NSSM 115 - pentru industria confectiilor din textile, blana si piele

PREAMBUL
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi
minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de
securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspundere pentru prevederea si
asigurarea oricaror masuri de protectie a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor
respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea
sanatatii si securitatii in munca, sistem compus din
- Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii si de igiena a muncii,
cu aplicabilitate generala pentru orice activitate!
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii specifice unor
anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a
muncii.
Prevederile normelor specifice de securitate a muncii se aplica cumulativ si au valabilitate nationala,
indiferent de forma de organi"are sau proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementea"a.
#tructura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea prevederilor
acestora cu pericolele specifice uneia sau. mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de
securitate a muncii pentru activitati caracteri"ate prin pericole comune.
#tructura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la ba"a abordarea sistemica a aspectelor de
securitate a muncii practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii.
$onform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem comple% structurat compus din
urmatoarele elemente, care interactionea"a
E&E$U'AN'UL
persoana fi"ica implicata nemi(locit in e%ecutarea unei sarcini de munca si care are calitatea de anga(at cu
contract de munca sau de membru cooperator ori ucenic, elev, student pe timpul practicii!
#AR$)NA *E MUN$A
totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mi(loacelor de productie si in anumite conditii de
lucru, pentru reali"area scopului procesului de munca!
M)+L,A$ELE *E PR,*U$')E
totalitatea mi(loacelor de munca -instalatii, utila(e, masini, aparate, dispo"itive, unelte etc.. si a obiectelor
muncii -materii prime, materiale etc.
. care se utili"ea"a in procesul de munca!
ME*)UL *E MUN$A
ansamblul conditiilor fi"ice, c/imice, biologice si psi/o-sociale in care, unul sau mai multi e%ecutanti isi
reali"ea"a sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice de securitate a muncii, vi"and
global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate, se reali"ea"a prin tratarea tuturor
aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului e%ecutant - sarcina de
munca - mi(loace de productie - mediu de munca propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care
fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului de masuri si reguli pentru asigurarea protectiei muncii constituie, alaturi de celelalte
reglementari referitoare la sanatatea si securitatea in munca, ba"a pentru
- activitatea de concepere a ec/ipamentelor si a te/nologiilor!
- autori"area functionarii unitatilor!
- instruirea anga(atilor cu privire la
- securitatea muncii!
- cercetarea accidentelor de munca si tabilirea cau"elor si a responsabilitatilor!
- ontrolul masurilor de securitate a muncii!
- fundamentarea programului de protectie a muncii.
)n conte%tul general pe care l-am pre"entat Normele specifice de securitate a muncii pentru industria
confectiilor din te%tile, blana si piele au fost elaborate tinand cont de reglementarile e%istente in domeniul
securitatii muncii pentru activitatile specifice industriei confectiilor, precum si pe ba"a studierii proceselor
de munca si stabilirea pericolelor specifice, astfel incat, pentru fiecare pericol sa e%iste cel putin o masura de
prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
#tructurarea acestor prevederi este facuta astfel incat prevederile urmaresc o succesiune logica,
corespun"atoare modului de actiune al e%ecutantului in procesul de munca.
Pe langa prevederile specifice activitatilor de confectii, structurate pe elementele sistemului de munca,
normele mai cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mi(loacelor de productie, prevederi care
raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate, prin standarde in domeniu.
)n acelasi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utili"ata in elaborare, normele mai cuprind o
ane%a in care sunt e%plicitati o serie de termeni u"uali de securitate a muncii.
Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale nu numai in ceea ce priveste continutul, dar si
forma de pre"entare, sa fie conforme altor acte normative, s-a procedat la utili"area unor subtitluri care
preci"ea"a continutul articolelor care se refera la aceeasi problematica, facilitand astfel, pentru utili"atori,
intelegerea si gasirea rapida a te%telor necesare.
$AP)',LUL )
PRE0E*ER) 1ENERALE
$ontinut art.l. Normele specifice de securitate a muncii pentru industria confectiilor din te%tile, blanuri si
piele cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, specifice activitatilor
care se desfasoara in industria confectiilor din te%tile, blanuri si piele.
#cop
Art. 2. - Masurile de prevenire cuprinse in pre"entele v norme au ca scop eliminarea sau diminuarea
factorilor de risc e%istenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia -e%ecutant -
sarcina de munca - mi(loace de productie - mediu de munca..
