la presiunea de lucru a agentului dintre tevi si
manta (minim 4 bar). Materialul din care se realizeaza mantalele este otelul. Pana la diametre de
cca. 400 mm, acestea se realizeaza din tevi avand diametrele standardizate. Pentru diametre mai
mari, mantalele se realizeaza din virole obtinute prin roluire. Sudurile prin care se realizeaza
asamblarea virolelor in manta, trebuie controlate prin metode defectoscopice nedistructive (cel
mai adesea raze g ). Dupa montare schimbatoarele de caldura multitubulare sunt supuse unor
probe hidraulice de etansitate la presiuni ceva mai mari decat cele nominale.

4.Capacele
Capacele au rolul de a realiza circulatia agentului din interiorul tevilor. Sicanele montate
pe capace asigura numarul de drumuri prin interiorul tevilor, astfel incat sa se realizeze vitezele
de curgere dorite. Tot pe capace sunt montate racordurile de intrare/iesire pentru agentul care
curge prin tevi. De obicei numarul de treceri este par, pentru ca racordurile sa fie montate pe un
singur capac. La aparatele de dimensiuni mari, capacele sunt demontabile pentru a permite
curatarea interioara a tevilor, iar fixarea capacelor se realizeaza prin suruburi pe flansele
prevazute in acest scop la exteriorul placilor tubulare. Capacele se realizeaza prin turnare, cel
mai adesea din fonta.

V. Construcia schimbtoarelor de cldur
Indiferent de modul in care sunt clasificate schimbatoarele de caldura exista patru
modalitati tehnice de realizare a acestora, dintre care primele doua sunt cele mai raspandite:
- schimbtoare de cldur cu plci
- schimbtoare de cldur multitubulare
- schimbtoare de cldur cu evi coaxiale
- schimbtoare de cldur cu aripioare

a.Schimbatoare de cldur cu placi
Exista patru variante tehnologice de realizare a schimbatoarelor de caldura cu placi:
1.cu placi si garniture demontabile
2.cu placi sudate
3.cu placi brazate
4.cu placi avind circuite imprimate
1.Schimbatoarele cu placi si garnituri demontabile sunt de tipul prezentat in figura 1.
Placile intre care se introduc garniturile, se monteaza impreuna intre o placa de baza si una
mobila. Placile pot sa fie demontate in vederea curatarii. Fixarea placilor se realizeaza cu ajutorul
unor tiranti. Din punct de vedere hidraulic se pot realiza curgeri in contracurent sau in
echicurent.

Fig. 1.1 Schimbator de caldura cu placi si garnituri demontabile
In figura 1.2. este prezentata schema de curgere a agentilor de lucru intr-un schimbator de
caldura cu placi.
Materialele din care se
realizeaza placile depind de natura
agentilor de lucru, iar cele mai
utilizate sunt:
- oteluri inoxidabile;
- aliaje de aluminiu;
- aliaje de titan;
- aliaje cupru-nichel
Fig. 1.2. Schema de curgere in schimbatoarele caldura cu placi
Grosimea placilor poate sa varieze intre 0,61,1 mm, sau chiar mai mult.
Pentru garnituri se pot utiliza de asemenea mai multe materiale in functie de temperaturile de
lucru:
- nitril (t
max
= 110 C );
- butil (t
max
= 135 C);
- etilen-propilen (t
max
= 155 C);
- Viton (t
max
= 190 C);

Domeniul temperaturilor de lucru pentru aceste aparate poate sa varieze intre 50+190 C.
Presiunile nominale maxime de lucru pot sa ajunga pana la 1620 bar, iar diferenta
maxima dintre presiunile circuitelor poate sa ajunga pana la 912 bar si in mod exceptional la
20 bar.
2.Schimbatoarele cu placi sudate au placile asamblate nedemontabil prin sudare.
Din aceasta categorie fac parte:
a) placile dulapurilor de congelare, realizate din profile de aluminiu sudate, pentru a forma
platanele pe care se pastreaza produse si canalele de curgere pentru agentul frigorific care
vaporizeaza;
b)schimbatoarele de caldura realizate din placi ambutisate si sudate ca in figura 1.3, pentru a se
asigura rezistenta mecanica si curgerea agentilor, de regula in contracurent.
Presiunile nominale maxime pot sa ajunga pana la 3040 bar, iar domeniul de temperaturi
intre care pot sa lucreze este de 200+200 C.


Fig. 1.3. Schimbatoare de caldura din placi sudate

3.Schimbatoarele cu placi brazate sunt realizate cu placi din otel inoxidabil
asamblate prin brazare (lipire) cu ajutorul unui aliaj pe baza de cupru, in cuptoare sub vid.
Ansamblul schimbatoarelor de caldura de acest tip este prezentat in figura 1.4 si figura 1.5. Se
pot utiliza ca vaporizatoare sau ca schimbatoare interne de caldura, dar numai pentru agenti
curati, deoarece nu se pot curata decat prin spalare chimica.
Compactitatea acestor aparate este foarte mare si de aceea acest tip de schimbatoare
de caldura cu placi sunt considerate cele mai bune din categoria aceasta a schimbatoarelor
de caldura.

