ECHILIBRUL OSMOTIC

ECHILIBRUL OSMOTIC
Mentinerea compozitiei normale a
- lichidelor organismului
- echilibrului intra si extracelular
determinata de :
- echilibrul intre presiunea hidrostatica si coloidosmotica ,
care actioneaza la nivelul peretelui capilar
- efectul osmotic al solvitilor mici ( sodiu , potasiu si clor )
distribuiti de o parte si de alta a membranei celulare
Membrana celulara este o structura relativ permeabila, prin care apa trece prin
osmoza .
Membrana celulara este relativ impermeabila pentru ionii mici , astfel ca
apa traverseaza membrana in gradient , spre compartimentul unde
concentratia solvitilor este crescuta
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA
OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA
Osmoza este fluxul de apa printr-o membrana semipermeabila , dinspre
compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu concentratie
crescuta .
Se produce ca urmare a miscarii cinetice permanente a particulelor , de
o parte si alta a membranei
Presiunea osmotica
- este data de micromoleculele dizolvate
- impiedica osmoza
- creste odata cu cresterea concentratiei solutiilor
Osmolul- capacitatea solvitilor de a realiza osmoza si de a produce
presiune osmotica se masoara in osmoli . Este o masura a numarului
total de particule
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA
OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA
In mod curent , se foloseste termenul de miliosmol egal cu 1/1000 osm .
Activitatea osmotica exprimata in mOsm /kg apa se numest osmolalitate
Activitatea osmotica exprimata in mOsm /l apa se numeste osmolaritate
La temperatura de 37 grade o concentratie de un osmol la litru , va genera
in solutie o presiune osmotica de 19,300 mmHg. Multiplicand cu 300
( osmolaritatea normala a LEC si IC ), obtnem o valoare a presiunii
osmotice de 5790 mmHg.
Presiunea osmotica(mmHg) = 19,3xosmolalitate(mOsm/Kg apa)
Osmolaritatea totala a fiecaruia din cele trei compartimente este de ~
300mOsm/l. Osmolaritatea plasmei este cu 1,3 mOsm mai mare decat
in LI si LIC . Diferenta este produsa de efectul osmotic al proteinelor
plasmatice care creaza in capilare o presiune cu ~ 20 mmHg mai mare
decat in LI .
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
OSMOLARITATEA LICHIDELOR
OSMOLARITATEA LICHIDELOR
ORGANISMULUI
ORGANISMULUI
Realizata de substantele osmotic active din : plasma , LI,LIC.
80-90% din totalul osmolaritatii plasmei si LI este conferita de ionii de
Na+ si Cl
50% din osmolaritatea intracelulara este data de K+
Alte substante osmotic active din plasma sunt :
- hiperlipidemia
- hiperproteinemia
- hiperglicemia
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
VALORILE OSMOLARITATII
VALORILE OSMOLARITATII
DETERMINATE DE SUBSTANTELE
DETERMINATE DE SUBSTANTELE
OSMOTIC ACTIVE (
OSMOTIC ACTIVE (
mOsm/l
mOsm/l
)
)
5430 5430 5450 2.Presiunea
osmotica (
mmHg)
302 301,5 302,8 1, Activitatea
osmolara totala
LIC LI Plasma Indicatorul
C
a
t
e
d
r
a
d
e

F
i
z
i
o
l
o
g
i
e
,

U
M
F

C
a
r
o
l

D
a
v
i
l
a

D
r
.

I
o
a
n
a
A
n
c
a
B
A
D
A
R
A
U

-
2
0
0
5
MENTINEREA ECHILIBRULUI
MENTINEREA ECHILIBRULUI
OSMOTIC INTRE
OSMOTIC INTRE
COMPARTIMENTUL IC SI EC
COMPARTIMENTUL IC SI EC
a.Tonicitatea unei substante proprietatea acesteia de a determina
deplasarea apei in celula ( influx de apa ) sau in afara celulei ( eflux
de apa )
In functie de Po EC , se pot produce sau nu modificari ale volumului
celular , prin modificarea echilibrului osmotic :
- in mediu izoton de ex. intr-o sol de NaCl o,9 % sau glucoza 5% , nu au
loc modificari de volum
- in mediu hipoton de ex. Intr-o sol de NaCl sub 0,9% , are loc umflarea
celulelor
- in mediu hiperton de ex. Intr-o sol de NaCl peste 0,9% , are loc
ratatinarea celulelor
b. Osmolaritatea este data de concentratia solutiei . In functie de
concentratia solvitilor , care nu strabat membrana , se disting 3
categorii de medii :
- izoosmotic- osmolaritate identica cu a celulei
- hiperosmotic osmolaritate superioara fata de mediul normal EC
- hipoosmotic osmolaritate inferioara fata de mediul normal EC
C
a
t
e
d
r
a
d
e

