Aparut in 1929, dupa un proces de creatie care a durat aproximativ nouasprezece ani, "

de Mateiu Caragiale este o opera polivalenta si singulara, in care epicul se dizolva in

descrierea poetica si pitoreasca" (C. Trandafir). 2n!"1#i$"%rp
Structura:
Actiunea incepe prin evocarea unei seri de toamna tarzie (anotimp crepuscular
1
), cand
&ovestitorul, trezit de postas din somnul lui greu, isi aminteste ca fusese invitat la masa
de catre proaspatul sau prieten, &antazi.
'ocul intalnirii este un %irt din strada Covaci (situata in centrul vec(i a', Capitalei))
interiorul acestui local este descris atat in incipitul cat si in finalul romanului, fapt care ii
confera lucrarii caracter simetric.
*n am%ele cazuri, sugestia de tristete si moarte care se infiltreaza in acest decor sim%olic,
potenteaza atmosfera crepuscu lara a romanului .
Astfel, in desc(iderea actiunii, pe o vreme de lacrimi", cina pe care o iau &ovestitorul si
ceilalti trei +crai, pare a fi un ospat de inmormantare", iar orc(estra intoneaza un vals
domol, voluptos si trist, aproape funebru"; aflata parca su% imperiul unei vrai, intreaga
sala amutise".
*n final, in acelasi %irt, &ovestitorul si &antazi asculta acelasi vals domol", voluptos si
trist", in timp ce intreaga sala amutise" ca si cand ar fi intrat in moarte.
-e simetrie tine si intalnirea cu %atrana ne%una, &ena Corcodusa . atat de %ine integrata
spatiului evocator de la vec(ea Curte domneasca/ la inceput, Batrana si vestejita, cu
capul dezbrobodit si numai zdrente toata", femeia pare a fi o faptura a iadului"; in
final, aceeasi &ena Corcodusa, moarta si intinsa pe o rogoina, releva, prin antiteza. + un
chip blajin" in ai carui oc(i ramasi desc(isi se citea o duiosie extatica". 0omanul este
alcatuit din patru capitole/
1. intampinarea crailor"
2. Cele trei hagialacuri"
#. povedanii"
!. "sfintitul crailor"
In primul capitol, &ovestitorul (invitat la cina de catre &antazi) aunge, cu o mica
intarziere, la %irtul din strada Covaci.
Acolo, ii gaseste la masa si pe ceilalti doi +colegi, de petreceri nocturne . &asadia
Magureanu si 1ore &irgu, oameni in compania carora %atea, de o luna, carciumile
2ucurestiului.
-upa terminarea cinei, cei patru ies in strada, unde asista la un +spectacol, neo%isnuit/ o
%atrana %eata si putin ne%una adunase in urul ei o multime de curiosi care se amuzau.
*mpresionat, &antazi isi aminteste ca, in urma cu treizeci de ani, aceasta femeie (&ena
Corcodusa) trezise iu%irea patimasa a unui frumos tanar rus (3erg(ie), nepotul
imparatului, aflat in trecere, cu oastea, prin 2ucuresti) putin dupa aceea, cand 3erg(ie
murise, &ena isi pierduse mintile.
Acum, vazandu.i pe cei patru prieteni, %atrana ii numeste crai
2
de Curtea#$eche",
calificativ care explica, alaturi de legenda istorica, titlul romanului.
&ena completeaza lista celor cinci personae ale caror nume incep cu litera +&, (alaturi
de/ &asadia, &antazi, &irgu si &ovestitorul), ca intr.o stea cu cinci colturi, cu semnificatii
ezoterice. ***.2. in capitolul al doilea, &ovestitorul prezinta, asa cum arata si titlul, cele
trei (agialacuri
#
, adica, acele +calatorii, pe care le face in lumi inc(ipuite, de vis.
. primul (agialac este spatial, geografic si consta in minunatele imagini ale unor tinuturi
exotice pe care &antazi le evoca in fata &ovestitorului, ca si cand le.ar fi vazut in ne.
sfarsitele lui calatorii pe mare)
. al doilea (agialac este temporal, istoric si consta in reinvierea lumii splendide a
trecutului, lume pe care un cerceta tor de valoarea lui &asadia o cunoaste atat de %ine.
Am%ele +calatorii, sunt iluzii, modalitati de a%stragere din prezent)
. unii comentatori sustin ca al treilea (agialac ar fi prezentul real, iadul in care &irgu ii
conduce pe cei trei prieteni.
3ensul termenului +(agialac, avand insa conotatii sacre, ar fi, poate, mai potrivit sa.i dam
dreptate lui 4. Manolescu, criticul literar care considera ca al treilea (agialac este cala .
toria in arta.
*maginea care sintetizeaza acest sens este visul &ovestitorului/ cei trei prieteni, in armura
de cavaleri.calugari, se topesc in purpura asfintitului, despartiti de &irgu (care topaie
inaintea lor, in costum de mascarici). 0ascumparati prin arta, cei trei Crai se indreapta
spre moarte, dupa ce sluesc ultima vecernie %vecernia de apoi"&' i plecam tustrei pe
un pod aruncat (spre soare#apune, peste bolti din ce in ce mai uriase in gol %...&. i ne
topeam in purpura asfintitului".
Capitolul al ***.*ea (intitulat povedanii"& constituie o intoarcere la acea seara de
toamna tarzie, cand prietenii fusesera la %irtul din strada Covaci.
-upa intalnirea cu &ena Corcodusa, &antazi il invita pe &ovestitor acasa la el, pe strada
Modei.
Aici ii povesteste copilaria si tineretea sa, evocare plina de parfumul unei epoci apuse,
integrata in atmosfera crepusculara a romanului.