Fig. 1.4. Schimbator de caldura din placi brazate
care poate functiona ca vaporizator sau condensator


Figura 1.5. Schimbatoare de caldura din placi brazate de diferite dimensiuni
Schimbtorul de cldur poate fi cu plci de tipul L sau H asa cum se vede in figura
6.Plcile de tip H au un unghi de dispunere mai mare dect cele de tipul L. Plcile de tip H sunt
mai adecvate pentru anumite temperaturi dect cele de tip L. Schimbtoarele de cldur cu plci
de tip H au o capacitate mai bun de nclzire, dar i un nivel mai mare de pierderi de
presiune.Setul de plci poate fi i o combinaie a acestor dou tipuri. Dac una din dou plci
este o plac H, iar plcile L sunt intercalate din dou n dou,combinatia este de tipul M.


Figura1. 6.Tipuri de placi ale schimbatoarelor de caldura cu placi brazate

Aceste schimbtoarele sunt realizate din plci presate i brazate, ntre care se realizeaz
canalele de circulaie a fluidului. Turbulena mare i circulaia n contracurent asigur eficiena
transferului de cldur. Scopul schimbtorului de cldur este
transmiterea cldurii de la circuitul primar la cel secundar prin intermediul unor plci i
mpiedicarea amestecului fluidelor din cele dou circuite. Alegerea schimbtorului de cldur
depinde de sarcina termic, de temperaturile necesare i de pierderile de presiune permise.
Schimbtoarele de cldur cu 2 treceri, cele mai des utilizate, trebuie alese pentru
prepararea apei calde menajere. Schimbtoarele de cldur cu 2 treceri vor rci frecvent apa din
sistemul de termoficare sub 25 C. Aceast capacitate poate fi atins prin utilizarea unei mari
diferene de temperatur, unui volum mai redus de ap, precum i cu un schimbtor de cldur cu
o suprafa optim de transfer al caldurii, asa cum se vede in figura 1.7.


Figura 1.7.Schema de functionare a schimbatoarelor de caldura cu placi brazate
si cu 2 treceri

Se recomand montarea schimbtoarelor de cldur cu baza n jos, n poziie vertical.
Astfel se asigur ventilarea maxim i reducerea mirosurilor neplcute. Se recomand ca toate
conductele racordate la schimbtorul de cldura s fie prevzute cu robinete de nchidere pentru
a facilita operaiunile de ntreinere. Conductele trebuie prevzute cu suporturi pentru a
mpiedica acumularea tensiunilor de rsucire n racordurile schimbtorului de cldur.
Cei ce monteaza asemenea dispozitive recomand ca schimbtorul de cldur s fie prevazut cu
izolatie
Schema de curgere a fluidelor in schimbatoarele de caldura brazate este prezentata in figura1.8.



Fig.1.8 Schema de curgere a fluidelor in schimbatoarele cu placi brazate

4.Schimbatoarele de caldura cu placi avand circuite imprimate sunt realizate din placi
metalice plane, avand gravate pe suprafata circuite fine (cca. 1 mm), prin metode chimice.
Placile sunt asamblate in blocuri prin incalzire si presare, procedeu denumit si sudare sub
presiune. Canalele sunt legate la doua perechi de colectoare, pentru a forma doua circuite
separate. Din aceste placi se pot realiza condensatoare si vaporizatoare foarte compacte.
In prezent aceste tipuri de aparate sunt in curs de perfectionare in special in Australia si
Marea Britanie.

b.Schimbtoare de cldur multitubulare
Aceste aparate sunt construite in principiu dintr-un fascicul de tevi, montate in doua placi tubulare si
inchise intr-o manta prevazuta cu capace, asa cum se observa in figura 2.1 .