F
i
z
i
o
l
o
g
i
e
,

U
M
F

C
a
r
o
l

D
a
v
i
l
a

D
r
.

I
o
a
n
a
A
n
c
a
B
A
D
A
R
A
U

-
2
0
0
5
DEZECHILIBRUL OSMOTIC
DEZECHILIBRUL OSMOTIC
Echilibrul osmotic intre compartimentele IC si EC corectat rapid ( in sec
sau minute )
Dezechilibrul osmotic intre compartimentul IC si EC poate avea loc ca
urmare a deplasarii accelerate a apei prin membrane sau cand
membrana cel. devine impermeabila pentru solviti .
Hiperosmolaritatea cauzata de reducerea apei ( deshidratare ) este
insotita de o concentratie crescuta a sodiului total .
Cauze : - aport insuficient de apa
- pierderi excesive de apa ( renale si extrarenale )
- aport excesiv de sodiu
Hipoosolaritatea cauzata de cresterea volumului de apa( hiperhidratare )
este insotita de hiponatremie
Cauze : aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminari
deficitare
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
TULBURARILE OSMOLARITATII SI
TULBURARILE OSMOLARITATII SI
NATREMIEI
NATREMIEI
- migrarea Na din EC spre
IC : hipopotasemie, soc,
inflamatii
b. Cu continut normal de
Na in organism
-pierderi secretii digestive
( stenoze, ocluzii ,
varsaturi , diaree
-- pierderi renale
-- hiponatremie
asimptomatica
-- ingestie crescuta de apa
, eliminari defectuase
cu deshidratare
( hipovolemica )
izovolemica
cu hiperhidratare
( hipervolemica )
a. Cu scaderea
continutului de Na
in organism
( hipoosmolara )
I. Hiponatremie
(135mEq/l)
Cauze Forma Tulburarea
C
a
t
e
d
r
a
d
e

F
i
z
i
o
l
o
g
i
e
,

U
M
F

C
a
r
o
l

D
a
v
i
l
a

D
r
.

I
o
a
n
a
A
n
c
a
B
A
D
A
R
A
U

-
2
0
0
5
TULBURARILE OSMOLARITATII SI
TULBURARILE OSMOLARITATII SI
NATREMIEI
NATREMIEI
Sindr de
acumulare
de Na, de
origine
cerebrala-
c. Fara modificari ale
compartimentelor lic.
( euvolemica )
-adm excesiva de sol. saline
hipertonice
-- tratam cu cortizon
b. Cu hiperhidratare
( hipervolemica )
-Digestive : la sugar prin
diaree
- renal : diureza osmotica
Ingestie deficitara de apa ,
pierderi mari de apa
a. Cu deshidratare
( hipovolemica )
II. Hipernatremie
Hiperhidratare extracelulara
sau migrarea de Na in celula
( IC grava , sindrom nefrotic)
c. Cu continut crescut de Na
in organism
I. Hiponatremie
Cauze Forma Tulburarea
C
a
t
e
d
r
a
d
e

F
i
z
i
o
l
o
g
i
e
,

U
M
F

C
a
r
o
l

D
a
v
i
l
a

D
r
.