*omeniu de aplicare
Art. 3. - Pre"entele norme se aplica tuturor persoanelor (uridice sau fi"ice care desfasoara activitati specifice
industriei confectiilor din te%tile, blanuri si piele indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social
si de modul de organi"are al acestora.
Relatia cu alte acte normative
Art. 4. - -5. Prevederile pre"entelor norme se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii.
-2. Pentru activitatile nespecifice sau au%iliare se vor aplica prevederile normelor specifice pre"entate in
ane%a nr. 5.
-3. Pentru aplicarea prevederilor acestor norme, in functie de conditiile si particularitatile proceselor de
munca, persoanele (uridice si fi"ice au obligatia de a elabora instructiuni proprii de protectie a muncii.
Revi"uirea normelor
Art. 6. - Pre"entele norme se vor revi"ui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a
modificarilor de natura legislativa, te/nica etc, survenite la nivel national, la nivelul persoanelor (uridice sau
la modificarea proceselor te/nologice.
$AP)',LUL ))
PRE0E*ER) #PE$)7)$E A$')0)'A')L,R *)N )N*U#'R)A $,N7E$'))L,R *)N 'E&')LE,
BLANUR) #) P)ELE
#ectiunea 5.
)ncadrarea si reparti"area personalului pe locuri de munca
Art. 8. - )ncadrarea si reparti"area personalului pe locuri de munca se vor face conform prevederilor
Normelor generale de protectie a muncii.
Art. 9. - La fiecare tip de masina va lucra numai personal calificat si instruit asupra modului de functionare a
masinii respective.
#ectiunea 2.
)nstruirea personalului
Art. :. - )nstruirea pe probleme de protectie a muncii a personalului din activitatile desfasurate in industria
confectiilor din te%tile, blanuri si piele se face conform prevederilor Normelor generale de protectie a
muncii.
#ectiunea 3.
*otarea cu ec/ipament individual de protectie
Art. ;. - Acordarea ec/ipamentului individual de protectie se face conform prevederilor <Normativului cadru
de acordare si utili"are a ec/ipamentului individual de protectie<. )n ba"a lui, persoanele (uridice vor intocmi
pentru fiecare loc de munca liste interne de dotare cu ec/ipament individual de protectie, adecvat e%ecutarii
sarcinilor de munca in conditii de securitate -basmalute, bascuri, /alate sau salopete cu sisteme de a(ustare pe
mana, corp, manusi re"istente la taiere, intepare etc..
#ectiunea 4.
Reparti"area sarcinii de munca
Art. 5=. - Reparti"area sarcinii de munca se face conform prevederilor Normelor generale de protectie a
muncii.
#ectiunea 6.
Prevederi comune
Art. 55. - )nainte de punerea in functiune a utila(elor se vor verifica "onele periculoase specifice fiecarui
utila(, precum si legatura la centura de impamantare.
Art. 52. - #e inter"ice lucrul cu orice ec/ipament te/nic atunci cand dispo"itivele de protectie lipsesc, sunt
scoase din functiune sau sunt defecte.
Art. 53. - -5. #e inter"ice orice interventie la ec/ipamentele te/nice in timpul l>inctionarii acestora.
-2. )n ca"ul unei defectiuni sau dereglari a ec/ipamentului te/nic, acesta va fi oprit si va fi anuntat
conducatorul locului de munca.
Art. 54. - ,rganele in miscare ale ec/ipamentelor te/nice utili"ate in industria confectiilor din te%tile, blanuri
si piele vor fi preva"ute cu aparatori de protectie.
Art. 56. - La e%ploatarea ec/ipamentelor te/nice se va respecta disciplina te/nologica si succesiunea
operatiilor conform instructiunilor de e%ploatare.
Art. 58. - *econectarea ec/ipamentelor te/nice de la sursa de alimentare cu energie electrica la sfarsitul
lucrului, se va face de la intrerupatorul general sau se va scoate stec/erul din pri"a, tragand cu mana de
stec/er si nu de cablul electric al acestuia.
Art. 59. - #e inter"ice admiterea la lucru a persoanelor cu stare psi/ica si fi"ica necorespun"atoare.
Art. 5:. - -5. )n timpul lucrului este inter"is a se purta discutii intre anga(ati sau a distrage atentia acestora.
-2. #e inter"ice aglomerarea mesei de croit cu alte materiale decat cele necesare prelucrarii.