5rmas al unor cora%ieri greci si tal(ari de apa, &antazi crescuse in 2ucuresti, fiind
singurul copil al unei familii din inalta societate.
-in acel veac al 6l6.lea al copilariei sale, &antazi reinvie figura stra%unicii 3maranda,
legata de stralucirea unor vremuri trecute/ )rotipendada a trei sferturi de veac o
cunoscuse in flinta, vazuse de mai multe ori pe *apoleon +, care odata#i vorbise, fusese
cu tatal ei la $iena in vremea Congresului, dantase cu imparatul "lexandru si cu
,etternich, primise in +talia omagiile lui Chateaubriand si ale lui B-ron ".
*n 17$$, cand iz%ucnise raz%oiul ruso.romano.turc, &antazi se inrolase, fiind marcat
dureros de moartea lui 3erg(ie, nepotul imparatului.
-upa revenirea in 2ucuresti, pierzandu.si parintii la scurta vreme unul dupa altul, &antazi
se indragosteste de o anume 8anda (care ii iesea mereu in cale).
Aceasta fata 1.a impresionat cu povestea traiului ei nefericit (langa un tata polonez, %etiv)
si i.a spus ca familia voia s.o vanda.
-e teama sa n.o piarda, &antazi se logodise cu ea, dar, prevenit de o cunostinta,
descoperise ca 8anda il insela cu un zugrav.
-eceptionat, isi c(eltuise averea in petreceri, dar norocul il salvase tocmai cand voia sa se
omoare/ mostenise intreaga avere a unui unc(i fa%ulos de %ogat.
Capitolul ultim . "sfintitul crailor" constituie o +co%orare, in lumea reala, concretizata
in vizitele pe care cei trei prieteni, condusi de &irgu, le fac in casa +adevaratilor
Arnoteni,.
in aceasta familie de origine no%ila, dar dedata viciului, &antazi o cunoaste pe mezina
*linca, fiinta pura si delicata, care ii amintea, prin infatisare, de 8anda.
4unta preconizata nu are loc insa, intrucat, cu putin timp inainte, viitoarea mireasa moare
de scarlatina.
4u dupa multa vreme, moare si &asadia, in final, &ovestitorul fiind cel ca(re.l conduce,
pana la granita, pe &antazi (plecat pentru totdeauna spre alte zari, poate spre infinitele
mari la care visase).
&ersonaele/
9a-iazi este un om misterios (caruia nu.i stim nici macar numele adevarat), de origine
greceasca (indepartata) si care mostenise, de la stra%unii cora%ieri, nostalgia marii.
Melancolic, visator, pasionat de frumos, cult, iu%ind luxul si florile, &antazi reprezinta un
alter ego al &ovestitorului.
9asd: (care se tragea, se pare, dintr.un italian %anuit de crima), are + o fire patimasa,
intortocheata, tenebroasa, care cu toata stapanirea se trada adesea in scaparari de
cinism".
&ovestitorul il caracterizeaza ca pe un luceafar", fapt care ne duce cu gandul la mitul
luciferic.
&asadia are o du%la personalitate/ ziua este un (arnic cercetator al istoriei, noaptea
colinda, in tovarasia lui &irgu, localurile 2ucurestiului.
&irgu este un parvenit, samsar, pezevenghi si potangiu" (4. Manolescu), prezent in cele
mai deoc(eate locuri, capa%il sa se %ucure pana si de moartea propriului tata. -upa
raz%oi, &irgu aunge prefect, deputat, senator, ministru plenipotentiar", implinindu.si
destinul de arivist.
&ovestitorul este un novice, dar odata introdus in lumea +crailor,, face o ucenicie utila,
care se va inc(eia in momentul plecarii lui &antazi.
-upa unele opinii, &antazi si &asadia sunt proiectii ideale ale &ovestitorului.
Stilul matein oscileaza intre registrul inalt, hagiografic, de esenta poetica" (;. Cotrus)
si registrul + bufon, trivial, argotic" (idem), fapt care atesta un mani(eism
"
al lim%aului.
&rin Craii de Curtea#$eche", autorul se defineste ca un scriitor estet.
Craii de Curtea-Veche
Titlul romanului "Craii de Curtea-Veche" provine dintr.o anecdota pu%licata de *. '.
Caragiale in revista "Vatra", dupa cum precizeaza 1eorge Calinescu in "Istoria
literaturii romane de la origini pana in prezent": ,; ceata de ma(alagii in frunte cu
grecul Melanos s.a rasculat, su% mazilirea lui 1r. 1(ica, si a inceput a efui orasul.
Melanos, cu cuca de domn in cap si cu (aine voievodale furate, trecea prin oras cu <craii=
lui, %eat mort, calare pe magar. >ec(ii crai erau deci un fel de %oemi dezmatati,
%ucuresteni, carora le corespunde, la alta epoca, eroii cartii., 0oman gotic, "Craii de
Curtea-Veche" zugraveste no%ilimea crepusculara, dupa cum se exprima 3er%an
Cioculescu, o lume decadenta, a orgiilor si a personaelor dantesti, iesite parca din
ta%lourile lui ?ieron@mus 2osc(. Toate metaforele acestei lumi se construiesc su%
semnul decadentei totale, al lipsei de spatializare a sentimentelor, orizontul intelectual al
personaelor limitandu.se la dimensiunile lumii cu mistere a 2ucurestilor, incepand sa fie
ilustrata tematic pe la milocul secolului al 6l6.lea de &antazi 1(ica sau 1. A. 2aronzi.