I
o
a
n
a
A
n
c
a
B
A
D
A
R
A
U

-
2
0
0
5
CONTROLUL OSMOLARITATII LEC
CONTROLUL OSMOLARITATII LEC
SI A CONC. DE SODIU
SI A CONC. DE SODIU
Ionii de sodiu din LEC , determina direct sau indirect peste 90% din
presiunea osmotica a acestui compartiment .
Cantitatea de Na+ din LEC determinata de echilibrul intre aportul si
excretia de sodiu .
Pentru reglarea osmolaritatii LEC si a conc de sodiu , actioneaza trei
sisteme de control , independente .
1. Sistemul osmoreceptor- hormon antidiuretic
2. Mecanismul setei
3. Mecanismul apetitului pentru sare
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
SISTEMUL OSMORECEPTOR
SISTEMUL OSMORECEPTOR
-
-
ADH
ADH
1. Cresterea osmolaritatii ( prin exces de ioni de sodiu si de ioni negativi
care il insotesc ) stimuleaza osmoreceptorii din hipotalamusul
anterior , langa nuc supraoptici
2. Osmoreceptorii stimulati - transmit impulsuri nervoase nuc supraoptici
care determina eliberarea de ADH din hipofiza posterioara
3. ADH- este transportat prin tractul hipotalamohipofizar in hipofiza
posterioara
- este eliberat in sange
- actioneaza la nivel renal , pe tubul colector , unde se fixeaza pe
receptorii V2, determinand prin intermediul adenilatciclazei
eliberarea unui mesager secund AMPc si consecutiv efecte
intracelulare .Cresterea reabsorbtiei de apa se realizeaza prin
canale stocate in endozomii din celulele tubulare . ADH produce
translocarea rapida a acestora spre membrana luminala , unde are
loc insertia unei proteine pentru canale de apa, proteina denumita
aquaporina 2.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
ACTIUNILE ADH
ACTIUNILE ADH
-
-
ULUI
ULUI
-Creste reabsorbtia de apa , prin cresterea permeabilitatii celulelor
epiteliale ( portiunea terminala a tubului distal si tubul colector)
- Cresterea permeabilitatii pentru uree , in tubul colector
- Cresterea fluxului sanguin in vasa recta
- Scaderea reabsorbtiei de sodiu in tubul contort distal , cu eliminarea de
sodiu si alte substante osmotic active prin urina
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
REGIUNEA ANTEROVENTRALA A
REGIUNEA ANTEROVENTRALA A
VENTRICULULUI 3
VENTRICULULUI 3
( AVaV3 )
( AVaV3 )
Arie neuronala pentru controlul osmolaritatii
In regiunea AVa V3 , cat si in vecinatatea ei , exista :neuroni :
- stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii LEC
- inhibati de scaderea osmolaritatii LEC osmoreceptori
In partea superioara a zonei AVaV3 se afla o structura speciala denumita
organ subfornical
in partea inferioara o alta structura numita organ vascular al laminei
terminale .
Intre aceste doua zone se afla nucleul median preoptic care are multiple
conexiuni nervoase :
- cu cele doua organe
- cu nucleul supraoptic
- cu centrii de control ai presiunii arteriale
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
REGIUNEA AVaV3
REGIUNEA AVaV3
Componentele regiunii AVaV3 impiedica difuzia celor mai multi ioni din
sange in tesutul nervos, dar absenta unei bariere hemato-encefalice ,
face posibil ca ionii sa treaca usor din sange in tesutul interstitial local .
In acest fel osmoreceptorii raspund rapid la modificarile de osmolaritate a
sangelui
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
FUNCTIONAREA MECANISMULUI
FUNCTIONAREA MECANISMULUI
HORMONAL ADH IN COND
HORMONAL ADH IN COND
SPECIALE
SPECIALE
Diureza apei : ingestia unui litru de apa va produce in ~ 45 min eliminarea
unei cantitati de urina mai mare decat in conditii de aport hidric
normal- ramane la valori crescute doua ore , pana cand osmolaritatea
FEC revine la normal .
Diureza excesiva este cauzata de:
- intarzierea absorbtiei apei din tractul gastrointestinal
- timpul necesar distrugerii ADH-ului deja eliberat din lobul posterior
hipofizar anterior de ingestia apei
Tumorile bronhogenice ale plamanilor secreta ocazional ADH sau hormon
similar.
- Excesul de ADH produce numai o usoara crestere a vol LEC , in
schimb principalul efect este scaderea concentratiei de sodiu ( si a
osmolaritatii LEC ) ajungand chiar la 110-120 mEq/l (moarte subita)
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
MECANISMUL SETEI
MECANISMUL SETEI
Setea este primul reglator al aportului de apa .
Este definita ca cerinta ( pofta ) constienta pentru apa .
Localizare :
- Regiunea AVaV3
- Aria preoptica hipotalamica denumite centrul setei
Stimulul fiziologic :deshidratarea celulara datorita cresterii presiunii
osmotice a LEC prin :
- aport hidric deficitar
- exces de sodiu
- pierderi de poatasiu
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
ROLUL SETEI IN CONTROLUL
ROLUL SETEI IN CONTROLUL
OSMOLARITATII LEC SI AL CONC DE
OSMOLARITATII LEC SI AL CONC DE
SODIU
SODIU