Art. 5;. - Este inter"is a se depo"ita materiale si materii prime pe caile de acces si in fata tablourilor si
aparata(elor electrice precum si in (urul ec/ipamentelor te/nice.
Art. 2=. - La predarea sc/imbului, anga(atul din sc/imbul anterior va informa despre starea te/nica a
ec/ipamentului te/nic si eventualele deficiente sau defectiuni.
#ectiunea 8.
$roirea
Art. 25. - )n timpul lucrului la rampa si masa mecanica pentru control este inter"is anga(atilor sa statione"e in
ra"a de actiune a dispo"itivului de pliere si?sau a ben"ii transportoare.
Art. 22. - Este inter"isa aglomerarea mesei de croit cu dispo"itive a(utatoare.
#panuirea
Art. 23. - )nainte de punerea in functiune a masinii de spanuit se vor indeparta obiectele sau materialele
aflate in ra"a cailor de rulare a caruciorului.
Art. 24. - )ntroducerea balotului pe a%ul de derulat si a capatului materialului printre organele de diri(are se
va face cu masina de spanuit scoasa din functiune.
Art. 26. - Este inter"is anga(atilor care deservesc masina de spanuit sau altor persoane sa se rea"eme de caile
de rulare a caruciorului sau sa stea cu spatele la acesta.
Art. 28. - $uratarea de scame sau de alte impuritati a rotilor dintate si a lanturilor de transmisie se va face
numai dupa ce masina de spanuit a fost oprita si scoasa de sub tensiune.
*ecuparea detaliilor la masina de croit fi%a
Art. 29. - Este inter"is a se lucra cu masina de croit fi%a atunci cand lipsesc aparatorile de protectie.
Art. 2:. - )nainte de inceperea operatiei de decupare a spanului, aparatoarea ben"ii taietoare se va regla in
raport cu grosimea spanului! distanta dintre span si partea inferioara a aparatorii trebuie sa fie mai mica de 5
cm.
Art. 2;. - )n timpul decuparii detaliilor, mainile vor fi tinute numai paralel cu banda taietoare si la cel putin 3
cm distanta de aceasta, anga(atul avand obligatia de a folosi manusi re"istente la taiere.
Art. 3=. - 0ite"a de inaintare a spanului trebuie sa fie cea prescrisa in cartea te/nica, pentru a evita ruperea
sau deplasarea ben"ii taietoare de pe sistemul de g/idare.
Art. 35. - -5. Ascutirea ben"ii taietoare se face numai dupa oprirea masinii de croit fi%a si blocarea contra
pornirii accidentale.
-2. )n timpul ascutirii ben"ii taietoare este inter"is a se efectua reglarea poli"orului.
Art. 32. - Ascutirea ben"ii taietoare se va face numai de catre anga(atul care deserveste masina de croit fi%a
si numai dupa ce a fost inc/isa usa carcasei de protectie a poli"orului.
Art. 33. - Ase"area si nete"irea spanului se vor face numai cu masina de croit fi%a scoasa din functiune.
Art. 34. - #istemele de sustinere si antrenare a ben"ii taietoare vor fi perfect centrate si cu stratul periferic de
contact in buna stare pentru a asigura ben"ii aderenta si stabilitate.
Art. 36. - Este inter"is anga(atilor care deservesc masina de croit fi%a sa indeparte"e cu mana deseurile
ramase langa banda taietoare.
Art. 38. - Ben"ile taietoare ce urmea"a a fi folosite sau cele u"ate sau rupte vor fi depo"itate intr-un loc unde
au acces numai anga(atii care deservesc acest tip de masina.
Art. 39. - )nlocuirea ben"ilor taietoare se face in conformitate cu prevederile din cartea te/nica.
Art. 3:. - 0erificarea ben"ilor noi, montate, se va face de catre personalul desemnat pentru aceasta si ec/ipat
corespun"ator.
Art. 3;. - )n timpul ascutirii ben"ilor taietoare, ventilatorul de absorbtie a prafului si scamei se va scoate din
functiune pentru evitarea incendiilor.
Art. 4=. - Este inter"isa folosirea masinii de croit fi%a la taierea, decuparea sau sectionarea altor materiale
decat cele te%tile.
