Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea de tiine Agricole i Medicin

Veterinar ,,Ion Ionescu de la Brad, Iai


Algina ii
Surse, structur i utilizarea lor n
industria
alimentar

Student:Druc Paula-Viorela
Facultatea de Agricultura
Specializarea TPPA,Anul IV
2
Introducere
Ca i componentele structurale din algele marine maro (!aeop!"ceae# i
poli$a!aridele capsulate %acterii &n sol, algina ii sunt destul de a%unden i in natura'
roduc iile industriale sunt de apro(imativ )**** tone metrice anual, +iind pro%a%il mai puin
de ,*- din %io.sinte$a material anual &n macroalgele culturi permanente' /e asemenea, ca
i macroalgele pot +i cultivate . ca i &n C!ina continental . ca i de producie de +ermentare
din punct de vedere te!nic posi%il (dei nu sunt +e$a%ile din punct de vedere economic &n
momentul de +a#, sursele de produciei industriale de algina i pot +i considerate ca +iind
nelimitate, c!iar pentru un ritm constant a industriei in cre tere'
Aa cum +ost de0a menionate, +uncia %iologic a algina ilor este, &n general,
structura de +ormare a componentei' Intercelular, gelul de algina i d plantelor putere si
+le(i%ilitate' Aceast legtur &ntre structur si +unc ie este re+lectat in di+eren ele
compo$i ionale, in di+erite alge sau c!iar i &ntre di+erite esuturi ale aceleia i plante'
1uncia %iologic a algina ilor &n %acterii nu este pe deplin &neles 'C!isturile
sunt celule latente meta%olice, caracteristice care au mai multe straturi depoli$a!aridice, &n
0urul a materialelor de celule' Acest strat prote0ea$ celulele poli$a!aride de stres'
2emni+ica ia structural al algina ilor in +ormarea de microcgisti tip A vinelandi nu e(plic
am%unden a produc iei de e(opolimeri de celule vegetativ in condi ii nu +avori$ea$
+ormarea de c!ist, nici nu se e(plic rolul algina iilor in seudomonas' rin urmare este
re$ona%il s se cread c algina ii ( ca ii cu alte e(o.poli$a!aride micro%iene# nu au nici o
singur +unc ie pentru celulele in sine vegetative, ci mai degra% o+er propiet i de protec ie
in condi iile de mediu' /in punct de vedere +armaceutic produsele alimentare si aplica iile
te!nice ( cum ar +i pasta de imprimare in industria de te(tile# sunt principalele $one de pia a
pentru algina i' 3(ist, deasemenea, o mare aplica ie al algina iilor in domeniul
%iote!nologiei' Cel din urm, este cea mai mare conectat la aplica iile de mare valoare cum ar
+i celulele in vitro sau in vivo' Acest tip de cerere a +ost o +ora motrice pentru cercetare care
vi$ea$ &nelegerea structur 4 +unc ie al algina iilor' Ba$a de cunostin e o%tinut din
domeniul %iote!nologiei a +cut ca algina ii s +ie +oarte %ine caracteri$a i si %ine in ele i
3
Mai multe surse de algina i au +ost descoperite pan in pre$ent cu toate c
acestea nu sunt utili$ate in comer ' Ini ial, dou specii de %acteriile A$oto%acter vinellandi si
agentul patogen seudomonas aeruginosa au +ost identi+icate ca productoare de algina i'
Ulterior, 5ovan a i$olat algina ii producatori de tulpini seudomonas +luorescens,
seudomonas mendocina i seudomonas putida dup cre terea %acteriilor in agenii care
conin anti%iotic car%enicillin' Mai recent s.a raportat c planta patogen seudomonas
s"ringae produce deasenenea alginai i c poli"a!arida este o parte esenial a procesului de
in+ectare a acestui organism'
2U62A /3 /337/378A