Cand concentratia sodiului creste cu 2mEq/l fata de normal ( sau
osmolaritatea creste cu 4 mOsm/l ) se declanseaza mecanismul
ingestiei de apa a fost atins un nivel de sete suficient pentru a activa
efortul motor necesar pentru a bea pragul setei .
Individul bea atat lichid cat este necesar pentru a aduce la normal
osmolaritatea LEC pana la starea de satietate.
Stimularea centrilor setei produce:
- senzatia constienta de sete
- elaborarea unui act de comportament psiho-somato-afectiv-vegetativ
( comportament dipsic)
- cresterea vol LEC presiunii osmotice disparitia senzatiei de sete
incetarea aportului de lichide
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
ROLUL CENTRULUI SETEI
ROLUL CENTRULUI SETEI
- Corecteaza variatiile presiunii osmotice
- Regleaza echilibrul hidric
- Regleaza volemia
In mecanismul ADH-sete intervin;
- reflexul arterial baroreceptor devine activ cand presiunea in cele
doua atrii , artera pulmonara creste prin cresterea volemiei secretia
de ADH scade
- reflexul volum-receptor devine activ cand presiunea din cele doua
atrii , artera pulmonara scade sub cea normala (prin scaderea
volemiei) activarea sistemului ADH sete
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
RINICHIUL SI ECHILIBRUL HIDRO
RINICHIUL SI ECHILIBRUL HIDRO
-
-
ELECTROLITIC
ELECTROLITIC
Controlul hormonal al echilibrului
hidro-electrolitic
1. Deshidratare scaderea
eliminarilor de apa
2. Hiperhidratare cresterea
eliminarilor de apa
3. Exces de sare cresterea
eliminarilor de sare
4. Deficit in sare dimunuarea
eliminarilor de sare
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
REABSORBTIA VARIABILA A
REABSORBTIA VARIABILA A
SODIULUI
SODIULUI
-
-
ROLUL ALDOSTERONULUI
ROLUL ALDOSTERONULUI
Sodiul reabsorbit in :
- portiunea terminala a tubului distal
- tubul colector
Excretia de sodiu poate varia de la 0,1 gr/zi la 20 gr/zi invers
proportionala cu cantitatea de aldosteron secretata .
Mecanism de actiune al aldosteronului
in interiorul celulelor epiteliului tubular renal se combina cu o proteina
receptor patrunde in nucleu unde activeaza moleculele de ADN cu
formarea unora sau mai multor tipuri de ARNmformeaza proteine
enzime sau proteine transportoare necesare transportului sodiului.
in primele 45 min. dupa administrare , aldosteronul nu are efect in
transportul sodiului dupa acest interval urmeaza cresterea progresiva
a reabsorbtiei sodiului pentru cateva ore.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
CONTROLUL SECRETIEI DE
CONTROLUL SECRETIEI DE
ALDOSTERON
ALDOSTERON
Aldosteronul secretat de celulele din zona glomerulara ( localizata in
partea externa a corticosuprarenalei )
Controlul secretiei de aldosteron :
1.Cresterea angiotensinei II in sange
2. Cresterea concentratiei de potasiu in LEC
3. Scaderea concentratiei de sodiu in lichidul extracelular
Scaderea importanta a vol LEC scaderea presiunii arteriale urmata de
stimularea reflexa a sistemului simpatic scade fluxul sanguin
renal si este stimulata secretia de renina formare de
angiotensina I care este convertita in angiotensina II stimuleaza
direct cel. Din zona glomerulara , cu cresterea secretiei de
aldosteron
Scaderea vol LEC sau conc de sodiu se secreta aldosteron creste
reabsorbtia de apa si sodiu la nivelul tubilor uriniferi readucabd la
normal : volumul si conc sodiului extracel
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
Mecanismul
Mecanismul
apetitului
apetitului
pentru
pentru
sare
sare
Stimulii care determina apetitul pentru sare sunt :
1.Scaderea concentratiei sodiului in LEC
2. Insuficienta circulatorie determinata de hipovolemie
Diferenta majora intre sete si apetitul pentru sare :
- setea apare imediat
- apetitul pentru sare apare dupa cateva ore si creste progresiv
Importanta apetitului pentru sare :
- demonstrata la bolnavii cu boala Addison (nu au secretie de aldosteron)
ceea ce produce pierderi masive de sare prin urina , cu scaderea conc
sodiului in LEC si a volemiei stimuleaza dorinta de sare
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
ALTI FACTORI HORMONALI DE
ALTI FACTORI HORMONALI DE
CONTROL AI SECRETIEI DE SODIU
CONTROL AI SECRETIEI DE SODIU
-actioneaza pe rec. FNA de tip A de
la nivel glomerular ; inhiba
reabsorbtia de sodiu si secretia de
renina, inhiba eliberarea de
aldosteron si vasopresina,
vasodilatator, hipotensiv
-- actioneaza pe receptorii FNH de
tip B ; vasodilatator
--PGE 2 renala este produsa la
expansiunea LEC ; efect inhibitor
asupra transportului tubular de
sodiu
-factorul natriuretic atrial
(FNA )
-factorul natriuretic hipotalamic
(FNH)
- sistemul prostaglandinic renal
( SPG )
Mecanismul si actiunea Factorii
C
a
t
e
d
r
a
d
e