*ecuparea detaliilor cu masina de croit mobila
Art. 45. - )nainte de punerea in functiune a masinii de croit mobile, operatorul este obligat sa verifice daca
a. cutitul este fi%at in limitele admise si daca acesta este bine ascutit!
b. masina se deplasea"a usor pe masa de croit!
c. cablul de alimentare a masinii cu energie electrica este bine i"olat, neinnadit si daca instalatia este legata
la pamant!
d. toate dispo"itivele de protectie sunt in stare corespun"atoare.
Art. 42. - )nainte de inceperea lucrului, se va regla aparatoarea cutitului, in functie de grosimea spanului.
Art. 43. - Ase"area si nete"irea spanului se vor face numai cu masina de croit mobila oprita.
Art. 44. - )n timpul efectuarii operatiei de taiere cu masina de croit mobila, mana care fi%ea"a spanul va fi
tinuta paralel cu cutitul si la cel putin 3 cm distanta de acesta, anga(atul avand obligatia de a folosi manusi
re"istente la taiere.
Art. 46. - Este inter"isa functionarea masinii de cusut ac.
Art. 48. - Mutarea dintr-un loc in altul a masinii de croit se va face numai dupa ce a fost oprita si scoasa de
sub tensiune.
Art. 49. - Pentru decuparea detaliilor din span, masina va fi pusa in functiune numai dupa ce talpa acesteia a
fost introdusa sub material.
Art. 4:. - )nlocuirea cutitului rupt si ascutirea manuala a acestuia se vor face cu masina scoasa de sub
tensiune si purtand E)P impotriva taierii.
Masina pentru plisat tesaturi
Art. 4;. - )nainte de punerea in functiune a masinii pentru plisat tesaturi se vor verifica
a. starea instalatiei electrice si legatura la centura de impamantare!
b. etanseitatea instalatiei de apa!
c. starea aparatorilor organelor de masini in miscare si starea dispo"itivelor de protectie.
Art. 6=. - Este inter"is anga(atilor sa alimente"e masina cu material pentru plisat, trecandu-se mainile peste
primul cilindru de alimentare.
Art. 65. - Este inter"is anga(atilor sa intervina la organele de transmisie in timpul functionarii masinii.
Art. 62. - La masinile pentru plisat tesaturi vor lucra numai persoane instruite in acest scop.
Masina de punctat insertie
Art. 63. - )nainte de punerea in functiune a masinii de punctat insertie se vor verifica
a. functionarea la mers in gol!
b. functionarea instalatiei de aer comprimat si a barei de intrerupere a ciclului!
c. starea si integritatea dispo"itivelor de protectie.
Art. 64. - )n ca"ul demagneti"arii poansoanelor sau in ca"ul declansarii presei fara comanda data, se va
intrerupe lucrul si se va anunta conducatorul locului de munca.
Prese pentru aplicarea - termolipirea insertiilor
Art. 66. - )nainte de pornire se verifica starea te/nica a preselor, functionarea la mersul in gol, comen"ile si
racordarea la centura de impamantare.
Art. 68. - -5. )nainte de inceperea lucrului este obligatoriu a se verifica
a. daca conductoarele de alimentare cu energie electrica a presei sunt bine i"olate, iar bornele sunt preva"ute
cu capace de protectie!
b. daca elementele instalatiei de abur sau de aer comprimat -ventile, flanse, robinete. sunt etanse si
conductele pentru abur sunt bine i"olate!
c. daca presa functionea"a normal la comen"ile date!
d. daca instalatia electrica de forta si daca presa sunt legate la centura de impamantare!
e. daca aparatura de masura si control este in stare de functionare si este verificata la termenele scadente!
f. daca ben"ile transportoare sunt curate, in stare buna de functionare si intinse normal.
-2. Atunci cand se constata defectiuni se vor lua masuri de remediere imediate, fiind inter"is a se lucra cu
improvi"atii.
Art. 69. - -5. Este inter"isa antrenarea sau conducerea cu mana a detaliilor care urmea"a a se prelucra.
-2. #emifabricatele se asea"a pe placa suport sau pe banda transportoare conform instructiunilor de lucru.
Art. 6:. - Este inter"isa curatarea placii si a ben"ilor transportoare de resturi de ade"ivi sau de semifabricate
lipite pe utila(, cand acesta este in functiune. $uratarea se face dupa oprirea si racirea acestuia conform
instructiunilor de lucru.
Art. 82. - Este inter"is anga(atilor neinstruiti sa lucre"e la aceasta presa.