Alginaii comerciali sunt produi principal din Laminaria hyperborea, Macrocystis
pyrifera, Laminaria digitata, Ascophyllum nodosum, Laminaria japonica. Eclonia
maxima,Lessonia nigrescens, Durvillea antarctica i Sargassum da unii parametric
secveniali( determinat de domeniul de mare spectroscopie 6M7# pentru pro%e din aceti
alginai' Compo$iia si structra secvenial pot, totui, sa varie"e in +uncie de se"on i
condiiile de cretere' In general, un continut ridicat de 9 .acid guluronic este de gasit in
alginai preparat din vec!i plante din 9aminarea !"per%orean' Alginaii din A' nodosum, 9'
0aponica i Macric"stis p"ri+era sunt caracteri"ate printr.un coninut sc$ut de 5. %locuri' 3ste
de v$ut cum natura poate +ace alginai s dea di+erite +ore si +le(i%ilitatea necesar pentru
di+erite plante si esuturi'
Alginaii cu mai multe compo$iii e(treme pot +i i$olai de la %acteri :) care poate
contine pana la ,**- manuronate' Bacteriile din alginai sunt, deasemena, +recvent acetilate'
Alginatii cu un coninut +oarte ridicat de acid guluronic pot +i preparai prin esuturile special
agal, cum ar +i corte(ul e(terior al 9' !"per%orea' Aceast +amilie de en$ime este in msur s
epimeri$e$e M. unitti in 5 4 unitti' 3pimeri$area de la A' vinelandii .a conat i s.a
e(primat si pre$int in pre"ent o unealta puternic pentru alginai' 3ste , de asemenea evident,
ca alginaii comerciali cu mai puina !eterogenitate molecular cu privire la compo$iia
c!imic pot +i o%inii prin tratamente cu unul din C.; epimeri'



MA71AC<U6A A95I7A8I9=6
4

Alginai au +ost pentru prima dat descrisi de un c!imist %ritanic de la 2tan+ord in
anul ,>>,' Au capacitatea de a reine apa, vasco$itatea i sta%ilirea proprietailor si de aceea
sunt multutili$ai in industrie' /ar in pre$ent, toi alginaii comerciali sunt e(trai din sursele
agal' Alginaii sunt insolu%ili in alge deoarece are loc sc!im%ul de ec!ili%u de ioni cu apa de
mare, primul pas in producerea alginailor este sc!im%ul de ioni cu protoni' In cea de.a doua
etap, acidul alginic este adus in souia de neutrali$are cu alcalini, cum ar +i car%onatu de
sodiu sau !idro(idul de sodiu pentru a +orma alginatul de sodiu solu%il in ap' /up ample
proceduri de separare, cernere, plutire, centri+ugare si de +iltrare pentru a elimina particulele
agal alginatul de sodiu este precipitat direct de acool, de clorura de calciu sau minerale de acid
clor!idric, convertit la +orma de sodiu daca este nevoie in +inal de uscat si macinat' In a+ar de
alginat de sodiu alte soluii de alginai sunt produse cum ar +i sruri de potasiu si amoniu'
2ingurul derivat de alginat in $iua de ast$i cu valoare comercial este alginatul propilen 4
glicol ( 5A#' Acest produs esteprocesat de o esteri+icare al alginatului cu o(id de propilen'
5A.ul este utili$at in %eri datorit solu%ilitaii sc$ut al p!.ului'
2<6UC<U6A I 6=6I3<? I93 A95I7A8I9=6
Alginaii sunt glicouronai nerami+icai, (,.@# legai care cuprind re"iduuri de B 4 / acid
manosil uronic i de C; epimer a 9 acid gulosiluronic' Cu toate c aceti doi aci"i uronici au
doar di+erene minore in structur, ei vor adopta structuri di+erite (/. manuorat, c,, 9.
guluronat, C@# ast+el incat grupul voluminos de car%o(ili sa +ie in po"iia energetic
ecuoatorial +avora%il' An consecin legaturile glicosidice re$ultante la po$iiile , si @ vor +i
ecuatoriale in +l./.manuronat dar a(iale in a.9.guluronat'
2<6UC<U6A M=93CU9A6?