Constructia romanului tine mai mult de ar(itectura unei nuvele extinse, cu detalii %aroce
semnificative, conturand o lume crepusculara. 9picul propriu.zis nu exista, fiind inlocuit
de detaliile descriptive sau de contemplare a unei lumi in deriva) astfel, in capitolul
"intampinarea crailor", scriitorul.narator participa la fanteziile celor trei personae,
&antazi, &irgu si &asadia, cand ii intalneste la %irtul din Covaci, in "Cele trei
hagialacuri" se arata modul in care personaul.narator intalneste pe cei trei ,crai,, in
"Spovedanii" se investig(eaza in continuare lumea %irturilor %ucurestene, iar in
"Asfintitul crailor", ultima parte, a patra, a romanului, sunt prezentate ispravile eroilor
in casa Amotenilor, care duc la declinul acestui trio insolit. Cele trei personae apartin
%oemei desantate a 2ucurestilor, cu o%iceiuri preluate de la fanariotii greci. &asadia si
&antazi, co%orati dintr.o no%ilime locala, sunt paradoxali prin comportamentul lor, pentru
ca viciile extreme sunt com%inate cu rafinamentul unei lumi ,intoarse pe dos,. &irgu, spre
deose%ire de ceilalti doi, este de extractie mai oasa, o lic(ea declarata, cu puterea
deose%ita de a cunoaste aceste medii corupte si de a se folosi de influenta acumulata
ocult. 9l este o%sedat de dragostea fara retineri, de cantecele fara perdea, de tot ceea ce
tine de sfera grotescului, a trivialului si a caracterului osnic al fiintei umane. 4u e de
mirare ca in acest mediu corupt, al ma(alalelor intunecoase, cu mistere gotice, destinul
personaelor este fulgerator, ele .disparand la fel de repede cum au aparut. Taverna si
ma(alaua devin doua din motivele literare ale romanului, ,adevaratii Arnoteni , fiind
locuri de comemorare a unor adevarate orgii, punct de plecare pentru aventuri demne de
romanele rocam%olesti.
Mateiu Caragiale creeaza un intreg univers inchis, de unde nu exista scapare/ la fel ca la
poarta *nfernului lui -ante, cel ce intra nu mai iese. Atmosfera este de altfel cea de mai
tarziu din "Princepele" lui 9ugen 2ar%u, infatisand ma(alalele 2ucurestilor/ acolo cei
trei crai, care nu au alura celor patru cavaleri ai Apocalipsei, decazuti pe ultima treapta a
umanitatii, isi petrec timpul in orgii desfranate. &asadia, &antazi si &irgu au structuri
sufletesti diferite/ primii doi sunt aristocratici, iar ultimul un %ucurestean fara relevanta,
un total necunoscut, din lumea ma(alalelor in care se simte foarte %ine. Cei trei sunt
tovarasi de viata usoara, de speta cea mai oasa, angaati in petreceri desuc(eate, in
,crailacuri,, in care povestile amoroase provoaca adversitati si conflicte violente,
specifice mediului de ma(ala. Mitologia spatiului este degradata, universul marginal fiind
populat cu o serie de caractere ,comunitare,, confunda%ile in trasaturile lor esentiale,
parca venind dintr.un ar%ore comun al decadentei, diferit doar prin ocupatii sau
provenienta imaginara.
&asadia are o infatisare tipic decadenta/ ,Ce frumos cap avea totusiA intr.insul atipea ceva
nelinistitor, atata patima infranata, atata trufie apriga si (aina invra%ire se destainuiau in
trasaturile fetei sale vestede...,. &antazi este grec de origine) se trage din talhari de apa,
dintr.o dinastie intemeiata de Buani cel 0osu, provenind la randu.i din barbari nomazi
emigrati din Mediterana. 9l este un adept al calatoriei si se autonumeste cetatean al
universului &irgu este tot ce poate fi mai corupt in mediile de prin ma(alale, fiind expert
in inselatorii de tot felul, reminiscenta a decadentei de tip fanariot, exprimata prin termeni
specifici/ samsarlacuri, gium%uslucuri si pezevenglacuri. >isul lui 1ore &irgu este sa.si
duca prietenii la ,adevaratii Arnoteni,, in casa de pe strada Mi(ai.>oda, topos al
decadentei, in casa lui Maiorica, descendentul decazut al Amotenilor de altadata. Acesta
patroneaza desfraul sexual al propriei sotii, 9lvira, si al celor doua fiice ale sale, Mina si
Tita, ,armasaroaicele, familiei. Aici, in acest mediu infect, &antazi descopera o insula a
puritatii, pe fiica cea mica a lui Maiorica, *linca, crescuta la o matusa din &iatra.4eamt,
cu alese calitati fizice si morale. -e ea se indragosteste si &asadia, pentru *linca cei doi
%atandu.se violent) casatoria ei cu &antazi nu se implineste insa, pentru ca fata moare cu
putine zile inainte de nunta. 3farsitul romanului, cum era de asteptat, consta in disparitia
protagonistilor, intr.un fel sau altul/ &asadia moare lovit de dam%la in %ratele 0aselic(ii
4a(manso(n, &antazi pleaca intr.o lunga calatorie, numai 1rigore &irgu aunge %ogat,
,de mai mult de zece ori milionar,. -ecaderea acestor falsi crai arata inutilitatea unei
vieti petrecute in desfrau si degradarea inerenta unui astfel de orizont existential.