F
i
z
i
o
l
o
g
i
e
,

U
M
F

C
a
r
o
l

D
a
v
i
l
a

D
r
.

I
o
a
n
a
A
n
c
a
B
A
D
A
R
A
U

-
2
0
0
5
APARATUL DIGESTIV :
APARATUL DIGESTIV :
CARACTERIZARE GENERALA
CARACTERIZARE GENERALA
Organismele pluricelulare , isi mentin homeostazia ( Walter Cannon-
1939 ) pastrand intre limite constante proprietatile si compozitia
mediului intern ( Claude Bernard 1865 ).
Pe de alta parte mentinerea functiilor vitale este posibila numai prin
asigurarea aportului de substante cu rol plastic, energetic si functional
provenite din mediul extern .
Aparatul digestiv ( AD ) este o importanta interfata intre mediul extern cu
compozitie variabila si mediul intern controlat de mecanisme
homeostazice . Segmentele sale asigura :
ingestia , digestia si absorbtia principiilor nutritive
eliminarea componentelor reziduale nedigerate sau neabsorbite
bariera fiziologica de aparare impotrive agresiunilor
mentinere a echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic in cooperare
cu alte aparate si organe
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
COMPONENTELE APARATULUI
COMPONENTELE APARATULUI
DIGESTIV
DIGESTIV
ELEMENTE DE STRUCTURA FUNCTIONALA ELEMENTE DE STRUCTURA FUNCTIONALA
Sunt tubul digestiv si glandele anexe
Tubul digestiv alcatuit din mai multe segmente care se succed intre oro-
faringe si anus.
In structura peretilor acestor segmente tubulare intra cateva tunici :
mucoasa , submucoasa, musculara mucoasei, musculara si seroasa .
1.Mucoasa este alcatuita din :
- celule epiteliale cu functie exocrina dispuse ca :
- epiteliu de suprafata
- organizate in glande exocrine cu sediul mai mult sau mai
putin profund in submucoasa si cu deschidere la nivelul
epiteliului de suprafata
Epiteliul digestiv este sediul unor importante mecanisme de secretie
si absorbtie .
Mecanismele de secretie si absorbtie difera numai prin sensul
transportului pe care il asigura . Ele sunt active si pasive
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
MECANISMELE DE TRANSPORT
MECANISMELE DE TRANSPORT
Mecanismele active
- asigura transportul unor compusi impotriva unui gradient
electrochimic , cu consum de O2 si ATP care furnizeaza energia
necesara invingerii gradientelor ; sunt asigurate de pompe enzimatice
prezente in plasmalema cel epiteliale sau in sistemul de
citomembrane incluse in structura acestor celule .
Mecanismele secundar active
- depind de consumul de energie al celor active , fara sa necesite ele
cheltuieli suplimentare
- dispun de molecule specifice cu rol de caraus ( carrier ) si
determina transportul cuplat a doua sau mai multe substante , fie in
acelasi sens (simport) , fie in sensuri opuse ( antiport ) .
Mecanismele pasive
- asigura transferul transepitelial in sensul unui gradient electrochimic
si nu presupun consum energetic , deoarece se bazeaza pe legile fizice
ale difuziunii si osmozei
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
CELULELE EPITELIALE CU FUNCTIE
CELULELE EPITELIALE CU FUNCTIE
EXOCRINA
EXOCRINA
CARACTERISTICI GENERALE
CARACTERISTICI GENERALE
Un numar mare de cel epiteliale de suprafata sau din structura glandelor au
capacitatea programata genetic de a sintetiza enzime ( hidrolaze ).
Enzimele :
- sunt responsabile de digestia chimica a principiilor alimentare
- pot fi secretate sub forma activa
- pot fi secretate sub forma de precursori inactivi ( zymogene )
Activarea precursorilor si activitatea enzimelor necesita conditii :
- pH optim