Algina ii nu sunt aleatori, copolimeri, dar, &n +uncie de sursa algei este compus din %locuri
similare i strict alternativ re$iduuri (care este, MMMMMM, 555555 i 5M5M5M5M#
dintre care au di+erite pre+erin e con+orma ionale i comportament' Ca e(emple, raportul M B
5 ale alginatului de la Macroc"stis p"ri+era este de apro(imativ ,,C &ntrucDt 9aminaria
!"per%orea este de apro(imativ *'@;' Algina ii pot +i pregti i cu o gama larg de greutate
molecular (ca medie ;* . ,***** re$iduuri# pentru a urma aplicarea'
Monomerii sunt aran0ai printre moleculele de alginai ca o serie de structuri in
%loc' Acestea pot +i !omopolimerice sau !eteropolimerice apro(imate la o structur alternat'
5
/in cau$a orientrii legturilor glicosidice s.a pre$is c regiunile &n car B./.manuronat
predomiinant +ormea$a o structur e(tins, analog celulo$ei, intrucDt cele %gate &n a.9.
guluronat vor +orma un lan cur%at' Acest lucru a +ost con+irmat e(perimental ca urmare a
anali$ei prin di+ractia ra$elor E a produsilor partial !idrolitici ai alginatilor'
= proprietate importanta a alginatilor este a%ilitatea de a +orma geluri in pre$ena
anumitor cationi divaleni, in special Ca:F' roprietatile +i$ice ale gelului vor depinde de
procentul de acid uronic in lanturile poli$a!aridelor alginaii %ogai &n 9.guluronat +ormea$a
geluri puternice dar s+aramicioase, intrucat cele %ogate &n /.manuronat sunt mai sla%e dar mai
+le(i%ile' 6aportul /.manuronatului la 9.guluronat poate +i utili$at ca indice al naturii gelului
care se +ormea"a in pre$ena cationilor divaleni'
Variaia puterii gelului poate +i e(plicata in termenii modului de legare a
cationilor prin di+eritele structuri %loc care e(ista in molecula alginailor' <oate structurile
%loc sunt polianionice si vor +orma legaturi ionice intermoleculare cu cationi di. sau
multivaleni' =ricum, regiuni de poliguluronat sunt capa%ile s &nlocuiasca ionii de metal din
cau$a aran0amentului spaial al inelului si atomilor de o(igen si ast+el sa cree$e tipuri de
interaciuni mult mai puternice' 2tructura %acterian al alginaiilor este in esenta acelai cu
algalul material dei e(ista unele di+erenDe minore, dar importante' Bacteria alginatului este
invaria%il * 4 acetilat si acest su%stituent apare pentru a +i e(clusiv asociat re"iduurile /
.manuronat' Cu toate acestea, re$ultatele de la anali$ele c!imice din preparatele similare a
%acteiilor alginailor au artat ca raportul molar * 4 acetil la / 4 marunorate este mai mare
decat unitatea in unele ca$uri' Aceasta indic +aptul c unele re$iduuri / 4 manuronate
tre%uie s +ie di. *F. acetil'
/istri%uia a di+eritelor structuri de %loc in termen de %acterie a alginatului poate
+i in unele ca$uri atipic' A$oto%acter vinelandii produce alginati cu o serie de structuri de
%loc care sunt +oarte similare cu cele gsite in speciile iar%a. mrii' Cu toate acestea, anali$a
detaliat al alginaiilor provenit de la speciile de seudomonas arat ca poli$a!arida este
lipsit de %locurile poliguluronate i prin urmare, +oarte di+erite de materialul agal' 7u a +ost
ceva intamplator ca dove$ile ' Mendocina s poat produce alginati MG5' Cu toate acestea
acest re$ultat este derivat prin anali$a cu in+rarou a alginailor care cel mai %un este
semicantitativ de estimare a proportiilor relative a celor doi aci$i uronic'
/in punct de vedere comercial este important s se produca alginai care conin o
proporie semnigicativ de %locuri poliguluronate' In mod cert, alginaii A"oto%acter ar putea
+oarte %ine s +ie un su%stitut adecvat pentru materialul agal, desi, in pre$ent di+erite specii de
seudomonas par s +ie utile'
6
Alginatul este unul dintre cei mai utili$a i %iopolimeri pentru &ndepHrtarea
poluan ilor anionici i cationici din solu ii apoase diluate I), @J' Alginatul de sodiu este o
sare solu%ilH a acidului alginic, un poli$a!arid natural, linear, o% inut din algele marine %rune,
compus din re$iduri ale aci$ilor ./.manuronic i K.9.guluronic aran0a i &n mod neregulat de.