Art. 83. - Este inter"is operatorului sa tina mana pe maneta de declansare a presei in timp ce asea"a
poliuretanul pe matrita, deoarece din neatentie presa poate fi pusa in functiune.
Art. 84. - )n /ala de lucru a preselor este inter"is a se intra sau a folosi foc desc/is.
Masina de taiat pernite de poliuretan
Art. 6;. - Este inter"is anga(atilor sa intervina in "ona de actiune a cadrului ben"ii taietoare.
Art. 8=. - )mbinarea calupurilor de poliuretan se va face cu masina oprita.
Art. 85. - )nainte de inceperea lucrului, operatorul va verifica daca instalatia electrica si de absorbtie a
ga"elor re"ultate este in stare buna si daca utila(ul este legat la centura de impamantare.
Masini de ambalat
Art. 86. - )n timpul functionarii masinii de ambalat, este inter"isa montarea sulului cu material plastic.
Art. 88. - )n timpul operatiei de ambalare, la introducerea produselor finite se va avea gri(a ca mana
operatorului sa nu depaseasca directia fotocelulei.
Art. 89. - 7unctionarea masinii de ambalat fara pornirea ventilatorului este inter"isa.
Art. 8:. - )n timpul lucrului, locul de munca va fi descongestionat de marfa ambalata.
Prese de balotat deseuri
Art. 8;. - Este inter"is anga(atilor sa umble la @imitatoarele de cursa in timpul lucrului.
$roirea prin stantare
Art. 9=. - -5. )nainte de inceperea lucrului, operatorii sunt obligati sa faca cateva probe, fara a taia material,
pentru a controla daca platforma de lucru e%ecuta lovitura numai )a comanda acestora.
-2. Este inter"is a se lucra cu masini care nu sunt preva"ute cu comanda bimanuala.
Art. 95. - Reglarea preselor se face numai de catre personal cu atributii in acest sens.
Art. 92. - )nainte de inceperea lucrului, se va verifica starea te/nica a presei, luandu-se masuri de remediere
itunci cand se constata defectiuni.
Art. 93. - )n ca"ul croirii mecanice, stantele de croit cu brat nobil nu vor avea o cursa verticala mai mare de
52 mm.
Art. 94. - )naltimea platformei de lovire se reglea"a infunctie de inaltimea cutitului, astfel incat acesta sa
patrunda in material, iar prinderea in butuc sa nu fie mai mare de =,2 mm.
Art. 96. - #istemul de reglare a inaltimii platformei de lovire se va bloca in timpul lucrului.
Art. 98. - *aca in timpul lucrului se defectea"a comanda bimanuala, se intrerupe lucrul si se anunta
personalul de intretinere.
Art. 99. - -5. )nainte de inceperea lucrului se verifica starea cutitelor si, daca acestea nu corespund din punct
de vedere te/nic, se inlocuiesc.
-2. *aca in timpul lucrului se constata deteriorarea cutitelor de stantare, se opreste presa si se iau masuri de
inlocuire a cutitelor defecte.
Art. 9:. - *epo"itarea cutitelor de stantare cu care se lucrea"a in mod curent, se face cu muc/ia de taiere in
(os.
Art. 9;. - Este inter"isa anularea uneia din comen"ile bimanuale. )n ca"ul in care presa porneste prin
apasarea unui singur buton, se va intrerupe lucrul si se va anunta electricianul de serviciu.
'ransportoarele aeriene
Art. :=. - Este inter"is anga(atilor neinstruiti sa lucre"e la transportoarele aeriene.
Art. :5. - -5. )nainte de inceperea lucrului, se vor efectua probe cu instalatia la mersul in gol.
-2. Atunci cand la mersul in gol sau in timpul functionarii apar defectiuni la instalatia mecanica sau electrica
se opreste transportorul si se anunta personalul de intretinere.
Art. :2. - Pornirea si oprirea transportoarelor se vor face numai de catre personalul desemnat si instruit in
acest scop.
Art. :3. - Este inter"isa depo"itarea de materiale, piese sau ambala(e sub transportoare.
Art. :4. - Este inter"isa urcarea sau agatarea anga(atilor de barele carucioarelor de transport.
Art. :6. - Anga(atii vor urmari sa nu patrunda materiale intre lanturile si rolele de g/idare ale
transportoarelor.
Art. :8. - $utiile goale sau cu materiale se asea"a in mod corespun"ator pe barele caruciorului de transport.