&rima parte, "intampinarea crailor", nareaza avatarurile fiecarui persona) stilul este
direct, la persoana intai, marturisind, din partea personaului.narator, su%stitut al
autorului, o pierdere a notiunii timpului/ ,4oaptea ma apuca in asternut. &ierdusem
ra%oul timpului. As fi dormit inainte, dus, fara zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru
care tre%uia neaparat sa iscalesc de primire., 3tarea de delasare, specifica persoanelor
lipsite de forta vitala, il cuprinde si pe confesor, el simtindu.se ,in stare de piftie,. -e
fapt, degringolada destinului personaului este totala, fiind ca o luntre %atuta de valuri
mari. 1rotescul se traduce prin replicile stranii ale personaelor/ ,cu valsul asta tin sa te
duc la lacasul cel din urma, cat mai curand) cred ca n.ai sa ma faci sa astept prea mult
aceasta sar%atoare a tineretelor mele. Ce frumos are sa fie, ce frumosA 3i eu %eat, cu
nenea &antazi, voi stoarce intristatei adunari lacrimi fier%inti, luandu.mi, in cuvinte,
ramas %un de la in veci neuitatul meu prieten., Temporalitatea se asterne greu asupra
acestor personae decrepite, dupa cum spune, in dialogul de mai sus, &irgu. &asadia este
,un luceafar,, ,cu una din alcatuirile cele mai desavarsite ce poate avea creierul
omenesc., 9ste un persona cu o figura plina de maretie, frumoasa, dar cu un destin
nemilos/ provenind ,din oameni de vaza, fusese oropsit de la nastere, crescut pe maini
straine.,
&asadia locuieste la cativa pasi de podul Mogosoaiei, intr.o locuinta %ogata, inc(isa
pentru maoritatea vizitatorilor. 0etorica desavarsita a personaului, %azata pe o cultura
profunda, este sugerata prin epitete evocatoare, ,miezoasa,, ,cuprinzatoare,, ,fara
la%artari, razne si prisosuri,. &asadia Magureanu este un ins (ieratic, cu un farmec aparte,
de ;rient o%osit si totodata fastuos, in timp ce ,1ore &irgu era o lic(ea fara seaman si
fara perec(e., &irgu are ,o dezmatare tiganeasca, in comportament, dedicandu.se cu
mare placere amorului de ma(ala.
Acest mediu ascunde si legende ale unei maretii trecute, ale &enei Corcodusa, acum
,%atrana si vesteita, cu capul dez%ro%odit si numai zdrente toata, cu un picior descult,,
surprinsa intr.o secventa in lupta cu trei vardisti, gata sa.i %iruie pe toti. &ersonaul este
urmarit de o poveste nefericita, de pe vremea trecerii trupelor rusesti prin tara, in 17$$,
cand cucoanele nu aveau oc(i decat pentru ofiterii din aceasta armata. Cel mai frumos era
'euc(ten%erg.2eau(amais, cu care infiripa o mare iu%ire, sfarsita tragic, prin moartea
%ar%atului in raz%oiul din 2alcani. Trupul avea sa fie plans cu disperare de aceasta femeie
faimoasa, a carei atractie o constituiau oc(ii verzi, ,genati si sprancenati,.
&artea a doua, ,Cele trei (agialacuri,, prezinta modul in care personaul narator i.a
cunoscut pe ceilalti trei. &asadia aduce in prim.plan imaginea unui om extrem de trist,
care nici nu pare a fi roman, pentru ca vor%este prea frumos despre, legendele sacre de
altadata, despre ,seara izgonirii Agarei,, sclava egipteanca a patriar(ului %i%lic Avram,
despre ideea de frumos, intre aceste evocari, marea este de o frumusete deose%ita, ,lucie
ca o %alta, oglindind, la adapostul toartelor coastei, pirozeaua tariei si margaritarul
norilor, florile ca o paiste sau scanteind ca o misuna de licurici...,, fiind vazuta ca o
,matca, a vietii, departe de aceste tul%urari extreme ale fiintei omenesti.
Cei trei, &antazi, &asadia si naratorul, sunt ,trei odrasle de dinasti cu nume slavite, tustrei
cavaleri.calugari din tagma 3fantului *oan de la *erusalim, zisi de Malta, purtand cu fala
pe piept crucea de smalt al% si incununatul trofeu spanzurate de panglica de canavat
negru., in aceasta companie, 1ore &irgu face figura aparte, este ciudat, se duce,
neasteptat, la intruniri cu femei im%racate in costum national romanesc, dar care nici una
nu vor%este lim%a romana. 9l cunoaste insa cel mai %ine lumea de ,mardeiasi, de codosi
si de smec(eri, de teleleici, de tarfe si de tate, a naravurilor si a felului lor de a vor%i, fara
multa %ataie de cap., in aceasta lume tene%roasa se afla ,ivinele streinopti ale orasului.,
-imineata, dupa un c(iol(an tinut in astfel de pustietati ale orasului, unde doar pegra se
aventureaza, se isca vreo o %ataie, pe care &antazi si &asadia o resimteau destul de vag, ca
o aparitie %ine asteptata a zgomotului. &irgu putea fi la o mosire de ,polita cu maimuta,
sau se incurca la dardar cu Me(tupciu,. 9l devine ,intruc(iparea vie a insusi sufletului
spurcat si scarnav al 2ucurestilor.,
in lim%aul lui Mateiu Caragiale neologismul/ ,fad,, ,imund,, ,periplu,, ,culpa%il,, este
folosit alaturi de im%inari stilistice deose%ite/ &asadia foloseste cuvantul ,spia, in loc de
,%ronz,, ,sangeap, pentru %lana de der pe care se grefeaza %lazonul no%iliar. 9fecte
stilistice se o%tin si din folosirea unor expresii ca ,ostroavele Antile,, ,clestare de
2oemia,, ,nastrape de -elft, (,cani, vase de ceramica,), sau a cuvintelor ,sc(iros,, de
prin 191C, in loc de ,cancer,, ,stepena, in loc de ,grad,. *nteligenta lui &asadia este
sclipitoare, ca a unei plante otravitoare, ,omagul,, denumita ,omeag, in partile rasaritene
ale tarii. Dormele regionale si ar(aice sunt predilecte la Mateiu Caragiale, ,estimp, pentru
,in acest timp, sau ,simtimant, pentru ,sentiment,, si l.au indreptatit pe 1eorge
Calinescu sa il clasifice in randul ,(ermeticilor,.