a lungul lan ului !idrocar%onat I;.>J' An timpul procesului de geli+iere al alginatului, %locurile
guluronate sunt responsa%ile pentru +ormarea &mpreunH cu ionii de calciu, sau ionii metalelor
grele, a a a.numitelor Lcutii de ouHM IN, ,*J' 2Hrurile de alginaOi sunt di+erite de celelalte
poli$a!aride pre$entDnd o tran$iOie sol.gel cDnd se produce o modi+icare a vecinHtH ii
&ncon0urHtoare, de e(emplu prin &nlocuirea sodiului cu cationii %ivalenOi, cum ar +i
calciulI ,,. ,:J 2.au o% inut geluri din alginat prin picurarea de alginate de sodiu &ntr.o
solu ie de clorurH de calciu, cDnd &n s"stem sunt pre$ente solu ii clare omogene, precipitate
sau %ile, +unc ie de concentra ia reactan ilor' Bilele de alginat de calciu proaspHt preparate, au
+ost resuspendate &ntr.o solu ie de clorurH de +ier, ceea ce a condus la &nlocuirea par ialH a
calciului cu +ierul, o% inDndu.se ast+el %ile de alginat de calciu dopate cu +ier trivalent'
A7A9IPA 2<6UC<U6A9? A9 A95I7A8I9=6
Anali$a c!imic sii +i$ic a structurii detaliate al alginailor nu este uoar, dei
multe metode au +ost ela%orate, toate acestea avandd limitri' Iniial, sunt luate in considerare
unele dintre metodele pentru a identi+ica i cantitatea alginaiilor ca unele dintre acestea au
gost adaptate ie(tinse pentru a +urni$a o anali$ mult mai detaliat a structurii poli$a!aridice'
Una din metodele de mai dinainte a cantitatii alginailor pre"ente in pro%ele de iar% de mare
au +ost s decar%oli$e$e poliuronidele cu acid mineral' =data ce aparatul a +ost construit
aceasta metoda este simpl de utili$at i precis, dar are de$avanta0ul c poate +i utuli"at
numai in a%sen de ali compui care ar putea sa elimine C=
:
'
In una din adaptrile acestei metode reactivitile di+ereniale de acid uronic cu
car%a$ol, in pre$ena sau a%sena de %orat au +ost e(ploatate pentru a permite o estimare a
raportului MG5' Cu toate acestea, toate testele cu car%a$olesunt compromise intr.o anumit
masur de suscepti%ilitatea metodei inter+erenei de o gam larga de compui' Utili$area altei
metode colorimetrice a +ost , deasemenea e(ploarat, dar acestea sunt relativ non.speci+ice i
nu sunt potrivite pentru distingerea &ntre di+erite poli"a!aride' 5radul de su%stituie de
%acteriile alginailor cu grupuri * 4 acetil poate +i masurat colorimetric' Utili$area testului
7
colorimetric, impreun cu alte metode de anali" a produselor alimentare !idrocoloide,
inclusiv alginaii a +ost e(aminat de ctre 2out!gate'
In incercarea de a sustrage pro%lemele de !idroli$ a acidului poliuronic au +ost
investigate alte metode de depolimeri$are' 6educerea cantitaii a grupului car%omidii F activat
prin procesele stoic!iometrice i re$ultatul neutru poli$a!aridic este la randament cu acidul
!idroli$at corespun$tor !e(o$elor' Mono$a!aridele pot +i reduse cu 7a B!