#ectiunea 9.
$onfectionarea, imbinarea pe masini de cusut
Art. :9. - Pre"entele prevederi se aplica tuturor tipurilor de masini de cusut.
Art. ::. - )nainte de inceperea lucrului, operatorul masinii de cusut are obligatia de a verifica starea te/nica a
acesteia si in mod deosebit daca
a. masa masinii este bine fi%ata pe picioarele de sustinere!
b. capul masinii este bine fi%at in bolturile mesei-suport!
c. motorul electric este fi%at corect pe suportul sau!
d. placa acului este bine fi%ata cu suruburi, pentru a se evita ruperea acului la punerea in functiune a masinii!
c. )nstalatia electrica este in stare corespun"atoare -i"olatia electrica a cablurilor, pri"a, stec/erul, legatura la
pamant, intrcruptoarele.!
f. )ntre capul masinii si masa de sustinere, e%ista tampoane de pasla pentru amorti"area "gomotului si a
vibratiilor.
Art. :;. - Este inter"is anga(atilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a masinii in timpul
introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare si prin ac.
Art. ;=. - )n timpul fi%arii materialului de prelucrat sub piciorusul acului, este inter"is sa se actione"e cu
piciorul pedala de punere in functiune a masinii de cusut.
Art. ;5. - )n timpul lucrului, distanta de la capul operatorului la masina de cusut va fi de minimum 3= cm.
7emeile vor avea parul prote(at impotriva antrenarii de catre organele in miscare ale masinii.
Art. ;2. - Este inter"is a se lucra cu masina de cusut atunci cand acele sunt strambe sau fara varf.
Art. ;3. - Pentru a se preveni ruperea acului in timpul lucrului, materialul va fi lasat sa inainte"e actionat de
transportor, tara a fi retinut sau tensionat de catre operator.
Art. ;4. - #c/imbarea acului, scoaterea suveicii pentru alimentarea cu ata si curatirea masinii de cusut se vor
efectua numai dupa ce electromotorul masinii a fost scos de sub tensiune.
Art. ;6. - Este inter"is a se lucra cu masina de cusut fara iluminat local.
Art. ;8. - Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a masinilor de cusut se va face numai prin
pri"e fi%e, fiind inter"ise legaturile provi"orii sau folosirea de cabluri electrice innadite.
Art. ;9. - Este inter"is operatorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii masinii de cusut! oprirea
acestuia se va face numai cu a(utorul pedalei.
Art. ;:. - Rasturnarea capului de masina de cusut in vederea curatarii, ungerii sau in alte scopuri, cat si
readucerea sau fi%area acestuia in masa de sustinere prin bolturile preva"ute in acest scop, se vor face
simultan cu ambele maini.
Art. ;;. - Uneltele de mana -foarfece, cutite etc.. vor fi ase"ate in sertar cu partea ascutita spre inainte, astfel
incat la scoaterea lor mana operatorului sa nu fie e%pusa la intepaturi sau taieri.
Art. 5==. - *eplasarea masinilor de cusut se va face numai dupa ce stec/erul a fost scos din pri"a.
Art. 5=5. - )n timpul lucrului sunt inter"ise discutiile, iar privirea anga(atului trebuie sa fie indreptata
permanent asupra operatiei pe care o e%ecuta.
Art. 5=2. - $u masinile de cusut simple este inter"is a se lucra fara aparatori la ti(a acului.
Art. 5=3. - Este inter"is a se lucra cu masinile de cusut nasturi atunci cand acestea au scos vi"orul de
protectie sau acesta este deteriorat.
$apsarea
Art. 5=4. - )nainte de actionarea manetei de comanda a masinii de capsat, trebuie aran(ate corect atat
materialul cat si capsa care urmea"a a fi capsata.
Art. 5=6. - )n timpul lucrului, operatorul nu are voie sa introduca mana libera in ra"a de actiune a capului de
capsat.
$alcarea cu fierul de calcat electric
Art. 5=8. - Este inter"is lucrul cu fierul de calcat electric al carui conductor de alimentare cu energie electrica
este facut din mai multe segmente sau al carui strat i"olator este deteriorat.
Art. 5=9. - Este inter"is anga(atilor sa lucre"e cu fierul de calcat electric atunci cand acesta are efectuate
modificari la instalatia electrica sau alte improvi"atii.