3farsitul romanului nu este decat urmarea logica a dezmatului fara limite) doua dintre
personaele ce alcatuiesc ,patrulaterul, crailor dispar/ &asadia moare, &antazi pleaca in
strainatate, in timp ce &irgu ramane sa cele%reze in continuare acelasi fel de viata, intr.o
lume care se scufunda incetul cu incetul. ;%sesia pentru intunecat, pentru o%scur, aduce
aminte de >illiers de l *sle Adam si de 2ar%e@ d Aurevill@, de romanele de mistere ale lui
9ugene 3ue, "Paiata", spre exemplu, ilustrand viata du%la a personaelor, in locuri ale
perditiei sau pe culoarele ,inaltei societati,. Asemanarea cu scriitorii mentionati nu este
intamplatoare. 2ar%e@ - Aurevill@ este atras, la fel ca Mateiu Caragiale, de idealurile
aristocratiei vec(i, de Dronda, mai putin de personae corupte, precum %anc(erul 'afitte.
>illiers de l *sle Adam este un no%il autentic de la sfarsitul celui de.al doilea imperiu si
inceputul celei de.a treia repu%lici. Mateiu Caragiale, preocupat de (eraldistica si de
titlurile no%iliare, isi aroga drepturi ale descendentei din no%ili stravec(i din acelasi spirit
de fronda, de cautare a noului in trecut. ;pera sa este una factica, de o artificialitate
evidenta, pentru ca scriitorul investeste un mare efort de imaginatie in a recrea imaginea
unei lumi su%terane, invaluita, in multe aspecte ale ei, ,su% pecetea tainei,.
Titlul romanului ,Craii de Curtea.>ec(e, provine dintr.o anecdota pu%licata de *. '.
Caragiale in revista ,>atra,, dupa cum precizeaza 1eorge Calinescu in ,*storia literaturii
romane de la origini pana in prezent,/ ,; ceata de ma(alagii in frunte cu grecul Melanos
s.a rasculat, su% mazilirea lui 1r. 1(ica, si a inceput a efui orasul. Melanos, cu cuca de
domn in cap si cu (aine voievodale furate, trecea prin oras cu <craii= lui, %eat mort,
calare pe magar. >ec(ii crai erau deci un fel de %oemi dezmatati, %ucuresteni, carora le
corespunde, la alta epoca, eroii cartii., 0oman gotic, ,Craii de Curtea.>ec(e, zugraveste
no%ilimea crepusculara, dupa cum se exprima 3er%an Cioculescu, o lume decadenta, a
orgiilor si a personaelor dantesti, iesite parca din ta%lourile lui ?ieron@mus 2osc(.
Mateiu Caragiale creeaza un intreg univers inc(is, de unde nu exista scapare/ la fel ca la
poarta *nfernului lui -ante, cel ce intra nu mai iese. Atmosfera este de altfel cea de mai
tarziu din ,&rincepele, lui 9ugen 2ar%u, infatisand ma(alalele !ucurestilor/ acolo cei
trei crai, care nu au alura celor patru cavaleri ai Apocalipsei, decazuti pe ultima treapta a
umanitatii, isi petrec timpul in orgii desfranate. &asadia, &antazi si &irgu au structuri
sufletesti diferite/ primii doi sunt aristocratici, iar ultimul un %ucurestean fara relevanta,
un total necunoscut, din lumea ma(alalelor in care se simte foarte %ine. Cei trei sunt
tovarasi de viata usoara, de speta cea mai oasa, angaati in petreceri desuc(eate, in
,crailacuri,, in care povestile amoroase provoaca adversitati si conflicte violente,
specifice mediului de ma(ala.
Mitologia spatiului este degradata, universul marginal fiind populat cu o serie de
caractere ,comunitare,, confunda%ile in trasaturile lor esentiale, parca venind dintr.un
ar%ore comun al decadentei, diferit doar prin ocupatii sau provenienta imaginara.
&asadia are o infatisare tipic decadenta/ ,Ce frumos cap avea totusiA intr.insul atipea ceva
nelinistitor, atata patima infranata, atata trufie apriga si (aina invra%ire se destainuiau in
trasaturile fetei sale vestede...,. &antazi este grec de origine) se trage din tal(ari de apa,
dintr.o dinastie intemeiata de Buani cel 0osu, provenind la randu.i din %ar%ari nomazi
emigrati din Mediterana.
9l este un adept al calatoriei si se autonumeste cetatean al universului. &irgu este tot ce
poate fi mai corupt in mediile de prin ma(alale, fiind expert in inselatorii de tot felul,
reminiscenta a decadentei de tip fanariot, exprimata prin termeni specifici/ samsarlacuri,
gium%uslucuri si pezevenglacuri. >isul lui 1ore &irgu este sa.si duca prietenii la
,adevaratii Arnoteni,, in casa de pe strada Mi(ai.>oda, topos al decadentei, in casa lui
Maiorica, descendentul decazut al Amotenilor de altadata. Acesta patroneaza desfraul
sexual al propriei sotii, 9lvira, si al celor doua fiice ale sale, Mina si Tita,
,armasaroaicele, familiei. Aici, in acest mediu infect, &antazi descopera o insula a
puritatii, pe fiica cea mica a lui Maiorica, *linca, crescuta la o matusa din &iatra.4eamt,
cu alese calitati fizice si morale.