- hidrosolubilitate
- un grad corespunzator de prelucrare mecanica a substratului
- temperatura
- debit secretor adecvat
- prezenta unor activatori specifici
Cel epiteliale exocrine prezinta numerosi receptori specifici pentru o mare
varietate de liganzi
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
Celulele epiteliale cu functie endocrina
Sunt raspandite difuz, fara a fi organizate in glande. Secreta hormoni care
au structura variata si ajung la receptorii lor specifici de la nivelul unor
celule tinta epiteliale sau musculare pe cai diferite :
pe cale circ sanguine si limfatice
prin contactul direct ,nemediat de circulatie , cu receptorii unor celule
invecinate ( secretie paracrina ) sau cu receptorii situati pe membrana
propriei celule de origine ( secretie autocrina ) .
Modalitatea de actiune paracrina sau autocrina explica de ce o serie de
hormoni nu se gasesc in circulatie in cursul digestiei si absorbtiei .
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
MECANISME FUNDAMENTALE DE SECRETIE ALE
MECANISME FUNDAMENTALE DE SECRETIE ALE
CELULELOR GLANDULARE
CELULELOR GLANDULARE
1. Secretia substantelor organice
a. materialul nutritiv pentru sinteza produsului de secretie difuzeaza sau este
transportat activ din capilar la nivelul polului bazal al cel glandulare
b. mitocondriile situate la polul bazal al celulei utilizeaza energia oxidativa
pentru a sintetiza ATP
c. energia din ATP utilizata pentru sinteza substantelor organice
( are loc la nivelul reticulului endoplasmic si a complexului Golgi )
d. produsul de secretie este transportat prin sistemul tubular al reticulului
endoplasmic in 20 min pana la veziculele din complexul Golgi
e. in complexul Golgi , materialul este prelucrat, concentrat si descarcat in
citoplasma sub forma de vezicule secretorii depozitate la polul apical al
celulei secretorii
f. veziculele raman stocate pana cand un impuls nervos ori hormonal comanda
expulzarea continutului lor prin membrana apicala ( creste permeabilitatea
membranei pentru calciu , care intra in celule si determina fuzionarea
veziculelor cu membrana apicala , urmata de ruperea portiunii externe a
acestora si golirea continutului lor exocitoza
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
SECRETIA APEI SI A ELECTROLITILOR
SECRETIA APEI SI A ELECTROLITILOR
Impulsul nervos determina traversarea celulei de catre o mare cantitate
de apa si saruri , care , in acelasi timp , spala si substantele organice
aflate la polul apical
a. stimulul nervos efect specific asupra membranei bazale a celulei
cresterea transportului de Cl spre interiorul celulei
b. accentuarea electronegativitatii intracelulare determina influx pasiv de
ioni pozitivi
c. excesul de ioni din celula forta osmotica care trage apa spre
interiorul umflarea celulei
d. cresterea presiunii in interiorul celulei produce mici rupturi la nivelul
marginii secretorii fuga apei , electrolitilor si substantelor
organice prin polul secretor in lumenul glandular
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
SECRETIA SALIVARA
SECRETIA SALIVARA
STRUCTURA FUNCTIONALA A GALNDELOR
STRUCTURA FUNCTIONALA A GALNDELOR
SALIVARE
SALIVARE
Glandele salivare mari sunt de tip racemic .
Fiecare glanda salivara mare este acoperita de o capsula conjunctiva din
care se desprind septuri care impart glanda in lobi si apoi in lobuli .
Lobulii reprezinta unitatea morfo-functionala a glandei salivare si sunt