@
la care
randamentul de !idrolit este anali$at de ctre 5C ca n.%utan esterii acidului %oronic' =
procedur similar a +ost, deasemena raportat in care grupurile car%o(il sunt reduse de
!idroli$a poli$a!aridic' 6aportul MG5 al alginailor poate +i determinat non.destructi%il prin
I6 spectoscopie' 3(ist o indolial cu privire la unele dintre metodele acestea carre poate +i
privit ca o mai mult de semicantitativ'i nu este potrivit ca un test de+initiv pentru pre"enta
alginailor, dei a +ost +olosit ca atare in trecut' /ei raportul MG5 este un parametru +olosit
de proprietiile alginailor' Metoda c!imic este direct i are avantanul de a nu necesita de
ec!ipamente so+istticate'
Aplicarea 6M7.sului a dus la de$voltarea mai multor meode non.distructive
pentru anali$a structurii de %loc' Cu toate acestea, o metod analitic a +ost descris i acest
lucru a +ost cu succes aplicat anali$ei diverse a pro%elor de alginai' =ricum, aceasta metod
nu si.a gsit rspandirea in mare msur pentru ca au puine la%oratoare cu instrumente
so+isticate'
<oate din metodele de anali$ care au +ost descrise sunt potrivite numai pentru
utili$area in vitro' In mod clar, capacitatea de anali$a al alginailor +ie in amestecuri comple(e
ar +i de avanta0' Una ar +i posi%ilitatea de a ridica anticorpi s de+ineasc structura alginailor
i de a +olosi metodologia imunologic standard' Cu toate acestea, interaciunile ionice intre
alginai i anticopi sunt de concentrare de di+erii ioni care pot avea e+eccte importante asupra
re$ultatelor care s.au o%inut' /ei aceast te!nic este in stadii incipiente de anticorpi are
nevoie in continuare sa +ie caracteri$at cu privire la structurile de la care se leag' 7u e(ista
nici o indoial ca potenialul acestei te!nici este mare' Utili$area pro%elor molculare, inclusiv
anticorpii pentru anali$a si locali$area alginailor o +ost revi$uit recent'

BI=2I7<3PA A95I7A8I9=6
In %acterie nu e(ist nici o indoial c epimeri$area / manuronate la 9 4guluronate apare ca o
modi+icare post 4 polimeri$are' Cu alte cuvinte, produsul ini ial polimeric este poli / 4
8
manuronate i acest lucru este mdi+icat ulterior s produca algina i MmaturiM' 3tapa precis de
la care se produce epimeri$area este iar%a de mare de$%atuta in continuare' Cu toate acestea,
ulterior , alte la%oratoare au demonstrat pre$enta unui nivel de ploimer.epimera$e di+erit in
mai multe specii de alge indic&nd ast+el o cale analoag in %acterie' Cele mai recente re$ultate
pot merge spre o cale de reconciliere +a de cele dou puncte de vedere' In+ormaiile cu
privire la rutele de precursori care sunt canali$ate &n calea alginatului este de o importan
pentru evaluarea randamentului potenial de poli$a!aride i pentru de$voltarea de in!i%itori
meta%olice cu posi%il utili$area clinic' Cu toate acestea, acest lucru nu se potrivete %ine cu
radiotracer date speci+ice, &n care activitatea algina ilor produ i de ctre A' vinelandii sau de
seudomonads este mai mare decDt cea de la precursori' 2a estimat c apro(imativ >*.N*-
din gluco$ este canali$at &n algina i, prin intermediul 3ntner /oudoro++ cale &ntrucDt, restul
este rutate prin cale descris de indar i BucQe' rincipala consecinta a gluco$ei
meta%oli$ate prin calea 3ntner /oudoro++ , pentru c de la o aciune a :.Qeto.).deo(".C.