-e ea se indragosteste si &asadia, pentru *linca cei doi %atandu.se violent) casatoria ei cu
&antazi nu se implineste insa, pentru ca fata moare cu putine zile inainte de nunta.
3farsitul romanului, cum era de asteptat, consta in disparitia protagonistilor, intr.un fel
sau altul/ &asadia moare lovit de dam%la in %ratele 0aselic(ii 4a(manso(n, &antazi
pleaca intr.o lunga calatorie, numai 1rigore &irgu aunge %ogat, ,de mai mult de zece ori
milionar,. -ecaderea acestor falsi crai arata inutilitatea unei vieti petrecute in desfrau si
degradarea inerenta unui astfel de orizont existential.
&rima parte, ,intampinarea crailor,, nareaza avatarurile fiecarui persona) stilul este
direct, la persoana intai, marturisind, din partea personaului.narator, su%stitut al
autorului, o pierdere a notiunii timpului/ ,4oaptea ma apuca in asternut. &ierdusem
ra%oul timpului. As fi dormit inainte, dus, fara zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru
care tre%uia neaparat sa iscalesc de primire., 3tarea de delasare, specifica persoanelor
lipsite de forta vitala, il cuprinde si pe confesor, el simtindu.se ,in stare de piftie,. -e
fapt, degringolada destinului personaului este totala, fiind ca o luntre %atuta de valuri
mari. 1rotescul se traduce prin replicile stranii ale personaelor/ ,cu valsul asta tin sa te
duc la lacasul cel din urma, cat mai curand) cred ca n.ai sa ma faci sa astept prea mult
aceasta sar%atoare a tineretelor mele.
Ce frumos are sa fie, ce frumosA 3i eu %eat, cu nenea &antazi, voi stoarce intristatei
adunari lacrimi fier%inti, luandu.mi, in cuvinte, ramas %un de la in veci neuitatul meu
prieten., Temporalitatea se asterne greu asupra acestor personae decrepite, dupa cum
spune, in dialogul de mai sus, &irgu. &asadia este ,un luceafar,, ,cu una din alcatuirile
cele mai desavarsite ce poate avea creierul omenesc., 9ste un persona cu o figura plina
de maretie, frumoasa, dar cu un destin nemilos/ provenind ,din oameni de vaza, fusese
oropsit de la nastere, crescut pe maini straine.,
&asadia locuieste la cativa pasi de podul Mogosoaiei, intr.o locuinta %ogata, inc(isa
pentru maoritatea vizitatorilor. 0etorica desavarsita a personaului, %azata pe o cultura
profunda, este sugerata prin epitete evocatoare, ,miezoasa,, ,cuprinzatoare,, ,fara
la%artari, razne si prisosuri,. &asadia Magureanu este un ins (ieratic, cu un farmec aparte,
de ;rient o%osit si totodata fastuos, in timp ce ,1ore &irgu era o lic(ea fara seaman si
fara perec(e., &irgu are ,o dezmatare tiganeasca, in comportament, dedicandu.se cu
mare placere amorului de ma(ala.
Acest mediu ascunde si legende ale unei maretii trecute, ale &enei Corcodusa, acum
,%atrana si vesteita, cu capul dez%ro%odit si numai zdrente toata, cu un picior descult,,
surprinsa intr.o secventa in lupta cu trei vardisti, gata sa.i %iruie pe toti. &ersonaul este
urmarit de o poveste nefericita, de pe vremea trecerii trupelor rusesti prin tara, in 17$$,
cand cucoanele nu aveau oc(i decat pentru ofiterii din aceasta armata. Cel mai frumos era
'euc(ten%erg.2eau(amais, cu care infiripa o mare iu%ire, sfarsita tragic, prin moartea
%ar%atului in raz%oiul din 2alcani. Trupul avea sa fie plans cu disperare de aceasta femeie
faimoasa, a carei atractie o constituiau oc(ii verzi, ,genati si sprancenati,.
&artea a doua, ,Cele trei (agialacuri,, prezinta modul in care personaul narator i.a
cunoscut pe ceilalti trei. &asadia aduce in prim.plan imaginea unui om extrem de trist,
care nici nu pare a fi roman, pentru ca vor%este prea frumos despre, legendele sacre de
altadata, despre ,seara izgonirii Agarei,, sclava egipteanca a patriar(ului %i%lic Avram,
despre ideea de frumos, intre aceste evocari, marea este de o frumusete deose%ita, ,lucie
ca o %alta, oglindind, la adapostul toartelor coastei, pirozeaua tariei si margaritarul
norilor, florile ca o paiste sau scanteind ca o misuna de licurici...,, fiind vazuta ca o
,matca, a vietii, departe de aceste tul%urari extreme ale fiintei omenesti.
PA"#A$I
Craii de Curtea.>ec(e de Mateiu Caragiale *ncadrat in randul scriitorilor fantazisti de
catre Tudor >ianu (ca si 4icolae -avidescu, Adrian Maniu, *on >inea, *on Minulescu),
Mateiu Caragiale ofera prin scrierea Craii de Curtea. >ec(e masura talentului si a
originalitatii sale. Aparuta in anul 1929, intr.o forma foarte restransa si individualizata,
demonstreaza ca scriitorul prefera crearea de atmosfera si de caractere si nu actiunea.
Tri%utara folclorului %alcanic, descins din anton &ann, ... 29 August 2CCE
%&'(), &'(ICA* PI(&+
Craii de Curtea.>ec(e de Mateiu Caragiale 9ste personaul care.l insoteste pe &asadia si
despre care scriitorul noteaza inca din primele pagini/ 0amanand de tanar singur in
%ucuresti, de capul meu, ma ferisem sa intru.n card cu oricine, asa ca din restransul cerc
al cunostintelor mele, alese toate pe spranceana, 1orica &irgu n.ar fi facut niciodata parte
daca n.ar fi fost tovarasul nedespartit al lui &asadia, de care aveam o evlavie nemarginita.