Fig. 2.1. Schema functionala a unui schimbator de caldura
multitubular
Pri componente:
- tronsoanele schimbtorului delimitate de flni;
- curbele de legtur dintre tronsoane;
- compensatorii de dilataie;
- tuurile de legtur dintre tronsoane prin care circul agentul termic care scald
fasciculul de evi;
- aparatele de msur i control (termometre i manometre);
- supape de siguran cu contragreutate;
- distaniere;
- izolaie schimbtorului compus din vat mineral i glet de ipsos;
- vanele: cele patru vane (dou de intrare ieire agent primar i dou de intrare ieire
agent secundar);
- robinet de golire
In general tevile sunt laminate si destinate special constructiei schimbatoarelor de caldura.
Cele mai utilizate materiale sunt:
- oteluri pentru temperaturi medii sau joase;
- cupru;
- aliaje cupru-nichel in diferite compozitii (de exemplu 70/30%, sau 90/10%);
- aliaje cupru-aluminiu in diferite compozitii (de exemplu 93/7%, sau 91/9%);
- diferite tipuri de aliaje cu zinc intre 22 si 40%;
- oteluri inoxidabile.
Exista o mare varietate de diametre pentru care sunt produse aceste tevi, dar in general,
pentru schimbatoarele de caldura se prefera tevi cu diametre cat mai mici, care asigura un
transfer termic mai intens si constructii mai compacte, dar se vor avea in vedere si aspectele
legate de pierderile de presiune si de colmatare.Utilizarea intensa in ultimii ani a freonilor,
caracterizati prin coeficienti de transfer termic mai redusi, a dus intre altele si la producerea de
schimbatoare multitubulare, dar nu numai, in care se utilizeaza tevi speciale pentru imbunatatirea
conditiilor de transfer termic.
In constructie clasica un
astfel de aparat este construit
dintr-un fascicol de tevi, fixat
la capete in orificiile a doua
discuri metalice, denumite
placi tubulare dupa cum se
vede in Figura 2.2.

Figura 2.2 Schimbator de
caldura multitubular



Fascicolul de tevi este inchis intr-o manta cilindrica, prevazuta cu racorduri de intrare si
de iesire a fluidului. Se creaza astfel doua spatii de circulatie pentru cele doua fluide: un spatiu in
interiorul tevilor, denumit spatial tubular sau intratubular si un spatiu intre manta si exteriorul
tevilor, denumit spatiulintertubular. Spatiul tubular este inchis de doua capace prevazute, fiecare,
cu cate unracord. Spatiul dintre placile tubulare si capace formeaza camera de distributie,
respective camera de colectare a fluidului care circula prin tevi. Dispunere tevilor pe placa
tubulara se poate face pe hexagoane sau cercuri concentric.
Fixarea tevilor in placa tubulara se realizeaza prin mandrinare sau prin sudare.Placile
tubulare se fixeaza de manta prin prindere cu suruburi intre doua flanse sau prin sudarea lor
directa pe manta .
Principalele dimensiuni tehnologice ale unui schimbator de caldura multitubular sunt
diametrul si inaltimea (lungimea). Diametrul schimbatorului, D, depinde de numarul de tevi iar
inaltimea sau lungimea sa depinde de lungimea tevilor, l. Se constata ca apar trei marimi
necunoscute:numarul de tevi, diametrul si lungimea tevilor. Doua dintre aceste marimi se adopta
iar cea de-a treia se poate calculeaza.Diametrul tevilor se adopta in functie de fluidul care trece
prin tevi. Daca prin tevi circula un lichid se recomanda ca diametrul interior al tevilor sa fie
cuprins intre 15-30 mm iar daca prin tevi circula un gaz sau vapori se adopta diametrul in jur de
50 mm. Cea de-a doua marime care se adopta depinde de modul incare se realizeaza schimbul de
caldura intre fluidele care circula prin schimbator. Din acest punct de vedere exista doua situatii
distincte:
- cand cel putin unul dintre fluide nu isi modifica starea de agregare in schimbator;
- cand ambele fluide isi modifica starea de agregare in schimbator.
Diametrul schimbatorului se determina in functie de numarul de tevi, de pasul, t,(distanta
dintre doua tevi adiacente) si de modul de amplasare al tevilor pe placa tubulara(hexagoane sau
cercuri concentrice). Daca hexagonul sau cercul exterior nu este complet,determinarea
diametrului se face grafic. Pentru schimbatoarele la care toate hexagoanele sau cercurile sunt
complete, diametrul se poate determina prin calcul. Lungimea tevilor schimbatoarelor
multitubulare nu trebuie sa depaseasca 6 m. Daca lungimea tevilor care rezulta din calcule este
mai mare, se folosesc diferite variante constructive de schimbatoare cu tevi. O astfel de varianta
este si schimbatorul de caldura cu mai multe mersuri. In acest schimbator fluidul care circula
prin tevi parcurge spatiul tubular de mai multe ori, intr-un sens si in sensul opus. Dirijarea
fluidului printr-o fractiune din
numarul total al tevilor se face
cu ajutorul unor pereti
despartitori etansi din capacele
schimbatorului.
In figura 2.3 este
prezentat un schimbator cu
patru mersuri.
Figura 2.3 Schimbator de
caldura cu patru mersuri
Numarul de mersuri nu poate fi prea mare, deoarece cresterea numarului de tevi pe
placile tubulare duce la cresterea diametrului mantalei si implicit a sectiunii de curgere prin
spatial intertubular, ceea ce conduce la scaderea vitezei, cu consecinte nefavorabile asupra valorii
coeficientului individual de transfer de caldura.
Pentru imbunatatirea transferului de caldura intre fluidul care circula prin manta si tevile
fasciculului se monteaza, in spatial intertubular, sicane transversale sau elicoidale. Acestea
dirijeaza fluidul perpendicular pe tevi, ceea ce imbunatateste transferul de caldura.
Daca lungimea calculata a tevilor este prea mare astfel incat ar rezulta un numar
inacceptabil de mare de mersuri, se folosesc mai multe schimbatoare de caldura cu un singur
mers, legate in serie,intocmai ca si schimbatoarele de caldura cu tevi coaxiale .