p!osp!ogluconate aldola$e, este +aptul c numai !idrcar%uri @, ; i C din precursori sunt
disponi%ile pentru %iosinte$a alginatului i restul de molecul este MpierdutM pentru
p"ruvate'
An consecin, &n ca$ul care gluco$ este utili$at ca materie prim, atunci nu
mai mult de ;*- de conversie &n alginat poate +i de ateptat' 1ie c %acteriile vor +i utili$ate
pentru producia comercial de alginat este &nc desc!is spre &ntre%are, dei aceasta a +ost
considerat a +i +e$a%il din punct de Biosinte$avedere economic care s prevad c, &n mod
su+icient de mare poate +i o% inut randamentul poli$a!arid'
An pre$ent, se pare c seudomonads nu este adecvat, din cau$a imposi%ilitii de
a produce %locuri poli.9 guluronate' An contrast A' vinelandii va produce algina i care sunt
similari celor de la alg, dar organismului nu &i este ideal pentru utili$area la scar larg
+ermenters &n mare msur, din cau$a ratei ridicate de o(idare' Alginatul de la A' vinelandii
se comport e(act la +el ca materialul agal cu toate c are avanta0ul de a avea o mai mare
visco$itate' /ei utili$area de te!nici de +ermentare pentru producia de algina i este atractiv
+e$a%ilitatea de aceast a%ordare va depinde &n ultim instan, &n materie de economie a
procesului i a luat po$iie corespun$toare, de ctre autoritile de reglementare'

6=6I3<?8I 2I A9ICA8II A93 A95I7A8I9=6 I7 1APA
9ICRI/?
9
Av&nd in vedere proprietile unice de +rig ale alginatilor. geluri, unul general
tinde s priveasc aplicrile alginailor ca +iind in principal in strat de gel' 3(ist deasemenea,
o mulime de utili$ri a alinailor in produsele alimentare lic!ide in care proprietile ca
v&sco$itatea sporit i sta%ilirea amestecurilor apoase sunt e(ploatate ca dispersii i emulsii'
Mai mult, aceasta a +ost recent sta%ilit c molecula de alginat in sinecu mare
varietatea posi%ilei compo$iii c!imice i greutatea molecular are di+erite e+ecte, de e(emplu
e+ectele asupra sistemului %iologic i da di+erite proprieti te!nologice in +a$a lic!id' Un
e+ect %iologic al alginailora +ost sugerat in primul transpland animal de studii clinice' In
Vivo, pe animale s.a evideniat potenialul iminologic de polimanuronatein diverse domenii
ca protecia impotriva in+eciei letale %acteiene i de iradiere, precum si pentru creterea
imunitaii non.speci+ice'

M=/I1IC?6I 37PIMA<IC3 A93 A95I7A I9=6
= alternativ atractiv de a produce algina i prin +ermenta ie %acterial este
+olosirea en$imelor modi+icate pentru im%unt irea calit ii materialului algal' In principiu,
mannuron.ul C; 4 epimer, care trans+orma / 4 mannuron in 9 4 guluron la nivel de polimer,
ar putea +i utili$at in acest scop'
2tudiile e+ectuate pe epimeri au aratat ca tipul de produs care este o% inut este
dependent de concentratia Ca : Fion' 9a o concentra ie sc$ut de ioni Ca :, +ormarea
%locurilor de 9 4 guluron este +avori$at, intruc&t, la concentratii mai puternice apar
succesiuni mi(te' 2uccesiunea de aci$i uronici in produs este dependent deasemenea de
natura su%stan ei +olosite la inceput' /e e(emplu, re$iduurile din mannuron.ul / care sunt =.