formati dintr-un sistem de canalicule intralobulare , din care se
desprind canalele intercalare terminate cu acini.
Lobulul glandelor salivare are :
- irigatie sanguina si limfatica proprie
- inervatie proprie
- este drenat de un canal unic
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
STRUCTURA FUNCTIONALA A GLANDELOR
STRUCTURA FUNCTIONALA A GLANDELOR
SALIVARE
SALIVARE
Acinii salivari :
- au structura diferita in diversele glande salivare si chiar in aceeasi
glanda
- unii sunt formati numai din celule seroase sau mucoase
- altii sunt micsti si contin atat celule seroase cat si mucoase
Ductele salivare :
- acinii se continua direct cu ductele intercalare ( pasaje Boll )
- urmeaza ductele intralobulare ( canale striate sau canale Pflugger )
- urmeaza ductele interlobulare sau excretoare
Structura canalelor excretoare se mentine pana aproape de terminarea lor
in gura , cand epiteliul devine stratificat si exfoliativ.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
STRUCTURA PRINCIPALELOR GLANDE
STRUCTURA PRINCIPALELOR GLANDE
SALIVARE
SALIVARE
Glandele parotide :
- cele mai mari greutate= 25-30 gr.
- sunt glande seroase
-produsul de secretie este eliminat la exterior prin canalul Stenon , in vestibulul
bucal, in dreptul celui de al doilea molar superior
Glandele submaxilare
-greutate 8-19 gr. Fiecare ( nuca turtita )
-mixte - raport cel seroase mucoase = 4/1
-localizate in vecinatatea unghiului int al mandibulei
-produsul de secretie se elimina prin canalul Wharton , lateral de fraul limbii
Glandele sublinguale
- greutate 2-3 gr. fiecare
-predominant mucoase rap cel seroase mucoase =
-localizate deasupra planseului bucal
- produsul de secretie este drenat de 10-15 canale mici si scurte , ducturile Rivinius
care se deschid in apropiere de fraul limbii
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
VASCULARIZATIA GLANDELOR
VASCULARIZATIA GLANDELOR
SALIVARE
SALIVARE
Fluxul sanguin ce iriga glandele salivare intr-o secretie maximala este de
aprox 10 ori mai mare decat fluxul care iriga o masa musculara egala
in timpul contractieie .
In lobuli , arteriolele formeaza un prim plex in jurul ducturiloe
intralobulare , iar ramuri din acest plex formeaza un nou plex capilar in
jurul acinilor .
Cea mai mare parte a irigatiei arteriale se face in contracurent cu
directia fluxului salivar
Plexurile capilare din jurul ducturilor si al acinilor se colecteaza in venule
care insotesc canalele excretoare
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
COMPOZITIA SALIVEI
COMPOZITIA SALIVEI
Secretia salivara este continua, fiind intretinuta de numerosi stimuli
nervosi
In repaus, in lipsa stimularii , debitul salivar = 0,3-0,5ml/min.
Dupa stimulari reflexe , debitul salivar = 1,5-2,3ml/min
Cantittea de saliva secretata zilnic este cuprinsa intre 1000 1500 ml
Saliva contine :
99,4 % apa
0,6% reziduu uscat , reprezentat de :
- substante organice ( 0,4%)
- substante anorganice ( 0,2%)
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
SUBSTANTELE ORGANICE
SUBSTANTELE ORGANICE
SALIVARE
SALIVARE
Proteinele :
Pot fi
de provenienta serica
de provenienta glandulara
Proteine de provenienta serica
Reprezinta 20% din proteinele salivare . Prin imunelectroforeza s-a
precizat ca in saliva se gasesc : prealbumine, albumina, -1
glicoproteine, 1 antitripsina, ceruloplasmina, -2 macroglobulina,
transferina, imunoglobuline din clasa IgG,IgA,IgM, lactoferina (