Art. 5=:. - #e inter"ice utili"area mesei de calcat fara ca partea metalica a acesteia sa nu fie legata la centura
de impamantare.
Art. 5=;. - Este inter"is sa se lucre"e cu fierul de calcat electric fara a avea sub picioare un gratar de lemn
sau un covor electroi"olant.
Art. 55=. - Anga(atii vor urmari ca talpa cu carcasa si manerul fierului de calcat sa fie bine asamblate.
Art. 555. - Este inter"is sa se lucre"e cu fierul de calcat electric care are manerul de manevrare deteriorat.
Art. 552. - 7ierul de calcat electric va fi ase"at numai pe un suport destinat acestui scop.
Art. 556. - *eplasarea fierului de calcat electric de la un loc la altul se poate face numai dupa ce acesta a fost
scos de sub tensiune.
7ierul de calcat cu abur
Art. 554. - Este inter"is sa se tina degetul pe parg/ia de declansare a aburului de la fierul de calcat, in timp ce
se priveste spre talpa acestuia.
Art. 556. - $onductele de alimentare cu abur a fierului de calcat vor fi etanse si bine i"olate.
Nete"irea cu presele de calcat cu abur
Art. 558. - )nainte de inceperea lucrului este obligatoriu a se verifica
a. daca conductoarele de alimentare cu energie electrica a presei au i"olatia in stare corespun"atoare!
b. daca elementele aferente instalatiei de abur sau aer comprimat sunt in stare te/nica corespun"atoare!
c. daca presa functionea"a normal la comen"ile date!
d. daca presa este legata la centura de impamantare!
e. daca aparatura de masura si control este in stare de functionare si verificata la termenele scadente!
f. daca a fost eliminat condensul format in perne in timpul stationarii la presele ale caror perne sunt incal"ite
cu abur!
g. daca pernele sunt centrate astfel incat sa calce una peste alta!
/. daca curelele de transmisie sunt in stare buna de functionare si intinse normal!
i. daca franele electromotoarelor sunt bine reglate!
(. daca intrerupatoarele electrice sunt in stare buna!
A. daca barele de intrerupere automata a ciclului presei actionea"a normal.
Art. 559. - Este inter"is operatorului sa tina piciorul pe pedala de actionare a elementelor presei, in timp ce se
asea"a pe perna acestuia un detaliu sau articolul care urmea"a a fi calcat.
Art. 55:. - Este inter"is ca dupa declansarea presei sa se tina mana pe produsul care se calca.
)nstalatia de calcat semiautomata
Art. 55;. - )nainte de punerea in functiune a instalatiei de calcat semiautomata trebuie sa se verifice
a. daca tempori"atoarele asigura durata de presare si pau"a dintre doua presari!
b. temperatura de lucru a pernelor presei!
c. presiunea aburului.
Art. 52=. - Este inter"is operatorilor sa intre in ra"a de actiune a dispo"itivului de pulveri"are a apei sau sa
intervina cu mainile la pernele de presare in timpul functionarii instalatiei de calcat semiautomata.
Art. 525. - Este inter"isa depo"itarea materialelor sau produselor finite in "ona de lucru a instalatiei de calcat
#ectiunea :.
Prevederi de proiectare
Art. 522. - )nstalatia electrica a masinii de croit fi%a va fi preva"uta cu nulul de protectie separat de nulul de
lucru, iar sc/eletul metalic al masinii va fi legat la centura de impamantare.
Art. 523. - Masinile de cusut simple vor fi preva"ute cu aparatori la ti(a acului si la cureaua de transmisie.
Art. 524. - Masinile de cusut nasturi vor fi preva"ute cu vi"or de protectie.
Art. 526. - Masina de croit mobila va fi preva"uta cu aparatoare la cutit.
Art. 528. - Picioarele mesei pentru calcat vor fi preva"ute cu papuci de cauciuc.
ANE&A Nr.5
N,RME #PE$)7)$E $,NE&E
Pre"entele norme specifice vor fi completate !u alte norme specifice de securitate a muncii, dupa cum
irmea"a
Norme care reglementea"a lucrul cu foc desc/is si norme P#) in general.
N##M pentru transportul intern.
N##M pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mi(loace nemecani"ate si depo"itarea materialelor.
N##M la utili"area energiei electrice in medii normale.
N##M pentru activitatea de evacuare a apelor u"ate re"ultate de la populatie si din procesele te/nologice.