acet"lic in algina ii %acteriali nu sunt determinate de en$ime' /easemenea, nu pot +i
modi+icate secven e de succesiuni alternante deoarece en$ima nu poate determina un
mannuron / i$olat, rest din succesiunea 5M5' rin urmare, algina ii de la Macroc"stis si
anumite tulpini %acteriene nu vor +i supuse acestui tratament, deoarece acestea con in mari
cantit i de 5M5'
Va +i interesant s vedem dac en$imele corespun$toare altor surse raportate ca
elvetia Canaliculata si Is!ige =Qamurai sunt di+erite in su%straturile lor speci+ice si tipurile
de produs pe care +iecare din ele le produc' Cu toate acestea, in present, en$imele de la ace ti
algina i sunt prea di+icile de i$olat si prea insta%ile pentru a +i utili$ate +r modi+icri'
/e i epimerul de la A.vinelandii a +ost imo%ili$at cu success av&nd ca re$ultat im%unt irea
sta%ilit ii, mai sunt totu i cateva pro%lem associate cu utili$area sa'
10
reparatele de en$ime sunt deo%icei contaminate cu algina i l"ases si sunt ast+el necesare
proceduri so+isticate de puri+icare pentru a le indeprta' = pro%lem este aceea c numai
cantit i mici de epimeri pot +i isolate din cultura din A'vinelandii si c organismul nu
produce en$ime reproductoare'
In mod cert, dac en$ima este utili$at in scop commercial, atunci gena pentru epimeri va
tre%ui clonat' = posi%ilitate alternativ ar putea trans+orma unii algina ii l"ases in epimeri
c!iar dac aceasta idSe nu a +ost inc incercata in present'
Cu toate acestea, perspectiva de im%unta ire a propriettilor en$imice sau c!imice a
algina ilor este atractiv'
U<I9IP?6I93 A95I7A I9=6
Algina ii au +ost utili$ate pe scar larg pentru o gam larg de aplicaii i multe +a ete dintre
proprietile acest poli$a!aridic au +ost e(ploatate' /ei gelurile algina ilor &n pre$ena ionilor
Ca : F are o mare proprietate a poli$a!aridului, poate +i de asemenea utili$at ca sta%ili$ator B
agent de suspendare, un agent de &ngroare, i sare de calciu' Una dintre cele mai importan i
utili$atori ai algina ilor este industria alimentar i a %uturilor' 2rurile din algina i , acidul
li%er i propilenglicol ester toate au +ost apro%ate pentru utili$are &n produsele alimentare i a
%uturilor de ctre 1A= B =M2 de a C33 i cu toate c unele ri nu au restricii speci+ice cu
privire la cereri' Ingenuitatea considera%il a +ost +olosit &n +ormarea unor alimente care
conin algina i' Ast+el, proprietile de %a$ ale algina ilor pot +i e(tinse considera%il prin
a0ustarea propor ilor relative ai altor aditivi' An aceeai gam de proprieti ale algina ilor
care sunt importante pentru industria alimentar este, de asemenea, relevant &n producia de
produse +armaceutice' /e asemenea, &n plus +a de utili$area algina ilor, ca sta%ili$ator sau
de agent de geli+iere pentru preparatele +armaceutice e(ist i unele aplicaii speci+ice' /e
e(emplu alginatul ca poli$a!arid este +olosit ca agent anti.ulcer si este insolu%il &n pre$ena
acidului i, prin urmare, prote0ea$ mucoasa intestinal' /e asemenea, capacitatea de
%u++ering al alginatului &i permite s +ie +olosit ca un anti.acid compus pentru tratamentul de
dispepsie' 3(ist numeroase alte utili$ri pentru algina i, dintre care multe sunt prote0ate, i