Caracterizat ca fiind o lic(ea fara seaman ... 29 August 2CCE
PASA,IA - -A&+()A"+
Craii de Curtea.>ec(e de Mateiu Caragiale -aca pentru &antazi scriitorul.narator are
sla%iciune pentru &asadia are evlavie, adica respect, si motiveaza aceasta evlavie/ &asadia
era un luceafar. 5n oc al intamplarii il inzestrase cu una din alcatuirile cele mai
desavarsite ce poate avea creierul omenesc. Am cunoscut de aproape o %una parte din
aceia ce sunt socotiti ca faime ale tarii) la foarte putini insa dintr.insii am vazut laolalta si
asa minunat cumpanite atatea inalte insusiri ca la a...
(eferat "Craii de Curtea-Veche" de -ateiu Ion Caragiale
0omanul ,Craii de Curtea.>ec(e, face parte din volumul &erpessicius, 12 prozatori
inter%elici,. -esigur, ,Craii de Curtea.>ec(e, pot fi socotiti si ca expresia unei realitati
sociale. Treimea aceasta de eroi, peripateticieni ai %oemei, crai, c(eflii, cartofori si mai
presus de toate poeti ai viciului, cu genealogii care de care mai alam%icate, pot fi priviti
ca descendenta pervertita, cu toate ca rafinata, a unui trecut pravalit Fn propria.i cenusa. ;
cenusa din care n.o mai Fnvia niciodata pasarea &(oenix. ,4oi suntem decadenta de la
sfGrsitul imperiului,, ar fi un prea frumos epigraf pentru istoria acestei treimi de Crai de
la portile ;rientului, cum numeste Fn dese rGnduri si cu vadita intentie d.l Mateiu
Caragiale aceste meleaguri ale istoriei noastre.
-esigur, ,Craii de Curtea.>ec(e, sunt si aceasta. 3i &asadia si &antazi, care.i aminteste
scriitorului de Au%re@ de >ere, si scriitorul Fnsusi, care vede Fn &antazi un alt el.Fnsusi, Fn
cGtesitrei vor%esc glasurile trecutului, de miraul caruia sunt asa de (ipnotizati, ca desi
oameni ai zilei de azi, cu FntGmplarile si scaderile ei, tot Fn trecut si Fn evocarea lui Fsi afla
cu totii consolarea. *n cGtesitrei s.a lasat o tristete, o sila de viata, o melancolie care.i
apropie si.i Fnfrateste. &asadia e omul care s.a straduit o viata Fntreaga sa sparga zidurile
indiferentei si, tocmai cGnd a iz%utit , a renuntat la laurii victoriei, s.a retras Fntr.o izolare
mGndra, c(eltuindu.si viata si %ogatia Fntre desfrGul cu constienta dozat si Fntre pasiunea
carturareasca a documentelor si scrisului. &antazi e omul calatoriilor, despre care stie sa
povesteasca asa de fermecator, ore Fntregi, al calatoriilor si al petrecerilor, ca si &asadia,
iar povestitorul, d.l Mateiu *on Caragiale, vraciul a%il al acestor FntGmplari miraculos
evocate, este mai cu seama gemenul fiecaruia dintre acesti doi eroi, confident si rapsod,
ca sa nu spunem ca treimea aceasta nu este, mai la urma urmei, decGt reeditarea unitara a
aceluiasi suflet al scriitorului, dornic de legenda si de mister.
,Craii de Curtea.>ec(e reediteaza,, cu fiecare din eroii acestei treimi de epicurei
Fntelepti, imaginea acestui dand@ %audelaireian, pentru care suprema lege e frumosul si
suprema victorie sta Fn %iruinta osniciilor, Fn care se tavalesc, dar care nu.i maculeaza,
pentru ca toate sunt motive de Fntelegere si de purificare. 9 o no%leta a viciului Fn
romanul acesta al d.lui Mateiu Caragiale, si despre fiecare din cei trei Crai s.ar putea
spune cuvintele cu care scriitorul caracterizeaza pe &asadia/ ,.. .degradarea nu.i Fnfierase
o singura clipa, caci daca seara patriciul co%ora Fn 3a%urra, el nu.si sc(im%a portul, nici
nu.si lepada Fnsemnele, ramGnGnd tot asa de maret Fn vitiu ca si Fn virtute,.
2ucurestii, cu moravurile lui de noapte, evolueaza ca niste %alete zodiacale Fn Fnsotirea de
coarde Fna%usite si Fn murmurul de evocare, Fn aspirarea de trecut si poezie a celor trei
Crai de la Curtea.>ec(e. -e aici, din fuziunea aceasta, a doua planuri, din calatoria
aceasta du%la, una Fn visul somptuos al istoriei si amintirii, alta Fn su%pamGnturile
2ucurestilor de petrecere, se alege acea apa de poezie, Fntinsa pe su% toata povestea, ca
oriunde ai sapa si ai co%ora ciutura, dai de apa Fnvioratoare, ca o alta apa vie a %asmului.