proteina fixatoare de fier care se gaseste in lapte, avand rol in
protejarea mucoasei bucale impotriva infectiilor, preluand din mediul
bucal fierul necesar cresterii bacteriilor )
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
PROTEINE DE PROVENIENTA
PROTEINE DE PROVENIENTA
GLANDULARA
GLANDULARA
Amilaza salivara ( ptialina )
-glicoproteina depozitata in conditii de repaus secretor in granulele de
zimogen din celulele seroase acinare
- pH optim de actiune = 6,9
- temperatura optima = 37-38 grade
- necesita pentru activare clor si calciu
- actioneaza asupra amidonului preprat si asupra glicogenului
hidrolizand legaturile 1-4 de la mijlocul lanturilor- este o 1-4
glicozidaza
Rezulta : maltoza, maltotrioza , dextrine limita polimeri ramificati care
contin in medie 8 molecule de glucoza si o legatura de tip 1-6 care nu
poate fi hidrolizata de ptialina.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
PROTEINE DE PROVENIENTA
PROTEINE DE PROVENIENTA
GLANDULARA
GLANDULARA
Lipaza linguala : hidrolizeaza trigliceridele rezultand ac grasi si 1,2 DAG
Lizozimul : mucoproteina care desface legaturile ozidice intre N-
acetilglucozamina si acidul N-acetilmuranic. Aceste zaharuri se gasesc
in lanturile polizaharidice ale membranei unor bacterii lizozimul
exercita actiune bacteriolitica asupra unor germeni ( streptococi ,
stafilococi )
Kalikreina : enzima proteolitica ce se gaseste in plasma si in tesuturile
glandulare exocrine sub forma de precursori inactivi ( kalikreinogeni )
este activata prin proteoliza , in timpul activitatii secretorii salivare
de un activator prezent in parotide
Actioneaza hidrolitic asupra unor glicoproteine plasmatice ( kininogeni )
eliberand : kalidina si bradikinina , peptide cu actiune puternic
vasodilatatoare cresc fluxul sanguin local
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
PROTEINELE DE PROVENIENTA
PROTEINELE DE PROVENIENTA
GLANDULARA
GLANDULARA
Mucinele salivare : amestec de macromolecule polizaharidice si proteine
Rol : aderare la constituentii alimentari favorizand formarea bolului
alimentar , protejarea mucoasei bucale prin lubrefiere
Antigenele de grup sanguin : sunt glicoproteine
- prezente in saliva a 80% din oameni ( subiecti secretori )
- absente la 20% din oameni ( subiecti nesecretori )
- In saliva glandelor sublinguale concentratia aglutinogenelor sistemului
ABO este superioara celei plasmaticesugereaza ca ele sunt secretate
de celulele mucoase.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
Proteinele de provenienta glandulara
Substantele cu rol de aparare
Bactericidina : implicata in protectia impotriva cariilor dentare
Substante de crestere
Parotina : stimuleaza calcificarea dentinei din incisivi
Factorul de crestere al nervilor ( NGF) : in culturi de tesut mareste
anabolismul neuronal prin stimularea oxidarii glucozei si a incorporarii
amac in proteine datorita activarii sintezei de AND si ARN actiuni
similare cu ale insulinei
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
SUBSTANTE ORGANICE SALIVARE
SUBSTANTE ORGANICE SALIVARE
Glucidele : in cantitati mici in saliva
Lipidele : colesterolul liber si esterificat , mono , di si trigliceride, ac
grasi si fosfolipide
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
Substantele
Substantele
anorganice
anorganice
din saliva
din saliva
Sodiul 8,7-23,9 mEq/l
Potasiul 12,8-16 mEq/l
Calciu 2,3-5,5 mEq/l
Clorul 8,4-17,7 mEq/l
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005