aceste utili$ri au +ost revi$uite de ctre C!apman'
2.a dovedit e(perimental posi%ilitatea reten iei unor deriva i nitro+enolici din ape
poluate prin utili$area unor %iopolimeri' Ast+el, &ndepHrtarea poluan ilor ionici din solu ii
apoase poate +i +HcutH prin sor% ia pe %ile de alginate de calciu sau de alginat de calciu dopat
11
cu ioni de +ier trivalent' Adsor% ia pe %ile de alginat se poate aplica ca un proces de epurare
avansatH a apelor poluate, datoritH limitHrilor procesului i a concentrai ilor relativ mari ale
poluanilor pre$en i &n mediu'
= su%stan gelatinoas o%inut de la anumite seaTeeds +olosite ca sta%ili$atori i
ap suit &n %uturi, &ng!eat, emulsii, deserturi, precum i componente de co+etrie' Un
agent de clari+icare pentru vin, ciocolat cu lapte, carne, toppings, %rDn$eturi,propagarea
%ran$ii, snacQ.uri %rDn$, indulcitori arti+iciali i 0eleu i gem ingrediente' Algina i sunt
+olosite de asemenea, ca in sta%ili$atori de crema' Algina i au +ost utili$a i la reali$area
ing!e atei = asigurDndu.se arome de +ructe care sunt distri%uite &n &ntreaga supra+a de
g!ea &n timpul congelrii, a0utDnd =.ul s pstre$e aroma i culoarea, i pentru a opri
picurare' la 1/A se des+oar teste pe tema alginatului de sodiu (cea mai mare utili$are &n
&ng!eat# 7u se cunoa te gradul de to(icitate'
Alginatul de amoniu este o gum de mestecat, care este de amoniu, sare de acid
alginic' 3ste solu%il &n ap rece i +orme de soluii vDscoase' Acesta +uncionea$ ca un
sta%ili$ator i se +olosete in produse de pani+icaie,in umpluturi i topping'
Alginatul de calciu +uncionea$ ca un sta%ili$ator' =% inerea par ial al
aginatului de calciu care este solu%il &n ap alginatului de sodiu cu ionii de calciu este utili$at
pentru a o%ine vDsco$itate i gel de +ormare' 3ste utili$at &n imitaia de celulo$, geluri de
desert i +ructe +a%ricate'
Alginatul de sodiu este o gum de mestecat, care este o%inut ca o sare de sodiu de
acid alginic, care este o%inut din alge' 3ste solu%il in apa rece i cad i produce di+erite
v&sco$it i' Acesta +uncionea$ ca un t!icQener, liant, i agent gelatini$ant in desert geluri,
%udinci, sosuri, topping'
C=7C9UPII
9iteratura de specialitate cu privire la algina i este vast i este imposi%il
revi$uirea acestei dimensiuni pentru a acoperi +iecare aspect al acestui su%iect' /ei algina i
au +ost utili$a i pe scar larg este &nc mult de a +i &neles despre %iosinte$a, detalii, structur,
proprieti i de degradare a acestei poli$a!aride' 2tan+ords original in descriere a alginatului
(2tan+ord, ,>>)# a artat o introspecie &n unele din proprietile de acest poli$a!aride i acest
lucru a dus ulterior la de$voltarea sa' Cu toate acestea, mai mult de o sut de ani mai tDr$iu,
e(ist &nc unele &ntre%ri de %a$ la care tre%uie s se rspund'
12
Bibliografie
1) ! I! Draget, "or#egian $ni%er&it' of Science and Tec(nolog'
)) Depart*ent of Bioc(e*i&tr', $ni%er&it' +ollege, P, Bo- ./, +ardiff +F1 I01, 2ale&,
3) (ttp:44###!l&bu!ac!u54#ater4('alg!(t*l
6) (ttp:44food!oregon&tate!edu4glo&&ar'4a4alginate!(t*l
7) (ttp:44###!re%i&tadec(i*ie!ro4pdf4P89!!pdf
13