Am spus/ calatorie du%la. 3criitorul spune/ calatorie Fntreita, Fn capitolul ,celor trei
(agealGcuri,, dar, privind mai de aproape, este, de fapt, vor%a de o calatorie du%la, de o
viata pe doua planuri, asa cum le.am sc(itat mai sus. *ntr.adevGr/ cele trei (agialGcuri
sunt cele trei incursiuni, una a lui &antazi, Fn paradisurile calatoriilor lui, a doua a lui
&asadia, Fn palatele somptuoase ale trecutului, si mai cu seama ,Fn acela, scump noua si
nostalgic Fntre toate care fu ai optsprezecelea, (veac, n.n.), (agialGcuri H tarGmuri si
timpuri, H deopotriva Fndreptate pe drumurile aducerii.aminte, ale vietii Fn vis, altfel
decGt cea de a treia calatorie ,Fn viata care se vietuieste, nu Fn aceea care se viseaza, si
prin dedalul careia vor merge Fnsotiti de inimita%ilul %ufonn &irgu, admira%ila creatie, de
contrast si de.sine.statatoare, din romanul d.lui Mateiu *on Caragiale.
Cum suntem Fnsa Fn acest capitol al evocarilor, nu strica sa staruim putin la aceasta latura
a scrisului lui Mateiu *on CaragiaFe, la struna, asa.zicGnd, descriptiva. 3crisul Fntreg din
,Craii de Curtea.>ec(e, e un scris de ritmuri cumpanite, de patimasa selectie de raritati
lexicale, dintr.un argot plastic si de cruditati pitoresti, un stil discursiv de cronica si de
memorii, pregatit Fn la%oratoarele memorialistilor cu 3aint.3imon Fn frunte. 5n scris care,
pornind de la prospetimea de expresie a cronicarilor nostri, din trecut prin -inicu
1olescu, si *on 1(ica, a ras Fn treacat oglinzile de apa.tare ale scrisului lui ;do%escu. 5n
stil ar(aizant si argotizant, cum nu se poate mai adecvat unei materii oarecum prafuite,
oarecum de penum%re aromate, oarecum defuncte. *nsa nicaieri mai mult ca Fn acest
capitol al ,celor trei (agialGcuri, struna aceasta descriptiva si evocatoare nu vi%reaza mai
profund si mai a vraa. (...)
3i (agialGcul de.al treilea Fncepea, prin locuri de petrecere, cu femei ciudate, cu vinaturi
rare, dar mai ales cu vesnica tGnguire a lui 1ore &irgu, care tinea mortis sa.si duca
tovarasii la ,adevaratii Arnoteni,. 3i 1ore &irgu avea dreptate. ,Adevaratii Arnoteni, H
vizuina de vicii, regizata de familia maiorului Arnoteanu, cu nevasta.sa si cele doua fete,
care de care mai deviata si mai excentrica H ofera lui Mateiu Caragiale materia unor
pagini de poezie a decrepitudinii de o rara acuitate. 3i.apoi, I,adevaratii Arnoteni, sunt
galeria de sfGrsit a Fntregii feerii a Crailor de Curtea.>ec(e, de vreme ce cu sosirea celei
de.a treia Arnotence, *linca, pentru care &antazi nutreste o dragoste Fnfocata si
intentioneaza s.o ia de sotie, se produce si ruptura dintre &antazi si &asadia, iar cu
moartea napraznica a *lincei, romanul celor trei prieteni declina, amurgeste, Fnnopteaza.
3i Mateiu *on Caragiale intona Fn cinstea acestei morti o slu%a de o rara poezie. 9 visul
profetic ai amurgului Crailor de Curtea.>ec(e, precedati de topaiala inestetica a lui 1ore
&irgu/
,... 3i plecam, tustrei pe un pod aruncat spre 3oare.Apune, peste %olti din ce Fn ce mai
uriase Fn gol. Fnaintea noastra, Fn port %altat de mascarici, scalam%aindu.se si
sc(imonosindu.se, topaia de.a.ndaratelea, fluturGnd o naframa neagra, &irgu. 3i ne
topeam Fn purpura asfintitului...,
Admira%il final, care ne.ar impune totusi, sa staruim mai Fndelung asupra, acestei
creatiuni de rara savoare a lui 1ore &irgu, %ufonul si vulgar si pitoresc, si Fn prezentarea
caruia Mateiu Caragiale c(eltuieste cea mai pretioasa din verva portretismului sau.
&entru ca daca 1ore &irgu poate fi socotit ca un element de contrast, de vulgaritate Fn
marginea visului si poeziei Fn care traieste si apune treimea Crailor de Curtea.>ec(e nu e
mai putin adevarat ca acest 1ore &irgu, imaginat de Mateiu *on Caragiale, are o realitate
de sine si un farmec autonom.
Ca 1ore &irgu, %ufonul vulgar si de pe pamGntul acesta al tuturor compromisurilor,
aunge (Fn epilogul sumar al romanului), ministru si om cu situatie, Fn ascensiunile
spontanee de dupa raz%oi, nu este decGt prea firesc. 3i Fntru aceasta marele artist care este
Mateiu *on Caragiale a su%liniat cu usteta/ 1ore &irgu, ministru, Fn vreme ce &asadia se
sfGrsea, &antazi se exila de %una voie, si povestitorul Fl Fnsotea, cu moartea Fn suflet, pGna
la granita, cu o a%senta vecina cu visarea si cu o melancolie de pe urma careia avea sa
rasara aceasta minunata evocare a amicitiilor pline de taina si de poezie care este romanul
,Craii de Curtea.>ec(e,.
9ste in &roust, in capitolul privitor la moartea Al%ertinei, o o%srvatie de mare adevar
psi(ologic. *maginile ce pastram despre semeni sunt alcatuite dintr.o serie de clisee
partiale si moartea nu le eclipseaza pe toate deodata. Memoria fragmentata perpetueaza si
multiplica moartea cu fiecare din aduceri aminte. Multiplica si sporeste durerea, ca si
capacitatea de emotionare si de poezie. 9 insusi resortul si explicatia miraelor din ,Craii
de Curtea.>ec(e.