N##M pentru distribuirea si utili"area ga"elor.
N##M pentru transportul, distributia si utili"area energiei termice.
N##M pentru laboratoare de anali"e fi"ico-c/imice si mecanice.
MMP# - Prescriptii minime pentru semnali"area de securitate si?sau sanatate la locul de munca.
N##M pentru activitatea de e%ploatare si intretinere a transportoarelor cu banda.
N,'A Pentru normele specifice din ane%a care nu au aparut raman valabile normele departamentale in
domeniu.
Pre"entele norme vor fi completate si cu Prescriptiile )#$)R privind instalatiile de ridicat si instalatiile sub
presiune.
ANE&A Nr. 2
1B)* *E 'ERM)N,L,1)E *E #E$UR)'A'E A MUN$))
N,')UN) *E BACA
5. Accident de munca
Accident prin care se produce vatamarea violenta a organismului precum si into%icatia acuta Dofesionala,
care au loc in timpul procesului de munca au in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de latura
(uridica a contractului in ba"a caruia isi lesfasoara activitatea si care provoaca incapacitate smporara de
munca de cel putin trei "ile, invaliditate ori eces.
2. Boala profesionala
Afectiune care se produce ca urmare a e%ercitarii unei meserii sau profesiuni, cau"ata de factorii *civi,
fi"ici, c/imici sau biologici, caracteristici locului i munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor <gane sau
sisteme ale organismului in procesul de unca.
3. *ispo"itiv de protectie
*ispo"itiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare.
4. Ec/ipament individual de lucru
'otalitatea mi(loacelor pe care persoanele (uridice le acorda unui anga(at pentru prote(area imbracamintei si
incaltamintei personale in timpul procesului de munca.
6. Ec/ipament individual de protectie
'otalitatea mi(loacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi prote(at
impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
8. Ec/ipament te/nic
Masinile, utila(ele, instalatiile, aparatura, dispo"itivele, uneltele si alte mi(loace asemanatoare utili"ate in
procesul muncii! parte componenta a mi(loacelor de productie.
9. )nstructa( de protectie a muncii
Masura organi"atorica de protectie a muncii repre"entand forma legiferata de instruire in domeniu la nivelul
persoanelor (uridice sau fi"ice, avand ca scop asigurarea dobandirii de catre anga(ati a cunostintelor de
securitate a muncii.
:. )nstructiuni proprii de securitate a muncii
$olectie de prevederi de protectie a muncii, elaborata de anga(ator, a carei sfera de aplicare si obligativitate
este limitata la unitatea emitenta si care detalia"a si particulari"ea"a toate actele normative din iomeniul
securitatii si sanatatii muncii la conditiile ioncrete ale activitatii desfasurate de catre aceasta.
;. )nstructiuni de utili"are
)nstructiuni a caror elaborare este obligatorie (entru orice produs, constituind parte integranta a locumentatiei
pentru certificarea produsului si prin care traducatorul trebuie sa pre"inte toate informatiile lecesare utili"arii
produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si pentru asigurarea securitatii nuntii.
5=. Mi(loc individual de protectie
Mi(loc de protectie -protector. destinat protectiei unui singur e%ecutant si care se aplica asupra acestuia.
55. No%a -sinonim factor nociv.
Agent fi"ic, c/imic sau biologic cu actiune in mediul de munca asupra organismului uman, daunator
sanatatii! factor de risc de imbolnavire profesionala.
52. Prevenire
Ansamblu de procedee si masuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare si desfasurare
a proceselor de munca, prin care se diminuea"a riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala.
53. Risc
Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile le"iuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.
54. Risc profesional
$ombinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile le"iuni sau afectari a sanatatii intr-o situatie
periculoasa.
56. #ituatie periculoasa
,rice situatie in care o persoana este e%pusa unui sau mai multor pericole de accidentare si imbolnavire
profesionala, capabil-e. sa genere"e risc de accidentare si?sau imbolnavire.
58. Cona periculoasa a unui ec/ipament te/nic
#patiu in care se desfasoara o activitate periculoasa. )n particular, orice "ona din interiorul si?sau impre(urul
unei masini in care o persoana este e%pusa riscului de le"iune sau afectare a sanatatii.
Read more /ttp??DDD.psissm.info?2=53?=5?nssm-556-pentru-industria-confectiilor./tmlEi%""2c3vF7aGr