c.Schimbtoare de cldur cu evi coaxiale
Aceste schimbatoare sunt alcatuite din mai multe elemente identice legate in serie.Un
element este format din doua tevi concentrice, teava exterioara fiind inchisa la capete
siprevazuta, la capete, cu doua racorduri pentru intrarea si iesirea unuia dintre fluidele
carecircula prin schimbator.
Asamblarea elementelor se poate face prin legaturi fixe (sudare)sau prin legaturi
demontabile utilizand: flanse, mufe, piulite olandeze, s.a. (fig.3.1).
Dimensionarea acestor schimbatoare presupune calculul numarului de elemente, ne, din
suprafata de transfer de caldura.Lungimea unui element, le, se adopta iar diametrul tevii
interioare, d, se determina din ecuatia debitului de fluid care circula prin tevile interioare.
Viteza fluidului necesara se calculeaza din valoarea adoptata a
criteriului Reynolds.
Flu Atunci cand numarul de elemente este mare, acestea se pot amplasa pe mai multe randuri.
Aceste schimbatoare au avantajul ca sunt foarte simple, au o buna rezistenta la presiuni
ridicate si ca suprafata lor poate fi modificata in functie de necesitati marind sau micsorand
numarul de elemente. Totusi aceste schimbatoare sunt recomandate pentru debite mici de fluid,
deoarece au dimensiuni de gabarit mari.
Fluid 2
Fluid 2
Figura 3.1 Schimbatoare de
caldura cu tevi coaxial






d.Schimbtoare de cldur cu aripioare (baterii cu aripioare)
Bateriile cu aripioare se utilizeaza atat pentru constructia condensatoarelor racite cu aer
cat si pentru cea a vaporizatoarelor racitoare de aer si sunt realizate din tevi pe care se monteaza
aripioarele. Constructiile rezultate sunt de tipul celor prezentate in figura 4.1.

Fig. 4.1 Baterie cu aripioare
In figura 4.2 sunt prezentate cateva detalii constructive ale bateriilor cu aripioare.

Fig. 4.2 Detalii constructive ale bateriilor cu aripioare
Parametrii fizici care se por defini in vederea efectuarii calculelor termice si
aerodinamice ale acestor schimbatoare de caldura sunt:
- numarul de randuri de tevi pe verticala;
- numarul de randuri de tevi pe orizontala;
- suprafata totala de transfer termic;
- raporul dintre suprafata exterioara si suprafata interioara;
- suprafata frontala in sensul de curgere a aerului;
- suprafata libera de curgere a aerului.
In vederea protejarii anticorozive a mediului in care vor functiona aceste aparate (aerul
atmosferic, aerul marin, aerul din diverse localuri), se realizeaza diverse tipuri de acoperiri:
- galvanizare utilizata in cazul tevilor si nervurilor din otel in vederea protejarii
impotriva ruginirii prin acoperire cu zinc si a asigurarii unui contact termic foarte bun;
- ematare utilizata in cazul tevilor si nervurilor din cupru,pentru acoperirea acestora cu
rasini poliuretanice.
Dupa montare, bateriile sunt supuse unor probe hidraulice de etanseitate, apoi sunt uscate
si deshidratate, incarcate cu azot la presiune scazuta, inchise si pastrate in vederea livrarii.
Alte tipuri de serpentine sunt cele prezentate in figurile 4.3 si 4.4

Fig. 4.3 Serpentine pentru realizarea de congelatoare cu placi

Fig. 4.4. Serpentine montate intr-un schimbator de caldura de tip panou


ntr-o societate intr-o continua evoluie i orientare spre eficien energetic din ce in ce
mai ridicata n toate domeniile, putem observa ca un rol important n funcionarea tehnologiilor
de acest tip l ocupa schimbatoarele de cldur, prin intermediul acestora realizndu-se
recuperarea cldurii din diferite procese i reutilizarea ei n altele, astfel obinndu-se economii
de energie.












Bibliografie:

1. Comportamentul termic al sistemelor si echipamentelor termice, Florin
Iordache;
2. Carte tehnica SCP Zimlet;
3. Carte tehnica Danfoss - schimbatoare de caldura in placi;
4. www.danfoss.ro
5. www.viessmann.ro